Părintele 

Pietro Angelo Secchi SJ (n. 29 iunie 1818 - 26 februarie 1878) a fost un astronom italian.

El a fost director al Observatorului de la Universitatea Pontificală Gregoriană (numit mai înainte
Colegiul Roman), timp de 28 de ani. El a fost un pionier în spectroscopia astronomică și a fost unul
dintre primii oameni de știință care a susținut autoritar că Soarele este o stea.

Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut în Reggio Emilia, unde a studiat la Gimnaziul iezuit. La vârsta de 16 ani, el a intrat în
ordinul iezuit din Roma. El a continuat studiile la Colegiul Roman unde a dovedit mari abilități
științifice. În 1839, el a fost numit tutore de matematică și fizică la Colegiul Roman. În 1841, el a
devenit profesor de fizică la Colegiul iezuit din Loreto. În 1844 a început studiile teologice la Roma și
a fost hirotonit preot pe 12 septembrie 1847. În 1848, ca urmare a Revoluției romane, iezuiții au
trebuit să plece la Roma. Secchi și-a petrecut următorii doi ani în Regatul Unit, la Colegiul
Stonyhurst, și în Statele Unite, unde a predat o vreme la Universitatea Georgetown din Washington,
DC. El și-a luat aici doctoratul în teologie.
În timpul șederii sale în America, el s-a întâlnit cu comandantul Matthew Fontaine Maury, primul
director al Observatorului Naval al Statelor Unite de la Washington. A studiat cu Maury și a
corespondat cu el mai mulți ani.
El s-a întors la Roma în 1850. La recomandarea colegului său Francesco de Vico, el a devenit șef
pe viață al Observatorului Colegiului la 32 de ani.
Poziția lui a fost contestată după 1870, când Statele Papale din jurul Romei au fost preluate de
către Regatul Italiei. În 1873, Colegiul a fost declarat proprietate a guvernului italian. Când guvernul
a încercat să preia controlul și asupra Observatorului, Părintele Secchi a protestat viguros și a
amenințat să părăsească Observatorul pentru una din multele poziții care îi erau oferite de către
observatoarele din alte țări. El a primit poziții importante științifice și multe demnități politice din
partea guvernului italian, dar a refuzat datorită loialității sale fată de Papă. Guvernul regal nu a mai
îndrăznit să se amestece și a rămas director.
A murit în 1878 la vârsta de 59 de ani.