FIŞA DISCIPLINEI

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
1.2 Facultatea FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE
1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL DE POLITICI POLITICE, RELAŢII INTERNAŢIONALE
ŞI STUDII DE SECURITATE
1.4 Domeniul de studii ȘTINȚE POLITICE
1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ
1.6 Programul de studii / calificarea ȘTINȚE POLITICE / ȘTINȚE POLITICE

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.0 Codul disciplinei SP1116
2.1 Denumirea disciplinei GUVERNANŢA UNIUNII EUROPENE: TEORII ŞI PRACTICI
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ.dr. Radu CARP
2.3 Titularul activităţilor de seminar -
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ORE PE SEMESTRU) AL ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 Curs 3 3.3 Seminar -
3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care 3.5 Curs 42 3.6 Seminar -
3.9 Număr de credite
3.7 Total ore studiu individual 58 3.8 Total ore pe semestru 100 4
ECTS
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 34
FONDULUI DE
DISTRIBUŢIA

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

TIMP

Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat (opţional) 1
Examinări 3
Alte activităţi -

4. PRECONDIŢII
4.1 De curriculum -
4.2 De competenţe -

5. CONDIŢII
5.1 De desfăşurare a cursului Acces la videoproiector, Internet, staţii de lucru, sală de curs, acces la resurse electronice,
articole şi cărţi descrise în bibliografia cursului.

5.2 De desfăşurare a seminarului Acces la videoproiector, Internet, staţii de lucru, sală de curs, acces la resurse electronice,
articole şi cărţi descrise în bibliografia cursului.

6 .COMPETENŢE SPECIFICE ACUMULATE

6.1 Competenţe profesionale Dobândirea vocabularului de specialitate, specific disciplinei.

6.2 Competenţe transversale Îmbunătăţirea capacităţii de analiză, necesară pentru absolvirea unui parcurs profesional
complet la nivel de licenţă în domeniul ştiinţei politice.

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
7.1 Obiectivul general al disciplinei
7.2 Obiective specifice
- Cunoaşterea principalelor componente ale guvernanţei Uniunii Europene;
- Însuşirea unor concepte teoretice specifice acestui curs;
- Testarea existenţei unor aptitudini practice: redactarea unor lucrări prin care
cunoştiinţe dobândite în cadrul cursului sunt transpuse în analize proprii;
- Dezvoltarea aptitudinilor de analiză şi sinteză a unor texte de ştiinţă politică în
mai multe limbi (română, engleză, franceză).

8. CONŢINUTURI
Curs Metode de predare Observaţii
Tema 1 : Izvoarele şi principiile dreptului UE. Actele UE Curs urmat de discuţii 3 ore
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, art. 288 – 292; Gyula FÁBIÁN, Drept libere (întrebări şi
instituţional al Uniunii Europene, Hamangiu, Bucureşti, 2012, pp. 56 - 138; răspunsuri)

Tema 2: Raportul între dreptul intern, constituţiile statelor membre şi dreptul UE Curs urmat de discuţii 3 ore
Jacques ZILLER, National constitutional concepts in the new Constitution for Europe, libere (întrebări şi
European Constitutional Law Review, vol. I, issue 2/2005, pp. 247 - 271; issue 3/2005, pp. răspunsuri)
452 – 480.
Tema 3: Teorii ale integrării europene Curs urmat de discuţii 3 ore
Ben ROSAMOND, Theories of European Integration, Palgrave MacMillan, New York, 2000, libere (întrebări şi
pp. 136 - 147; Antje WIENER, Thomas DIEZ (eds.), European Integration Theory, 2nd răspunsuri)
edition, Oxford University Press, Oxford, 2009, pp. 45 - 87; Radu CARP, Integrarea
europeană şi teoriile ei în Religie, politică & statul de drept. Secvenţele unei acomodări,
Humanitas, Bucureşti, 2013, pp. 186 - 203.
Tema 4 : Subsidiaritatea şi proporţionalitatea Curs urmat de discuţii 3 ore
Paul CRAIG, Subsidiarity: A Political and Legal Analysis, JCMS, vol. 50, no. S1/2012, pp. 72 libere (întrebări şi
- 87; Thomas HORSLEY, Subsidiarity and the European Court of Justice: Missing Pieces in răspunsuri)
the Subsidiarity Jigsaw?, JCMS, vol. 50, no. 2/2012, pp. 267 - 282; Giorgiana CICEO, ‘Doing
less more efficiently’ or how relevant the enduring principle of subsidiarity is for the
current debate on EU reform, Journal of European Integration History, vol. 24, no.
2/2018, 317 - 333; Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 5; Protocolul nr. 2 privind
aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona.
Tema 5: Guvernanţa europeană Curs urmat de discuţii 3 ore
Comisia Comunităţilor Europene, Guvernanţa europeană: o Carte Albă, COM (2001) 428 libere (întrebări şi
final; Comunicarea Comisiei Comunităţilor Europene, În direcţia unei culturi întărite a răspunsuri)
consultării şi a dialogului – Principiile generale şi normele minimale aplicabile
consultărilor angajate de Comisie cu părţile interesate, COM (2002) 704 final; Cartea Albă
a Comitetului Regiunilor privind guvernanţa pe mai multe niveluri,
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/afco/dv/livre-
blanc_/livre-blanc_ro.pdf; Antje WIENER, Thomas DIEZ (eds.), European Integration
Theory, 2nd edition, Oxford University Press, Oxford, 2009, pp. 91 - 104; Oana – Andreea
ION, Guvernanţa Uniunii Europene. Abordări actuale, Polirom, 2013, pp. 71 - 163.
Tema 6: Cetăţenia Uniunii Europene
Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 9 ; Tratatul privind funcţionarea Uniunii
Europene, art. 20 - 25 ; Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 39 - 46 ;
Sionaidh DOUGLAS – SCOTT, Constitutional Law of the European Union, Longman,
London, 2002, pp. 479 - 514; Paul MAGNETTE, Europa politicǎ. Cetǎţenie, constituţie,
democraţie (traducere de Ramona COMAN şi Ana Maria DOBRE), Institutul European,
Iaşi, 2003, pp. 7 - 82; Jo SHAW, Sovereignty at the Boundaries of the Polity, ARENA
working paper 02/16,https://www.sv.uio.no/arena/english/research/publications/arena-
working-papers/2001-2010/2002/wp02_16.htm; Comisia Europeană, Raportul din 2017
privind cetăţenia Uniunii, Consolidarea drepturilor cetăţenilor într-o Europă a
schimbărilor democratice, http://ec.europa.eu/newsroom/just/item-
detail.cfm?item_id=51132.
Tema 7: Democraţie, partide, referendumuri si alegeri Curs urmat de discuţii 3 ore
Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 10; Simon HIX, Bjørn HØYLAND, The Political libere (întrebări şi
System of the European Union, Palgrave, Macmillan, London, 2011, pp. 130 - 158 ; Decizii răspunsuri)
CJE: C-145/04 (Regatul Spaniei v. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord), C-
300/04 (M.G. Eman şi O.B. Sevinger v. College van burgemeester en wethouders van Den
Haag).
Tema 8: Iniţiativa cetăţenească europeană Curs urmat de discuţii 3 ore
Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 11; Tratatul privind funcţionarea Uniunii libere (întrebări şi
Europene, art. 24; Radu CARP, Iniţiativa cetăţenească europeană şi virtuţile democraţiei răspunsuri)
dirrecte sub forma e-democraţiei, în Radu CARP, Politograma. Incursiuni în vocabularul
democraţiei, Institutul European, Iaşi, 2015, pp. 157 - 173.
Tema 9: Protecţia statului de drept : perspectiva UE Curs urmat de discuţii 3 ore
Radu CARP, Noul mecanism de întărire a statului de drept la nivelul Uniunii Europene: în libere (întrebări şi
direcţia unui stat federal? în Radu CARP, Politograma. Incursiuni în vocabularul răspunsuri)
democraţiei, Institutul European, Iaşi, 2015, pp. 145 - 156; Parlamentul European, Raport
conţinând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al Uniunii
Europene pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale, A8 – 0283/2016,
10.10.2016; Radu CARP, Noul mecanism de protecţie a statului de drept la nivel european
- un punct de cotitură îndelung aşteptat în O lumină în întumeric. Democraţie, stat de
drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, 2020 (în curs de apariţie); European
Commission, Strenghtening the rule of law within the Union. A bluprint for action COM
(2019) 343 final, 17.7.2019;
Tema 10: Protecţia drepturilor fundamentale: perspectiva UE Curs urmat de discuţii 3 ore
Oana - Mihaela SALOMIA, Instrumente juridice de protecţie a drepturilor fundamentale la libere (întrebări şi
nivelul Uniunii Europene, CH Beck, Bucureşti, 2019, pp 150 - 177; Council of the European răspunsuri)
Union, EU Strategic Framework and Action Plan on Human Rights and Democracy,
18.11.2020.
Tema 11: Parlamentul European Curs urmat de discuţii 3 ore
Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 14; Tratatul privind funcţionarea Uniunii libere (întrebări şi
Europene, art. 223 - 234; Gyula FÁBIÁN, Drept instituţional al Uniunii Europene, răspunsuri)
Hamangiu, Bucureşti, 2012, pp. 169 - 188; Radu CARP, Alegerile europene şi
“fragmentarea încălecată” - la nivel european şi la nivel naţional în O lumină în întuneric.
Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Polis, vol. VII, nr.
1 (27)/2020, pp. 5 - 9; Council Decision 2018/994, 16.7.2018.
Tema 12: Consiliul European şi Consiliul UE Curs urmat de discuţii 3 ore
Tratat privind Uniunea Europeană, art. 15 - 16; Tratatul privind funcţionarea Uniunii libere (întrebări şi
Europene, art. 235 - 243; Protocolul nr. 36 privind dispoziţiile tranzitorii, anexat Tratatului răspunsuri)
de la Lisabona ; Gyula FÁBIÁN, Drept instituţional al Uniunii Europene, Hamangiu,
Bucureşti, 2012, pp. 150 - 162; Simon HIX, Bjørn HØYLAND, The Political System of the
European Union, Palgrave, Macmillan, London, 2011, pp. 61 – 68.
Tema 13: Comisia Uniunii Europene Curs urmat de discuţii 3 ore
Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 17; Tratatul privind funcţionarea Uniunii libere (întrebări şi
Europene, art. 244 – 250; Gyula FÁBIÁN, Drept instituţional al Uniunii Europene, răspunsuri)
Hamangiu, Bucureşti, 2012, pp. 162 – 169.
Tema 14: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene Curs urmat de discuţii 3 ore
Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 19; Tratatul privind funcţionarea Uniunii libere (întrebări şi
Europene, art. 251 - 281; Protocolul nr. 3 privind statutul Curţii de Justiţie a Uniunii răspunsuri)
Europene, anexat Tratatului de la Lisabona; Diego VARELA, Guvernarea Uniunii Europene,
traducere de Lavinia ARMAŞU, Institutul European, Iaşi, 2008, pp. 95 – 112.
Bibliografie
Alberto ALESINA, Francesco GIAVAZZI, The Future of Europe - Reform or Decline, The MIT Press, Cambridge – Massachusetts, 2006
(varianta în limba română: Viitorul Europei: reformă sau declin, traducere de Vasile LEVIŢCHI, Arc, Chişinău, 2008).
Radu CARP, Simona ŞANDRU, Dreptul la intimitate şi protecţia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legislaţia
românească, All Beck, Bucureşti, 2004.
Radu CARP (coord.) Un suflet pentru Europa. Dimensiunea religioasǎ a unui proiect politic, Editura Fundaţiei Anastasia, Bucureşti,
2005.
Radu CARP, Proiectul politic european. De la valori la acţiune comună, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006.
Radu CARP, Manuela NEVACI, Mariana NICOLAE, Camelia RUNCEANU, Nicolae SARAMANDU, Multilingvism şi dialog intercultural în
Uniunea Europeană. O viziune românească/Multilingualism and Intercultural Dialogue. A Romanian perspective, Institutul
European din România, Bucureşti, 2008.
Radu CARP, Dumnezeu la Bruxelles. Religia în spaţiul public european, Eikon, Cluj, 2009.
Radu CARP, Religie, politică & statul de drept, Secvenţele unei acomodări, Humanitas, Bucureşti, 2013.
Guillaume COURTY, Guillaume DEVIN, Construcţia europeană, Editura C.N.I. “Coresi” S.A., Bucureşti, f.a.
Paul CRAIG, Grainne DE BURCA, European Union Law - Text, Cases and Materials, 4th edition, Oxford University Press, Oxford, 2007
(varianta în limba română: Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudenţă şi doctrină, Hamangiu, Bucureşti, 2009).
Sionaidh DOUGLAS – SCOTT, Constitutional Law of the European Union, Longman, London, 2002.
Gyula FÁBIÁN, Drept instituţional al Uniunii Europene, Hamangiu, Bucureşti, 2012.
Gyula FÁBIÁN, Nicolae MIHU, Emöd VERESS, Parlamentul European, Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007.
Anthony GIDDENS, Europe in the Global Age, Polity Press, Cambridge, 2007.
Jürgen HABERMAS, Sur l’Europe, Bayard, Paris, 2006.
Simon HIX, Bjørn HØYLAND, The Political System of the European Union, Palgrave, Macmillan, London, 2011.
Simon HIX, Abdul G. NOURY, Gérard ROLAND, Democratic Politics in the European Parliament, Cambridge University Press,
Cambridge, 2007 (varianta în limba română: Politica democratică în Parlamentul European, traducere de Mihaela COPREAN şi
Raluca POP, CA Publishing, Cluj Napoca, 2010).
Oana – Andreea ION, Guvernanţa Uniunii Europene. Abordări actuale, Polirom, 2013
Koen LENAERTS, Piet VAN NUFFEL, Constitutional Law of the European Union, Sweet & Maxwell, London, 2005.
Paul MAGNETTE, Europa politicǎ. Cetǎţenie, constituţie, democraţie (traducere de Ramona COMAN şi Ana Maria DOBRE), Institutul
European, Iaşi, 2003.
Paul MAGNETTE, Le régime politique de l’Union Européenne, 2e édition, Presses de la Fondation Nationale des Sciences Politiques,
Paris, 2006.
Iulia MOTOC, Uniunea Europeană: dreptul şi politica extinderii la Est, Paideia, Bucureşti, 2001.
Neil NUGENT, The Government and Politics of the European Union, 7th edition, Palgrave MacMillan, New York, 2010.
Ben ROSAMOND, Theories of European Integration, Palgrave MacMillan, New York, 2000.
Oana - Mihaela SALOMIA, Instrumente juridice de protecţie a drepturilor fundamentale la nivelul Uniunii Europene, CH Beck,
Bucureşti, 2019.
Robert SCHÜTZE, Dreptul constituţional al Uniunii Europene, Editura Universitară, Bucureşti, 2012.
Ben TONRA, Thomas CHRISTIANSEN (eds.), Rethinking European Union Foreign Policy, Manchester University Press, Manchester,
2004.
Loukas TSOUKALIS, What kind of Europe?, Oxford University Press, Oxford, 2003 (varianta în limba română : Ce fel de Europă?,
traducere şi note de Lena CĂLINOIU, Bic All, Bucureşti, 2005).
Diego VARELA, Guvernarea Uniunii Europene, traducere de Lavinia ARMAŞU, Institutul European, Iaşi, 2008.
Henri WALLACE, William WALLACE, Mark A. POLLACK (eds.), Policy - Making in the European Union, 5th edition, Oxford University
Press, Oxford, 2005 (varianta în limba română: Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, traducere de Filip GÂDIUŢĂ, Institutul
European din România, Bucureşti, 2005).
Joseph H. H. WEILER, The Constitution of Europe, Cambridge University Press, Cambridge, 1999 (varianta în limba română:
Constituţia Europei, traducere de Alina VASILE şi Cristina ARION, Polirom, 2009).
Antje WIENER, Thomas DIEZ (eds.), European Integration Theory, 2nd edition, Oxford University Press, Oxford, 2009.
Reviste de specialitate: European Law Review, European Law Journal, European Constitutional Law Review, Journal of Common
Market Studies, Revista Română de Drept European, Romanian Journal of European Affairs, Studia Politica. Romanian Political
Science Review.

Tratatele Uniunii Europene: Tratatele fundamentale ale Uniunii Europene, CH Beck, Bucureşti, 2013.

Resurse Internet : Uniunea Europeană : http://www.europa.eu

Parlamentul European : http://www.europarl.europa.eu
European Research Papers Archive: http://eiop.or.at/erpa
Centre for European Policy Studies: http://www.ceps.be
Federal Trust: http://www.fedtrust.co.uk
Arena – Centre for European Studies, University of Oslo: http://www.sv.uio.no/arena
Jean Monnet Program: http://www.jeanmonnetprogram.org
Institutul European din România: http://www.ier.ro
Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice « Acad. Andrei Rădulescu » al Academiei Române :
http://www.csde.ro.

9. SCURTĂ DESCRIERE*
* COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE ŞI
ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI
Acest curs îşi propune o introducere în studiul teoriilor integrării europene, a procesului de constituţionalizare şi al instituţiilor
Uniunii Europene, fiind avute în vedere cele mai recente evoluţii teoretice şi practice din domeniu. În prima parte a cursului sunt
expuse izvoarele, principiile şi actele UE. Felul în care conceptele constituţionale din dreptul statelor membre sunt translatate la
nivelul Uniunii Europene face obiectul unei analize separate. În acest context este examinat raportul între dreptul intern şi dreptul
UE. În continuare, sunt prezentate principalele teorii ale integrării europene (funcţionalism, interguvernamentalism, federalism,
neofuncţionalism, interguvernamentalism liberal). Teoriile privind procesul de constituţionalizare a UE (constituţionalismul
« întrepătruns » – Jacques Ziller) sunt prezentate în contextul prezentării principiului subsidiarităţii care este privit din punct de
vedere teoretic şi al formelor sale concrete de manifestare (state – UE ; parlamente naţionale – Parlamentul European).
Guvernanţa europeană este prezentată prin raportare la Cartea Albă a Comisiei Europene şi la unele contribuţii din doctrină. O
atenţie specială este acordată conceptului de guvernanţă pe mai multe niveluri din perspectiva Comitetului Regiunilor. Un alt
subiect care face obiectul acestui curs este cetăţenia europeană, fiind discutate prevederile din tratate, raportul Comisiei Europene
privind aplicarea acestui concept, precum şi dezbaterea teoretică în jurul său. O altă temă care se subscrie descrierii regimului
politic al UE se referă la conceptul de democraţie practicat de UE şi modalităţile e exprimare a voinţei populare – referendumurile
la nivel naţional pe teme europene şi alegerile pentru Parlamentul European. Este tratat pe larg mecanismul iniţiativei cetăţeneşti
europene, precum şi mecanismele de apărare a statului de drept şi a drepturilor fundamentale. În continuare sunt prezentate
instituţiile UE (Comisia, Consiliul, Parlamentul European, Curtea de Justiţie) şi procesul de luare a a deciziilor din cadrul acestora.

10. EVALUARE
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
10.4 Curs Examen open - book la
mijlocul semestrului
Prezenţă activă 1n timpul
semestrului
Examen final
10.6 Standard minim de performanţă
10.2 Metode de evaluare
Scris
Evidenţa intervenţiilor
Test grilă
Nota finală 5 (cinci)
10.3 Pondere din nota finală
80% din evaluarea în timpul
semestrului
20% din evaluarea în timpul
semestrului
100% din evaluarea în timpul
sesiunii

Studenţii sunt obligaţi să cunoască politica de probitate intelectuală a Facultăţii: plagiatul, copiatul, înşelătoria, multipla
utilizare a unui referat, recursul nemărturisit la surse bibliografice sau la internet vor conduce la nepromovarea cursului. În
conformitate cu Carta Universității din București, cazurile de plagiat pot fi sancționate prin exmatriculare fără drept de apel.