Vindecarea

prin pove,ti
Culegere de cazuri destinata
folosirii metaforelor terapeutice

STUD ~ DE CAZ
PSI OlOGIE
PSI OTERAPIE
PSIHOLOGIE . PSIHOTERAPIE

Coleqie coordonatl de
Simona Reghintovschi
 George W. Burns

Vindecarea prin pove~ti

Culegere de cazuri destinata
folosirii metaforelor terapeutice

Traducere din engleza de

Cristina Firoiu

A
TReI
Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:
MAGDALENA MARCULESCU
Redactor:
SOFIA-MANUELA NICOLAE
Coperta,
FABER STUDIO
Cartea de fala Ie este dedicata lui Oscar, Leah ~i Ian.
Director productie:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN Cat de bogaU ~i fericiU este povestea vielii mele
al:ituri de 0 familie atat de iubitoare!
Dtp,
GABRIELA CHIRCEA
Corectur:i:
ELENABlfU
DU~AUDREA

Descrierea OP a BibHotecii Nati0nale a Rorniniel

BURNS, GEORGE W
Vindecarea prin ~, culege... de cazuri destinatl folosirii
metaforelorterapeutice I George W. Burns; trad.: Cristina Firoiu.-
Bucure$ti: Editura Trei, 2016
ISBN 978-606-719-493-7

I. Firoiu, Cristina Elena (trad.)

159.9

Titlul original: Healingwith Stories: Your Casebook Collection for

Using Therapeutic Metaphors
Autor: George W. Burns

Copyright «> 2007 by John Wiley & Sons,lnc.

This translation published under license with the original publisher
John Wiley & Sons, Inc.
Prezenta edipe s-a publicat prin acord cu Editura John Wiley & Sons, Inc.

Copyright «> Editura Trei, 2016

pentru prezenta editie

O.P. 16, Ghi~eull, c.P. 0490, Bucure~ti

Tel., +40213006090; Fax, +40372 25 20 20
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro

ISBN,978-606-719-493-7
Cuprins

19 Mulfumiri
22 Introducere

24 Ce ofera cartea de fata

27 Colaboratorii
28 Materialele
30 Structura cartll
33 0 poveste de inceput

35 Capitolull. Metafora ~i terapia. Clarificarea catorva

concepte ambigue
George W. Burns
38 Ce este metafora?
38 De ce sa folosim metafore in terapie?
44 Metafora este terapie sau mijloc de comunicare
a terapiei?
48 Ce tip de metafora este acesta?
55 Sunt situapi in care nu ar trebui folosite metafore?
57 Referinte bibliografice

Vindecarea prin POVeJti • Cuprins

8 59 PARTEA iNTAI.AMELIORAREA DISPOZITIEI 116 Capitolul 4. ~i acest purcelu~ a ramas acasa. 9
Metafore jucau~e in tratarea anxietatii de separare
61 Capitolul 2. Vindecarea a luat sf~it. Metafore din copilarie
experientiale orientate spre rezultat, intr-un caz de Julie H. Linden
depresie majora 116 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
George W. Burns ~i profesionala
61 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala 117 Prezentarea capitolului
~i profesionala 120 Cadrul clinic
62
66
Prezentarea capitolului
De unde sa incep?
123
126
° familie de porci-spino~i
Terapia prin joc ~i terapia judiu~a
67 Ce dorea Mary sa obpna cu ajutorul terapiei? 129 Gasirea resurselor tari ~i a exceppilor
70 Ce era util de ~tiut despre Mary? 133 Papu~a ca metafora ~i coterapeut
71 Ce intervenpi puteau fi utile? 135 "Multumesc, M"
83 Care a fost rezultatul pe termen lung? 137 Post-scriptum
84 Referinte bibliografice 137 Referinte bibliografice

140 Capitolul 5. Escaladarea muntelui anxietatii.

89 Capitolul 3. 0 tristete pustie. Investigarea ~i Crearea metaforelor in terapia prin acceptare
transformarea metaforelor create de client ~i angajament
Richard R. Kopp Mikaela J. Hildebrandt, Lindsay B. Fletcher
89 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personaIa ~i Steven C. Hayes
~i profesionala 140 Povestea colaboratorilor - 0 perspectiva personala
90 Prezentarea capitolului ~i profesionala
94 Investigarea ~i transformarea metaforelor create 141 Prezentarea capitolului
de client. Teorie ~i metoda 144 Definirea problemei
102 Terapia prin metafore ~i diversitatea 146 Rolul metaforei in terapia ACT
103 ,,0 tristete pustie". Exemplul de caz nr. 1 149 Relapa terapeutica
108 "Eu sunt cel ce a explodat". Exemplul de caz nr. 2 149 Crearea metaforelor compatibile cu terapia ACT
114 Concluzie 159 Rezultatul cazului
114 Referinte bibliografice 160 Referinte bibliografice

GEORGE W. BURNS
Vindecarea prin poveJti • (uprins
10 161 PARTEA A DOUA. CREAREA UNOR RELA 'fI1 190 Prezentarea capitolului 11
POZITIVE 192 o utilizare socioconstructivista a metaforei
194 Povestea Reinei
163 Capitolul 6. Cazullui Carol. Incurajarea luaru 204 Imparta~irea pove~tilor clienplor
deciziilor prin metafora ~i hipnoza 207 Mesajullui Margrit pentru Reina
Michael D. Yapko 209 Mesajul Reinei ~i al lui Margrit pentru noi
163 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
~i profesionala 211 Capitolul 8. CaIatoria spre fericire - fara ajutorul
164 Prezentarea capitolului ~erpa~i1or. 0 abordare bazata pe utilizarea
165 ContextuI ~dintei resurselor clientului, pentru depa~irea unei
166 lntervievarea lui CaroL Stabilirea obiectivelor ~i relatii abuzive
evaluarea resurselor Gregory Smit
168 De ce era indicata folosirea metaforelor in 211 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
cazuI lui Carol? ~i profesionala
169 Informapi generale despre hipnoza, sugestii 212 Prezentarea capitolului
indirecte ~i metafore 215 In cautarea resurselor
172 Identificarea obiectivelor terapeutice 219 Stabilirea direcpei terapeutice
175 Resursele lui Carol 220 Definirea obiectivelor terapeutice ~i metaforice
177 Hipnoza ~i modul in care i-a fost comunicata 224 Conceperea pa~ilor intervenpei metaforice
metafora lui Carol 225 Inceperea calatoriei
182 Mesajele de dupa ~edinta 228 Mai mult dedit 0 metafora
185 Comentarii finale 230 Ce am invatat de pe urma acestei experiente
186 Referinte bibliografice 232 Referinte bibliografice

189 Capitolul 7. Femeia care voia sa stea intinsa pe 233 Capitolul 9. !iii cei doi ~erpi s-au incaierat. Terapia cu
podea. 0 utilizare socioconstructivistii a metaforei, ajutorul ciirp.lor de pove~ti, in lupta cu monstrul
intr-o poveste despre doua cliente divoqului
Valerie E. Lewis Joy Nel
189 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala 233 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
~i profesionala ~i profesionala

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin poveJti • (uprins

12 234 Prezentarea capitolului 287 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala 13
237 Narap.unea ca "terapie cu ajutorul carp.lor ~i profesionala
de pove~ti" 288 Prezentarea capitolului
238 Procesele terapiei cu ajutorul carP-lor de pove~ti 293 Etapa intaL Un mediu sigur
239 Ascultarea pove~tii "imbibate de probleme" 294 Povestea lui Joey. Crearea unui mediu sigur
239 Ascultarea pove~tii lui Jame 297 Etapa a doua. Nimic nu vine de-a gata
246 Rescrierea ~i validarea pove~tii preferate 299 Povestea lui Joey. Importanta cheilor
257 Cum sa-ti regase~ti speranta intr-un cheeseburger 301 Etapa a treia. Momentul celei mai importante
258 Referinte bibliografice transformari
303 Povestea lui Joey. Procesul transformarii
260 PARTEAA TREIA.SCHIMBAREAMODURILOR 304 Etapa a patra. Descoperirea propriilor aripi
DE COMPORTAMENT 305 Povestea lui Joey. in zbor nestingherit
307 Referinte bibliografice
263 CapitolullO. Sub rafala de gloante. Reflecp.e ~i
metaforii. in terapia narativa 308 Capitolul12. Viata tuturor este 0 poveste. Metaforele
Christine Perry dirijate, in schimbarea stilului de viati global
263 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personalli Rubin Battino
~i profesionalli 308 Povestea colaboratorului - 0 perspectivli personalli
264 Prezentarea capitolului ~i profesionalli
267 Metafora "narativli" a procesului de consiliere 309 Prezentarea capitolului
270 Echipele de reflecp.e, metafora ~i terapia narativa 312 Pa~ii procedeului de folosire a metaforelor dirijate
272 Cazullui Paul 315 Cazullui George
278 o poveste altemativli 326 Cine poate beneficia de pe urma metaforelor dirijate?
282 Implicap.ile in practica profesionalli 327 Tehnica prezentlirii metaforei
284 Referinte bibliografice 330 Referinte bibliografice

287 Capitoluill. U~a este deschisa, pasarea i~i poate lua 332 Capitolul13. Amutita de mea. Metafore orientate
zborul. imbinarea metaforelor terapeutului ~i ale spre obiectiv ~i metafore multiplu incorporate,
dientului in psihoterapia copilului intr-un eaz de disfonie psihogena
Joyce C. Mills Carol A. Hicks-Lankton

GEORGE W. BURNS Vlnclecare. prln powJIi • (uprins

14 332 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala 395 Atitudinea de inferioritate a nespecialistului 15
~i profesionaia 397 Realizarea schimbarii metaforice
333 Prezentarea capitolului 399 incurajarea gasirii unui ait prieten de suflet
335 Evaiuarea 408 Un comentariu de incheiere
337 Resursele, punctele tari ~i abilitatile clientului 409 Referinte bibliografice
344 o metafora multiplu incorporata
357 Referinte bibliografice 412 Capitolul16. Noapte buna, vise placute, rechinii sa
te santte! "Ce lipse~te?", in metafore
359 PARTEAAPATRAAMELIORAREASANATATH~ Robert McNeilly
A ST ARII DE BINE 412 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
~i profesionaia
361 Capitolul14. Fantoma care nu sperle pe nimeni, 413 Prezentarea capitolului
pastele care nu simt durerea. Pove~tile create de 416 o inipere personala in arta povestirii
copii folosite drept metafore terapeutice 418 Crearea a~teptarilor in mintea c1ientului
George W. Burns 419 Unde putem diuta metafore?
363 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personaia 422 Accesarea resurselor unice ale fiecarui client
~i profesionaia 423 "Ce lipse~te?", in terapie
361 Prezentarea capitolului 426 Materializarea invatammtelor
369 Pove~tile vindecatoare create de copii 427 Reflectii dupa ~dinta
375 Domnul Peter Paste ajuta la ameliorarea durerii 428 o conc1uzie ~i un indemn
384 Referinte bibliografice 429 Referinte bibliografice

386 Capitolul15. imprietenirea cu propriile probleme. 430 Capitolul17. Metafora ce i~i cmta trista melodie.
Folosirea metaforelor in cazul unei tinere ce se Pove~tile terapeutice in ingrijirea paliativa pediatrid
automutileaza, aflata intr-o etapa de tranzipe Roxanna Erickson Klein
Wendel A. Ray ~i Jana P. Sutton 430 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
386 Povestea colaboratorilor - 0 perspectiva personaia ~i profesionaia
~i profesionala 431 Prezentarea capitolului
387 Prezentarea capitolului 432 intoarcerea acasa
392 Secretul din spatele secretului 435 Istorisirea propriilor pove~ti

GEORGE W. BURNS Vinclecarea prln povepI • Cuprins

16 436 Boala 480 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala 17
438 Stabilirea obiectivelor ~i profesionala
439 A propierea prin pove~ti 480 . Prezentarea capitolului
441 Avantajele nascute din impedimente 482 Evaluarea
443 Pregatirea pentru moarte 490 Contextul
443 Un tovara~ cu 0 metafora 493 lntervenpa
444 Un cantec nea~teptat 496 Structura metaforei
448 o metafora involuntara 501 Urmarea
503 Referinte bibliografice
453 PARTEA A CINCEA. DEZVOLTAREA
ABILITATILOR
, DE VIATA
,
507 Capito lui 20. Asta nu-i 0 problema. Metaforele in
eazul unui client turbulent participant la terapia
Capitolul18. Redipatarea eehilibrului dupa erieksoniana de grup
455
perseeupi. Pove~lile specifiee unei anumite eulturl, Teresa Garcia-Sanchez
prezentate de client, in psihoterapia traumei 507 Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
~i profesionala
Angela Ebert ~i Hasham Al Musawi
455 Povestea colaboratorilor - 0 perspectiva personala 508 Prezentarea capitolului
~i profesionala
511 De ce sa lucram in grupuri?
456 Prezentarea capitolului 512 Structura ~edintelor de grup
459 Cite ceva despre originea lui Hasham 516 Un client dificil
463 lntervenpile 519 Neputinta de a vedea eeea ce exista
470 Reeonstruirea inerederii 522 o metafora derutanta
474 Cate eeva despre rezultatul terapiei lui Hasham 530 o reflecpe
476 ~i asta va trece
530 Referinte bibliografice
477 Referinte bibliografice 532 Folositi-va tartacuta! 0 poveste de ineheiere
538 Referinte bibliografice
480 Capitolul19. Despre adeptii stilului golie, zane,
baIauri ~i TCe. Patrunderea in universul dientului 540 Seetiunea bibliografiea
cu ajutorul unei metafore bazate pe probe 540 Sugestii de lecturi suplimentare
George W. Burns 552 Carple despre metafore preferate de colaboratori

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin ....... • Cuprins

Multumiri
I

Dadi ap fi crescut in micutul regat al Bhutanului, din mun-

pi Himalaya, una dintre primele dumneavoastra amintiri ar fi
fost mai mult ca sigur legata de povestirea legendei naponale
a celor patru prieteni credincio~i. Legenda vorbe~te des pre un
fazan care a gasit 0 samanta, un iepure care a ajutat la planta-
rea ~i udarea acesteia, 0 maimuta care s-a ocupat de fertilizare
~i de plivit ~i un elefant care a stat de straja, pentru a 0 proteja.
Atunci cand copacul a ajuns la maturitate, cele patru anima-
Ie s-au suit unul pe spinarea celuilalt, formand 0 piramida, ca
sa ajunga la ramurile de sus, sa culeaga 9i sa imparta intre ele
fructele. Coordonarea carpi de fata m-a facut sa-mi amintesc de
aceasta poveste, in care mai multe fapturi diferite i~i unesc for-
tele pentru a lucra la un proiect comun unificator.
Ma simt profund onorat de faptul ca stimapi 9i apreciapi mei
colegi ~i-au oferit cu atata generozitate colaborarea, fie in calitate
de autori, colegi evaluatori, participanp la discupi despre ideea
inipala, suspnatori ~i/sau prieteni dragi. Articolele, sugestiile ~i
ideile lor au dovedit nu numai un inalt nivel de profesionalism,
ci ~i multa grija ~i compasiune, care pentru mine reprezinta sem-
nul distinctiv al activitapi unice pe care 0 desfa~uram in cadrul
profesiilor curative ~i de sprijin.

Vindecarea prin ~ • Mul\umiri

20 Mii de multumiri tuturor autorilor care ~i-au daruit din sufle-
tullor, din timpullor, din experienta c1inica ~i din intelepciune.
Ap insufletit cartea cu informatii ~tiintifice, omenie ~i propria
personalitate.
Julie Nayda imi este in continuare un sustinator credincios,
un coechipier nepretuit ~i 0 prietena draga. Jules, e~ti stanca mea
in viata ~i in practica profesionala.
Sunt multi cei care au sprijinit acest proiect in nenumarate
feluri, de~i cuvintele lor nu se regasesc, poate, in paginile car-
pi. Liz Sheean, de la PsychOz Publications, ~i dr. Helen Street,
coautoarea carpi Standing Without Shoes, au participat la prime-
Ie discupi despre stil ~i format. Idei minunate ~i pline de crea-
tivitate mi-au fost oferite de urmatorii: dr. Kathleen Donaghy;
Cheryl Bell-Gadsby, absolventa de masterat (MA); Nadia Lalak,
absolventa de masterat (MA); Maria Escalante, absolventa de
masterat (MA); Deborah Beckman, absolventa de masterat (MS);
Rick Whiteside, master in asistenta sociala (MSW); dr. Frances
Steinberg. Va sunt profund recunoscator pentru interesul, timpul
~i efortul investite.
Colegii evaluatori sunt eroii ne~tiup ai multor carp de cali-
tate. j~i dedica ore intregi acestei activitati, de~i singura recu-
noa~tere pe care 0 primesc este aceea ca Ie apare numele pe 0
pagina a carpi pe care, poate, pupni cititori 0 observa. Stephanie
Bennett, master in psihologie (MPsych); Teresa Garda-Sanchez,
absolventa de masterat (MA), psiholog incepator (Early Career
Psychologist - ECP); dr. Valerie Lewis; ~i Pam Thompson, Iicen-
pata in psihologia sanatapi (DipHealthPsych), perspicacitatea
voastra, gandirea critica ~i intrebarile dificile pe care le-ap for-
mulat ne-au ajutat sa ne menpnem vigilenta. Pam, implicarea ta
a depa~it toate a~teptarile.
GEORGE W. BURNS
De asemenea, pentru vorbele incurajatoare ~i sprijinul acor- 21
dat in diverse moduri, Ie multumesc lui Jon Carlson, doctor in
psihologie (PsyD), doctor in ~tiintele educatiei (EdD), membru
ABPP; Steven Lankton, master in asistenta sociala (MSW); Bill
O'Hanlon, absolvent de masterat (MSc); dr. Maggie Phillips;
dr. Rachel Remen; Bernhard Trenkle, Iicentiat in psihologie
(DipIPsy); dr. Jeff Zeig; Lynne ~i Bryan Kendrick (pentru ca
ne-au pus la dispozitie Possum Lodge); ~i, desigur, lui Suzanne
Thomas (pentru zambetul ei, pentru sprijinul plin de afecpune
~i privirea critica ce ne-au fost de mare ajutor).
Sunt incantat ca am lansat acest proiect impreuna cu fos-
tul meu redactor, Tracey Belmont, ~i sunt ~i mai incantat sa-i
urez "bun venit" lui Nicholas John. Oare e prima data cand ii
apare numele intr-o carte? Lisa Gebo a revizuit ~i a imbunata-
pt manuscrisul ~i, impreuna cu Sweta Gupta, a reu~it sa-I duca
la bun sfar~it. Isabel Pratt a fost alaturi de mine de fiecare data
cand am publicat 0 carte la Wiley; Rosa Gonzales a coordonat
traducerea lucrarilor mele in chineza, spaniola, portugheza, ita-
liana, coreeana ~i indoneziana; iar Susan Dodson a supravegheat
manuscrisul de-a lungul procesului de producpe. intreaga echi-
pa de la John Wiley & Sons mi-a ca~tigat din nou laudele ~i
aprecierea.
La fel ca in povestea celor patru prieteni credincio~i, 0 carte
din aceasta categorie pome~te de la germenul unei idei, care este
luat, crescut ~i dezvoltat de top cei care contribuie cu abilitaple,
cuno~tintele ~i experienta lor. Sper ca a capatat un aspect care se
va dovedi folositor ~i rodnic pentru dumneavoastra, activitatea
~i c1ienpi dumneavoastra.
Vindecarea prin ~ • Mul\umiri

Introd ucere
in cali tate de coordonator al dirtii de fata, oare am voie sa
spun ce incantat sunt? Sunt incantat de calitatea colaboratorilor
care s-au implicat cu generozitate in proiect, de calitatea mate-
rialelor trimise, de varietatea cazurilor prezentate ~i a modalita-
tilor de aplicare a metaforelor.
Avand in vedere ca scrisesem deja doua carp despre folosirea
metaforelor in terapie (101 pove~ti vindecatoare pentru adulti ~i 101
pove~ti vindeciitoare pentru copii ~i adolescenti), am ramas cu impre-
sia ca spusesem deja cam tot ce voiam sa spun despre metafore ...
~i apoi s-au intamplat trei lucruri. Primul a fost ca am observat
tot mai des faptul ca cititorii carplor mele ~i participanpi la ate-
lierele organizate de mine spuneau ca Ii se parusera folositoa-
re principiile ~i exemplele oferite de carti ~i ca le-ar placea sa
citeasca des pre 0 varietate mai mare de posibilitap de aplicare
a metaforelor, intr-o varietate mai mare de exemple de caz. Al
doilea a fost rugamintea lui Tracey Belmont, pe vremea aceea
redactorul carplor publicate de mine la Wiley, de a scrie 0 noua
carte despre metafore. La inceput am respins ideea, nedorind sa
fiu "distribuit" in rolul autorului de carti despre folosirea meta-
forelor, ce reprezinta numai un aspect al stilului meu de lucru,
chiar daca unul important. De asemenea, parea cam lipsit de
GEORGE W. BURNS
noima sa reiau ceea ce spusesem deja, a~a ca Tracey ~i cu mine 23
ne-am apucat sa dezbatem ce anume ar putea fi considerat ine-
dit, ins~ctiv ~i, mai presus de toate, folositor practicienilor de
pe "frontul de lucru" al terapiei. in vreme ce purtam respectiva
discupe, s-a intamplat cel de-al treilea lucru. Am participat la
un congres despre psihoterapia ~i hipnoterapia ericksoniana in
Phoenix, Arizona, ~i aici mi-am amintit cat de mulp practicieni
lucreaza cu metafore, de~i, teoretic, au 0 pregatire, un stil de
lucru ~i cazuri foarte diferite. Oare n-ar fi interesant, am inceput
sa rna intreb, sa pun la un loc cuno~tintele catorva dintre iscu-
sipi mei colegi, sa-i rog sa prezinte un exemplu de caz care sa
ilustreze in mod limpede stilul de lucru al fiecaruia ~i sa studiez
raponamentele ~i procesele de gandire ce au loc in timp ce eva-
lueaza clientul, planifica intervenpile ~i apoi Ie pun in aplicare ...
incluzand totul intr-un singur volum?
$tiu multe carp care descriu cu pricepere metode, tehnici ~i
interventii privitoare la ceea ce trebuie facut, dar cate incearca
sa patrunda in gandirea practicienilor, sa Ie inteleaga metodele
de lucru ~i sa ofere informapi des pre alegerile legate de direc-
pa terapeutica? De~i s-au scris multe carp bune despre folosi-
rea metaforelor in terapie, nu cunosc nicio alta care sa fi reunit
o varietate atat de mare de practicieni ce folosesc metafore, de
la cei bine-cunoscup la incepatori, care sa ofere 0 gama atilt de
vasta de exemple de caz, care sa ilustreze folosirea metaforelor
in atat de multe contexte teoretice sau care sa incerce sa ofere 0
intelegere foarte clara a proceselor de gandire ale fiecarui tera-
peut colaborator - lucru facut posibil numai datorita eforturilor
generoase ale fiecaruia dintre ace~tia. Sper ca materialele vi se
vor parea la fel de placute ~i de educative cum mi s-au parut mie
atunci cand Ie citeam pe rand, pe masura ce soseau.
Vindecarea prin ~ ·Introducere
24 Ce oferll cartea de fail!
Scopul meu a fost sa public un volum care sa fie In pri-
mul rand un instrument clinic practic ~i folositor speciali~ti­
lor ca mine ~i ca dumneavoastra, care ne petrecem timpul in
cabinet zi de zi, incercand sa oferim clientului din fata noas-
tra cele mai bune servicii posibile. Pentru a-mi atinge scopul,
i-am rugat pe autorii colaboratori sa adopte un stil conversa-
tional, ca ~i cum ar vorbi cu dumneavoastra, un coleg pe care
il supervizeaza, ~i sa raspunda la intrebarile pe care considera
cii Ie puteti avea privitor la aqiunile lor ~i la felul in care pro-
cedeaza. Cererea mea a urmarit sa va permita dumneavoastra,
cititorilor, sa patrundeti in mintea terapeutilor, sa Ie intelegeti
modul de gandire, de planificare ~i de prelucrare a informati-
ilor, in timp ce aleg, structureaza ~i prezinta metafore intr-un
anumit exemplu de caz. Am cerut ca fiecare material sa expli-
ce cu claritate ce, cum ~i de ce a procedat terapeutul in felul
respectiv, pas cu pas. Am vrut sa fie evidente ~i clar prezentate
competentele acestuia, astfel incat procedeele folosite sa poata
fi imitate ~i de alti terapeuti.
Fiecare autor a fost rugat sa formuleze 0 serie de intrebari
specifice. 5-a dovedit cii aceasta recomandare a fost respec-
tata de unii ~i nerespectata de altii, in diferite grade - ilus-
trand astfel varietatea de modalitati in care pot fi folosite
metaforele. Folosind intrebarile drept recomandari pentru
elaborarea materialelor, am sperat sa evit stilul inegal ~i
inconsecvent intalnit adeseori in volumele cu multipli au tori,
precum ~i sa ajung la esenta practicii terapeutice. Acestea
sunt intrebarile pe care Ie-am supus atentiei autorilor cola-
bora tori:
GEORGE W. BURNS
Descrieti cazul: 25
• Cine este clientul?
• Care este simptomul principal?
• Care este contextul (terapie I formare profesionala I a1tele)?
Cum ati abordat evaluarea? (Descrieti pas cu pas.)
• Ce ati diutat sa obtineli prin evaluare?
• Care au fost obiectivele terapeutice pe care vi Ie-ali fixat?
• Cum Ie-ali stabilit?
Ce resurse I puncte tari I abilitati ati observat la client?
• Cum Ie-ali definit?
• Daca au fost mai multe, cum Ie-ali ales pe cele pe care
le-ati folosit?
De ce ati ales 0 poveste sau 0 interventie metaforica in locul
altor interventii pentru clientul respectiv?
• Ce alte variante ali fi putut alege?
Ce efect ali observat ca trebuie sa aiM povestea?
• Ce abilitati sa imbuniitateascii?
• Ce resurse sa consolideze?
• Ce obiective sa atingil?
Cum ati procedat in cazul crearii pove~tii / pove~tilor?
• Prezentati-i cititorului pas cu pas rationamentul.
Ce metafora sau poveste ati folosit?
• Prezentati-o din nou a~a cum ali facut in timpul ~edintei
de terapie.
Vindecarea prin poveJti .'ntroducere
26 Povestea a fost unica intervenpe?
• Dadi nu, ce alte intervenpi ap folosit?
• Care a fost planul terapeutic general ~i cum se integra
metafora in acesta?
Care a fost rezultatul / urmarea?
Ce ap inva\at din acest caz?
• Confirmarea ideilor existente
• Ce sa nu facep din nou
• Ceva nou legat de folosirea pove~tilor vindecatoare
• Ce ap fi putut face altfel, privind retrospectiv?
"Multi terapeu\i buni" - m-am trezit spunfmdu-i unui
colaborator intr-un e-mail.folosind. poate nu surprinzator, 0
metafora - "sunt asemenea cicli~tilor profesioni~ti. Dupa ani
~i ani de antrenament, devin atat de pricepu\i la ceea ce fac,
incat Ie vine totul aproape de la sine, fara sa trebuiaseli sa se
gandeaseli prea mult la felul in care 0 fac. A~ vrea ca autorii sa
se intoardi la chestiunile de baza, permi\andu-Ie cititorilor sa
Ie in\eleaga modul de giindire. Cum te urci pe bicicleta fara sa
te rastorni? Cum iti men\ii echilibrul? Cum coordonezi ac\iu-
nile complexe care trebuie facute simultan: privitul in direc-
lia 'de mers, pedalarea cu picioarele ~i men\inerea direc\iei cu
mainile? Cum sa mergi suficient de repede pentru a nu cadea,
insa nu intr-atat de repede incat sa existe riscul de a te izbi
de ceva?" Sper eli accentul pus pe procesele de gandire ale
terapeutului va face ca volumul de fata sa fie in primul rand
practic ~i folositor.
GEORGE w. BURNS
Colaboratorii 27
Colaboratorii au fost invitati sa participe atat pe baza com-
peten\elor de folosire a metaforelor, cat ~i in funcpe de capacita-
tea de a demonstra multitudinea de abordari legate de folosirea
metaforelor. Mi-au facut 0 deosebita onoare cei care au acceptat
invitapa, daruindu-~i cu generozitate din timpul, cuno~tintele ~i
experienta lor. $i-au abordat sarcinile cu un nivel inalt de pro-
fesionalism, ceea ce refiecta, de asemenea, foarte multa grija ~i
compasiune. In urmatoarele pagini vep intalni nume binecunos-
cute prin prisma faptului ca ~i-au dedicat 0 mare parte din carie-
ra profesionala folosirii, in\elegerii ~i publidlrii de lucrari despre
valoarea metaforelor - nume ca Steven Hayes, Richard Kopp,
Carol Hicks-Lankton, Joyce Mills ~i Michael Yapko. Roxanna
Erickson Klein s-a bucurat de privilegiul de a asculta de mica
pove~tile cu talc ale tatalui ei, Milton H. Erickson.
Rob McNeilly ne aminte~te in capitolul in care apare materia-
lui sau prin ce trec majoritatea practicienilor incepatori intr-ale
metaforelor: "Credeam ca exista doua tipuri de terapeuti: cei
care ~tiu sa spuna pove~ti ~i cei care nu ~tiu. Ma incadrasem
singur in grupul celor care nu ~tiu. Atunci cand citeam carli
despre metaforele terapeutice, eram ~i mai cople~it de relativa
mea incompetenta in comparape cu autorii". Con~tient de acest
aspect, am invitat ~i colaboratori a caror mundi 0 respectam,
dar care erau relativ incepatori in privin\a folosirii metafore-
lor. Richard Kopp include insemnarile realizate de doua docto-
rande din anul al treilea, Deanna Guerrero ~i Heather Demeter.
Gregory Smit recunoa~te ca a descoperit recent povestirile
terapeutice, iar Jana Sutton se descrie ca fiind "chiar la ince-
putu! carierei", insa to\i se ofera viteje~te sa-~i imparta~asca
Vindecarea prin poveJd ·Introducere
28 experientele timpurii, sa prezinte exemple stimulative din acti-
vita tea lor ~i sa demonstreze ceea ce este cu putinta, chiar ~i in
primele etape ale folosirii metaforelor.
Astfe!, in paginile urmatoare, Yeti avea ocazia sa exami-
nap indeaproape stilurile de lucru ale practicienilor incepatori,
aflap la jumatatea carierei sau foarte experimentap, care folosesc
metafore. La inceputul fiecarui capitol, sub titlul "Povestea cola-
boratorului - 0 perspectiva personala ~i profesionala", sunt pre-
zentati colaboratorii, menponandu-se diteva aspecte mai impor-
tante'despre pregatirea profesionala, despre modulin care au
ajuns sa fie interesap de povestirile terapeutice ~i, uneori, diteva
informatii cu caracter personal.
Materialele
Atat colaboratorii, cat ~i materialele se inspira dintr-o sfera
larga de modele teoretice ~i terapeutice. Mikaela Hildebrandt,
Lindsay Fletcher ~i Steven Hayes descriu folosirea metafore-
lor in terapia prin acceptare ~i angajament (acceptance and com-
mitment therapy - ACT). Richard Kopp are pregatire in psi-
hologia adleriana, iar eu prezint metafora drept un mijloc de
comunicare a unei interventii ce pne de terapia cognitiv-com-
portamentala (cognitive behavioral therapy - TCC), in vreme ce
Valerie Lewis adopta 0 perspectiva postmodernista, sociocon-
structivista. Mai multi autori, cum ar fi Rob McNeilly, Carol
Hicks-Lankton ~i Michael Yapko, incorporeaza metaforele in
hipnoza. Terapia narativa influenteaza felulin care Christine
Perry ~i Joy Nel folosesc metaforele, Gregory Smit este terape-
ut de familie, iar Teresa Garcia-Sanchez folose~te abordarile
ericksoniene. Wendel Ray ~i Jana Sutton sunt adeptii terapiei
GEORGE W. BURNS
de scurta durata, focalizata pe solupe, in timp ce Angela Ebert 29
integreaza mai multe modele, precum psihologia interperso-
nala, TeC ~i meditatia bazata pe con~tientizare (mindfulness).
Unii nu i~i definesc munca prin prisma niciunei pozitii teore-
tice precise.
in vreme ce majoritatea colaboratorilor aleg metoda "tradipo-
nala" a prezentarii orale a metaforelor, alpi ne demonstreaza ca
aceasta nu este singura modalitate de comunicare. Julie Linden
~i Joyce Mills folosesc papu~i, jucarii ~i alte obiecte care apartin
clienplor copii. Christine Perry i~i roaga clienpi sa-~i reprezinte
pove~tile printr-un desen pe 0 tabla alba; Teresa Garcia-Sanchez
folose~te metafore experienpale "de doua minute''; clienpi copii
ai lui Joy Neli~i creeaza propriile carp de pove~ti; iar eu folosesc
metafore experienpale inspirate din natura. Cartile de pove~ti
pentru copii ~i 0 pasare de companie reprezinta fundamentul
terapiei folosite de Roxanna Erickson Klein in cazul unui copil
care prime~te ingrijire paliativa.
Unii au ascultat cu atenpe povestea care reiese in mod impli-
cit din modul de exprimare al clientului (de pilda Richard Kopp,
Christine Perry, Wendel Ray ~i Jana Sutton); alpi au obpnut in
mod activ povestea de la client (Rubin Battino); unii au anah-
zat originea culturala a clientului, care influenteaza pove~tile
(Angela Ebert); alpi au incercat sa creeze pove~ti in colaborare
(Rob McNeilly); unii au creat experiente de invatare metafori-
ce (George Burns ~i Teresa Garda-Sanchez); alpi au folosit jocul
drept sursa (Julie Linden ~i Joyce Mills); unii au creat ei in~i~i
povestea (George Burns, Carol Hicks-Lankton, Gregory Smit ~i
Michael Yapko); alpi au folosit ceea ce le-a scos in cale experien-
ta (Roxanna Erickson Klein); iar alpi au istorisit pove~ti despre
alp clienp (Valerie Lewis).
Vindecarea prin ~ ·Introducere
30 De asemenea, in paginile urmatoare veli gasi un spectru larg
de stiluri. La un capat al spectrului, Rubin Battino ~i Richard
Kopp pledeaza in favoarea protocoalelor prestabilite, Richard
recomandandu-Ie terapeulilor sa aiba in fata protocolul in timp
ce lucreaza cu clientul. Majoritatea colaboratorilor par a tine
cont de un model general pe baza caruia oblin !;Ii/sau structu-
reaza povestea, fie ea creata de client, de terapeut sau in cola-
borare. Carol Hicks-Lankton, de exemplu, folose~te 0 schema
pentru metaforele multiplu incorporate, pe baza careia pot fi
concepute pove~ti care yin in intampinarea nevoilor clientului.
Eu descriu abordarea PRO (Problem, Resource, and Outcome -
Problema, Resursa ~i Rezultat), 0 serie de indrumari orientati-
ve pentru structurarea ~i prezentarea povestirilor terapeutice.
La celalalt capat al spectrului se afia eei care adopta 0 perspec-
tiva postmodemista, opunandu-se in totalitate conceptului de
"structura". Valerie Lewis pledeaza impotriva abordarilor con-
venlionale, suslinand ca "nu exista reguli".
Aceasta diversitate inseamna ca in paginile urmatoare s-ar
putea sa existe abordari care se potrivesc la perfectie cu stilul
dumneavoastra de lucru, poate la fel de familiare ca perechea de
papuci preferata. tn mod similar, s-ar putea sa intalnili abordari
~i stiluri diferite sau neobi~nuite in comparalie cu stilul dum-
neavoastra obi~nuit de lucru. Diferentele ne ofera ~ansa de a ne
analiza ideile, de a ne pune la indoiala modul de gandire, de a
incerca ceva nou ~i de a studia noi variante posibile.
Structura dir~ii
Dupa capitolul introductiv, care prezinta cateva dintre con-
ceptele-cheie ale folosirii metaforelor in terapie, partea principala
GEORGE W. BURNS
a carpi este structurata in jurul a cinci obiective terapeutiee tema- 31
tice, orientate spre rezultat. Prima parte, "Ameliorarea dispozi-
liei", coniine patru capitole care abordeaza problemele afective,
prezentand cazuri de depresie ~i anxietate. Nehotararea legata
de div~rt, dificultalile ridicate de un rol care implica responsa-
bilitali, gestionarea unei relalii abuzive, infruntarea divortului
plirin\ilor reprezinta subiectele privitoare la relalii din capitolele
celei de-a doua par\i, "Crearea unor relalii pozitive". tn partea a
treia, "Schimbarea modurilor de comportament", colaboratorii
prezinta schimbarile provocate de stresul de la locul de munca,
de abuzurile din copilarie, de stilul de viata modem ~i de simp-
tomele psihogene. Un copil pe moarte, 0 tanara care se auto-
mutileaza, un copil suferind de insomnie ~i 0 fata care supor-
ta proeeduri chirurgicale invazive dureroase constituie cazurile
prezentate in partea a patra, "Ameliorarea siinatalii ~i a starii de
bine". Partea a cincea, "Dezvoltarea abilitaplor de viata", pre-
zinta abilitaple necesare pentru dezvoltarea capacitalii de a face
fata situapilor (coping), intr-un caz de tulburare de stres post-
traumatic, in eel al unei adolescente deprimate, adeptii a stilului
gotic, ~i in eel al unui participant turbulent la terapia de grup,
chinuit de intrebari existenpale.
Fiecare capitol ineepe cu cateva informapi biografice despre
colaborator, prezentate intr-o secpune numita "Povestea cola-
boratorului - 0 perspectiva personala ~i profesionala". Aceasta
este urmata de "Prezentarea capitolului", 0 secpune menita sa
ofere un rezumat al materialului, sa schiteze caracteristicile tera-
peutiee ale cazului ~i ale metaforelor folosite ~i sa asigure 0 oare-
care consecventa ~i continuitate pe parcursul carpi. Eu am fost
eel care a adaugat aceasta secpune, in calitate de coordonator, ~i
marturisesc ca se potrive~te cu modul meu de concepere, creare
Vindecarea prin poveJd • Introducere
32 ~i structurare a metaforelor conform abordarii PRSl, care consi-
dera cii metaforele, asemenea tuturor pove~tilor, au un inceput
(problema), un mijloc (resursele) ~i un sfar~it (rezultatul). Am
incercat sa extrag caracteristicile terapeutice din cuvintele ~i con-
ceptele folosite de autori, pentru a infap~a demersul acestora cat
mai riguros cu putinta.
Dupa cum a remarcat un coleg evaluator, "aceasta nu este
numai 0 carte pe care 0 cite~ti din scoar!a in scoarta, ci ~i un
indrumar pe care cititorii vor dori sa-l consulte iar cu atentie,
pentru a rezolva un anumit caz". in acest sens, am inclus 0 sec-
pune bibliografica, in care vep gasi sugestii de lecturi suplimen-
tare, inclusiv cele mai importante lucrari publicate ale colabo-
ratorilor (daca dorip sa aflap mai multe despre activitatea lor),
precum ~i carple despre metafore preferate de ace~tia.
Pe masura ce soseau materialele pentru carte, am inceput sa
Ie savurez diversitatea. Este vorba despre diversitatea cazurilor,
a modurilor de folosire a metaforelor ~i a stilurilor de prezen-
tare. In timp ce elaboram cartea, 0 colaboratoare m-a intrebat:
"Ai invatat lucruri noi despre metafore din materialele trimise
de colaboratori?" Cu siguranta ell da. Apoi m-a intrebat viclean:
"Le-ai aplicat in munca ta?" Din nou, i-am raspuns dI da, cu
siguranta. Materialele din cartea de fata elogiaza activitatea pro-
fesionalll plina de afecpune ~i creativitate a terapeuplor, influ-
entele uimitor de variate ale pove~tilor asupra procesului de
vindecare ~i puterea clienplor no~tri de a depa~i cele mai mari
adversitap. Sper ca vep apreda diversitatea, vep observa punc-
tele comune ~i vep reflecta la modul in care abordarile prezen-
tate pot fi folosite in activitatea dumneavoastra.
1 PRO (Problem, Resource, Outcome) in Hmba englez3, in original. (N. red.)
GEORGE W. BURNS
A-ti• urma mentorii
o poveste de inceput
Intr-unul dintre sutele de e-mail uri pe care Ie-am schim-
bat cu colaboratorii pe parcursul coordonarii cartii, Carol
Hicks-Lankton a facut 0 remarcii pe care am considerat-o sufi-
dent de importanta pentru a nu 0 pierde prin corespondenta
personaill. In timp ce discutam despre carple noastre preferate
despre meta fore, Carol a spus: "Viata este cea mai mare carte
despre metafore - 0 poveste noua in fiecare zi".
Pove~tile terapeutice exista in viata de zi cu zi. Pot fi intiHnite
pretutindeni, dupa cum se va arata mai pe larg in capitolul 1. Le
putem observa in intamplarile de zi cu zi: un copil mic dezvol-
tandu-~i un nou ansamblu de abilitap sau urmarirea interacpu-
nii dintre oamenii aflap intr-un centru comercial. Pot fi prezente
intr-o carte pe care 0 citip., intr-un film pe care il urmarip. sau in
modul in care un client invata sa faca fata unui set de circum-
stante dificile. La fel ca in povestea de mai jos, poate fi vorba
despre 0 conversap.e care vorbe~te despre experienta unei per-
soane intr-un mod care i-ar putea fi de folos alteia.
La 0 conferintii nationala, m-am intalnit cu 0 colega din alt
stat pe care 0 mai intalnisem de-a lungul anilor, insa n-o mai
Vindecarea prin povefti • A· ti urma mentorii
34 vazusem de ceva timp. M-a luat prin surprindere felul in care
arata. Nu era surprinzator faptul ca acum avea capul ras ~i purta
ve~mintele maro-ro~cat cu galben specifice calugaritelor budis-
te, caci ~tiam ca studiaza budismul ~i intenponeaza sa se alature
unui ordin calugaresc. Ceea ce m-a luat prin surprindere a fost
echimoza vinepe ~i inflamata din jurul ochiului, ce-i "impodo-
bea" partea stanga a chipului, de parca tocmai scapase dintr-o
incaierare dintr-o carciuma.
Curios, am intrebat-o:
- Ce-ai papt?
- Ei bine, a raspuns ea, intr-un fel e ~i amuzant, ~i jenant, ~i
profund.
Acum devenisem ~i mai curios.
Ea mi-a explicat mai departe:
- Mergeam pe strada in spatele guru lui meu, privind dis-
trata cum i se mi~ca sandalele cafenii sub ve~minte, cufunda-
ta in ganduri ~i cu mintea-n alta parte, nu prea atenta la ce se
intampla in jurul meu, cand, dintr-odata, gurul a pa~it intr-o
parte. P§.na sa-mi dau eu seama ce face ~i sa-mi ridic privirile,
am intrat drept in felinarul stradal de care se ferise el. $i uite-a~a
m-am ales cu un ochi vanat.
Apoi m-a privit, de parca istorisirea pataniei ar fi facut-o sa
se fastaceasca, ~i a adaugat clipind ~iret cu celalalt ochi, care nu
era injectat ~i parpal inchis:
- Cred totu~i ca patania are 0 morala: nu calca orbe~te pe
urmele mentorilor!
GEORGE W. BURNS
CAPlTOLULl
Metafora ?i terapia
Clarificarea c~torva concepte ambigue
GEORGE W. BURNS
"Metaforele funcponeaza", suspne Stephen Lankton, "pen-
tru di mintea functioneaza metaforic" (Lankton, 2002, p. xiii).
Lankton explica mai departe: "Pove~tile ~i metaforele contin
ceva care are un efect profund asupra ascultatorilor: ele ne inva-
ta, ne inspira, ne indruma, comunica ceva, ne raman in minte
~i, mai ales, sunt pretutindeni" (p. v). De fapt, eu continui sa
fiu uimit de felul in care clienpi gasesc peste tot metafore, pen-
tru a-~i descrie ~i a-~i rezolva problemele. Vanessa, in varsta
de 33 de ani, necasatorita, mama a trei copii mici, supusa unor
violente ingrozitoare, neprovocate, a aratat cat se poate de lim-
pede ca metaforele pot fi descoperite in cele mai improbabile
locuri. Contextul pove~tii ei este urmatorul: intr-o zi cand ie~i­
se la cumparaturi, a fost luata la ochi ~i urmarita pana acasa
de un barbat tanar, care apoi a stat la panda in preajma casei
sale pana dupa lasarea intunericului. Dupa ce copiii s-au dus
Vindearea prin poveJd- Metafora ~i terapia
36 la culcare, iar Vanessa s-a ridicat sa se apuce de invatat, barba-
tul a intrat in casa ~i a agresat-o, lovind-o cu 0 bata de baseball
pana a lasat-o pe jumatate incon~tienta ~i apoi violand-o cu sal-
baticie. $aisprezece zile mai tarziu, cand am intalnit-o pentru
prima oara, ranile fizice erau inca vizibile: nasul bandajat ~i frac-
turat, ochii injectati, chipul stalcit ~i sfartecat. Riillile emotionale
nu erau chiar atat de evidente la inceput. Referitor la terapie, a
declarat categoric ca obiectivele ei sunt sa se elibereze de senti-
mentul de panica ce 0 cople~ea, sa nu mai fie speriata ~i sa scape
de sentimentul intens de neincredere in propriile forte.
In timpul celei de-a doua ~dinte, Vanessa ~i-a exprimat nevo-
ia de "a evada", de a petrece un timp meditand intr-un mediu
lini~tit ~i de "a deveni din nou stapana pe sine" - dorinta pe
care i-am incurajat-o. Dupa ce ~i-a rugat parintii sa aiba grija de
copii, ~i-a facut rezervare ~i a plecat la 0 ferma de vacanta de pe
litoral timp de cinci zile. Astfel s-a ivit ocazia crearii unei meta-
fore experientiale. Inainte de a pleca, i-am sugerat sa se plimbe
printr-o zona sigura ~i placuta, lasandu-se pur ~i simplu in voia
trairilor. I-am prezentat cateva metafore orientate spre rezultat,
care descriau felulln care alti clienti beneficiasera de pe urma
unor astfel de experiente, ~i am rugat-o, intr-un mod foarte
general, sa incerce sa-~i dea searna ce anume ii poate fi de ajutor.
Atunci cand s-a intors pentru cea de-a treia ~edinta de tera-
pie, 0 saptamana mai tarziu, se observa 0 ameliorare vizibila
atat in privinta vindecarii fizice, cat ~i in privinta starii mentale
~i emotionale. Mi-a povestit cum ~i-a petrecut timpul plimban-
du-se de-a lungul plajei, pe langa malurile raului ~i prin padu-
rile invecinate. Ie~eau in evidenta doua intamplari.
Intr-o zi, in timp ce se plimba de-a lungul malului unui rau,
s-a oprit pentru a privi imaginile reflectate in apa nemi~cata. A
GEORGE W. BURNS
inceput sa mediteze la faptul ca una dintre imagini este reala, 37
iar cealalta, 0 iluzie. S-a gandit ca realitatea ~i iluzia pot sema-
na atat ·de mult, incat uneori este greu sa Ie deosebe~ti. S-a
intrebat daca nu cumva, facand 0 fotografie, iti poti da seama
care este iluzia ~i care realitatea. A luat de jos 0 piatra ~i a
aruncat-o in apa, privind cum se spulbera iluzia. Ochii is-au
umplut de lacrimi atunci cand mi-a spus mai tarziu, folosind
o metafora, ca "blocajele trecutului" s-au spulberat odata cu
iluzia din apa raului. A lnceput sa fie cuprinsa de un senti-
ment de impacare, caci in acel moment lucrurile "s-au a~ezat"
dinnou.
A doua experienta metaforica a avut loc atunci cand Vanessa
se plimba printr-o padure de aproximativ doi kilometd patrati.
Cufundata in ganduri, s-a ratacit. Era 0 ora tarzie, ii era teama ca
o prinde noaptea singura in padure ~i a fost cuprinsa de panica
la gandul ca se afla intr-o situatie neplanificata ~i nea~teptata. In
timp ce descria situatia, ~i-a dat seama ca sentimentele pe care
i Ie trezea semanau cu cele pe care Ie traise in urma agresiunii.
Cugetand la ce are de facut, a ajuns la concluzia ca trebuie sa se
bazeze pe propria intuitie ~i sa se bizuiasca pe simtal orientarii,
pentru a face alegerile potrivite. A reu~it sa regaseasca drumul
spre ferma exact cand ultimele raze de soare dispareau la ori-
zont. Paralela metaforica pe care a observat-o intre aceasta expe-
rienta ~i trauma anterioara a ajutat-o sa-~i recapete sentimentul
de incredere in sine care fusese "pierdut" in urma agresiunii.
Vanessa a transferat ceva de la 0 experienta (privitul imagini-
lor reflectate in apa) la alta (eliberarea de blocajele trecutului).
A transferat un inteles de la experienta regasirii drumului spre
casa, dupa ce se ratacise in padure, la recapatarea increderii
dupa suferirea unei traume.
Vindecarea prin povefti • Metafora ~i terapia
38 Ce este metafora?
In Iimba greadi, din care provine, termenul metafora insemna
"a trece ceva dincolo" sau "a transfera". In domeniul comunidirii,
se refera la transferarea unei imagini sau a unui concept catre alta
imagine sau concept, exact a~a cum a facut Vanessa. Majoritatea
dicponarelor sau a manualelor definesc metafora drept 0 compara-
pe intre doua lucruri, bazata pe asemanare sau similaritate. Pentru
Aristotel, insemna actul de a da unui lucru un nume ce apartine
altuia, ca atunci dind spunem: "Ochii-i de vultur Ie urmareau fiece
mi~care" . Cuvantul vultur apeleaza la imaginape ~i deci nu este
folosit in sens propriu, daca vorbim despre 0 alta fiinta umana, insa
sugereaza caracteristici, imagini ~i intelesuri care ar fi Iipsit daca
enuntatorul ar fi spus doar: "Ochii-i Ie urmareau fiece mi~care".
Din acest motiv, Diomede descria metafora drept transferullucru-
rilor ~i al cuvintelor de la intelesul propriu la un inteles asemanator
impropriu - ceva care s-a facut ~i se face in Iimba ~i in literatura de
dragul frumusepi, al necesita!ii, al elegantei sau al ernfazei.
A$adar, metafora este 0 forma de Iimbaj, un mijloc de comu-
nicare, plin de expresivitate, de creativitate, dificil, poate, ~i eloc-
vent. Intrucat terapia reprezinta un proces de vindecare bazat
pe Iimbaj, in mare masura dependent de eficienta comunicarii
dintre client ~i terapeut, este necesar ca acesta din urma sa fie
familiarizat cu structurile limbii, cum ar fi metafora, care inJes-
nesc procesul de schimbare al clientului.
De ce sa folosim metafore In terapie?
In capitolul 10 al volumului de fata, Christine Perry ne atra-
ge atentia asupra unui studiu care a aratat ca se folosesc in
GEORGE W. BURNS
medie trei metafore la 0 suta de cuvinte intr-o singura ora de 39
terapie (Ferrara, 1994). Metaforele sunt atat de frecvente, incat
piitrund in conversapile de zi cu zi. fnsujletesc limbajul obi~nuit.
Dau savoare comunicarii interumane. Ne deschid ochii catre idei
~i posibilitap noi. Dupa cum arata cuvintele scrise cu caractere
cursive din frazele precedente, metaforele se strecoara in limba
ell 0 frecventa atat de mare, incat adesea trec neobservate. Daca
ai no~tri clienp folosesc atat de frecvent limbajul figurat pentru
a-~i exprima trairile, atunci pare cat se poate de nimerit, de logic
~i de realist ca ~i terapeutul sa foloseasca un astfel de limbaj, sa
adopte modul de comunicare al clientului ~i sa incurajeze atat
procesele de schimbare metaforice, cat ~i pe cele reale. Sunt mai
multe cai prin care metaforele pot inlesni aceasta.
Metaforele su nt interactive
Spre deosebire de alte forme de comunicare, cum ar fi 0
prelegere, cand vorbitorul este activ, insa ascultatorul poate
fi intr-atat de n"atent, de pasiv sau de deta~at incat sa nici nu
asculte ceea ce se spune, metaforele impun 0 implicare acti-
va din partea ascultatorului. Dad auzi pe cineva spunand: "E
foarte cald afara" sau "Sunt incordat", nu ip mai ramane nimic
de facut ca ascult1itor. Al auzit ce a spus interlocutorul, ai con-
firm at $i asta a fost. Insa, daca cineva spune: "E un munte de
urcat" sau "Mi-a seos ochii", dintr-odata te confrunti cu 0 noua
imagine. Trebuie sa reflectezi ~i sa alegi una dintre ~umeroase­
Ie intelesuri posibile, implicite ale metaforei. Asocierile ambi-
gue necesita atentie, dad vrei sa descoperi sensu I celor spuse,
ascultatorul trebuie sa se angajeze intr-o conversatie cu enun-
tatorul, stabilindu-se 0 forma de comunicare interactiva intre
Vindecarea prin poveJti • Metafora ~i tera~ :
40 vorbitor ~i ascultiitor. Pe masura ce vep citi capitolele urmatoa-
re, va putea fi interesant de observat felul in care folosirea meta-
forelor terapeutice 11 atrage pe client, in diverse grade, in acest
proces interactiv de invatare.
Metaforele ne Tnvata prin forta de atraqie
Tuturor ne place 0 poveste buna. Uitap-va numai cum stau
copiii cu ochii larg deschi~i ascultand-o pe invatatoare cum
cite~te dintr-o carte de pove~ti sau cum i~i implora parinpi sa
Ie citeasca 0 poveste de noapte buna. Priviti cum se duc adulpi
grupuri-grupuri la cinema, cum citesc pe nerasuflate un roman
sau cum se delecteaza cu intamplarile povestite in jurul mesei
de seara. Observa\i ce se intampla atunci cand incepeti sa Ie
descriep c1ientilor 0 metafora terapeutica. Ce schimbari se pro-
duc la nivelul indicatorilor de atenpe? Ce se intampla in privinta
contactului vizual cu dumneavoastra, a ritmului respirapei ~i a
frecventei mi~carilor corporale? Metaforele ~i pove~tile exercita
atracpe, rezultatul fiind ca ascultatorii sunt atra~i atat de poves-
tire, cat ~i de mesajul sau invati\tura conpnuta de aceasta.
Metaforele evita rezistenta
Pana sa ajunga c1ientii la terapeut, multe persoane bine
intentionate Ie-au oferit deja cateva sfaturi folositoare ~i de
bun-simt. Faptul ca acestea nu au fost acceptate inseamna ca
orice demers similar in timpul terapiei va fi foarte probabil res-
pins. Metaforele pot ajuta la infrangerea acestei impotriviri -
mai ales atunci cand metaforele terapeutice sunt create de client
(a se vedea capitolele 3 ~i to) -, provin din povestea creata de
GEORGE W. BURNS
client (a se vedea capitolele 9 ~i 11) sau sunt create in colaborare 41
cu clientul (a se vedea capitolele 16 ~i 18). Daca ideea, meta fora,
analogia sau povestea provin de la client, acesta nu are pur ~i
simplu niciun motiv sa se impotriveasca.
Metaforele captiveaza ~i stimuleaza imaginatia
fu capitolul 5, Mikaela Hildebrandt, Lindsay B. Fletcher ~i
Steven C. Hayes descriu metafora drept ,,0 punte intre lumea
creata de limbaj ~i experienta lumii ce transcende limbajul". Mai
departe, adauga: "Metaforele ii dezorienteaza intenponat pe c1i-
enp, astfel incat sunt nevoiti sa descopere ce funcponeaza ~i ce
nu funcponeaza pe baza propriei experiente, nu a regulilor pre-
cise ~i inguste". Captivand ~i stimuland procedeele imaginapei
~i ale gandirii figurative, metaforele solicita un nivel al gandirii
care tinde sa ocoleasca faga~ele simpliste, logice, cognitive in
care ciienpi au ramas, poate, blocap, in timp ce se straduiau sa
rezolve 0 problema sau 0 dificultate.
Metaforele implica un proces de cautare
Atunci cand psihiatrul Hermann Rorschach, din Zurich,
~i-a conceput celebrele pete de cemeala, poate ca nu a creat un
test validat din punct de vedere obiectiv, insa a descoperit ceva
important: ca specie, nu ne pricepem sa toleram ambiguitaple ~i
avem 0 tendinta irezistibila de a cauta un inteles, chiar ~i intr-un
lucru atilt de abstract precum petele de cemeala. Asemenea unui
test proiectiv, metaforele ofera ascultatorului un stimul oarecum
ambiguu - chiar daca enuntatorul ~i-a conceput poate in mod
deliberat metafora cu un scop bine determinat. Daca unei femei
Vindecarn prin pov~ti • Metafora ~i terapia
42 implicate intr-o relape abuziva i se spune 0 poveste despre un
alpinist (a se vedea capitolul 8), daca 0 persoana care ~i-a pier-
dut vocea asculta 0 povestire despre pingl.!inii-imperiali (a se
vedea capitolul 13) sau daca un copil care sufera de insomnie
este atras intr-o conversape despre Harry Potter ~i rechini pu~i
pe mu~cat (a se vedea capitolul 16), apar nesiguranta ~i poate
chiar deruta. Ascultatorul pome~te intr-o cautare: "De ce mi se
spune asta?", "Ce relevanta au toate astea pentru mine?", "Ce
scop urmare~te terapeutul atunci dlnd imi istorise~te povesti-
rea?JI
Aceasta cautare a intelesului sta la baza importantei terape-
utice a metaforei. Din acest motiv, nu exista 0 modalitate corec-
ta sau potrivita de interpretare a unei pove~ti metaforice. Cea
mai valoroasa interpretare pe care 0 da clientul unei poves-
tiri terapeutice este de obicei cea pe care i-o atribuie el insu~i.
Oameni diferip vad probabil un inteles diferit in aceea~i poves-
teo Maiestria unui bun terapeut consta in a fi suficient de flexibil
pentru a intrebuinta perspectiva clientului ~i a dezvolta intelesul
vazut de acesta intr-un mod care va inlesni in mod constructiv
evolupa spre obiectivul terapeutic. Un exemplu al acestui proces
de cautare este prezentat in capitolul 2.
Metaforele dezvolta abilita~ile de rezolvare a problemelor
Cu totii ne lovim de probleme de-a lungul vietii. Sa inva-
tarn cum sa Ie rezolvam in mod eficient reprezinta una dintre
acele abilitap de viata esentiale care ne impiedica sa ne lasam
prada unor stari debilitante de anxietate ~i depresie, contribuind
la un trai fericit ~i plin de multumire. 0 poveste buna incepe de
obicei cu 0 problema sau cu 0 dificultate cu care se confrunta
GEORGE W. BURNS
personajul principal, a carui sarcina este de a gasi mijloace- 43
Ie de rezolvare potrivite. Lasandu-se captivat de personaj sau
de problema prezentata in poveste, ascultatorul este implicat
~i in procesul rezolvarii problemei sau al dezvoltarii abilitaplor
adecvate de rezolvare a problemelor, poate nedepnute anterior.
Invatarea abilitaplor de rezolvare a problemelor necesare unui
alpinist care escaladeaza de unul singur cel mai abrupt pisc din
lume poate ajuta la dezvoltarea abilitaplor de gestionare a unei
relapi abuzive (a se vedea capitolul 8), iar intelegerea felului in
care dornnul Pasta a facut fata traumei de a fi gatit poate ajuta la
controlarea durerii provocate de chirurgia invaziva (a se vedea
capitolul 17).
Metaforele creeaza posibiliUiti de rezolvare
Mai mult decat orice, terapia, speram noi, presupune crearea
de noi posibilitap ~i asigurarea mijloacelor de realizare a aces-
tora. Adeseori, factorul declan~ator care ii determina pe oameni
sa mearga la terapie este senzapa cii posibilitapIe s-au sfar~it. 0
poveste metaforica are puterea de a-i permite ascuItatoruIui sa
paraseasca sistemul de referinta in care a ramas bIocat ~i, intr-o
sfera de experienta diferita, sa-~i reexamineze posibilitapIe. De-a
IunguI capitoIeIor urmatoare vep gasi multe astfeI de exempIe,
incluzand aflarea oppunilor existente atunci cand ai 61 de ani ~i
nu ~tii daca sa divortezi sau nu (a se vedea capitoIuI 6), posibi-
IeIe cai de redefinire a experienteIor atunci cand ai opt ani ~i e~ti
pe moarte din cauza unei boli incurabile (a se vedea capitoluI
14) sau feIuI in care pop face fata dificuItaplor personaIe ~i ceIor
provocate de cei de-o seama privind divortul parinpIor care inca
Iocuiesc impreuna (a se vedea capitoIuI 9).
Vindecarea prin poveJti • Metafora ~i terapia
44 Metaforele determina luarea deciziilor
ln mod independent
Deoarece ofera oppuni sau posibilitap, metaforele determina
ascultatorul sa ia decizii referitoare la acestea. Dupa cum spune
un vechi proverb, de-i dai omului un pe~te, va avea de mancare
o zi, insa de-I inveti sa-~i faca undita, va avea de mancare toata
viala. Acela~i lucru este valabil ~i in terapie. Daca-i oferi un ras-
puns, poate ca omul va face fala situatiei actuale, insa, daca il
inveti sa aiba 0 gandire plina de imaginalie, sa creeze metode
de rezolvare a problemelor, sa gaseasca noi posibilitati ~i sa ia
decizii in mod independent, va stapani mijloacele de gestionare
intr-un mod plin de creativitate a problemelor din prezent, cat ~i
a celor din viitor. Importanla metaforelor in procesul terapeutic
se va regasi, din nou, in toate capitolele: de exemplu, metafore-
Ie ajuta un copil sa faca alegeri care il vor vindeca de anxietatea
de separare (a se vedea capitolul 4), 0 adolescenta deprimata
adepta a stilului gotic sa ia decizii referitoare la stilurile cogniti-
ve care ar putea s-o faca mai fericita (a se vedea capitolul19) ~i
o mama foarte responsabila sa se ingrijeasca ~i de propria per-
soana (a se vedea capitolul 7).
Metafora este terapie sau
mijloc de comunicare a terapiei?
Nu doar ceea ce ii spui clientului (intervenpa terapeutica), ci
~i cum i-o spui (comunicarea intervenpei terapeutice) stabile~te
daca mesajul terapeutic va fi auzit, acceptat ~i pus in aplicare.
Sa luam exemplul a doua invalatoare care predau scaderea la
ora de matematidl. Prima invatatoare scrie pe tabla: ,,4 - 2 ~ 2".
GEORGE W. BURNS
Cea de-a doua invatatoare Ie spune copiilor 0 poveste: Ionut 45
era bun la jocul cu bile. De fapt, era atat de bun, incat a ca~tigat
patru bile noi. Dupa ce a ca~tigat cele patru bile noi, a continu-
at sa joace, iar la jocul urmator a pierdut una dintre bile. A mai
jucat 0 data ~i a mai pierdut 0 bila. De~i Ionut avea la inceput
patru bile, a pierdut doua, ceea ce inseamna ca acum i-au mai
ramas doar doua bile.
Conpnutul pe care fiecare invatatoare a dorit sa-I comunice
elevilor a fost exact acela~i. Atunci cand analizam felul in care
I-au comunicat, observam ca exista 0 diferenta apreciabila. Poate
fi interesant de studiat care abordare a exercitat 0 atracpe mai
putemica asupra dumneavoastra in timp ce citeap paragraful
precedent. Cu care dintre ele v-ali identificat mai u~or ~i, daca
ap fi din nou la ~coala primara, care v-ar fi ajutat sa invatap mai
u~or noul concept?
Din punct de vedere terapeutic, avem oppuni similare celor
pe care Ie-au avut cele doua invalatoare atunci cand ~i-au comu-
nicat mesajul. Putem comunica mesajul terapeutic in mod direct
sau in mod indirect. Sa luam exemplul unui client care sufera de
fobie de inallime. Dupa ce am ales modelul terapeutic pe care
il Yom folosi, trebuie apoi sa alegem metoda sau intervenpa pe
care 0 yom folosi in cadrul modelului respectiv. De exemplu,
yom folosi desensibilizarea sistematica sau terapia prin expune-
re? Dupa ce am luat aceasta decizie, urmatoarea intrebare este:
cum comunicam intervenlia in modul cel mai eficient pentru
clientul respectiv? Prima oppune ar fi sa abordam direct pro-
blema ~i sa-i spunem clientului ce sa faca: sa invete 0 tehnica de
relaxare ~i, dupa aceea, sa urce treptat intr-un loc care anterior
i-a provocat nelini~te, facand pauze ~i relaxandu-se pe parcurs.
in al doilea rand, am putea efectua exercipul alaturi de client,
Vindecarea prin povefti • Metafora ~i terapia
46 fadind 0 desensibilizare in vivo, indrumandu-l ~i 'incurajandu-l
pe masura ce trece prin experienta care anterior 'ii provoca neli-
ni~te.In a1 treilea rand, am putea face acela~i lucru ~i cu ajutorul
tehnicilor de imagerie, 'inva\and clientul 0 metoda de relaxare
eficienta ~i apoi ajutandu-l sa parcurga etapele necesare cu aju-
torul imageriei dirijate. A patra optiune ar fi sa-i spuneti clien-
tului 0 poveste: "Am 'intalnit odata un alt client care avea trairi
asemanatoare cu ale tale: de fiecare data cand se punea proble-
ma sa urce un ~ir de trepte fara balustrada sau sa se apropie de
fereastra unei cladiri 'inalte, i se facea atat de frica, 'incat evita sa
faca lucruri pe care ~i-ar fi dorit din tot sufletul sa Ie faca". Apoi
povestea 'i1 poate ajuta pe client sa parcurga etapele ~i procese-
Ie desensibilizarii sistematice, pana la obtinerea unui rezultat
acceptabil. In toate aceste abordari, interventia terapeutica este
aceea~i. Diferenta consta in felul in care este comunicata inter-
venti a terapeutica, iar metafora reprezinta doar una dintre caile
de comunicare a continutului ~i a procedeelor unei interventii
terapeutice eficiente.
Pe masura ce Yeti citi literatura de specialitate, Yeti desco-
peri ca uneori metafora a fost descrisa drept,ter~pie, insa: dac.~
ne uitam la exemplele de mai sus despre mvatarea scaderu
~i depa~irea unei fobii, este poate mai potrivit ~i mai folosi-
tor sa consideram metafora mai degraba 0 forma de comu-
nicare decat 0 terapie in sine. In capitolul 6, Michael Yapko
aduce argumentul ca, in general, hipnoza nu este considerata
a fi 0 forma de terapie independenta (Asociatia Americana de
Psihologie, 1999). Argumentele oferite de el pentru folosirea
hipnozei in terapie se pot aplica la fel de bine ~i in cazul meta-
forei. Cu alte cuvinte, metafora, asemenea hipnozei, poate crea
o disponibilitate ~i un context pentru invatarea terapeutica,
GEORGE W. BURNS
facilitand, de asemenea, transmiterea mesajului terapeutic. in 47
exemplul cu invatatoarele care vor sa-i invete pe elevi scaderea
la ora de matematica, exista metode prin care mesajul poate
fi comunicat ~i metode prin care mesajul poate fi comunicat
mai eficient. Astfe!, metafora poate descrie 0 perspectiva psi-
hodinamica, poate reflecta versiunea clientului asupra propriei
situatii, poate propune 0 interventie strategica sau una baza-
ta pe probe, poate investiga rezultate focalizate pe solutie sau
poate comunica oricare dintre tehnicile psihoterapeutice pe
care Ie folositi.
Daca invatatoarea spune "patru minus doi face doi", iar ele-
vul intelege conceptu!, atunci evident ca aceasta este cea mai
simpla ~i poate cea mai eficienta metoda de comunicare pentru
elevul respectiv. Daca elevul n-a mai intalnit conceptul de "sca-
dere", ii este greu sa-linteleaga atunci cand ii este prezentat ori
inca nu are posibilitatea de a-lintelege in mod adecvat, atunci
poate fi nevoie ca invatatoarea sa caute alte metode de comu-
nicare a premisei. Chiar daca elevul intelege conceptu!, folosi-
rea pove~tilor constituie 0 modalitate mai complexa de invatare,
patrunde mai u~or in procesele de gandire ~i de memorie ~i 'ii da
posibilitatea ascultatorului sa traga singur concluzii. In aceasta
consta paralela cu terapia. Dad ii spunem unui jucator com-
pulsiv la jocurile de noroc: Jti distrugi viata ~i distrugi viata
familiei tale, du-te acasa ~i lasa-te de jucat", iar el ne da asculta-
re, aceasta este, in mod similar, cea mai simpla ~i mai eficienta
interventie pe care 0 putem propune. Daca Ii spunem unei per-
soane care sufera de depresie: "Ie~i din casa ~i socializeaza mai
mult, fa mai multe activitati fizice sau observa lucrurile pozitive
din viata ta", iar ea ne da ascultare, din nou i-am oferit clien-
tului cel mai simplu ~i mai eficient ajutor. 0 problema frecvent
Vindecarea pri" ~ • Metafora $i terapia
48 intalnita in terapie este aceea ca, de cele mai multe ori, atunci
cand clientii ajung la noi la cabinet, le-a fost propusa deja in
repetate randuri metoda de abordare directa de catre membrii
familiei bine intenponap, prieteni, medici, consilieri ~i psihote-
rapeup. Daca abordarea directa nu a dat rezultate, ~tim un lucru
foarte important: daca folosim din nou aceasta metoda, probabil
eli nu va da rezultate. Acestea sunt situapile in care incepe sa se
justifice folosirea metaforelor, alaturi de alte forme de sugestie
indirecta.
Ce tip de metafora este acesta?
Pe masura ce Yeti citi literatura de specialitate, Yeti intalni
o multitudine derutanta de denumiri descriptive, autori dife-
riti folosind clasificari diferite ale metaforelor, ce reflecta felul
in care Ie inteleg ~i Ie structureaza. Vep intalni metafore orien-
tate spre obiectiv (Lankton ~i Lankton, 1989) ~i metafore ori-
entate spre rezultat (Burns, 2001, 2005); metafore incorporate
(Lankton ~i Lankton, 1986) ~i metafore "intrupate" (Bell-Gadsby
~i Donaghy, 2004); metafore artistice (Mills, 2001) ~i metafore
legate de afecte (Lankton ~i Lankton, 1989); metafore lingvisti-
ce (Kopp, 1995) ~i meta fore dirijate (Battino, 2002), ca sa men-
tionam doar cateva. Ba unii dintre autori ~i-au inventat chiar
propriile denumiri, precum metaforme (Kopp, 1995) ~i metaforie
(Battino, 2002). intrucat nu exista 0 modalitate absoluta de cla-
sificare a tipurilor de metafore folosite in terapie, dap-mi voie
sa trec in revista diteva dintre diversele denumiri, in incercarea
de a indeparta intru catva confuzia ~i de a propune 0 clasificare
ce va asigura 0 schema de intelegere a metaforelor pe parcursul
paginilor ce urmeaza.
GEORGE W. BURNS
in termeni largi, metaforele tind sa fie definite printr-una sau 49
doua caracteristici. Prima clasificare Ie define~te dupa funcfia
sau scopul caruia ii servesc. De exemplu, scrierile lui Stephen
Lankton ~i ale lui Carol Hicks-Lankton (Lankton ~i Lankton,
1983,1986, 1989) se refera in generalla tipuri de metafore defi-
nite dupa funcpe. in scrierile acestora, 0 metafora adaptata are
ca seop adaptarea la firea ~i la problema clientului, astfel ineat
sa-I angajeze in procesul terapeutic ~i in atingerea unui rezultat.
o metafora legata de resurse are funcpa de a recupera resurse
utile din punet de vedere terapeutic ~i de a Ie valorifica in vede-
rea rezolvarii problemei. 0 metafora incorporata are ca funcpe
incorporarea acpunii terapeutice directe intr-o poveste (intr-o
poveste dintr-o poveste), presupunlind ea astfel de mesaje incor-
porate sunt mai putin susceptibile la analiza critica ~i la respin-
gerea con~tienta (Lank ton ~i Lankton, 1983). Metaforele legate
de afecte, atitudine ~i comportament (Lankton ~i Lankton, 1989)
au funcpa de a asigura mecanismele de schimbare in domeniile
respective.
Un procent larg de terapeup care publica lucrari despre meta-
fore au ales sa Ie clasifice conform celei de-a doua earacteristici,
definind metaforele in funcpe de sursii sau origine. Joyce Mills
(2001; Mills ~i Crowley, 1986), care lucreaza in principal cu copii,
vorbe~te despre metafore inspirate din pove~ti, care, dupa cum
sugereaza denumirea, au ca sursa tradipa pove~tilor prezentate
pe cale orala; despre metafore artistice, care provin din desen;
despre jocuri de societate ~i carp vindecatoare create de mpii;
~i despre metafore "vii", care se bazeaza pe sarcini efectuate in
afara cabinetului de terapie.
in mod similar, pentru Corydon Hammond (1990), exis-
ta trei "stiluri metaforice de baza", fie care avand 0 sursa
Vindecarell prin povefti. Metafora $1 terapia
50 diferitlL Primul despre care vorbe~te Hammond se refera la
pove~tiIe metaforice spuse de terapeuti pornind de la pro-
pria experienta, fie ca este yorba despre exemple de cazuri
precedente sau de experiente din viata personala. AI doilea
tip este reprezentat de "metaforele-truism", care i~i au origi-
nile in teme atat de cunoscute · ~i de generale, incat "pacientul
nu Ie poate contesta", in timp ce ultima categorie consta in
"pove~ti metaforice nascocite", povestiri imaginare pe care
terapeutul Ie creeaza pentru a oglindi atat aspecte ale situa-
tiei actuale a cIientului, cat ~i ale celei dorite de acesta. De~i
admite ca nu exista niciun studiu care sa demonstreze ca un
tip de metafora este mai eficient decat altul, Hammond i~i
exprima preferinta pentru primele doua tipuri, considerand
eli al treilea poate arunca indoiala asupra sinceritatii terape-
utului, putand parea condescendent anumitor c1ienti. De~i
recunoa~te importanta rolului metaforelor, Hammond adau-
ga ~i un avertisment bine-venit: "Trebuie sa pastram 0 per-
spectiva echilibrata ~i sa intelegem ca terapia inseamna mai
mult decat a spune pove~ti" (p. 37).
Richard Kopp identifieli ceea ce nume~te "doua catego-
rii largi" de metafore, ~i anume metaforele create de client ~i
rn
metaforele create de terapeut (1995, p. xvi). cazul primelor,
terapeutul depisteaza metaforele folosite de client pentru a-~i
descrie situatia: "Am senzatia ca m-am ratacit intr-un labirint
~i nu pot gasi ie~irea" sau "Nu vad lumina de la capatul tune-
lului" sau "Sunt 0 corabie fara carma". Sarcina terapeutului,
in sprijinul caruia Kopp vine cu un mecanism in trepte, este,
a~adar, de a intelege metafora clienti/or ~i de a-i indemna sa
analizeze posibilele rezolvari (a se vedea capitolul 3 din acest
volum). Dimpotriva, in cazul celui de-al doilea tip de metafore,
GEORGE W. BURNS
terapeutul este sursa pove~tii, creeaza personajul ~i peripetiile 51
tinand seama de problem~ c1ientului, de procedeele de rezol-
yare ~i de rezultatui dorit. In sfera metaforelor create de client,
Kopp include subgrupuri pe care Ie nume~te "metafore legate
de arnintirile timpurii" ~i "metafore lingvistice".
Desigur, exista multe alte posibilitati. Ne putem gandi la
metafore din punctul de vedere al mediului prin care sunt
comunicate: metafore orale, metafore provenite din carti, meta-
fore provenite din teatru, metafore transmise pe suport video I
DVD, metafore comunicate cu ajutorul jucariilor, metafore umo-
ristice sau metafore legate de joc (Burns, 2011). Le-am putea
ciasifica in functie de principiul terapeutic pe baza caruia sunt
create sau concepute: metafore bazate pe probe, metafore stra-
tegice, metafore psihodinamice, metafore focalizate pe solutie
~i a~a mai departe. Sau Ie-am putea c1asifica drept metafore ce
tin de cazul cIientului, metafore ce tin de experienta de zi cu zi,
metafore multiculturale ~i metafore ce tin de experienta de viata
(Burns, 2012, 2011).
Este important de retinut ca toate aceste c1asificari sunt doar
o modalitate utila de a reflecta la metafore, nu una categorica.
Una dintre primele intrebiiri pe care trebuie sa ~i Ie puna terape-
utui, in cazul in care decide sa foloseasca metafora drept mijloc
de comunicare a instructiunilor terapeutice este: "Ce Ii va oferi
uti! metafora cIientului? Oare scopul ei este de a-i pennite clien-
tului sa se identifice cu povestea ~i de a simp ca problema Ii este
ascuItata ~i inteleasa, a~a cum se intampla in cazul metaforelor
adaptate? Metafora are funcpa de a accesa ~i a utiliza resursele
~i abilitatile noi sau existente, necesare pentru atingerea obiecti-
vuIui terapeutic, a~a cum se intampla in cazul metaforelor legate
de resurse? Sau scopul este de a-i oferi cIientului speranta, de
Vindecarea pri" poveftI- Metafora ~i terapia
52 a deschide drumul spre schimbare ~i spre atingerea un obiectiv
realist?"
Dupa ce a luat 0 decizie in privinta funcfiei metaforei, terape-
utului i se poate parea util sa-~i puna apoi intrebari referitoare
la sursa acesteia: "De unde voi face rost de 0 metafora adecvata?
Clientul ~i-a descris situapa cu ajutorul unei metafore utilizabi-
Ie, care poate fi folosita pentru obpnerea unui rezultat adecvat?
Este oare mai convenabil ca eu, terapeutul, sa creez 0 metafora
care poate aduce in discupe mijloace ~i metode pe care clien-
tul poate nu Ie cunoa~te inca? Va fi mai bine ca eu ~i clientul sa
cream povestea in colaborare sau pot inipa 0 activitate experi-
entiala care poate avea un inteles metaforic?" Aceste intrebari
alcatuiesc 0 schema convenabila ~i folositoare pe baza careia sa
reflectam la cea mai buna modalitate de folosire a metaforelor
pentru un anumit client.
Pentru mai multa u~urinta, pe tot parcursul carpi am folosit
patru categorii de metafore definite pe baza sursei din care pro-
Yin, care vor fi de obicei menponate in prezentarea fieciirui capi-
tol, pentru a oferi 0 consecventa a felului in care Ie concepem
~i Ie analizam. Am ciiutat sa ofer 0 definipe a fiecareia, 0 idee
despre avantajele aduse ~i sa arat cateva modalitap de folosire,
dar v-a~ pune in vedere faptul ca nu sunt reciproc exclusive, iar
lirnitele lor mai degrabii se suprapun decat sa fie bine delimitate.
Colaboratori diferip i~i pot descrie metaforele in moduri diferi-
te ... sau pot incerca sa evite orice clasificare.
Grupull. Metaforele create de client
Metaforele create de client sunt, prin definitie, cele care pro-
yin de la acesta. Cu cat terapeutul devine mai atent la ele, cu
GEORGE W. BURNS
atat cresc ~ansele sa depisteze metafore cum ar fi: "Am dat de 53
bucluc", "Mi-a ajuns cuptulla os", "Sunt la 0 rascruce de dru-
mun." . '
Atunci cand folose~te metafore create de client, de obicei
terapeutul identifica metafora principala care descrie problema
clientului, incepe sa analizeze intelesul sau experientele pe care
clientulle asociaza cu aceasta ~i il ajuta pe client sa "dirijeze"
metafora spre un rezultat multumitor. Unii, precum Richard
Kopp (capitolul 3) ~i Rubin Battino (capitolul 8), urmeaza un
protocol sau indrumari prestabilite pentru folosirea metaforelor
create de client, in timp ce alpi, precum Christine Perry (capito-
1u110), aleg 0 abordare mai flexibila.
Avantajele rezida in faptul ca aceste meta fore constituie
versiunea clientului asupra propriilor experiente, precum
metaforele prezentate la inceputul capitolului, referitoare la
imaginea iluziei spulberate ~i la senzatia de ratacire traita de
Vanessa. Terapeutul poate folosi ~i el imaginile clientilor, nu
exista nimic care sa suscite rezistenta clientului, terapeutul
nu este nevoit sa nascoceasca 0 poveste plina de creativitate,
iar schimbarea se produce in cadrul viziunii despre lume a
clientului.
Grupul2. Metaforele create de terapeut
Cea mai mare parte a literaturii de specialitate tinde sa se
ocupe de metaforele create de terapeut, acele metafore conce-
pute in conformitate cu situapa clientului ~i cu rezultatul dorit.
De obicei, sunt prezentate sub forma unei povestiri sau a mai
multora in cadrul ~edintei de terapie ~i conpn 0 problema cu
care clientul s-ar putea identifica, ajuta la dezvoltarea resurselor,
Vindourn prin ~ • Metafora )i terapia

54 abilitaplor ~i a mijloacelor de rezolvare a problemei, inainte de a
ajunge la un deznodamiint adecvat.
Situatiile potrivite pentru folosirea metaforelor create de
terapeut pot fi cele 'in care clientii nu gasesc cai de rezolvare
a problemelor, iar pregatirea profesionala Ii ofera terapeutului
mijloace, tehnid sau metode de pe urma carora poate beneficia
clientul. Exemple de metafore create de terapeut pot fi gasite in
capitolele 6, 8, 13, 19 ~i 20.
Grupul3. Metaforele create In colaborare
Prin "metafore create in colaborare", rna refer la acele meta-
fore care nu provin 'in mod special nici de la client, nici de la
terapeut, ci sunt concepute ~i utilizate atat de catre client, cat ~i
de catre terapeut, care creeaza 'impreuna, in mod activ, povestea.
Aceste metafore 'imbina avantajele celor doua categorii ante-
rioare, prin aceea ca folosesc in mod activ pove~tile clienplor ~i
permit intervenpa terapeutului. Prin natura lor, se bazeaza pe
protocoale mai pupn decat anumite abordari create de client, si
totu~i Ii impun mai pupn terapeutului sa creeze 0 poveste. Faia
de situapile in care se folosesc metafore create de terapeut, cli-
entul participa mai activ la crearea pove~tii, la rezolvarea pro-
blemei ~i la obpnerea rezultatului. Capitolele 9, 10, 11, 15, 16 ~i
17 ofera exemple de metafore create 'in colaborare.
Grupul4. Metaforele experientiale
Metaforele nu trebuie cautate doar in istorisirea unei poves-
tiri, ci pot fi intalnite ~i in efectuarea unei sarcini experienpale cu
intenpe metaforica. 0 modalitate importanta prin care putem
GEORGE W. BURNS
ajuta clienpi sa evolueze din punctul de vedere al abilitaplor, al 55
competentelor ~i al increderii in sine consta 'in crearea ~i incura-
jarea oportunitapior de a se bucura de mai multe experiente noi,
ai caror inteles sau semnificape poate fi "transferat", pentru a-i
ajuta sa atinga obiectivul terapeutic.
Prin natura lor, metaforele experienpale 'indeamna clientul
sa descopere ceva dintr-o anumita sfera a experientei (cum ar fi
privitul imaginilor refiectate in apa unui parau, a~a cum a facut
Vanessa la inceputul capitolului), care poate fi aplicat intr-o alta
sfera a experientei (cum ar fi depa~irea unei agresiuni trauma-
tizante). Ele ne ofera ~ansa de a ne descoperi pe noi in~ine ~i de
a invata abilitap de viata esenpale, diindu-ne astfel sentimentul
increderii in sine. Astfel de metafore fundarnenteaza sau sprijina
mesajul terapeutic pe 0 experienta reaia.
Metaforele experienpale pot fi create cu ajutoru! unei calatorii
intreprinse de client (a se vedea capitoluI2), rugiind clientul sa
aibii grija de un papagal de companie (a se vedea capitolul14)
sau diind 0 sarcina dificila (a se vedea capitoluI20).
Sunt situatii In care nu ar trebui folosite metafore?
Riispunsulla aceasta intrebare este simplu: "Da". Top cei care
am contribuit la crearea carpi de fata am facut-o in speranta ca
va va ajuta sa va dezvoltap abilitaple terapeutice ~i ca, in cele
din urma, Ie va fi de ajutor clienplor cu care lucrap. Va invit sa
folosip ~i sa testap abordarile prezentate de noi, dar va ~i aver-
tizez ca a avea un instrument nou in inventarul de instrumente
terapeutice nu 'inseamna ca acesta va da rezultate pentru top
clienpi, in toate situapile. De~i pove~tile exercita 0 atracpe uni-
versala ~i constituie de multa vreme un punct de plecare pentru
Vindecarea pri" povefti • Metafora ?i terapia
56 interacpunea ~i invatarea umana, metaforele nu sunt neaparat
pentru toata lumea. in primul rand, dupa cum am aratat, dadi.
putep comunica in mod direct cuiva ceea ce are de facut, in a~
fel incat sa faca aeellucru, nu are niciun sens sa va irosili timpul
sau sa irosip timpul persoanei respective creand forme de comu-
nicare complicate, indirecte, a~a cum sunt metaforele. in al doi-
lea rand, sunt clienp care pot pereepe povestitul drept condes-
cendent sau evaziv, caz in care este nepotrivit sau poate chiar
injositor sa facep a~a ceva. in al treilea rand, deoareee folosirea
metaforelor in terapie reprezinta un demers terapeutic ambi-
guu, indirect, poate sa nu fie adecvate pentru clienp cu un stil
cognitiv mai concreto in al patrulea rand, pot exista situapi in
care clientul este atat de deprimat, incat ii este greu sa se irnpli-
ce in procesele active ~i interactive presupuse de metafore. $i, in
cele din urrna, dupa cum ne-a invatat orientarea terapeutica de
scurta durata, daca ceva nu funcponeaza, nu are sens sa insi~ti.
Renunta ~i ineearca alteeva.
Simplul fapt ell. ai un instrument avansat - indiferent cat de
bun este - nu insearnna ell. este eel mai potrivit sau eel mai bine
ales pentru fiecare insarcinare. in fiecare caz, trebuie sa stabilim
care instrument este eel mai potrivit pentru fiecare sarcina. Din
multitudinea de abordari prezentate aici, metafora va fi, spe-
ram noi, doar una dintre metodele din instrumentarul durnnea-
voastra terapeutic bine pus la punct, dar repneti ~i ell. felul in
care un terapeut concepe metaforele nu este cu nimic superior
altuia. Motivul pentru care am creat cartea a fost de a va permi-
te sa intelegep diversitatea modurilor in care speciali~tii inteleg
~i folosesc arta povestirilor terapeutice ~i sa stabilip care dintre
acele abordari va poate fi de eel mai mare ajutor durnneavoastra
~i clienplor cu care lucrati.
GEORGE W. BURNS
Referinte bibliografice 57
Asociapa Americana de Psihologie, Departamentul de hipno-
za psihologica. (1999). Policy and Procedures Manual.
Washington, DC: Autoru!.
Battino, R. (2002). Metaphoria: Metaphor and Guided Metaphor for
Psychotherapy and Healing. Williston, Vermont: Crown
House.
Bell-Gadsby, C. ~iDonaghy K., (decembrie 2004). Embodied
Metaphors. Atelier prezentat in cadrul eelei de-a noua
editii a Congresului International despre Abordarile
Ericksoniene in Hipnoza ~i Psihoterapie (The Ninth
International Congress on Ericksonian Approaches
to Hypnosis and Psychotherapy), Phoenix, Arizona.
Bums, G. W. (2012) 101 pove~tivindeciitoare pentru adulti. Folosirea
metaforelor in terapie, trad. Daniela $tefanescu,
Bucure~ti, Editura Trei).
Bums, G. W. (2011) 101 pove~ti vindeciitoare pentru copii ~i ado-
lescenti. Folosirea metaforelor in terapie, trad. Cristian
Fula~, Bucure~ti, Editura Trei.
Ferrara, K. W. (1994). Therapeutic Ways with Words. New York:
Oxford University Press.
Hammond, D. C. (editor). (1990). Handbook of Hypnotic
Suggestions and Metaphors. New York: Norton.
Kopp, R. R. (1995). Metaphor Therapy: Using Client-Generated
Metaphors in Psychotherapy. New York: Brunner /
Maze!'
Vindecarea prin povepi • Metafora ?i terapia
58 Lankton, C. ~i Lankton, S.R. (1989). Tales of Enchantment:
Goal-Oriented Metaphors for Adults and Children in
Therapy. New York: Brunner I Maze!'
Lankton, S. R. (2002). "Foreword". in R. Battino (coord.),
Metaphoria: Metaphor and Guided Metaphor for
Psychotherapy and Healing (pp. v-xv). Williston,
Vermont: Crown House.
Lankton, S. R ~i Lankton, C. (1983). The Answer Within: A Clinical
Framework of Ericksonian Hypnotherapy. New York:
Brunner I Maze!.
PARTEA lNTA!
Lankton, S. R ~i Lankton, C. (1986). Enchantment and Intervention
in Family Therapy: Training in Ericksonian Hypnosis.
New York: Brunner I Maze!..
Mills, J. C. (2001). "Ericksonian Play Therapy: The Spirit of
Healing with Children and Adolescents". tn B. B.
Geary ~i J. K. Zeig (editori), The Handbook of Erickson ian Ameliorarea dispozitiei
Psychotherapy (pp. 506-521). Phoenix, Arizona: Milton
H. Erickson Foundation Press.
Mills, J. C. ~i Crowley, RJ. (1986). Therapeutic Metaphors for
Children and the Child Within. New York: Brunner I
Maze!.

GEORGE W. BURNS
CAPITOLUL2

Vindecarea a luat sfarsit I

Metafore experien~ale orientate spre rezultat,

intr-un caz de depresie major~

GEORGE W. BURNS

Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala

~i profesionala

George Burns este un psiholog clinician din Australia, a dirui

activitate inovatoare ca specialist, cadru didactic ~i scriitor este
recunoscuta la nivel national ~i international. Autor a numeroa-
se articole ~i capitole de carte, a publicat ~ase volume disponibile
in ~apte limbi (a se vedea sectiunea bibliografica).
Este director al Institutului Milton H. Erickson din Australia
Occidentala (Milton H. Erickson Institute of Western Australia)
~i al Centrului de Hipnoterapie din Australia Occidentala
(Hypnotherapy Centre of Western Australia), conferentiar uni-
versitar asociat la Edith Cowan University ~i detine un cabi-
net privat foarte frecventat, In cadrul caruia aplica tehnici de

Vindecarea prln poveJti. Vindecarea a luat sfar~it

62 psihologie pozitiva, de scurta durata, focalizate pe solutie, ce o metafora creata de terapeut. Sunt descrise in detaliu intenpile 63
reflecta dragostea sa pentru natura, bucuria de a trai ~i profun- terapeutice avute in vedere in elaborarea fiecarei metafore, felul
dul sau altruism. in care- au fost prezentate clientului ~j- rezultatul obpnut.
Cu ajutorul pove~tilor de noapte buna citite de mama ~i al
pove~tilor de viata istorisite de tata, a fost lesne ca George sa Ie
Caracteristicile terapeutice
transmita copiilor ~i nepoplor tradipa comunicarii prin pove~ti,
care i-a influentat ~i modul de comunicare terapeutica. Un cala- Problemele abordate
tor pasionat, lui George Ii place sa imbine pasiunea pentru natu- • Depresie majora
ra, povestiri specifice anumitor culturi ~i psihoterapie cu organi- • Probleme de memorie I concentrare
zarea de ateliere ~i tabere de studiu pentru colegii dornici sa se • Imprejurari imposibil de schimbat
aventureze in regiuni indepartate, precum regatul Bhutanului, • Abilitap neadecvate de a face fata
din munpi Himalaya. • Deznadejde
• Neputinta
Prezentarea capitolului • Nefericire

Ce faci cand clientul iti spune 0 poveste cople~itoare des- Resursele dezvoltate
pre imprejurari aproape imposibil de schimbat? De unde incepi • Deprinderea capacitapi de relaxare
atunci cand clientul prezinHi simptome de depresie majora ~i • Sporirea experientelor pozitive, placute
"nu vede lumina de la capatul tunelului"? Acestea au fost cateva • Concentrarea pe experientele senzoriale
dintre intreb1irile cu care s-a confruntat George in cazullui Mary. • Distingerea intre ceea ce poate fi ~i ceea ce nu poate fi
Drept raspuns, va prezinta intrebarile pe care ~i le-a pus sie~i, schimbat
oppunile terapeutice pe care Ie-a luat in considerare, alegerile pe • Dezvoltarea capacitapi de acceptare
care Ie-a facut ~i cateva dintre intervenpile folosite. La inceput, • Deprinderea capacitapi de a face alegeri
George asculta cu atenpe povestea lui Mary, concentrandu-se • Dezvoltarea responsabilitapi
asupra rezultatului dorit de ea. Pe acesta din urma il analizeaza
cu ajutorulintrebarilor orientate spre rezultat, restrangandu-~i Rezultatele vizate
investigapile pentru a atinge obiectivele terapeutice precise ~i • Bucurie
realiste ale lui Mary. Cu ajutorul informatiilor dobandite in acest • Discemamant
proces, acordand, totodata, atenpe resurselor lui Mary, George • Acceptare
ne explica felulin care a conceput doua metafore experienpale ~i • Oppuni

GEORGE W. BURNS Vindecarea prift povefti • Vindecarea a luat sfal?it

64 • Speranta
Cine a nascocit expresia "oamenilor buni Ii se intampla 65
• Responsabilitate
lucruri rele" ar fi putut foarte bine s-o foloseasca pe Mary drept
inspirape. Luand-o de la inceput, a indicat Mary, fusese abuzata
Povestea spusa de Mary despre propria viata era cea a unei
sexual in copilarie de tatal ei ~i de un prieten de familie apropi-
persoane afectate de depresie majora. Simptomele di~ze,ypsa
at. A suferit 0 tulburare de cre9tere care a avut drept rezultat 0
sentimentelor de bucurie, obezitatea, dependenta de Jocunle de
constitutie scunda ~i plinuta, devenind astfel calul de bataie al
noroc, gandurile ruminative, comportamentele de evi~are: 0 casni-
colegilor de 9coala. Fara inciinatii intelectuale sau sportive, nu
cie nefericita 9i ingrijorarile recente legate de memone ~I concen~
a putut sa se remarce asemenea colegilor ei. Casnicia ei a fost
trare 0 facusera sa ajunga de la medicul curant la neurolog, apm
dificila ~i nefericita, dar a reu~it sa nu se desparta de sot. Doi
la un specialist in neuropsihologie ~i, in cele din urma, la mine. La
dintre cei patru copii pe care i-a avut au dezvoltat aceea~i tul-
varsta de 50 de ani, Mary avea nevoie sa-~i faca auzita povestea
burare congenitala de cre~tere de care suferise ea ~i, nedorind
vietii insa aceasta era atat de cople~itor de complexa ~i complica-
sa aiba parte de aceea~i suferinta, i-a inscris intr-un program de
ta incat m-am trezit mtrebandu-ma: "De und e sav"mcep.?"
.' A. A ...

tratament, pentru a primi hormoni de cre~tere, numai ca sa afle

, Citind raportul specialistului in neuropsiho~ogie, ~i-am ~at
multi ani mai tarziu ca unele loturi de medicamente fusesera
seama ca nu exista semne de dementa timpurle. De~1 functiIie
contaminate, ~i acum copiii ei erau expu~i riscului de a dezvolta
cognitive superioare pareau in ordine pentru cineva de varsta ~i
boala Creutzfeldt-Jakob (CJD), 0 afectiune fatala. Facand ceea
cu coeficientul ei de inteligenta, punctajul obpnut la completa-
ce a considerat ca este cel mai indicat, s-a inscris intr-o asocia-
rea Inventarului de Depresie Beck (Beck Depression Inventory -
tie a bolnavilor de CJD, a primit deprimantele buletine de ~tiri
BDI; Beck, Steer ~i Brown, 1996) a sugerat un nivel al depresiei
caracteristice acestui gen de asociatii ~i, plina de generozitate,
"potential sever", cu afect puternic depresiv ~i ~velu~ crescute
s-a oferit in mod voluntar sa povatuiasca alte familii afectate de
de autodenigrare ~i autocritica. Mary s-a descns ~e sm~ dre~t
CID, insa toate acestea i-au accentuat gandurile ruminative des-
nehotarata, retrasa, irascibila ~i surmenata. Avea gandun rumI- pre posibilul deces al copiilor.
native in legatura cu aproape tot ce facea, se simtea impovara-
Cam in aceea~i perioada, tatal ei ramas viiduv a fost diagnos-
ta de vina ~i prezenta ideape suicidara pasiva. Aceste simpto:
ticat cu cancer. Plina de sentimentul datoriei, Mary s-a mutat
me fusesera prezente atapa ani, incat devenisera a doua na~.ra
impreuna cu sotul in casa tatalui, pentru a avea grija de acesta,
pentru ea. Ceea ce 0 determinase sa ceara ajutor au fost gnJIi~
daruindu-~i casa fiicei sale ~i familiei acesteia, intrucat aveau
de data mai recenta legate de memorie, caci 9i-a dat seama ca
probleme financiare 9i nu-~i puteau permite sa-~i cumpere casa
incepe sa uite tot mai des lucrurile pe care ~i-a p.ropus sa Ie faca,
lor. Mary nu dorea sa fie in preajma unui tata pe care, spunea
programarile pe care ar fi trebuit sa Ie respecte ~I numele pe care
ea, il ura fiindca 0 abuzase cand era mica, insa considera ca este
ar fi trebuit sa Ie repna.
de datoria ei sa-l ingrijeasca ~i nu se putea intoarce la ea acasa

GEORGE W. BURNS
Vindecarea prin poveJti • Vindecarea a luat sfar~it
66 fara a 0 lasa pe drumuri pe fiica. A~ putea sa pomenesc ~i despre
cele doua accidente de ma~ina suferite de Mary, despre munca
de voluntariat pe care 0 desfa~ura in domeniul ingrijirii paliati-
ve, despre imbolnavirea ~i moartea mai multor prieteni ~i mem-
bri de familie pe care ii sustinea, insa am spus suficient pentru a
arata ca problemele lui Mary erau in mod dar foarte complica-
te, de lunga durata ~i reale. Totu~i, in ciuda gravitapi propriilor
probleme, Mary se implica intotdeauna in problemele tuturor
celorlalp, asemenea unei "marne a tuturor".
De unde sa lncep?
Poate fi de folos sa arat ca, atunci cand sunt la cabinet cu un
client, abordarea mea tinde sa se bazeze pe intrebari pe care mi Ie
pun mie insumi: "Care este rezultatul terapeutic cautat de client?",
Ce este util sa aflu despre acesta?", "Care dintre resursele sale
"pot fi folosite in mod fertil?", "Care ar putea fi intervenpile cele
mai eficiente?", "Cum pot angaja in acel proces dientul ~i resur-
sele sale?" De-a lungul capitolului de fa\a, voi formula tipul de
intrebari pe care mi Ie-am pus in timp ce 0 tratam pe Mary ~i tipul
de raspunsuri pe care Ie-am gasit, in speranta de a va permite sa
observap procesele folosite ~i felul in care au influen\at interven-
pile ~i rezultatele. De~i am prezentat anterior aspecte ale pove~tii
lui Mary, capitolul de fata imi ofera ~ansa de a strange laolalta
aspectele respective, de a Ie piasa in contextul planului terapeutic
general ~i de a prezenta judecaple ~i raponamentele din spatele
metodelor terapeutice folosite (Burns, 1998, 2005b, 2006).
La auzirea cople~itoarei pove~ti a lui Mary, prima intrebare
pe care mi-am pus-o a fost: "De unde sa incep?" lata mai jos
gandurile care mi-au trecut prin minte.
GEORGE W. BURNS
fn primul rand, de~i este poate evident, e important sa 67
intelegem ca nu este folositor ca terapeutul sa se lase la fel
de cople~it precum dientul de povestea deprimanta a acestu-
ia. De~i avem nevoie sa ascultam povestea dientului, poate
sa nu fie benefic din punct de vedere terapeutic ca terapeutul
sa ajunga la aceea~i conduzie precum dientul, mai ales dad
aceast~ implica sentimente de neajutorare, neputin\a ~i dezna-
dejde. 1n al doilea rand, daca terapeutul crede in mod realist ~i
cu adevarat optimist in reu~ita dientului, sunt mai multe sanse
ca acesta din urma sa poata modifica procedeele prin car~ face
fa\a experien\elor trilite, sa-~i dezvolte 0 mai buna capacitate
de a face fa\a ~i, astfel, sa ajunga la un rezultat multumitor.
S-au scris multe despre speranta, unii descriind-o drept cel mai
important element sau factor determinant al rezultatului tera-
peutic (Frank, 196~, 1975; Hubble ~i Miller, 2004; Snyder, 1989,
1994, 2000, 2002). In al treilea rand, data fiind natura complexa
~i difuza a problemelor din cazuri cum este cel allui Mary, in
general este util sa impar\i rezultatul dorit in obiective preci-
se, apoi sa-I mai impar\i 0 data ~i inca 0 data. In cele din urma,
odata ce a fost definit un obiectiv specific sau mai multe, pro-
cedeele prin care pot fi atinse pot fi definite ~i comunicate mai
u~or dientului.
Ce dorea Mary sa obtina cu ajutorul terapiei?
- Prin ce iti va fi utila ~edin\a de fata? am intrebat-o pe
Mary, dupa ce i-am ascultat povestea.
• .Aceasta intr:bare ~rientata spre rezultat intr-un mod dar ~i
fa~ av~~ la baza urmatoarele presupuneri: (1) povestea lui Mary
era suficlent de deprimanta ca sa-i mai cer sa insiste asupra ei
Vindecarea prin povefti • Vindecarea a luat sfar?it
68 ~i (2) deranjul de a face 0 programare, de a veni la ora stabilita,
de a intra in cabinet ~i de a-~i spune povestea demonstra ca i~i
. . .
doreste 0 schimbare in viata, si inca una in bine. Astfel, intre-
barea mea era menita sa afle in mod precis in ce fel vrea sa i se
schimbe in bine viata in urma acestei prime ~edinte. Daca Mary
mi-ar fi raspuns ceva de genul: "Vreau sa ~tiu de ce sunt atat de
deprimata", poate ca ar fi fost util sa analizez impreuna cu ea
daca obiectivul ei cel mai important era sa-~i inteleaga proble-
mele sau sa-~i dezvolte abilitatile ~i mijloacele necesare pentru
a produce schimbarea dorita.
_ Nu mai vreau sa fiu atat de uituca, de irascibila sau de
retrasa, a raspuns ea.
Afirmatia lui Mary despre ceea ce nu dore~te, nu despre ceea
ce dore~te scoate in evidenta faptul ca, poate mai ales in sfera
depresiei, terapeutul se poate a~tepta sa primeasca raspunsuri
formulate intr-un mod negativ sau evitant. Evitarea reprezinta
unul dintre stilurile de a face fata frecvent asociate cu depresia
(Yapko, 2001; Seligman, 2002), iar orientarea catre scopurile de
evitare (cu alte cuvinte, incercarea de a evita ceea ce nu dore~ti)
mai degraba decat spre scopurile de abordare (cu alte cuvinte,
cautarea a ceea ce dore~ti) se coreleaza in mod similar cu simp-
tomele depresive (Emmons, 1991, 2003; Street, 1999, 2000, 2001,
2002). De aceea, acceptarea unui obiectiv de evitare ca parte a
contractului terapeutic poate intensifica in mod involuntar acest
aspect al cognitiilor ~i manifestarilor depresive, deoarece nu ii
ofera clientului metode eficiente pentru stabilirea directiei tera-
peutice sau a directiei pe care 0 va urma viata sa.
De asemenea, acceptarea unui rezultat exprimat intr-un mod
negativ poate fi infrico~ator pentru client. Ce se intampla daca
inceteaza sa mai fie irascibil ~i retras? Ce se intampla daca la~i
GEORGE W. BURNS
pe cineva fara singurele sau principalele sale abilitati de a face 69
fatii, chiar daca nu sunt, poate, cele mai functionale? Cum va
mai face fata situatiilor de viata dificile? Dimpotriva, daca iti
propui un scop ~i un rezultat pozitive care pot fi obtinute in
mod realist, ii oferi clientului atat speranta, cat ~i capacitatea de
a se comporta intr-o maniera mai sanatoasa.
A~adar, daca, asemenea lui Mary, clientul formuleaza un
scop negativ sau de evitare, poate fi practic ~i benefic sa-i adre-
sati cu blandete cateva intrebari ~i sa-lindrumati spre caile prin
care sa-l transforme intr-un scop de abordare: "Daca nu vrei sa
fii atat de irascibil, cum vrei sa fii?" sau "Daca nu vrei sa fii atat
de retras, ce ai prefera sa faci?"
Mary a raspuns ca vrea sa fie mai relaxata ~i mai sociabila.
Intrucat gandirea globala, generalizanta este ~i ea caracteristica
pentru cognitiile depresive, cautam s-o ajut sa-~i analizeze cu mai
multa precizie obiectivele terapeutice prezentate in linii mari. Ce
insemna, cu exactitate, "mai relaxat" pentru acest client? In ce
momente se relaxa sau se putea inchipui relaxandu-se? Cum reu-
~a s-o faca? ~i ce insemna "mai sociabil"? Insemna ca Mary vrea
sa aiba abilitati mai bune de comunicare sociala, sa invete sa se
relaxeze in tovara~ia altora, sa se alature unor grupuri cu interese
asemanatoare, sa-~i mute atentia de la propriile griji, sa se duca
mai des in vizite, sa poarte conversatii telefonice mai frecvente cu
prietenii? Ideea de baza in cazul de fata este ca, cu cat scopul e
mai precis, cu atat cre~te probabilitatea de a-I atinge.
- Sunt relaxata ~i multumita mai ales atunci cand rna ocup
de gradinarit, a sosit raspunsul.
Insistentele mele de a afla amanunte incepeau sa contureze
posibile interventii precise. Insa voiam ca Mary sa-mi ofere ~i
mai multe amanunte.
Vindecarea pri" poveJli • Vindecarea a luat sfa~it
70 - Ce anume te ajuta sa te sim\i relaxata ~i multumita atuna
cand te ocupi de griidinarit?
- ingrijirea trandafirilor, a raspuns ea.
- $i ce gase~ti atat de plkut ~i relaxant la trandafiri? am
intrebat eu.
Dupa ce Mary ~i-a descris experientele senzoriale legate de
vederea ~i mirosirea trandafirilor, am vrut sa aflu ~i mai multe:
"Ce anume i\i place sa prive~ti?", "Care sunt miresmele pe care
Ie asociezi cu placerea ~i confortul sufletesc?" In primul rand,
aceste intrebari detaliate ii ofere au lui Mary posibilitatea de a-~i
analiza experientele placute ~i, in al doilea rand, imi ofere au mie
oportunita\i pentru posibile interventii. Pentru 0 descriere mai
detaliata a modului de realizare a unei evaluari orientate spre
rezultat pentru adulti, consulta\i Burns (2011, pp. 470-478), iar
pentru copii ~i adolescen\i, Burns (2011, pp. 206-511).
Ce era util de ~tiut despre Mary?
in primul ~i in primul rand, de~i destinul 0 pusese la incerca-
re pe Mary de prea multe ori, mi-am adus aminte ca important
nu este ce i se intampla unei persoane, a mai degraba felul In care
percepe acea persoana evenimentele ~i fellilin care reu~e~te sa Ie
faca fata. Mary nu lua medica\ie antidepresiva, nu era internata
intr-o institu\ie psihiatrica, nu incercase sa se sinucida, ba chiar
reu~ise sa reziste in fata tuturor dificultatilor, pana recent, cand
aparusera ingrijorarile legate de memorie ~i concentrare. in mod
evident, erau cateva lucruri, poate multe, care ii izbutisera ~i
care ii permisesera sa faca fata unor situatii foarte dificile.
Mary demonstrase ca este 0 persoana afectuoasa, profund
preocupata de starea de bine a fiicelor sale, dispusa sa se dea
GEORGE W. BURNS
peste cap pentru a-i ajuta pe al\ii prin munca de voluntariat de 71
la spital ~i la dispozitia prietenilor ~i a membrilor de familie in
momentele dificile. Atunci cand i~i concentra eforturile spre a-i
ajuta pe al\ii, acorda mai pupna atentie propriilor griji ~i preo-
cupari.
Aflasem in urma evaluarii ca exista cateva situatii specifice
(de pilda, ingrijirea trandafirilor) in care lui Mary ii este mai
u~or sa se relaxeze ~i sa simta placere. Putea simti relaxare ~i
placere ~i, daca acest lucru era posibil in acest context, putea
fi posibil ~i in alte contexte. Barbara Fredrickson vorbe~te des-
pre ceea ce nume~te modelul "extinde ~i consolideaza" (broa-
den-and-bllild mode/), bazat pe premisa bine documentata cum di
oamenilor Ie merge bine atunci cand au acces la 0 diversitate de
reactii emo\ionale pozitive ~i putemice (Fredrickson, 2000, 2005).
Poate ca aceasta avea s-o ajute pe Mary sa dezvolte experientele
pozitive pe care era deja capabila sa Ie traiasca, sa-~i dezvolte 0
gama mai larga de reac\ii pozitive ~i sa Ie consolideze.
in ~edintele ulterioare am descoperit ca Mary are un simt al
umorului uimitor ~i oarecum neobisnuit. Acest lucru va deveni
vizibil pe masura ce yeti citi cateva dintre scrisorile pe care mi
le-a trimis. Umorul era 0 "strategie" cu ajutorul careia supravie-
tuise in trecut ~i pe care putea fi ajutata s-o foloseasca ~i in viitor.
Ce interventii puteau fi utile?
Un terapeut poate alege, adapta ~i renunta la multe interven-
tii pe parcursul terapiei. Cazullui Mary nu a facut excep\ie. Am
ascultat ce avea de spus, pentru ca avea nevoie sa ~tie ca poves-
tea Ii este ascultatil. Am folosit diverse sugestii (Hammond,
1990), interventii focalizate pe solutie (Berg ~i Dolan, 2001),
Vindecarea prin pove~ • Vindecarea a luat sfar~it
72 metode cognitive de tratare a depresiei (Segal, Williams ~i
Teasdale, 2(02), hipnoza (Yapko, 2001, 2(06) ~i terapia inspirata
din natura (Bums, 1998, 200Sb), in funcpe de situapa imediata ~i
de obiectivele pe termen lung ale lui Mary. Printre interven\iile
folosite, s-a numarat ~i completarea inventarului con~tientizarii
senzoriale (Sensory Awareness Inventory), care Ie cere c1ien\i1or
sa enumere 10 pana la 20 de itemi inclu~i i,1 categorii referitoare
la cele cinci simturi de baza, prin intermediul carora au parte,
au avut parte sau ar putea avea parte de placere 9i relaxare. De
asemenea, contine 0 secpune referitoare la activitaple care Ie fac
placere c1ientilor (Bums, 1998). In mod deloc surprinzator, in
inventarul completat de Mary au fost mentionate contemplarea
~i mirosirea trandafirilor, allituri de griidinarit, pe langa multe
alte informatii. In capitolul de fa\a nu pot fi prezentate toate
informapile fumizate de inventar ~i nici toate interventiile folo-
site pentru amplificarea ~i consolidarea experien\elor ~i abilita-
plor lui Mary, a~a ca am oferit 0 explicape detaliata a numai trei
dintre interventiile metaforice folosite in cazul ei.
Prima interventie. Sa invatam sa ne relaxam
Intentia terapeutica
Oat fiind faptul ca Mary descrisese multe sentimente negative
~i simptome nedorite, primul meu obiectiv a fost s-o ajut sa cre-
eze macar cateva experien\e pozitive. Faptul de a ~ti di 0 data,
intr-o anumita imprejurare, a fost posibil sa se simta mai bine,
avea sa-i ofere posibilitatea de a trai sentimente asemanatoare
in alte circumstan\e, in alte momente. Avea sa-i ofere un licar de
speranta, 0 lumina la capatul unui tunellung 9i intunecos.
GEORGE w. BURNS
Din fericire, Mary descrisese deja sentimente pozitive specifi- 73
ce, asociate cu ingrijirea trandafirilor. intenpa terapeutica inipala
era sii-i atrag atenpa asupra capacitapi de a trai emopi pozitive -
eel putin in anumite situatii -, sa utilizez aceasta resursa folosi-
toare ~i 5-0 ajut sa-~i extinda ~i sa-~i consolideze capacitatea de
a se simp mai bine. Odata cu aceasta, avea sa apara ocazia de
a se bucura de sentimente pozitive ~i in alte domenii ale vietii.
Mary asocia relaxarea ~i multumirea cu experien\a ancorata
in natura a gradinaritului in mijlocul trandafirilor, ~i voiam sa
folosesc ~i asta in terapie. Studiile ne arata ca, in timpul con-
tactului cu natura, nivelul stresului scade rapid (Ulrich, 1981;
Ulricl1 et al., 1991), depresia poate disparea (Burns, 1998; Burns
~i Street, 2003), iar starea generala se amelioreaza (Kaplan ~i
Kaplan, 1996). In urma evaluarii, era evident ca exista 0 nepo-
trivire intre ceea ce contribuia la sentimentul starii de bine inte-
rioare al lui Mary ~i ceea ce facea ea de fapt. Nu fiicea acele
lucruri care ii sporeau placerea ~i confortul sufletesc, cum ar fi
gradinaritul, in schimb Ie facea pe acelea care ii accentuau stre-
suI ~i suferin\a, cum ar fi preocuparea excesiva fata de proble-
mele familiale nerezolvate ~i, din multe puncte de vedere, impo-
sibil de rezolvat.
In cele din urma, fiinddl. atat de multe dintre imprejurarile
descrise de Mary erau dincolo de controlul ei (istoricul de abuz,
riscul ca fiicele ei sa dezvolte CJD, diagnosticul de cancer al tata-
lui, cele doua accidente de ma~ina, decesul unor persoane apro-
piate), am considerat ca va fi folositor ca, dupa prima gedinta, sa
inteleaga faptul eli exista anumite lucruri (de pilda, sentimentele
proprii) asupra carora poate depne controlul. Am sperat eli atat
in\elegerea acestui lucru, cat ~i capacitatea de a exercita un oare-
care control aveau 5-0 fad mai puternica.
Vindecarea prin povefti • Vindecarea a luat sfar~it
74 Intervenp.a
o metafora experiential a Inseamna mai mult dedit 0 temii
pentru acasa. Este 0 tema pentru acasa cu intentie metafori-
ca, ceea ce Inseamna ca determina 0 experienta legata In mod
imaginar, nu real, de problema cIientului ~i de rezultatul dorit.
In acest scop, Marya fost rugata sa petreaca un timp printre
trandafirii din gradina casei tatalui, acolo unde locuia, In fieca-
re zi din cursul saptamanii dinaintea programarii urmatoare.
Gradinaritul ofera 0 multime de metafore posibile: plantarea,
ingrijirea, curatarea, pentru a incuraja cre~terea, spinii (durere)
~i florile (placere), schimbarea anotimpurilor ~i a~a mai depar-
teo Mai mult decat atilt, Marya fost rugata sa se concentreze
anume asupra senzatiilor ~i diverselor experiente senzoriale
pe care Ie observa. Sugestia metaforica se afla in rugamintea
de a observa ce are de invatat, lasand sa se Inteleaga ca exista
ceva de ca~tigat in afara de a sta pur ~i simplu in mijlocul tran-
dafirilor, ceva de pe urma caruia poate invata anumite lucruri,
ceva care poate avea legatura cu scopul de a fi mai relaxata ~i
mai multumita.
Rezultatul
Mary era 0 prolifica autoare de scrisori. Dupa prima ~edin­
ta, in care n-am facut mai mult decat sa analizam obiectivele pe
care ~i Ie propusese ~i sa pregatim terenul pentru interventia cu
trandafirii, mi-a scris urmatoarele:
Ieri eram atat de stanjenita. Am fost atat de uluita, incat
imi doream sa fiu oriunde, numai acolo nu [0 referinta
la ideatia suicidara). Insa a fost atat de caraghios cand
m-am urcat mai tarziu in tren. Stateam ~i-mi inchipuiam
GEORGE W. BURNS
cum Ii prepar sotului meu sandviciuri cu petale de 75
trandafir, cum ii marinez carnea in parfum de trandafiri
~i 1i presar petale de trandafir in tocana, cum aprind
lumanari cu aroma de trandafir, cum presar petale de
trandafir prin toata camera, precum ~i alte idei pe care
nu Ie voi a~terne in scris. Am incepu t sa chicotesc, iar
oamenii de langa mine ~i din fata mea s-au mutat pe
alte locuri, cat mai departe de mine. eu totii Imi aruncau
priviri ciudate. Dupa ce am coborat din ,tren, ra~e.am
in hohote In timp ce mergeam pe strada. Am gaslt 0
libertate a spiritului pe care n-am mai cunoscut-o de
multa vreme. Iti multumesc ca mi-ai permis sa-mi gasesc
propria cale de ie§ire. Petalele de trandafir sunt 0 idee
grozava.
Simpla initiere a unei metafore experientiale elementare i-a
oferit lui Mary ~ansa de a-~i crea 0 noua poveste ~i un nou set
de reactii. I-a oferit ocazia de a se Inveseli, de a rade in hohote
~i de a-~i exprima simtul u~orAului - reactii p~ c:re ~u Ie ~ai
avusese de muWi vreme. Bmemteles, faptul ca a mvatat sa se
relaxeze nu i-a rezolvat toate problemele complicate cu care se
confrunta Insa i-a reamintit ca are anumite resurse ~i ca exista
, A
alte ciii, pozitive, de a face fata problemelor. In loc sa se gandea"s-
eli obsesiv la necazuri, putea fi atenta la experientele pozitive. In
loc sa aiba 0 atitudine negativa ~i evitanta, putea avea 0 atitudi-
ne pozitiva, orientata spre rezultat. In loc sa gande~sca .~I~bal:
putea gandi In termeni mai preci~i. Mary a descopent abd1tati ~l
metode de a face fata diferite de cele pe care Ie folosea ~i, accep-
tiind faptul ca ~i-a gasit propria cale de a invinge depresia, ~i-a
asumat abilitatile descoperite.
Vindecarea prin poveJti • Vindecarea a luat sfar~it
 76 A doua interven~ie. 0 poveste despre acceptare
Intentia terapeutidi
Atunci dtnd oamenii se confrunta cu situatii de viata care
Ie scapa de sub control, a~a cum i s-a intamplat lui Mary, ~i i~i
doresc sa se schimbe ca prin farmec, consecinta aproape garan-
tata este ca vor fi cuprin~i de dezamagire, frustrare ~i chiar de
disperare. Daca planuiesc sa ies la un griitar cu prietenii in
weekend, ~i ploua cu galeata, dorinta mea ca vremea sa devina
frumoasa nu va avea niciun efect asupra acesteia. Daca voi con-
tinua sa-mi doresc ceva ce nu se va implini, plangandu-ma ce
nedreapta este situatia ~i nereu~ind sa rna adaptez la realitate,
voi fi in mod categoric nefericit. Daca, in schimb, accept ca, in
ciuda dorintelor mele, a~a stau lucrurile, atunci am posibilitatea
de a rna adapta la ele ~i, astfel, sa rna simt mai bine. Avand in
vedere aceste aspecte, am considerat ca a-i oferi lui Mary cateva
informatii practice prin intermediul unor pove~ti despre accep-
tare create de terapeut 0 poate ajuta sa disceama intre lucrurile
pe care Ie poate ~i cele pe care nu Ie poate schimba, ~i 0 poate
invata cum sa se adapteze la ceea ce nu poate fi schimbat, ~i, ast-
fel, sa se simta mai putemica.
Interventia
Ador pove~tile ~i Ie colecp.onez, multe dintre ele fiind stran-
se in volumele 101 pove~ti vindecatoare pentru adulti. (Burns,
2012) ~i 101 pove~ti vindecatoare pentru copii ~i adolescenti (Bums,
2011). Sunt momente pe parcursul terapiei cand este folositor
sa ai la indemana un astfel de "repertoriu" de povestiri din
care te pop. inspira, 0 colectie de idei de pove~ti in minte la care
GEORGE W. BURNS
oti apela ~i pe care Ie poti adapta pentru un a~~mit client: n
p '. du-mi 0 poveste despre acceptare pe care sa 1-0 spun lUI
Donn am ales din colectie una despre un spargator
,. "" d e pIa
' t ra
"
Iv,ary, . I . d .
simtea neputincios ~i era nemultumlt de soarta U1, orm-
ce 5e • . " I d b A
du-~i intruna lucruri pe care ave a putme ~anse sa e 0 an-
deas ca . Intr-o zi, in timp ce se intorcea acasa de la lucru, a
rivit pe fereastra casei unui negutator bogat. Vazand casa dol-
~ora de mobilier somptuos, peretii decorati cu odoare scumpe
i masa acoperita cu mancaruri aduse din colturi indepartate
!Ie lumii, cioplitorul ~i-a dorit sa fie elin locul negutiitor~lui.
Ca prin farmec, s-a prefacut in negutator, devenind propneta-
rul casei ~i al podoabelor ~i ~ezand cu mandrie in capul mesei.
fusa n-a trecut mult ~i ~i-a dat seama ca lucrurile nu sunt chiar
a~a cum par. Traiul unui negutiitor bogat avea parti bune: dar
~i parti rele. Noile lui avutii aveau un ~ret. Nem~ltu"mlt de
soarta sa, precum fusese ~i pe vremea cand era spargator de
piatra, omulll zari pe imparat trecand ~i, crezand ca avea sa fie
mai fericit ~i mai puternic daca va fi in locul acestuia, se pre-
flieu in imparat ca prin farmec ... ~i povestea continua tot a~a,
pana cand, in cele din urma, omul devine din nou spargat~r
de piatra, acceptandu-~i soarta ~i descoperind un nou sentI-
ment de responsabilitate. (0 versiune mai detaliata a acestei
pove~ti, numita Sa invatam sa ne acceptam conditia, poate fi gasi-
ta in Burns, 2012, pp. 147-151).
futrucat Mary parea sa faca progrese semnificative, am ince-
put sa reducem frecventa ~edintelor ~i, timp de cateva sapta-
mam, a facut fata cu mai multa u~urinta situap.ilor dificile. Mai
tarziu a suferit 0 recidiva, atunci cand s-au prod us alte cateva
evenimente imposibil de controlat, ~i a inceput sa fie cuprin-
sa din nou de sentimente de neputinta ~i sa-~i doreasca solutii
Vindecarea prin ~ • Vindecarea a luat sfa,?it

78 miraculoase, imposibil de obtinut. Din nou, mi-am dat seama eli
pare bine-venita 0 poveste despre acceptare ~i, uitand cu desa-
var~ire ca Ii spusesem deja 0 versiune a pove~tii Sa fnvatam sil
ne acceptam conditia, i-am spus-o din nou, referindu-ma acum
la situatia ei actuala. Mary a ramas tacuta, In aparenta absor-
bita de poveste, ~i a parasit ~edinta fara sa spuna nimic despre
povestire.
Rezultatul
Inaintea urmatoarei ~edinte, mi-a trimis alta scrisoare. lata
ce scria: "I-am dat de cap pove~tii despre spargatorul de piatra
[dupa cum Ii spunea ea]. Prima oara i-o spui cuiva cand este
boInav, a doua oara - cand se simte mai bine. Asta Illmpiedi-
ca sa recidiveze, fiindcii ~tie ca, daca 0 va face, 0 sa-i poveste~ti
blestematia pentru a treia oara!"
Raspunsul lui Mary ~coate In evidenta mai multe aspecte
ale folosirii metaforelor. In primul rand, a evidentiat mai bine 0
resursa de pret a lui Mary: simtul umorului. iI folosise deja de
doua ori, dezvaluindu-~i capacitatea de a ~i-l dezvolta ~i de a-I
folosi ill continuare drept metoda de a face fata.
In al doilea rand, de~i a fost un act de p~ra neglijenta din
partea mea, lipsit de intentie deliberata, sa-i spun povestea
pentru a doua oara, actiunea mea a trezit In ea dorinta de a
cau!a un Inteles sau un scop In cea de-a doua relatare a pove~­
tii. In literatura de specialitate, aceasta este adeseori descri-
sa drept "fenomen de cautare" (search phenomenon) sau "pro-
ces de cautare" (search process), termeni care descriu cautarea
caracteristica a unui Inteles In care se angajeaza 0 persoana
atunci cand IntaIne~te un stimul ambiguu, precum 0 metafora.
Concluzia la care a ajuns Mary era atilt de importanta, Incat a
GEORGE W. BURNS
79
. tit nevoia s-o exprime ill scris. Acesta este momentulill car~
sun. t produce un lucru deopotriva banal ~i fascinant atunel
sepoae . . . v
• d folosim metafore: mtentla terapeu tlea pe care 0 aveam
can . • d i-am spus lui Mary povestea era foarte d·f I en·ta d e
V
atunel can . fl
intelesul pe care I-a atribuit.e~ pove~tii. ~Otu~l, eeea ee.a a at a
t eonsstruetiv si, deopotnva, terapeutle pentru ea, ~I anume
fo ' 1 "'"
ca, daea nu se va face "bine", va trebui sa aseulte "b estematla
entru a treia oara. . . .. .
P Ciind am terminat terapia, Mary ml-a mal tnmls 0 sensoa-
re, Pe care a intitulat-o: "Ultima serisoare din serie". lata ee
continea:
~tiu ea mi-ai Intins 0 mana intr-un ~omentvin :ar~ e:a~
lipsita de putere. Mi-ai eerut sa nu rna da~ batuta ~I.sa-~:
pun inerederea in tine. [Din nou, p:rceptla e~ era ~:fenta
de a mea, in sensul ea eu nu eonslderam ea "eer eeva
de la ea.] Imi dau seama cii au fost momente cand nu ai
inteles ee vreau sa spun. Cum ai fi putut s-o faci? Nici eu
n~ ~tiam. Apreciez faptul ea nu te-ai prefaeut. Ai. st~t pur
~i simplu nemi~eat, m-ai aseultat eu inima sau ml-al.spus
o poveste. George, ehiar Imi plae pove~tile tale, mal ales
Spargiitorul de piatra. A fost minunata.
Atreia interven~ie. Multe promisiuni pentru viitor
Intenti a terapeutica . v"
Spre sfar~itul ~edintelor de terapie, Mary ml-a spus ea pl~­
nuie~te impreuna eu sotul sa viziteze eel mai mare monoht
din lume, din Australia Centrala. Denumit de multa vreme
Vindecarea prin poveJti • Vindecarea a luat sfar~jt
 80 "Ayers Rock" de ditre coloni~tii europeni, populalia aborige-
na II cunoa~te de ~i mai multil vreme sub numele de "Uluru".
Calatoria planificata de Mary imi oferea 0 oportunitate terape_
utica: puteam sa-i urez, pur ~i simplu, "concediu plkut" sau sa
folosesc concediul drept 0 resursa pentru incurajarea beneficiiIor
terapeutice. Am ales a doua oppune.
Mary suferea de 0 afectiune cardiaca ~i a cerut sfatul medi-
cului cardiolog, inainte de plecare, in legatura cu escaladarea
masivului Uluru. Medicul i-a interzis categoric s-o faca, ceea ce
a parut s-o descurajeze intru catva, in timp ce mie mi-a provocat
o dilemit Terapia folosita in cazul lui Mary urmarise mai ales
sa-i imbunataleasca capacitatea de a distinge intre lucrurile pe
care Ie poate ~i cele pe care nu Ie poate schimba, sa 0 ajute sa
in!eleaga ce oppuni are la dispozi!ie, sa 0 ajute sa aleaga abilita-
pIe de a face fala adecvat situapei respective ~i sa aibii incredere
in propriile alegeri ~i actiuni. Mary a constatat ca sfatul medi-
cului cardiolog ii submineaza posibilitatea de a alege ~i ii da un
sentiment de neputin!a. Eu voiam sa-i incurajez capacitatea de
a alege, dar intr-un mod lipsit de riscuri ~i !inand cont de starea
ei de sana tate fizica.
Excursia pe muntele Uluru era pentru Mary 0 oportunita-
te de a-~i dezvolta ~i mai mult capacitatea de con~tientizare a
stimulilor senzoriaIi care ii puteau spori starea de relaxare ~i
de multumire. Cunoscand influenta pozitiva a mediului natu-
ral asupra fiin!elor umane (Bums, 1998, 2005b) ~i ~tiind ca Mary
manifestase reacpi pozitive fala de insarcinarile legate de natu-
ra, intenpa mea era de a 0 ajuta sa-~i extinda ~i sa-~i consoIideze
"repertoriul" de experiente pozitive ~i placute.
In plus, speram sa poata gasi 0 interpretare metaforica a diJa-
toriei. Limbajul uman este bogat in metafore despre dlJatorie,
GEORGE W. BURNS
drumuri ~i mi~care: "viala este 0 calatorie", "nu destinapa este 81
iIIlportanta, ci drumul pana la ea", "mergem mai departe" dupll
o expet'ien\a negativa, "lllsam in urma" diverse lucruri, putem
alege "calea" u~oara sau pe cea anevoioasa, "pa~im" intr-o
°
noua etapll. sugestie care se preteaza la multiple interpretari
o putea indemna pe Mary sa priveasca dintr-o perspectiva meta-
forica experien!a excursiei pe muntele Uluru.
Interventi a
Discutand despre apropiata calatorie, in dorinta de a 0 incu-
raja sa faca alegeri pIine de discernamant ~i de a 0 indemna
sa priveasca excursia din perspectiva metaforica, i-am spus lui
Mary: "Cred ca este important ca tu sa te hotarll~ti dadi vrei sa
escaladezi muntele sau nu. Luarea oricarei decizii presupune sa
cantarim informapile pe care Ie avem la dispozipe ~i sa anaIizam
°
avantajele ~i dezavantajele. parte dintre informapi, desigur,
provin de la medicul cardiolog, la care ai apelat pentru a-i afla
opinia profesionala, pe care sunt sigur cll li-a oferit-o din grijll
~i preocupare pentru sanatatea tao Acestea sunt 0 parte dintre
informapile pe care trebuie sa Ie iei in considerare atunci cand
decizi ce este cel mai indicat pentru starea ta de bine".
Mai departe, pentru a 0 ajuta sa-~i indrepte atenlia spre
aspectele pozitive ~i placute ~i sa se concentreze asupra tutu-
ror stimulilor senzoriaIi, i-am spus: "Odata ce ai luat hotara-
rea, poate ca va fi bine sa te concentrezi asupra placerii de a te
afla intr-un loc remarcabil, acordandu-p un ragaz de lini~te pen-
tru a intra in rezonanla cu propriile simturi, pentru a te bucura
de toate formele ~i culorile, de nenumaratele sunete din jur, de
diversele miresme care umplu aerul ~i de senzapa pe care p-o
lasa atingerea lucrurilor din preajma".
Vindeca~a prin poveJti • Vindecarea a luat sfar~it
82 fndemnand-o sa 1nteleaga metaforic perioada petrecuta
pe munte, am adaugat: "Muntele Uluru este de multa vreme
vazut drept un loc special, cu un 1nteles special, de catre abo-
rigeni, fiind strans 1mpletit cu pove~tile creatiei acestui popor.
Abia a~tept sa-mi spui ce 1nteles va avea pentru tine sau sa-mi
poveste~ti despre experienta traita acolo, atunci cand te vei
intoarce".
Rezultatul
Din nou, In acela~i stil prolific In care scria, Mary ~i-a a~temut
pe hartie experienta. A descris cum sotul sau ~i ceilalp au Ince-
put sa escaladeze muntele Uluru la cinci ~i jumatate dimineata,
pentru a ajunge in varf la rasaritul soarelui, trei sferturi de ora
mai tarziu. Dupa ce a luat In considerare informapile avute la
dispozipe ~i ~i-a cantarit oppunile, Mary a ales sa nu escaladeze
muntele. lata ce mi-a scris:
In schimb, m-am plimbat in jurul poalelor muntelui.
Eram singura. Nu auzeam ~i nu vedeam pe nimeni
altcineva ~i, in tacerea plina de anticipare a zorilor, parea
ca rna aflu la inceputurile timpului. Ayers Rock parea sa
fie 1nsufle\it ~i-mi dildea senzatia ca ~opte~te secretele
trecutului ~i multe promisiuni pentru viitor. Eram fericWI
ca putusem petrece acel ragaz singura intr-un loc atat
de incarcat de spiritualitate. Timpul statuse pe loc. Mai
tarziu am aflat ca descendentilor primelor triburi de
aborigeni Ie place ca turi~tii sa nu escaladeze Uluru. Sunt
bucuroasa ci\ am ales sa n-o fac . Experienta pe care am
trait-o stand singuril in acea imensitate a fost cu adevarat
mistica. Vindecarea a luat sfar~it.
GEORGE W. BURNS
Mary ~i-a creat propria poveste vindecatoare In timpul unei 83
cillatorii cu semnificape personala, In timp ce se plimba In jurul
muntelui Uluru. A stabilit 0 relape cu Ayers Rock, atat de apro-
piata, de pardi stanca Ii ~optea secrete la ureche. Aceste acpuni
au inlesnit schimbarea terapeutica mai repede ~i mai eficient,
ered eu, decat daca ar fi stat intr-o sala de consultapi ~i ~i-ar fi
analizat traumele trecutului. A putut sa se bucure la gandul unei
promisiuni pentru viitor ~i sa-~i dea seama ca vindecarea este
totala. A anexat la scrisoare 0 fotografie cu un rasarit de soare
auriu conturandu-se 1n spatele siluetei intunecate a muntelui
Uluru. A pus ca fotografia sa fie marita pana la dimensiunea
unui poster ~i a atarnat-o pe peretele din bucatarie, pentru a-i
aminti mereu de meta fora vindecatoare.
(are a fost rezultatul pe termen lung?
A trecut aproape un deceniu de cand Marya vizitat muntele
Uluru. De atunci, mi-a trimis din cand In cand cate 0 scrisoare,
m-a sunat sau ~i-a facut programare la mine. Are in continua-
re probleme, iar unele dintre ele nu vor disparea. Ceea ce s-a
schimbat este modul1n care Mary simte, gande~te ~i i~i gestio-
neaza problemele. Acum poate alege sa creeze experiente care
au toate ~ansele sa-i sporeasca sentimentele de multumire ~i
placere. Simplul gand la trandafiri 1i aduce zambetul pe chip.
Privind fotografia de marimea unui poster, infati~and un rasa-
rit de soare pe muntele Uluru, din bucatarie, are posibilitatea sa
intre In legatura cu 0 atmosfera tilmilduitoare, plina de spiritua-
litate. Poate dis tinge mai u~or aspectele viepi care pot fi schim-
bate de cele care nu pot fi schimbate ~i accepta cu mai multa
u~urinta ceea ce nu poate fi schimbat. Se simte mai puternica
Vindecarea pri" poveftI- Vindecarea a luat sfar~it
84 prin prisma faptului ca ~tie ca poate face alegeri legate de accep-
tare ~i schimbare. $i ~i-a pastrat simtul umorului.
De curand, Mary mi-a telefonat dupa ce un prieten i-a spus
ca auzise de la un alt psiholog cum ca rna pensionez. Am Incre-
dintat-o ca nu se va intampla a~a ceva, spunandu-i: "N-am nici
cea mai mica intentie sa rna pensionez atata vreme cat Inca imi
place ceea ce fac ~i cata vreme nu mi-am pierdut mintiIe de tot".
Saptamana urmatoare a venit la mine la cabinet ~i a lasat In
grija secretarei un pachet ambalat in hartie de cadouri. Cand
I-am desfacut, am gasit un saculet cu bile (marbles) Insotit de un
biletel pe care scria doar atat: Jti doresc sa nu-ti pierzi nicioda-
ta mintile!"2
Referinie bibliografice
Beck, A. T., Steer, R. Brown, G. (2012). BD II - Inventarul
~i
de Depresie Beck: manual, editia a doua, traducerea:
Madalina Sucala, adaptarea: Daniel David ~i Anca
Dobrean, Editura RTS, CIuj-Napoca.
Berg, I. K. ~i
Dolan, Y. (2001). Tales of Solutions: A Collection of
Hope-Inspiring Stories. New York: Norton.
Burns, G. W. (1998). Nature-Guided Therapy: Brief Integrative
Strategies for Health and Wellbeing. New York: Brunner
/ Mazel.
Bums, G. W. (2012) 101 pove~ti vindeciitoare pentru adulfi. Folosirea
metaforelor In terapie, Bucure~ti: Editura Trei, trad.
Daniela $tefiinescu.
---
2 Joe de cuvinte: marbles sunt bilele folosite in jocurile de copii, dar cuvantul apare ~i in
expresia to lose one's marbles, insemnand "a se scranti", "a-~i pierde minple". (N. trad.)
GEORGE W. BURNS
Burns, G. W. (2011) 101 pove$ti vindeciitoare pentru copii ~i ado- 85
lescenfi. Folosirea metaforelor In terapie, trad. Cristian
. Fula~, Bucure~ti: Editura Trei.
Burns, G. W. (2005b). "Naturally Happy, Naturally Healthy:
The Role of the Natural Environment in Well-Being".
In F. Huppert, B. Keveme ~i N. Baylis (editori), The
Science of Well-Being (pp. 405-431). Oxford: Oxford
University Press.
Burns, G. W. (2006). "Building Coping Skills with Metaphors". In
M. D. Yapko (coord.), Hypnosis and Treating Depression:
Applications in Clinical Practice (pp. 49-69). New York:
Routledge.
Burns, G. W. Street, H. (2003). Standing Without Shoes: Creating
~i
Happiness, Relieving Depression, Enhancing Life. Sydney,
Australia: Prentice Hall.
Emmons, R. A. (1991). "Personal Strivings, Daily Life Events,
and Psychological and Physical Well-Being". Journal
of Personality, vol. 59, 453-472.
Emmons, R. A. (2003). "Personal Goals, Life Meaning, and Virtue:
Wellsprings of a Positive Life". In c. L. M. Keyes ~i
J. Haidts (coord.), Flourishing: Positive Psychology and
the Life Well-Lived (pp. 105-128). Washington, DC:
Asociatia Americana de Psihologie.
Frank, J. D. (1968). "The Role of Hope in Psychotherapy".
International Journal of Psychiatry, vol. 5, pp. 383-395.
Frank, J. D. (1975). "The Faith That Heals". John Hopkins Medical
Journal, vol. 137, pp. 127-131.
Vindecarea prin ~ • Vindecarea a luat sfar}it
86
Fredrickson, B. L. (1998). "What Good Are Positive Emotions?"
Review of General Psychology, vol. 2, pp. 300-319.
Fredrickson, B. L. (7 martie 2002). "Cultivating Positive Emotions
to Optimize Health and Well-Being". Prevention and
Treatment, volumul 3, articolul 0001a. http://jour-
nals.apa.org/prevention/volume3/pre0030001a.html.
Accesat la 20 noiembrie 2000.
Fredrickson, B. L. (2005). "The Broaden-and-Build Theory of
Positive Emotions". in F. Huppert, B. Keverne ~i N.
Baylis (coord.), The Science of Well-Being (pp. 217-238).
Oxford: Oxford University Press.
Hammond, D. C. (editor). (1990). Handbook of Hypnotic
Suggestions and Metaphors. New York: Norton.
Hubble, M. A. ~i Miller, S. D. (2004). "The Client: Psycho-
therapy's Missing Link for Promoting Positive
Psychology". In P. A. Linley ~i S. Joseph (coord.),
Positive Psychology in Practice (pp. 335-353).
Hoboken, New Jersey: Wiley.
Kaplan, R. ~i Kaplan, S. (1996). The Exper.ience of Nature: A
Psychological Perspective. Ann Arbor, Michigan:
Ulrich's Bookstore.
Seligman, M. (2007). Fericirea au ten ticii. Ghid practic de psiholo-
gie pozitivii pentru 0 viatii implinitii, trad. Cristina Popa,
Bucure~ti: Editura Humanitas.
Segal, Z. V., Williams, J. M. G. ~i Teasdale, J. D. (2002).
Mindfulness-Based Cognitive Therapy for Depression:
A New Approach to Preventing Relapse. New York:
Guildford Press.
GEORGE W. BURNS
Snyder, C. R. (1989). "Reality Negotiation: From Excuses to Hope 87
and Beyond". Journal of Social and Clinical Psychology,
vol. 8, pp. 130-157.
Snyder, C. R. (1994). The Psychology of Hope: You Can Get From
There to Here. New York: Free Press.
01
Snyder, C. R. (editor). (2000). Ha~dbook Hop~: Theory, ~easures
and Applications. San Diego, Califorrua: Acadenuc Press.
Snyder, C. R. (2002). "Hope Theory: Rainbows in the Mind".
Psychological Inquiry, vol. 13, pp. 249-275.
Street, H. (1999). "Depression and the Pursuit of Happiness:
An Investigation Into the Relationship Between
Goal Setting, Goal Pursuit and Vulnerability to
Depression". Clinical Psychologist, vol. 4, pp. 18-25.
Street, H. (2000). "Exploring Relationships Between Conditional
Goal Setting, Rumination and Depression". Australian
Journal of Psychology, vol. 52, p. 113.
Street, H. (2001). "Exploring the Role of Conditional Goal Setting
in the Aetiology and Maintenance of Depression".
Clinical Psychologist, vol. 6, pp. 6--23.
Street, H. (2002). "Exploring Relationships Between Goal Setting,
Goal Pursuit and Depression: A Review". Australian
Psychologist, vol. 37 (2), pp. 95--103.
Ulrich, R. S. (1981). "Natural Versus Urban Scenes: Some
Psychophysiological Effects". The Environment and
Behaviour, vol. 13, pp. 523-556.
Ulrich, R. S., Simmons, R. F., Losito, B. D., Fiorito, E., Miles,
M. A. ~i Zelson, M. (1991). "Stress Recovery During
Vindecarea prin pove~ • Vindecarea a luat sfar~it
88 Exposure to Natural and Urban Environments". CAPITOLUL3
Journal of Environmental Psychology, vol. 11 (3), pp.
201-230.
Yapko, M. D. (2001). Treating Depression with Hypnosis: Integrating
Cognitive-Behavioral and Strategic Approaches. New
York: Brunner / Routledge.
Yapko, M. D. (editor). (2006). Hypnosis and Treating Depression:
o tristet e pustie
Applications in Clinical Practice. New York: Routledge.
Investigarea si transformarea metaforelor
create de client

RICHARD R. KOPP

Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala

~i profesionala

Dr. Richard Kopp, membru al Colegiului American

de Psihologie Aplicatii (American Board of Professional
Psychology - ABPP), detine titlul de Profesor emerit in cadrul
$colii de Psihologie Aplicatii din California (California School of
Professional Psychology), de la AIliant International University,
Los Angeles; este membru al corpului profesoral de la Rudolf
Dreikurs Summer School; detine atestat in psihologia cli-
nicii de la ABPP ~i in psihologia adlerianii de la Societatea
Nord-Americanii de Psihologie Adlerianii. Este redactor colabo-
rator la Journal of Individual Psychology ~i a publicat peste 25 de

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin povefti • 0 tristete pustie

90 articole ~i de capitole de carte pe teme legate de psihologia adle- diagnostic stabilit conform Manualului de Diagnostic ~i Statisticii a 91
riana ~i terapia prin metafore. Tulburiirilor Mentale, terapeupi fiind doctoranzi de anul al treilea.
La inceput, pe Richard I-au interesat metaforele ca sursa de Prlmul' caz este cel al unei femei in varsta de 30 de ani, care cre-
informatii necesare pentru definirea conceptului adlerian de eaza metafora unei "tristeti pustii", iar al doilea este cel al unui
"stil de viata". Dupa ce a citit Metaphors We Live By (Lakoff ~i biirbat in varsta de 37 de ani care "a explodat".3
Johnson, 1980), a inceput sa creada ca limbajul metaforic folosit
de 0 persoana poate fi 0 expresie ~i un indiciu directe ale struc- Caracteristicile terapeutice
turii metaforice a realitatii personale. Richard afirma ca "aceasta
a dus la 0 schimbare de perceptie, legata de felul in care conce- problemele abordate
peam metaforele", ~i a produs 0 reorientare terapeutica de pro- • Depresie majora
porpi, prin trecerea de la mal frecvent utilizatele metafore create • Despartire de partener
de terapeut la cele create de client. • Tristete
• Surmenaj
Prezentarea capitolului • Sentimente de inutilitate
• Ostilitate
Richard ~i-a propus sa elaboreze noi interventii de care a consi- • Furie
derat cii este nevoie pentru accesarea, investigarea ~i modificarea
metaforelor create de clienti, precum ~i pentru a-i ajuta pe ace~tia Resursele dezvoltate
din urma sa creeze singuri imagini metaforice vindecatoare. In • Con~tientizarea metaforelor referitoare la probleme
paginile urmatoare, Richard prezinta protocolul de interviu "in • Investigarea metaforelor respective
mai multi pa~i" pe care I-a elaborat, calauzindu-va de-a lungul • Modificarea metaforelor referitoare la probleme
proceselor investigative, descriind stilul de formulare a intrebari- • Crearea de noi metafore
lor folositoare in fiecare etapa a procesului ~i incheind cu aplica- • Aplicarea pove~tilor modificate
rea pove~tii vindecatoare a clientului. Richard discuta despre felul • Preluarea controlului
in care terapeutul poate asculta ~i identifica nurneroasele metafo-
re din povestea clientului, care adesea nu sunt sesizate, ~i, odata Rezultatele vizate
ce aces tea au fost identificate, ne arata cum sa alegem metafora • Puterea de a modifica pove~tile
principaIa pe care sa 0 folosirn. Pentru a ilustra modul de aplicare
a terapiei prin metafore create de client, Richard prezinta consem- 3 Autorul ar don sa Ie mul~umeasc:i Deannei Guerrero, terapeutul din exemplul de caz al
narile privitoare la doua cazuri de tulburare depresiva majora, Barbarei (,,0 triste~e pustie"), ~i lui Heather Demeter, terapeutul din exemplul de caz
referitor la Tom ("Eu sunt eel ce a explodat").

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin pov~ • 0 triste~e pustie

92 • 0 mai buna intelegere a relapilor
• Iertare
• Investigarea modalitaplor de a iubi
• StabiIirea unor limite adecvate
eel mai de seama lucru, de departe, este sa devii desaviir§it
In arta metaforei.
- ARISTOTEL, Poetica
Cum ne putem ajuta clienpi sa descatu~eze puterea vindeca-
toare a propriilor pove~ti metaforice? Cum putem intrebuin\a
puterea metaforelor create spontan de clienp de a evoca senti-
mente adanci ~i de a dezvalui intelesuri ascunse ce zac dincolo
m
de valul simprilor obi~nuite? capitolul de fa\a, descriu ~i ilus-
trez felul in care terapeutii pot folosi un protocol sistematizat
pentru investigarea ~i transformarea metaforelor create de cli-
enp, care pot inlesni intelegerea ~i accelera procesul de schimba-
re terapeutica. Dupa ce voi discuta despre relapa dintre pove~ti
~i metafora, voi descrie procedura de interven\ie in termeni mai
preci~i. mcele din urma, voi prezenta consemnarile ~dintelor
de terapie din doua cazuri, care ilustreaza puterea vindecatoare
a investigarii ~i transformarii metaforelor create de clienp.
Asemenea inceputului unei pove~ti, metafora creata de cli-
ent este ,,0 promisiune afectiva condensata a lucrurilor ce vor
urma ... [care) contine germenul tuturor lucrurilor ce vor cre~te
din ea" (Boles, 1984, p. 8). "Vehiculul" metaforei este imaginea.
Imaginea metaforica este cea care transmite experien\a afectiva
la care se refera metafora. In momentul crearii, meta fora este
in mare masura incon~tienta. De exemplu, atunci cand clientul
spune: "Pa~sc pe nisipuri mi~clitoare" sau "Imi tot dau pumni
GEORGE W. BURNS
in cap", atenpa ii este concentrata asupra situapei de via\a repre- 93
zentate de imaginea scufundarii in nisipuri mi~catoare sau asu-
pra atitudinii autocritice la care se refera imaginea pumnilor
dati in cap.
Promisiunea afectiva a metaforei se afla in imaginea creata,
nu in subiectul sau continutul la care se refera. Pentru a per-
mite germenului sa se dezvolte, terapeutul trebuie sa-I smulga
de pe terenul discursului verbal logic ~i sa-I transforme intr-o
imagine ce va fi perceputa de client. Clientul devine povesti-
tor, gandind in imagini - care, in viziunea lui Freud, sunt mai
asemlinatoare proceselor incon~tiente dedit gandirea in cuvinte
(Freud, 2010). Clientul creeaza astfel 0 teslitura sau, mai precis,
urmeaza firele imaginilor corelate evocate de intrebarile terape-
utului. Asemenea cararii de cliramida galbena care se intindea
in fata lui Dorothy ~i a lui Toto in Vrajitorul din Oz, revarsarea
de imagini provocata de ~irul de intrebari formulate de terape-
ut dilauze~te clientul pe un drum a ciirui destinape ii este necu-
noscuta atat acestuia, dit ~i terapeutului. Incon~tientul clientu-
lui devine povestitorul, creand povestea sub forma unei serii de
imagini care adesea ii surprind ~i Ii inspira atat pe acesta, cat
~i pe terapeut. Apoi c1ientul alege cuvintele potrivite pentru a
descrie imaginile zarite, permi\andu-le sa fie comunicate terape-
utului, intrucat emisfera cerebrala stanga prelucreaza din punct
de vedere lingvistic ceea ce emisfera cerebrala dreapta a creat
sub forma de imagini senzorial-afective. PosibiIitatea emisferei
cerebrale drepte de a comunica cu cea stanga favorizeaza inte-
grarea bilaterala ~i 0 mai buna coordonare a activitapi interemi-
m
sferice (Siegel, 1999). acest fel, ceea ce era dincolo de senzapi
~i sentimente este perceput ~i simpt, iar ceea ce era ascuns este
adus la lumina.
Vindecaro. prin povOJll • 0 tristele pustie
94 Terapeutul trebuie sa aiba iscusinta de a-I ajuta pe client Sa
riimana in sfera imaginilor metaforice create de el insu~i, astfel
indlt sa poata continua sa dezvolte povestea faurita de imagina-
pa sa creatoare. Odata ce clientul a dezvoltat noua poveste, tera-
peutul il calauze~te spre crearea unui deznodamant. Acum cli-
entul este pregatit sa creeze ~i sa descopere modalitaple in care
povestea imaginata reprezinta 0 metafora a problemei de viata
actuale, la care se referea metafora initiala creata de el insu~i.
in etapa finala a procesului, terapeutul calauze~te clientul spre
crearea unor legaturi intre metafora transformata ~i problema
actuala, dandu-i astfel posibilitatea de a folosi metafora trans-
formata drept sursa de noi posibilitap, direcpi ~i solutii pentru
problema curenta. Clientul revine in locul din care a plecat, dar
il percepe ~i il intelege intr-un mod nou ~i diferit.
Investigarea ~i transformarea metaforelor
create de client. Teorie ~i metoda
Protocolul pentru investigarea ~i transformarea metaforelor
lingvistice create de clienp este alcatuit din trei etape (a se vedea
Figura 3.1).
in Etapa I, terapeutii formuleaza intrebari, pentru a obtine
o descriere personala a problemei. Prima intrebare: "In ce fel
reprezinta aceasta 0 problema pentru tine?", este utila atunci
cand clienpi vorbesc despre situape in general sau atunci cand
atenpa Ie este indreptata spre alpi mai degrabii decat spre sine.
Aceasta intrebare ii ajuta pe clienli sa se concentreze asupra
reacpilor ~i sentimentelor proprii referitoare la situapa proble-
matica. S-ar putea ca metaforele relevante din punct de vedere
clinic sa iasa la lumina cu mai multa u~urinta atunci cand clientii
GEORGE W. BURNS
Wdescriu experienta personala. Urmatoarele trei intrebari ajuta 95
elienpi sa se concentreze asupra celui mai dificil aspect al pro-
blemei. .intrebiirile: "Care parte ti se pare cea mai dificila?" sau
Care este cea mai mare problema?" sau "Unde te-ai impotmolit
"eel mai rau?" indreapta atenpa clienplor spre chestiunea cea mai
iInportanta pentru ei.
intrebiirile din Etapa a II-a ajuta clientii sa treaca de la descri-
erea faptica la sentimentele ~i trairile subiective legate de proble-
ma sau chestiunea pe care 0 descriu. Este important sa adresap
intrebiiri cum ar fi: "Ce sentimente te incearea?, "Cum te simp?",
"Cum ip pare treaba asta?", "Ce trairi ai in legatura cu asta?",
Cum ti se pare?", deoarece oamenii folosesc metafore pentru a-~i
" .
descrie sentimentele ~i trairile subiective. Clienpi pot raspunde
spunand lucruri precum: "Pa~esc pe nisipuri mi~catoare", "Bat
pasul pe loc" sau "Sunt intre ciocan ~i nicovala". Un veteran al
razboiului din Vietnam s-a plans ca simte ,,0 presiune constanta",
afirmand urmatoarele: "Ma simt ca un ceainic care fierbe ~i n-are
pe unde scoate aburul" (Kopp, 1995, p. 102). 0 femeie furioasa pe
sotuJ de care era separata ~i care venea in mod repetat la ea acasa
fara sa sune in prealabil, in ciuda rugaminplor ei insistente, a
exclamat: "Da buzna in casa ca 0 locomotiva" (Kopp, 1995, p. xiv).
Daca clientul i~i descrie singur sentimentele ~i creeaza in
mod spontan metafore in timpul ~edintei, terapeutul poate
omite Etapa I ~i a II-a ale protocolului, putand incepe interven-
pa cu Etapa a III-a, care presupune investigarea ~i transformarea
metaforei create de client.
La Pasul 1 din Etapa a III-a, terapeutul devine atent la
modul de folosire a metaforelor de ciitre client. Aceasta abili-
tate necesita practica, deoarece de regula urmarim ~i suntem
atenti la subiectul sau continutul comunicarii. Prin folosirea
Vlndecarea prin ~ • 0 tristele pustie

96 unui jurnal de metafore pentru consemnarea metaforelor folo-
site de altii (de exemplu, in cadrul intalnirilor, al emisiunilor
televizate, al prelegerilor ~i al discutiilor etc.), terapeutii invata
sa observe metaforele. Este necesar ca metaforele sa fie notate
in momentul in care sunt auzite, fiindca este dificil, daca nu
imposibil, sa retinem metaforele folosite in conversatie chiar ~i
timp de cateva minute dupa ce Ie-am auzit. Se pare ca, aseme-
nea viselor, metaforele se pierd in noianul de intelesuri verbale
logice care predomina in conversatiile ~i in modelele noastre
de gandire.
Cele patru etape prin care 1nvatam sa identificam
metaforele create de client
Pentru a invata sa urmarim ~i sa fim atenti la vorbirea
metaforica, sunt necesare patru etape. La inceput, probabil
ca Yeti acorda atentie in continuare continutului comunica-
rii verbale a clientilor ~i va vor scapa majoritatea metaforelor
verbale. De exemplu, terapeutii aflati in aceasta etapa nu s-au
prins, probabil, de metafora folosita in fraza precedenta ("a
scapa") sau de cea din fraza de fata ("a se prinde"). In a doua
etapa, terapeutii incep sa sesizeze ~i sa identifice metaforele.
Va Yeti da seama ca ati "atins" a treia etapa atunci cand Yeti
auzi metafore "in toate partile", poate chiar pana in "punc-
tul" in care va va fi greu sa "acordati" atentie continutului
conversatiei. Prin practica, aceasta etapa va va conduce spre
etapa finala, in care Yeti putea observa ~i nota rapid metafo-
rele relevante din punct de vedere psihologic in timp ce Yeti
continua sa urmariti ~i sa reactionati la subiectul ~i continutul
conversatiei.
GEORGE W. BURNS
97
Figura 3llnvestigarea ~ transformarea metaforelor create de client.
Protocol de interviu - forma prescurtatl
De dr. Richard R. Kopp. membru ABPP
Etapa 1. Trecerea de la general la individual (identificarea
aspectelor personale ale problemei)
1. in ce fel reprezinta aceasta 0 problema pentru tine?
2. (a) Care parte ti se pare cea mai dificila? sau
(b) Care este cea mai mare problema? sau
(c) Unde te-ai impotmolit cel mai rau?
Etapa a II-a. Trecerea de la fapte la sentimente (gasirea sen-
timentelor din spatele faptelor)
Ce sentimente te incearca? sau Cum te simti? ~i/sau
Cum iti pare treaba asta? sau Ce trairi ai in legatura
cu asta? Cum ti se pare?
Etapa a III-a. Investigarea ~i transjormarea metaforelor c/ientului
Pasul 1. Observarea metaforelor (mai ales in raspun-
surile clientului la intrebiirile precedente)
Pasul2. Concentrarea asupra imaginii metaforice
Atunci cand spui [metafora), ce imagine/scena iti
vine in minte? sau Ce imagine/scena vezi cu ochii
mintii? sau Cum arata [metafora)?
Pasul 3. Investigarea metaforei ca imagine senzoriala
1. Cadrul spatial (de exemplu: Ce altceva mai vezi?
sau Descrie scena sau un aspect al scenei [asociat cu
imaginea metaforica)!)
Vindecarea prin poveJti • 0 tristete pustie

98
2. Actiunea/interactiunea (de exemplu: Ce altceva
se intampla in [imaginea metaforica]?) sau Ce
spun/gandesc/fac ceilalti oameni [din imagine a
metaforica]?)
3. Cadrul temporal (de exemplu: Ce a condus la
asta? sau Ce se intampla [chiar] mainte de [situapa
din metafora]?)
Pasul 4. Investigarea sentimentelor asociate cu imaginea
metaforica
Cum e sa fii [imaginea metaforica]? sau Ce trairi ai
fata de [imaginea metaforicii]? sau Ce sentimente te
incearca m timp ce [imaginea metaforica]?
Pasul 5. Modificarea imaginii metaforice
Dacii ai putea modifica imaginea in vreun fel, cum
anume ai face-o?
Pasul 6. Crearea legaturilor (adica a metaforelor) ~i
mtelegerii
Ce legaturi (paralele) vezi mtre imaginea inipala pe
care ai investigat-o ~i situapa inipala?
Pasul 7. Metaforele vindecatoare. Aplicarea imaginii
modificate la situapa actuala
Cum ar putea fi aplicata imaginea modificata la
situapa actuala?
Observatie: Ar trebui sa aveti in fata protocolul cu cei
~apte pa~i atunci ciind folosi\i intervenpa.
GEORGE W. BURNS
99
Cum s~ alegem metafora
Mai mulp factori joaca un rol deosebit de important atunci
ci\nd stabilim care dintre numeroasele metafore auzite este cea
mai potrivita pentru a fi investigata in terapie.
1. Experienta clinica ~i cunoa~terea clientului calauzesc
terapeutul in alegerea metaforelor care comunica
lucrurile esentiale ~i dinamica principal a specifice
cIientului.
2. Metaforele care contin 0 reprezentare a sinelui, cum
ar fi: "Am senzatia ca rna lovesc de un zid", "Simt
ca merg ca pe oua" sau "Ma simt de parcii a~ pa~i pe
nisipuri mi~catoare", sunt mai utile decat metaforele
care reprezinta numai situatia, precum "Viata e 0
jungla", sau numai pe ceilalti, cum ar fi "E un lup in
blana de oaie". Daca 0 metafora in care sinele nu este
reprezentat pare importanta, terapeutul il poate ruga
pe client sa creeze 0 imagine metaforica ce il reprezinta
pe el insu~i in raport cu situatia sau cu ceilalti. De
exemplu, in cazul unei cliente care a spus ca sotul ei
"da buzna In casa precum 0 locomotiva", terapeutul
a mtrebat: "Daca sotul tau este 0 locomotiva, cum te
imaginezi pe tine?" Dupa ce a stat 0 vreme pe giinduri,
clienta a raspuns: "Presupun ca eu sunt tunelul". Am
putea fi tentap sa interpretam metafora, dar aceasta ar
muta atentia de la imaginile subiective ale clientului
~i i-ar perturba investigatiile ~i revelatiile launtrice.
De asemenea, interpretarile teoretice (de exemplu,
locomotiva reprezinta falusul, iar tunelul, vaginul)
inlocuiesc reprezentarile metaforice personale ale
Vindecarea prin POW• • 0 triste~e pustie
100 clientului cu reprezentari metaforice bazate pe limbajul
teoretic simbolic. Concentrandu-se asupra imaginii
metaforice a clientului ~i rezistand tentatiei de a
interpreta, terapeutul poate continua interventia cu
Etapa a III-a, Pasul 2, din protocol.
3. Metaforele care ex prima dorin\a sau nazuinta
clientului ar trebui evitate, fiindca nu reprezinta
viziunea clientului asupra situatiei sau problemei
actuale. Aceste meta fore sugereaza fara excep\ie 0
stare ideala care nu este realizabila. Nici metaforele
care exprima ceea ce nu vrea c1ientul nu sunt in
general fertile. De exemplu, afirmatia "A~ vrea ca
mama sa rna impinga in sus" exprima eeea ce nu
face mama c1ientului. Intrucat c1ientul nu poate
control a comportamentul mamei sale, investigarea
~i transformarea acestei metafore este improbabiJ sa
condudi la 0 perspectiva utilii sau la 0 schimbare in
relatia clientului cu mama sa.
4. Expresii cum ar fi ",Nu reu~sc sa dau de cap lucrurilor"
nu sunt potrivite pentru investigare ~i transform are,
fiindca reprezinta ceea ce c1ientul nu este capabiJ sa
faca. Intrebarea "Cum te simti cand nu pop sa dai de
cap lucrurilor?" il poate ajuta pe client sa descrie prin
ce treee cu adevarat.
Pa~ii 2-4 din Etapa a III-a izoleaza metafora de fraza in care
apare ~i ajuta clientul sa treaca de la situatia reala la tmagi-
nea metaforidi. Terapeutul i~i da seama ca, bunaoara, c1ientul
a patruns in sfera imaginapei creatoare atunci cand acesta din
urma asociaza imagini noi cu metafora. In cazul in care cIientul
GEORGE W. BURNS
cOntinua sa vorbeasca despre situapa reala ~i despre oamenii reaIi 101
irIIplicap in problema din prezent, terapeutul va continua sa-l
ajute sa-~i deplaseze atenpa ~i procesele cognitive de la descriere
la reprezentare, adica de la descrierea problemei la crearea de noi
irIIagini asociate cu imaginea metaforica.
Pasul 5 indeamna c1ientul sa-~i foloseasca imaginatia crea-
loare pentru a modifica povestea metaforica. Intrebarile trebu-
ie exprimate sub forma descrisli stabilita in protocol. Terapeupi
care invata aceasta tehnica trebuie sa aiba grija sa nu i~i lase
propriile proiectii ~i imagini sa se "infiltreze" in intrebari.
Aceasta ar submina procesul ~i ar perturba fluxul de imagini
launtrice al c1ientului. De exemplu, 0 clienta i-a spus terapeu-
tului ca se simte de parca ar pa~i pe nisipuri mi~catoare. In loc
sa-~i roage c1ienta sa descrie imaginea care ii vine in minte in
tirIIp ce se inchipuie pa~ind pe nisipuri mi~catoare, terapeutul a
intrebat: "Cat de adanci sunt nisipurile mi~catoare?", proiectan-
du-~i astfel din neatenpe propriile preocupari. Aceasta a facut-o
pe clienta sa se gandeasca la adancimea nisipurilor mi~catoare
~i i-a intrerupt procesullauntric de investigare ~i creare a pro-
priei metafore.
Pasul 6 indeamna cIientul sa creeze legaturi metaforice
intre imaginile metaforice ~i dificultatea sau problema actua-
la. Clientul creeazil 0 noua metaforil de fiecare data cand sta-
bi1~te 0 legatura (0 asemanare) intre 0 imagine creata atunci
cand investigheaza metafora ~i un aspect al situatiei de viata
actuale.
In cele din urma, la Pasul 7, clientul investigheazil felul in
care povestea metaforicil modificata i-ar putea oferi noi intele-
suri, direepi, actiuni ~i solupi privitoare la problema sau difi-
cultatea reala.
Vindecarea prin poveJlf • 0 triste~ e pustie
102 Terapia prin metafore ~i diversitatea
Dezvoltarea unor abordari terapeutice care tin cont de rasa,
etnicitate, orientare sexuala ~i gen au dobandit 0 importanta
din ce in ce mai mare. Cunoa~terea de catre terapeuti a carac-
teristicilor tipice diverselor grupuri culturale ~i etnice de mari
dimensiuni poate sau nu sa influenteze rezultatul psihoterapiei
(Sue ~i Zane, 1987). Intelesurile etnicitatii sunt mai importante
dedit etnicitatea in sine, deoarece au 0 probabilitate mai mare
de a influenta rezultatele terapiei (Sue, 1988). Astfe!, probleme-
Ie clientului trebuie intelese de terapeut intr-o maniera concor-
danta cu sistemul de convingeri al acestuia (Sue ~i Zane, 1987).
Investigarea ~i transformarea metaforelor create de client ajuta
atat terapeutul, cat ~i clientul sa-~i dezvolte ~i sa aprofundeze
capacitatea de intelegere a experientei subiective ~i a princi-
piilor organizatoare ale celui din urma (Stolorow ~i Atwood,
1992).
Dwairy (1997) sugereaza ca terapeutii care au adoptat con-
vingerile occidentale traditionale ~i care trateaza clienti nonocci-
dentali trebuie sa elaboreze tehnici de interventie compatibile cu
limbajul metaforic ~i corporal specific culturilor nonoccidentale,
ce au 0 viziune nondualista, holistica asupra realitatii. Dwairy
folose~te metodele de terapie prin metafore descrise in cartea de
fata. El conchide ca acest tip de actiune metaforica influenteaza
legatura existenta intre corp ~i psihic ~i ajuta clientii provenind
din culturi nonoccidentale sa gaseasca solutii in cadrul propriu-
lui sistem de convingeri socioculturale.
Cele doua exemple de caz descrise mai jos au fost coor-
donate de catre doua doctorande din anul al treilea inscri-
se la cursul despre terapia prin metafore predat de mine la
GEORGE W. BURNS
$coala de Psihologie Aplicata din California, din cadrul Alliant 103
International University. $edintele de terapie au avut loc in
cadrul stagiului clinic efectuat de fiecare doctoranda. Cei
care frecventeaza cursul participa la 0 serie de experiente de
invatare: (1) parcurgerea volumului Metaphor Therapy: Using
Client-Generated Metaphors in Psychotherapy (Kopp, 1995), (2) stu-
dierea exemplelor de caz, (3) urmarirea demonstratiei sponta-
ne realizate la curs de catre indrumator, care aplica protocolul
pe un doctorand voluntar, (4) realizarea unui "joc de rol sub
indrumare" (coached role-play), in care indrumatorul ii arata unui
doctorand voluntar jucand rolul terapeutului cum sa foloseasca
protocolul pe un alt doctorand voluntar jucand rolul clientului,
~i (5) trei saptamaru de invatare experientiala cu ajutorul proto-
colului, in care, in grupuri de trei, doctoranzii joaca prin rotatie
rolul terapeutului, al clientului ~i al observatorului.
,,0 tristeie pustie". Exemplul de caz numarull
Prezentarea problemei
Barbara este 0 femeie in varsta de 30 de ani care a declarat
ca se confrunta cu multiple probleme ca urmare a despartirii
de iubitul ei, cu care avusese 0 relatie de cinci ani. A declarat
ca a fost extrem de deprimata dupa despartire ~i ca acum este
hotarata sa-~i schimbe modul de gandire. Diagnosticul stabilit
conform DSM-IV a fost: tulburare depresiva majora, recurenta,
severa, fara trasaturi psihotice. Simptomele includeau: tristete
in cea mai mare parte a zilei, in fiecare zi; pierderea poftei de
mancare; insomnie; fatigabilitate ~i lipsa energiei; sentimente de
inutilitate.
Vindecarea prin pove~ • 0 tristete pustie
104 Obiectivele
Clienta ~i terapeutul au convenit asupra a trei obiective tera-
peutice: (1) ameliorarea simptomelor depresive, (2) identifica-
rea ~i intelegerea problemelor relaponale ~i (3) sporirea stimei
de sine. Terapia a fost asigurata pe baza unui sistem flexibil de
stabilire a tarifelor, in cadrul unui centru ambulatoriu nonprofit
de ingrijire a sanatapi mentale.
Etapa I. Trecerea de la generalla individual
La inceputul celei de-a zecea ~edin\e, Barbara vorbea despre
dificultaple intampinate in relapi. Am intrebat-o care parte i se
pare cea mai dificila. "Imi este greu sa cred ca rna va iubi cineva
cu adevarat", mi-a raspuns ea.
Etapa a II-a. Trecerea de la fapte la senti mente
"Cum ti se pare treaba asta, cum te simti?" am intrebat eu.
"Trista", a raspuns Barbara.
Etapa a III-a. Investigarea ?i transformarea metaforelor
clientului
Pasu11. Observarea metaforelor
"Ma simt pustie. E 0 tristete pustie", a spus apoi. N-a mai
adaugat nimic, iar tristetea i se citea pe chip, a~a ca am ales
aceasta metafora pentru investigare.
GEORGE W. BURNS
Pasul 2. Concentrarea asupra imaginii metaforice lOS
Cand spui «pustiu», ce imagine ip vine in minte ... ce vezi cu
" .
ochii minpi?" am intrebat eu. "Intuneric. Bezna. Doar intuneric.
Nu viid nimic. Totul e intunecat", mi-a raspuns ea ~i a inceput
sa planga. Nu eram sigura unde se afla ea in scena descrisa, a~a
ca am intrebat: "Tu unde e~ti?" "E inauntrul meu", a raspuns ea.
Nu viid decat intuneric inauntru. Niciun sentiment. E gol." Am
"a~teptat sa viid daca intra in detalii, dar a ramas tacuta.
Pasul 3. Investigarea metaforei ca imagine senzoriaIa
"Ce altceva mai vezi?" am continuat eu. Raspunsul ei a sunat
a~a: "Plang... ~i imi doresc dragoste". "Ce altceva se intampla?"
am intrebat eu.
5-a oprit din descrierea imaginii ~i a inceput sa spuna ca bar-
bapi din viata ei n-o iubisera niciodata cu adevarat. Intrucat efi-
cienta acestei tehnici depinde de capacitatea terapeutului de a
mentine atenpa clientului asupra imaginilor ~i nu asupra situa-
pei de viata "reale" din prezent, am spus: "Sa revenim la ima-
ginea pe care tocmai ai descris-o, cea despre intuneric, "intune-
rieul dinauntru". Ce se mai intampla in scena pe care 0 vezi?"
"Nu vad decat intuneric. Nimic altceva", a raspuns ea.
Am intrebat-o daca mai este ceva de adaugat, la care a ras-
puns canu.
Pasu14. Sentimentele asociate cu imaginea metaforidi.
"Ce simp cand e intuneric inauntru?" m-am incumetat eu sa
intreb.
Plangand ceva mai tare, Barbara a spus: "Nu simti nimic.
Nicio senzape. Ca ~i cum n-ai vedea ~i n-ai auzi nimic. Absolut
Vindecarea prin po¥efli • 0 tristete pustie
106 nimic". M-am oprit pentru a-i acorda ragaz sa continue ~i apoi,
dupa 0 clipa de tacere, am trecut la pasul urmator.
Pasul 5. Modificarea imaginii metaforice
"Daca ai putea modifica imaginea in vreun fel, cum anume
ai face-o?" am intrebat eu.
Tot inlacrimata, Barbara a raspuns: "Multa lumina. Lumina
stralucitoare. Peste tot in jurul meu. E pretutindeni".
S-a oprit, a~a ca am intrebat: "Altceva?"
"Sunt brate in jurul meu, care rna imbrati~eaza. Nu aparpn
nimanui, sunt doar ni~te brate. Vad cuvintele «Te iubesc» ... ~i
zambesc."
Am intrebat-o daca mai este ceva de adaugat ~i a spus cii nu.
Pasul 6. Crearea legiiturilor (adicii a metaforelor) ~i a
infelegerii
"Ce legaturi vezi intre imaginea inipala a intunericului ~i difi-
cultatea de a crede ca cineva te va iubi cu adevarat?" am intre-
bat eu.
"Eu le-o arat", a raspuns Barbara. "Le arat jumatatea goala a
paharului, nu pe cea plina.li resping ~i nu-i las sa rna iubeasca. Le
ofer prea multa putere ~i control - asupra fericirii mele. [Restul
cuvintelor au fost rostite printre suspine grele.) E 0 ciidere prea
dureroasa. Ca ~i cum ai ciidea dintr-un montagne-russe direct pe
jos." I-am lasat timp sa plilnga inainte de a merge mai departe.
Pasul 7. Metaforele vindeditoare. Aplicarea imaginii
modificate la situatia actualii
Dupa ce i-am adresat ultima intrebare: "Cum s-ar putea apli-
ca felulin care ai modificat imaginea la dificultatea de a crede
GEORGE W. BURNS
cii te va iubi cineva?", Barbara a continuat sa vorbeasca despre 107
metafora despre montagne-russe, a~a ca am insistat asupra ima-
ginii modificate ~i i-am repetat propriile cuvinte. I-a fost greu
la acest pas, deoarece considera ca ar trebui sa se afle apr~ape
de imaginea modificata, insa, dupa cum s-a exprimat ea: ,,Inca
n-am ajuns acolo, asta nu sunt eu deocamdata". Odata ce am
asigurat-o ca n-are nicio importanta, nu facea altceva dedit sa
creeze legaturi, a putut continua, spunand:
Nu-i iubesc la fel de mult cat rna iubesc ei. [Plangand din
nou)" Nu pot iubi pe nimeni acum. [Icnet de surprindere, ochii
marindu-i-se) Nu simt ca a~ putea iubi pe cineva. Pur ~i simplu,
nu e nimic acolo. Am fost secatuita". A continuat sa clatine din
cap constemata ~i a vorbit despre felulin care a ajuns sa simta
ca nu poate iubi pe nimeni.
Rezultatele
in timpul ~edinfei
Interventia a avut un efect evident asupra clientei. Aceasta
a inceput sa planga atunci cand a vizualizat metafora ~i, la un
moment dat, nu a mai putut vorbi din cauza suspinelor. A scos
un icnet de surpriza ~i ochii is-au marit in timp ce stabilea lega-
turi metaforice 9i incepea sa se inteleaga pe sine. La sfaq;it, cla-
tina mereu din cap, spunand: "Oh!" Am confirmat ca fusese un
proces intens ~i mi-a raspuns plina de entuziasm: "Da, chiar
a~a!" Inainte de interventie, fusese concentrata asupra temerii
ca n-avea s-o iubeasca nimeni ~i asupra intrebiirii: "Cum imi dau
seama daca un barbat rna iube~te cu adevarat?" Acum i~i anali-
za capacitatea de a se abandona ~i de a iubi pe altcineva, de a fi
vuInerabiia ~i increzatoare.
Vindecarea prin poveJd • 0 tristete pustie
108 In timpul ~edintelor de terapie ulterioare
Barbara a indicat di ~tia aceste lucruri despre ea insa~i, dar
nimic nu a "capatat noima" cu adevarat pana la aplicarea inter-
ventiei, care a ajutat-o sa-~i dea seama ca barbapi din viata ei
seamana cu mama ei abuziva. A inceput sa inteleaga felulin
care evenimentele din copilarie i-au influentat relapile din viata
de adult ~i ce rol a jucat ea in tot acest proces. De asemenea, a
observat ca trebuie sa-~i ierte mama, nu de dragul acesteia, ci de
dragul ei inse~i.
Atmosfera din cabinet parea mai u~oara, ca atunci cand p se
ia 0 povara de pe umeri. Barbara considera ca a realizat ceva
important. La randul meu, simteam ca exista 0 legatura terape-
utica mai putemica intre noi.
Cu toate ca Barbara era adesea perspicace, parea sa-i fie greu
sa asocieze experientele din copilarie cu stilul de viata de la
maturitate. Investigarea metaforei create de ea msa~i i-a permis
sa stabileasca aceste asocieri, sporindu-i stima de sine. Acum
investigheaza in mod activ modalitap de exprimare a afecpunii,
cum ar fi imbrap~area bebelu~ilor nou-nascup de la 0 maternita-
te unde voluntarii tin in brate bebelu~ii din sala de incubatoare,
care nu pot fi tinup m brate suficient de parinp.
"Eu sunt eel ce a explodat". Exemplul de caz numarul2
Prezenta rea problemei
Tom este un biirbat m varsta de 37 de ani care face tratament de
trei luni. 5-a prezentat cu simptome de depresie (dispozipe depre-
siva, anhedonie, pofta de mancare scazuta, insomnie ~i fatigabili-
tate), care au debutat cu ~ase saptamaru mainte de administrarea
GEORGE W. BURNS
primei doze de medicament, precum ~i cu sentimente de osti- 109
litate ~i furie, pe care Ie are "de-o viata". A primit diagnosticul
de tuIburare depresiva majora (moderata, episod unic, conform
DSMIV - TR) ~i ia zilnic 10 miligrame de Lexapro.
Obiectivele
Obiectivele terapeutice sunt: (1) imbunataprea capacitapi de a
face fata actualei crize afective ~i financiare, (2) investigarea isto-
ricului dezvoltarii timpurii ~i a felului m care s-au format abilita-
tile de a face fata ~i mecanismele de aparare actuale, (3) sporirea
sentimentului de apropiere fata de ceilalp, (4) imbuniitaprea rela-
tillor interpersonale ~i (5) atenuarea conflictului interior.
Etapa I. Trecerea de la generalla individual
La inceputul ~edintei, Tom rni-a spus urmatoarele: "Sapta-
mana trecuta ip povesteam despre prietenul meu, Greg, ~i des-
pre faptul ca nu-mi pica bine sa accept bani pentru rnunca pe
care 0 prestez pentru el. Am colaborat ~i mainte, cand m-a rugat
sa-i fac 0 favoare ~i sa lucrez cu el fara sa fiu platit. Mi s-a parut
foarte jenant, a~a ca m-am ridicat m toiul discupei ~i am plecat,
fiindca treaba mi s-a parut foarte nelalocul ei. Ne-am certat rau
pe coridor. Simtearn ca sunt tras pe sfoara. Eram cornplet buima-
cit ~i furios. Nu-mi venea sa cred ca face una ca asta.
"Ce legatura are neintelegerea mai veche dintre voi cu ceea
ce se mtampla acum?" am intrebat. Jrni stame~te acelea~i sen-
timente, practic. Nu vreau sa ... Ma simt vinovat intr-un fel. Am
senzapa ca am gre~it cu ceva", a raspuns Torn. "Par doua senti-
mente diferite", am observat eu.
Vindecarea prin pow• • 0 tristete pustie
110 "Cum sa spun, am senzatia ea n-am tratat cum se cuvine situ-
atia, ea ar fi trebuit sa reaetionez altfel pe coridor. E jenant ~i
eomplicat, prea eomplicat. Tot revad scena cu ochii mintii. Imi
provoaca nelini~te. Pare prea apasatoare, mult mai apasatoare
dedit ar trebui sa fie, biinuiesc. Am senzatia ca eu eomplic situ-
atia ~i nu sunt sigur ce sa fac mai departe ~i cum s-o rezolv."
"Pare atat de apasatoare", am repetat eu.
" a spus Tom." Ce aIte sentim·ente An
" Md a, -?" De vma
1,.. evoca.II
. -"I
a raspuns e!. "Ma simt vinovat pentru faptul ca, atunci cand
lucra la proiectul acela ~i m-a rugat sa-I ajut, n-am tratat situatia
a~a cum consider ca ar fi trebuit s-o fac. Am ales sa nu fiu cinstit
m legatura cu toata povestea ~i am impins lucrurile pana acolo
mcat au degenerat pe coridor. A~a ca rna simt vinovat."
Sugerand directia discutiei, deoarece clientul se concentra
asupra evenimentului din treeut in loc sa discute despre pro-
blema actuala, am mtrebat:
"A~a ca situatia actuala ... ?" "A~a ca acum nu vreau sa accept
bani de la el din pricina a ceea ce s-a mtamplat", a raspuns Tom.
"Am senzatia cil nu-mi datoreaza nimie, pe cand eu ii sunt foar-
te mdatorat. Eu sunt cel ce a explodat, de~i a fiicut mtr-adevar
ceva nepotrivit. $i, ca sa pun capac la toate, m-am folosit de asta
ca sa rup relatia de prietenie. Era ca ~i cum adunam probe care
sa demonstreze de ce n-ar trebui sa mai fim prieteni, cu toate ca
eu am fost cel care a explodat."
Etapa a II-a. Trecerea de la fapte la senti mente
"Cum te-ai simtit cand ai explodat?" "Eram furios", a spus
e!. "Am simpt ca sunt mai bun decat el ~i decat ceea ce a scris ~i
ca proiectul e ridieo!. Eram in culmea furiei."
GEORGE W. BURNS
Etapa a III-a. Investigarea ?i transformarea III
metaforelor clientu Iui
Pa~ii 1 ~i 2. Observarea metaforelor ~i investigarea
imaginii metaforice
Cautand sa investighez mai aprofundat metafora, am mtre-
bat: "Atunci cand spui «am explodat», ce imagine iti vine in
minte?"
Tom a trecut m mod spontan la Pa~ii 3 ~i 4, creand urmatoa-
rea poveste cu ajutorul unei serii de imagini metaforice:
"Cand rna gandesc cum am explodat, vad 0 explozie
puternica, ceva ce e pur ~i simplu ~ters de pe fata pamantu-
lui. Vlid 0 cutie de lemn a~ezata pe pamant, a spus el riizand
~i parand stingherit. E undeva afara ~i e luminata, ca ~i cum
un reflector ar fi indreptat spre ea. Oamenii stau cu ochii
pe cutie. Nu-i vad, dar am senzatia eli sunt amlo. Pare a fi
o veche pista de zgura ... 0 pista de curse luminata de un
reflector" .
Pasul 5. Modificarea imaginii metaforice
A~ fi pulut sa-I rog pe Tom sa investigheze in continuare
imaginile, am ales in schimb sa-I intreb cum le-ar modifica:
"Daca ai putea modifica imaginea in vreun fel, cum ai
face-o?" "N-ar mai exploda, a raspuns e!. Oamenii n-ar mai
sta cu ochii pe ea. De asemenea, a~ schimba decorul, astfel
incat cutia sa fie in padure. Acolo e lini~te ~i multa verdeata.
E ~i un parau. Paraul e mic ~i C\ipoce~te. Cutia e neschim-
balli, doar ca nu mai e urmarita. Nu mai e presata sa fadi
ceva".
Vindec,.... prin ~ • 0 trlst_l_ pusti_
112 PasuI 6. Crearea Iegaturilor (adica a melaforelor) ~i a
"perspectivei"
"Ce paralele vezi intre irnaginea initiala ~i neintelegerea aetua-
la cu Greg?" am intrebat eu. "Simt aeeea~i presiune, fiindea pare
un test. Un test care sa stabileasea daea putem eolabora din nou",
a raspuns Tom. "Am senzatia ea sunt urmarit, ea e un spectaeol."
PasuI 7. Melaforele vindecaloare. Aplicarea imaginii
modificale Ia situatia actuaIa
Ineercimd sa-l ajut pe Tom sa aplice modificarile, am intrebat:
"Cum ar putea fi aplieat felul in care ai modifieat imaginea la
situatia aetuala?"
"Sa rna simt mai ineurajat ~i sa nu mai existe 0 presiune
atat de puternica asupra mea. Nu vreau ea totul sa cad a pe
umerii mei. Cutia din eealalta seena devine 0 parte a padurii.
Ca ~i cum aeolo ar fi loeul ei. Se simte bine aeolo."
"Ce inseamna aeeasta in raport eu situatia ta aetuala?" am
insistat eu.
"I-a~ putea vorbi lui Greg despre temerea ea inainte exista
o presiune prea mare asupra mea, fiindea imi eerea sa mun-
eese prea mult pentru el. Inainte nu-mi puteam exprima sen-
timentele ~i asta rna faeea, pur ~i simplu, sa explodez."
Rezu Itatele
in timpuI ~edintei
Odata ee am incheiat interventia, Tom a faeut imediat obser-
vatu despre senzatia pe care a trait-o atunci cand a vazut eu
ochii mintii imaginea initiala. "Simteam ea nu mai am picioare,
o senzatie cat se poate de ciudata. A fost de-a dreptul bizar", a
GEORGE W. BURNS
afirmat el. A simtit ea trupul ii este alcatuit numai din trunchi. 113
Nu-l mal vazusem pe Tom atat de calm ~i de introspeetiv ea in
acel moment, imediat dupa interventie.
Am diseutat despre faptul ea teama din situatia aetuala ~i
din metafora reprezinta anticiparea exploziei, nu explozia in
sine. Tom a afirmat ea ~i-a dat seama ea important pentru el nu
este nici macar anticiparea exploziei, ci publicul, senzatia ea este
urmarit. A eonsiderat ca interventia a fost foarte utila, deoarece
I-a ajutat sa inteleaga ea vrea sa luereze alaturi de Greg, nu ea
acesta sa-i spuna sa faca toata treaba ~i apoi sa-l urmareasea ~i
sa-l verifiee.
Este interesant felul in care investigarea propriei imagina-
pi a seos la iveala sau a facut sa devina eon~tiente probleme
esenpale care stateau ascunse in spatele nelini~tilor verbalizate,
con~tielilte. Am remarcat ca "explozta" care s-a produs in trecut
pare sa rezulte din lipsa sentimentului de apropiere de eeilalti
~i din senzapa ca este "sub lupa" ~i judeeat. Restul ~edintei s-a
axat pe discupile referitoare la felul in care oamenii simt ca fac
parte din mediul in care traiese prin exprimarea sperantelor ~i
a temerilor ~i la felul in care exprimarea de sine ii poate aduce
multe satisfactii.
.
in viata ~i in relatiile cIientului ~i in ~edintele de lerapie
ulterioare
In ~edinta urmatoare, Tom a decIarat cit a diseutat eu Greg
despre remu~earile fata de incidentul din trecut ~i despre neli-
ni~tea pe care i-a provoeat-o in legatura cu 0 noua eolaborare. A
stabilit ni~te limite in privinta sareinilor pe care ~i Ie va asuma in
cadrul viitoarei lor colaborari. S-a simpt u~urat in urma discutiei
~i a considerat ea Greg a inteles ee simte.
Vindecarea prin poveJti • 0 triste~e pustie
114 Interventia I-a ajutat pe Tom sa atinga mai multe obiective
terapeutice: Imbunataprea capacitapi de a face fata actualei crize
afective, intensificarea sentimentului de apropiere fata de cei-
lalti, Imbunatatirea relatiilor interpersonale ~i atenuarea con-
flictului interior. Obiectivele legate de gestionarea actualei crize
financiare ~i de investigarea istoricului dezvoltarii timpurii nu
au fost abordate in mod direct.
Concluzie
Aceste exemple de caz reliefeaza importanta trecerii de la
reprezentarea verbala / descriptiva / logica a problemei sau a
conflictului actual, pnand mai ales de procesele mentale secun-
dare, la 0 reprezentare imagistica / vizuala, pnand predominant
de procesele mentale primare, ceea ce scoate la iveala ~i aduce
in centrul atenpei dinamica fundamentala, incurajand clienpi sa
acponeze pentru a-~i rezolva problemele.
Referinte bibliografice
Asociatia Americana de Psihiatrie. (DSM-IV-TR. Manual de
Diagnostic ~i Statisticii a Tulburiirilor Mentale, edipa a
patra, revizuita, coordonator ~tiinpfic: prof. dr. Aurel
Romila, traducerea: dr. Marin Stancu, editor: dr.
Marin Popa, Editura Asociapei Psihiatrilor Liberi din
Romarua, 2003.
Boles, P. D. (1984). Story-Crafting: A Master Storyteller Teaches the
Art and Craft of Writing Fine Short Stories. Cincinnati,
Ohio: Writers Digest Books.
GEORGE W. BURNS
Dwairy, M. (1997). "A Biopsychosocial Model of Metaphor 115
Therapy with Holistic Cultures". Clinical Psychology
Review, vol. 17, pp. 719-732.
Freud, S. (2010). Eul ~i Se-ul, traducerea de G. Purdea ~i Vasile
Oem. Zamfirescu, in Sigmund Freud, Opere Esentiale,
vol. 3 - Psihologia incon~tientului. Bucure~ti: Editura
Trei.
Kopp, R. (1995). Metaphor Therapy: Using Client-Generated
Metaphors in Psychotherapy. New York: Brunner /
Routledge / Taylor & Francis.
Lakoff, G. ~i Johnson, M. (1980). Metaphors We Live By. Chicago:
University of Chicago Press.
Siegel, D. (1999). The Developing Mind. New York: Guildford
Press.
Stolorow, R. ~i Atwood, G. (1992). Contexts of Being: The
Intersubjective Foundations of Psychological Life.
Hillsdale, New Jersey: Analytic Press.
Sue, S. (1998). "Psychotherapeutic Services for Ethnic Minorities:
Two Decades of Research Findings". American
Psychologist, vol. 43, pp. 301-308.
Sue, S. ~i Zane, N. (1987). "The Role of Culture and Cultural
Techniques in Psychotherapy. A Critique and
Reformulation". American Psychologist, vol. 42, pp.
37-45.
Vindecarea prin povl!Jti • 0 ttiste~e pustie
 CAPITOLUL4
?i acest purcelu~ a ramas acasa
Metafore judiu~e in tratarea anxietatii de separare
din copilarie
JUUE H. UN DEN
Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
~i profesionala
Dr. Julie Linden lucreaza in practica privata ca psiholog spe-
cializat in tratarea copiilor de toate varstele. A lucrat in diverse
medii spitalice~ti, dezvoltandu-~i ~i imbunatapndu-~i competen-
tele de utilizare a hipnozei, a imageriei dirijate ~i a terapiei prin
joc pentru copiii suferind de dureri, traume sau boli cronice. De
asemenea, a oferit in mod voluntar servicii psihologice axate
pe tratarea tulburarii acute de stres, a tulburarii de stres post-
traumatic ~i pe rezolvarea conflictelor, pentru elevii refugiap in
urma razboiului din Ba1cani.
Julie a fost pre~edinta Societatii Americane de Hipnoza
Clinica (American Society of Clinical Hypnosis - ASCH)
GEORGE W. BURNS
intre 2006 ~i 2007, redactor-adjunct al buletinului informa- 117
tiv Psychological Hypnosis (publicat de Asociatia Americana
de Psihologie), laureata in 1993 a Premiului Special al ASCH,
"pentru promovarea unei mai mari implicari a femeilor in pre-
dare ~i in leadership ~i pentru incurajarea receptivitatii fata de
problemele femeilor", precum ~i laureata in 2003 a Premiului
Josephine Hilgard, din partea American Journal of Clinical
Hypnosis Uurnalul American de Hipnoza c/inica), pentru lucra-
rea Playful Metaphors.
Atunci cand nu este la cabinet, Julie poate fi gasita in buca-
tarie, inventand noi retete, la munte, mergand cu rachetele
de zapada, ~i calatorind in jurul lumii in cautarea unor noi
metafore.
Prezentarea capitolului
"Nu rna ocup numai de terapia prin joc, ci ~i de terapia plina
de buna-dispozipe", spune Julie despre munca ei, iar in capito-
lui de fata i~i propune sa ne arate cum se face a~a ceva. Cu ajuto-
ru1 exemplului de caz allui Emily, un copil de opt ani care sufe-
ra de anxietate de separare, relaponeaza pupn cu cei de-o seama
~i i~i suge degetul mare, Julie descrie cadrul clinic pe care il folo-
se~te, precum ~i beneficiile legate de invatare ~i dezvoltare aduse
de folosirea jocului ~i a bunei-dispozitii in terapie. Axandu-se
pe disocierea indusa de joc, metafore ~i metafore legate de joc,
Julie folose~te cu atentie limbajul, pentru a declan~a schimba-
rea. In cazul de fata, avem prilejul de a observa cum terapeutul
patrunde in lumea copilului, include in terapie jucariile acestuia
~i construie~te un proces metaforic colaborativ cu ajutorul unui
obiect precum 0 papu~a. Nu Yeti gasi aici 0 poveste spusa in
Vindecarea prin poveJti • ~i acest purcelu? a ramas acasa
118 mod unitar de la mceput ~i pana la sfar~it. Mai degrabii, papu~a Aceasta este povestea lui Emily, 0 fetita vioaie ~i talentata in 119

lui Emily oglinde~te problemele copilului, ajuta la dezvoltarea varsta de opt ani. Atunci cand am intalnit-o prima oara, am fost
resurselor necesare individuatiei, evolueaza odata cu clientul ~i frapata de minunatul ei par carliontat de un castaniu-ro~cat, ce-i
serve~te la comunicarea interventiilor terapeutice. "La un anu- atama pe spate impletit intr-o coada lunga. Purta 0 pereche de
mit nivel", spune Julie, "intreaga terapie prin joc este 0 mdelet- pantaloni de catifea reiata ~i saboti, iar tricoul ii sclipea de paiete
nicire metaforica". care se potriveau de minune cu zambetul ei, parand sa spuna:
"Pazea, lume, vin!" Eram incredintata ca rna aflu in fata unui
viitor om de succes. Aerullui Emily m-a luat prin surprindere,
Caracteristicile terapeutice pentru ca nu se potrivea cu felul in care 0 descrisesera parintii.
Problemele abordate Initial, parintii lui Emily rna consuitasera, in lipsa acesteia,
• Anxietate deoarece erau ingrijorati ca fiica lor manifestii semne excesive
• Anxietate de separare de anxietate. La telefon, mama lui Emily mi-a spus: "Nu ~tiu
• Relatia parinte-copil daca scopul este sa rna descurc mai bine cu fiica mea sau ca
• Relationarea redusa cu cei de-o seama Emily sa-~i potoleasca temerile". Parintii pareau sa fie tineri,
• Suptul degetului mare inteligenti, extrem de energici ~i aveau 0 viata foarte aglome-
rata. Tatal era medic, iar mama, casnica, Ii placea sportul ~i era
Resursele dezvoltate activa din punct de vedere fizic. Emily avea un frate mai mic, m
• Intelegerea felului in care pot fi materializate lucrurile varsta de ~ase ani. Parintii au declarat ca Emily paruse din tot-
• Deprinderea capacitatii de a face alegeri deauna extrem de sensibila. Nu-i placeau zgomotele puternice,
• Preluarea controlului era pretentioasa in legatura cu tesaturile hainelor, foarte mof-
• Deprinderea capacitatii de relaxare turoasa la man care ~i nu-i placea sa fie despartita de mama. La
• Dezvoltarea mvatarii prin joc varsta de ~apte ani, cand era in clasa a doua, a mers la 0 clinica
• lnmultuirea relatiilor pozitive pentru a invata tehnici de atenuare a anxietatii. Mama a decla-
• Sporirea experientelor placute rat ca asta a ajutat-o, dar ca acum, dupa opt'luni, reaparusera
vechile manifestari anxioase.
Rezultatele vizate In timpul realizarii anamnezei, parintii au precizat ca Emily
• Reducerea anxietatii mca i~i suge degetul mare in timpul noptii, spunand ca gestul 0
• Mai muita independenta lini~te~te, dar ~i ca ii provoaca stanjeneala. Nu voia ca prietenii
• Noi relatii de prietenie sa afle de obiceiul ei. Parintii au declarat ca Emily are "caderi
• Incetarea obiceiului de a suge degetul mare majore", moment m care se retrage m camera ei. Parintii 0 lasau

GEORGE W. BURNS Vindecarea priM pove,ti • ~i acest purcelu~ a ramas aca5~

120 pur ~i simplu In pace ~i nu interactionau cu ea. Singurul ele-
ment semnificativ din familia largita a fost afirmatia tatalui ca
are "mici suparari" (0 tulburare de somn ~i un ulcer care se reac-
tiveaza atunci cand apar probleme la serviciu).
Ambii parinti au avut multe lucruri de spus despre ceea ce
Ie place la fiica lor - 0 intrebare pe care imi place s-o adresez
parintilor. Ma ajuta sa evaluez calitiitile manifeste ale copilului,
precum ~i nivelul de apropiere dintre parinti ~i odrasla. Parinpi
au descris-o drept dragu\a, inteligenta, plina de profunzime
atunci cand face conversatie; placut1l atunci cand este binedis-
pusa ~i nu tine cu tot dinadinsul sa-~i im puna punctul de vedere
(fiindca putea fi pretentioasa ~i incapatanata); ~i inzestrata cu 0
voce uluitoare. Ceea ce nu Ie placea erau teama ~i refuzul indii-
riitnic de a incerca lucruri noi. Ambii patinti considerau ca au 0
relatie buna cu Emily.
Motivul pentru care alesesera momentul respectiv pentru a
cere ajutor in legatura cu Emily era ca urmau sa piece in conce-
diu la schi, iar mama ~tia ca-i va fi greu sa schieze, fiindca Emily
va doti sa stea cu ea ~i nu va fi dispusa sa ia lectii de schi impre-
una cu al\i copii. Mama nu a prezentat situatia ca pe 0 nevoie
narcisica, ci, in aparenta, din dorinta sincera ca fiica ei sa se dis-
treze ~i sa devina 0 schioare mai buna. Emily a fost descrisa ca
fiind foarte iscusita pe partia de schi.
Cad ru I eli nic
lnainte de a continua povestea lui Emily, a~ dori sa prezint pe
scurt cadrul de lucru folosit in activitatea cIinica. Pe parcursul
mai multor ani, mi-am dezvoltat un stil terapeutic care incor-
poreaza cateva principii. Primul dintre aces tea este ca relapile
GEORGE w. BURNS
sanatoase sunt vindecatoare, oferind protecpe, siguranta ~i incu- 121
rajare. Literatura pe tema ata~amentului a subliniat cat de
importante sunt pentru dezvoltare primele relapi ale sugarului
(James, 1994). Relapile nu se limiteaza doar la cele cu persoane
reale. Lumea launtrica a copilului este 0 comunitate de arheti-
puri (Kalsched, 1996), fiecare putand fi folosit pentru dezvolta-
rea sanatoasa a eului, fiind deci 0 resursa interioara. Dupa cum
yeti vedea in povestea care urmeaza, Emily avea cateva papu~i
pr~ferate, fiecare reprezentand 0 parte a trasaturilor sale de per-
sonalitate in dezvoltare. Una era arhetipul ingrijitorului, cealal-
tl\, arhetipul hotararii ~i independen\ei.
AI doilea principiu spune ca sursa tuturor suferintelor umane
este 0 trauma de un fel sau altu!. Aceasta este 0 afirmape indraz-
neata care necesita cateva explicatii. Mul\i oameni prefera sa
limiteze folosirea cuvantului "trauma" la evenimentele foar-
te importante din via\a cui va, cum ar fi pustiirea unui ora~ de
catre un uragan sau pierderea membrilor familiei intr-un acci-
dent gray de ma~ina. Eu, pe de alta parte, prefer definitia care
spune ca trauma reprezinta reactia emotionala fa\a de incetarea
brusca a interactiunii umane ~i, totodata, fata de in\elesul pe
care iI dam unui eveniment (Gil, 1998; Lindemann, 1944). De
asemenea, procesul ~i contextul traumatic, alaturi de profunzi-
mea traumei, infIuen\eaza atat intelesul pe care i-I dam, cat ~i
consecintele sale (Linley, 2003). De exemplu, daca Emily ~i-ar fi
pierdut mamica intr-un supermarket, ar fi putut sa fie trauma-
tizatii de eveniment. Ar fi putut spune ca, in opinia ei, mami a
dispamt pentru totdeauna, ca nu va mai avea nimeni grija de ea
~i ca viata ei s-a sfar~it.
De fapt, la 0 varsta frageda, Emily pierduse un ingrijitor de
care fusese foarte apropiata. Suna melodramatic? Intr-adevar.
Vindecarea prin povettt • ~i acest purcelu~ a r~mas acasli
122 insa tratarea adultilor care i~i povestesc temerile, co~marurile
~i nelini~tile din copilarie m-a invatat ca pana ~i intamplarile
ce par nemsemnate din perspectiva adultului arata foarte dife-
rit din perspectiva copilului. intelesul pe care 11 dam unui eve-
niment foarte emoponant din viata noastra ~i impactul acestui
eveniment putemic mcarcat emoponal asupra sistemului nervos
ne fac sau nu sa-I percepem drept traumatizant. Stadiul dezvol-
tarii in care se produce trauma este de 0 importanta cruciala.
Sugarii, presupunem noi, nu au aceea~i capacitate de "creare a
intelesurilor" precum un copil ceva mai mare, un copil de cinci
ani sau un adult, a~adar, stadiul dezvoltarii unei persoane este
extrem de important pentru felulm care un eveniment este mte-
les ~i devine traumatic. . se deta~a de 0 neplacere (in acest caz, prin lacrimi), cat ~i pro-
Majoritatea lucrarilor de specialitate despre traume cad de
acord ca sensibilitatea specifica a sistemului nervos al unui indi-
vid, precum ~i contextul de mediu in care cre~tem pot spori sau
sci'idea vulnerabilitatea fata de un eveniment (Herman, 1992;
Perry, 2000; Pynoos, 1994; Van der Kolk, 1987). Parinpi, ceilalp
membri ai familiei, comunitatea, societatea influenteaza felulm
care percepem ~i interpretam ceea ce consideram "traumatic"
(Bloom ~i Reichert, 1998; Bonnano, 2004; Self-Brown, LeBlanc
~i Kelley, 2004). A~adar, ceea ce este traumatic pentru un copil
poate sa nu aiM niciun efect asupra altuia.
in al treilea rand, disocierea reprezinta atat sursa suferin\e-
lor, cat ~i resursa noastra de vindecare. Disocierea este procesul
prin care ne deta~am de sentimentele ~i experientele dureroase
~i neplacute (Cardefia, 2000; Putnam, 1997). Facem aceasta prin
refulare, reprimare ~i negare. Ne putem refula sentimentele, ne
putem reprima gandurile ~i comportamentul ~i putem nega ca
un eveniment a avut loc vreodata. Tocirea afectiva, deta~area
GEORGE 1•. ouRNS
de experientele senzoriale ~i depersonalizarea sunt simptome 123
disociative normale pe care Ie manifesta corpul ~i psihiculm fala
traumelor. Aceste simptome, folositoare pe termen scurt pentru
ca ne ajuta sa facem fala unei experiente traumatice, pot deveni
daunatoare pe termen lung.
Atunci cand am intalnit-o pe Emily pentru prima oara, am
observat cum i~i domole~te anxietatea prin mabu~irea lacrimilor.
Cateva minute mai tarziu, s-a plans ca 0 doare burtica. Am mtre-
bat-o daci'i ~tie ce i-a provocat deranjamentul stomacal. Habar
n-avea. Nu-~i dadea seama ca poate exista 0 legatura mtre lacri-
mile inabu~ite ~i durerea de stomac din momentul respectiv.
Observand disocierea, am remarcat atat puterea lui Emily de a
blemele care apar atunci cand emopile provoaca mcordare mus-
culara. Aveam banuiala ca suptul degetului mare reprezinta un
mecanism disociativ similar, 0 modalitate prin care supararile
de natura emoponala luau forma unor gesturi m loc sa fie expri-
mate prin cuvinte.
a familie de porci-spino~i
Dupa discupa inipala cu parinpi lui Emily, tabloul clinic lnfa-
p~a 0 feti\a care i~i petrece timpul acasa, legata "printr-un cor-
don ombilical" de mami ~i, in consecin\a, diagnosticul de lucru
a fost anxietatea de separare. Deja rna gandeam la cateva meta-
fore prin care sa transform ideea de apropiere de cineva mtr-o
experienta pozitiva ~i intaritoare pentru Emily. 0 relape stransa
poate fi plina de afectiune ~i caldura, protectoare ~i mcurajatoa-
reo Apropierea lui Emily de mama ei Ii ofere a toate aceste avan-
taje, dar 0 facea ~i sa-i fie teama de asumarea riscurilor. Eram
Vindecarea prin pove~ti· ~i acest purcelu~ a r~ma5 acasa
124 incredintata ca voi gasi 0 metafora potrivita, daca sunt atenta la
imaginile care imi tree prin minte, ~i foarte curand m-am trezit
gandindu-ma la pilda familiei de porci-spino~i. Ace~tia se strang
unii in alpi pentru a se simti protejati, dar nu se apropie prea
mult, ca sa nu fie ranip de tepi (M. Linden, nedatat). Mi-am dat
seama ca voi cauta situapi din viata lui Emily in care s-a simpt
"aproape", insa nu chiar atat de aproape incat sa fie ranita, ~i
situapi in care a depnut controlul.
Aflasem in tinerete metafora despre porcii-spino~i ~i 0 asoci-
asem dintotdeauna cu probleme psihologice legate de apropie-
re sau separare. 0 prezint adeseori cIienplor care se confrunta
cu probleme legate de separare sau independenta. In cazullui
Emily, lumea papu~i1or ei reprezenta 0 metafora similara, ~i am
ales s-o folosesc, intrucat am descoperit ca metaforele personale
ale cIienplor sunt mult mai eficiente ~i mai evocatoare decat cele
prezentate de mine.
La a doua ~edinta, am intalnit-o pe Emily pentru prima oara.
Mama ei nu era sigura cum 0 va convinge sa vina la ~edinta de
terapie, crezand ca temerile Ii vor ie~i la iveala ~i se va impotrivi
sa fad ceva nou. Ii recomandasem sa-i reaminteasca lui Emily
ca terapia precedenta de la cIinica de tratare a anxietatii ii fuse-
se de ajutor. Sugestia implicita era ca ceea ce 0 ajutase inainte
poate s-o ajute din nou. Felul in care intrebuintam Iimbajul este
hotarator in terapie. De asemenea, 0 rugasem pe mama sa nu
faca nimic diferit ~i sa-mi acorde ~ansa de a observa manifesta-
rile anxioase care 0 ingrijorau.
Am salutat-o pe Emily in fata u~ii cabinetului. Imediat ~i-a
inconjurat mama cu bratele ~i s-a agatat de ea. Dupa ce m-am
prezentat, i-am spus sa se pna strans de mami, ca sa n-o piarda
cand intra in cabinet. Emily m-a privit de parca eram 0 ciudata
GEORGE W. BURNS
~i a tras-O pe mama in cabinet. Sugestia era ca i~i poate controla 125
eomportamentul; daca putea s-o pna strans pe mama, putea la
fel de bine sa-i dea drumul. Privirea nedumerita pe care mi-o
aruncase imi spunea ca este surprinsa, ca Ii captivasem atenpa
~i ca era deschisa la sugestii.
S-a a~ezat pe canapea atat de aproape de mama, de parca
incerca sa se furi~eze inapoi in pantecele ei.
_ E bine ca stai a~a de aproape de mami; in felul acesta n-o
vei pierde pana cand vei fi pregatita s-o la~i sa iasa din camera,
am spuseu.
Iara~i mi-a aruncat 0 privire nedumerita, tragand-o ~i mai
aproape pe mama. Acesteia nu i-a placut gestul ~i i-a spus ca
o tine prea strans, iar Emily ~i-a slabit stransoarea. Aceasta
seurta intalnire initiala a demonstrat ca Emily detine contro-
luI asupra propriei schimbari, dar nu ~i asupra mamei. De ase-
menea, a lansat sugestia ca, la un moment dat, va fi pregatita
s-o lase pe mama sa paraseasca incaperea. in timp ce discutam
despre motivul pentru care se afla aici ~i despre relatiile din
sanul familiei, Emily ~i-a descris tatal drept "crunt", ceea ce a
mirat-o foarte tare pe mama. Aceasta a spus ca tatal poate fi
un pic "feroce", dar ca n-are nici cea mai vaga idee de ce fiica
ei folose~te un cuvant atat de sugestiv. Din nou, m-am dus cu
gandulla porcii-spino~i. $i ei pot deveni tepo~i atunci cand sunt
prea apropiap. Am dedus ca, la un anumit nivel, Emily intelege
ea apropierea 0 rane~te.
Atunci cand exista 0 discrepanta de perceppe de genul aces-
ta, adeseori este yorba de 0 proiecpe. Am presupus ca Emily imi
transmite ca felul in care mama ei rezolva lucrurile este dife-
rit de felul in care 0 face tatal ei. Am retinut informatia, pen-
tru investigatii viitoare. Atunci cand Emily pleca de la prima
Vindecarea prin po¥elti • ~i acest purcelu? a r:imas acas:i
126 intalnire cu mine, m-am intrebat cu voce tare dad! data viitoare
cand va veni va fi pregatita s-o lase pe marna in sala de a~teptare
o parte din timp. Sugestia era menita s-o motiveze, sa-i inculce
ideea ell este doar 0 chestiune de timp ~i ca poate "doza" sepa-
rarea, realizand-o treptat.
Terapia prin joe ~i terapia judiu~a
Jocul, pentru copii, poate fi considerat 0 forma de disociere,
fiind caracterizat de cufundarea in experientele senzoriale, vizu-
ale sau afective. Atunci cand se joadi, copilul poate trai momen-
tul cu intensitate ~i entuziasm. lnsii jocul poate oferi ~i 0 moda-
litate de a evada din prezent, din trup, de a fugi de emopi ~i/sau
de ganduri. Copilul poate folosi jocul pentru a-~i crea 0 lume
liiuntrica, mai sigura sau mai buna decat lumea exterioara. Sau
poate ramane blocat In jocul posttraumatic, care este repetitiv
sau compulsiv ~i nu amelioreaza anxietatea (Gil, 1998). Tocmai
datorita importantei pe care 0 ocupii disocierea in modul meu
de gandire mi-am dat seama ca folosirea metaforelor, a metafo-
relor legate de joe O. Linden, 2003), este foarte importanta in tera-
pie. Nu rna ocup numai de terapia prin joc, ci ~i de terapia plina
de bunii dispozipe (J. Linden, 1996).
Tratez copiii cu ajutorul jocului, fiindca II consider metaforic
prin el Insu~i. Alegerea atenta a cuvintelor din timpul ~edin­
(elor pne cont de stiirile de concentrare intensii ale copiilor.
Acesta este momentul prop ice pentru ca incon~tientul sa
accepte sugestiile referitoare la schimbare ascunse In metafore
0. Linden, 2003).
Jocurile obi~nuite Indeplinesc multe roluri In via(a copiilor
(Schaefer ~i O'Connor, 1983).ln primul rand, au un rol biologic.
GEORGE W. BURNS
JOcu1 este 0 modalitate de relaxare, de consumare a energiei, de 127
a face mi~care ~i de a deprinde abilitiiple de bazii. Datul in lea-
giin ~i catiiratul, mersul cu bicicIeta !?i alergiirile, saritul coardei
~i trantele cu tovara!?ii de joaca sunt formele obi~nuite de joe. Lui
Emily, dupii cum urma sii descopar, Ii pliiceau calaria ~i schiatul.
AI doilea rol este cel intrapersonal. Prin joc, copilul dezvoIta
~i analizeazii legatura dintre psihic ~i corp, invatii sa stiipaneas-
cii diverse situapi, incIusiv confiictele, cu ajutorul simbolismu-
lui interior, al fanteziei, al imaginatiei ~i al Implinirii dorintelor.
ReveriiIe ~i prietenii imaginari sunt modalitiltile creatoare ale
psihicului de dezvoltare afectiva. Cunoa~terea acestui fapt mi-a
permis sa folosesc 0 piipu~ pe care Emily 0 numea "M", pentru
a-I incuraja dezvoltarea creatoare in scopul gestionarii anxietapi
de separare.
In al treilea rand, rolul interpersonal al jocului Incurajea-
za dezvoltarea abilitatilor sociale, a identitlitii !?i, In cele din
urma, realizarea importantului proees de separare - individu-
ape. Intrucat separarea ~i individuapa erau adeviiratele obiec-
tive terapeutice pe care Ie aveam in vedere pentru Emily, mi
s-a parut nimerit sa folosesc ~i sii dezvolt rolul interpersonal al
jocului in acest caz. Deoarece jocurile imaginare ~i cele bazate
pe fantezie aliituri de tovarii~ii de joacii, jocurile de societate ~i
sporturile de echipa oferii ocazia de a deprinde regulile interac-
punii sociale, am intrebuintat ~i cateva dintre aceste forme de joc
drept intervenpi in cazul lui Emily.
In cele din urmli, jocul are rol de inipere in schemele sociocul-
turale in cadrul carora copiii invatli rolurile dezirabile ale cultu-
rii din care fac parte. Aceasta se realizeaza adeseori prin inter-
mediul jocurilor de imitatie, cum ar fi jocul de-a familia, de-a
polip~tii sau de-a razboiul ori, in cazul copiilor mai mari, prin
Vindecarea prin pov~ • ~i acest purcelu~ a ramas acas:l
128 interpretarea unui rol intr-o producpe teatraHi. Uneori, jocurile
obi~nuite nu sunt suficiente pentru 0 dezvoltare sanatoasa. Felul
in care suntem adu~i pe lume (bagajul genetic ~i temperamentul
copilului), locul (contextul sociocultural) ~i imprejurilrile (contex-
tul psihodinamic) fie ajuta copiii sa-~i realizeze potentialul, fie
ii expun riscului de a nu se dezvolta suficient. Jocul terapeutic
poate ajuta copiii sa se vindece de pe urma perturbarilor de dez-
voltare prin care au trecut.
Disocierea poate fi recreata in terapia prin joe ~i folosita pen-
tru evaluarea naturii experientei traumatice. De asemenea, poate
fi folosita pentru crearea unei noi cai spre sistemul nervos, spre
subcon~tient, unde pot fi mobilizate resursele de vindecare
(Perry, 2000). Atunci dind suntem intr-o stare de concentrare
profunda, cu atentia absorbita, sun tern mai deschi~i la suges-
tii. Indiferent dadi parintii ridica vocea la noi ~i ne spun ca nu
suntem buni de nimic (sugestie negativa) sau dadi invatatoarea
remarca ce bine citim (sugestie pozitiva), felul in care intelegem
sugestiile depinde de starea noastra de spirit. Consider ca in sta-
rea de concentrare intensa, un tip de stare disociativa, sugesti-
ile pot deveni daunatoare sau, dimpotriva, vindeciitoare. Astfel,
unul dintre obiectivele activita\ii mele este de a identifica sau
de a induce aceasta stare de spirit ~i de a 0 utiliza terapeutic.
Folosesc metafore de cele mai multe ori, deoarece comunicarea
directa cu mintea con~tienta rareori da rezultate (Anbar, 2001;
LeBaron ~i Hilgard, 1984). E suficient sa-i propune\i cuiva sa
renunte la un obicei care ii pune sanatatea in perieol, precum
fumatul, mancatul in exces sau consumul de alcool, ~i ~tip bine
ce se intampla: nimic. insa atunci cand folosim metafore, ade-
sea "ocolim" gandurile ~i comportamentele con~tiente, activam
zona din creier responsabila cu imaginapa ~i scoatem la lumina
GEORGE W. BURNS
resursele interioare. Yeti vedea cum ac\ioneaza fiecare dintre 129
aceste principii in cazullui Emily.
Gasirea resurselor tari ~i a exceptiilor
Dorind sa aflu mai multe despre rela\ia lui Emily cu tatal
ei, am intrebat-o daca 11 va aduce ~i pe tatal cel crunt la urma-
toarea ~edinta. Emily a zambit. Aceasta mi-a aratat ca ~i-a dat
seama cit am ascultat ce are de spus ~i ca, poate, tata nu este
chiar atat de crunt. Spre deosebire de felulin care s-a purtat
in prezenta mamei, Emily nu se agata de tatal ei atunci cand
a venit impreuna cu acesta la cabinet ~i nu eram sigura daca
face asta fiindca ~tie ea tatal va intra in cabinet ~i va ramane
cu ea sau fiindea se poarta diferit cu el in general. Am jucat
impreuna un joc de soeietate numit "Trouble 4 ", ales de Emily.
Joc~rile de societate indeplinesc 0 serie de roluri terapeuti-
ceo In primul rand, ne ajuta sa observam interactiunile socia Ie
ale copilului, in acest caz interactiunile familial~. In al doilea
rand, alegerea unui anumit joc ofera ~i ea un indiciu asupra
gandirii incon~tiente. In al treilea rand, atat denumirea jocu-
lui, cat ~i stilul de joc al copilului (competitiv, cu accent pe
strategie etc.) pot avea semnificatie psihodinamica. In cele din
urma, jocurile de societate pot stimula abilitatile de dezvolta-
re, intrucat copilul preia conducerea ~i dobande~te controlul
atunci cand i,se permite sa aleaga jocul. Emily nu era deloc
atenta la joe. I~i pierdea cu u~urinta concentrarea atunci cand
nu era randul ei, insa era cIar ca ii place sa ca~tige ~i ca este
extrem de competitiva.
4 }oc cunoscut in Romania sub numeJe de .. Nu te sup~ra, frate'" Traducerea IiteraJ:i ar fi
.. neeaz, sup3rare, nepl:lcere, bAtaie de cap". (N. red.)
VindeclfU prin poveJti. ~i acest purcelu~ a ramas acas:l
130 Tatal a primit un apel telelonic ~i a parasit inca perea. Emily
n-a dat niciun semn ca ar deranja-o gestul, ba chiar s-a purtat de
parca era ceva dlt se poate de normal ~i ~i-a reluat jocul.
- Cum ai reu~it? am mtrebat-o eu.
- Ce sa reu~esc? a intrebat ea.
- sa ramai m camera lara ca tati sa fie prezent.
- Nu ~tiu, a spus ea, aruncandu-mi din nou 0 privire Sur-
prinsa.
Motivul pentru care am inipat conversapa a fost de a-i sugera
eli are ni~te puncte forte ~i ca depne controlul asupra manifes-
tarilor anxioase. Am intrebat-o daca gestulii provoaca nelini~­
te ~i cum i~i da seama ca este nelini~tita. Emily a spus ca poate
deveni nelini~tita, ca poate avea dureri de burtica ~i dureri de
burtica msopte de varsaturi. Am mtrebat-o m ce consta diferen-
ta ~i am aflat exista 0 "ierarhie" a reacpilor ei afective. Prima
mtalnire cu mine i-a provocat nelini~te, n-a fost cine ~tie ceo in
prima zi de ~coala, nelini~tea a fost ceva mai mare ~i i-a provocat
dureri de burtica. lar plecarea in vacanta intr-un loc necunos-
cut, mai ales dad urma sa fie desparpta de mama chiar ~i pen-
tru putina vreme, ii provoca dureri de burtica msopte de varsa-
turi. Acum nu avea nido problema. Singura suparare din ziua
aceea era legata de joe. Deocamdatii, mcepeam sa trag concluzia
ca dinamica relajiei dintre Emily ~i mama ei ii mtrejine cumva
manifestarile anxioase.
Emily a venit la a treia ~edintii cu 0 papu~ii noua ciireia Ii
spunea pur ~i simplu "M". 0 primise chiar m ziua aceea ~i era
un cadou pentru faptul ca se mvoise sa vinii la mine. Cu toate eli
nu ~tiam despre mvoialii, mi s-a oferit prilejul de a folosi metafo-
ric piipu~a ~i relajia lui Emily cu aceasta. in primul rand, mi s-a
parut ca papu~a era mcarcatii de putere transferenpala, mtrucat
GEORGE W. BURNS
avea 0 legatura stransa cu venirea lui Emily la terapie. In al BJ
doilea rand, Emily era captivata de papu~a. A pieptanat-o, s-a
jucat cu pisica ei de jucarie ~i a jinut-o m brate intreaga ~edinta.
De mai multe ori In timpul conversapei, i-a ~optit raspunsuri-
Ie papu~ii in loc sa mi Ie adreseze mie. In al treilea rand, felul
in care Emily interacjiona cu M transmitea anumite informatii
despre ce insemna pentru ea apropierea. Uneori, papu~a primea
multa atenjie ~i afectiune din partea lui Emily, iar alteori era
pnuta ca ~i cum ar fi fost un accesoriu neimportant, ceva aflat
in preajma, dar tratat cu nepasare, asemenea urmelor de man-
care din jurul gurii unui copil care nu se deranjeaza sa Ie linga.
Prin urmare, am socotit ca relatia cu papu~a imi va arata ce Ii
trebuie lui Emily pentru a fi mai putin tematoare ~i Ii va oferi
o modalitate metaforica prin care sa devina mai mcrezatoare ~i
mai putin nelini~tita.
Emily stabilise ca mama ei sa stea cu ea jumatate din ~edinta,
iar cealalta jumatate sa a~tepte afara. $tiam ca i se va activa aten-
jia intema atunci cand va avea loc desparprea, a~a ca am rugat-o
sa stea cu ochii pe ceas ~i sa ma anunte cand ajungem la juma-
tatea ~edintei. Astfel, i-am canalizat energia plina de nelini~te
~i i-am oferit control. Cand ceasul a indicat ca ~dinta ajunsese
la jumiitate, mama s-a ridicat sa pIece, iar Emily i-a dat drumul
fara prea muM tragere de inima, dupa 0 mulpme de sarutari ~i
imbraji~ari.
Dupa ce mama a plecat, am mtrebat-o, a~a cum proeedasem
~iin cazul tatiilui:
- Cum ai reu~it s-o fad?
Aceasta este 0 metoda menita sa Ie atraga copiilor atentia
asupra propriilor abilitap, sa Ie arate ca tocmai au realizat ceva.
o folosesc atunci cand vreau sa-i fac sa con~tientizeze un anumit
Vindecarea prin povefti • Si acest purcelu~ a r~mas acas~
132 comportament. Ii face sa se gandeasca la felul in care au reali-
Am intrebat papu~a daca ar interesa-o sa invete ni~te tehnici 133
zat lucrul respectiv. Acest procedeu Ii deprinde cu introspecpa
de relaxare pe care aveam de gand sa i Ie predau lui Emily ~i
intr-o maniera necritica. i-am spus ca trebuie doar sa faca la fel ca noi. Apoi am invatat-o
- Nu ~tiu, a raspuns Emily. pe Emily 0 tehnica vizuala simpla de relaxare a musculaturii
_ Ei bine, chiar ar fi interesant de ~tiut, am replicat eu. Se
corporale. Am lasat-o sa aleaga 0 imagine asociata cu starea de
pare ca imbrap~arile ~i sarutarile sunt de ajutor. dupa practicarea intensa a unuia dintre sporturile sale prefera-
Apoi mi-am intors privirile spre papu~a ~i am Intrebat-o
te: calaria ~i schiatul. Era in toiul iernii, iar Emily nu se ducea
daca ~tie cum a reu~it Emily sa faca asta. Conversapa jucau~a cu
la calarie, a~a ca i-a fost mai u~or sa se gandeasca la schiat, ceea
papu~a ne-a ajutat sa incepem un joc imaginar, in care elemen-
ce ~i speram.
tul disociativ poate crea 0 punte spre motivapile incon~tiente.
C~n.sid~r ~a es~e important sa ofe~i ?Ppuni, astfel incat copi-
Emily a raspuns, adresandu-se papu~ii: lui sa slmta ca depne controlul atunci cand face alegeri care con-
- A facut-o a~a, pur ~i simplu. duc la un rezultat pozitiv. Obiectivul nostru, de aceasta data, era
Am fost impresionata de aceasta etalare a fortei eului ~i
ca Emily sa mearga increzatoare ~i fara teama la schiat in vacan-
am inceput sa rna Intreb dite dintre manifestarile anxioase ale
ta organizata Impreuna cu familia. $i-a Inchipuit cum se simte
lui Emily devenisera ni~te obiceiuri sterile, ni~te apucaturi de
imediat dupa ce schiaza pe 0 partie dificila, "dar nu pe cea pen-
demult care nu mai satisfac de fapt nevoia pe care 0 satisfacu-
tru avansap", a precizat ea, "Inca nu sunt pregatita".
sera la inceput. Am continuat sa vorbesc cu papu~a ~i i-am spus
- Nu inca, am adaugat eu.
ce norocoasa este ca Emily are atata grija de ea.
- Ip perie parul cu atata atenpe ~i p-a ales ni~te hainute atat
Papu~a ca metafora ~i coterapeut
de frumoase. $i chiar ~tie sa aiba grija de pisicuta ta, am spus,
repetand ceea ce observasem. In felul acesta, Emily ~tia ca sunt
Atun~ cand a sosit ora de plecare, Emily vorbea despre cum
atenta la comportamentul ei ~i ca ii recunosc rolul de ingrijitor/ ne yom Juca cu M data viitoare ~i mi-am dat seama ca acum este
mama. complet implicata in terapie, M jucand rolul coterapeutului. Ne
La a patra ~edinta, Emily a intrat fara nicio repnere in cabinet
~trebaseram daca Emily s-o ia sau nu pe M in vacanta, ~i eu 0
impreuna cu papu~a, dupa ce ~i-a sarutat ~i imbrati~at mama de mdemnasem insistent s-o faca:
nenumarate ori, ~i s-a simpt imediat in elementul ei. Tratez juca-
- Se va simp singura daca va rilmane acasa, am spus eu mie-
riile aduse de copii drept reprezentari metaforice ale unei laturi
roasa, ~i va rata toata distracpa.
a lor, precum 0 stare a eului, dar externalizata intr-un obiect. M-am adresat acestei laturi disociate a lui Emily, folosind-o
_ Buna, M, i-am spus papu~ii, rna bucur nespus ca ai inso-
pe M pentru a formula metaforic diversitatea ideilor existente.
pt-o pe Emily. Apoi, adresandu-ma lui M, am continuat:

GEORGE W. BURNS
Vindecarea prin povefti • ~i acest purcelu~ a r~mas acas~
134 - $tii ca Emily te poate pune intr-un rucsac, a~a ca vei putea
chiar ~i schia impreuna cu ea. Vreau sa-mi poveste~ti tot ce ai
facut in vacan\a atunci dlnd te intorci.
Doua saptamaru mai tarziu, Emily s-a intors din excursie. M
era ~i ea prezenta. Mama a vorbit in termeni foarte maguIitori
despre reu~itele lui Emily din vacan\a. Luase cilteva lec\ii de
sehi, schiase impreuna cu mama ~i verii ei ~i nu avusese caderi
sau dureri de burtica intreaga vacan\a.
Emily a venit la a ~asea ~edin\a fara M. in schimb, era inso-
pta de fratele ei mai mic ~i i-a fost ingrozitor de greu sa se des-
parta de mama. A inceput sa se certe cu fratele ei, care a~tepta
rabdator ca mama sa-i citeasea. De data aceasta, am inceput sa
observ ca 0 parte din comportamentul mamei fa\a de Emily este
ambiguu. Accepta toate imbraji~arile ~i sarutarile ~i ii spunea ca
este vremea sa intre in cabinet, insa nu transmitea niciun indiciu
nonverbal in acest sens, cum ar fi 5-0 lase sa piece. Mi-a amin-
tit de felul distrat in care Emily i~i pnea papu~a intr-o ~edin\a
precedenta.
- Emily, nu vei mai avea timp sa te joci cu mine, daca il iro-
se~ti certandu-te cu mama ~i fratele tau, am spus eu.
Mesajul era adresat atat lui Emily, cat ~i mamei sale. tn timp
ce mama a inteles ca trebuie sa piece cu for\a, lui Emily i s-a
promis ca va fi lasata sa se joace drept recompensa. Odata ce a
intrat in cabinet, a fost atrasa de cateva jucarii noi. tnainte evi-
tase cu desavar~ire sa cerceteze camera de joaca. De data aceas-
ta, a scos trusa medicala, a aranjat jucariile de parca ar fi fost la
spital ~i a supus unei intervenjii chirurgicale 0 feti\a cu piciorul
rupt. Mama lui Emily suferise 0 intervenpe chirurgicala mino-
ra la genunchi cu cateva saptamani inaintea excursiei la schi,
ceea ce poate explica de ce Emily s-a gandit la 0 rana la picior.
GEORGE W. BURNS
Mi-am dat seama ca Emily era cam indispusa in ziua aceea ~i a 135
insistat ca fetita va avea nevoie de cel putin 0 saptamana in spi-
tal pentru a se Insanato~i. (Acesta era intervalul de timp dintre
~din\ele noastre.)
tnaintea celei de-a ~aptea ~edin\e, i-am explicat mamei lui
Emily cum sa se desparta de aceasta transmi\andu-~i cIar inten-
pile, atat verbal, cat ~i nonverbal. $edin\a a fost un bun prilej
pentru a exersa ceea ce are de facut, despolrjindu-se de Emily
intr-un mod afectuos, dar ferm, iar Emily acceptand cu u~urin­
ta desparprea.
"Mu1tumesc, M"
Cadrul cIinic pe care 11 folosesc in terapie, despre care am dis-
cutat la inceputul pove~tii, se bazeaza pe trei principii: relajiile
sanatoase sunt vindeciitoare; sursa tuturor suferin\elor umane
este 0 trauma de un fel sau altul; iar disocierea reprezinta atat
sursa suferin\elor noastre, cat ~i resursa de vindecare. Am ilus-
trat cele trei principii cu ajutorul pove~tii despre Emily ~i papu-
~ile sale. Relajia dintre mine ~i Emily a fost benefica ~i am reu-
~it sa oglindesc calitajile pe care Ie demonstrase deja in relajiile
deja existente cu polpu~ile ~i cu celelalte jucarii. Oglindirea i-a
incurajat comportamentele sanatoase. eu toate ca traumele din
trecut sunt adesea imposibil de sesizat in cazul adolescen\ilor,
era cIar col anxietatea resimjita de Emily In fa\a situa\iilor noi
este traumatizanta prin ea insa~i. Emily era motivata sa se insa-
nato~easca, sa fie mai puternica ~i sa semene mai mult cu cei de
varsta ei (a~a cum erau unele dintre papu~ile sale). Disocierea Ii
provocase durerile de burtica ~i i-a permis, totodata, sa-~i pro-
iecteze anumite laturi ale personalitapi asupra papu~ilor, unele
Vindeclrea prin povqti. ~i acest purcelu~ a ramas acasa
136 puternice, altele slabe. Cu ajutorul disocierii fire~ti create de
joc, am putut dezvolta elementele oferite de Emily - relapa cu
papu~ile, cu cei de varsta ei ~i cu membrii familiei - pentru a
o ajuta sa obpna distantarea ideala (~i apropierea ideala), astfel
incat sa devina puternica ~i sa se vindece aproape complet de
anxietatea de separare.
La cea de-a zecea ~edinta, ambii parinti declarau ca, in
general, Emily sufera mult mai putin de anxietate. Era nerab-
datoare sa renunte sa-~i mai suga degetul mare ~i Ii promi-
sesera ca-i fac gauri in urechi daca reu~e~te. Se intorsese din
excursia la schi ~i incerca sa mearga in vizita acasa la prieteni
~i sa lege cateva noi relatii de prietenie. Se invoise chiar sa
mearga la 0 petrecere ~i sa ramana acolo fara mama ei. Erau
ni~te realizari nemaipomenite obtinute intr-o perioada rela-
tiv scurta. Emily s-a plans ca doarme mai prost de cand nu-~i
mai gase~te jucaria de plu~ pe care 0 tine in brate in timp ce
i~i suge degetul, dar a hotarat ca este pregiitita sa inceteze,
a~a ca era, poate, un lucru bun ca nu-~i gase~te jucaria. Am
intrebat-o daca M i~i suge degetul. "Nu, n-are nevoie", a venit
raspunsul ei.
Dupa identificarea metaforei, este u~or sa treci de la jocul
imaginar la realitate ~i invers, dupa ce te-ai asigurat de gradul
de receptivitate al incon~tientului. Eram increzatoare ca Emily
este pregatita sa-~i lase degetul in pace. Voia sa invete inca vreo
cateva tehnici vizuale care s-o ajute sa adoarma singura. A reu-
~it ~i, pana la ~edinta urmatoare, incetase sa-~i mai suga degetul
~i i~i facuse programare pentru gaurirea urechilor. Manifesta 0
multime de calitati, i~i daduse seama ca tata nu mai e crunt ~i cii
vizitele la mine ar putea fi ~terse de pe lista cu lucruri "dificile".
Mi-am spus in sinea mea: "Multumesc, M".
GEORGE W. BURNS
Post-scriptum 137
Cu toate ca M a constituit 0 metafora jucau~a fundamentala
in cadrul terapiei cu Emily, interesele, contextele ~i subiectele
se pot schimba rapid atunci cand lucrezi cu copii. 0 parte din
iscusinta unui bun terapeut consta in adaptarea la schimbiirile
respective, utilizarea aspectelor cu care contribuie micul client ~i
transformarea acestora intr-o metafora folositoare, orientata spre
rezultat. Sezonul de schi a trecut, Emily ~i-a reluat lectiile de
calarie ~i ne-am orientat spre calutH de judirie. M nu mai venea
la ~edinte. In schimb, Emily cladea grajduri complicate, pline
cu cai ~i tot harna~amentul necesar. Se prefacea ca Ie da lectii
papu~ilor, invatandu-Ie de fapt sa se separe de parinti, sa lege
noi relapi (cu poneii) ~i sa-~i dezvolte 0 multitudine de noi abili-
tap. La ultima ~edinta, fratele ei de ~ase ani m-a intrebat in felul
acela al copiilor de a ajunge direct la miezul chestiunii: "Cum te
poate ajuta jocul cu cai sa-ti depa~e~ti temerile?" Con~tienta ca
atat Emily, cat ~i mama ei ne ascultau, i-am dat un raspuns care,
daca stau sa rna gandesc mai bine, imi rezuma in mare masura
conceppile ~i modul de abordare a terapiei prin metafore jucau-
~, precum ~i ceea ce am sperat sa comunic in capitolul de fata.
I-am raspuns: "In acela~i fel in care sa calare~ti cai adevarati te
ajuta sa fii curajos".
Referinte bibliografice
Anbar, R. (2001). "Automatic Word Processing: A New Forum
for Hypnotic Expression". American Journal of Clinical
Hypnosis, vol. 44(1), pp. 27-36.
Vindecarea prin povefti • ~i acest purcelu? a ramas acasa
138 Bloom, S. ~i Reichert, M. (1998). Bearing Witness: Violence and
Collective Responsibility. Binghamton, New York:
Haworth Press.
Bonanno, G. A. (2004). "Loss, Trauma, and Human Resilience:
Have We Underestimated the Human Capacity to
Thrive After Extremely Aversive Events?" American
Psychologist, vol. 50(1), pp. 20-28.
Cardefia, E. (2000). "Hypnosis in the Treatment of Trauma".
International Journal of Clinical and Experimental
Hypnosis, vol. 48(2), pp. 225-238.
Gil, E. (1998). Play Therapy for Severe Psychological Trauma
[Manual ~i inregistrare pe banda video]. New York:
Guilford Press.
Herman, J. (1992). Trauma and Recovery. New York: Basic Books.
James, B. (1994). Handbook for the Treatment of Attachment-Trauma
Problems in Children. New York: Free Press.
Kalsched, D. (1996). The Inner World of Trauma: Archetypal Defense
of the Personal Spirit. New York: Routledge.
LeBaron, S. ~i Hilgard, J. R. (1984). Hypnotherapy of Pain in Children
with Cancer. Los Altos, California: William Kaufmann.
Lindemann, E. (1944). "Symptomatology and Management of
Acute Grief". American Journal of Psychiatry, vol. 101,
pp. 141-148.
Linden, J. (1996). "Trauma Prevention: Hypnoidal Techniques
with the Chronically III Child". In B. Peter, B.
Trenkle, F. C. Kinzel, C. Duffner ~i A. Isot-Pter (edi-
tori), Munich Lectures on Hypnosis and Psychotherapy
GEORGE W. BURNS
(pp. 15-26). Hypnosis International Monographs No.2. 139
Miinchen, Germania.
Linden, J. (2003). "Playful Metaphors". American Journal of
Clinical Hypnosis, vol. 45(3), pp. 245-250.
Linden, M. (nedatat). Lesson of the Porcupine. http://www.uwec.
edu/counsel/pubs/lessonPorc.htm. Accesat la 27
august 2005.
Linley, A. (2003). "Positive Adaptation to Trauma: Wisdom
as Both Process and Outcome". Journal of Traumatic
Stress, vol. 16(6), pp. 601-610.
Perry, B. (2000). Violence and Childhood: How Persisting Fear
Can Alter the Developing Child's Brain. http://www.
childtrauma.org. Accesat in 23 iulie 2000.
putnam, F. W. (1997). Dissociation in Children and Adolescents: A
Developmental Perspective. New York: Guilford Press.
Pynoos, R. (1994). "Traumatic Stress and Developmental
Psychopathology in Children and Adolescents". In
R. Pynoos (coord.), Posttraumatic Stress Disorder: A
Clinical Review (pp. 65-98). Lutherville, Maryland:
Sidran Press.
Self-Brown, S., LeBlanc, M. ~i Kelley, M. (2004). "Effects
of Violence Exposure and Daily Stressors on
Psychological Outcomes in Urban Adolescents".
Journal of Traumatic Stress, vol. 17(6), pp. 509-528.
Schaefer, C. E.~i O'Connor, K. J. (coord.). (1983). Handbook of
Play Therapy. New York: Wiley.
Van der Kolk, B. (1987). Psychological Trauma. Washington, DC:
American Psychiatric Press.
Vindecarea prin pove~ • ~i acest purcelu? a r~mas acas~

CAPITOLUL5
Escaladarea muntelui anxiet i3 tii
Crearea metaforelorin terapia prin acceptare ~i
a ngajament
MIKAELA]. HILDEBRANDT, LINDSAY B. FLETCHER ~I STEVEN C. HAYES
Povestea colaboratorilor - 0 perspectiva personala
~i profesionala
Mikaela Hildebrandt este actualmente doctorand in psiholo-
gie clinidi la Universitatea din Nevada, Reno. Fo~ose~t~ meta-
forele in cadru clinic, in terapia prin acceptare ~l angaJament
(acceptance and commitment therapy - ACT), ~i i-au p!acut ~in­
totdeauna parabolele ~i nuvelele, mai ales cele care mcuraJea-
za oamenii sa traiasca in conformitate cu principiile considerate
importante. . ., . _
Lindsay Fletcher este absolventa de ps~ho~og~e. chmca la
Universitatea din Nevada, Reno, unde studlaza efiCienta tera-
piei ACT in insomnie. Este intere~ata d.e fel~1 in ca~e metafo:
rele folosite in terapie, precum koan-unle dm doctrma Zen ~l
GEORGE W. BURNS
pove~tile istorisite in cadrul altor traditii budiste ofera 0 moda- 141
litate de utilizare a limbajului prin care se comunica concepte
care il transcend.
Steven Hayes detine titlul de Foundation ProfessorS in dome-
niul psihologiei in cadrul Universitatii din Nevada ~i este auto-
rul a 27 de carti ~i 360 de articole ~tiintifice (a se vedea sectiunea
bibliografica). Cariera sa sua axat pe dezvoltarea unei noi abor-
dari a naturii limbajului ~i cognitiei umane, a teoriei cadrelor
relationale (relational frame theory - RFT) ~i a aplicatiilor aces-
teia in scopul intelegerii ~i alinarii suferintelor umane, mai ales
prin ACT, care se bazeaza foarte mult pe folosirea metaforei. I~i
petrece timpul scriind, predand, facand cercetare, ajutandu-~i
studentii, raspunzand la e-mailuri, jucandu-se cu mezinul, dis-
trandu-se cu copiii sai mai mari ~i sprijinind activitatile legate
de ACT ~i RFT ale persoanelor din intreaga lume.
Prezentarea capitolului
Un alpinist pasionat a devenit prea anxios pentru a mai face
alpinism, bucuria de a trai a lasat loc fricii ~i toate incerciirile
rezonabile de a 0 tine sub control au dat gre~. In cazul de fata,
Steven Hayes a indeplinit rolul terapeutului, in timp ce Mikaela
Hildebrandt ~i Lindsay Fletcher sunt principalele autoare ale
capitolului. Impreuna, descriu felul in care sunt folosite diverse
metafore in cadrul terapiei prin acceptare ~i angajament (accep-
tance and commitment therapy - ACT). Sustinand ca metaforele
transcend limbajul ~i ajuta clientii sa inteleaga procese care nu
pot fi explicate pe deplin cu ajutorul acestuia, cei trei ne prezinta
5 Titlu prin care sunt recunoscute meritele academice ale unui profesor universitar.
(N. red.)
Vindecarea prin poveJti • Escaladarea muntelui anxietli~il
142 procesele specifice meditapei bazate pe con~tientizare (mindful- Rezuitatele vizate 143
ness) din cadrul terapiei ACf ~i discuta despre importanta inclu- • Traiul eonform propriilor valori
derii valorilor clientului pe !ista obiectivelor terapeutice. Sunt • Flexibilitate psihologiea
oferite exemple clare privitoare la felulin care pot fi intrebuin- • Incredere
tate metaforele foca!izate pe proces, pentru sporirea capacita- • Aeceptare
pi de acceptare, redipatarea controlului, observarea proeeselor
de gandire, a sinelui-drept-eontext, pentru a intra in contact cu in timp ee statea atamat de un perete de stanca vertical, ciiu-
prezentul ~i a lua decizii in conf~rmitate cu valori~e. ~e. viata. tand urmiitoarea priza, mintea lui Aaron a fost asaltata de gan-
In eele din urma, metaforele aJuta la dezvoltarea ablhtatllor de duri: Nu pot 5-0 lac; sunt prea abasit; este impasibil; vai, mil cuprin-
viata esenpale privitoare la 0 mai mare flexibilitate psihologiea. de nelini~tea. Se simlea fara vlaga ~i neputincios, iar palmele au
inceput sa-i transpire. 0 clipa mai tarziu, I-au lasat puterile ~i s-a
prlibu~it de pe peretele de stanca. in timp ce atama in gol prins
Caracteristicile terapeutice numai in hamul de alpinism, Aaron ~i-a ridicat privirile ~i s-a
Problemele abordate intrebat ce i se intampla. S-a intrebat cum de nu mai este in stare
• Anxietate sa escaladeze muntele. ~i-ar fi dorit sa se afle in varf.
• Atacuri de panica Aaron ~i-a amintit cum se luptase cu anxietatea inca din clasa
• Teama de a nu suferi de incontinenta urinara intru, mai ales in situapile in care avea irnpresia ci este evaluat.
• Sirnptome somatice A dezvoltat 0 teama compulsiva de a nu-I apuca ineontinenla
• Evitarea experienpala urinara in public, care a tot aparut ~i disparut de-a lungul ani-
lor de ~coala. Atunci cand a intrat la facultate, deja era afectat
Resursele dezvoltate de anxietate in multe situapi publice. Avea senzapa ca ii vine sa
• Aeeeptare urineze in timpul prezentarilor de la cursuri ~i i se parea cli cei-
• Defuziunea cognitiva lalp i~i dau seama. Evita interacpunile sociale, chiar ~i pe cele cu
• Sinele-drept-eontext membrii familiei, mai ales daca implieau eonsumul de lichide.
• Capacitatea de a trai in prezent Era cuprins de paniea atunci eand se afla departe de easa. Avea
• Deprinderea tehnicilor de meditatie bazata pe note. din ee in ee mai proaste ~i se gandea sa renun\e la ~coala.
con~tientizare "In ultima vreme", a declarat Aaron, "anxietatea a ineeput
• Clarificarea valorilor sa patrunda ~i in alte sfere ale vietii mele." Cu toate ea era un
• Angajamentul de a aepona conform valorilor de viala calarator remareabil, faeea alpinism mai rar, iar anxietatea ii
• Flexibilitate psihologiea dildea de furea pana ~i in acest domeniu. In prezent manifesta

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin ~ • Escaladarea muntelui anxie~lii

144 multe simptome somatice, cum ar fi accelerarea batailor inimii
~i transpirapa palmelor. A inceput sa se teama de atacurile de
panica, ce acum aveau loc mai frecvent, ~i incepuse sa evite
situatiile In care Ie resim\ise. Se parea ca, cu dit se straduie~te
mai mult sa scape de anxietate, cu atat aceasta Ii acapareaza
mai mult via\a.
Definirea problemei
Aaron a mers pentru tratament la un centru de servicii psiho-
logice din cadrul universitapi. Dupa 0 scurta evaluare a princi-
palelor simptome ~i a istoricului medical, a fost trimis la 0 echi-
pa de speciali~ti in terapia prin acceptare ~i angajament (ACT,
pronun\at ca un singur cuvant). Intrucat obiectivul ACT este de
a-i ajuta pe clienp sa aiba un comportament eficient in prezen-
ta evenimentelor neplacute de natura personala (ganduri, sen-
timente, senza\ii corporale, amintiri ~i a~a mai departe), acest
demers terapeutic parea potrivit in cazul lui Aaron (Hayes,
Strosahl ~i Wilson, 1999).
In conformitate cu evaluarea ACT standard, am dorit sa ana-
lizez posibila influen\a a evitilrii experienpale asupra compor-
tamentului lui Aaron. Prin evitare experien\iala, rna refer la
refuzul clientului de a rilmane in contact cu anumite ganduri,
sentimente, amintiri sau senzatii corporale, chiar ~i atunci cand
incercarile de a Ie evita par sa agraveze problema. L-am rugat
pe Aaron sa enumere toate modalitiltile prin care a incercat sa-~i
amelioreze anxietatea.
- Am incercat sa nu rna gandesc la asta, sa iau medicamen-
te sau sa-mi distrag atentia uitandu-ma la televizor, mi-a ras-
puns el. Incerc sa fac gfmdurile sa dispara. Ori de cate ori rna
GEORGE W. BURNS
gandesc ca 0 sa am un atac de panica, incerc sa-mi spun: "E in 145
regula sa te simp a~a" sau "Totul va fi bine". Uneori refuz sa ies
la dna cu prietenii sau la cate 0 petrecere, ca sa nu fiu cuprins
de anxietate. Iar atunci cand imi dau seama ca 0 sa am un atac
de panica, trag foarte adanc aer in piept, ca sa nu-mi mai bata
inima a~a de tare, ~i dau fuga la baie, ca sa nu am parte de un
incident nedorit.
Impreuna, am intocmit 0 lista cu aproximativ douazeci de
modalitap diferite prin care Aaron incercase sa-~i amelioreze
anxietatea sau s-o fad! sa dispara.
Procesul de evaluare a scos la iveala faptul ca Aaron mani-
festa un nivel crescut de evitare experien\iala atat in compor-
tamentul public, cat ~i in cel privat. In timpul primelor cateva
~edin\e, a devenit evident ca, de~i cateva dintre metodele folosi-
te erau eficiente pe termen scurt, incercarea de a tine sub control
anxietatea parea sa aiba un efect paradoxal pe termen lung. Cu
alte cuvinte, energia consumata pentru a control a sau a rep rima
trairea anxioasa nu ajuta la ameliorarea generala a anxieta\ii.
Pe masura ce incerca tot mai mult sa fuga de trairile personale,
ducea tot mai putin via\a pe care ~i-o dorea. De aceea, obiectivul
terapeutic a fost ca Aaron sa renun\e la lupta impotriva anxie-
ta\ii ~i sa se concentreze mai degrabil asupra unui trai cu rost,
bazat pe valorile personale. Aaron a consimpt ca este vremea sa
incerce ceva diferit. Ceva radical diferit. Am venit cu urmatoa-
rea propunere:
- Ai incercat toate modalitatile rezonabile de control are a
anxietapi. ~i totu~i, se pare ca gandul: "Nu pot face cutare lucru
panil nu scap de anxietate" este cel care detine in realitate con-
trolul asupra vietti tale. Poate ca, de fapt, incercarea de a contro-
la anxietatea este adevarata problema.
Vindecarea prin povqtt • Escaladarea muntelui anxieta~iI
146 Pentru a ilustra mai bine problema, i-am prezentat 0 metafora.
Aaron tratase anxietatea ca pe un pui de tigru infometat, pe care
il hranise, ca sa nu planga. Precum un tigru satui, anxietatea a fost
"imblfulzita" prin evitare, lnsa a devenit mai puternica ~i mai fla-
manda. Cu toate ca Aaron venise la terapie crezand ca trebuie doar
sa-si controleze mai bine anxietatea, din perspectiva ACf problema
era' chiar fncercarea de a controla sentimentele neplacute. Aaron s-a
simpt u~urat afland ca nu este vina lui ca nu poate alunga anxie-
tatea, d ca tocmai "strategia" de a 0 tine sub control este gre~ita.
Pentru a-I ajuta pe Aaron sa inteleaga problema controlului,
i-am prezentat metafora omului din groapa:
Intr-o zi, cu mult timp in urma, te plimbai fara tinta ~i
ai cazut intr-o groapa. Atunci dind te-ai trezit pe fundul
gropii, nu aveai cu tine dedit 0 lopata. Ne~tiind ce altceva
sa faci, te-ai apucat sa sapi. Ai incercat sa sapi repede, apoi
incet, luand in lopata mult pamant, apoi putin. Numai
ca groapa se facea mai adanca ~i mai lata. Seamana cu
experienta traita de tine? Acum e~ti pe fundul gropii ~i
speri, poate, ca am sa-ti dau 0 lopata norocoasa care te va
ajuta sa ie~i in cele din urma la suprafata... Ei bine, n-am
o lopata norocoasa ~i, chiar daca a~ avea, n-a~ folosi-o,
fiindca sapatul nu te va ajuta sa ie~i din groapa. Se prea
poate sa trebuiasca sa renuntam la intregul plan.
Rolul metaforei In terapia ACT
in terapia lui Aaron, am considerat ca folosirea metaforelor
il va ajuta sa identifice controlul ~i evitarea drept problemele cu
GEORGE W. BURNS
care se confrunta ~i va ilustra lipsa de aplicabilitate a "solupilor" 147
incercate anterior. Metaforele au avut rolul de a reliefa procesele
psihologice care au loc in cadrulluptei c1ientului cu anxietatea,
care il pot prinde sau atrage in capcana comportamentelor nea-
daptative. Spre deosebire de nuvele sau pilde, care au adesea un
caracter prohibitiv ~i sunt de obicei adaptate la conpnutul pro-
blemei, metaforele ACf se refera la procesele psihologice aplica-
bile in orice situape. Indiferent daca individul prezinta anxietate
sodala (precum c1ientul nostru) sau dispozipe depresiva insopta
de ideape suicidara, metaforele ACT ajuta c1ienpi sa vada lupta
cu suferinta drept problema cu care se confrunta mai degra-
bii decat anxietatea, depresia sau suferinta in sine. De exemplu,
i-am vorbit lui Aaron despre metafora luptei cu odgonul, pentru
a-i atrage atenpa asupra luptei cu anxietatea:
Inchipuie-ti ca te-ai prins in lupta cu odgonul impreuna
cu un monstru uria~ ~i hidos. intre tine ~i monstru este un
put adanc ~i intunecat. De cazi in el, mori. A~a ca tragi ~i
tragi de odgon cat te tin puterile, insa monstrul este foarte
puternic ~i te apropii tot mai mult de marginea putului.
Cata vreme e~ti prins in inc1e~tare, este dificil sa-ti dai
seama ca trebuie, de fapt, sa dai drumul odgonului.
Scopul terapeutic pe care I-am avut in vedere atunci cand
i-am prezentat lui Aaron metafora de mai sus a fost incurajarea
unei noi perspective asupra problemei. Aaron, considerandu-~i
anxietatea 0 problema, a incercat sa 0 modifice sau sa 0 elimi-
ne. Metafora de mai sus infati~eaza lupta cu anxietatea drept
problema reala ~i alegerea de "a da drumul odgonului" drept
solupe.
Vindecarea prin poveJti • Escaladarea muntelui anxieti!itii
148 In terapia ACT, metafora reprezinta 0 punte intre lumea
creata de limbaj ~i experienta lumii care transcende limbajul.
Metaforele sunt folosite in mod repetat, creator ~i spontan, astfel
incil.t atat cIientul, cat ~i terapeutul se raporteaza in permanen\a
la procese care nu pot fi explicate pe deplin cu ajutorul limbaju-
lui. Metaforele sunt asemenea indicatoarelor care arata drumul
spre un munte, indreptandu-ne spre experien\a in sine.
Metaforele ii dezorienteaza cu buna ~tiin\a pe clienp, astfel
indlt ace~tia trebuie sa descopere ceea ce funcponeaza ~i ceea ce
nu funcponeaza tinand seama mai degraba de propria experien-
ta dedit de ni~te reguli precise ~i inguste. De exemplu, metafo-
ra omului din groapa pe care i-am prezentat-o lui Aaron poate
lasa cIientul fara un raspuns la intrebarea: "Cum ies din groa-
pa?" Deruta ii incurajeaza pe cIienp sa se gandeasca la problema
dintr-un unghi diferit ~i, in cele din urma, sa ajunga singuri la
un raspuns. Mai mult, "solutia" de a da drumul odgonului este
vaga ~i lipsita de indrumari explicite, pentru a incuraja cIientul
sa gaseasca un raspuns observand ceea ce da rezultate in func-
tie de propria experien\a. Unul dintre scopurile acestei abor-
dari este de a crea fiexibilitate in comportamentul cIientilor, pe
baza deprinderii de a se concentra asupra propriei experien\e,
nu asupra gandurilor despre aceasta: N-ar trebui sa te simti a~a;
daca a~ putea face anxietatea sa dispara, a~ putea face ceea ce Imi place;
sigur este ceva In neregula cu mine.
o modalitate prin care cIienpi capata mai multa fiexibilitate
este crearea propriilor metafore. Renuntarea la continua disputa
verbala face posibna aparitia unor oppuni care nu au fost luate
in considerare anterior. Tinand seama de propria experienta, cli-
enpi pot apoi evalua eficienta alegerilor facute. Metaforele ajuta
cIienpi sa treaca de la controlul aversiv sau evitarea trairilor
GEORGE W. BURNS
launtrice nedorite la controlul apetitiv, prin definirea propriilor 149
valori ~i trairea satisfacpilor unei viep in concordan\a cu acestea.
Relatia terapeutidi
Voiam sa-i comunic lui Aaron ca rolul meu ca terapeut nu
este de a-i oferi solu\ii la probleme ("N-am lopata norocoasa
care te va ajuta sa ie~i din groapa"), ci, mai degraba, de a fi un
indrumiitor ~i un tovara~ de drum. Nu voiam sa fiu vazut drept
specialist, ci mai degraba ca 0 persoana cu 0 perspectiva diferita:
Inchipuie-p ca ip croie~ti drum spre varful unui munte.
Uneori, drumul este anevoios ~i nesigur, cu stanci ~i
ie~ituri ascutite. Alteori, iti iese in cale 0 carare, pe care
ip continui nestingherit drumul. Eu sunt pe alt munte ~i
te vad urcand. Atunci cand ajungi intr-o porpune dificila,
pot vedea solupi care sa te ajute sa treci de 0 ie~itura sau
de 0 bucata mai povamita, pe care tu nu Ie pop vedea atat
de u~or. Din pozitia avantajoasa in care rna afiu, pot juca
rolul indrumatorului ariitandu-ti solutiile. Intre timp, ~i
eu escaladez un munte, mergand pe propriul drum plin
de obstacole.
Crearea metaforelor com pati bile cu terapia ACT
In cadrul terapiei ACT, con~tientizarea este conceptuali-
zata sub forma interac\iunii dintre patru procese psihologice:
defuziunea, acceptarea, sentimentul transcendent al sinelui ~i
contactul cu prezentul. Aceste procese sunt interconectate ~i
Vindecarea prin pov~ • Escaladarea muntelui anxiet~~ii
150 interdependente ~i, cu clientii, sunt discutate concomitent, pe
masura ce ace~tia se familiarizeaza cu subiectul'in discupe. De
asemenea, 'in timpul ~edintelor, 0 parte semnificativa a terapiei
este dedicata discupei despre valorile clientului ~i luarii angaja-
mentului de a acpona 'in conformitate cu acestea. La fel ca 'in alte
cazuri 'in care a fost aplicata cu succes terapia ACT, vep vedea
ca si 'in cazullui Aaron rezultatul a fost capacitatea sa de a reac-
tio~a 'in fata situatiilor dificile (inclusiv a gandurilor nedorite ~i
~ sentime~telor p~ovocate de acestea) dand dovada de flexibili-
tate pSihologica.
Intrucat Aaron avea 0 vasta experienta'in alpinism, 'in timpul
~edintelor au fost create frecvent metafore care sa uneasca pro-
cesele asemanatoare ce au loc 'in context terapeutic ~i 'in timpul
excursiilor de alpinism. Din acest motiv, locul cel mai potrivit
din care sa 'incepem ilustrarea evolupei terapeutice a lui Aaron
este baza muntelui, de unde pome~te ci'ilatoria.
Procesele specifice meditatiei bazate pe con?tientizare
Defuziunea
Defuziunea reprezinta capacitatea de a recunoa~te gandurile
drept ganduri. Cu alte cuvinte, atunci cand realizeaza procesul de
defuziune, individul observa procesul gandirii, nu numai rezul-
tatele gandirii. Acest proces de con~tientizare perrnite contactul
cu sentimentele, senzapile corporale ~i amintirile evitate anterior.
Intrucat 'intelegerea defuziunii la nivel cognitiv este plina de
capcane asemanatoare celor 'in care clientii au cazut deja, am
folosit metafora frunzelor de pe rau pentru a-i explica lui Aaron
despre ce este yorba:
GEORGE W. BURNS
Inchipuie-!i ca in fa!a ta se afia un rau ~i pe suprafata 151
apei plutesc frunze. Atunci cand 1!i vine 'in minte dn
anumit gand, vreau sa-I a~ezi cu grija pe 0 frunza ~i sa-I
prive~ti cum este dus de apa, pana cand se estompeaza
de la sine. Observa cum, pe masura ce gandul dispare,
i~i face apari!ia alt gand. La fel ca in cazul primului,
vreau sa a~ezi gandul pe 0 frunza ~i sa-I prive~ti cum
se duce. Procedeaza la fel cu urmatorul gand ~i cu toate
celelalte.
In acest fel, Aaron a 'invatat sa-~i observe gandurile menti-
nand 0 anumita distanta intre sine ca observator ~i continutul
gandurilor.
Pentru a ilustra procesul de defuziune 'in alt mod, I-am rugat
pe Aaron sa-~i vada gandurile drept 0 pereche de ochelari cu
Ientile colorate 'in albastru: daca pi la distanta perechea de oche-
lari cu Ientile colorate 'in albastru, vezi lumea colorata in albas-
tru, dar vezi ~i ce anume ii da culoare. Daca p-ai pune ochelarii
pe nas, ai percepe 0 lume colorata in albastru fara sa 'intelegi
procesul prin care capata culoare. Fiecare experienta ar capata
nuanta ochelarilor pe care i-ai purta.
Pe masura ce a inceput sa inteleaga procesul de defuziune
dintr-o perspectiva experienpala, Aaron a creat singur metafore
c~e au surprins procesul: In timp ce stau la poalele muntelui,
mmtea mea creeaza tot felul de "scenarii" despre capacitatea
de a face alpinism in acea zi: Poate lmi scapii priza din cauza ploii;
poate cii n-am dorm it suficient azi-noapte; oare ce-or crede despre mine
ceilalfi ciitiiriitori; oare ce-ar crede despre mine, daca am sa cad lfinga
PIClOrul muntelUl; dar daca devin aMt de agitat, lncfit fac pipi pe mine
~i toaM lumea izbucne~te In rfis?
Vindecarea prin pove~ • Escaladarea muntelui anxiet~tii
152' Atunci cand s-a ivit aceasta mulpme de indoieli, Aaron a fost
tentat sa Ie ia drept adevaruri ~i sa nu pna cont de ceea ce exista
cu adevarat: muntele ~i experien\a de alpinist. Povestind despre
aceste dipe in timpul ~din\ei, Aaron a remarcat urmatoarele:
- Mintea mea este asemenea lui Toma necredinciosu!.
Construie~te tot felul de scenarii.
Am cautat sa inlesnesc ~i mai mult procesul de defuziune,
raspunzand astfel la observapa lui Aaron:
- Niciun gand nu te va ajuta sa faci ceea ce trebuie sa facio
Cu alte cuvinte, ideea ca po\i sau nu sa escaladezi muntele nu
ip afecteaza capacitatea reala de a-I escalada. Pregatirea ~i expe-
rien\a de ca\arator sunt cele care ofera 0 idee despre realizarea
sarcinii. Cu toate aces tea, faptul d iei de bune indoielile ip va
afecta cu siguran\a capacitatea de a face alpinism, pentru ca te
impiedica sa te concentrezi asupra sarcinii.
Acceptarea
Acceptarea inseamna lasarea gandurilor, sentimentelor,
amintirilor sau senza\iilor corporale din prezent sa se iveasca in
mod necondiponat, fara a incerca sa Ie modifici. Acceptarea din
cadrul terapiei ACT nu se bazeaza pe convingerea ca acceptarea
starilor launtrice ar fi "mai buna", ci pe dovada ca incercarea de
a Ie modifica sau de a Ie controla nu pare sa dea roade. in cazul
lui Aaron, a fost yorba des pre observarea senza\iilor neplacu-
te, cum ar fi apasarea din piept, tremurul mainilor ~i gandurile
neplacute precum A~ putea face pipi pe mine ~i despre a Ie permi-
te pe deplin sa apara in loc sa Ie respinga. Aceasta presupune 0
schimbare profunda in ceea ce prive~te modul de raportare la
ganduri ~i sentimente. Dupa cum a demonstrat metafora lup-
tei cu odgonul, sa dai drumul la franghie in loe sa te lupp cu
GEORGE W. BURNS
monstrul reprezinta gestul psihologic necesar pentru accepta- 153
rea lucrurilor a~a cum sunt. De pe aceasta pozi\ie nedefensiva,
Aaron poate intra in legatura cu experien\ele nedorite pe care Ie
evita anterior, precum ~i cu cele placute dirora Ie ducea doru!.
Odata ce a realizat defuziunea de continutul gandurilor, lui
Aaron i-a fost mai u~or sa Ie accepte a~a cum apar. Propunandu-i
sa revedem metafora escaladarii muntelui, I-am rugat pe Aaron
sa aplice acceptarea ca proces la experien\a escaladarii.
- Nu este neobi~nuit ca, atunci cand faci alpinism, sa dai
peste un obstacol nea~teptat, precum 0 ie~itura, a afirmat e!.
Cand se intampla a~a ceva, este firesc ca pana ~i cei mai buni
alpini~ti sa-~i doreasca sa dispara, sa se intrebe cate batai de cap
Ie va da ~i dad n-ar fi mai bine sa renun\e, pur ~i simplu.
- Cu toate acestea, am adaugat eu, pentru ca alpinistul sa
tread de ie~iturii, trebuie sii-i accepte prezen\a. Nici dorin\ele,
nid ingrijorarea alpinistului n-o vor face sa disparii. Mai curand,
un alpinist experimentat ii observa cu atenpe caracteristicile ~i
ia 0 decizie in cuno~tin\ii de cauza, pe baza experien\ei sale de
alpinist, despre felul in care va continua urcu~ul pe munte.
Exemplul cu ie~itura a fost folosit in timpul ~edin\ei pentru
a ilustra felul in care procesul acceptiirii poate fi aplicat in via\a
lui Aaron. Adeseori, Aaron i~i petrecea 0 mare parte din timp
incercand sii redudi aparitia ~i frecven\a gandurilor anxioase. in
mod paradoxal, atunci cand a pus in practicii acceptarea gandu-
rilor ~i sentimentelor ~i a inceput sa duca 0 via\ii plinii de satis-
factii, anxietatea ~i tensiunea au devenit mai putin supariitoare.
Numai prin acceptarea deplina a trairilor din prezent a scazut
cu adevarat frecven\a experien\elor personale dificile, la fel cum
depa~irea unei ie~ituri presupune acceptarea dificultiipi inainte
de a putea gasi 0 cale de a 0 depa~i.
vtndKarea prin povefti • Escaladarea muntelui anxiet:i~ii
 154 Sentimentul transcendent al sinelui
Sinele-drept-context se refera la observarea propriilor expe-
riente de pe pozitia "Eu/Aici/Acum". Se refera la un senti-
ment transcendent al sinelui, care este con~tient de ceea ce se
petrece atat In interior, cat ~i In exterior, In prezent. A~a-zisul
sine-drept-context este diferit de sinele definit de continutul
gandurilor: Sunt nelini~tit; sunt un ca/arator nepriceput; nu sunt
bun de nimic.
Pentru a ajuta la intelegerea acestui proces specific meditati-
ei bazate pe con~tientizare, i-am prezentat lui Aaron metafora
tablei de ~ah:
Inchipuie-p 0 tabla de ~ah. Pe tabla sunt a~ezate piese
albe ~i piese negre. Acestea sunt gandurile, sentimentele,
amintirile tale. Piesele negre sunt gandurile negative,
precum: Sunt nelini~tit; s-ar putea sa fac pipi pe mine; voi fi
atilt de stilnjenit, iar cele albe se cearta cu acestea, spunand
lucruri de genul: 0 sa fie bine; n-ai mai fiicut pipi pe tine de
mult timp; oamenii vor intelege. Care e locul tau In toata
povestea? Gande~te-te ca este posibil sa semeni mai
degrabii cu tabla de ~ah pe care se afIa piesele decat cu
piesele in sine.
Scopul folosirii acestei metafore a fost de a arata ca, atunci
cand cineva traie~te sentimentul sinelui-drept-context mai
degraba decat pe cel al sinelui-drept-continut, I~i da seama ca
gandul Sunt un alpinist nepriceput este doar 0 piesa neagra de pe
tabla de ~ah.
Asemenea tablei de ~ah, tu e~ti spapul In care au loc eveni-
mentele, i-am explicat eu lui Aaron. Poti privi "jucatorii" cum
GEORGE W. BURNS
acponeaza a~a cum 0 fac Intotdeauna, fara sa fii implicat fara 155
voia ta .m " Iup t""
a .
Pentru a-I ajuta pe Aaron sa realizeze defuziunea de gandu-
rile autoreferenpale, am utilizat din nou metafora gandurilor ca
ochelari, intarind astfel legatura cu sinele-drept-context: atunci
cand nu-ti dai seama ca ai ochelarii pe nas, ai impresia ca gan-
dul este "autentic" ~i te reprezinta. A~adar, atunci cand gan-
de~ti: Sunt un alpinist nepriceput, est: greu sa actionezi Intr-un
mod care sa contrazica acest gand. Insa atunci cand realizezi
defuziunea de gandurile despre sine, poti privi experienta esca-
ladarii ca un observator afIat in contact cu prezentul, fara nicio
nuanta de culoare. Pop observa senzatia care te incearca atunci
cand apuci strans 0 stanca ~i te apropii de urmatoarea priza. Poti
observa forta necesara, efortul picioarelor ~i mi~carea propriului
corp in spatiu.
Contactul cu prezentul
Sa fii in contact cu prezentul Inseamna sa con~tientizezi expe-
rientele interioare ~i exterioare pe masura ce apar. Contactul cu
prezentul este vital pentru intensificarea celorialte procese speci-
fice meditatiei bazate pe con~tientizare. Astfel, metaforele folo-
sesc limbajul pentru a se referi la experienta contactului cu pre-
zentul, dupa ce a fost realizata defuziunea de ganduri, de pe
pozipa sinelui drept observator neingradit de continutul gan-
durilor ~i care accepta in totalitate orice se ive~te.
Pentru a incuraja contactul cu prezentul, I-am rugat pe Aaron
sa aplice metaforele privitoare la defuziune la gandurile ~i la sta-
rea de anxietate din prezent. Atunci cand a aparut gandul Sunt
nelini~tit, a fost urmat de gandul Poate ca voi deveni ~i mai neli-
ni~tit ~i apoi de Nu vreau sa simt asta. Aaron a permis fiecaruia
Vindecarea prin poveJti • Escaladarea muntelui anxiet~tii
156 dintre ganduri sa se transforme in cate 0 pereche de ochelari cu
Ientile colorate ~i a observat cum este sa Ii pna dinaintea ochilor.
Exersarea intrarii in contact cu prezentul in timpul ~edintei i-a
aratat lui Aaron cum sa ramana in contact cu prezentul in limp
ce face alpinism.
Valorile ~i comportamentul angajat
Valorile sunt insu~iri comportamentale alese de fiecare. Sunt
directii in viata. Nu sunt scopuri specifice, concrete, care pot
fi realizate sau indeplinite. Nu sunt substantive. Mai curand,
sunt particularitap ale modului de trai. Sunt adverbe. Definirea
valorilor in cadrul terapiei ajuta ciientii sa inteleaga implicap-
ile pe termen lung ale propriului comportament din prezent.
Metaforic vorbind, aceste insu~iri dorite sunt asemenea unei
gradatii de pe 0 busola - reprezinta 0 directie de urmat. Pe
masura ce incep sa ia decizii de viata in concordanta cu propri-
ile valori, in loc sa incerce sa evite anumite sentimente sau giln-
duri, ciienlii traiesc sentimente mai intense de satisfactie fata de
propria vi~ta. In cazullui Aaron, incercarile de a tin~ sub 'con-
trol anxietatea il impiedicau sa se bucure de valorile considerate
importante: studiul, petrecerea limpului cu prietenii ~i implica-
rea in activitap fizice, cum ar fi escalada.
Clarificarea valorilor ciienplor nu ar duce la rezultate de suc-
ces in lipsa unui comportament angajat. Fara asumarea unui
risc, fara luarea unui angajament, viata ramane plina de ~ova­
ieli ~i centrata pe sine. Atunci cand oamenii vor acpona tot mai
mult intr-un mod eficient, bazat pe valori personale, caracterul
evolutiv al comportamentului uman va incepe sa fie in avanta-
jul, nu in dezavantajullor.
GEORGE W. BURNS
Alegerea unei cai spre varful muntelui ~i apucarea ferma a 157
unnatoarei prize au fost folosite drept metafore pentru valorile
~i comportamentul angajat ale lui Aaron. Oppunile referitoare la
calea de urmat permit procesului de escaladare sa aiM loc. Daca
a urca" n-ar fi mai important decat "a cobori", atunci bucuria
"de a face alpinism ar fi cu neputinta. Adevaratul scop este de a
urca - de a trai. Insa urmarea unei direcpi permite realizarea
procesului.
Aaron a constatat in mod repetat ca mi~carile noi pe jumata-
te facute dau intotdeauna gre~. Pentru a invata 0 mi~care noua,
omul trebuie efectiv sa-o laca - in intregime. Aceasta a devenit
metafora angajamentului, iar fiecare nou exercipu terapeutic a
fiicut trimitere la "incercarea de a gasi 0 noua priza". Metafora
era folositoare in confruntarea cu obsta cole ~i probleme. Aaron
spusese ca vrea sa fad alpinism cu incredere ~i s-a plans ca
anxietatea 11 impiedica. Aceasta afirmape putea fi germenul din
care sa creasca 0 noua varianta a evitarii experienpale. Am sta-
bilit 0 legatura intre observapa de mai sus ~i obiectivele terape-
utice, spunand urmatoarele:
- Cuvantul incredere este alcatuit din doua parti: in-, care
inseamna "in interiorul", ~i -credere, care inseamna "a fi incre-
dintat de ceva" sau "a avea incredere in ceva". Astfel, a face alpi-
nism cu incredere este similar cu a face alpinism avand increde-
re in ceva sau in concordanta cu valorile personale. Aceasta nu
inseamna neaparat sa te simp increzator in sine, cel pupn nu la
inceput. Inseamna sa fii fidel pe insup - sa actionezi din con-
vingere. Asta inseamna in-crederea.
Descoperirea valorii de a face alpinism cu incredere i-a per-
mis lui Aaron sa se dedice actiunilor care servesc la inaintarea
in direcpa de viata aleasa. Acum, cand mintea ii este napadita
Vindecarea prin poveJli· Escaladarea muntelui anxiet~tii
158 de gandurile de demult precum: Nu pot s-o fac; sunt prea obosit;
este imposibi/; vai, iaril~i mil cuprinde nelini~tea, Aaron poate realiza
defuziunea de ganduri, Ie poate observa a~a cum sunt in prezent
~i Ie poate accepta fara rezerve de pe pozitia sinelui observator.
Atunci cand se confrunta pe nea~teptate cu 0 ie~itura, 0 poate
depa~i fara sa se impotriveasca prezentei acesteia. Luandu-~i
angajamentul de a acpona in concordanta cu valorile sale ca alpi-
nist, nu in funcpe de ceea ce Ii dicteaza gandurile, Aaron poate
ajunge atat in varful muntelui real, cat ~i al celui metaforic.
Flexibilitatea psihologica
Clienpi dovedesc flexibilitate psihologica atunci cand folosesc
procesele specifice meditapei bazate pe con~tientizare, pentru a
face alegeri bazate pe valorile personale ~i pentru a se angaja sa
actioneze in consecinta. Pe masura ce a continuat ~edintele de
te;apie, Aaron a inceput sa descrie trairi din timpul catararilor,
care dovedeau flexibilitate psihologiea. $i-a prezentat metoda
drept "cum sa invatam sa ne odihnim pe drum" ~i a descris dife-
renta dintre "odihnire" ~i metodele anterioare pe care Ie incerca-
se pentru atenuarea incordarii din brate ~i maini:
- Obi~nuiam sa-mi scutur bratele, dar de curand mi-am dat
seama ca de fapt rna epuizez singur, secatuindu-mi energia de
care am nevoie pentru a face alpinism.
Odihna, ~i-a dat el seama, este mai degraba 0 metoda con~ti­
enta de a nu face nimie. Mai degrabii decat "a face ceva pentru a
nu face nimie", cum ar fi sa-~i scuture bratele pentru a se relaxa,
Aaron a invatat sa ramana sprijinit de stanca, menpnand doar
atata incordare cat sa nu cada, pentru a-~i recapata fortele ina-
inte de a relua urcu~ul.
GEORGE W. BURNS
Aceasta discutie ne-a permis sa folosim odihna drept meta- 159
fora pentru deprinderea capadtatii de renuntare la lupta cu
anxietatea.
- Asemenea musculaturii care se relaxeaza, daca fad ceva,
aceea nu este acceptare, am afirmat eu.
- Tot a~a cum a ~ti sa-p la~i bratul sa atarne este ceva ce ~tii
sa faci fara sa te gande~ti, a adaugat Aaron.
- Exista 0 legatura intre ceea ce faci acolo ~i situapa de aici
privitoare la anxietate, am raspuns eu.
- Daca m-a~ putea abandona in felul acesta ~i in viata, ar fi
perfect, intr-adevar perfect. Am inceput sa-mi dau seama cum
ar fi, a conchis Aaron.
Rezu Itatu I cazu Iui
Folosirea metaforelor pentru transmiterea eficienta a diverse-
lor procese ale terapiei ACT a fost incununata de succes in cazul
lui Aaron. Anxietatea a incetat sa mai fie un aspect esential al
viepi sale. A inceput sa faca mai des alpinism, caliitorind tot mai
departe de casa, fara a pne cont de previzibila anxietate. In cele
din urma, s-a alaturat unui grup international de alpini~ti ~i a
strans banii necesari unei caliitorii in jurullumii, pentru a face
alpinism. Terapia a luat star~it dupa 18 ~dinte, cu pupn inainte
de inceperea minunatei inipative. Anul urmator, mi-a trimis peri-
odic ilustrate din toate colturile lumii, aratandu-mi cum a infrun-
tat, acceptat ~i escaladat munte dupa munte. Era evident, jude-
cand atat dupa cuvintele scrise, cat ~i dupa expresia de pe chipul
sau, ca munpi escaladap nu reprezinta numai ceva concret. Una
dintre ilustrate l1infap~a pe Aaron stand langa un pisc inalt ~i
avea ca titlu doar urmatoarele cuvinte: "Muntele Anxietapi".
Vindecarea pri" po¥eJtI. Escaladarea muntelui anxiet~tii
160 Referinte bibliografice

Hayes, S. c., Strosahl, K. ~i

Wilson, K. G. (1999). Acceptance
and Commitment Therapy: An Experiential Approach to
Behavior Change. New York: Guilford Press.

PARTEA A DOUA

Crearea unor relatii pozitive

GEORGE W. BURNS
CAPITOLUL 6

Cazullui Carol

incurajarea lu~rii deciziilor prin

metafor~ ~i hipnoz~

MICHAEL D. YAPKO

Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala

~i profesionala

Dr. Michael Yapko este psiholog clinician ~i terapeut de

cuplu ~i de familie, avand domiciliul in Fallbrook, California.
Este recunoscut la nivel international pentru interesul deose-
bit acordat terapiei de scurta durata, hipnozei clinice ~i tra-
tamentului depresiei majore, semnand numeroase carti, capi-
tole de carte ~i articole pe aceste teme (a se vedea sectiunea
bibliografica).
Este membru al Asociatiei Americane de Psihologie, mem-
bru al Asociatiei Americane de Terapie Maritala ~i de Familie
(American Association for Marriage and Family Therapy), mem-
bru al Societatii Intemationale de Hipnoza, membru al Societatii

Vindecarea prin pov~ • Cazullui Carol

164 Americane de Hipnoza Clinica, laureat al Premiului Milton H. Caracteristicile terapeutice 165
Erickson pentru Excelenta $tiintifiea in Activitatea Publicistica in
Domeniul Hipnozei ~i laureat In 2003 al Premiului Pierre Janet Problemele abordate
pentru Excelenta Clinica. • Indecizie
Michael are 0 casnicie fericita alaturi de Diane, specialista • Gandire ruminativa
In logopedie pediatrica. Impreuna, Ie place sa faca drumetii in • Ambivalenta
natura In timpulliber. Michael a Inteles de mult ca 0 poveste • 0 casnicie nefericita
reu~ita poate captiva ~i educa oamenii, la fel cum trebuie sa faca • Teama de despartire
~i 0 terapie eficienta. • Conflict de tip "abordare-evitare"

Prezentarea capitolului Resursele dezvoltate

• 0 perspectiva motivanta, pozitiva
in cazul de fata, Michael descrie un tratament realizat intr-o • Mecanisme de ajustare pozitive
singura ~edinta, in cadrul caruia propune 0 metafora creata de • Ducerea pana la capat a unei decizii
terapeut In contextul mai larg al unei interventii de tip hipno- • Acceptarea Indoielii ~i a sentimentelor contradictorii
tic aplicata lui Carol, 0 dienta casatorita de m~lt timp, chinuWi • Senzatia de evolutie
de indecizie in privinta unui eventual divort. In stilul sau dar, • Mai multa incredere
Michael contureaza procedeele pe care le-a folosit pentru acce- • Acceptarea faptului ca nu exista decizia "corecta"
sarea resurselor ~i obiectivelor dientei, In timp ce s-a concentrat
asupra rationamentelor prin care c1ienta a rezolvat dificila sar- Rezultatele vizate
cina de luare a unei decizii. Yom afla rationamentele din spatele • Luarea cu responsabilitate a deciziilor
evaluarii ~i planificarii tratamentului, fundamentul interpreta- • Con~tiinta unui scop
rilor terapeutice ~i motivatia inc1uderii metaforei In ~edinta de • Autodezvoltare ~i evolutie
terapie. Metafora prezentata In capitolul de fata reprezinta doar • Capacitatea de a actiona
una dintre "interventiile" propuse lui Carol in timpul ~edintei • Acceptarea pretului platit
de terapie. $edinta a fost filmata In Intregime eu echipament
profesionist ~i este disponibila pe site-ul doctorului Yapko, la Contextu I ~edi ntei
www.yapko.com.
in decembrie 2003, am avut prilejul de a participa ca membru
al corpului profesoralla Congresul de Terapie de Scurta Durata

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin povefti • Cazullui Carol

166 finantat de Fundatia Milton H. Erickson. Intrunirea a avut loc
in San Francisco, California, ~i a reunit peste 0 mie de terapeuti
care imparta~au cu totii dorinta de a face psihoterapie de scurt~
durata intr-un mod mai eficient.
In timpul intiHnirii, am fost rugat sa tin 0 demonstratie clini-
ca pe viu care sa lamureasca anumite aspecte ale abordarii mele
clinice. Am intitulat demonstratia "Posibilitati ~i probabilitati in
hipnoza", un titlu suficient de general pentru a include orice
fel de problema puteam fi rugat sa abordez in timpul ~edintei,
intrudit nu aveam nici cea mai vaga idee cine se va oferi volun-
tar din public pentru a-mi sluji drept partener in aceasta initiati-
va, cu atat mai putin ce fel de problema rna va ruga sa abordez.
Intentia generala era sa demonstrez posibilele beneficii ale hip-
nozei in interventiile clinice.
Intervievarea lui Carol.
Stabilirea obiectivelor ~i evaluarea resurselor
In urma unei scurte prezentari a cailor prin care hipnoza
poate imbunatati capacitatea de rezolvare a problemelor, am
intrebat publicul daca cineva din sala ar fi interesat sa se ofere
voluntar drept client in cadrul demonstratiei. Cu coada ochiu-
lui, am observat cum se ridica 0 mana. Am confirmat imediat ca
am vazut gestul, inclinandu-mi capul in semn de aprobare spre
femeia care ridicase mana, ~i abia apoi mi-am dat seama ca-mi
este cunoscuta. Dupa cum s-a dovedit, voluntarul era 0 femeie
care participase la un seminar de-al meu cu aproximativ ~apte
ani in urma ~i care fusese, de asemenea, subiect pentru demon-
stratii in cadrul atelierului respectiv. In afara acestei unice intal-
niri cu ani in urma, nu mai avusesem nicio tangenta cu ea.
GEORGE W. BURNS
Voluntarul era 0 femeie pe nume Carol, care a inceput prin 167
a-mi aminti cand ~i cum ne cunoscuseram. Am inceput ~edin-
ta de terapie intreband-o pe Carol daca are un anumit obiectiv
sau 0 anumita problema pe care vrea s-o abordam in ziua aceea.
_ Ma aflu oarecum intr-o rascruce a vietii, una destul de
importanta, de fapt, a spus ea. Incerc sa decid daca sa redevin
celibatara la 61 de ani sau daca sa raman casatorita. Incerc sa iau
o decizie de foarte multa vreme ~i m-am gandit ca poate fi un
bun subiect de discutie, a continuat ea.
I-am adresat lui Carol urmatoarea intrebare:
- Cum vei proceda in luarea acestei decizii extrem de impor-
tante pentru tine?
Pentru a evidentia ca incerc sa inteleg procesulluarii decizi-
ei, am repetat:
- Nu intreb care este decizia, ci intreb cum vei proceda in
luarea deciziei.
- Ei bine, rna gandesc la asta de ceva timp, ~i s-au intamplat
ni~te lucruri care m-au impins sa iau 0 decizie ... sau mai degra-
ba sa incerc s-o fac, a raspuns Carol. Am discutat cu colegii, cu
prietenii foarte apropiati, nu cu multe persoane, insa straduin-
du-ma de asemenea, cred eu, sa vad mai bine in sufletul meu,
sa rna vad dintr-un alt unghi sau sa-rni inchipui cum ar fi sa tra-
iesc 0 alta viata. Iar asta mi s-a parut deopotriva palpitant... ~i
infrico~ator. Insa am observat ca, din anurnite puncte de vede-
re, [el mai degraba palpitant decat infrico~ator in ultima vreme
~i Imi cam starne~te curiozitatea. Am mai fost singura ~i chiar
mi-a placut.
In continuare, a spus ca i se pare ca se percepe "mai degraba
drept 0 individualitate decat 0 parte a unei familii sau a unui
cuplu casatorit".
Vindecarea prin pove¥i • Cazullui Carol
168 Ascultand-o pe Carol cum vorbe~te despre uria~a decizie ce ii
putea marca viata, urmaream sa inteleg procesul prin care abor-
deaza luarea unei astfel de decizii. La urma urmei, este impro-
babil ca un proces defectuos de luare a deciziilor sa produca 0
decizie buna. Astfel, voiam sa ~tiu ce factori ia Carol in conside-
rare, carora Ie acorda, poate, prea multa importanta ~i pe care
ii trece cu vederea sau ii considera prea putin importanp, dad!
exista vreunul.
De ce era indicata folosirea metaforelorin cazullui Carol?
Deoarece 0 tratam pe Carol in neobi~nuitul context al unei
intervenpi intr-o singura ~edinta realizata in fata a sute de necu-
noscup, abordarea mea trebuia sa fie incurajatoare ~i lipsita de
agresivitate. Nu voiam sa-i pun prea multe intrebari ~i s-o fac
sa se simta vulnerabila in fata grupului ~i nici nu-mi trebuiau
mai multe informapi in afara celor cerute. Detaliile ~i exemplele
suplimentare nu mi-ar fi comunicat mai mult dedit ceea ce ~tiam
deja. Sugestiile indirecte, inc1usiv folosirea metaforelor, sunt
ideale in astfel de situatii - atunci dind cineva este vulnera-
bil - ~i in cazul clienplor care vor ~i resping, totodata, sfaturile
directe, preferand sa ajunga pe cont propriu unde i~i doresc (5.
Erickson, 2001; M. Erickson, 1958; Erickson ~i Rossi, 1976; Haley,
1973). Astfel, folosirea metaforelor parea 0 metoda respectuoasa
de a 0 pune la incercare pe Carol ~i, in acela~i timp, de a 0 spri-
jini. Pe deasupra, deoarece Carol, prin chiar firea ei, era incli-
nata sa reflecteze mai profund dedit altii, imi era limpede dl
pot folosi metafore ~i ca rna pot bizui pe tendinta fireasca a lui
Carol de a porni intr-o cautare a semnificapilor importante pen-
tru ea. Chiar ~i a~a, nu a fost totul indirect: i-am oferit lui Carol
GEORGE W. BURNS
o formulare directa a problemei-cheie atunci cand am intrebat-o 169
cum are de gand sa abordeze procesul de luare a deciziei. In
momentul in care am introdus metafora principala in ~edinta
de terapie, Carol era deja familiarizata cu problema pe care 0
abordam: luarea ~i punerea in aplicare a unei decizii dificile, in
ciuda sentimentelor contradictorii din prezent, prin concentra-
rea asupra posibilelor beneficii. Prin urmare, i-a fost mai u~or
sa patrunda in cadrul cognitiv ~i perceptual oferit de poveste.
Informa~ii generale despre hipnoza,
sugestii indirecte ~i metafore
Ca specialist cu vechime in hipnoza clinica ~i ca autor ~i pro-
fesor in domeniu, m-am dedicat cu abnegatie incurajarii utili-
ziirii hipnozei pe scara mai larga in randul clinicienilor. Exista,
cu siguranta, dovezi solide care arata ca hipnoza imbunatate~­
te calitatea psihoterapiei in general ~i a terapiilor cognitiv-com-
portamentale in particular (Lynn, Kirsch, 5arabasz, Cardefia ~i
Patterson, 2000; Schoenberger, 2000; Yapko, 2003). Integrarea
hipnozei in terapia cognitiv-comportamentala (cognitive behavio-
ral therapy - TCC) ~i in abordarile terapeutice strategice s-a aflat
in centrul preocuplirilor mele profesionale de-a lungul intregii
cariere, mai ales in privinta tratarii tulburarii depresive majore
(Yapko, 1992, 2001, 2006).
In general, hipnoza nu este considerata a fi 0 terapie de sine
statatoare (Asociapa Americana de Psihologie, 1999). Mai degra-
ba, hipnoza este considerata un mijloc de comunicare a concep-
telor terapeutice catre client, precum ~i un mijloc de creare a
unui mediu propice (adica receptivitate din partea clientului
~i un context incurajator), astfel incat clientul sa asimileze mai
Vindecarea prin poveJti • Cazullui Carol
170 bine mesajele terapeutice esen\iale. Atunci cand studiem litera-
tura ~tiin\ifidi ~i clinidi privitoare la hipnoza, aflam 0 mul\ime
de lucruri despre prelucrarea informa\iilor in creier, percep\ie,
sugestibilitate, dinamica influentelor interpersonale, rela\ia din-
tre creier ~i psihic, puterea a~teptarilor de a influenta rezultatele
terapeutice, puterea ideilor de a modela reac\iile emo\ionale ~i
comportamentale, precum ~i multe alte variabile care, singure
sau in combina\ie, influenteaza in mod direct reac\ia unui indi-
vid la mesajele transmise de altul (Yapko, 2003).
Domeniul hipnozei clinice a manifestat un interes deosebit
fata de poten\ialul metaforelor terapeutice ca mijloc de comuni-
care (B. Erickson, 2001; Haley, 1973; Lankton ~i Lankton, 1989).
In ceea ce ·prive~te formularea unei sugestii hipnotice, exista 0
varietate de modalita\i posibile de "ambalare" ~i de comunicare
a unui mesaj menit sa aiba valoare terapeutica. Acestea variaza
de la sugestii directe, la 0 extrema a spectrului structurii suges-
tiilor, pana la sugestii indirecte, la cealalta extrema a spectrului.
Astfel, un domeniu de interes constant in randul clinicienilor
~i al cercetatorilor a fost studierea avantajelor ~i dezavantajelor
metodelor de comunicare directe ~i indirecte in contextul psiho-
terapiei (Lynn, Neufeld ~i Mare, 1993; Yapko, 1983, 2003).
In mod evident, metafora este 0 forma de comunicare indi-
recta. In loc sa discute in mod direct cu cineva despre probleme-
Ie cu care se confrunta sau in loc sa propuna in mod direct cuiva
sa reac\ioneze intr-un anumit fel, terapeu\ii care intrebuinteaza
metafore folosesc cai indirecte, pentru a stimula ascultatorul sa
creeze asocieri subiective. Ascultatorului i se spune 0 poveste
despre alta persoana aflata in circumstante diferite sau i se pre-
zinta 0 analogie detaliata care se refera doar indirect la proble-
mele cu care se confrunta.
GEORGE W. BURNS
Poten\ialele beneficii ale intrebuintarii metaforelor au fost 171
descrise elocvent intr-o varietate de contexte. Acestea includ:
1. Avantajul de a putea invata din experienta altuia;
2. Posibilitatea scazuta de a starni impotrivire sau 0
atitudine defensiva din partea clientului, prin oferirea
de sugestii intr-o maniera indirecta;
3. Mai multa fiexibilitate, deoarece clientului i se ofera
oportunitatea de a interpreta intelesul metaforei in felul
propriu;
4. Adaptabilitatea metaforelor, care permite aplicarea lor
la una sau multe dimensiuni ale experientei (fiziologica,
comportamentala, cognitiva etc.);
5. Posibilitatea de a aduce la viata invataturi terapeutice
importante, intr-o maniera u~or de retinut (asociind
astfelinvataturile cu contexte specifice; Burns, 2001,
2005; Zeig, 1980).
Totu~i, potentialul terapeutic al metaforelor poate fi lesne
contestat, daca imprejurarile in care sunt folosite nu sunt adec-
vate. Exista constrangeri legate de intrebuintarea metaforelor,
dupa cum urmeaza:
1. Metaforele sunt 0 forma abstracta de comunicare, insa
multi oameni, daca nu chiar majoritatea, au un stil
cognitiv concret, putand sa nu inteleaga invataturile
pove~tii;
2. Metaforele presupun ca ascultatorul sa porneasca
in ceea ce se nume~te 0 "cautare a semnificatiilor",
un proces proactiv pe care oamenii pasivi (indeosebi
cei deprimati) este posibil sa nu se straduiasca sa-I
realizeze;
Vindecarea prin povefti • Cazullui Carol
172 3. Metaforele pot fi vazute drept evazive din cauza lipsei
unei relatii directe cu problemele clientului ~i pot
fi astfel subapreciate, daca acesta prefera un stil mai
direct (Bums, 2001; Yapko, 2003).
Orice ~edinta de hipnoza clinica, asemenea oricarei ~dinle
de terapie, implica inevitabil numeroase forme ~i niveluri de
comunicare. Atunci dind am inipat ~i apoi am realizat demon-
stratia clinica pe viu, am presupus ca unele dintre mesajele
schimbate cu celalalt participant la demonstratie vor fi destul
de directe, iar altele vor fi indirecte. Daca cineva ar fi urmarit
intreaga demonstratie clinica, ar fi observat 0 gama completa
de sugestii intrebuin\ate in vederea atingerii obiectivelor tera-
peutice generale. Totu~i, in capitolul de fa\a, rna voi concentra
in primul rand asupra folosirii metaforelor a~a eum a fost faeuta
in cadrul demonstrapei de hipnozii.
Identificarea obiectivelor terapeutice
Atunci dind intervievez un client, cel mai adesea imi este
u~or sa fiu de acord cu obiectivele sale. Experien\a clinidi m-a
inva\at eli, de cele mai multe ori, oamenii ~tiu ce vor, dar nu
sunt siguri cum sa obtina asta. Uneori insa, oamenii se gasesc
intr-<> situape in care sunt silip sa faca 0 alegere, dar nu Ie sura-
de niciuna dintre variante. ~i mai rau este atunci cand oame-
nii i~i dau seama ca trebuie sa aleaga intre variante care nu
doar ca nu Ie surad, ci sunt poate chiar dureroase. Aceasta este
dilema lui Carol: are 0 casnicie nefericita ~i nu vrea sa rama-
na eu sotal ei, dar ii este teama sa renun\e la casnicie. Niciuna
dintre variante nu este convenabila ~i ambele Ii pot provoca 0
GEORGE W. BURNS
suferinta emo\ionala considerabila. Acesta este clasieul conflict 173
"de tip abordare-evitare". Carol trebuie sa fie capabila sa ia
o decizie ~i s-o puna in practica, intelegand in mod realist ca,
~diferent .c~ decizie :a lua, vor exista dlteva consecinte nega-
tive, dar mClUna carela sa nu-i poata face fata, daca ~tie ce face
~i de ce 0 face.
• Ce ~juta. oame~ii sa indure suferinta unui divorF Ce ii ajuta
sa faca fat a evemmentelor dureroase ale vietii ~i, in cele din
urma,. sa Ie depa~asca? Din experienta mea, exista mai multi
facton de care depmde capacitatea euiva de a lua 0 decizie difi.
ciIa ~i de a 0 pune in practica. in primul ~i in primul rand, acea
~ersoana. t.rebuie sa aiba 0 perspectiva motivanta asupra urma-
nlor pozltive pe termen lung care justifica indurarea suferintei
pe tennen scurt necesara pentru a ajunge unde dore~te. In cazul
in ca~e Carol.nu i~i ~a seama eu claritate ca beneficiile vor pre-
vala m cele dm urma asupra pref1!lui platit, pretal in sine poate
parea en~nn: dev.e~d 0 pi~dica. In al doilea rand, acea persoa-
na tre~ule sa depna mecamsme de ajustare pozitive, cum ar fi
c~paclt~tea de a face fala sentimentelor contradictorii, precum
~l rea~llor celorIalp, care, in mod inevitabil, vor fi ~i pozitive, ~i
negative. Carol va trece negre~it prin momente de indoiala refe-
ritoare la corectitudinea deciziei luate ~i probabil ca va intalni
~i alte persoane care Ii vor pune la indoiala faptele ~i motivele.
Va tr~b~i sa poata merge pana la capat cu decizia luata, chiar ~i
a~? cand :a av~a indoieli, daca vrea sa evite blocajul indeci-
Zlel. In al treilea rand, acea persoana trebuie sa aiba senzapa ca
e:olueazii eumva odata eu trecerea timpului. Trebuie sa existe
IU~te ~epere care sa-i indice ca face intr-adevar progrese. Carol
trebUie sa poata observa pe parcurs indiciile care ii arata ca a
ales calea cea buna, daca vrea sa-~i sporeasca increderea in sine
Vindecarea prin pov~ • Cazullui Carol
174 ~i in capacitatea de a lua decizii de bun-simt in care poate avea
incredere fara a avea regrete tardive.
In timp ce 0 ascultam pe Carol, mi-am dat seama ca se pri-
cepe sa-~i analizeze emotiile ~i ca, in general, este destul de
perspicace. Aceste resurse de pret puteau fi acceptate ~i utili-
zate. Totu~i, din unele puncte de vedere, poate ca acorda prea
multa atentie propriilor sentimente. Concentrarea asupra sen-
timentelor de nemultumire fata de situatia in care te afli poate
duce la amplificarea lor, putand amplifica involuntar ~i senti-
mentele de teama ~i de indoiala fata de schimbarea situatiei.
Cu alte cuvinte, atunci cand Carol i~i folose~te sentimentele
drept punct de reper pentru luarea deciziilor, sentimentele sale
contradictorii pot intarzia sau chiar impiedica luarea unei deci-
zii dificile.
Ar putea cineva sa se afle in situatia lui Carol ~i sa nu aiba
sentimente contradictorii? Pare foarte putin probabil. Carol i~i
asuma un risc ~i i~i punea in joc sentimentul starii de bine inte-
rioare indiferent de calea aleasa. Dupa cum recunoscuse, simtea
~i teama, ~i entuziasm in acela~i timp, insa, in loc sa accepte ine-
vitabilitatea sentimentelor contradictorii din astfel de situatii, i~i
dorea clarita tea oferita de 0 singura emotie.
_ M-am hotarat s-o las [decizia) sa se dezvaIuie singura ~i
sa accept ca imi voi da seama cand am sa fiu pregatita s-o fac ~i
cand are sa fie momentul potrivit... a spus ea. Sunt incredinta-
ta ca 0 mai buna cunoa~tere a propriei persoane ~i dobandirea
unui sentiment de forta interioara, care sa devina vizibil, rna vor
ajuta sa ajung acolo unde trebuie sa ajung cu adevarat... Cred ca
ar fi util sa accept pur ~i simplu ca pasul cel mai potrivit pentru
mine va deveni tot mai clar... Imi voi da seama de asta ~i rna voi
simti pregatita sa fac ceea ce trebuie sa fac.
GEORGE W. BURNS.
Daca criteriul folosit de Carol in luarea deciziilor era de a nu 17S
mai avea sentimente contradictorii, criteriul era nerealist. Este
mult Il).ai realist sa iei 0 decizie care sa te ajute sa evoluezi, in
ciuda faptului ca ai sentimente contradictorii.
Carol spera ca, intr-un fel sau altul, i~i va da seama instinctiv
care este "pasul potrivit" ~i ca atunci decizia va fi ~or de luat.1n
opinia mea, se ~la din ambele puncte de vedere.1n primul rand,
sa ~tii care este pasul potrivit presupune sa existe pasul potrivit.1n
realitate, 0 decizie ca aceasta nu are nimic de-a face cu pasul potri-
vit, ci cu un pas potrivit. Orice decizie va lua Carol, fie de a ramane
in casnicia nefericita, fie de a renunta la aceasta, va fi viabila. Orice
decizie va avea atilt un pret, cat ~i beneficii. Prin urmare, problema
este aceea ca niciuna dintre decizii nu va fi placutii, nici in prezent,
nici in viitor. Acomodarea cu 0 relatie nefericita nu este 0 optiune
convenabila. La fel, nici acomodarea cu greutatile vietH unei femei
necasatorite ~i infruntarea de una singura a problemelor nou-ivite
nu sunt variante convenabile. Astfel, nu este realist sa te a~tepti ca
o decizie sau cealalta sa para corecta sau sa fie in mod clar alegerea
cea mai buna. Aceasta perspectiva are 0 stransa legatura cu pre-
zentui, ciind atentia trebuie concentrata mai ales asupra viitorului:
ce va aduce fiecare decizie ~i care va fi pretul platit? Raspunsulla
aceste intrebari 0 va ajuta pe Carol sa decida pentru ce merita sa
plateasca un pret. Apoi va putea decide daca ea personal poate
plil.ti acel pret, p.nand cont de obiectivul propus ~i intelegand ca
beneficiile vor cantari mai mult dedit pretui plil.tit.
Resursele lui Carol
Carol este 0 femeie profunda, sensibila ~i perspicace. Are 0
carieril. de succes, copii reu~iti ~i timp de 40 de ani a facut fatil.
Vindecarea prin ~. Cazullu; Carol
176 cu darzenie unei disnicii dificile, ca sa n-o numim altfel. in mod
c1ar, este capabiIa sa-~i urmeze scopuriIe, chiar ~i atunci cand
calea catre atingerea acestora este greu de urmat. Astfe\, demon-
streaza ca are capacitatea de a face abstractie uneori de propriile
sentimente ~i de a pune datoria inaintea dorintelor personale,
unul dintre cele mai avansate ~i mai complexe ansambluri de
abilitati pe care poate spera cineva sa Ie dobandeasca.
De asemenea, Carol crede in corectitudinea ~i in importanta
propriilor emotii. Este convinsa ca, daca Ie analizeaza ~i Ie cer-
ceteaza suficient, sentimentele pot fi un indicator precis al expe-
rientei sale de viata. Oamenii armonizati emotional cu propria
per;oana sunt ad~seori capabili sa-~i foloseasca emotiiIe drept
factori catalizatori ai unui comportament consecvent. Faptul ca
ea era con~tienta de sentimentele sale contradictorii ~i ~i-a dat
seama cand entuziasmul a inceput sa prevaleze asupra temeriIor
mi-a aratat ca, probabiI, luase deja decizia de a renunta la casni-
cie. in urma interviului, mi-am format impresia ca incearca pur
~i simplu sa gaseasca 0 cale prin care sa accepte mai u~or deci-
zia (lucru valabiI, poate, ~i pentru altii). Consider ca in aceasta
consta resursa numita "control asupra impulsuriIor" ~i ca 0 ase-
menea intelepciune ~i chibzuinta ajuta la formarea integritatii de
caracter. Acestea sunt alte resurse remarcabiIe detinute d: Carol.
De asemenea, Carol este con~tienta de propriul corp. I~i folo-
se~te senzatiiIe corporale drept reper pentru evaluarea propriei
persoane ~i a propriilor reactii. A fa~t ~bservatii ~ep~t~te de~­
pre modificarea senzatiilor corporale. m tim!,~1 ~edmtel.~l ult.en-
or acesteia, mai precis despre senzatia de latire a umenlor ~1 de
cre~tere a fortei in partea superioara a corpului. Astfel, capacita-
tea sa de co~tientizare a emotiilor ~i a senzatiilor fizice, precum
~i inzestrarile intelectuale s-au imbinat cu observatiile despre
GEORGE W. BURNS
procesul schimbarii umane, pentru a-mi oferi resurse de pret de 177
utilizat in timpul ~edintei.
Fiirtd ea insa~i psihoterapeut, Carol crede, evident, ca oame-
nii pot evolua ~i se pot schimba. $tie cu siguranta ca, pe masura
ce 0 fac, vechile ata~amente se destrama ~i se creeaza altele noi.
Acest sistem de convingeri era independent din punct de vedere
functional de decizia pe care trebuia s-o ia, iar asta in dezavanta-
jul hrl Carol. De aceea, obiectivul principal al ~edintei lui Carol
a devenit sa Ii reamintesc, in contextulluarii propriei decizii, ca,
daca vrea ca viata sa mearga mai departe, va trebui in mod ine-
vitabiI sa lase in urma anumite lucruri.
Hipnoza ~i modulln care i-a fost comunicata
metafora lui Carol
in urma interviului ~i a conturarii obiectivelor prezentate mai
devreme, am initiat inductia hipnotica. Inductia hipnotica este
procesul prin care obtinem atentia c1ientului ~i ii marim trep-
tat concentrarea ~i receptivitatea. Hipnoza presupune de obicei,
dar nu in mod obligatoriu oferirea de sugestii de relaxare, pen-
tru reducerea anxietatii c1ientului ~i a potentialului ei perturba-
tor. De asemenea, hipnoza presupune impulsionarea gandirii
clientului, crearea senzatiei ca sugestiile oferite au un scop bine
determinat. Se creeaza astfel a~teptari legate de posibilitatea de
a afla ceva plin de semnificatie in timp ce c1ientul este absor-
bit de proces. Hipnoza nu are capacitatea de a vindeca prin ea
insa~i - mai degraba, noiIe asocieri care se formeaza in mintea
c1ientului in timpul procesului sunt cele care au potential tera-
peutic, iar metafora, in contextul hipnozei, poate fi un mijloc de
sprijinire a formarii aces tor noi asocieri (Yapko, 2003).
Vindecarea prin pov~ti· Cazullui Carol
178 Odata <:e Carol a reu~it sa se eoneentreze, ~i-a inehis oehii ~i
a devenit tot mai atenta la cuvintele mele, am ineeput sa-i vor-
bese despre normalitatea sentimentelor eontradictorii din anu-
mite situapi ~i despre unele dintre resursele personale pozitive
pe care i Ie deseoperisem. Am vorbit in general despre faptul cii
viata presupune In mod inevitabil schimbari, fie ea este Yorba
despre sehimbari din mediul social, geografie, de mundi, din
relatiile de prietenie sau legate de interesele personale. I-am
sugerat di sanatatea mentala este definita de capacitate a de
adaptare la aeeste schimbiiri. Mai departe, am remareat ea exis-
ta multe dii de luare a deciziilor ~i am subliniat ea unele procese
de luare a deciziilor sunt eficiente in anumite situapi, dar nu ~i
In altele. Apoi am aratat ea viata, prin natura ei, este ambigua,
in sensul ea nu exista un inteles clar, indiscutabil ori eea mai
eoreeta decizie. Unele dintre eele mai importante decizii pe care
cu topi suntem nevoip sa Ie luam in viata trebuie luate pe baza
unor informapi insuficiente. Totu~i, eeea ce determina in cel mai
inalt grad ealitatea viepi noastre sunt consecintele deciziilor pe
care Ie lui'irn. Prin urmare, i-am atras atenpa lui Carol asupra
coneeptului ambiguitapi ~i am inlesnit normalizarea (depatolo-
gizarea) sentimentelor sale de nesiguranta, astfel indit sa poata
accepta teama sau indoiala drept eeva inevitabil, continuand sa
evolueze prin luarea unor decizii inteligente.
Odata ce a fost prezentat ~i dezvoltat eonceptul de ambi-
guitate, am putut intari ideea cii nesiguranta inseamna rise.
Astfel, am iacut 0 trecere fireasca spre discupa despre faptul ca
orke decizie importanta aduce atat avantaje, cat ~i dezavantaje.
Aceasta idee mi-a perrnis sa arilt ca pana ~i schimbiirile care sunt
in mod dar pozitive impliea eel putin cateva consecinte negati-
ve. Acesta a fost momentul din procesul de hipnoza in care am
GEORGE W. BURNS
-lI\trodus metafora principala, un fragment din piesa Inherit the 179
Wind (Lawrence ~i Lee, 1951/2003; ecranizata sub titlul Procesul
maimute1or, 1960, regia Stanley Kramer).
Am ales sa-i spun lui Carol povestea de fata datorita senza-
pei ell evita sa ia 0 decizie majora de viata fiindca i~i da seama,
in mod instinctiv, ell oriee decizie luata va fi probabil dureroa-
sa. Analizand ani in ~ir posibilele decizii, evita de fapt sa ia 0
decizie. Carol voia sa evite atat suferinta provocata de continu-
area easniciei, cat ~i pe cea provoeata de divort, insa continua-
rea unei viep marcate de indecizie ~i inertie permanente era la
fel de dureroasa. Astfel, voiam s-o fac sa se eoncentreze asupra
ideii mai realiste ~i mai responsabile ea, daea vrea sa progre-
seze - in orice direepe -, va trebui sa plilteasca un pret. Voiam
mai ales sa transmit mesajul ea pentru orice lueru de valoare va
trebui platit un pret, iar intelepciunea consta in a-ti da seama ca
pretuI pliitit este justificat de rezultat. De exemplu, 0 buna educape
presupune ani de studiu ~i renuntarea frecventa la timpulliber.
Metafora imprumutata din piesa Inherit the Wind, pe care am
parafrazat-o din memorie, scoate in evidenta aceea~i chestiu-
ne, ~i anume ca, pe masura ee progresam din punct de vedere
~tiinj:ifie ~i social, va trebui sa platim un pret. Personajul Henry
Drummond, interpretat de Spencer Tracy in adaptarea cinema-
tografica din 1960, este un avocat care apara un invatator ce a
indriiznit sa predea teoria evolupei intr-un oragel profund reli-
gios, ai carui locuitori interpreteaza intr-un sens cat se poate de
literal invataturile Bibliei. Drummond face observapa cii dezvol-
tarea cunoa9terii poate presupune revizuirea sau chiar renunta-
rea la ideile imbrap~ate anterior. De9i poate fi neplacut uneori,
ne sfatuie~te el, nu ar trebui sa lasam sentimentul de neplacere
sa ne Impinga spre alegerea unei ignorante eomode. Discursul
Vlndecarea prin po~ • Cazullul Carol
180 lui Drummond, rezumat de metafora prezentata lui Carol, reli-
efeaza importanta prevederii ~i a curajului de a plati pretul
progresului. Metafora, in forma in care i-a fost comunicata lui
Carol, precum ~i prezentarea orala care a pregatit terenul sunt
inc1use In sectiunea urmatoare.
Inherit the Wind. 0 metafora despre pretul progresului
Exista ceva ce u~ureaza munca anevoioasa, nu-i a~a?
Con~tiinta unui scop ... con~tiinta a ceea ce se aHa la
capatul drumului... ~i nimeni, absolut nimeni nu este mai
puternic dedit un om cu 0 cauza ... Ceea ce s-a petrecut
de-a lungul acestor ani ... arata ce se intampla atunci cand
iti faci 0 cauza ... din dezvoltarea con~tiintei de sine ...
din autodezvoltare ... ~i tu ai facut asta. Nu e deloc 0
coincidenta faptul ca ... lucrurile pe care e~ti in stare sa Ie
faci acum ... cu ani In urma ... nici nu ti-ar fi trecut prin cap
ca Ie vei reu~i... a~adar, curiozitatea de care dai dovada ...
pe masura ce iti observi propria evolutie... ~i e interesant
ca folosesc cuvantul evolu[ie ... fiindca, pentru mine, este 0
exprimare dinadins aleasa ... Imi amintesc cum, cu ani In
urma, am fost profund impresionat de lectura cartii... ~i
apoi de vizionarea filmului... Inherit the Wind ... povestea
procesului lui John Thomas Scopes, din Tennessee, de
la inceputul secolului trecut... Spencer Tracy a fost eel
care i-a dat viata ... atunci cand s-a adresat juratilor ... care
dezbateau soarta unui om ce indraznise sa predea despre
evolut ie ... ~i a spus: "Doamnelor ~i domnilor jurati..·
cunoa~terea, progresul, are un pret ... " $i apoi I-a cuprins
un soi de visare ... in timp ce Ie vorbea juratilor ... dar
GEORGE W. BURNS
parca nu pentru ei vorbea ... era cufundat In ganduri... pe 181
cand spunea: "E ca ~i cum un omulet sta In spatele unui
birou ~i stabile~te pretul progresului... spunand: «Da,
doamna, puteti vota ... ~i puteti participa in viata politica
cu drepturi egale... Insa atunci nu va Yeti mai putea folosi
de faptul ca sunteti femeie». Sau: «Da, domnule, puteti
cumpara un avion ... ~i puteti calatori rapid pe distante
mari... insa norii vor mirosi a benzina ... iar pasarile nu v~r
mai avea niciun mister». Sau: «Da, doamna, puteti primi
un aparat telefonic ... ~i puteti schimba pe loc inforrnatii cu
ceilalti··· Insa ... Yeti renunta la 0 parte din intimitate .... iar
departarea i~i va pierde farmecui»" ... $i lucrurile despre
care lti vorbea tatiil tau [cand iti spunea: "Fa ce trebuie,
chiar daca e greu"] ... ~i sfaturile din ziare [care spuneau:
,,$ansele sunt adesea ratate pentru ca se prezinta sub
aparenta unor lucruri greu de facut"] ... ~i ceea ce va
dainui... rna rog, dupa ce ~edinta se va termina ... va fi
intelesul evolutiei... fiecare pas inainte ... presupune sa
la~i ceva in urma ... daca vei alege sa continui relatia in
viitor ... ceva se va schimba ... rar dad vei alege ;a nu
continui relatia in viitor ... ceva iara~i se va schimba ...
~i senzatia de latire a umerilor ~i de forta din partea
superioara a corpului... ~i acel sentiment. .. mai profund ...
mult mai profund ... ca nu trebuie neaparat sa ~tii... ce se
va intampla ... Este suficient sa ~tii ca ... indiferent care
va fi pretul progresului... II vei pHiti cu draga inima ... cu
u~urinta ... cu buna ~tiinta ... cu puterea data ... de lucrurile
facute din proprie vointa ... a~adar, Carol, acorda-ti un
ragaz ... pentru a asimila ~i a-ti insu~i totulintr-un ~od
foarte profund ... iar atunci cand te vei gandi la dreptulla
Vindecarea prin ~ • Cazullui Carol
182 cand vei vedea avioane ... cand vei folosi telefonul...
VOt...
gandurile te vor purta ... spre propria evolutie ... propria
evolupe ...
Apoi Carol a fost ajutata sa se trezeasca. Atunci cand a des-
chis ochii, primele cuvinte pe care le-a rostit au fost: "Mi-I pot
permite!" Atunci cand am intrebat-o daca are ceva de adaugat,
a spus: "Am vrut sa spun «Mi-I pot permite! Mi-I pot permite!»
atunci cand incheiai". Aceste comentarii spontane ~i energice
mi-au aratat ca a inteles mesajul metaforei: progresul, de orice
fel, are un pret. "Strategia" de luare a deciziilor putea evolua de
la nevoia de comoditate la recunoa~terea faptului ca i~i permite
sa plateasca pretul schimbarii.
Apoi, Carol ~i cu mine am raspuns la 0 serie de intrebari
din partea membrilor publicului, iar ~edinta demonstrativa s-a
incheiat cu multumirile pe care ni Ie-am adresat unul altuia pen-
tru contribupa la realizarea ~edintei. I-am cerut lui Carol permi-
siunea de a lua legatura cu ea, pentru a-i supraveghea evolupa,
~i mi-a acordat-o. Am primit mai multe mesaje de la Carol, eel
mai recent dintre aeestea fiind trimis la 17 luni dupa ~edinta.
Comentariile sale de dupa ~edinta sunt incluse in urmatoarea
sectiune.
Mesajele de dupa ~edin~a
Primul mesaj de dupa ~edinta (trimis prin e-mail), zeee sap-
tamaru mai tarziu:
... Mi-am inehiriat un apartament §i rna mut saptamana
viitoare sau cam a§a ceva. Am mers §i la un contabil, in
GEORGE W. BURNS
legatura eu aspeetele financiare ... pentru a-mi asigura 183
fondurile necesare continuei EVOLUTII A SUFLETULUI
~I A SPIRITULUI ... [Voi organiza10 degustare de vinuri la
mine acasa, unde va putea veni oricine dore§te, pentru a
!?ea in cinstea DESFA.~URARII nemtrerupte a vietii mele ...
Ip multumese pentru interesul §i ajutorul acordat pentru
EVOLUTIA MEA CA PERSOANA. ~I CA TERAPEUT.
Salutari,
Carol
Al doilea mesaj de dupa ~edinta (trimis prin e-mail), ~apte
luni mai tarziu:
... M-am despartit, intr-adevar, de el; poate ca p-am dat
vestea (in ultimul e-mail) atunci cand m-am mutat efectiv
de acasa. Tema §edintei noastre a fost evolupa oamenilor,
in speta a mea. Am folosit caseta audio §i inregistrarea
video in numeroase rand uri, ehiar §i atunci eand am
fost la copaeul uria§ §i foarte batran unde merg pentru
a-mi aminti de tata. Am avut senzatia de latire a partii
sup~rio~re a corpului pe care am observat-o in timpul
§edmtel noastre §i apoi am continuat sa ascult restul
easetei in timp ee ie§eam din pad urea adanca in care se
aHa eopacul. In timp ce eontinuam sa urmarese temele
§i intelesurile profunde de pe caseta (am tendinta de a
descoperi intelesuri §i asocieri noi de fiecare data cand
o ascult), m-am gandit la posibilitatea ca §i sotul meu sa
aiba ceva de cagtigat de pe urma lor ... E 0 persoana careia
ii este greu sa intre in legatura eu propriile sentimente gi
amintiri, gi rna intrebam dad il poate ajuta 0 abordare
Vindecarea prin povefti. (azul lui Carol

184 pe mai multe niveluri, precum hipnoza ... Nu rna ocup
de tratamentullui §i nu am discutat cu el despre caseta
noastra, dedit ca sa-i raspund la intrebarile referitoare
la sentimentele mele fata de experienta respectiva, a§a
ca am incercat sa-i explic dar limitele. M-am gandit ca
s-ar putea sa te intereseze asta ... Iti multumesc pentru
ajutorul acordat §i, ca tot veni yorba, am folosit caseta
§i inregistrarea video numai de cateva ori, de§i mi-au
infiuentat categoric viata §i munca intr-un mod pozitiv
§i semnificativ.
Salutari,
Carol
Al treilea mesaj de dupa ~edinta (trimis prin e-mail), 17 luni
mai tarziu:
... Pentru mine, a fost 0 experienta foarte profunda §i
am vazut caseta de multe ori anul trecut, pentru a-mi
aminti §i a retrai senzatia de forta din partea superioara
a corpului §i inspirapa oferita de cuvintele tatalui meu ...
Aluziile posthipnotice la avioane, dreptul la vot al
femeilor, telefoane §i evolutie mi-au indus senzatia de
forta in partea superioara a corpului, mai ales avioanele,
atunci cand Ie aud sau Ie vad. De asemenea, consider
ca folosirea fragmentului din piesa Inherit the Wind a
subliniat §i a confirmat cu subtilitate sfatul tataiui meu
de a face ceea ce trebuie, chiar daca e greu, fiindca
avocatul §i invatatorul adoptau intr-adevar un astfel de
comportament in portretul care le-a fost schitat... Viata
mea personala se deruleaza incet, dar sigur, dupa cum am
GEORGE W. BURNS
=
anticipat ca se va intampla. Sunt in mijlocul unui divort 185
prin mediere dupa 44 de ani de casnicie §i constat ca imi
. permit s-o fac; de fapt, am constatat ca nu-mi pot permite
sa n-o fac. Decizia de a participa la demonstratie a fost
cruciala ...
Salutari,
Carol
Comentarii finale
Uneori, oamenii ajung la un blocaj pentru ca nu-~i cunosc
oppunile, iar alteori cand i~i cunosc optiunile, dar pur ~i sim-
plu nu Ie place niciuna dintre ele. Deciziile dificile sunt difi-
cile pentru ca sunt insotite de consecinte nedorite, poate chiar
dureroase. Ce justifica suferinta provocata de un divort daca nu
convingerea ca in cele din urma iti va fi mai bine ca urmare a
divortului? Insa ce se intampla atu:nci cand suferinta pe termen
scurt atama mai greu in perceppa cuiva decat beneficiile pe ter-
men lung? Daca fie refiectam prea mult, mai ales la aspectele
negative (obicei numit "ruminatie", care spore~te anxietatea),
fie avem un comportament evitant (incercam sa evitam, sa ama-
nam sau sa ocolim inevitabila suferinta), atunci fie yom lua deci-
zii neinspirate, fie nu yom lua nicio decizie, ramanand astfel
intr-un cerc vicios, care este el insu~i foarte frustrant ~i neplacut
(Nolen-Hoeksema, 2000, 2003).
Hipnoza este importanta mai ales ca mijloc de schimbare a
centrului de interes al oamenilor, iar metafora poate fi un mijloc
remarcabil de eficient de catalizare a transformarilor experi-
enpale. Consider ca evolutia lui Carol scoate in evidenta acest
Vindecarea prin pov• • Cazullui Carol
186 aspect. in eazul de fata, Carol a eonstatat ea problema este mai
degraba ambiguitatea, din cauza sentimentelor contradictorii
dirora Ie da na~tere, nu vreun soi de neajuns personal. De ase-
menea, a aflat ca orice actiune pe care 0 intreprinde va avea cel
putin diteva consecinte negative, in ciuda dorintei sale de a Ie
evita. A fost minunat sa aud primele cuvinte pe care le-a rostit
dupa ce s-a trezit din hipnoza: "Mi-o permit". Are dreptate -
~i-o permite. Carol are 0 multime de resurse personale minunate
~i a fost un privilegiu pentru mine sa pot colabora cu ea la rea-
lizarea ~edintei de hipnoza.
Referin~e bibliografice
Asociatia Americana de Psihologie, Departamentul de hipno-
za psihologica. (1999). Policy and Procedures Manual.
Washington, DC: Autorul.
Bums, G. W. (2012). 101 pove~ti vindecatoare pentru adulfi. Folosirea
metaforelor in terapie, trad. Daniela ~tefanescu,
Bucure~ti: Editura Trei.
Burns, G. W. (2011). 101 pove~ti vindecatoare pentru copii ~i ado-
lescenti. Folosirea metaforelor in terapie, trad. Cristian
Fula~, Bucure~ti: Editura Trei.
Erickson, B. (2001). "Storytelling". In B. Geary ~i J. Zeig
(coord.), The Handbook of Ericksonian Psychotherapy
(pp. 112-121). Phoenix, Arizona: Milton H. Erickson
Foundation Press.
Erickson, M. (1958). "Naturalistic Techniques of Hypnosis".
American Journal of Clinical Hypnosis, vol. 1, pp. 3-8.
GEORGE W. BURNS
Erickson, M. ~i Rossi, E. (1976). Hypnotic Realities: The Induction of 187
Clinical Hypnosis and Forms of Indirect Suggestion. New
York: Irvington.
Haley, J. (1973). Uncommon Therapy: The Psychiatric Techniques of
Milton H. Erickson, M.D. New York: Norton.
Lankton, C. ~i Lankton, S. (1989). Tales of Enchantment:
Goal-Oriented Metaphors for Adults and Children in
Therapy. New York: Brunner / Mazel.
Lawrence, J. ~i Lee, R. (2003). Inherit the Wind. New York:
Ballantine. (Publicata pentru prima oara in 1951.)
Lynn, S., Neufeld, V. ~i Mare, C. (1993). "Direct Versus Indirect
Suggestions: A Conceptual and Methodological
Review". International Journal of Clinical and Experi-
mental Hypnosis, vol. 41, pp. 125-152.
Lynn, S., Kirsch, 1., Barabasz, A., Cardeiia, E. ~i Patterson, D.
(2000). "Hypnosis as an Empirically Supported
Clinical Intervention: The State of the Evidence and
a Look to the Future". International Journal of Clinical
and Experimental Hypnosis, vol. 48, pp. 239-259.
Nolen-Hoeksema, S. (2000). "The Role of Rumination in Depres-
sive Disorder and Mixed Anxiety / Depressive
Symptoms". Journal of Abnormal Psychology, vol. 109,
504-511.
Nolen-Hoeksema, S. (2003). Women Who Think Too Much: How to
Break Free of Overthinking and Reclaim Your Life. New
York: Henry Holt.
Schoenberger, N. (2000). "Research on Hypnosis as an Adjunct
to Cognitive-Behavioral Psychotherapy". International
Vindecarea prin pove~ • Cazullui Carol
188 Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, vo!' 48, CAPITOLUL 7
pp. 154-169.
Yapko, M. (1983). "A Comparative Analysis of Direct and
Indirect Hypnotic Communication Styles". American
Journal of Clinical Hypnosis, vo!. 25, pp. 270--276.
Yapko, M. (1992). Hypnosis and the Treatment of Depressions:
Strategies for Change. New York: Brunner / Maze!.
Femeia care voia
Yapko, M. (2001). Treating Depression with Hypnosis: Integrating sa stea lnti nsa pe podea
Cognitive-Behavioral and Strategic Approaches. New
York: Brunner / Routledge.
Yapko, M. (2003). Trancework: An Introduction to the Practice of o utilizare socioconstructivista a metaforei, intr-o
Clinical Hypnosis (edipa a treia). New York: Brunner poveste despre doua cliente
/ Routledge.
Yapko, M. D. (coord.). (2006). Hypnosis and Treating Depression: VALERIE E. LEWIS
Applications in Clinical Practice. New York: Routledge.
Zeig, J. (coord.). (1980). A Teaching Seminar with Milton H.
Erickson, MD. New York: Brunner / Maze!' Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
~i profesionala

Dr. Valerie Lewis ~i-a luat doctoratulla Universitatea din

Houston ~i, ulterior, a infiintat primul curs postuniversitar In con-
siliere psihologidi din Australia, la West Australian Institute of
Technology (actualmente Curtin University). A Inceput sa lucre-
ze In practica privata in 1981, continuand sa predea cu juma-
tate de norma la University of Western Australia, James Cook
University, Edith Cowan University ~i la Institutul Milton H.
Erickson din Australia Occidentala (Milton H. Erickson Institute
of Western Australia), pana recent, cand a ie~it la pensie.

GEORGE W. BURNS Vindecarea pri" povl!Jli • Femeia care voia sa stea intinsa pe podea
190 Este membru al Societatii de Psihologie din Australia, al de gesturi pot ajuta clientul sa caute, sa descopere ~i sa puna in 191
Asociatiei Americane de Psihologie ~i al Societapi Intemationaie practica propriile observatii, masuri ~i intelesuri.
de Hipnoza, tinand in continuare seminare la Massey
University, Noua Zeelanda. In ultimii ani de cariera, a facut 0 Caracteristicile terapeutice
schimbare conceptuala majora, orientandu-se spre terapia post-
modernista, iar in prezent este adepta perspectivei sociocon- problemele abordate
structiviste. • Sentimente de furie
Valerie locuie~te in Coolum Beach, din Queensland, Australia, • Depresie
face voluntariat in mod activ in cadrul mi~carii ecologiste ~i are • Gandire ruminativa
doua nepoate: Gillian, de 12 ani, ~i Tatiana, de 7 ani. Este inte- • Sentimente de vina
resata de sanatate, conditia fizica ~i medicina antiimbiitranire. • Sentimente de confuzie in privin\a schimbarii personale
• Upsa grijii fata de propria persoana
Prezentarea capitolului
Resursele dezvoItate
Din vremuri imemoriale, pove~tile ne-au aratat ca avem ce • Acceptarea faptului ca sentimentele noi au inteles
invata de pe urma dificultatilor, experientelor ~i descoperirilor pozitiv
altor oameni. In capitolul de fata, Valerie ne arata cum poate fi • Imbunatatirea mecanismelor de ajustare
aplicat clinic acest principiu, folosind povestea invatamintelor • Ducerea pana la capat a noilor decizii
trase de 0 clienta, pentru a inlesni evolu\ia terapeutica a unei • Dobandirea sentimentelor de progres ~i de implinire
alte cliente. Este 0 poveste dintr-o poveste a doua cliente cu • Imbunata\irea increderii in sine
simptome principale foarte diferite (furie, respectiv depresie), • Imbuni'itatirea abilitiitilor de ingrijire a propriei
care se confrunta insa cu probleme foarte asemanatoare, legate persoane
de solicitarile crescute, relatiile de familie ~i lipsa grijii fata de
propria persoana. Abordand 0 perspectiva socioconstructivis- RezuItatele vizate
ta, postrnodernista, care evita protocoalele normative, capitolul • Gasirea unor noi intelesuri in cunoa~terea de sine
de fata demonstreaza utilizarea intervievarii ~i a colaborarii in • Sentiment crescut al respectului de sine
proc~sul terapeutic. Cruciala pentru aceasta abordare este dis- • Autodezvoltare ~i evolupe
ponibilitatea terapeutei de a patrunde in universul metaforic ai • Progres in relatiile personale
clientei, ridicandu-se de pe scaun ~i continuand discutia in timp • Acceptarea grijii fata de propria persoana drept ceva
ce sta intinsa pe podea alaturi de aceasta. Vom vedea cum astfel normal

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin povepl- Femeia care voia s~ stea lntinsll pe podea
192 0 utilizare socioconstructivista a metaforei
Urmatorul caz prezinta pove$tile ingemanate a doua femei
care se luptau cu probleme foarte asemanatoare, de$i aveau
simptome principale foarte diferite. Povestea principala vorbe$-
te despre Reina, principala cIienta, careia i s-a spus povestea
unei alte cIiente (Margrit), ca parte a terapiei. Era ceva obi$nuit
sa Ie cer cIienplor ce aveau pove$ti pline de invataminte permi-
siunea de a Ie spune mai departe povestea, desigur ascunzfm-
du-Ie identitatea, pentru a-i ajuta pe alpi. Astfel au stat lucrurile
in cele doua cazuri de fata.
Drept context, dap-mi voie sa prezint cateva informapi des-
pre perspectiva mea asupra terapiei, la care am ajuns dupa 0
viata intreaga dedicata meseriei $i dupa expunerea la majori-
tatea ~colilor de gandire principale. Adeptii socioconstructi-
vismului considera ca psihicul este construit social ~i, in mare
masura, produsul unui ansamblu discursiv de pove$ti, presu-
punand folosirea plina de creativitate a limbajului ce refiectii in
mod necesar practicile culturale ~i interactiunile sociale. Astfel,
psihicul nu se na$te intr-un vid, ci devine 0 expresie a schimbu-
rilor sociale prin mijlocirea limbajului. Pentru adeptul sociocon-
structivismului, limbajul nu ofera 0 imagine sau 0 reprezentare
a situapei existente. Mai curand, intelesurile sunt descoperite in
modul de folosire a limbajului in cadrul raporturilor sociale, din
care face parte terapia.
Terapia poate fi vazuta drept un exemplu de practica discur-
siva avand loc intre doi sau mai mulp oameni. Sunt discutate
narapunile actuale ~i sunt construite in colaborare alte narapuni,
care ar putea ajuta cIientii sa-$i repovesteasca vietile $i identi-
tatile intr-o maniera concordanta cu sentimentul de buna stare
GEORGE W. BURNS
interioara. Nu exista reguli fixe despre felul in care ar trebui 193
procedat, putand fi utilizate pe parcurs diverse abordari tera-
peutice, adesea calauzite de dorintele exprimate de cIienp sau
sugerate de intamplari spontane din cabinetul de terapie sau din
afara lui. De exemplu, cIientul $i-ar putea exprima dorinta de a
fi hipnotizat sau terapeutul ar putea propune folosirea hipno-
zei, daca pare fi folositoare ca adjuvant terapeutic, de exemplu
atunci cand cIientul i$i exprima nevoia de a se elibera de incor-
darea fizica $i psihica.
In terapiile socioconstructiviste, exista obiceiul de folosire a
martorilor $i a echipelor de refiecpe pentru ascultarea $i impar-
ta~irea pove~tilor cIientilor. Acest obicei refiecta 0 tendinta ce
provine in mare masura din contextul terapiei de familie, dar
care, conceptual, a devenit consacrata in terapia individuala.
Termenul de martor se refera pur $i simplu la 0 persoana incIu-
sa in procesul terapeutic, care poate repeta povestea cIientului
sau care ar Rutea spune 0 poveste foarte asemanatoare $i, astfel,
instructiva. In acest fel, deci, istorisirea pove~tii unei alte persoa-
ne de catre terapeut aduce acea persoana ca martor la nivel sim-
bolic. Numero~ii suspnatori ai terapiei narative ~i ai altor terapii
discursive utilizeaza adesea martori, suspnand in literatura de
specialitate ca demersul de imparta$ire a pove~tilor este benefic
pentru cIienp. Le poate oferi sentimentul ca nu sunt singuri in
propria poveste, ci ca fac parte dintr-o poveste mai ampla care
se repeta in multe locuri, ca parte a condipei umane. Multe cul-
turi imbrap~eaza ideea transmiterii pove~tilor catre urma~i, ca
parte a memoriei vii.
Schimbarea de directie din postmodernism, a~a cum este
adesea numita, se refera la abandonarea modelelor modernis-
te ale sinelui singular $i ale conceptului psihicului drept obiect
Vindecarea pri" poveJtI- Femeia care voia s~ stea intins~ pe podea
194 al analizei. Postmodernismul in terapie este in mare masura
o forma de scepticism fa\a de teoriile atotcuprinzatoare ~i, de
aceea, acest demers considera ca terapeutul nu abordeaza int1U-
nirea terapeutica la fel ca un specialist ce impune 0 anumita teh-
nidi, ci mai degraba ca 0 persoana ce adopta 0 atitudine intreba-
toare ~i cooperanta. Pe parcurs, clientul ~i terapeutul descopera
impreuna pove~ti ~i discupi folositoare ~i vindecatoare pentru
primul. Adeptul postrnodernismului nu considera ca interpre-
tarea sau narapunea sa este superioara in vreun fel celei a clien-
tului, ci ofera mai degrabii un cadru pentru aparipa unei pove~ti
alternative.
A~adar, ajungem la cazul prezentat in capitolul de fata. Pe
masura ce ascultam povestea Reinei, imi dadeam seama ca, trep-
tat, imi revin in minte cuvintele lui Margrit, 0 clienta mai veche.
Era aproape ca ~i cum cele doua traiau in universuri paralele,
a~a ca am sim\it ca Margrit poate juca rolul de martor pentru
Reina ~i ca repetarea pove~tii lui Margrit ar fi ca ~i cum a~ invi-
ta-o in cabinet, alaturi de noi, pentru a-~i imparta~i peripepile.
o cunoscusem pe Margrit cu mulp ani in urma, intr-un context
diferit, ~i, cu toate ca nu am reu~it sa Ie aduc pe cele doua clien-
te fa\a in fa\a, am gasit 0 modalitate prin care Margrit sa devina
martor la povestea Reinei.
Povestea Rei nei
Reina era 0 femeie marunta ~i v1inoasa, in varsta de 40 de ani,
care i~i purta parul negru rasucit intr-un coc in cre~tetul capului.
De~i nascuta in America de Sud, i~i petrecuse ultimii 25 de ani
in Australia. Mi-a spus intr-o engleza foarte expresiva ca este
casatorita ~i are gemene.
GEORGE W. BURNS
- Am fost dintotdeauna 0 persoana vesela ~i fericita, mi-a 195
spus ea, mereu am cantat ~i am muncit din greu. Fetele mele
sunt la liceu ~i am de facut 0 groaza de lucruri pentru ele -
mereu rna agit de colo-colo. Barbatul meu e om bun, dar e foar-
te retras ~i rna lasa pe mine sa-mi asum toate responsabilitaple.
Sotul ei lucra in cadrul unei firme de curatenie, in vreme ce
ea muncea ca ajutor intr-o bucatarie de spital.
Totul a mers bine, p1ina cand Reina a fost la un pas sa faca un
accident de ma~ina.
- Persoana din fata mea a facut ceva foarte prostesc, mi-a
explicat ea. A oprit brusc, iar eu am ie~it de pe carosabil ~i
mi-am bu~it ma~ina, ca sa nu intru in ea. Insa nu mi s-a intam-
plat nimic. N-am fost ranita gray ~i dupa 0 vreme m-am dat jos
sa vad ce face cealalta persoana. Am observat ca un copil mic sta
in picioare pe bancheta din spate a ma~inii.
Acest aspect avea sa se dovedeasca un factor semnificativ in
experien\a prin care trecuse.
De c1ind avusese loc accidentul, a indicat ea, suferise 0 schim-
bare de personalitate.
- Acum sunt mereu prost dispusa, nu vreau sa-mi ajut
membrii familiei ~i cel mai grave ca acum sunt furioasa pe ei.
Se indepartase de familie.
- Cine este persoana in care m-am transformat? a intre-
bat ea.
Pun1indu-~i aceasta intrebare, Reina parea sa admita ca este
naucita de schimbiirile survenite in propriul comportament de
cand avusese loc accidentul. $i eu imi pusesem intrebiiri despre
acest aspect ~i eram curioasa sa ~tiu in ce fel schimbarile pareau
s-o fi transformat in alta persoana. Prin urmare, am intrebat-o:
- Ce parere ai despre aceasta persoana?
Vindecarea prin ~ • Femeia care voia sa stea intins:i pe podea
196 _ Nu ~tiu dad! imi place, a raspuns ea, dar ~tii ce? Am sen-
zalia ca nu mai pot da inapoi acum. Nu cred eli vreau sa rna
intorc acolo.
Reina era foarte sincera ~i parea a fi 0 persoana care poate
prelua conducerea ~i care ~tie intotdeauna ce are de facut.
Conduita ei nu era cea a unei persoane deprimate.
Observarea unui model de responsabilitate
Voiam sa aflu povestea de viata a Reinei, a~a ca am rugat-o
sa-mi spuna mai multe despre trecutul ei. Mi-a spus di s-a nas-
cut intr-o familie saraca, iar mama ei murise cand era foarte
mica.
_ Tata a fost un om minunat, a spus ea. A muncit din greu
toata viata, dar a fost foarte pretenpos cu copiii sai. Se bizuia pe
mine sa-I ajut la cre~terea celorialp trei frap mai mici ~i la admi-
nistrarea gospodariei, ceea ce am ~i facut intotdeauna. Vreau sa
spun, nu discup ceea ce-p cere tata, ~i cine s-ar fi putut ocupa de
toate astea, daca nu eu? Eu eram mama.
Familia a emigrat in Australia, iar Reina a continuat sa se
implice foarte mult in treburile familiei pana dmd s-a mari-
tat, inainte de a implini 25 de ani. La mome~tul primei noastre
~edinte, copiii ei erau in ultimul an de liceu. In timp ce 0 ascul-
tam istorisindu-~i povestea, mi-am format imaginea unei femei
care a purtat intotdeauna responsabilitatea celorialti, a carei
perceppe asupra propriei identitap pare sa fie condiponata de
respectivele responsabilitap ~i care se preocupa prea pupn sau
deloc de propria persoana.
Se intamplase ceva important odata cu accidentul de ma~ina
evitat in ultima clipa sau "experienla morlii iminente", dupa
GEORGE W. BURNS
cum 0 descrisese ea, mai ales la vederea copilului din cealalta 197
ma~ina, care putea fi ucis daca ea nu vira brusc.
- Ceva legat de vederea copilului din ma~ina m-a facut sa
rna schimb, a explicat ea. Nu ~tiu de ceo
Vorbind despre aceasta intamplare, Reina a adaugat:
- ~tii ce? Cand rna gandesc la toata treaba asta, rna infurii
tot mai tare pe propria-mi familie. Nu inteleg.
- Da-mi mai multe detalii, am cerut eu. Ce anume te infurie
acum, dar nu te infuria inainte de accident?
- Pai, ~tii, top se a~teapta sa fiu vesela ~i sa fac absolut totu!,
a raspuns ea. Pregatesc intotdeauna masa pentru fiice ~i sol,
inclusiv la pranz. Ma ocup singura de cumparaturi, de spalat ~i
de curatenie ~i mai trebuie sa merg ~i la serviciu.
Reflectand la trecutul Reinei, m-am intrebat daca nu cumva
este yorba despre ceva caracteristic pentru viala ei. 0 compo-
nenta a co-construcpei narative care contribuie semnificativ la
realizarea terapiei 0 reprezinta con~tientizarea caracteristicilor
sau structurilor care prind forma in pove~tile spuse de clienp
~i comunicarea acestora clienplor pe masura ce avansam. Orice
poveste conpne unul sau mai multe elemente caracteristice sau
teme, ~i adeseori este de interes pentru client sa i se explice felul
in care apar ele in diversele pove~ti de viata dezvaluite la tera-
pie. Trebuie admis cii elementele caracteristice percepute de un
anumit terapeut pot fi influenlate de experienlele sale de viala ~i
de punctul sau de vedere. Astfe!, caracteristicile comunicate de
terapeut nu ar trebui considerate litera de lege, ci sunt oferite ca
parte a discupei in desfa~urare, pentru analiza.
- A~a s-a intamplat in familia ta, cu tatal ~i cu frapi tai? am
intrebat eu.
- Da, a raspuns ea.
Vindecarea pri" povefti • Femeia care voia s~ stea Tntinslli pe podea
198 Am continuat sa analizam subiectul ~i Reina a adaugat:
_ $tii, nu sunt numai furioasa, sunt ~i foarte obosita tot timpul.
Unde s-a dus energia mea?
Cu toate ca suferise dHeva contuzii minore in urma acciden-
tului, Reina nu simtea cii surmenajul este de natura fizica, cat
psihidi.
_ Am senzapa ca, dintr-odata, mi-am pierdut "elanul" de a
face toate lucrurile pe care Ie faceam inainte ... lucrurile facute in
mod normal, a explicat ea. $tii, familia mea crede ca am luat-o
pe aratura. Sunt pupn speriap. Chiar s-au bucurat cii yin aiei.
Reorientarea resurselor
In pofida tuturor acestor lucruri, Reina i9i pastrase in conti-
nuare simtul umorului. Atunci cand a venit la urmatoarea ~edin­
ta, mi-a povestit cum pregatise cu buna 9tiinta ni9te sandviciuri
ingrozitoare pentru familie, 9i s-a amuzat pe tema asta.
_ Nu ~tiu, a fost un gest meschin, dar in acela~i timp m-a
facut sa rna simt foarte bine ... ca ~i cum m-a~ fi razbunat sau
ceva de genul asta, a spus ea. M-am simpt un pie mai bine sap-
tamana asta. De pilda, am venit aici 9i nu mi-ai spus ca sunt
nebuna. Spune-mi, ce se intampla cu mine?
Am intrebat-o de ce crede ca este gre~it sa ai resentimente.
_ Pai, e gre9it sa nu vrei sa te ocupi de familie, socotesc eu,
dar ~tii ce, rna gandesc ca poate nu e chiar atat de gre9it pana la
urma, a raspuns ea. Am avut mai multa energie saptamana asta.
Nu foarte multa, dar am avut un pie.
Apoi m-am intrebat daca asta inseamna ca se ocupa din nou
de familie sau dacii a facut, poate, altceva. A~a cii am intrebat-o
cum ~i-a consumat pupna energie.
GEORGE W. BURNS
Mi-a spus ca a fost in vizita la 0 prietena. 199
_ Prietena mea a avut 0 idee buna, a spus ea. E yorba de ceva
ce rni-am dorit dintotdeauna sa fac. Aici va ocupap de hipno-
za, nu-i a9a? Ei bine, a~ vrea sa vad cum e. Nu !itiu de ce, poate
pentru ca in tara mea de ba!itina erau 0 multime de in!ii religi-
09i, iar mama obi9nuia sa-mi spuna pove~ti care imi diideau 0
stare buna. Prietena mea a fost la un hipnotizator ~i a ascultat
o poveste minunata care a ajutat-o, a~a ca vreau sa vad ce efect
are asta asupra mea. Poate ~tii 0 poveste care sa rna ajute, a9a
cum a ajutat-o pe ea.
- Ce fel de poveste crezi ca ti-ar placea? am intrebat.
- Nu ~tiu, poate 0 poveste care rna va ajuta sa inteleg mai
bine prin ce trec.
Daca Reina nu ar fi cerut in mod expres sa fie hipnotizata,
poate cii i-a~ fi spus doar povestea din timpul discupei terape-
utice. Cu alte cuvinte, de9i poate imbunatati procesul de inva-
tare, hipn~za nu este 0 componenta obligatorie a terapiei prin
metafore. Intrucat eram spre finalul !iedintei, i-am explicat cii
tot ce putem face in ziua aceea este sa incepem sa invatam des-
pre hipnoza 9i ca am sa rna gandesc la 0 poveste interesanta pe
care sa i-a spun data viitoare. A9a ca in restul gedintei am inva-
tat-o tehnici de relaxare autogena, pe care 0 folosesc adesea ca
mijloc de inducpe hipnotica. Am lucrat in colaborare, caci pre-
fer sa lucrez a~a indiferent ce facem, iar hipnoza nu constituie
o excep\ie. Capacitatea de hipnotizare consider ca ii apartine
clientului, nu terapeutului. Terapeutul ofera doar un cadru cu
ajutorul aproape oricarui comportament ritualic realizat prin
intermediullimbajului 9i discursului "hipnozei". Clientii folo-
sesc ritualul, In acest caz tehnicile de relaxare autogena: pentru
a se autohipnotiza.
Vindecarea prin ~. Femeia care voia s~ steaintins::i pe podea
200 Am intrebat-o pe Reina ee senzatii 0 ineeardi atunci cand
i~i relaxeaza complet mana, ~i mi-a spus ca ~i-o simte foar-
te grea. Apoi am rugat-o sa-~i imagineze ea ii este aproape
imposibil sa-~i mi~te mana ~i, odata ce a dus la indeplinire
sarcina, am rugat-o sa lase senzatia sa-i cup rind a bratul ~i
corpul ~i sa-mi descrie ce simte in acest timp. Am continuat
demersul, iar Reina a reu~it sa obtina 0 stare de relaxare foar-
te profunda.
In d!utarea pove?tilor
Atunci cand am rugat-o sa-mi povesteasca despre un loc
lini~tit in care i-ar placea sa fie cat timp se afla in starea de rela-
xare, Reina ~i-a amintit de pi'itutul ei din America de Sud, de
pe vremea cand mama ei era inca in viata ~i ii spunea pove~ti
de noapte buna. Am rugat-o sa-mi descrie incaperea, dad inca
o mai putea vedea cu ochii minpi. Mi-a descris 0 incapere cu 0
ferestruica prin care se vedea frunzi~ul copacilor ~i cu peretii
zugravip in culori vesele. Ii placea sa stea intinsa in pat ~i ~a
priveasca pe fereastra.
- Ma puteam simp exact ca acum chiar ~i pe-atunci, a spus
ea, dar a trecut multa vreme.
I-am sugerat ca la urmatoarea ~edinta de terapie i se va putea
parea foarte u~or sa revina in acest loc minunat, pentru a-~i
aminti pove~ti.
- Mama imi spunea pove~ti despre fetite ca mine, a indraz-
nit ea sa spuna.
Saptamana urmatoare, cand s-a intors, incepuse sa-~i reca-
pete incet energia ~i nu se mai gandea la fel de mult la copilul
din ma~ina.
GEORGE W. BURNS
_ Totu~i, membrii familiei rna exaspereaza ~i rna scot din minp 201
in continuare, a spus ea. Insa i~i dau toata silinta ~i umbla top in
varful·picioarelor in preajma mea. E foarte nostim intr-un fel.
Reina era foarte nerabdatoare sa incepem ~dinta de hipnoza
~i a intrat rapid in starea de relaxare, cu foarte pupne indrumari
din partea mea. Atunci cand mi-a spus ca se inchipuie stand
intinsa in patutul din copiliirie, mi-am dat seama ca vrea sa-i
spun 0 poveste.
In timpul ~edintelor cu Reina, imi tot aminteam de Margrit, 0
veche clienta, care venise la mine cu ani in urma, a carei poveste
imi amintea foarte mult de cea a Reinei ~i putea fi plina de inva-
tiiminte pentru ea, m-am gandit eu. lata povestea pe care i-am
spus-o Reinei.
Femeia care voia sa stea intinsa pe podea
"Acum cativa ani, am avut 0 clienta ciireia ii voi spune
Margrit. La fel ca tine, Margrit provenea din alta tara - din
Rusia, in cazul ei. Impreuna cu sotul ~i cei doi copii mici, emi-
grase in Australia, dupa ce i~i stabilise mai intai domiciliul in
alta tara din Europa de Est. Fusesera nevoiti sa-~i yanda fru-
moasele piese de mobilier ~i nu aveau nimic atunci cand au
ajuns aici. De-abia vorbeau limba engleza, iar sotul a reu~it sa-~i
gaseasca de lucru ca muncitor necalificat in domeniul construc-
p.ilor. Margrit s-a angajat la 0 fabrica de procesare a pe~telui,
iar ~eful sectiei de productie a fabricii s-a imprietenit cu ea ~i
a convins-o ca trebuie neaparat sa-~i cumpere 0 casa, pentru
a-~i asigura viitorul. Pentru a face asta, Margrit ~i sotul ei au
fost nevoip sa ia cu imprumut aproape intreaga suma necesara,
inglodandu-se in datorii.
Vindecarea prin poveJli • Femeia care voia s~ stea Tntins~ pe podea
202 Margrit a muncit din greu ani la rand $i a asigurat famili-
ei un camino Facea de toate pentru ai ei: gatea, facea curatenie,
mergea la cumparaturi, cosea. Membrii familiei s-au obi$nuit ca
ea sa aiM multa grija de ei, iar ea se mandrea cu asta. Cu vreun
an sau doi inainte de a veni la mine, Margrit a suferit 0 depre-
sie severa ~i a luat medicamente pentru a se vindeca. Sotul, care
a fost prezent la prima noastra $edinta, a spus ca in perioada
respectiva Margrit se transformase intr-o alta persoana, dar ca
in cele din urma i~i revenise la normal. Acum era din nou afec-
tata de 0 depresie severa, iar de data aceasta cei doi soti doreau
consiliere psihologica. Familia considera ca Margrit este bolnava
$i are nevoie de ajutor.
Atunci cand ne-am intalnit numai noi doua, Margrit mi-a
spus ca se simte 0 alta persoana atunci cand sufera de depresie.
Nu voia sa fad nimic pentru familie. Vorbea lent, fara expresii
faciale, a$a cum fac oamenii foarte deprimati. Am rugat-o sa-mi
povesteasca despre familia din care provine. Mi-a spus ca tata!
ei este un om sever caruia nu reu~e~te sa-i faca pe plac ~i ca fugi-
se de acasa pentru a se casatori la 0 varsta frageda, ca sa nu mai
aibli de-a face cu el. Numai ca sotul era aidoma tatalui. Trebuia
sa faca de toate pentru familie ~i, in general, nu 0 deranja trea-
ba asta.
Am intrebat-o pe Margrit daca exista vreun lucru pe care i-ar
placea sa-l faca pentru sine. Mi-a raspuns ea vrea doar sa stea
intinsa pe podea. Am poftit-o 5-0 fad, insa atunci cand mi-a
spus ca se simte stanjenita, am propus sa ne intindem amanda-
ua pe podea. Ceea ce am ~i facut.
In timp ce statea intinsa pe podea, Margrit mi-a spus ca simte
ca a lasat in urma toata viata ~i solicitarile dinainte ~i ca se peate
relaxa in intregime. Am propus sa ne relaxam amandoua pentru
GEORGE W. BURNS
o vreme ~i sa vedem cum e. Dupa un timp, Margrit a inceput 203
sa-mi spuna ca fiiea ei trebuie sa fad. totul atunci cand ea are
starea' asta. Am intrebat-o ce parere are despre acest lucru. A
cazut pe ganduri ~i apoi a spus:
_ Ei bine, rna simt foarte vinovata, dar poate dI nu e un
lucru chiar atat de rau, pentru ca 0 ajuta sa invete.
In timp ee continuam sa stam intinse pe podea ~i sa discutam,
am intrebat-o dad. i se pare ca gestul de a sta intins are un inte-
les aparte pentru ea ~i cum se simte in timp ce face asta.
_ Ei bine, rna simt libera, a raspuns ea. Nu fac ceea ce se pre-
supune el. ar trebui sa fac. Nu am voie sa stau intinsa.
Deoarece se apropia ora sa incheiem ~dinta, i-am atras aten-
tia asupra aeestui lucru ~i ne-am a~ezat din nou pe scaune. Am
intrebat-o dad n-ar vrea sa reflecteze la 0 intrebare pana la
urmatoarea intalnire: crede ca poate face ceva pentru sine numai
atunci cand este "bolnava" sau peate face lucruri care ii sunt pe
plac, doar pentru ea, fara sa fie "bolnava"? De asemenea, am
rugat-o sa faca ceva. I-am dat ca tema pentru acasa sa stea intin-
sa pe podea eel putin 0 data pe zi.
Ei bine, Margrit s-a achitat de ambele sarcini. Drept raspuns
la intrebarea mea, mi-a spus urmatoarele:
_ Nu, nu trebuie sa fii bolnav ca sa faci eeva pentru tine insuti·
In saptamanile care au urmat, in afara de a sta intinsa pe
podea, a inceput sa faca ~i alte lucruri doar pentru sine. Atunci
cand sotul ei a inceput sa se ocupe de grlidina, ~i-a dat voie sa
stea la soare ~i sa se relaxeze. In lac sa cheltuiasca banii numai
pentru nevoile familiei, a pus deoparte 0 midi suma pentru ea
~i ~i-a cumparat ni~te bijuterii. Nu mai facea absolut totul pen-
tru cei din jur ~i i s-a parut interesant ca, pe masura ce a lasat
lucrurile mai la voia intamplarii, ceilalti au ineeput sa-~i asume
Vindecarea prin pove~ • Femeia care voia sa stea intinsa pe podea
204 mai multe responsabilitap. De pilda, fiica ei se ocupa mai mult
de treburile gospodare~ti. Cu timpul, depresia s-a ameliorat. .. ~i
Margrit nu a uitat niciodata sa stea intinsa pe podea ori de dlte
ori a avut chef.
Acum, ~tiu ca aceasta este 0 poveste des pre alta persoana,
dar cred ca ne-a transmis amandurora un mesaj, Reina, ~i nu
~tiu care este acesta, dar poate ca imi vei spune tu atunci cand
te vei trezi din hipnoza ~i dupa ce vei reflecta 0 vreme la asta in
timpul saptiimarui. Voi reflecta ~i eu ~i Yom discuta despre asta
data viitoare cand ne Yom intaini."
Imparta~irea povel'tilor clientilor
imparta~irea pove~tilor clienplor poate fi un mijloc foarte efi-
cient de creare a senzapei ca e~ti martor, dupa cum am aratat
mai devreme. Clientii pot prelua din poveste orice Ii se pare
folositor pentru procesul de repovestire ~i recreare, atat pentru
terapie, cat ~i in viata. Atunci cand asculp un anumit client isto-
risindu-~i pove~tile, adesea ip aminte~ti de pove~tile clienplor
din trecut care au mers pe aceea~i cale sau au gasit rezolvari
ce ar putea merita sa fie imparta~ite. In timp ce 0 ascultam pe
Reina, mi-am amintit de Margrit. Ambele femei proveneau din
medii asemiinatoare - din familii din clasa muncitoare, de alta
origine decat cea australiana - ~i ambele fusesera stalpii fami-
liei. Am considerat ca pot avea multe sa-~i spuna una alteia ~i,
cu toate ca nu eram foarte sigura des pre ce poate fi yorba, am
considerat ca va merita osteneala sa-i ingiidui lui Margrit sa-~i
spuna povestea Reinei, prin intermediul meu. De asemenea, am
considerat ca astfel va fi satisfacuta dorinta Reinei de a asculta 0
poveste despre cineva asemiinator.
GEORGE W. BURNS
In cazul Reinei, folosirea pove~tilor avea legatura cu trecu- 205
tul ei, ea cerand in mod expres ca hipnoza sa includa 0 poves-
te, pentru a 0 ajuta in procesul terapeutie. Este important de
observat ca folosirea unor astfel de metode poate fi (sau poate
parea) un demers normativ, astfel incat ar fi bine ca terapeu-
tul sa ramana cooperant ~i sa analizeze impreuna cu clientul
oportunitatea folosirii metaforelor, a pove~tilor, a hipnozei, a
analizei cognitiv-comportamentale, a psihodramei sau a altor
abordari.
Daca terapeutul ~i clientul ajung impreuna la concluzia ca
istorisirea unei pove~ti ar putea fi folositoare, terapeutul va tre-
bui sa aleaga dintr-o multitudine de pove~ti. Bineinteles, poate fi
yorba despre metafore create de terapeut, descrise in alt capitol,
sau despre pove~tile clienplor, ca in studiul de caz de aiei. Ma
indoiesc ca exista vreo regula de urmat in aceasta privinta, insa
in general incerc sa fiu atenta la sugestiile oferite de pove~tile
personale ~i dorintele exprimate de client. Uneori, asemiinarea
dintre problemele unor clienp face ca alegerea sa fie evidenta,
dupa cum s-a intamplat in cazullui Margrit ~i al Reinei. Alteori,
poate ca un client mai vechi a gasit 0 solupe originala pentru 0
problema asemiinatoare sau pop sesiza 0 morala in povestea cli-
entuiui, care i s-ar putea parea folositoare.
Atunci cand repet 0 poveste, prefer sa nu rna complic ~i sa
renunt la detaliile inutile, pastrandu-Ie pe cele care il privesc pe
clientul actual. Din nou, nici aici nu exista reguli sau retete de
urmat, iar terapeutul trebuie sa se lase calauzit de personalita-
tea, nevoile ~i obiectivele clientului. De exemplu, daca stai de
yorba cu 0 persoana careia ii place sa treaca direct la subiect,
poate ca nu este 0 idee buna sa-i spui 0 poveste care dureaza
aproape 0 ora.
Vindecarea prin povefti • Femeia care voia sa stea lntins~ pe podea
206 Sunt incredin\ata eli pove~tile spuse clienplor tin mai degra-
ba de un proces de facilitare dedit de 0 intervenpe. Termenul
"intervenpe" rna duce cu gandulla un medic ce impiedica eve-
lulia infectiei administrand un antibiotic ori la un specialist
in terapie care intrebuin\eaza cine ~tie ce tehnica ingenioasa.
Lucrurile nu stau a~a in privinta acestui stil terapeutic. Terapia
ericksoniana, narativa, focalizata pe solupe, precum ~i celelalte
terapii discursive, tind sa ne indeparteze de atitudinea de "spe-
cialist" ~i sa ne apropie de folosirea pove~tilor ~i a metaforelor
obtinute ~i/sau inspirate din inse~i cuvintele clientului.lntrucat
astfel de pove~ti pot fi create in colaborare in anumite cazuri ~i
par a declan~a un proees de vindecare creatoare, prefer terme-
nul facilitare in loe de interventie sau orice alt termen care sur-
prinde esen\a procesului.
Un alt exemplu de facilitare ar putea fi cel cand am decis
sa rna intind pe podea alaturi de Margrit. Intrucat vlizusem ca
Margrit ezita sa preia inipativa, mi-a fost dar ca nu va face de
bunavoie ceva atat de neobi~nuit precum a se intinde pe podea
fara incurajare. Cum a~ fi putut-o incuraja mai bine dad nu
intinzandu-ma la randul meu? Am avut senzapa ca, daca rna
alatur ei, va accepta mai u~or ideea de a face lucruri placute. De
asemenea, gestul meu a produs amuzament, un lucru important
de adaugat in relapa noastra, caci Margrit nu prea avea parte de
a~a ceva in via\a.
Istorisirea pove~tilor este tot un proces de facilitare. Pove~tile
formeaza temelia intregii comunicari umane, Iimbajul insu~i
bazandu-se pe metafore ~i impletindu-se cu ele. Clien\ii pot
folosi sau ignora povestea, pot extrage din ea anumite elemente
sau 0 pot utiJiza ca sursa de inspirape. Nu tine de terapeut sa Ie
propuna clienplor ce sa faca cu povestea, ci doar s-o istoriseasdi,
GEORGE W. BURNS
astfel incat sa ofere un cadru conversa\ional sau discursiv de 207
la care c1ienpi pot pleca mai departe pe calea aleasa sau des-
pre care pot face observapi in conversapa neintrerupta care este
terapia.
Mesajullui Margrit pentru Reina
Reina a sunat pentru a-~i anula urmatoarea programare ~i a
reluat terapia cateva saptamaru mai tarziu. Era foarte binedispu-
sa ~i arata un pic ca mala care a inghipt canaru!.
- Vai, povestea despre Margrit a fost atat de frumoasa, mi-a
spus ea. M-am gandit mult la ea ~i mi-a mers la suflet. S-au
intamplat 0 groaza de lucruri. Stai numai sa-p povestesc! $tii,
am in\eles intocmai ce voia femeia din poveste atunci cand spu-
nea ca vrea sa stea intinsa pe pod ea. Mi-am dat seama ca ~i
eu vreau acela~i lucru. Atunci cand era sa fiu omorata ~i I-am
vlizut pe copila~ul acela care ~i el era sa fie omorat, mi-am spus:
"Cum de ceilalti pot doar sa ceara de la tine?" Insa cand m-a
incercat ~i pe mine dorin\a lui Margrit de a sta intinsa, mi-am
dat seama despre ce este v~rba. Nu era deloc vina familiei, era
vina ei. Ea avea nevoie sa stea intinsa ~i sa nu se simta vinovata
pentru asta. Nici familia mea nu era vinovata. Nu m-a obligat
nimeni sa fac totu!. Mi-am facut-o cu mana mea. A~a am fikut
toata via\a. Pe mine eram furioasa ~i imi varsam necazul pe ei,
de parca ar fi vina lor ca s-a intamplat asta ~i era sa mor sau
cam a~a ceva.
Mi-a spus di, asemenea lui Margrit, i~i facuse un scop in via\a
din a-~i bate singura cuie in talpa.
- Intotdeauna mi-am ascuns sentimentele. Nu mi se ingadu-
ia sa fiu indignata sau furioasa.
Vindecarea prin poveJti • Femeia care Yoia sa stea intins:i pe podea
208 I s-a parut ca a fost nevoie de accident ca sa-i cada valul de
pe ochi, a spus ea.
- Toata viata m-am cam prefacut ca anumite parp din mine
nu exista. Dar cum m-a~ mai fi putut privi in ochi? ~i eu simt
nevoia sa fac anumite lucruri, dar nu mi-am ingaduit-o nicioda-
tao ~i eu aveam nevoie sa stau intinsa pe podea.
- Ce inseamna pentru tine sa stai intinsa pe podea? am
intrebat.
- Ei bine, mi-a raspuns ea, exact la asta m-am gandit ~i exact
asta am facut de cand ne-am intalnit ultima oara. In cazul meu,
e yorba de altceva. Vreau sa invat sa dansez ~i sa pictez.
Mai departe, mi-a explicat ca nu i se ingaduise sa aiM pre-
ocupari creative, pe vremea cand era copi!, dupa ce ii murise
mama. Mai tarziu, ca mama, s-a simpt ingradita din acest punct
de vedere din pricina responsabilitaplor.
- Am simpt ca inca ceva a fost retezat in mine atunci ciilld
a murit mama, mi-a spus ea. $tii, mama a fost 0 femeie plina de
creativitate. Obi~nuia sa coasa ni~te broderii uimitoare. Atunci
cand m-ai hipnotizat, parca am zarit cateva dintre goblenurile ei.
~i eu am nevoie sa fac ceva asemanator. $tiam sa desenez destul
de bine la ~coala. Insa, ~tii, intotdeauna mi s-a parut ca e cam
caraghios, ca nu e 0 preocupare de oameni mario $i-mi mai place
sa rna mi~c pe muzica.
Avand profunda convingere ca trebuie sa faca toate aceste
lucruri pentru sine, s-a inscris impreuna cu sotulla un curs de
dans ~i, singura, la unul de desen.
- Ei, a exclamat ea dintr-odata, nu mi-ai spus ce impresie
p-a lasat pe povestea lui Margrit.
- Am ajuns cam la aceea~i concluzie ca tine, am raspuns,
recunoscand ca n-am ~tiut despre broderiile cusute de mama
GEORGE W. BURNS
ei ~i despre propria ei latura artistica neexprimata, cu toate ca 209
nimic din toate acestea nu rna luase prin surprindere. Apoi am
adaugat: M-am gandit ca nu trebuie sa fii "furioasa", dupa cum
nici Margrit nu trebuie sa fie "bolnava", pentru a face ceea ce-i
place.
In urmatoarele saptamaru, Reina ~i cu mine am discutat des-
pre modalitaple oportune prin care sa Ie vorbeasca membri!or
familiei despre nevoi!e ei ~i prin care siH determine s-o ajute
mai multo Spre surprinderea Reinei, membrii familiei s-au con-
format cu draga inima, caci i~i doreau cu adevarat s-o vada din
nou fericita. Furia i s-a stins incetul cu incetul, ~i-a recapatat
energia ~i a inceput sa comunice mai bine cu membrii familiei.
Ii placeau la nebunie cursurile de dans ~i de desen ~i, prin inter-
mediullor, ~i-a facut noi prieteni.
Mesajul Reinei l'i allui Margrit pentru noi
Atunci cand am intalnit-o pe Reina pentru prima oara ~i i-am
ascultat povestea, am fost frapata de asemanarea dintre poves-
tea ei ~i cea a lui Margrit. De~i aveau simptome foarte diferite,
mediul din care proveneau ~i faptul cii i~i facusera un scop in
via\a din a purta responsabilitatea tuturor se asemanau in mod
uimitor. Am avut senzapa ca gestul de a sta intinsa pe podea
simbolizeaza pentru Margrit gestul suprem de rasfat perso-
nal, pe care nu ~i I-a ingaduit niciodata sa-l facii. In loc sa se
lase cuprinsa de furie precum Reina, Margrit a cazut in ghea-
rele depresiei, insa, ingaduindu-~i sa fie receptiva la propriile
nevoi, a gasit calea de a 0 invinge. Am considerat ca, de vreme
ce Margrit nu poate fi de fata pentru a-~i spune povestea, ii pot
Iua eu locul, devenind astfeI 0 parte a procesului creativ care
Vindearu prin ~. Femeia care voia s:i stea lntins:i pe podea
210 este repovestirea. Reina a ascultat povestea lui Margrit, care CAPITOLUL 8
voia sa stea mtinsa pe podea, ~i a mteles pe deplin metafora. In
cazul Reinei, libertatea de a-~i satisface propriile nevoi i-a trezit
la viata creativitatea neimplinita ~i neglijata de multa vreme,
~i astfel Margrit a ajutat-o pe Reina sa-~i gaseasca propria cale.
$i terapeupi sunt adesea obligap sa se poarte mtr-un anumit
fel de catre membrii subgrupurilor culturale din care fac parte ~i Calatoria spre fericire -
au multe de mvatat din astfel de pove~ti metaforice. Clienpi no~ fara ajutorul ~erpa~ilor
tri ne inspira sa ne apropiem de ei printr-o m~iruire nemtrerupta
de pove~ti ~i mtelesuri. Asemenea lui Margrit, ~i Reina mi-a dat
voie sa-i istorisesc povestea, astfel indH acum cele doua femei o abordare bazata pe utilizarea resurselor
remarcabile, alaturi de terapeutul care le-a stat alaturi, va impar- clientului, pentru depa~irea unei relatii abuzive
ta~esc pove~tile lor de viata dumneavoastra, cititorilor, care la
randul dumneavoastra putep invata ceva din ele sau putep pre-
lua modullor de folosire, imparta~indu-va experientele viitori- GREGORY 5MIT
lor ciienp ~i terapeup. In acest fel, top putem transmite experi-
entele comune ~i metaforele despre viata a~a cum fac oamenii
de dind vremea: spunandu-~i pove~ti unii altora. povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
~i profesionala

Gregory Smit este un terapeut stagiar specializat in tera-

pie maritala ~i de familie din Sacramento, California. A absol-
vit Universitatea din San Francisco, unde a urmat un mas-
terat in consiliere psihiatrica, este membru al Asociati ei
Terapeutilor de Familie din California de Nord (Association
of Family Therapists of Northern California) ~i membru stagi-
ar al Asociapei Speciali~tilor in Terapie Maritala ~i de Familie
din California (California Association of Marriage and Family
Therapists). Primul contact cu pove~tile a avut loc atunci cand
a asistat la 0 prezentare des pre metafore realizata de Stephen

Vindecarea prin poveftI- calatoria spre feridre - ~ra ajutorul ~erpa~ilor

GEORGE W. BURNS
212 Lankton in cadrul unei conferinte despre terapia de SCurta 213
durata din 2003, care I-a incurajat sa devina un povestitor mai Caracteristicile terapeutice
bun. problemele abordate
Gregory locuie~te in Ripon, California, impreuna cu sotia • Lipsa stimei de sine
sa, Sharon, ~i fiullor, Ethan, ~i considera ca stilul indirect de • Nefericire
comunicare caracteristic pove~tilor poate fi folosit pentru InCU- • 0 casnicie nefericita
rajarea relatiilor pozitive cu copiii ~i pentru promovarea unui • Lipsa sprijinului familial
stil de parentaj mai generos. Atunci ciind nu i~i trateaza ciientii, • Abuzuri fizice
Gregory merge la plaja, joaca volei, cite~te la Starbucks sau se • Abuzuri psihice
duce la gradina zoologica impreuna cu sotia ~i fiu!. • Pozitie de inferioritate

Prezentarea capitolului Resursele dezvoltate

• Perseverenta
In capitolul de fata, Gregory ne prezinta 0 situatie terapeutica • Speranta
dificila: ce faci cand te confrunti cu un client abuzat fizic ~i emo- • Deschidere spre schimbare
tional, care nu a dobandit abilitatile necesare pentru a face fata • Un sistem de convingeri pozitive
unor astfel de experiente ~i nu se bucura de sprijinul unei familii • 0 viziune mai larga asupra fericirii
iubitoare? Dupa ce define~te problema, Gregory i~i prezinta rati- • Relatii mai flexibile
onamentele ~i interactiunile cu ciienta, prin care a Incercat sa-i • Capacitatea de a face fata dificultatilor nou-aparute
afle obiectivele precise, sa-i descopere resursele ~i sa Ie utilizeze • Dezvoltarea de noi perspective
In terapie ~i s-o sprijine In obpnerea rezultatului dorit, acela de • Capacitatea de a depa~i obstacolele ~i problemele
a fi fericita. Gregory descrie optiunile pe care Ie-a evaluat In pri- • Responsabilitatea rezolvarii propriilor probleme
vinta interventiilor celor mai folositoare clientei. Motivul pentru
care a ales 0 metafora creata de terapeut este clar explicat, pre- Rezultatele propuse
cum ~i motivele pentru care a considerat ca povestea este potri- • 0 perspectiva mai larga
vita pentru ciienta, ca modeleaza mecanisme de ajustare adecva- • Noi posibilitati
te pentru ea ~i ii permite sa dobandeasca 0 perspectiva diferita. • Responsabilitatea propriei fericiri
Intr-o conciuzie instructiva ~i introspectiva, Gregory analizeaza • Pozitie de superioritate
validarile ~i descoperirile prod use de terapia cu Mariah, care ar
putea fi folositoare In alte cazuri asemanatoare. Statura inalta ~i constitutia robusta ale afro-americancei in
varsta de 28 de ani care a intrat pe u~a cabinetului meu din San

GEORGE W. BURNS
Vindecarea prin pove~ • Calatoria spre fericire - ~ra ajutorul ~erpa?ilor
 optimista. In anii urmatori, lipsa de interes fata de easnicie, 215
214. Diego erau umbrite de umerii dizuti ~i de zambetul modest.
Conduita lui Mariah, am observat eu, era prietenoasa, dar imbinata eu problemele eu alcoolul ale sotului, au silit-o pe
rezervata. Avea yorba bland a ~i facea pauze lungi intre fraze. Mariah sa petreaea mult timp intrebandu-se daea se afia sau nu
Printr-un contrast izbitor, expresiile nonverbale lasau sa se vadii pe drumul eel bun ~i in ee fel ar trebui sa proeedeze pentru a se
o energie pura ~i intensa, care se manifesta sub forma batailor bucura din nou de fericirea atat de fireasea din trecut.
Cu patru luni inainte de a veni la terapie, Mariah ~i eopiii I-au
rapide din picior ~i a gesturilor iuti ale mainilor.
parasit pe Darnell, ulterior intoreandu-se aeasa. Insa separarea
Pentru a-~i plati taxele la facultate, a spus Mariah, s-a anga-
nu a avut niciun efeet asupra problemelor de fond ale cuplului.
jat drept chelnerita intr-un local, unde I-a intalnit pe Darnell, un
Mariah a spus ea, dupa logica sotului ei, barbatii ~i femeile sunt
client fidel. Nu avea de gand sa se impliee intr-o relatie serioasa
insa la varsta de 19 ani a ramas insareinata ~i s-a hotarat sa-i asi: din fire diferiti ~i de aeeea se supun unor reguli diferite. Atunci
eand a ineereat sa-i atraga atentia asupra eontradicpilor din logi-
gure viitorul bebelu~ului easatorindu-se eu Darnell. Insa lueru-
rile nu s-au petreeut a~a cum planuise ea. Darnell petreeea mult ea sa, sotul i-a spus ea femeile sunt prea slabe ea sa ai ineredere
timp prin loealurile din zona, adeseori intoreandu-se baut aeasii in ele, iar barbatii au nevoia biologiea de a hoinari impreuna cu
la orele mici ale diminetii. Chefuia impreuna cu ni~te amice din "haita", nu sa stea aeasa tot timpul.
De asemenea, Darnell 0 abuza fizic. In timpul primei ~edinte,
local, facand-o pe Mariah sa se simta nesigura. Intr-un ultim
Mariah a minimalizat faptul eli ii fraeturase nasul in cursul unei
efort de a-~i salva easnicia, a ramas insarcinata pentru a doua
dispute reeente, spunand ea nu s-a intamplat deeat 0 singura
oara, sperand ea noul membru al familiei avea sa-i eonsolideze
data. Insa, pe masura ee terapia avansa, amploarea aetelor de
relatia. In realitate, noile responsabilitati i-au indepartat ~i mai
violenta ale sotului a devenit mai evidenta, fiind yorba despre
mu}t, oferindu-i lui Darnell un nou pretext pentru a bea.
agresiuni multiple. Mariah a povestit chiar despre un incident
In ciuda tuturor piedicilor, Mariah a obtinut 0 diploma in
care avusese loe cu eativa ani in urma, eand Darnell a ataeat-o
istoria artei ~i ulterior a devenit un broker ipoteear de sueees
cu un cutit pentru ea intr-o seara ea ramasese in ora~ pana tarziu
in San Diego. Cu toate aeestea, mi-a spus ea, posibilitatile de
eariera ii fusesera afeetate de un ~ir de seandaluri provoeate de impreuna cu prietenii.
Darnell, care au faeut-o sa piarda eativa clienti-eheie. Stresul
provoeat de neeesitatea permanenta de a lini~ti apele in relapa In diutarea resurselor
eu ~efii ei a faeut ravagii din punet de vedere emotional de-a
Am folosit perioada de evaluare a lui Mariah pentru a inee-
lungul anilor, diminuandu-i stima de sine ~i lipsind-o de uniea
pe sa-i utilizez ~i sa-i dezvolt resursele ~i punetele forte, ate-
oeazie de a simti ea se prieepe la eeva.
nuandu-i totodata punetele slabe (Lankton ~i Lankton, 1983).
Mariah a spus eli a venit la terapie pentru ea viata ei nu
Proeesul de utilizare poate fi vazut drept 0 atitudine terapeutiea
mai este fericita. Inainte de easatorie, se eonsidera 0 persoana

Vindecarea prin povefti • cmitoria spre fericire - ~r~ ajutorul ~erpa~ilor

GEORGE W. BURNS
216 in cadrul direia terapeutul analizeaza "individualitatea pacien-
tului, pentru a stabili ce cuno~tinte de viata, experiente ~i abili-
tap mentale sunt disponibile pentru rezolvarea problemei... [~i]
apoi [utilizeaza] respectivele resurse interioare specifice fiedirui
individ, pentru atingerea obiectivelor terapeutice" (Erickson ~i
Rossi, 1979, p. 1). Am pornit pe aceasta cale, deoarece am desco-
perit ca nopunea de utilizare este foarte eficienta in declan~area
unei schimbari, in conditiile stabilite de client. Practic, voiam
sa folosesc nara!iunea lui Mariah pentru a 0 ajuta sa inteleaga
mai bine unghiul din care i~i prive~te problemele ~i ce schim-
bari crede ea ca 0 vor ajuta sa-~i atinga scopurile, astfel incat sa
pot utiliza aceste informapi pentru a crea intervenpi terapeutice
ulterioare. De asemenea, voiam sa-i inteleg mai bine convinge-
rile, felul in care-~i definea propriul rol, modurile de comuni-
care ~i structura familiaHl, astfel incat ace~ti factori sa poata fi
transformap in ocazii fertile, de utilizat in ~edintele ulterioare
(Lankton ~i Lankton, 1986).
Unul dintre cele mai importante elemente pe care voiam sa
Ie inteleg ~i, ulterior, sa Ie utilizez, privea gradul in care Mariah
era pregatita sa schimbe aspecte semnificative din viata ei. De
asemenea, rna interesa care credea ea ca va fi cea mai simpla
cale de declan~are a schimbarii dorite. Atunci cand am ince-
put sa-i adresez intrebari, a faeut doua afirma!ii care mi-au dat
de inteles eli germenii schimbarii fusesera slidip, macar partial.
Mariah a exprima clar faptul ca nu mai face fata obsesiei pentru
control ~i betiilor sotului. De asemenea, considera ca ~i copiii
au de suferit de pe urma certurilor permanente ale parin!ilor.
Din dite credea Mariah, principalul obstacol 'in calea schimbiirii
era teama ca va da gre~ daca va fi silita sa devina unicul sus-
tinator al familiei, a~a cum i se intamplase mamei ei dupa ce
GEORGE W. BURNS
tatallui Mariah i~i parasise familia, cand ea era mica. Pentru 217
a-~i invinge teama, Mariah credea cii trebuie doar sa-~i recapete
£irea vesela din trecut, de dinaintea casatoriei - 0 convingere
frecvent intaInita in randul victimelor abuzurilor, care compara
adesea circumstantele sumbre din prezent cu amintiri estompa-
te ~i mai putin amenintatoare.
Dorind sa scot la lumina mai multe detalii, am intrebat-o pe
Mariah ce intelege prin nopunea de fericire. Inainte de casatorie,
a spus ea, se bucura de lucrurile marunte ale vie!ii ~i nu petrecea
prea mult timp reflectand la viitor. Acest fapt contrasta net cu
situa!ia din prezent, dlnd Mariah petrecea exagerat de mult timp
ruminand asupra tuturor nenorocirilor care se pot intampla.
Modul de comunicare allui Mariah ~i structura familiala au
fast argumente-cheie in evaluarea situatiei. In timpul perioa-
dei de evaluare, a devenit clar ca este adesea antrenata in rela-
til complementare rigide cu persoanele importante din viata ei
(Watzlawick, Beavin Bavelas ~i Jackson, 1967). De pilda, ajungea
aproape intotdeauna intr-o pozipe de inferioritate fata de sot,
dupa cum 0 dovedeau abuzurile verbale ~i fizice ale acestuia.
Din perspectiva structurii familiale, pozipa lui Mariah in ierar-
hia familiei de origine era mult inferioara celei pe care ar fi fost
indreptapta s-o aiba conform varstei, realizarilor ~i competente-
lor ei. Mama ei se asigura ca ierarhia ramane neschimbata oca-
rand-o in permanenta ~i subminandu-i increderea in sine. Pana
~i sora mai mica 0 bombanea ~i-i lua in ras deciziile. Numai fra-
tele mai mare, T'Shaun, era alaturi de ea ~i sustinea ca, fiind 0
femeie in toata firea, are tot dreptul sa ia singura decizii ~i sa-~i
urmeze inima.
Unul dintre cele mai importante roluri ale procesului de eva-
luare este de a rna ajuta sa inteleg mai bine resursele clientului.
Vindecarea prin povefti • Guatoria spre fericire - ~ra ajutorul ~erpa$ilor
218 Mariah ~i-a putut recupera diteva resurse interioare esenpa-
Ie care puteau fi folosite terapeutic, incluzand perseverenta,
speranta, un sistem de convingeri pozitive ~i deschiderea fata
de schimbare. Perseverenta sa a ie~it in evidenta in ~edintele
de terapie in timpul discupei despre numeroasele d!ficultap
~i obstacole pe care le-a invins in meseria de broker Ipotecar.
Capacitatea de a-~i imagina 0 cale s~re .fericir.e .sugera ca i~i
pastreaza sperantele de viitor. Poate ca afi~a o. VlZlUne exa~era­
ta asupra nivelului de fericire din trecut, dar slmplul f~pt ca era
capabila sa anticipeze un rezultat pozitiv, spre deos~blre de alte
persoane afectate de tristete, im~ arat~ ca ~ces~ senvtime~t poate
fi folosit in terapie. Speranta lUI Manah, Imbmata cu mcrede-
rea neabiituta in fericire, putea fi folosita drept factor catalizator
pentru recuperarea mai multor resurse folositoare pentru pro-
cesul schimbarii.
Mariah era con~tienta ca relapile, conduitele ~i convingerile
din prezent 0 tin prinsa in ni~te circumstante neplacute ~i ca
trebuie sa dovedeasca deschidere fata de schimbare. Adeseori,
aceasta mentalitate focalizata pe solutie este greu de acceptat
la inceput de catre clienti, deoarece, de~i i~i doresc sa aibii 0
viata mai buna, cred in fond di soarta Ie este deja pecetluita.
Mariah era con~tienta de faptul ca gasirea unei solupi depin-
de in mare masura de ea ~i nu a~tepta ca altii sa-i rezolve pro-
blemele.
Ca terapeut de familie, consideram ca este necesar sa scot
la lumina resursele exterioare ale lui Mariah. Era insa un lucru
greu de facut, avand in vedere numeroasele ei re~at~ri despr:
lipsa de sprijin a farniliei. Cu toate acestea, a deverut I~mpede ca
fratele ei, T'Shaun, ~i capva dintre prieteni pot deveru resursele
cu ajutorul carora sa faca schimbari in viata .
GEORGE W. BURNS
Stabilirea directiei terapeutice 219
Atunci cand am conceput planul terapeutic, am utilizat resur-
sele deja acceptate de Mariah. Am socotit ca astfel voi accelera
procesul de schimbare prin reducerea rezistentei fata de plan.
Prin urmare, increderea lui Mariah in fericire ~i in ea insa~i ca
sursa a solupilor la probleme a fost folosita drept punct central
al tuturor interventiilor terapeutice ~i a fost dezvoltata in per-
manenta in timpul terapiei. Deschiderea fata de schimbare ~i
perseverenta au constituit temelia intervenpilor ulterioare. Mai
precis, aceste concepte au fost folosite pentru a impulsiona pro-
cesul de creare a metaforei ~i, la randul ei, metafora a devenit
rnijlocul folosit pentru producerea unui comportament orientat
spre schimbare.
In definirea ~i discutarea obiectivelor terapeutice impreuna
cu Mariah, primul meu scop a fost de a utiliza ~i a dezvolta vizi-
unea sa asupra fericirii, pentru a genera schimbari specifice in
conduite ~i in imaginea de sine. De asemenea, voiam s-o ajut pe
Mariah sa evolueze de la 0 pozipe strict complementara, de infe-
rioritate, la 0 relape mai flexibila cu sotul ei. Cele doua obiective
erau indisolubillegate, fiindca fericirea pe terrnen lung a clientei
mele avea sa fie extrem de greu de menpnut, daca ea continua
sa joace rolul partenerului aflat in pozipa de inferioritate in rela-
pa cu sotul. In cele din urma, voiam sa rna ajut de frate ~i de cer-
cui social allui Mariah, pentru a consolida, a sprijini ~i a arnplifi-
ca aceste schimbari. Pe scurt, am sperat ca ace~tia vor servi drept
punct de sprijin pentru orice schimbare in curs de cristalizare.
Am decis sa folosesc metafora drept element central al inter-
venpei terapeutice. Decizia mea a fost influentata de mai mulp
factori care s-au intrepatruns in timpul procesului de evaluare.
Vindecarea pri" pove~ • Cilolitoria spre fericire - ~ra ajutorul ~erpa~ilor
 personajul principal din povestea in desfa~urare. Asemenea lui 221
220 Unul dintre factorii majori a fost acela cii, asemenea multor victi-
Mariah, personajul principal pome~te intr-o calatorie ~i folose~te
me ale violentei conjugale, clienta nu reacpona adecvat la discu-
resursele de care dispune ea in prezent - speranta, perseveren-
tiile directe despre pericolele asociate acceptarii abuzurilor fizice.
ta, deschidere spre schimbare ~i un sistem de convingeri poziti-
Atunci dind am discutat despre luarea unor masuri de siguranta
ve - pentru a depa~i obstacolele aparute pe parcurs. Personajul
sau. c~d i-~m expl~c~t ca ~iolenta ~zica nu este niciodata accep- Intrebuinteaza resursele intr-o mulpme de moduri noi ~i Ie imbi-
tabIla, Mariah a mlmmahzat gravltatea problemei spunand cit
na cu alte resurse pretioase, pentru a face fata noilor dificul-
abuzurile au loc numai rareori. In schimb, distanta psihologica
tap, pentru a-~i crea noi perspective ~i pentru a-~i atinge scopul
creata de participarea indirecta la procesul metaforic i-a permis
final. Vazand ca personajul principal izbute~te sa-~i duca pana
sa devina mai receptiva ~i mai dispusa sa accepte schimbarea.
la capat calatoria, speram ca Mariah sa devina mai dispusa sa
Un alt avantaj al utilizarii metaforelor a fost ca Mariah a deve-
asimileze noile invataminte, care sa produca schimbiiri la nivelul
nit mult mai relaxata in timp ce asculta povestea, renuntand la
propriilor convingeri, conduite ~i roluri.
comportamentul anxios obi~nuit. De asemenea, Mariah a desco-
La inceputul terapiei, atitudinea plina de speranta a
perit ca ascultarea pove~tii metaforice reduce starea de confuzie
lui Mariah fusese neindoielnica, de~i in aparenta ~ubr~da.
pana la un nivel acceptabil. La inceputul terapiei, nu era sigura
Metafora era menita sa-i intareasca speranta, pe masura ce
daca este cu adevarat gre~it ca sotul s-o abuzeze, dar, pe masu-
reflecta la .remarcabila capacitate a personajului principal de
ra ce ~edintele noastre au continuat, a fost de acord cu faptul ca
a vedea dmcolo de obsta cole ~i de a ignora persoanele care
merita sa aiba parte de siguranta. Pe masura ce confuzia a dis-
incearc~ s.a-l descuraje~e, in timp ce se concentreaza asupra
parut, Mariah s-a putut concentra asupra solupilor posibile, in
SCOPUIUi final. Am conslderat ca este crucial s-o ajut pe Mariah
loc sa continue sa se concentreze asupra problemelor. Metafora a
sa-~i dezvolt~ c~pacitatea de a ignora comentariile negative,
jucat un rol-cheie in acest proces de evolupe. eel mai important,
deoarece maJontatea membrilor familiei sale aveau sa incea-
Mariah a inceput sa faca schimbiiri semnificative odata ce meta-
pa s-o denigreze probabil, odata ce incepea sa faca schimbiiri
fora a fost introdusa in terapie, a~a ca am continuat sa folosesc
care modificau dinamica familiala. Eram convins ca acest lucru
ceea ce dadea rezultate.
va inabu~i cu u~urinta orice evolutie terapeutica ulterioara.
P~strandu~~i sp~ranta, clienta putea vedea criticile mai degra-
Definirea obiectivelor terapeutice ~i metaforice
ba ca pe m~te simple neplaceri decat ca pe un obsta col major
In calea evolupei sale.
Unul dintre principalele obiective urmarite prin crearea meta-
Strans impletita cu metafora era convingerea mea ca perse-
forei a fost s-o incurajez pe Mariah sa-~i utilizeze in mod creativ
verenta, 0 resursa innascuta a lui Mariah, reprezinta 0 struc-
resursele disponibile, ca baza pentru dezvaluirea, consolidarea
tura de baza ideala, capabila sa sus tina dezvoltarea altor
~i dezvoltarea de noi resurse, prin procesul de identificare cu

Vindecarea prin poveftI- GiI~toria spre feridre - ~r~ ajutorul ~erpa~ilor

GEORGE W. BURNS
222 resurse importante, inclusiv a capacitapi de a invata sa depa-
~easca obstacolele ~i problemele, continuand in acela~i timp sa
se indrepte spre scopul propus (Bums, 2012). Personajul prin-
cipal al pove~tii intruchipeaza aceasta calitate prin hotararea sa
inver~unata de a nu lasa vremea rea, drumurile impracticabile
sau criticile detractorilor sa-limpiedice sa ajunga la destinape,
prefigurand astfel capacitatea lui Mariah de a-~i folosi perseve-
renta dezvoltata in viata profesionala, pentru a rezolva proble-
mele care nu-i dau pace in viata personala.
Convingerea lui Mariah ca face parte integranta din gasirea
solupilor la probleme pusese deja bazele necesare pentru a inva-
ta sa aiba grija de ea insa~i, sa stea pe propriile picioare ~i sa-~i
dezvolte 0 mai buna capacitate de autoafirmare (Bums, 2012).
Metafora a incurajat clienta sa contopeasca noile roluri ~i condu-
ite cu experienta personala. In poveste, personajul principal nu
se a~teapta ca altcineva, de pilda un ~erpa~, sa-i rezolve proble-
mele sau sa-l care pana la destinape. Mai degraba i~i stabile~te
activ prioritaple, invinge obstacolele ~i ajunge la obiectivul dorit
de unul singur. Deprinderea acestor conduite avea sa mareasca
~ansele ca Mariah sa nu mai fie victimizata de sotal ei ~i sa-~i
evalueze proactiv imaginea de sine.
Metafora era menita sa fie 0 lentila, ce folosea deschiderea
spre schimbare a lui Mariah drept instrumentul care sa modifi-
ce felulin care percepe lucrurile (Bums, 2012). In varful munte-
lui, personajul principal dobande~te 0 perspectiva diferita atunci
cand cuprinde cu privirea imprejurimile la 360 de grade, nu din
unghiullimitat de la poalele muntelui. Perceppa lui Mariah fata
de ea insa~i, mentinuta de sot ~i de familie, era unidimensio-
nala ~i gre~ita. Metafora a incurajat-o sa-~i dezvolte perceppa
prin adaugarea de noi perspective ~i posibilitap, inclusiv prin
GEORGE W. BURNS
evaluarea acelor conduite care sa-i sporeasca fericirea ~i sa duca 223
la stabilirea unei relapi funcponale cu sotal.
In ultima instanta, obiectivul meu era de a ilustra ca drumul
spre 0 viata mai echilibrata ~rpuie~te prin pnuturi necunoscute.
Personajului principal nu ii este teama sa strabata noi pnuturi,
dadi astfel i~i poate atinge obiectivul. In mod asemanator, lui
Mariah avea sa-i fie de folos sa-~i asume noi convingeri, roluri ~i
conduite, atat in cadrul ~edintelor de terapie, cat ~i in afara aces-
tora. Avea sa faca progrese semnificative spre atingerea scopuri-
lor, pe masuri'i ce invata sa asimileze noile invataminte.
Un alt obiectiv al folosirii metaforei era de a sadi ideea ca ea
este responsabila pentru cultivarea propriei fericiri ~i ca ar tre-
bui sa-~i adapteze convingerile, conduitele ~i rolurile, pentru a
incuraja dezvoltarea acestui sentiment. Zeig define~te sadirea
unei idei drept "activarea unui obiectiv vizat, oferind un indi-
ciu timpuriu" (Zeig ~i Gilligan, 1990, p. 222). Personajul princi-
pal i-a oferit lui Mariah cel mai bun indiciu despre drumul spre
fericire, prin urmarea unui stil de viata care, de~i extrem, face
posibila existenta acestui sentiment. Nu este dispus sa imbuneze
masele de detractori in dauna ~ansei de a-~i savura cu adevarat
experienta, poate 0 lecpe importanta de invatat pentru Mariah.
Strans impletit in tesatura metaforei se afla mesajul ca Mariah
nu trebuie sa adopte intotdeauna pozipa de inferioritate in rela-
pi, ci poate deveni mai asertiva, intr-un mod constructiv, fata de
persoanele din viata ei. Momentul din poveste in care persona-
jul principal sta in varful muntelui, privind in jos spre detractori,
a fost menit sa sugereze ca pozipa de superioritate reprezinta
un obiectiv atragator, iar decizia de a te da batut intr-o anumita
privinta este mai curand 0 alegere decat un model de conduita
in relapi.
Yindecarea prin povefti • C~I~toria spre fericire - ~r1:li ajutorul ~erpa~ilor
224 Conceperea pa;;ilor interventiei metaforice
Jnijiez procesul de creare a metaforei ascultand cu atenjie vor-
bele clientului ~i apoi folosind materiaIul rezultat in urma discuti-
ilor pentru crearea unei anaIogii ce stabil~te 0 legatura intre rezuI-
tatul dorit de client - in acest caz, sentimentul de fericire - ~i
metafora ulterioara. "Atunci cand spui ca esti , in cautarea fericirii",
i-am explicat lui Mariah, "este ca ~i cum ai cauta 0 experienta de
varf (peak experience) pe munte, 0 experienta pe care 0 traiesc multi
alpini~ti atunci cand ajung in sfar~it pe culme". SecvenjiaIizand
astfel intervenjia, am incercat sa rna asigur ca Mariah nu se va
opune metaforei ulterioare, fiindca va fi deja familiarizata cu lega-
tura imaginara dintre ideea de fericire ~i cea a unei experiente de
varf traite pe munte. Desigur, daca Mariah se opunea analogiei,
aveam ocazia de a crea 0 metafora mai potrivita. Totu~i, indiciile
comunicarii nonverbaIe mi-au aratat ca analogia se potrive~te cu
viziunea ei asupra lumii, a~a ca am continuat sa dezvolt metafora.
Consider ca al doilea pas al procesului de creare a metaforei
este momentul potrivit pentru a concepe un personaj ce intru-
chipeaza noile resurse pe care ar fi bine sa ~i Ie cultive clientul.
In cazullui Mariah, am vrut sa folosesc exemplul unui alpinist
autentic care a invins obstacole semnificative, astfelincat sa se
poata identifica cu 0 persoana reala ce ~i-a definit propria versi-
une a succesului ~i a fericirii. Ideal ar fi fost sa gasesc 0 alpinista
care sa intruchipeze toate aceste insu~iri. Insa, dupa 0 documen-
tare aprofundata, am considerat ca Reinhold Messner intrune~te
cel mai bine calitajile care aveau sa-i fie de folos lui Mariah pe
noul ei drum. Messner este un ins remarcabil, "probabil singu-
rul om care a escaladat cu adevarat [munteleI Everest de unul
singur" (Jerberyd, 2002). A fost primul care a escaladat muntele
GEORGE W. BURNS
Everest fara rezerve de oxigen (Jerberyd, 2002). Nu a vrut sa fie 225
diferit in termenii altor oameni, nedorind sa primeasca recunoa~-
tere pentru recordul mondial, ci a vrut sa gaseasca 0 definitie
proprie a fericirii ~i a succesului (Reinhold Messner, 2003). De-a
lungulintregii sale vieji, Messner s-a luptat cu criticile aduse sti-
lului sau aparte de a face alpinism. A invatat sa invinga obsta-
colele, sa gaseasca solutii originale in timp ce se indrepta spre
obiectivul propus, sa stea pe propriile picioare ~i sa aiM perseve-
renta de a-~i atinge obiectivul ~i de a savura experienta. Speranta
mea era ca Mariah, dupa ce reflecteaza la calitajile lui Messner,
sa inceapa un proces de diutare launtrica, ajutand-o sa vada care
dintre aceste resurse ii vor fi de folos in propria calatorie.
Ultimul pas al procesului de creare a metaforei consta in dez-
voItarea, completarea ~i imbogajirea pove~tii, in cazul de fata
asociind scopul final al fericirii cu pasul intermediar al calatori-
ei. Pe masura ce am dezvoItat povestea, am incercat sa rna con-
centrez atat asupra peripetiilor prin care trece Messner in timp
ce escaladeaza muntele ~i se indreapta spre obiectivul propus,
cat ~i asupra sentimentelor pe care Ie traie~te atunci cand ajun-
ge la destinatie. Am vrut sa inglobez in firul narativ principal
al pove~tii acele aspecte din experienta de viata, caracterul ~i
resursele personale ale lui Messner care 5-0 ajute pe Mariah in
propriul proces de cautare a fericirii. Prin fiecare pas din evolu-
jia pove~tii, am vrut 5-0 incurajez pe Mariah sa-~i asume riscul
de a incepe propria calatorie.
Ynceperea dllatoriei
lata cum am folosit diversele aspecte ale viejii lui Messner in
varianta finala a metaforei:
Vindecarea prin po~. C~I~toria spre fericire - f~r~ ajutorul ~erpa?ilor
226 Imi amintesc cii am auzit povestea lui Reinhold Messner
de la profesorul meu preferat din facultate. Acum,
Reinhold este un alpinist nonconformist, de foarte mare
succes. A fost prima persoana care a escaladat muntele
Everest de una singura, fara sa foloseasdi metoda
traditionala a tocmirii unui ~erpa~ ~i fara sa foloseasca
butelii de oxigen. De asemenea, a fost prima persoana
care a escaladat toate cele 14 varfuri montane cu cea mai
mare inalpme de pe Terra. Capacitatea de a ajunge in atat
de multe zone dificile i-a conferit reputapa celui mai mare
alpinist al tuturor timpurilor.
Reinhold ie~a in evidenta din randul celoriaIti alpini~ti
datorita "busolei interioare" puternice care illndruma
de-a lungul calatoriei. In timp ce alp alpini~ti apelau la
~erpa~i pentru a Ie arata drumul, Reinhold se baza pe
propriile resurse pentru a ajunge la destinape. I~i folosea
inteligenta ascutita pentru a evalua cu rapiditate toate
posibilitatile ~i apoi lua 0 decizie. Avea darul de a gasi
cel mai bun traseu, de a-~i da seama cand se inrauta!e~te
vremea ~i de a gasi locul cel mai potrivit pentru a-§i
instala tabara. Nu voia sa-§i iroseasca vremea Incercand
sa ajunga la un consens cu ceilalp alpini~ti, aflap in numar
mare pe munte, fiindca era Increzator in drumul sau ~i nu
voia sa fie abatut de la el.
In timp ce se afla In tabara de la poalele muntelui,
mulp dintre detractorii sai incercau sa-I convinga sa nu
pomeasca spre noua destinape. Nu se dadeau in laturi sa-I
faca nebun §i il criticau pentru felulin care procedeaza.
Adeseori, Ii spuneau: "Reinhold, ramai eu noi in tabara
de la poalele muntelui §i bea eeva, du 0 via!a normaHI,
GEORGE W. BURNS
nu mai face lucruri nebune~ti". Reinhold a trecut peste 227
critici, concentrandu-se asupra imaginii viepi pe care §i-o
dorea. A perseverat §i §i-a pastrat speranta ca i§i va atinge
scopul.
Odata ce a ajuns pe munte, a trebuit sa dea dovada
de flexibilitate, fiindca lucrurile nu au fost intotdeauna
simple. Uneori era prea periculos sa urmeze drumul
obi~nuit, a§a ca se vedea nevoit sa gaseascii altul. Alteori,
vremea rea il forta sa-§i instaleze devreme tabara §i sa
se cuIce, trebuind sa recupereze timpul pierdut dupa
trecerea furtunii. Odata, a fost nevoit sa urce pe un
versant al muntelui §i sa coboare pe versantul opus, care
Ii era necunoscut. Toate aceste experiente au scos la iveala
noi resurse pe care Reinhold le-a putut folosi atunci cand
s-a confruntat cu situapi dificile. Poate ca nu cuno§tea cu
precizie drumul spre varful muntelui, dar §i-a dat seama
ca, daca a izbutit in trecut, va gasi 0 cale de a izbuti din
nou.
Pe culme, Reinhold a vazut priveli§ti care nu aveau cum
sa nu-i schimbe perspectiva. Criticile oamenilor din tabara
de la poalele muntelui s-au estompat atunci cand §i-a dat
seama ca acum este cu mult deasupra lor. In timp ce se
rotea lent la 360 de grade, era entuziasmat ca poate vedea
la kilometri departare. Sufletul i-a fost inundat de fericire.
Genul de fericire pe care 0 simti dind ip dai seama ca
te afli in locul potrivit la momentul potrivit. .. ca nu te-a
carat nimeni pana In varful muntelui... ca p-ai folosit pe
parcurs foarte multe inzestrari remarcabile ... §i ca nimeni
nu-p poate lua realizarile, fiindca aceasta calatorie este a
ta §i numai a tao
Vindecarea prin poveJtf • C~l~toria spre fericire - f'ara ajutorul ~erpa?ilor
228 Mai mult dedit 0 metafora
Este important sa plasam metafora in contextul corespunza-
tor al planului terapeutic, fiindcii nu a fost singura intervenpe
pe care am folosit-o in cazul lui Mariah. Metafora a fost folo-
sita la inceputul procesului terapeutic, drept factor catalizator
al schimbarii. Dupa ce Mariah a avut prilejul de a-~i recupera
resursele interioare datorita regasirii in poveste, am inceput
sa discutam despre problemele ei in contextul metaforei. De
pilda, la un moment dat a sugerat ca dorinta de a-~i "instala
tabara" odata cu venirea iernii, din cauza epuizarii, inseamna
ca este 0 ratata. Am asigurat-o de normalitatea dorintei sale,
spunandu-i ca este un mecanism intern de autoaparare menit
s-o ajute sa nu se imbolnaveascii ~i sa fie silita sa se intoarca
in tabara de la poalele muntelui, ratand astfel ciilatoria spre
fericire.
Odata ce povestea a fost prezentata, am rugat-o pe Mariah
sa-~i inchipuie ca sinele sau din viitor intra in camera, pentru
a-i oferi sprijin in declan~area 9i dezvoltarea noilor condui-
teo A reactionat pozitiv, descriind amanunpt multitudinea de
insu9iri intruchipate de imaginea sinelui sau din viitor. Apoi
i-am sugerat ca Mariah din viitor ar putea avea un sfat folosi-
tor pentru ea, fiindcii este mai in varsta ~i are mai multa expe-
rienta. In timp ce imi vorbea despre sfatul pe care sinele din
vii tor vrea sa i-I dea, a devenit vizibil mai relaxata, scotand
un oftat adanc ~i schitand un zambet pe chip. "Destinde-te ~i
mergi din aproape in aproape", iata ce voia sinele din viitor
sa-i spuna.
Inainte de a asculta povestea metaforica, Mariah respingea
sugestiile de luare a unor masuri de siguranta. Odata ce ~i-a
GEORGE W. BURNS
recuperat resursele necesare cu ajutorul metaforei, a fost mai 229
dispusa sa faca schimbiiri pozitive m viata. Aceasta deschide-
re mHI oferit ocazia de a realiza 0 intervenpe psihoeducativa,
mcurajand-o sa se protejeze mai mult de sotul abuziv. in primul
rand, i-am sugerat cii ar fi bine sa-~i ia ni~te masuri de sigu-
ranta. in al doilea rand, i-am oferit exemple de indicii timpurii
care sugereaza declan~area iminenta a violentei. in timp ce mva-
ta despre aceste exemple, am incercat s-o ajut pe Mariah sa-~i
dezvolte propriile resurse cu ajutorul familiei ~i al prietenilor,
propunandu-i sa-I sune pe fratele ei, T'Shaun, sau pe unul din-
tre prieteni de fiecare data cand sesizeaza una dintre apucatu-
rile distructive ale lui Darnell. Apropierea de grupul de sprijin
era menita sa consolideze noile invataminte ~i sa-I dezvete pe
Darnell de obiceiul de a mcerca s-o izoleze printr-un comporta-
ment manipulator.
Pe masura ce ~i-a dezvoltat mcrederea m sine ~i creativitatea,
Mariah a mceput sa-~i schimbe convingerile privitoare la rolul
pe care ar trebui sa-I joace in familie ~i ~i-a modificat modul de
comunicare cu aceasta, abordand ciii nemcercate pana atunci.
I-am mcurajat mcercarile prin intermediul temelor saptamanale
pentru acasa, care includeau deprinderea capacitapi de a distin-
ge mtre agresivitate ~i asertivitate, urmarirea reacpilor fata de
comportamentul familiei ~i identificarea stilurilor de comunica-
re pe care Ie agreeaza ~i a celor care ii provoaca nemultumire.
Un rezultat semnificativ al schimbarilor legate de rol a fost ca
a devenit mai dispusa sa-~i apere punctul de vedere in timpul
disputelor cu mama ei.
Odata ce ~i-a schimbat modul de intelegere al rolului din
familie pentru a include convingerea ca este demna de res-
pect, Mariah n-a mai fost dispusa sa accepte comportamentul
Vindecarea prin poveJti • GU~toria spre fericire - f~r~ ajutorul ~erpa~ilor
230 degradant 9i abuziv allui Darnell. L-a parasit, spunand ca va
fi dispusa sa acorde 0 noua ~ansa casniciei, daca va frecventa
un grup de terapie pentru controlul furiei ~i ~edinte de consili-
ere individuala. Darnell n-a fost de acord. Daca 0 umilea atunci
cand venea in vizita la copii, Mariah ii spunea ca nu ii place felul
in care se poarta cu ea ~i il ruga sa pIece, fara sa-(li piarda con-
trolul sau sa ridice vocea la el. De cele mai multe ori, Darnell se
conforma. Imbunatatirea capacitatii sale de a fi asertiva a fost 0
realizare terapeutica majora.
Mariah a devenit mult mai relaxata, n-a mai fost atat de pre-
ocupata de parerile altora despre ea ~i a invatat sa se bucure din
nou de prezent, facand astfel fata problemelor pe masura ce se
iveau in loc sa-~i faca intruna ganduri negre despre viitor, a~a
cum procedase in trecut. Cu ajutorul noii perspective, a reu~it sa
aiba relatii mai implinite ~i ~i-a regasit pasiunea pentru profesie.
Ace(lti factori, considera ea, erau cruciali pentru asigurarea unei
fericiri de durata.
Ce am lnvatat de pe urma acestei experiente
Fara indoiala, terapia lui Mariah mi-a confirmat cateva din-
tre conceptiile referitoare la procesul terapeutic. In primul rand,
cazul mi-a amintit de eficienta utilizarii resurselor. Cooperarea
stabilita cu Mariah ~i utilizarea nevoii ei de fericire au contri-
buit major la reu~ita cazului. In al doilea rand, mi-a intarit con-
vingerea despre importanta folosirii metaforelor pentru crearea
unui ansamblu de a~teptari in cazul unui client aparent confuz
in privinta modalitatii de a face schimbari in viata. Am obser-
vat 0 imbunatatire semnificativa a capacitatii lui Mariah de a
analiza solutiile posibile odata ce povestea a fost introdusa in
GEORGE W. BURNS
terapie. In al treilea rand, cazul m-a ajutat sa inteleg mai bine 231
rolul important jucat de metafore in dezvoltarea resurselor utile
clientului. Povestea a parut s-o ajute pe Mariah sa-~i regaseasca
curajul, creativitatea ~i increderea in sine atunci cand a pornit in
ealatorie". in cele din urma, cazul mi-a reamintit ca istorisirea
"pove~tilor creeaza 0 relatie cu clientul ape land la 0 modalitate
familiara de sudare a legaturilor afective, intalnita de client in
eopilarie, cand i se spuneau pove~ti de noapte buna. Aceasta
relatie este intarita ori de cate ori povestitorul ~i clientul se lasa
absorbiti de experienta comuna a spunerii ~i ascultarii unei noi
pove~ti.
Poate fi un cli~eu sa subliniez ca talentul de a povesti este
eel putin la fel de important precum crearea unei pove~ti potri-
vite: ritmul vorbirii, atentia acordata detaliilor, inflexiunea ~i
intonatia vocii reprezinta factori cruciali. Cu toate acestea,
mi-am dat seam a ca nicio interventie nu va fi perfecta ~i ca
evolutia clientului este un indicator mai bun al reu~itei decat 0
poveste istorisita perfect. Ca terapeut, accentuez sau atenuez
o idee in timp ce istorisesc 0 poveste, dar nu (ltiu cu adevarat
daca interventia va fi incununata de succes pana cand nu se
produce 0 schimbare la client. Aceasta ambiguitate este pur ~i
simplu inerenta unei mari parti a domeniului terapeutic (li tre-
buie acceptata ca atare.
Povestea lui Messner a ajutat-o pe Mariah sa-~i dea seama ca
schimbarea este posibila. Vazand cum Messner ajunge la desti-
natia dorita, Mariah ~i-a putut recupera propriile resurse interi-
Dare. Totu(li, cel mai important rezultat terapeutic a fost acela ca
Mariah 9i-a privit situatia dintr-o perspectiva diferita, a invins
obstacole dificile 9i 9i-a recapatat sentimentul de fericire escala-
dand un munte metaforic - fara ajutorul gerpa~ilor.
Vindecarea prin pove~ • GWitoria spre fericire - far~ ajutorul ~erpa~,ilor
232 Referi nte bi bliografice CAPITOLUL 9

Bums, G. W. (2012). 101 pove~ti vindecatoare pentru adulti. Folosirea

metaforelor In terapie, trad. Daniela $tefanescu,
Bucure~ti: Editura Trei.

Erickson, M. H. ~i Rossi, E. L. (1979). Hypnotherapy: An ?i cei doi ~erpi s-au lncaierat

Exploratory Casebook. New York: Irvington.
Jerberyd, P. (2002). Reinhold Messner. http://www.jerberyd.com/
clirnbing/climbers/messner/. Accesat la 15 noiembrie
2006.
Lankton, S. R. ~i Lankton, C. (1983). The Answer Within: A Clinical
Framework of Ericksonian Hypnotherapy. New York:
Brunner / Maze!'
Lankton, S. R. ~i Lankton, C. (1986). Enchantment and Intervention
in Family Therapy: Training in Ericksonian Approaches.
New York: Brunner / Maze!'
Reinhold Messner. (2003). http://www.everesthistory.com/clirn-
bers/messner.htm. Accesat la 15 noiembrie 2006.
Watzlawick, P., Beavin Bavelas, J. ~i Jackson, D.O. (2014).
Comunicarea umana. Pragmatica, paradox ~i patologie,
trad. Bogdan Boghitoi, Bucure~ti: Editura Trei.
Zeig, J. K. ~i
Gilligan, S. G. (coord.). (1990). Brief Therapy: Myths,
Methods, and Metaphors. New York: Brunner / Maze!.
Terapia cu ajutorul ca!1ilor de pove~ti, in lupta cu
monstrul divol1ului
JOY NEL
Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
~i profesionala
Joy Nel, absolventa de masterat In ~tiintele educatiei, este
specialista in psihologia educatiei din Johannesburg, Africa
de Sud. Fiind specializata in terapia narativa ~i in psihoterapia
ericksoniana, instruie~te pedagogi ~i colegi psihologi in dome-
niul ideilor narative, axandu-se pe folosirea pove~tilor despre
speranta. $i-a prezentat activitatea din acest domeniu la congre-
se intemaponale din Germania ~i Africa de Sud.
Fiind angajata la 0 ~coala primara, s-a lasat captivata de
pove~tile spuse de copii despre ei ~i familiile lor ~i a devenit
interesata de gasirea unor modalitap de a interacpona cu ace~tia,
pentru a Ie deschide perspective promitatoare in viata.

GEORGE W. BURNS Vindecarea pri" poveJti • ~i cei doi ~erpi s-au inc~ierat
234 Parinpi lui Joy, fideli culturii \li traditiei afrikaans, istoriseau Caracteristicile terapeutice 235
la cina pove\lti despre eroi care au trait, au iubit ~i au luptat
plini de speranta. Cand era mica, gradinarul de origine africana problemele abordate
al familiei i-a stimulat imaginapa cu pove\lti fascinante despre • Divort
triburile vorbitoare ?e zulu \li despre felul in care inteleg \li i\li • Conflict parental
manifesta speranta. In prezent, ca terapeut, Joy ii invata pe alpi • Nefericire
pove\lti datatoare de speranta \li lini\lte. • Pierderea sperantei
• Agresivitate
Prezentarea capitolului • Izolare
• Inrautaprea rezultatelor \lcolare
Parintii pot fi suficient de stanjenitori pentru un copil chiar • Ingrijorare
\li fara existenta unui divort care "nu e de-adevaratelea". Joy ne
poveste\lte despre 0 fetita in varsta de zece ani care s-a prezentat Resursele dezvoltate
singura la psihologul \lcolar din cauza suferintei, nefericirii \li a • Capacitatea de exteriorizare a problemelor
modificarilor comportamentale provocate de faptul eli parinpi ei • Capacitatea de a deconstrui pove\ltile "imbibate de
divortasera, dar continuau sa locuiasca impreuna, avand 0 relape probleme"
ambigua. Cu ajutorul terapiei narative, Joy 0 implica pe micuta • Capacitatea de a crea pove\lti preferate
c1ienta in crearea in colaborare a unei carp de pove\lti, care folo- • Confruntarea problemelor vechi
se\lte drept sursa de inspirape interesele \li experientele din trecut • Sinceritate
ale copilului, pentru a concepe metafora celor doi \lerpi care se • 0 stare agreabila
incaiera. Suntem indrumap de-a lungul etapelor "terapiei cu aju- • Capacitatea de a sarbatori evenimentele importante
torul carplor de pove\lti" - de la ascultarea pove\ltii "imbibate
de probleme" a clientei, la extemalizarea problemei \li deconstru- Rezultatele vizate
irea "ideilor gre\lite", pana la crearea in colaborare a unei "intrigi • Abilitap de rezolvare eficienta a problemelor
secundare", mai sanatoase, a pove\ltii. Prin cooperarea dintre cli- • Responsabilizare
enta \li terapeut, povestea preferata a\ltemuta pe hartie, corecta- • 0 mai buna capacitate de a lega relapi
ta \li structurata ca 0 carte de pove\lti, ce este apoi impart~ita cu • Gestionarea "ideilor gre\lite"
persoanele importante din viata c1ientei \li celebrata alaturi de ele. • Bucurie
Aceasta abordare jucau\la \li educativa ajuta la deprinderea abili- • Tarie
taplor de viata esenpale \li ofera speranta. • Speranta

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin pove~ • ~i cei doi ~erpi s-au lnc~ierat
236 Jame, 0 fetita in varsta de zece ani aflata in clasa a patra, "S-a
trimis" singura la terapie lasand un mesaj in cutia po~tala pe
care copiii din ~coala 0 foloseau pentru a lasa biletele despre
problema care Ie acapareaza viata. Noi, psihologii ~colari, ridi-
cam biletelele ~i invitam copiii la 0 discupe. Jame a scris in bile-
tel ca parinpi ei divortasera cu un an in urma ~i cii este extrem
de suparata din aceasta cauza. A afirmat cii nu poate scapa de
nefericire, adaugand: "Mintea mea 0 spune iar ~i iar".
Ceea ce se intamplase fusese cii parinpi lui Jame au divortat
atunci cand tatiil a banuit-o pe mama ca are 0 relatie cu un alt
barbat. Cu toate ca se ajunsese la 0 intelegere in privinta divor-
tului, tatal nu se mutase de acasa, intrucat a considerat ca mama
nu va fi capabila sa aiba grija singura de copii. Faptul ca parintu
au continuat sa locuiasca impreuna a dus la 0 mulpme de tensi-
uni ~i certuri in casa, care au speriat-o ~i au derutat-o pe Jame,
aceasta spunand despre divort ca "nu e de-adevaratelea, fiindca
nu e la fel ca la alp copii de la ~coala". Cu toate ca tatallui Jame
i~i construia alta casa, ~i aici plutea nesiguranta. Oare aveau sa
locuiasca top acolo sau se va muta singur? Pe deasupra, niciunul
dintre parinp nu era sigur daca vrea cu adevarat sa divorteze
sau daca vor incerca sa-~i rezolve problemele.
Jarne parea sa fie ceea ce Kathy Weingarten descrie drept
"lipsita de sperantii" (2000, p. 401). I~i pierduse vioiciunea ~i
pofta de viata ~i parea sa fie ratacita in lumea trista ~i deru-
tanta a unui divort care "nu e de-adevaratelea". Manifesta ~i
traia alaturi de cateva dintre urmarile complexe ale divortului.
Mama lui Jame a declarat ingrijorata: "Inainte de divort, era 0
domni~oara sigura pe sine careia ii pliicea sa se distreze, insa
acum este vizibil retrasa sau agresiva. Uneori devine violen-
ta ~i arunca lucrurile prin casa, iar alteori rna love~te pe mine
GEORGE W. BURNS
sau pe sora ei. Se raste~te foarte u~or la oricine, dar mai ales 237
la mine".
De asemenea, activitatea ~colara a lui Jame incepea sa aiM de
suferit. Mama a spus ca Jame se izoleaza de prietenii de la ~coala
~i cit fie se cearta mereu cu ei, fie scome~te minciuni despre ei.
Mama credea ca lui Jame i se pare "stanjenitor" divortul, caci ,,0
face pe sora ei sa ia droguri". Pe deasupra, considera cit tatallui
Jame 0 intoarce impotriva ei ~i a celeilalte fiice. Jame avusese 0
relape foarte apropiata cu tatiil ei, insa chiar ~i aceasta a deve-
nit ~ubreda, caci divortul a continuat sa provoace haos in sanul
familiei. In consecinta, Jame se simtea derutata ~i singura, pe
masura ce relapa dintre sora ~i parintii ei se deteriora.
Nara~iunea ca "terapie cu ajutorul dirtilor de pove~ti"
Gandindu-ma la direcpa in care sa continui terapia lui Jame,
am inclinat spre terapia narativa, pentru ca se ocupa de pove~­
tile ~i povestirile pe care Ie spunem despre noi in~ine ~i despre
viata noastra (Epston ~i White, 1992; Morgan, 2000; White, 1989,
1995; White ~i Epston, 1990). intrucat ii indemn adesea pe copii
sa a~teama in scris povestirile terapeutice istorisite ~i reistorisite,
numesc aceasta abordare (Ia fel ca Linda van Duuren, 2002) tera-
pie cu ajutorul carlilor de pove~ti - este yorba des pre a~temerea
pe hartie, corectarea ~i publicarea carpi de pove~ti a copilului.
Cartea de pove~ti a lui Jame prezinta "Iumea viepi" ei, plina de
speranta ~i de perseverenta in lupta cu divortul, devenind dova-
da ~i confirmarea masurilor pe care le-a luat pentru a infrunta
divoqul, alaturi de ceilalp mon~tri ai sai genera tori de proble-
me. De asemenea, da glas "pove~tii viepi" pline de speranta a
lui Jame ~i face apella toti cititorii sa-i dea crezare ~i sa spere
Vindecarea prin po~ • ~i cei doi ;;erpi s-au incaierat
238 aHlturi de ea (Kotze ~i Morkel, 2002; Weingarten, 2000). Povestea
creata de copil este 0 reprezentare personala a propriei lumi, are
o importanta ~i un In!eles mai profunde decat 0 poveste spusa
de altcineva ~i ii permite terapeutului sa patrunda cu u~urinta
In universul copilului.
Jame a fost foarte incantata de posibilitatea de a-~i aminti
Invataturile terapeutice prin scrierea propriei pove~ti. In aeest
sens, am folosit metafora ~arpelui ereata de ea (~i descrisa in
paginile urmatoare), pentru a serie 0 poveste despre 0 familie
de ~erpi afectata de divort. Perioada petrecuta impreuna pentru
a serie ~i a face cunoscutil povestea ne-a oferit ~ansa de a discuta
mai amilnunpt, de a revedea ~i a repeta cuno~tintele dobilndite.
Procesele terapiei cu ajutorul dir~ilor de pove~ti
"Terapia cu ajutorul cartilor de pove~ti" Ie ofera ciientilor
no~tri ~ansa de a scoate la lumina pove~tile "imbibate de pro-
bleme" ~i perceppile negative des pre propria persoana. Astfe!,
pot sa-~i recupereze cuno~tintele, abilitaple ~i, binelnteles, se pot
recupera pe sine.
Ajutilndu-mi ciienjii sil-~i scrie pove~tile, pot patrunde cu res-
pect ~i blilndete In lumea viejii lor, de unde Ii pot indruma spre
redescoperirea ~i sarbiltorirea autoresponsabilizarii. In timpul
acestui proces, terapeutul acponeaza de pe pozitia unui necunos-
cator (Epston ~i White, 1992). Nurnai de pe aceasta pozipe, din
care recunoa~tem ca suntem bine informap in privinta indruma-
rii ~i cadrului terapeutic pe care Ie asigurarn, dar nu ~i in ceea ce
prive~te lurnea c1ientului, putem acorda atenpa cuvenita pove~­
tilor c1ientiJor n~tri (Epston, 2(02). De aceea, copili sunt stilpiinii
propriilor pove~ti ~i viep, iar terapeutul, doar "scribuJ".
GEORGE W. BURNS
Procesul terapiei cu ajutorul cartHor de pove~ti in cazul copi- 239
ilor nu este rigid, ci mai degraba flexibil ~i plin de creativitate,
perrnitilndu-ne descoperirea ~i savurarea propriilor resurse. In
timpul acestui proces, rna las Indrumata mai ales de client ~i,
de aceea, ofer numai schita discupilor terapeutice ~i a carpi de
pove~ti. Urmeaza 0 scurta prezentare a procedurii principale pe
care am folosit-o in cazul lui Jame.
Ascultarea pove~tii ,.imbibate de probleme"
Ascultarea pove~tii lui Jame
In timpul prirnei noastre conversapi, Jame a stat cu capul ple-
cat, jucilndu-se nervoasa cu degetele. Limbajul corporal Ii trada
mulpmea de emopi pe care Ie pnuse ascunse.
- E~ti buna sa-mi spui mai multe despre divor\U1 care locu-
ie~te in acest moment cu familia ta? am intrebat-o eu.
Jame a c1atinat din cap ~i a raspuns:
- Nu ~tiu, nu e dragut.
Fiind co~tienta ca un client de varsta ei se poate simp expus
sau stilnjenit, am vrut sa-i respect nevoia de a se apara neraspun-
zand la intrebilri ~i, astfel, am cautat sa patrund intr-o alta sfera a
eomunicilrii. Co~tienta de remarca lui Freedman ~i a lui Combs
cum ca "simpla ascu1tare ~i adresare a unor intrebilri de incuraja-
re ~i de c1arificare, manifestilnd 0 atitudine de curiozitate, poate
avea efecte profund terapeutice" (1996, p. 45), am intrebat-o:
- Ai vrea sa construie~ti ceva in lada cu nisip, care sa-mi
spuna cate eeva despre tine?
Jame s-a apucat sa eonstruiasea ,,0 rezervatie pentru toate
anirnaJele siilbatice de pe etajera", povestindu-rni in acela~i timp
Vindearel prin powefll-?; eei do; 1erpi s·aulnc3ierat
240 cum pleca la vaniHoare impreuna cu tatal ei ~i despre lucruri_
Ie care ii fiiceau placere in viata. Referitor la tatal ei, a adaugat
urmatoarele:
- Nu inteleg intotdeauna ce spune. i~i schimbii mereu pare-
rea. Ma ingrijoreaza. Atunci cand nu se cearta cu mama, spune:
"Vom locui top impreuna", insa atunci cimd se cearta rau, spune:
"Voi locui singur, ca sa nu mai poata urla nimeni la mine".
in timp ce Jame construia pe indelete un gard in jurul "rezerva_
pei de animale salbatice", pentru a se asigura ca "n-o sa fuga" sau
ca "n-o sa fie triste" la fel ca ea, m-am folosit de ocazie pentru a-i
adresa intrebiiri de c1arificare privitoare la tristetea care 0 incear-
ca ~i daca acesta este subiectul despre care vrea sa-mi vorbeasca.
in timpul celei de-a doua ~edinte, Jame s-a jucat iar cu ~erpii
in lada de nisip ~i mi-a povestit despre un ~arpe de companie
pe care il botezase "Doamna Cafenie". Aceasta era un boa con-
strictor, iar Jame a precizat:
- Ador s-o privesc ~i s-o hranesc cu ~oareci.
Mi-a explicat cum introdusese in cu~ca Doamnei Cafenii inca
un ~arpe, dar aceasta il ucisese. Am facut un comentariu legat de
pierderea ~arpelui, la care Jame mi-a raspuns:
- Acum nu rna mal deranjeaza, ~tiam ca a~a 0 sa se intfunple.
- Cum p-ai dat seama? am intrebat eu ~i mi-a explicat cum
petrecuse "ore in ~ir" urmarindu-i pe cei doi ~erpi ~i ~i-a dat
seama ca Doamna Cafenie vrea sa-i faca de petrecanie celuilalt
~arpe, mai mic, fiindca sasaia mereu la e!.
M-am intrebat cu voce tare:
- Ai stat oare sa urmare~ti ~i "indeletnicirile" de acasa ale
divortului, a~a cum ai facut cu ~erpii?
Cu un zambet, Jame ~i-a scos cametelul ~i, cu un aer compe-
tent, mi-a explicat:
GEORGE W. BURNS
_ Divortu l e ca doi ~erpi care se incaiera sau ca doi ~erpi 241
fug unul de altu!. I-am urmarit indeaproape pe Doamna
Cafenie ~i pe celala It ~arpe, a ad"augat ea gan
care , d'ltoare. S'aSaIau
'"
ereu unulla altu!, uneori incercau chiar sa se mu~te. Ne cer-
":'m mereu - mai ales marna ~i tata, a spus ea, fadmd legatura
~: situatia de acasa. Atunci cand divortul face ca certurile sa
devina foarte urate, vreau sa fug pur ~i simplu de acasa ~i sa nu
mai intorc, a explicat ea speriata ~i ingrijorata. Uneori, imi vine
sa fac la fel ca Doamna Cafenie ~i sa-i mu~c pe top cei din jurul
meu, a adaugat apoi.
Con~tienta de impotrivirea initiala a lui Jame de a vorbi in
mod deschis despre divort, mi-am dat seama ca folosirea meta-
forei celor doi ~erpi "care se incaiera" ne-a oferit ~ansa de a
exterioriza problema ~i de a analiza de la distanta relatia sa cu
divortu!. Pentru ca discupile sa nu se indeparteze de Jarne ~i de
metafora creata de ea, am avut grija ca ~rpii ~i tufele din mate-
rial plastic, precum ~i portretullui "Divort" pe care I-a creat
ulterior sa fie intotdeauna la dispozipa ei in timpul ~edintelor.
Externalizarea problemei (problemelor)
Jame ~i cu mine am cazut de acord ca este imperios necesar
sa intelegem cat mai multe cu putinta despre divortul din viata
ei, pentru ca ea sa-i faca fata cu mai multa u~urinta. Am rugat-o
sa-~i inchipuie ca suntem doi detectivi, care trebuie sa stranga
informatii despre problema mar~ava care incearca sa:i fure feri-
cirea, astfel incat sa ne dam seama cum s-o pacalim. In acest fel
i-am captivat atenpa ~i un mic zambet i-a rasarit pe fata.
- A~adar, domnule detectiv Jame, cum sa-i spunem acestei
probleme pe care incercam s-o pacalim? am intrebat eu.
Vindecarea prin pove~ • ~i eei do; ~erpi s-au Tncaierat
242 - Sa-i spunem, pur ~i simplu, Divort! a venit raspunsul ei
categoric.
Din acel moment, am folosit cuvinte care ne-au ajutat sa per-
sonifidim problema, botezand-o "Divort", de parca ar fi fost
ceva vizibil ~i palpabil - ceva ce poate fi distrus. Personificarea
unei probleme in cazul copiilor ii face imediat sa se simta mai
puternici, intrucat creeaza 0 noua realitate in care copilul ~i tera-
peutul infrunta problema ~i renghiurile jucate de aceasta. Am
rugat-o pe Jame sa-I deseneze pe Divort, spunandu-i:
- A~ vrea sa vad cum arata creatura asta care a pus stapilnire
pe viata ta fericita.
In timp ce lipea desenul pe perete, Jame a spus:
- lata ce a provocat toate certurile de acasa. Divortul i-a schirn-
bat pe absolut toti cei de acasa, a explicat ea. Divoqulle-a facut
atat de multe lucruri. Prea multe ca sa pot povesli intr-o singura zi.
Jame a decis ca ar fi mai bine sa-~i noteze toate lucrurile aces-
tea intr-un cametel ~i sa-I aduca data viitoare, intrucat nu prea
mai aveam limp ~i mai voia sa sape 0 groapa pentru ~erpi In
lada cu nisip, sa faca un dIU ~i sa gaseasca pe afara ni~te belig~
pe care sa Ie foloseasca drept copaci, dupa cum s-a exprimat ea.
Respectandu-i dorintele ~i fiind incredintata ca acasa are sa se
gandeasca pe indelete la Divort, am cazut de acord ~i i-am dat
un cametel pentru a-~i nota toate celelalte lucruri.
Deconstrui rea discu rsu rilor
" Pove~tile mai cuprinziitoare" sau "naratiunile dominan-
te" care exista in cultura noastra infIuenteaza felul in care atri-
buim un inteles ~i un sens vietii noastre (Freedman ~i Combs,
1996; Morgan, 2000). Puterea discursurilor asupra vietii
GEORGE W. BURNS
oa!llenilor - de pilda, discursurile despre ceea ce ar trebui sa 243
se intample intr-un divort care este "de-adevaratelea" - era evi-
denta in viata lui Jame. fn consecinta, am considerat ca prin-
cipala mea responsabilitate este sa deconstruiesc impreuna cu
Jame discursurile dominante din jurul problemei. Un nou prilej
in acest sens s-a ivit in timpul uneia dintre discupile noastre,
cand Jame mi-a tinut 0 lecpe instrucliva privitoare la diver~ii
~rpi venino~i.
_ Veninul unor ~erpi poate fie sa te omoare, fie sa te lase
fara un brat sau un picior, fie sa te orbeasca sau sa te lase para-
Jizat, a afirmat ea cu un aer expert. Am vazut un film in care
un anaconda uria~ a scuipat venin spre un om ~i I-a acoperit
cu mazga lui veninoasa, a~a ca a ramas prins de podea ~i n-a
putut fugi.
- Tu ai ramas vreodata prinsa de podea din cauza mazgii
veninoase pe care alp ~erpi sau oameni au scuipat-o spre tine?
am intrebat eu.
- De 0 gramada de ori, mi-a dezvaluit Jame. Mami ~i tati
ma scuipa adesea cu mazga lor veninoasa. Imi vine sa plang
sau sa-i lovesc.
Mi-a explicat ca asta se intampla de obicei atunci cand Ii
intreabil ce au papt ~i de ce divorteaza. Jame avea multe intre-
bari despre divort pe care voia sa i Ie lamureasca parintii, dar
ace~tia n-o faceau, de pilda: "Cine 0 sa se mute? Inca se mai
iubesc? De ce a trebuit sa divorteze? Tali mai e suparat pe mine
~i pe mami? Pot inceta cu certurile? Ce se va intampla?"
- Scuipa mazga veninoasa ~i-mi zic sa nu ma mai vaicaresc,
a spus Jame despre incercarile sale de a afla raspunsuri la intre-
bari. Mami spune ca n-am voie s-o intreb despre lucruri care
sunt prea greu de inteles pentru mine. Tati mi-a zis sa nu-mi
Vindecarea pri" poveJti • $i cei doi ?erpi s·au l nc~Uerat
244 fac griji pentru ce se intampla, fiindca sunt probleme de oameni
man.
Toate acestea 0 suparau teribil pe lame, facand-o sa traga
concluzia ca "nu-i mai pasa nimanui de mine".
- Dad nu vorbesc cu mine ~i nu asculta, ci doar se cearta
intruna, apare Monstrul Ingrijorarii ~i se face tot mai mare, a
explicat ea.
o tema importanta care a aparut in mod repetat in cadrul
acestui discurs a fost ideea conform careia copiii pot ~i trebu-
ie sa faca fata oridirei imprejurari potrivnice din lumea adulti-
lor. Aceasta idee era atat de adanc intiparita in mintea lui la~e,
incat a refuzat sa-i spuna tatalui ei ca sM de yorba cu mine
un psiholog. In timp ce deconstruiam discursul, lame a afirma;
ca tatal ei i-a spus: "Nu e chiar atat de rau. Intr-o buna zi ai
sa isprave~ti cu pHinsul. 0 multime de copii provin din familii
divortate ~i Ie merge bine".
- Dad!. ii spun, mi-e teama ca se va supara pe mine sau nu
ma va mai lua la vanatoare cu el, mi-a explicat lame.
In timpul celei de-a cincea discutii, i-am spus lui lame:
- Ce zici, lame, poate eli reu~e~ti sa faci ceva saptamana
aceasta pentru a alunga mon~trii din viata ta ~i pentru a-ti dovedi
tie insati ca e~ti in stare s-o faci. Iti vine vreo idee in privinta asta?
- 0 sa-I impiedic pe Monstrul Ingrijorarii spunandu-i lui tati
ca am vorbit cu tine, a decis ea.
Atunci cand am chestionat-o in legatura cu decizia pe care 0
luase, mi-a explicat a~a:
- Nu e bine sa ai secrete. Ii face pe oameni sa se ingrijo-
reze ~i nu vreau ca tata sa-~i mai faca griji. Nu-I mai vreau pe
Ingrijorare in viata mea ~i nu-I mai vreau nici in casa mea! a
adaugat ea.
GEORGE W. BURNS
Crearea Tn colaborare a "intrigii secundare" 245
lame era influentata ~i de discursul familiei perfecte. Acesta
Sugereaza ca 0 familie nu poate fi fericita ~i iubitoare decat daca
piirintii sunt casatoriti. Discursul avea 0 influenta cople~itoare
asupra vietii lui lame, facand-o sa accepte ~i sa creada ca viata ei
nu are sa mai fie niciodata fericita. Influenta acestui discurs era
amt de puternica, incat lame a refuzat sa-~i in~tiinteze prietenii
despre divortul parintilor ~i I-a ascuns "spunandu-Ie lucruri fru-
moase despre mami ~i tati, care nu sunt adevarate". Nu ~i-a mai
invitat prietenii sa ramana peste noapte la ea acasa, ca sa nu Ii
se para "dudat" ca tatai ei doarme in camera de zi. Comentariile
~i glumele facute de prieteni la adresa altor copii ai caror parinti
erau divortati i-au hranit convingerile, i-au starnit furia ~i au
fiicut-o sa devina ostila fata de ei atat fizic, cat ~i verbal. Drept
unnare, ~i-a pierdut majoritatea prietenilor.
Spre finalul discutiei, lame a exc1amat:
- A~ putea sa nu ma maio cert cu prietenii mei ~i sa-i reca~tig!
- Cum crezi di ai putea s-o faci? am intrebat eu.
- Poate ca trebuie sa Ie spun intregul adevar, a ri'ispuns ea.
Atunci cand am trecut pe langa lame pe coridorul ~lii ciiteva
we mai tarziu, a aratat vesela cu degetul spre prietenii ei ~i a spus:
- Suntem din nou prieteni ~i sunt foarte draguti acum cand
~tiu adevarul.
Deconstruirea acestui discurs important i-a oferit lui lame
ocazia de a se apropia de prieteni ~i de a reinnoda relatiile cu
ei. De asemenea, a ajutat-o sa deconstruiasdi alte discursuri,
permitandu-i sa recunoasca ~i sa tina seama de alte convingeri
personale, cum ar fi: "Lui mami ii pasa de mine, doar ca e dife-
rita de tati", "Tati era ingrijorat ca 0 sa ma piarda", "Mamicile
Vindecarea prin poveJd • ~i cei doi ~erp j s-au tnc~ierat
 246 ~i taticii fac lucruri pe care nu intenponeaza intotdeauna sa Ie
faca".
Rescrierea ~i valida rea pove~tii preferate
Redactarea ?i conceperea eartii de pove?ti
in a doua ~edinta, i-am prezentat lui Jame posibilitatea de a
scrie 0 poveste despre felul in care a triumfat asupra probleme_
lor din viata ei, spunand pe un ton ganditor:
- Am ascuItat povestea vielii tale ~i a celor doi ~rpi care se inca-
iera. Daca noi doua am putea transforma aceasta poveste intr-una
mai buna, in funcpe de care sa-p traie~ti viata, ce titIu i-ai pune?
- $i cei doi ~rpi s-au lnciiierat, a raspuns ea.
~tiind ca Yom scrie 0 poveste, am pastrat notite amanunpte
despre fiecare diseutie. Uneori, a~a cum s-a intamplat in cazul
lui Jame, clienpi vor sa-~i ia singuri notite "terapeutice" in timpul
~edintei sau dupa aceasta. Aceste notite au fost incIuse in pro-
cesul de redactare a pove~tii. Toate i1ustrapile create de Jame au
fost pastrate in cabinetul de terapie. Este 0 idee buna sa fotogra-
fiem anumite i1ustrapi in timpul ~edintei, daca cIientul prefera
sa ia acasa 0 parte dintre lucrari.
Redactarea propriu-zisa a cartii de pove~ti incepe indata ce
imi dau seama ca in diseupile noastre terapeutice se contureaza
o "intriga secundara" complexa. ~n cazullui Jame, s-a intam-
plat in a opta ~edinta. Este important sa-ti folose~ti tactul ~i
sa-i intrebi pe cIienp daca sunt pregatip sa inceapa procesul de
redactare in timpul discupilor terapeutice. Am descoperit ca este
utilsa ai un "birou de scriitor". Clienpi ~tiu ca, atunci cand stam
la birou, redactam, coreetam ~i alegem formatul potrivit.
GEORGE W. BURNS
Mai inta;, Jame a ales titIul carpi. in al doilea rand, a selectat 247
forIll atul adecvat pentru carte, dupa ce a studiat pov~tile redac-
tate ~i -concepute de c1ienp mai vechi. I-am aratat ciir!i tridimen-
sionale, carp pliante de format foarte mic, ciir!i tip poster, carli de
buzunar, carp audio ~i carli electronice, ~i a ales sa faca 0 carte tip
poster. Este intelept din partea ta, ca terapeut, sa copiezi cartea
de pove~ti a cIientului, daca p s-a acordat permisiunea s-o faci,
pentru ca astfel ip pop aIcatui 0 colecpe de pov:~ti pline de spe-
ranta pe care sa Ie istorise~ti cIienplor ulteriori. In al treilea rand,
ne-am oeupat pe indelete de alegerea personajelor, a cadrului ~i
a mesajului pove~tii, preeum ~i de conceperea paginii de titlu. in
cele din urma, a venit vremea sa redactam povestea. Ne-am con-
fnmtat notitele. Am lucrat impreuna eu Jame, sugerandu-i cateva
idei ~i ajutand-o la formularea frazelor ~i paragrafelor.
Corectarea pove?tii
Corectarea pove~tii a avut loc de-a lungul discupilor terape-
utice. Atunci cand Jame a fost multumWi de cioma, am batut-o
la calculator ~i i-am dat-o acasa. Astfel, cIienpi pot face singuri
corecturi suplimentare ~i, dad doresc, i~i pot consulta parintii
sau alte persoane dragi.
La urmatoarea ~edinta, am faeut cateva modificari inainte de a
tipi'iri versiunea finala a pove~tii $i cei doi ~erpi s-au lnciiierat. Dupa
aceea, ne-am ocupat cu mare atenpe de colorarea, decuparea, con·
fecponarea ~i Iipirea carpi lui Jame. inainte de a asambla totul,
Jame ~i-a ales singura numarul ISBN ~i am conceput pagina de
titIu, alegand "Imprimeria Pandorei" drept denumirea "tipogra-
fiei" noastre, inspirata de povestea despre speranta a~a cum este
istorisita in mitul despre cutia Pandorei (Kershaw, 1990).
Vindecarea prin ~ • ~i cei doi ~erpi s-au incaierat
 248 Aceasta este povestea lui Jame, pe care am tradus-o din afri- 249
kaans, limba ei materna. A fost conceputa ca 0 carte care se des-
face pentru a lua forma unui ~arpe (a se vedea Figurile 9.1 ~i 9.2).

Figura 9.2. Povestea lui Jame se desr.i~oar~ de-a lungul corpului ~arpelui.

~i cei doi ~erpi s-au incaierat

/ Au fost adaM, demult, tare demult, doi ~erpi. Numele

1/ t l unuia dintre ~erpi era Domnul Cafeniu. Era eel mai mare
~i mai puternic ~arpe zarit vreodata pe lumea asta. Avea
o piele neteda ~i frumoasa, cu pete cafenii-galbui nespus
.. de frumoase. Petele sciipeau ve~nic in lumina soarelui.
Celalalt ~arpe, Heidi, sotia Domnului Cafeniu, era aidoma
de frumos. Pielea lui Heidi era inca mai neteda ~i avea
ni~te solzi mari ~i frumo~i brazdap cu dungi galbene-aurii.
Cei doi ~erpi aveau doua fiice. Numele fiicei mai mari era
Trudy, iar al celei mai mici Jame. Erau la fel de frumoase
ca mama ~i tatallor.
Intr-o zi, s-a intamplat ceva foarte trist. Dintr-o rricina
sau alta, cei doi ~erpi au inceput sa se incaiere. Scoteau
sasaituri puternice ~i se mu~cau de cozi cu coltii lor
ascutiti. Odata ce au inceput sa se incaiere, nu s-au mai
putut opri. Se incaierau din pricina unor lucruri proste~ti.
Figura 9.1. (operta c~rtii lui Jame, intitulat~ ~i cei doi ~erpi s-au lnc~ierat. Barbatul-~arpe, Domnul Cafeniu, sarea la bataie, deoarece
credea ca sotia-~arpe indrage~te pe altcineva.

GEORGE W. BURNS
Vindecarea prin pove,ti • ~i cei doi ~erpi s·au inc~ierat
250 Intr-o sear a, dind mama-~arpe ~i fiicele s-au dus
in vizita la bunicuta-~arpe, tatal-~arpe ~i-a facut ~i el
aparitia. La bunicuta mai era un barbat-~arpe. Era Un
prieten de-al bunicutei ~i locuia la ea. II chema Jack ~i era
foarte prietenos. Domnul Cafeniu era gelos §i manios din
pricina lui Jack. Credea ca Jack §i Heidi se indragesc prea
multo Nu era adevarat!
in seara aceea, Domnul Cafeniu s-a mamat cand i-a zarit
pe Heidi ~i pe Jack stand alaturi pe canapea. Era atat de
mamos, incat §i-a rasucit trupul puternic in jurullui Jack
§i I-a scuipat cu venin.
Domnul Cafeniu s-a hotarat sa divorteze. de Heidi, sotia .
sa. Au divortat, dar inca locuiau cu totii in aceea§i casa.
Divortul a intors cu susul in jos multe lucruri din casa.
Membrii familiei de §erpi se incaierau adesea. Sasaiau
foarte zgomotos §i scuipau venin tot timpul. Mama-§arpe
§i tata-§arpe se mu§cau unul pe altul cu colpi lor inveninap.
Divortul a facut-o pe Trudy, sora-§arpe, sa fie mamoasa la
culme pe toata lumea, mai ales pe tatal-§arpe. Divortul a
afectat-o atat de mult, incat a inceput sa ia droguri. Top
erau atat de speriap de Divort incat erau tare derutap.
$i Jame era tare tulburata din pricina lui Divort. Divort
a inceput sa-i in§ire ni§te minciuni lui Jame. I-a spus a§a:
Este vina ei ca mama §i tata divorteaza.
Membrii familiei de §erpi nu se vor mai iubi niciodata.
Mama §i tata nu se mai iubesc.
Mulpmea de minciuni in§irate de Divort au facut-o pe
Jame sa aiba 0 parere foarte proasta despre sine. Divort
GEORGE W. BURNS
era a§a de alunecos §i voia s-o raneasca atat de mult 251
pe Jame, incat a adus cu el §i alp mon§tri generatori de
probleme.
Divort ~i mon§trii-problema erau precum 0 banda de
raufacatori care voiau 5-0 raneasca pe Jame. Din banda
face au parte Monstrul Certurilor, Monstrul Tristetii §i
Monstrul Ingrijorarii. Mon§trii-problema au facut multe
lucruri rele §i i-au spus lui Jame multe minciuni.
Monstrul Certurilor i-a spus sa se certe tot timpul cu
mama-§arpe, tata-§arpe §i sora-§arpe. I-a spus ca a§a
are sa aiba 0 parere mai bun a despre sine. I-a spus ca
are sa devina mai puternica decat certurile din casa. I-a
spus ca, daca va fi cea mai certareata, mama §i tata nu
se vor mai lovi §i nu se vor mai scuipa unul pe celalalt.
Monstrul i-a spus ca, daca se va certa tot timpul §i se
va purta ingrozitor cu toti cei din casa, n-au 5-0 uite
niciodata.
Divort era atat de puternic, incat toti cei din casa au
inceput sa uite unii de altii §i de dragoste.
Monstrul a minpt-o ca prietenii ei n-o mai plac pentru
ca Divort locuie§te impreuna cu ea. I-a spus sa se repeada
la ei §i sa-i scuipe cu venin, pentru a-i reca§tiga.
$i Monstrul Tristetii era foarte alunecos §i 0 necajea
multo I-a spus ca nimeni din familie n-o mai iube§te. I-a
mai spus ca profesorii §i prietenii de la §coala rad de ea §i
o cred proasta. Monstrul i-a spus ca n-ar trebui sa doarma
noaptea, ci sa planga intruna. I-a spus ca, daca plange tot
timpul, mama §i tata nu vor mai divorta fiindca Ie va fi
mila de ea. L-a crezut cand i-a spus ca doar a§a ii poate
face sa ramana impreuna.
Vindecarea pri" pove~ • ~i cei doi ~erpi s-au inc~ierat
l5l De fapt, Monstrullngrijorarii era prezent tot timpul, dar
cre~tea in dimensiuni atunci cand Divort venea la familia
Cafenie. Monstrul acesta tragea intotdeauna 0 portie
buna de ras atunci cand 0 facea pe Jame sa fie tot timpul
ingrijorata. 0 facea sa se intrebe unde va locui atunei
cand, intr-o buna zi, tata-~arpe se va muta de acasa. I-a
spus ca mama-~arpe va fi trista ~i singura, daca ea va
merge sa locuiasca cu tata. Apoi a spus ca tata-~arpe va
fi furios ~i trist daca ea va ramane cu mama. I-a ~optit la
ureche ca poate va fi nevoita sa se mute la alta ~coala ~i ea
nu va mai avea niciodata prieteni. A facut-o sa creada ea,
daca i~i face griji tot timpul, Divort va pleca.
Ceea ce nu ~tiau pro~tii de mon~tri-problema era ea
Jame e mult mai puternica decat ei toti. Jame a decis ca
mon~trii n-au s-o mai raneasca. S-a hotarat sa riposteze.
In timp ce riposta, a aflat multe lucruri despre sine ~i
le-a folosit pentru a Ie spune mon~trilor: "PLECA TI $1
LAsATI-MA IN PACE!!!"
lata lucrurile pe care le-a aflat Jame despre sine:
Este deosebita.
Este importanta pentru multe persoane, inclusiv
pentru mama ~i tata, chiar daca divorteaza.
Are mult curaj.
Este 0 prietena buna.
Este 0 sora buna.
Este 0 fiica buna.
Este prietenoasa.
Este indatoritoare.
Ii pasa de ceilalti oameni.
GEORGE W. BURNS
Poate fi mandra de lucrurile la care se pricepe, 2Sl
precum sportul ~i matematica.
Este sincera.
Alege sa fie fericita.
Imparte intotdeauna cu ceilalp.
Este isteata.
Jame a aflat multe lucruri despre Divort ~i a de cis sa
Ie foloseasca pentru a-~i ajuta prietenii-~erpi, in caz ca
mamele ~i tapi lor vor divorta vreodata. Avea sa Ie arate
ca Divort nu este chiar atat de puternic!
I~i putea invata prietenii urmatoarele lucruri:
Divortul nu este un capiit de tara.
Viata merge inainte ~i poti continua sa faci toate
lucrurile dragute pe care Ie faceai pana atunci.
N-ai sa te mai intaIne~ti foarte des cu mama sau
cu tata, daca te hotara~ti sa locuie~ti cu unul dintre
ei, dar pop vorbi cu ei la telefon in fiecare zi sau Ie
poti confectiona felicitari.
Atunci cand te vei duce in vizita la sfar~it de
saptamana, veti putea sa va uitap la un film sau sa
luati masa impreuna ori, pur ~i simplu, sa stati de
v~rba.
Nu va uita nimeni de tine!
Jarne mai are doi prieteni, care 0 ajuta sa-~i aminteasca
ce puternica este ~i cum a ucis toti mon~trii. Prietenii ei
de suflet sunt pisica Negruta ~i iepurele Pata-Ro~ie. Sunt
diferiti de ceilalti prieteni ai ei pentru ca vorbesc numai
Vindecarea prin povefti • ~i cei doi ~erpi s-au inc~iierat
1S4 cu ea. Ceilalti oameni nu i§i dau seama eli cei doi §tiu sa
vorbeasdl..
Ace§ti prieteni ii sunt foarte dragi §i ii ia cu ea oriunde
se duce. Uneori ii tine in penar, iar alteori ii pune in
buzunarul cama§ii. Ii sunt intotdeauna aproape de inima.
De fiecare data dind mon§trii-problema incearcii sa-i
provoace ingrijorare, este suficient sa-§i mangaie prietenii
de suflet pentru a-§i aminti cat este de puternica §i ca
nu ar trebui sa piece urechea la minciunile nascocite de
mon§tri.
Cei doi prieteni 0 ajuta pe Jame sa-§i aminteasca
urmatoarele:
Mon§trii spun minciuni §i nu trebuie sa piece
urechea la scornelile lor, orice ar fi.
Va fi intotdeauna deosebita.
Nu este niciodata singura.
Este puternica.
Are 0 viata frumoasa, chiar daca mama §i tata sunt
divortati.
Trebuie sa se bucure de fiecare zi.
Poate avea intotdeauna incredere in ea insa§i.
Publica rea pove?tii
Imparta~irea pove~tilor ~i a modurilor de existenta prefera-
te poate ajuta oamenii sa-~i recupereze viata de sub influenta
pove~tilor ~i a discursurilor dominante (Freedman ~i Combs,
1996). Redactarea pove~tii impreuna cu Jame a ajutat-o sa-~i
spuna povestea preferata, insa publicarea i-a oferit prilejul de
GEORGE W. BURNS
a-~i face auzita vocea ~i de a vorbi despre curaj, speranta ~i 255
tiirie. Am indemnat-o pe Jame sa se gandeasca la posibilitatea
de a_~Hmparta~i povestea, de a-~i sarbatori noile concepp.i ~i de
a se bucura de alegerea facuta impreuna cu prietenii ~i familia.
Indemnul a avut doua scopuri, descrise in urmatoarele subsec-
liuni.
Imparta~irea ~i siirbiitorirea
In primul rand, scopul meu terapeutic era ca Jame sa-~i impiir-
t~asca ~i sa-~i sarbatoreasca noua poveste, creata in colaborare,
despre caile preferate de infruntare a divortului. Scopul era s-o
fac sa accepte invataturile reamintite sau de-abia descoperite.
Jame a confecp.onat invitap.i la petrecere ~i le-a trimis la cinci
dintre prietenii apropiati. Decisese sa Ie citeasca prietenilor
povestea ei, numita $i cei doi ~erpi s-au Incaierat, fiindca era tare
mandra de frumoasa ei carte ~i de felul in care i~i invinsese pro-
blemele. Acest gest din partea lui Jame a fost, pentru mine, un
moment hotarator ~i 0 dovada a uria~ei transformari prin care
trecuse. Acum ~tiam ca vocea lui Jame este mult mai puternica
decat divortu!.
Pentru a-i confirma inca 0 data noul mod de gandire, i-am
inmanat lui Jame un certificat de excelenta pentru recupera-
rea viepi din ghearele divortului ~i i-am indemnat pe prietenii
ei sa-~i imparta~easca mesajele sau observap.ile despre Jarne ~i
povestea ei.
- Jame este 0 prietena buna, a raspuns primu!. Nu trebuie sa
uite niciodata ca este deosebita. E un lucru bun ca Ii poate invata
pe alP. copii despre divort.
- Scrie pove~ti foarte frumoase ~i rna bucur ca am ascultat-o,
a spus altu!. Sunt bucuros ca nu ne mai certam.
Vinclecarea prin poveJtI- ~i cei doi ~erpi s·au lnc~ierat
256 Ceilalti au adaugat:
- Ma bucur ca Jame este prietena mea ~i rna ajuta intotdeau_
na la mate.
- Ma bucur ca ne-a spus ea mama ~i tatal ei sunt divortap,
pentru ca acum ~tiu ca trebuie s-o ajut, nu sa rna cert cu ea.
- Jame, cred ca e~ti 0 persoana foarte buna ~i rna bucur ca
sun tern prieteni.
- Povestea lui Jame este foarte draguta.
- Imi place foarte mult de ea ~i cred ca este putemica.
Crearea unor perspective mai corecte
Mesajele pline de caldura din partea prietenilor au confir-
mat toate invatamintele pe care Jame Ie descoperise sau ~i Ie
reamintise in timpul discutiilor noastre ~i al redactarii carpi de
pove~ti. Acest lucru se corela cu cel de-al doilea scop al sarba-
toririi, acela de a afirma eli ideile gre~ite pot fi transformate in
perspective mai corecte, prin intermediul discutiilor cu priete-
nii. Consider ca aceasta etapa a includerii celor de-o seama este
atat de importanta, incat rna intreb daea punerea la indoiala
a discursurilor vechi ~i inutile poate fi realizata fara "public".
Daca ideile ~i convingerile altora pot duce la mentinerea unei
probleme, atunci cu siguranta ca pot, de asemenea, genera ~i
mentine perspective mai salutare despre noi in~ine ~i abilitaple
noastre (McKenzie ~i Monk, 1997). Atunci cand i-am intrebat
pe prietenii lui Jame: "Ce perspective mai corecte ati dobandit
in urma acestei discupi?", raspunsurile au confirmat cele spuse
mai sus:
- Nu este vina copilului daca mama ~i tata nu vor sa ramana
casatorip ~i nu este frumos sa necaje~ti copiii, fiindea sunt tri~ti
din pricina asta, a spus unul dintre prieteni.
GEORGE W. BURNS
_ Copiii nu sunt rro fiindca mama ~i tata nu vor sa mai rama- 257
na impreuna, a spus altul.
_ E~ti in continuare un copll fericit ~i bun, atunci cand parin-
Iii divorteaza.
_ 0 sa ai in continuare mulp prieteni cu care sa te joci, chiar
daca parinpi sunt divortap.
_ Atunci cand parinpi divorteaza, mama, tata ~i prietenii tin
in continuare la tine.
Jame a adaugat:
_ Divortul nu este un capat de tara.
Cum sii-ti regase~ti speranta tntr-un cheeseburger
Spre finalul celor 11 discupi edificatoare purtate cu Jame, am
vrut sa rna lamuresc daca ~i in ce felle gasise folositoare. De ase-
menea, voiam sa aflu daca i se pare ca obiectivele terapeutice pe
care ~i Ie propusese fusesera atinse. in acest sens, am intrebat-o:
- Putem organiza 0 midi petrecere pentru noi ~i sa ne impilr-
ta~im pe indelete ceea ce am invatat?
- E 0 idee buna, daca putem discuta despre toate aces tea la
McDonald's! mi-a raspuns Jame.
~dar, in timp ce stateam la 0 masa la McDonald's, mi-a spus:
- Discupile noastre m-au ajutat sa rna bucur iar de viata. Au
facut sa amuteasca vocea din mintea mea care imi spunea eli,
din cauza divortului parinplor, voi avea parte de 0 viata neferi-
cita. Colaborarea noastra, mi-a explicat ea, m-a ajutat sa-mi dau
seama ca sunt foarte puternica ~i ca Ie pot spune problemelor sa
malase in pace. Simt in adancul sufletului ca viata este frumoa-
sa ~i a~a vreau sa simt mereu. Imi pastrez speranta in suflet ~i
ered din nou in mine.
Vindecarea prtn poRJti. ~i cei doi ~erpi s-au lnc:iierat
258 - Cum te intelegi acum cu prietenii ~i familia? am intrebat eu.
- Mama ~i tata nu se mai cearta acasa. Cred ca au invatat
un lucru bun de la mine. Am invatat sa nu rna iau dupa ideile
gre~ite ale altor oameni, ci sa fac a~a cum cred eu de cuviin\a,
a adaugat apoi pe un ton meditativ. ~i ~tiu ca prietenii mei au
invatat ca nu este frumos sa fii uracios ~i sa faci glume pe seama
copiilor ai caror parin\i sunt divorta\i. Acum au inteles mai bine
cum sta treaba cu divortul. Cred ca i-am invatat sa fie mai puter-
nici dedit problemele.
Dupa care, privind contemplativ cheeseburgerul pe care-l
tinea in mana, a conchis cu un aer competent:
- ~tii, viata mea este aproape la fel de buna ca cheesebur-
gerul acesta.
Referinte bibliografice
Epston, D. ~i White, M. (1992). Experience, Contradiction, Narrative
and Imagination: Selected Papers of David Epston
and Michael White 1989-1991. Adelaide, Australia:
Dulwich Centre.
Epston, D. (2002). Atelierul "Putting the Narrative Back Into
Narrative Therapy". Pretoria, Africa de Sud: Institute
for Therapeutic Development. In L. Els (2000), The
Co-Construction of a Preferred Therapist Self of the
Educational Psychology Student. Teza de doctorat nepu-
blicata, Rand Afrikaans University, Johannesburg,
Africa de Sud.
Freedman, J. ~i Combs, G. (1996). Narrative Therapy: The Social
Construction of Preferred Realities. New York: Guilford
Press.
GEORGE W. BURNS
Kershaw, S. (1990). A Concise Dictionary of Classical Mythology. 259
Londra: Basil Blackwell.
Kotze, ·E. ~i Morkel, E. (2002). Matchboxes, Butterflies and Angry
Foots. Pretoria, Africa de Sud.: Ethics Alive.
McKenzie, W. ~i Monk, G. (~997). "Learning and Teaching
Narrative Ideas". In G. Monk, J. Windslade, K.
Crocket ~i D. Epston (coord.), Narrative Therapy in
Practice: The Archeology of Hope (pp. 82-116). San
Francisco: Jossey-Bass.
Morgan, A. (2000). What is Narrative Therapy? An Easy-to-Read
Introduction. Adelaide, Australia: Dulwich Centre.
van Duuren, L. A. (2002). Children's Voices on Bereavement and
Loss. Teza de masterat nepublicata, University of
South Africa, Pretoria, Africa de Sud.
Weingarten, K. (2000). "Witnessing, Wonder and Hope". Family
Process, vol. 39(4), pp. 389-402.
White, M. (1989). "The Externalizing of the Problem and the
Reauthoring of Lives and Relationships". In M.
White (coord.), Selected Papers (pp. 37-45). Adelaide,
Australia: Dulwich Centre.
White, M. (1995). Reauthoring Lives: Interviews and Essays.
Adelaide, Australia: Dulwich Centre.
White, M. ~i Epston, D. (1990). Narrative Means to Therapeutic
Ends. New York: Norton.
Vindecarea prin po~ • ~i eei dOl ~erpi s-au inc~ierat
PARTEA ATRElA

Schimbarea modurilor de
comportament
CAPITOLUL 10

Sub rafala de gloante

Refleqie ~i metafora in terapia narativa

CHRISTINE PERRY

Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala

~i profesionala

Christine Perry, detinatoarea unei diplome de masterat in

consiliere, lucreaza in practica privata drept consilier de fami-
lie, ocupandu-se in general de cupluri, copii ~i alte persoane
care se confrunta cu diverse probleme de viata. Avand 0 expe-
rienta de multi ani in predarea la invatamantul primar, consi-
lierea elevilor ~i consilierea de familie, in prezent organizeaza
cursuri in vederea obtinerii unei diplome de asistenta sociala
prin intermediul Community Training Australia. Este mem-
bru al Asociatiei Consilierilor din Queensland (Queensland
Counsellors Association), al Asociatiei Australiene de Consiliere
(Australian Counselling Association) ~i este inscrisa in Registrul
National al Federatiei Australiene de Psihoterapie ~i Consiliere

Vindecarea prin pov• • Sub rafala de gloan~e

 264 (Psychotherapy and Counselling Federation of Australia). Ca al reflecpilor echipei, permitandu-ne sa vedem ~i alte abordari 26S
parte a studiilor sale de masterat, Christine a analizat felul in ale terapiei prin metafore in afara de cea cu un singur terapeut,
care clienpi i~i "povestesc" viata, punand accentul pe folosirea bazata-pe 0 poveste orala. Capitolul de fata detaliaza ~i dezvol-
metaforei, pentru a-i ajuta sa inteleaga unghiul din care se pri- ta un articol publicat inipal in revista Psychotherapy in Australia
vesc pe sine ~i problemele cu care se confrunta. (perry, 2004).
In ceea ce prive~te viata personala, Christine are 0 casnicie
fericita alaturi de Hugh. Le place sa-~i petreaca timpul alaturi
de prieteni ~i familie, inclusiv de nepotul nou-nascut, precum ~i Caracteristicile terapeutice
sa calatoreasca in locuri noi ~i sa se bucure de lini~tea oferita de Problemele abordate
casa lor din lnsoritul Queensland, Australia. • Probleme legate de locul de munca
• Agresivitate
Prezentarea capitolului • Abuz verbal
• Stres
Terapia narativa sugereaza ca pove~tile ne explicii ~i ne • Presiune din partea conducerii
influenteaza viata, cii traim in concordanta cu pove~tile pe
care Ie spunem despre noi in~ine ~i ca acestea pot fi modifica- Resursele dezvoltate
teo Christine studiaza modul in care aceasta abordare terapeu-
• Umor
tica poate fi aplicata clinic in cazul unui client de sex masculin, • Abilitap de viata
in contextul in care stresul de la locul de munca a provocat un • Capacitatea de a lua decizii
comportament neobi~nuit de agresiv. Ascultand cu atenpe meta- • Adaptabilitate
forele create de client, Christine alege doua dintre acestea, pe • Acceptare
care Ie folose~te diferit. in primul caz, i~i roaga clientul sa cre-
eze pe 0 tabla alba un desen ce ilustreaza povestea problemei Rezultatele vizate
sale. Apoi, cu ajutorul unor intrebari atent formulate, folose~­ • Acceptare
te ilustrapa pentru a analiza povestea resurselor clientului ~i il • Discernamant
roaga sa reprezinte vizual pe tabla ~i povestea noua sau alter- • Responsabilitate
nativa. intr-o maniera inovatoare, Christine folose~te 0 "echi- • Con~tientizarea factorilor declan~atori
pa de reflecpe", al carei rol este de a fi alaturi de client, de a
oferi sugestii ~i de a deschide drumul spre schirnbare. Cea de-a Numai ochii i se mi§cau pe cfind cuprindea cu privirea
doua metafora este analizata ~i creata cu ajutorul intrebarilor ~i muntele dinainte, ochii §i inima ce bittea gata sa-i sara din piept.

GEORGE W. BURNS
Vindecarea prin pov~ • Sub rafala de gloante
266 Ramasese [intuit din pricina nesigurantei §i a neajutorlirii.
Cauta disperat cu privirile 0 cale de a tnainta. Frica i-a
fnc/e§tat rlirunchii atunci dind au rlisunat tmpu§ci1turile. Din
ce parte venisera? Unde sli se ascundli? Cerceta tnnebunit cu
privirile cotloanele tntunecoase ale muntelui. Nicio liclirire.
Nicio mi§care. Dintr-odatil, a tnteles. Impu§caturile veniserli
din spate. Fusese tinta a ceea ce oamenii prin§i tn capcana
imoralitil/ii stranii a zonelor de rlizboi numesc "focuri de armli
prietene§ti". Dacli vei face fatli situatiei, vei deveni cu adeviirat
un luptiitor.
Citatul face parte dintr-o poveste nepublicata pe care mi-a
trimis-o drept raspuns David Axten, supervizorul meu, dupa
ce am discutat ~i am reflectat la cazullui Paul. Paullucra in
domeniul protecpei ~i pazei, ca paznic la un hotel ieftin6 pen-
tru bi'irbap, ~i venise la consiliere cautand sprijin intr-o proble-
ma "legata de serviciu". Mi-a lasat impresia unui ins impuna-
tor: inalt, ferchezuit, cu un aer competent ~i un ton poruncitor.
~i-a descris principalele indatoriri de la serviciu drept "pastra-
rea ordinii publice, acordarea primului ajutor ~i supravegherea
oamenilor". Cu aproximativ patru saptamani inainte, avuse-
se 0 izbucnire la serviciu" oi
" ~
11 agresase verbal pe unul dintre
locatari - incident descris drept "contrar firii mele". In timp ce
povestea, folosea metafore din abundenta. Considera ca stresul
de care sufera reflecta problemele organizationale de la hotel.
Discutand despre obiectivele sale terapeutice, Paul a spus ca are
nevoie de "idei, cai de gestionare a stresului".in prezent, era in
6 Hostel, Tn limba englez~ Tn original, unitate hotelierii destinata in general tinertlar, CU
camere in care pot dormi mai multe persoane. (N. red.)
GEORGE W. BURNS
concediu, fiindca avea nevoie de "un ragaz pentru a face fata 267
stresului".
inttebarea pe care mi-am pus-o a fost: "Ce abordari terapeu-
tice l-ar putea ajuta cel mai bine sa-~i atinga obiectivele?" Pentru
a descrie procedurile urmate in crearea intervenpilor, voi descrie
mai intru contextul activitapi ~i conceppilor mele terapeutice ~i
apoi voi discuta despre aplicapile in cazul de fata.
Metafora "narativll" a procesului de consiliere
Folosirea pove~tilor ~i a metaforelor imbunatate~te calitatea
consilierii ~i a psihoterapiei, indiferent de abordarea teoretica
adoptata de practician. Metafora este recunoscuta drept 0 tra-
satura universala a limbajului obi~nuit. Nu numai ca folosim
metafore pentru a comunica verbal, ci inse~i procesele de gan-
dire, modul de interpretare a realitapi ~i acpunile noastre sunt
structurate cu ajutorul metaforelor (Wickman, Daniels, White ~i
Fesmire, 1999). Daca oamenii folosesc in mod regulat metafo-
re pentru a comunica intre ei ~i pentru a-~i structura universul
conceptual, atunci se cuvine ca noi, consilierii, sa intelegem ~i
sa folosim metaforele conceptuale pe care Ie "aduc" clienpi in
A
contextul consilierii. Intr-adevar, un studiu a descoperit ca se
folosesc in medie trei metafore la 100 de cuvinte intr-o singura
ora de terapie (Ferrara, 1994). Folosirea atilt de frecventa a lim-
bajului figurat in terapie indica faptul ca metafora poate juca un
rol extrem de important in procesul terapeutic.
Metaforele ca mod de a vedea mintea au tendinta de a orien-
ta teoria, cercetarea ~i practica psihologica. De exemplu, un cer-
cetator adept al metaforei minpi drept computer i~i poate pune
intrebari despre sistemele de prelucrare a informatiei ce stau
Vindecarea prin pctVe1ti. Sub rafala de gloante
268 la baza gandirii inteligente. Un teoretician adept al metaforei
incon~tientului poate emite ipoteze despre aspecte nedezviHu_
ite din copilarie, iar un clinician adept al metaforei cognitive a
mintii poate intrebuinta tehnici terapeutice pentru a modifica
procesele de gandire. De fapt, ca terapeuti, ar trebui sa retinem
ca viziunea dominanta asupra lumii sau metafora despre viata
pe care 0 adoptam este indiscutabillegata de preferintele fata
de abordarile din consiliere (Lyddon ~i Adamson, 1992). Se prea
poate chiar ca toate teoriile sau metodele terapeutice sa fie ele
insele structuri metaforice ale realitatii (Kopp, 1995). Astfel, pro-
babil ca felul in care terapeutii folosesc metaforele depinde de
propriile metafore despre consiliere.
Metafora narativa a terapiei sugereaza ca oamenii dau un
inteles vietii lor prin "povestirea" experientelor prin care trec
~i, cu cat repeta ~i "pun in scena" mai des pove~tile respective,
cu atilt acestea Ie influenteaza mai mult viata ~i relatiile (White
~i Epston, 1990). Cu alte cuvinte, ne cream propriile pov~ti de
viata, iar acestea, la randullor, ne creeaza identitatea.
In terapia narativa, externalizarea sau personificarea pov~tii
problemei clientului ~i capacitatea de a-i atribui intenpi tiranice
permite clienplor sa se deta~eze de propria identitate "imbiba-
ta de probleme" ~i de discursurile culturale ce Ie lnrobesc viata.
Externalizarea problemei sau capacitatea de a 0 vedea drept
exterioara persoanei ajuta clientli sa considere probleme cum ar
fi ura de sine sau mama drept forte exterioare, ostile, din viata
lor, nu ceva caracteristic firii sau personalitatii proprii. Pe masu-
ra ce istoricul problemei este analizat ~i plasat intr-un context
de-a lungul timpului, clientul devine mai inclinat sa perceapa
problema ca fiind mai degraba temporara decat inalterabila sau
permanentii. Astfel se creeazii un context propice pentru luarea
GEORGE W. BURNS
In considerare a altor pove~ti despre problema (Morgan, 2000; 269
Sykes Wylie, 1994; White ~i Epston, 1990).
Atunci cand i~i ajuta clientul sa ia in considerare alte pov~ti,
terapeutul poate juca un rol important (1) in descoperirea situ-
atlilor in care clientul nu a fost dominat de problema ~i (2) in
analizarea dovezilor care incurajeaza formarea unei noi perspec-
tive asupra propriei persoane, vlizuta drept suficient de capabila
pentru a infrunta problema (O'Hanlon, 1994). Pentru a sprijini
analizarea acestor exceptii de la regula7 ~i pe parcursul intre-
gului proces de repovestire, terapeutul poate formula intrebari
precum: "Ai mai facut asta pana acum?" ~i "De ce ai avut nevoie
ca sa faci asta?" (Epston ~i White, 1992; Morgan, 2000).
Pe masura ce clienpi raspund la intrebari ~i atribuie un inte-
les exceppilor de la regula, i~i pot revizui relatia cu problema.
Pot fi ajutati din acest punct de vedere cu intrebari care Ii deter-
mina sa con~tientizeze care au fost resursele ~i abilitaple intre-
buintate pentru a ajunge la aceste exceptii de la regula, intrebari
cum ar fi "Cum ai reu~it sa faci fata problemei in acea situape?"
De asemenea, pot fi rugati sa-~i imagineze 0 poveste alternativa
care soar putea potrivi cu exceptiile de la regula. Astfel, clientul
~i terapeutul se implica impreuna in procesul creiirii unei noi
pove~ti, mai folositoare ~i mai benefidl, menita sa inlocuiasd!
vechea metafora a disperarii.
Metafora narativii a consilierii descrie problema cu care
oamenii yin la terapie drept 0 poveste dominantii, apasatoa-
re, in timp ce solutia este vazuta in crearea unui context pro-
pice crearii unei pove~ti alternative, mai folositoare. Se crede
1 Unique outcomesi" original. tn limbe! englez~. termen din terapia naratiW, care se refe-
~ fa aspecte ale experientei situate tn afara pov~i probleme; sau in contracliqie cu ea.
(N. red.)
Vlndecarn plin ~ • Sub rafala d. gloan\.
270 cii oamenii cer ajutorul unui consilier atunci cand naratiunile
dominante reprezinta numai un fragment din experienta lor.
Majoritatea terapeuplor cunosc faptul ca 0 persoana deprimata
con~tientizeaza In mod selectiv aspectele care se potrivese eu
povestea dominanta despre disperare ~i treee cu vederea acele
aspecte care ofera sau pot oferi 0 perspectiva diferita. Aceste
aspecte ale experientei traite care nu se Incadreaza in poves-
tea dominanta sunt 0 sursa buna pentru crearea unor pove~ti
alternative mai folositoare ~i mai satisfacatoare. Pe masura ce
oamenii i~i repeta pove~tile la terapie ~i incep sa caute narap-
uni alternative, de obicei i~i dau seama ca au inceput deja sa
Ie traiasca.
Echipele de reflectie, metafora lii terapia narativa
Unii terapeuti au integrat in terapie tehnica "echipei de
reflectie", pentru a crea 0 comunitate terapeutica virtuala in
cadrul careia clientii au acces la 0 diversitate de idei ~i Ie pot
selecta pe cele care se potrivesc cel mai bine cu experienta lor
(Andersen, 1987). 0 ~edinta bazata pe tehnica echipei de reflee-
pe incepe atunci cand clientul se intalne~te cu terapeutul in fata
unei ferestre-oglinda, in timp ee echipa urmare~te discupa din
spatele acesteia. Alcatuirea echipei de reflecpe este destul de fie-
xibila, dar in mod obi~nuit este compusa din terapeup consul-
tanp, terapeuti invitap sau studenp in domeniu, cuprinzand de
obicei trei pana la ~ase persoane. La un moment dat, terapeutul
~i clientul fac schimb de locuri cu echipa. In timp ce membrii
echipei fac schimb de opinii in legatura cu discupa dintre client
~i terapeut, ace~tia din urma preiau rolul de observatori in spa-
tele oglinzii. Atund cand membrii echipei termina de "reflectat",
GEORGE W. BURNS
se face din nou schimb de locuri, iar clientul comenteaza asupra 271
discutiilor echipei.
Comentariile membrilor echipei de reflectie sunt de obicei
bazate pe curiozitate ~i supozitii, sunt intemeiate pe propria
experienta ~i au ca scop "crearea de perspective, mai degra-
bil decat ajungerea la un consens" (Lowe ~i Guy, 1999, p. 38).
Folosirea unei echipe de reflecpe in terapia narativa pune in
aplicare conceptele postrnoderniste ale colaborarii, perspecti-
velor multiple ~i transparentei. Cele trei sarcini ale membrilor
echipei de reflectie sunt: in primul rand, sa fie alaturi de client/
clienti sau de familie; in al doilea rand, sa ajute la crearea unei
naratiuni noi; ~i, in al treilea rand, sa inlesneasca deconstrui-
rea descrierilor "imbibate de probleme" (Freedman ~i Combs,
1996).
Discutiile care au loe in cadrul echipelor de reflecpe sunt
adesea metaforice ca limbaj ~i caracter. Un exemplu se refera la
un cuplu venit la terapie, partenerii spunand ea simt cum s-au
"pierdut" unul pe altu!. Echipa care observa ~inta s-a intrebat
cu voce tare ce ar insemna sa fii "regilsit". Membrii echipei au
discutat despre situatii in care oamenii ~i ideile pot fi atat gasi-
te, cat ~i pierdute. "In cazul in care cuplul soar aventura intr-o
ci\liitorie intr-un pnut necunoscut, oare ce indicii sau indrumari
ar putea gasi pe parcurs?", s-a intrebat echipa. In urma acestor
reflecpi, partenerii au inceput sa discute altfel despre drumul
strabiltut impreuna. Au discutat despre indiciile pe care le-ar
putea gasi ~i, pe parcurs, sentimentele lor de disperare s-au
transformat in speranta. Au inceput sa analizeze noi perspec-
tive pentru ei ca persoane ~i pentru relapa lor. Din perspectiva
unui cuplu, partenerii au descoperit 0 naratiune noua, "care nu
era nid povestea unuia, nici a celuilalt" (Lax, 1994, pp. 71-72).
Vindec.... prin ~ • Sub rafala de gloanle
272 Urmatorul studiu de caz este un alt exemplu, mai detaliat, al
felului in care un terapeut adept al terapiei narative ~i 0 echi-
pa de reflectie pot colabora, folosind metafore create de client,
(1) pentru a exterioriza problema, (2) pentru a reprezenta ~i a
deconstrui povestea problemei, (3) pentru a studia exceppile de
la regula ~i (4) pentru a crea 0 poveste altemativa. Reprezinta
numai un rezumat, cu accent special pe intervenpile ce au pre-
supus folosirea in colaborare a metaforelor.
Cazullui Paul
Paul este clientul despre care am pomenit la inceputul capi-
tolului, cel care se confrunta cu 0 problema legata de locul de
munca ~i a cerut ajutor pentru a face fata stresului. In timp ce
rna concentram asupra "pov~tii problemei", care vorbea despre
stresul de la locul de mundi, 1mi dadeam seama ca trebuie sa fiu
atenta ~ la acele situa\ii in care problema are 0 influentii mal mica
asupra lui Paul (excep\iile de la regula), ~ ca I-am intrebat:
- Ce fel de metode folose~ti in prezent pentru a face fata
stresului?
- Citesc muit, mi-a spus el. Imi plac filmele ~i particip la
meciuri de fotbal pentru amatori.
La serviciu, ,,0 mica pauza" (de pildii, pentru a bea 0 cea~ca de
ceal) ~i ,,0 portie buna de ras" 11 ajutau sa reduca nivelul stresului.
Atunci cand I-am intrebat: "Cum te descurci in aceastii postu-
ra dificilii?", Paul ~i-a descris tendinta de a se baza pe propriile
resurse ~i de a lua deciziile corecte la momentul potrivit, rama-
nand in acela~ timp calm. Referitor la capacitatea sa tot mal dez-
voltata de a gasi rezolviiri la situatiile conflictuale, a spus: "In loc
sa vad lucrurile in alb ~i negru, 1mi creez propriile nuante de gri".
GEORGE W. BURNS
Aceasta analizii inipala a modalitaplor de gestionare a stresu- 273
lui ~i a punctelor forte ale lui Paul a fost realizata cu bunii ~tiintii
pentrU a pune.bazele unei ~oi per.ceppi asupra ~ropriei persoa.-
ne, considerata nu ca infenoara fimdca a cedat m fata stresulUl,
ci ca depnand capacitatea de a ramane neclintitii intr-o situape
extrem de stresanta.
Echipa de refiecpe care pnuse sub observatie prima ~edintii
a fiicut schimb de locuri cu mine ~i cu Paul, care Ie-am urmarit
la randul nostru discupa. Membrii echipei au facut comentarii
despre "increderea lui Paul in propria capacitate" de a face fata
situa\iilor dificile ~i despre "a~teptarile ridicate pe care Ie are de
la sine". Echipa s-a intrebat cum de reu~e~te sii reziste in mediul
acela, fara sa aibil mereu izbucniri.
Unul dintre membrii echipei a facut urmatoarea remarca:
_ Paul este 0 persoana solida. E suficient sa se enerveze un
pie, ~i ar parea mai amenintiitor decat este.
Echipa a refiectat la felul in care "trupul cu care ne na~tem
poate influenta felul in care ne percep altii" ~i s-a intrebat ce
poate face Paul in aceasta privinta. De asemenea, s-a intrebat
dacii Paul poate propune "un fel de procedura la nivel de grup",
pentru a face fata stresului de la serviciu.
Paul a descris comentariile echipei drept "in intregime con-
structive" ~i a fost de acord cu observapa ca statura lui poate
influenta felul in care il percep colegii de serviciu. Referitor la
o eventuala metoda organizationala de reducere a stresului la
locul de munca, a spus:
- Am explicat conducerii situatia, dar nu fac nimic in aceas-
til privintii. Daca ar veni sa discute cu noi [angajapi care asigura
paza], poate ar intelege. Am incercat sa fac primul pas in acest
sens, dar fara rezultate.
Vlndearu prin ~ • Sub rafala de gloanle
274 I-am aprobat tentativa de a lupta cu sistemul prin incercarea
de a declan~a 0 schimbare.
- Poate eli ecoul venirii mele aici va fi folositor, a comentat
el. Cred ca standardele mele inalte rna fac sa fiu dezamagit de
!ipsa lor de reacpe. Nu vreau sa rna tot lupt cu sistemu!, a adau-
gat in privinta oppunilor de viitor. Cel mai u~or ar fi sa renunt
dar nu vreau sa fac asta.
- Care sunt motivele pentru care vrei sa continui sa lucrezi
acolo? am intrebat eu.
- 0 fac pentru ca imi place, pentru ca ajut oamenii ~i pen-
tru salariu, dar am senzapa ca se trage in mine, a raspuns Paul.
Dupa prima ~dinta, m-am gandit ca observatille lui Paul des-
pre "lupta impotriva sistemului" ~i senzapa ca cineva "trage" in
el reprezinta 0 metafora a pove~tii problemei. Am considerat ell
extemalizarea stresului in cazullui Paul poate fi mai putin utiUl
terapeutic dedit extemalizarea problemelor existente la serviciu
(de exemplu, senzapa ca cineva "trage" in ell, intrudH povestea
problemei parea sa aiba un caracter parpal sistemic. Pe masura
ce meditam tot mai profund la metafora "trasului" in Paul, in
mintea mea au inceput sa prinda contur diteva intrebilri: "Cine
trage in Paul?", "Ce apara el?", "Este inarmat?", "II ataca I'e tra-
gator?", "Cum de ramane in picioare?", "Ce abilitap sau metode
ar putea intrebuinta in aceasta situape?"
Identificarea, ana liza rea ~i
transformarea metaforei clientului
La a doua ~edinta, Paul se intorsese la munca, la hotel, ~i avea
in vedere inca un loc de munca cu jumatate de norma, ce presu-
punea sa asigure "paza unei parcari".
GEORGE W. BURNS
_ Aparam 0 cauza. Voiam sa-i ajut pe oamenii aceia, a 27S
coxnentat el, meditand la rolul avut la hotel.
_ll .ajutai pe oameni ~i Ie aparai drepturile, i-am confirmat
eu calitaple dovedite in acel rol.
Intentionam sa analizez mai aprofundat calitaple personale
~i xnetodele care i-au permis sa ramana neclintit in acea situape
dificila, insa Paul a repetat observapa din ~edinta precedenta:
_ Am senzapa ca se trage in mine.
Am remarcat incordarea fizica ~i puternica incarcatura emo-
ti0nala (mania) care au insotit afirmatia, a~a ca am hotarat sa
xnerg mai departe cu metafora. I-am prezentat lui Paul imaginea
xnentala pe care mi-o facusem:
_ Te ridici ~i ajuti oamenii, dar in acest timp se trage in tine.
Paul a aprobat descrierea verbala a metaforei sale.
Povestea problemei
In aceasta etapa a ~edintei, am considerat ca analizarea mai
aprofundata a metaforei despre problema (stresul de la serviciu)
creata de Paul poate surprinde intreaga semnificape a pove~tii
~i Ii poate permite acestuia sa creeze 0 noua versiune a pove~­
tii. 0 modalitate cooperanta de creare a metaforelor poate spri-
jini 0 intelegere comuna a semnificatiei metaforei ~i amplifica
senzapa ca terapeutul are ° legatura profunda cu clientul. In
plus, eram con~tienta de comentariile lui Barker (1985), care a
spus ca metafora terapeutica poate imbraca 0 varietate de forme,
incluzand diagramele desenate pe tabla, metaforele artistice (de
exemplu, picturile), obiectele metaforice (de exemplu, cuburi-
Ie de jucarie), sarcinile cu semnificape metaforica (de exemplu,
~a-zisa "coregrafie de cuplu" / couples coreography) ~i limbajul
Vindecarea prin pove¢' Sub rafala de gloanle
276 nonverbal (de exemplu, expresiile faciale, posturile corporale
mi~carile, dansul). ' Se considera prins la mijloc, sub un potop de gloante venind din
Datorita prezentei unei table albe ~i dorintei mele de a repre-
zenta ~i analiza in colaborare metafora lui Paul, I-am intrebat
pe acesta:
- Te-ar deranja daca am incerca sa facem un desen?
La inceput, mi-a spus ce sa desenez, iar eu am incercat sa
reprezint descrierea verbala a metaforei printr-un desen cil! se
poate simplu. Apoi, Paul a modificat desenul ~i a adiiugat mai
multe detalii, pe masura ce discutam despre ceea ce descria
drept "purtarea unui razboi".
Pe miisurii ce discutam, Paul ~i cu mine am creat in colabora-
re pe tabla alba 0 reprezentare vizuala a metaforei riizboiului _
povestea problemei despre situatia de la serviciu. Rezultatul
final a fost 0 siluetii reprezentand un soldat ce opune rezistenta
~i gloante trase spre el dintr-o singurii direqie.
I-am adresat lui Paul cateva intrebiiri, pentru a dezvolta mai
mult metafora riizboiului: "Cine trage in soldat?", "Trag du~ma­
nii sau ai lui?", "Este inarmat, ca sa poata riposta?", "Ce apara
soldatul?"
Drept raspuns, Paul mi-a spus ca este ,,\inta focurilor de arrna
ale tovara~ilor lui" ~i ca nu are ~i nici nu vrea sa foloseasca vreo
arma impotriva celor care trag in e!. Mi-a spus ca ii apara pe
locatarii hotelului, despre care crede cii nu sunt tratap echitabil
de ceilalp angajap, mai ales de conducere.
Comentand eli desenul este incomplet, Paul a adaugat un
grup de locatari ai hotelului in spatele soldatului, pentru a-~i
ilustra incercarea de a-i apara de "gloantele" celorlalti anga-
jap ~i ale conducerii. De asemenea, a modificat desenul, ada-
ugand gloante care veneau din ambele piirp - dinspre ceilalti
GEORGE W. BURNS
angajap (critici) ~i dinspre locatarii hotelului (abuzuri verbale). 277
aJl\bele direqii. Era nevoit sa joace rolul mediatorului intre cele
doua parp. Cu ajutorul metaforei vizuale, am discutat despre
mai multe incidente (exceppi de la regula), in care Paul a putut
media situapa fara sa-~i piarda calmu!.
a poveste despre resurse
fncercand sa analizez mai aprofundat metafora impreuna cu
Paul, I-am intrebat:
- Cum reu~e~te soldatul sa ramana in picioare in timp ce se
trage in el? Ce ar trebui sa "care" soldatul (ce calitap, abilitap),
pentru a putea ramane in picioare ~i media intre cele doua parp?
Paul mi-a raspuns desenand 0 ranita in spatele soldatului ~i
descriind 0 lista de "articole" cilIate de acesta. Le-am notat pe
tabla alba, pe masura ce Ie enumera: "simtul umorului, abilitap
de via\ii, capacitatea de a lua decizii, capacitatea de a depista min-
cin~ii". Aceste abilitap sau calitap erau cele pe care Ie considera
cele mai importante, a~a ca am discutat despre fiecare dintre ele
pe masura ce Ie enumeram (de pilda, I-am intrebat: "Cum p-ai
folosit simtul umorului pentru a reu~i sa rezi~ti in locul acela?").
Dupa ce am discutat ~i despre capacitatea sa de a colabora cu cei-
lalti ~i de a-i coordona, a mai adaugat 0 silueta, care il reprezenta
pe colegul sau de serviciu. I-am conflrmat ca nu este singur.
Paul a vorbit despre modul intuitiv in care el ~i colegul sau
colaboreaza in timpul unei crize. De pilda, mi-a povestit cum i~i
coordoneazii eforturile impreuna cu acesta atunci cand un loca-
tar devine violent (unul ii apara pe ceilalp locatari, iar celalalt
incearca sa dezamorseze situapa).
Vlndecare. prin pov~. Sub rafala de gloanle

278 0 poveste alternativll
- Aeum creeaza un alt desen, care sa arate eum p-ar plac
sa fie la noulloc de munca, I-am ineurajat apoi pe Paul. ea
Paul s-a apucat de noua sarcina plin de entuziasm ~i a dese_
nat doua siluete. Cea din stanga II reprezenta pe el insu~i, iar
~ea din dreap!a .pe c1i~nt. A, desenat 0 sageata cu doua capete
mtre cele doua sIluete, mdlcand comunicarea realizata in amb _
Ie direcpi. e situa/iilor violente, este 0 persoana care vorbe~te deschis, face fata cu
- Care este locul conducerii in toata povestea asta? m-am
intrebat eu voce tare.
. Paul a spus ca ceilalti angajap alcatuiesc un grup de sprijin
/ill a desenat alte cateva siluete in jurul sau, pentru a-~i i1ustra
ideea.
Din nou, Paul a desenat 0 ranita in spatele personajului ~i a
enumerat calitaple de care va avea nevoie la noulloc de mundi
diseutand detaliat despre fiecare dintre ele: simtul umorului'
abilitati de viata, adaptabilitate ~i a~a mai departe. Am anali:
zat semnificatia adaptabilitapi, vazuta drept capacitatea de a-~i
adapta felul in care interactioneaza la diversele tipologii umane
~i de a infrunta eu u~urinta situapile noi de la serviciu. De exem-
plu, imi povestise despre imensa diversitate de oameni cu care
interacponeaza la serviciu, carora Ie ofera "un umar pe care sa
planga" (de exemplu, "oamenilor dependenp de droguri", dupa
cum s-a exprimat). I-am aprobat flexibilitatea ~i empatia dove-
dita de capacitatea de a interacpona cu 0 asemenea diversitate
umana. Parea increzator in capacitatea sa de adaptare la now
loc de muncii ~i, pe deasupra, parea multumit ca va avea parte
de un mediu mai putin stresant (" fara gloante trase"). A inee-
put sa-~i recunoasca ~i sa-~i accepte calitaple dovedite in sfera
GEORGE W. BURNS
profesionala, insii, cu privire la situapa de la hotel, a facut urma- 279
torul comentariu: "Nu pot muta munpi din loc".
Dupa ce pana atunci urmarise ~dinta prin fereastra-oglinda,
echipa de reflecpe a inceput sa discute despre metafora vizuala
de pe tabla alba - desenul care ilustra situapa de la noulloc de
munca a1lui Paul. Membrii echipei au faeut schimb de idei ~i au
notat pe tabla alba alte diteva abilitap de adaugat in "ranita" lui
Paw, ce reflectau caHtap pe care i Ie observasera: ~tie sa faca fata
calm crizelor, actioneaza, este proactiv.
Un membru al echipei I-a descris pe Paul drept ,,0 persoana
in stare sa mute munpi din loc", dar a observat ca "ceva I-a facut
sa ia decizia ca muntele acesta nu poate fi mutat". Alp membri
ai echipei s-au intrebat: "Oare este un lucru nou pentru el?",
"Au fost ~i alp munp in viata lui pe care i-a mutat din loc?",
"Are un sentiment foarte puternic al dreptapi sociale ~i al inte-
gritapi", "Este patima~ in legatura eu nedreptatea", "Totu~i, se
baga intr-o situape in care s-ar putea sa nu fie niciun munte de
mutat", "Oare cauta munp de mutat din loc?" "Dadi la noulloc
de munca nu va fi niciun munte, oare va fi multumit?"
Referitor la completarile aduse metaforei de pe tabla alba
("acponeaza, este proactiv"), Paul a facut urmatoarea remarca:
- Sunt cunoscut pentru faptul dI nu mi-e teama sa rna oeup
de munca de jos. Cei care" trag" spre mine rna considera obse-
dat de control. Nu vreau sa fiu a~a, dar trebuie sa-mi ordonez
succesiv pa~ii de urmat intr-o criza.
Dupa aceste comentarii, Paul ~i cu mine am vorbit mai pe
larg despre metafora mutarii munplor din loco
- Au fost vreo cateva coline in viata mea pe care Ie-am mutat
din loc, a spus el.
Vindecarea prin povefti • Sub rafala de gl oa n~ e
280 Am discutat despre semnificapa pe care 0 da mutarii mnn-
plor din loc.
- Este yorba despre lupta impotriva nedreptapi sau repre_
zinta altceva? Caup munji de mutat din loc? am intrebat eu.
- E mai degraba yorba despre trairea unor noi experiente.
Ador provocarile, a raspuns el.
- Noul tau loc de mundi va fi 0 provocare suficient de mare
pentru tine? I-am intrebat eu.
- Da, va fi 0 provocare, a raspuns Paul. 5-ar putea sa nu fie
yorba despre un munte. Nu mai vreau sa viid niciun munte limp
de zece ani. Ultimul munte a fost mai inalt dedit am crezut. M-am
apucat de 0 treaba mult prea grea ~i era sa rna doboare ... Ma multu-
mesc cu un d~rt Nullarbor (un d~rt din Australia) deocamdata.
Confirmarea metaforei alternative ~i
proiectarea ei in viitor
La cea de-a treia ~i ultima ~dinta, Paul mi-a spus:
- Am 0 parere buna despre ~dintele trecute. Am invatat dl
discupile pot alunga stresul ~i ca rna pot schimba.
Mai facea diteva ture la hotel, dar incepuse sa lucreze cu
jumatate de norma ca paznic intr-o parcare ~i a stabilit data la
care sa-~i paraseasca definitiv vechiulloc de munca. A vorbit
despre felulin care noul serviciu se potrive~te cu noua poveste
creata pe tabla alba cu 0 saptamana in urma.
Am incercat sa dezvolt metafora muntelui, relevanta pentru
noua sa situape, spunandu-i:
- Ai zis ca nu vrei sa vezi niciun munte deocamdata, ca vrei
sa ramai in de~rtul Nullarbor. Ai intalnit vreun munte la noul
loc de munciH
GEORGE W. BURNS
_ Nu, sunt tot in de~rtul Nullarbor, a riispuns el. Totu~i, am 281
intaInit cateva ochiuri de apii ~i izvoare racoroase.
A descris aprecierea constanta de care se bucura din partea
c\ientilor, care Ii diideau chiar baqi~.
_ Precis e 0 senzape lnvioriitoare, am reflectat eu.
Paul a afirmat ca Ii place la noulloc de munca ~i a adiiugat:
- Sopa mea a observat cii zambesc atunci cand rna intorc de
la serviciu. Ca rna distrez. Noulloc de munca este foarte diferit
de cel vechi, de la hotel, unde nu reu~am sa Inving muntele.
Realist vorbind, a recunoscut ell ar putea avea de infruntat
dipva munp la noulloc de munca.
- Ce vei face dad! vei intalni munti la noulloc de muncii?
ant intrebat eu.
- Ii voi gasi muntelui un loc in peisaj, a raspuns el. Ma voi
da indarat ~i-I voi privi ca parte a intregului peisaj. Voi diuta
cea mai u~oara cale de a-I escalada ~i voi decide daca vreau sa
urc pana in varf sau nu. A~ putea sa rna consult cu alpi care I-au
escaladat deja. Nu vreau sa fiu ca un tap care se repede cu capul
in el. Uneori pot escalada muntele, iar alteori rna pot indeparta
de el, a adaugat contemplativ mai tarziu.
Atunci cand I-am intrebat despre ce ar vrea sa comenteze
echipa de reflecpe, Paul a spus ca i-ar placea sa observe "felul in
care m-am schimbat, poate, de-a lungul ultimelor trei ~edinte".
- In ce fel crezi ca te-ai schimbat? am intrebat eu.
- Pot sa fac un pas ina poi ~i sa rna vad ca pe un deal -
sa-mi viid propriile calitap ~i defecte. Pot sa-mi asum responsa-
bilitatea ~i sa nu dau vina pe alpi.
Apoi Paul ~i-a descris experientele de invatare cu ajutorul
"rugaciunii pentru seninatate" citite recent: "Pot accepta lucru-
rile pe care nu Ie pot schimba".
Vindecarea pri" poveJti • Sub rafala de gloante
282 Echipa de reflecpe a observat cii "peisajul" parea sa se ziireas-
ca mult mai claro
- S-a produs 0 schimbare uria~a datorita faptului ca Paul
a inteles ce este bine ~i ce nu este bine sa incerce sa rezolve, au
spus membrii echipei.
Echipa a meditat la capacitatea lui Paul de a nu lasa proble-
mele sa avanseze atat de mult de aceasta data, stand cu ochii pe
munpi care apar. A observat ca Paul "este capabi! sa vada mun-
pi pe masura ce se ivesc in loc sa se trezeasca brusc in fata lor".
Au urmat cateva intrebari legate de dezvoltarea metaforei
muntelui: "Daca Paul decide sa escaladeze muntele, cum i~i pla-
nifica traseul?", "Ce va folosi pentru a se proteja - 0 franghie,
ghete cu talpa antiderapanta ~i crampoane?" -, "Paul este un
alpinist priceput sau catararea ar fi un chin?"
Paul a descris munpi de la vechiulloc de munca mai degrabii
ca pe "un perete stancos, de care nu pop trece".
- Totul e sa fii responsabi!, sa vezi factorii declan~atori, a
remarcat el. N-o sa mai ajung in acea situape.
- Cum te vei asigura ca nu ajungi iar in acea situape? am
intrebat eu.
- Identificand factorii declan~atori. Facand un pas indarat,
invatand sa rna relaxez ~i contempland intreg peisajul, a spus el.
Ne-am multumit reciproc ~i am incheiat aici ultima ~edinta
de consiliere.
Implica~iile In practica profesionala
Cea mai importanta contributie a metaforei razboiului a
parut sa constea in imbunataprea capacitapi lui Paul de a inte-
lege semnificapa ~i interpretarea personala a razboiului pe care
GEORGE W. BURNS
11 purta, exprimate prin aprecierea calitaplor personale care i-au 283
permis sa ramana neclintit. Rolul echipei de reflecpe in discu-
tarea ~i dezvoltarea metaforei muntelui a fost crucial, deoare-
ce membrii echipei au formulat intrebiiri de tipul: "Daca nu va
exista niciun munte la noulloc de munca, te va deranja ?", per-
mitandu-i lui Paul sa-~i asocieze acpunile cu sentimentul identi-
talii personale. De asemenea, echipa a intarit ~i a confirmat capa-
citatea tot mai dezvoltata a lui Paul de a-~i da seama ce este bine
~i ce nu este bine sa incerce sa rezolve. Apoi Paul ~i cu mine am
putut dezvolta noua poveste despre modalitaple de confruntare
cu munpi din viitor.
In general, atat metafora razboiului, cat ~i cea a muntelui au
fost folosite in colaborare de consilier ~i de echipa de reflecpe,
pentru a extemaliza ~i a analiza povestea dominanta, precum ~i
pentru a crea 0 poveste altemativa care sa influenteze capacita-
tea lui Paul de a acpona in viitor. Fiecare metafora a fost utilizata
mtr-un mod diferit, insa ambele s-au dovedit folositoare pentm
sugerarea ideii de schimbare. Combs and Freedman (1990) sus-
tin ca cu cat clienpi trebuie sa aleaga dintr-un numar mai mare
de metafore intr-o situatie data, cu atat au mai multa libertate
de alegere ~i flexibilitate in rezolvarea situapei.
Este bine cunoscut faptul ca utilizarea in colaborare a metafo-
relor create de client permite terapeuplor sa exprime mai precis
sentimente, sa clarifice intelesuri profunde ~i sa lege mai u~or 0
relape cu clientul (Wickman et al., 1999). Cu toate acestea, eficien-
ta terapeuticii a metaforei pare sa depinda de capacitatea terape-
utului de a identifica ~i a reflecta limbajul metaforic al clientului,
de a analiza ~i a transforma in colaborare metafora clientului ~i de
a confirma metafora transformata proiectand-o in viitoml preferat
de client. Rolul echipei de reflecpe este de a dezvolta metafora
Vindecarea prin poveJti • Sub rafala de gloante
284 clientului oferindu-i perspective diferite ~i de a deveni publicul
participant care li confirma noua poveste, pe cale sa se contureze.
In urma discutiei despre cazullui Paul, David Axten, super-
vizorul meu, ~i-a incheiat povestea nepublicata:
Razboinicul a fnaintat cu prudenta prin zona, lasandu-~i fora
zgomot greutatea pe toata talpa piciorului. in curand, a ajuns
fntr-o zona feritii, unde nu-l mai puteau gasi nicio privire ~i
niciun glont. A grabit pasul ~i a strabiitut cu mers sigur panta
plina de grohoti§. A cercetat iar muntele cu privirea, iar chipul
i s-a relaxat vizibil atunci cand a observat schimbarea. De aeola
putea vedea ca stanca abruptii este faramitata de hornuri ~i
terase. A putut gasi un traseu §i sa se puna la adapost. Avea
un zambet fn priviri.
Referinte bibliografice
Andersen, T. (1987). "The Reflecting Team: Dialogue and
Meta-Dialogue in Clinical Work". Family Process, vol.
26, pp. 415-428.
Barker, P. (1985). Using Metaphors in Psychotherapy. New York:
Brunner / Mazel.
Combs, G. ~i Freedman, J. (1990). Symbol, Story, and Ceremony:
Using Metaphor in Individual and Family Therapy. New
York: Norton.
Epston, D. ~i White, M. (1992). Experience, Contradiction, Narrative
and Imagination: Selected Papers of David Epston and
Michael White, 1989-1991. Adelaide, Australia:
Dulwich Centre.
GEORGE W. BURNS
Ferrara, K. W. (1994). Therapeutic Ways with Words. New York: 28S
Oxford University Press.
Freedman, J. ~i Combs, G. (1996). Narrative Therapy: The Social
Construction of Preferred Realities. New York: Norton.
I<opp, R. (1995). Metaphor Therapy: Using Client-Generated
Metaphors in Psychotherapy. New York: Brunner /
Mazel.
Lax, W. (1994). "Postrnodem Thinking in a Clinical Practice". In
S. McNamee ~i K. Gergen (editori), Therapy as Social
Construction (pp. 69-85). Londra: Sage.
Lowe, R. ~iGuy, G. (1999). "From Group to Peer Supervision: A
Reflecting Team Process". Psychotherapy in Australia,
vol. 6(1), pp. 36-41.
Lyddon, W. ~i Adamson, L. (1992). "Worldview and Counseling
Preference: An Analogue Study". Journal of Counseling
and Development, vol. 71(1), pp. 41-47.
Morgan, A. (2000). What is Narrative Therapy? An Easy-to-Read
Introduction. Adelaide, Australia: Dulwich Centre.
O'Hanlon, B. (1994). "The Third Wave". Psychotherapy Networker,
vol. 18(6), pp. 19-29.
Perry, C. (2004). "Reflecting on Narrative: Metaphorically
Speaking". Psychotherapy in Australia, vol. 11(1), pp.
54-59.
Sykes Wylie, M. (1994). "Panning for Gold". Psychotherapy
Networker, vol. 18(6), pp. 40-48.
White, M. ~i Epston, D. (1990). Narrative Means to Therapeutic
Ends. New York: Norton.
Vindecare. prin poveJti • Sub rafala de gloan\e
286 Wickman, 5., Daniels, M. H., White, L. ~i Fesmire, S. (1999). "A CAPITOLUL 11
"Primer" in Conceptual Metaphor for Counselors".
Journal of Counseling and Development, vol. 77(4), pp.
389-394.

Usa este deschisa,

I

pasarea l~i poate lua zborul

Jmbinarea metaforelor terapeutului si ale

clientului in psihoterapia copilulut

JOYCE C. MILLS

Povestea colaboratorului - 0 perspectivll personalll

~i profesionalll

Dr. Joyce Mills a insufletit ascultatori din multe tari prin abor-
diirile sale jucau~e, centrate pe suflet ~i pline de creativitate din
domeniul comunicarii, al rezolvarii problemelor ~i al vindecarii.
r~i folose~te competentele de povestitor, alaturi de principiile
hipnoterapiei ericksoniene ~i de experienta in privinta invatatu-
rilor transculturale, pentru a comunica cu copii, tineri ~i familii
cu tulburari grave.
Recompensata in 1997 cu Premiul anual international din
domeniul terapiei prin joc, pentru contributii remarcabile in
domeniu, Joyce este director executiv al StoryPlay® Center,

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin poveJti • U~a este deschisa, pasarea l~i poate lua zborul
288 codirector al Institutului de Terapie Ericksoniana din Phoenix receptiva la metafora copilului, aproband-o ~i utilizand-o pentru a 289

(Phoenix Institute for Ericksonian Therapy), terapeut marital ~i roduce 0 schimbare folositoare. Inspirata dintr-un capitol aI cartii
de familie autorizat, membru in consiliul director al unei orga_ keconnecting to the Magic of Life (Mills, 1999), povestea lui Joey iese
nizapi nonguvernamentale ~i autor a ~apte volume de succes (a la lumina asemenea unui fluture din cocon.
se vedea secpunea bibliografica).
Joyce se bucura de 0 viata fericita alaturi de sotul ei, Eddie, Caracteristicile terapeutice
in Phoenix, Arizona, unde organizeaza ateliere, ofera consultan_
ta la nivel internaponal ~i lucreaza in practica privata. Are doi Problemele abordate
nepop, Tyler ~i Parker, la care tine foarte multo Interesul fala de • Tratament intr-un centru de ingrijire
culturile indigene, pove~ti, creativitate ~i natura ii imbogale~te • Probleme ~colare grave
viata personala ~i activitatea. • Violenta
• Idei delirante
Prezentarea capitolului • Disociere
• Abuz
~a cum clientii creeaza metafore care Ie descriu problemele ~i • Neglijare
Ie ofera posibilitatea de a se schimba, ~i terapeutii creeaza meta- • Dificultap emoponale
fore care Ie definesc ~i Ie infIuenteaza munca. in capitolul de fala,
Joyce descrie cum a creat ~i a dezvoltat metafora "vrajii fluturelui", Resursele dezvoltate
ca mijloc de vindecare ~i transformare. Aceasta metafora oglinde~ • Observarea posibilitatilor, nu a problemelor
te indeaproape etapele urmate de obicei de clienp in procesul de • Recunoa~terea metaforelor c1ientului
vindecare ~i, prin urmare, etapele care trebuie urmate de terapeup • Utilizarea metaforelor c1ientului
pentru a lnIesni vindecarea. A~a cum metamorfoza fluturelui are
loc in patru stadii, ~i terapia presupune patru etape: crearea unui Rezultatele vizate
mediu sigur, stadiul de invatare, crearea "coconului" in care are • Entuziasm
loc cea mai profunda transformare ~i, in sfar~it, ie~irea la lumina • Calm
intr-o forma noua, schimbata. Felul in care aceasta metafora infIu- • Optimism
enleaza terapia este ilustrat prin cazul lui Joey, un bi'iielel in var- • Noi posibilitati
sta de 11 ani dintr-un centru de ingrijire pentru persoane cu tra-
saturi de tip autist, care sufera de 0 "obsesie" pentru chei. Joyce Cu mult, mult timp in urmii, triiiau doi Oameni-Omida care
arata cum 0 problema poate fi transformata in noi posibiliti'ip fiind se iubeau foarte multo intr-o zi s-a intamplat ceva foarte trist:

Vindecarea prin J)OVelti • U~a este deschisa, pasarea t~i poate lua zborul
GEORGE W. BURNS
 290 Barbatul-Omida a murit. Asta i-a frant inima Femeii-Omidii.
N-a mai vrut sa vada pe nimeni §i nici sa vorbeasca cu nimeni
a§a ca §i-a lnfli§urat durerea In jurul ei ca 0 e§arfli. Apoi ~
lnceput sa ratiiceasca §i sa tot rataceasca ... §i, In vreme ce
ratiicea, plangea.
Femeia-Omida a ratacit un an lntreg §i, lntrucat Pamantul
este rotund, a ajuns lnapoi In chiar locul din care plecase.
Creatorului i s-a flicut tare mila de ea §i i-a spus:
- Ai suferit prea multo Acum a sosit timpul sa pa§e§ti
lntr-o lume noua, plina de culori... lntr-o lume noua, plina de
frumusete.
Apoi, Creatorul a biitut din palme de doua ori... iar Femeia
a #§nit de sub §al sub forma unui fluture minunat. Se spune
ca acesta este motivul pentru care fluturele reprezinta simbolul
rena§terii In multe comunitiifi: ne transmite mesajul ca la
capatul tuturor suferintelor se afla darul alinarii.
Aceasta este forma In care Imi amintesc di mi-a fost spusa
pentru prima oara povestea Femeii-Omida, de catre un povesti-
tor traditional din triburile Warm Springs. Din punct de vedere
spiritual, stravechea poveste ne transmite 0 Invatatura impor-
tanta despre vindecare ~i rena~tere, In timp ce din punct de
vedere ~tiintific exista alta poveste care ne poate ajuta sa Intele-
gem felulin care fiecare etapa a metamorfozei fiuturelui oglin-
de~te etapele prin care trecem noi In~ine.
Am discutat despre folosirea metaforelor pentru explicarea
~tiintei Impreuna cu Diana Linden, biolog specializat In neu-
rofiziologie, la Occidental College, California de Sud. Dianei Ii
placea sa foloseasca pove~ti pentru a-i Invata biologie pe stu-
denti, iar mie Imi placea s-o ascult pe Diana vorbind despre
GEORGE W. BURNS
rdinarele sale studii din domeniul distrofiei musculare. In 291
extrao
. ulIntalnim, . .Diana
. m-a A
mtreb at ce parere
• am d espre vm'de-
t!I1lP I' • • I" 't
care. Dupa ce am cugetat 0 c Ipa asupra raspunsu Ul, ml-a vern
A ntinte imaginea unui fiuture, a~a ca i-am spus:
1II _ Atunci cand rna gandesc la vindecare, rna gandesc la un
f1utu re . ~tii, suntem asemenea unei omide care se Atara~te d~
colo-colo, pana cand, la un moment dat, ne retragem m cocon ~I
ne metamorfozam In fiuture.
Chicotind u~or, Diana a exc1amat:
_ Of, Joyce, lucrurile nu stau chiar a~a! Omiti 0 parte impor-
tanta a procesului de metamorfoza. Dupa cum ~tiu cei mai multi
dintre noi, mi-a spus ea mai departe, exista patru etape ale meta-
1II0rfozei fiuturelui: oul, omida, crisalida ~i fiuturele In forma-
reo Ceea ce nu ~tim cei mai multi dintre noi este ce face posibila
metamorfoza, ce transforma omida In fiuture. Aceasta este par-
tea care Iti va placea cu adevarat. In corpul omidelor exista ni~te
celule speciale numite "discuri imaginale", care contin toti ger-
menii schimbarii.
"Discuri imaginale", am repetat In sinea mea. Diana avea
dreptate: Imi placea la nebunie! La drept vorbind, chiar daca
nu ~tiam cu adevarat ce sunt discurile imaginale, voiam sa dau
imediat fuga sa-mi cumpar cateva.
- De unde Imi pot cumpara cateva? am Intrebat eu mucalita.
Diana a ras ~i ea ~i apoi a continuat:
- Vezi tu, omida se pregate~te pentru aceasta transformare
importanta mancand tot ce vede cu ochii. Atunci cand a cres-
cut suficient, I~i scutura corpul ~i I~i leapiida pielea, In care nu
mai Incape acum ... ~i repeta procedeul de nenumarate ori. Apoi,
exact In momentul potrivit, gase~te 0 frunza sau 0 ramura ~i se
prinde de ea tesand un fir subtire, ca de matase, ~i 0 gogoa~a
Vindecarea pri" poveJti • U~a este deschis~, pas~rea I~i poate lua zborul
 292 micii, devenind ceea ce este cunoscut sub numele de "crisall_
da". Crisalida este inveli~ul solidificat care se formeaza pentru
a proteja omida in timp ce se metamorfozeaza. In interiorul cri-
salidei, omida i~i modifica total structura, devenind asemenea
unei substante gelatinoase.
Mai departe, Diana a explicat ca numai in momentul in care
are loc aceasta modificare discurile imaginale elibereaza germe-
nii schimbarii pe care ii conpn, permitand omidei sa se transfor_
me intr-un superb £luture, pe masura ce se desavar~e~te "vraja"
metamorfozei.
Dupa ce am ascultat descrierea uimitorului proces de trans_
formare biologica facuta de Diana, mi-am cumparat multe ciirti
despre metamorfoza £luturilor, in speran\a ca voi gasi 0 cale d~
~ transpune metafora ~tiinpfica in activitatea mea de predare.
In volumul Butterfly and Moth (Whalley, 1988), am gasit ilustratii
~i descrieri minunate ale fiecarei etape, imbinate cu informati-
ile deja imparta~ite de Diana. Pe masura ce incepea sa se co~­
tureze modelul de vindecare ~i de schimbare transformatoare,
mi-am dat seama ca de atatea ori in viata trecem prin perioa-
de de teama, nesiguranta, mahnire, cand simtim ca mai mult
nu putem duce. Apoi, intr-un fel sau altul, dupa ceea ce s-ar
putea numi "un moment miraculos", gasim forta launtrica de a
merge mai departe - propriile discuri imaginale - ~i, in cele
din urma, realizam un progres in dezvoltarea personala ~i spi-
rituala.
A~adar, cu nespusa admirape ~i respect fata de acest maestru
inaripat al schimbarii, imparta~esc cu dumneavoastra urmatoa-
rele pove~ti, ce vorbesc despre fiecare etapa din dezvoltarea
unui £luture ~i despre capacitatea oamenilor de a accepta ~i a
desavar~i vraja schimbarii.
GEORGE W. BURNS
Etapa lntai. Un mediu sigur 293
In lumea £luturilor, dupa un complicat dans de impereche-
re avand ca unic scop atragerea sexului opus ~i impereche-
rea, femela alege planta potrivita pe care sa-~i depuna ouale.
Procedeaza astfel pentru ca omizile sa iasa din ou intr-un mediu
sigur. Prin analogie cu aceasta prima etapa, ~i noi, ca terapeup ~i
ca oameni, trebuie sa descoperim importanta crearii unui mediu
sigur in care noile idei, noile relapi ~i cunoa~terea de sine sa aiba
~ansa de a se dezvolta. Fara acest mediu sigur, nu se dezvolta
nimic pozitiv. Cu totii avem nevoie de sprijin ~i incurajare pen-
tru a merge mai departe - atat terapeutii, cat ~i ciienpi.
Imi amintesc ca odata, cand eram in ciasa a patra, am primit
ca tema crearea unei harti a lumii. Intrucat eram pasionata de
arta, m-am apucat de treaba plina de entuziasm. Cu toate aces-
tea, nu aveam vopsea albastra, pentru a putea picta apa. Aveam
numai vopsea ro~ie ~i nu aveam bani sa rna duc sa cum par din
cea albastra. M-am straduit ore la rand sa creez cat mai amanun-
tit harta, atat cat mi-a stat in putin\a, ~i atunci cand a fost gata,
am dus-o la ~coala plina de mandrie. Ni s-a cerut fiecaruia sa ne
aratiim lucrarile ~i, atunci cand am ie~it in fata ciasei, pnand in
maini harta mare cat un poster pe care 0 pictasem, invatatoarea
a intrebat:
- Ce e cu atata ro~u? $tim cu topi ca apa e albastra.
In acel moment, colegii au izbucnit in ras, iar eu am inceput
sa tremur de ru~ine. N-am mai ridicat mana sa rna ofer pentru
niciun proiect la cursul respectiv. Orele invatatoarei mele nu erau
un mediu sigur pentru dezvoltarea creativitapi din copiliirie.
Azi, cand revad cu ochii minpi intamplarea de mai sus, imi
dau seama de in£luenta pozitiva pe care a avut-o asupra vietii
Vindecarea prin pov~ti • U?a este deschis~, pas~rea l?i poate lua zborul
 294
mele. $tiu cii, atunci dind tin un atelier sau prim esc un client
nou, eel mai important lucru asupra ciiruia trebuie sa-mi mdre t
atentia este crearea un mediu incurajator, astfelincat fieca~
. . e
participant sa poata analiza ~i descoperi m siguranta noi idei i
optiuni. Dati-mi voie sa ilustrez felulm care aplic acest aspect ~
munca mea cu ajutorul pove~tii lui Joey. Am fragmentat poves_
tea in patru parti pe care Ie-am a~ezat la sfar~itul descrierii fie-
careia dintre cele patru etape ale terapiei, pentru a ariita cat mai
bine cum imi influenteaza ~i imi calauzesc activitatea din punct
de vedere practic.
Povestea lui Joey. Crearea unui mediu sigur
L-am intalnit pe Joey mtr-o vizita la un centru de tratament
din Oregon pentru copii ~i adolescenp abuzati, neglijati ~i afec-
tati de tulburari grave, unde am avut prilejul sa lucrez intr-una
dintre casele care gazduiau 24 de copii despre care mi s-a spus
ca au cele mai grave probleme din ~coala. Am decis sa lucrez
mtr-un grup mare cu ace~ti copii, ale caror varste variau de la 8
la 17 ani. Angajapi s-au mtrebat cum voi reu~i s-o scot la capat,
caci multi dintre copii erau violenp, sufereau de idei delirante
~i disociere de realitate ~i nu puteau sta lini~titi mult timp. $i eu
imi puneam aceea~i intrebare, intrucat nu mai lucrasem cu un
astfel de grup pana atunci.
Am observat 0 toba portabila, mare ~i rotunda atarnata
pe perete atunci cand am intrat in casa ~i am intrebat daca 0
putem folosi. "Desigur", a venit raspunsul plin de entuziasm al
administratorului casei. lntentia mea era sa Ie vorbesc mai mtru
copiilor despre tobii ~i despre legatura ei cu biitaile inimii - 0
mvatatura importanta pe care am deprins-o de la numeroasele
GEORGE W. BURNS
ersoane de origine amerindiana pe care Ie-am tratat aproape 295
~ uazeci de ani din viata. intrucat majoritatea acestor copii sunt
a~eseori rupti de "cantecul inimii" lor, am considerat ca va fi 0
cale potrivita de a-i familiariza din ~ou c~ p~opri~1 ~i.tm. ~e~
de-a doua mea intentie era ca toba sa treaca dm mana m mana
i fiecare copil s-o loveasca 0 data cu biitul de tobii, facandu-~i
~
• " • /I
astfel auzlta propna "voce .
Apoi am mers m sala de sport ~i am rugat copiii ~i persona-
lul sa se a~eze m cerc pe podeaua de lemn. Cercul a fost primul
pas spre crearea unui mediu sigur (prima etapa din procesul de
transfonnare), mtrucat intr-un cerc nimeni nu este mai sus sau
mai jos decat ceilalti ori m fata sau in spatele lor. Mai degraba,
cercul ne permite sa starn aliituri de ceilalti, m cautarea vinde-
ciirii ~i a apropierii suflete~ti.
Am mceput sa a~ez m jurul meu mai multe obiecte pe care Ie
adusesem: ni~te iarba-dulce, ni~te salvie, 0 cochilie, ni~te pene,
e~arfa bunicii, sare de Hawaii ~i dragile mele papu~Hestoase,
Testoasa-Mare ~i Testoasa-Mica - leacurile mele. Am explicat ca
In multe culturi leacurile nu se gasesc numai sub forma de fla-
coane, ci pot fi gasite in toate sferele vietii, de pilda, in pove~ti,
In stanci, in plante, in multe lucruri din natura, precum ~i in
acele obiecte deosebite daruite noua de oameni deosebiti. Am
spus pove~ti despre fiecare dintre obiectele aduse. De exemplu,
am ridicat firele de iarbii-dulce ~i am spus ca am invatat sa Ie
folosesc pentru a da savoare vietii. Mi-am demonstrat spuse-
Ie ridicand firele, ducandu-Ie la nas, inspirandu-Ie parfumul ~i
apoi punandu-mi mana m dreptul inimii. Am procedat in ace-
la~i fel cu salvia, povestind grupului cum am mvatat ca repre-
zinta 0 planta sacra care poate fi arsa pentru purificare ~i pentru
crearea unui spapu sacru m care ne putem vindeca. Am adaugat
Vindecarea prin poveJti • U~a este deschis~, pas~rea T?i poate lua zborul
296 ca, uneori, atunci cand am 0 zi grea, ard pu\ina salvie, iar pova-
ra zilei pare a disparea. Cochilia de molusca 0 folosesc pentru a
arde salvia ~i iarba-duIce. I.e-am vorbit despre sarea de Hawaii
~i despre faptul cii este folosita de ba~tina~i cam in acela~i fel ca
iarba-duIce ~i salvia: pentru rugaciuni, purificare ~i vindecare.
Sunt multe pove~ti despre sare, iar una dintre ele, istorisita mie
de un barbat din tribul navajo caruia ii spun "unchi", vorbe~te
despre 0 Femeie-de-Sare care a adus pentru prima oara zambe_
tul pe chipul unui copila~ atingandu-i pur ~i simplu buzele cu
degetul ei sara!. E~arfa bunicii rna inso\e~te intotdeauna, pentru
a-mi aminti de vorbele in\elepte pe care mi le-a spus toata via\a.
Dupa aceea am ridicat papu~ile, Testoasa-Mare ~i Testoasa-Micl,
~i Ie-am prezentat grupului. Tinand Testoasa-Mare in mana,
i-am introdus capul in carapace ~i am spus ca \estoasele sunt
foarte in\elepte. Atunci cand sunt speriate, se retrag in ele ~i
cauta mangaiere launtricii. Atunci cand se simt pregatite, i~i scot
capetele din carapace ~i fac un pas inainte.
Un baie\el care statea langa mine mi-a spus cu mandrie ca
are 0 toba, cateva pene ~i un sacule\ cu leacuri pe care buni-
cuI sau, un Mtran respectabil din tribul lakota, i Ie daruise
acum ca\iva ani. $tiind cat de important este pentru copii sa se
simta aproape de lucrurile care reprezinta un motiv de man-
drie pentru familia ~i cultura din care fac parte, m-am aplecat
~i i-am ~optit:
- Pai, ce mai a~tepp? Du-te ~i adu-p odoarele.
.
Baietelul a fost vizibil incantat, s-a dus in camera lui insotit
, par a ~ti inca in ce consta noua infap~are. $i atunci cum i~i dau
de un membru al personalului ~i s-a intors dupa cateva cIipe cu
comorile lui sacre... leacurile lui.
Am continuat sa prezint obiectele dragi pe care Ie adusesem
pentru grup. Intr-un fel sau altul, bariera problemelor psihice ~i
GEORGE W. BURNS
emotionale care parea sa ne separe a inceput sa se ridice incet 297
~i m:am trezit stand intr-un cerc format din copii, care ne ofe-
rea tuturor siguran\a de care aveam nevoie pentru a pomi spre
etapele urmatoare.
Etapa a doua. Nimic nu vine de-a gata
Cumva cIien\ii dumneavoastra fac afirma\ii de genul: "Nu
sunt multumit de relapa asta; am nevoie de un alt partener, loc
de munca sau stil de viata", ,,~tiu ca trebuie sa fac ni~te schim-
biiri in via\a mea", "Trebuie sa-mi «Iepad pielea» ~i sa devin
altcineva", "Nu sunt multumit de corpul meu"? Ei bine, dadi
reflecteaza la oricare dintre aceste intrebari, este un indiciu cIar
ea au intrat in cea de-a doua etapa. Asemenea unei omide, ~tiu
ea este timpul sa faca 0 schimbare in via\a. Eu primesc astfel de
ve~ti cu 0 anticipare plina de bucurie.
Adesea pare sa existe numai un sentiment general de nemul-
tumire fa\a de via\a, a~a cum este ea in a doua etapa, insa nemul-
twrurea nu este intotdeauna ceva negativ. Poate fi folosita ca un
lndiciu pozitiv ce arata nevoia de schimbare din via\a noastra
sau care ne anun\a ca schimbarea nu este departe, indiferent
dad! asta am cautat sau nu. Este valabil indeosebi in cazul ado-
leseenp!or, care i~i detesta corpul, parul sau propria persoana in
general. Este ca ~i cum adolescen\ii soar afla intr-o cautare spiri-
tuala a unei noi infap~ari . Totu~i, de~i i~i doresc ceva diferit, nu
seama (~i, de altfel, cum ne dam seama noi, ca terapeu\i) cand
este timpul sa faca 0 schimbare?
- Prive~ti panzele, e~ti atent la vant ~i pur ~i simplu intuie~ti
cand este timpul sa faci 0 schimbare.
Vindecarea prin poveJli • U~a este deschis:i, paslrirea l~i peate lua zborul
298 Acestea sunt cuvintele pe care mi le-a spus Leonard, un tartar
al ciUui talent innascut de a naviga pe apele periculoase din juruJ
insulei Kaua'i se asemuie~te cu grap.a ~i agerimea vulturilor ce
planeaza in inaltul cerului. Intr-o dupa-amiaza, Leonard ~i cu
mine am pomit intr-o plimbare cu catamaranul sau de doua per-
soane. La un moment dat, mi-am ridicat privirile ~i am observat
ca i~i atintise ochii caprui, adandp. in orbite, in sus spre catarg,
in timp ce manevra cu iscusinta velatura cu degetele lungi, arse
de soare, de la milini ~i acp.ona carma cu degetele de la pidor, in
care nu purta nimic. Ne inclinam brusc intr-o parte sau in cealal-
ta in timp ce vanturile putemice ne purtau iute ~i lin pe oceanul
albastru-azuriu.
Alta data, valurile au inceput sa creasca in inalp.me ~i inten-
sitate. Leonard mi-a facut semn sa ne schimbam locurile ~i m-a
pus sa trec in cealalta parte a catamaranului. Dupa ce am traver-
sat, cu grija, mica ambarcap.une clatinandu-ma, ~i mi-am recapa-
tat echilibrul, I-am intrebat:
- Cum ip. dai seama cand este timpul sa fad 0 schimbare?
Am crezut ca rna refer la situap.a de pe catamaran, dar, dupa
cate mi-am dat seama mai tarziu, intrebarea mea se referea
mai degrabii la viata in general, nu doar la 0 aventura pe apele
oceanului. Raspunsullui a sunat a~a:
_ Prive~ti piinzele, e~ti atent la vant ~i pur ~i simplu intuie~ti
cand este timpul sa fad 0 schimbare.
Poate ca in acest moment va intrebati: "A~adar, ce imi va
ajuta clientul sa se transforme din omida in fluture?" Daca ne
raportam la metafora fluturelui, raspunsul este "discurile ima-
ginale". Asemenea fluturelui, fiecare dintre noi detine discuri
imaginale care contin top. germenii schimbiirii. Aceste discuri
imaginale sunt resursele noastre interioare, pasiunile, abilitap.le
GEORGE W. BURNS
~i experientele din trecut, care pot fi in stare latenta ~i, intr-un 299
fel, de-abia a~teapta sa fie trezite la viata ... sa fie activate. A~a
cum micuta omida adaposte~te aceste celule in trupu-i acoperit
de puf, a~a ~i noi Ie adapostim in propriul stadiu de "omida",
nefiind nid macar con~tienp. ca Ie avem sau ce pot face pentru
noi la momentul potrivit. Imi place sa rna gandesc la discurile
imaginale ca la ni~te resurse inaripate ale schimbiirii, ce ne inga-
duie sa redobandim sentimentul sperantei ~i sa ne dam seama
cit exista cu adevarat ni~te potenp.alitap. nevazute care ne ajuta
sa mergem mai departe, indiferent de dificultatea sau obstacolul
ce ne apare in cale. Din nou, povestea lui Joey ajuta la ilustrarea
acestei etape.
Povestea lui Joey. Importanta cheilor
Pe cand incepusem sa vorbesc despre faptul ca fiecare din-
tre noi avem ni~te obiecte dragi care ne fac sa ne simtim bine,
Joey, baietelul in varsta de 11 ani, cu parul ~aten-deschis ~i ochi
alba~tri zambitori, care statea in stanga mea, a inceput sa turu-
ie, spunandu-mi ca ~i el vrea sa imparta~easca grupului ceva
important. Era yorba despre "Ieacurile" sale. I-am dat voie ~i lui
sa pIece ~i s-a dus in camera sa-~i aduca obiectele dragi. Atund
cand s-a intors, a adus multe bucap. de hartie pe care erau dese-
nate chei, tot felul de chei, de ma~ina, de la u~i, de la cutii de
depozitare, precum ~i desene cu chei pe care Ie realizase pe mai
multe bucap. de hartie. Intr-un stil "mitraliat", a inceput sa-mi
povesteasca despre cheile sale.
Pe masura ce vorbea, a devenit limpede ca ceilalti copii din
grup deveneau tot mai iritap. de monolog. Una dintre fete a puf-
nit ~i a spus:
Vindecarea prin povefti • U~a este deschisa, pasarea l;>i poate lua zborul
300 - Am mai auzit povestea asta. Numai despre asta ~tie Sa
vorbeasca.
Dupa toate aparentele, fata ~i ceilalti vedeau preocupa_
rea respectiva drept 0 piedica sau 0 problema pentru Joey,
dar poate ca acele chei ofere au ~i ni~te posibilitati ascunse.
Imi dadeam seama ca Joey imi ofera 0 "cheie" de pret Spre
lumea sa launtrica, 0 lume plina de ganduri ~i temeri obsesi_
ve. Pentru a deschide u~a lumii sale, trebuia sa-i vad obsesia
drept un disc imaginal, un germen al schimbarii ce-i poate
descatu~a potentia lui ~i perspectivele pozitive. Am raspuns
afirmatiei micii carcota~e printr-o inclinare a capului, m-am
intors spre Joey ~i i-am spus:
- $tii, cheile sunt nespus de importante. Fara ele, n-a~ putea
porni ma~ina, n-a~ putea descuia u~a casei ~i, daca e yorba
pe-a~a, n-a~ putea nici s-o incui, pentru a-mi pastra lucrurile in
siguranta. Da, cheile sunt joarte importante.
Atunci cand ii vorbeam lui Joey despre chei, Ie foloseam ~i
ca metafora pentru intregul grup. Toti ace~ti copii ~i adolescenli
trebuiau sa-~i gaseasca singuri cheile care sa Ie descatu~eze
potentialul nevazut.
- Uneori, am continuat eu, trebuie sa punem lucrurile sub
cheie, pentru a Ie pastra in siguranta, iar alteori trebuie sa des-
cuiem cutiile exact in momentul potrivit, pentru a gasi lucrul de
care avem nevoie.
Pe cand vorbeam despre chei, Joey ~i-a domolit sporovaia-
la ~i a venit mai aproape de mine. Ceilalti copii din grup ~i-au
inclinat u~or capulin semn de aprobare. Da, cheile sunt foarte
importante. Pentru acest baietel, erau un leac ... erau calea spre
viata sa launtrica.
GEORGE W. BURNS
Etapa a treia. Momentul celei mai 301
importante transformari
Cea de-a treia etapa atrage atentia asupra celui mai mare mis-
ter al transformarii. Dupa ce crisalida s-a format in intregime,
omida este pregatita sa-~i modifice structura ~i sa-~i lase dis-
curile imaginale, celulele sale speciale, sa descatu~eze germe-
nii schimbarii. De~i crisalida pare inactiva ~i lini~tita pe dinafa-
ra, schimbarile cele mai uimitoare ~i mai impresionate au loc in
interior. Aceasta este etapa In timpul ciireia se produce vraja transjor-
miirii. La fel ca la fiuture, aceasta este etapa in care se produce
cea mai mare schimbare ~i la noi.
Starea noastra de "crisalida" este adesea caracterizata de fap-
tul cii reprezinta un moment de maxima "ne-cunoa~tere". Este 0
perioada de izolare, de evitare a socializarii, in care adesea vrem
sa ne ascundem ~i sa nu mai avem de-a face cu lumea exterioa-
ra, CU 0 anumita dificultate sau cu 0 anumita situatie. Adesea,
clientli 1rni spun: "Vreau doar sa-mi trag plapuma peste cap ~i sa
nu mai am de-a face cu nimeni", "Vreau sa rna trezesc ~i sa vad
ca problema a disparut", "Nu viid nicio cale de ie~ire din situ-
alia asta", "Viata mea pare lipsita de sperantii". Viata pare ade-
sea mohorata ~i insingurata, cu posibilitati red use de progreso
Cu toate ca unii oameni vad aceste sentimente drept simptome
ale depresiei sau ale anxietatii, eu prefer sa Ie viid drept indicii
ale patrunderii in a treia etapa - etapa de crisalida - in care se
poate produce cea mai mare schimbare.
Asemenea unei omizi, care trebuie sa se descompuna intr-o
substanta vascoasa, asemanatoare unei gelatine, inainte de a
trece prin transformarea necesara, ~i noi trebuie sa invatam cum
sa daramam vechiul ~i restrictivul sistem de convingeri despre
Vindecarea prtn poveJti • U$a este deschis~, pasolirea f$i poate lua zborul
302 propria persoana, pentru a ne transfonna din ni~te indivizi ase-
manatori unor omizi in ni~te oameni increzatori in sine, capabili
sa-~i atinga potentialul deplin.
Oare de cate ori nu incercam cu totii sa ne agatam de vechiu[
sine asemanator unei omizi, numai pentru a descoperi ca, dad.
yom continua sa procedam in acest fel, nu ne yom descoperi
niciodata sinele ca un fluture gata sa-~i ia zborul? $i rna gandesc
la diversele grupuri de sprijin pentru supravietuitori ai traume-
lor, care se Inmultesc de la 0 zi la alta. Drept altemativa, visez la
grupuri de oameni care prospera. Cu toate ca supravietuirea este 0
etapa importanta in cautarea vindedirii dupa 0 trauma, nu este
singura etapa. Un trai prosper este urmatoarea etapa.
Deocamdata, retragerea intr-un spatiu protejat ~i intr-o stare
de "ne-cunoa~tere" - in care nu avem raspunsuri precise sau
solutii rapide la probleme ~i ne izolam de lumea exterioara -
nu este vazuta mereu cu ochi buni in societatea noastra. Se pre-
supune ca avem raspunsuri ~i ca suntem in stare sa gasim solulii
cat ai bate din palme. Totu~i, natura ne da de inteles ca aceasta
este 0 perioada critica din ciclul transfonnarii. Este important de
repnut ca toate fiintele din natura cunosc 0 perioada de izolare,
de inactivitate sau de hibemare. Exista 0 regularitate a ciclu-
lui vietii care face posibila perioada de "ascundere in cocon".
Ganditi-va la schimbarea anotimpurilor. Toamna, frunzele din
verzi se schimba in aurii ~i ro~ii, dupa care devin fragile ~i se
desprind de pe ramuri. Apoi urmeaza frigul ~i pustietatea ier-
nii. Cat timp vremea este rece, lipsesc culorile ~i vitalitatea, cad
totul doanne. Sezonul hibemal se aseamana cel mai mult cu sta-
rea de crisalida. Toate schimbarile au loc in interior.
Regenerarea se face simtita in anotimpul urmator, pri-
mavara. Viata ~i natura se trezesc din nou. Este 0 perioada a
GEORGE W. BURNS
inceputurilor. Primavara inseamna freamat, entuziasm jucau~ ~i 303
tineresc. Dupa 0 vreme, se transforma incet in vara, cand dildu-
ra devine uneori torida, 0 schlmbare dramatica fata de anotim-
purile dinainte, iar avantul energic al primaverii se transforma
in pasiune parguita. Cele patru stadii ale metamorfozei fluture-
lui sunt foarte asemanatoare celor patru anotimpuri din natura.
Mai intai trebuie sa existe "anotimpul" crisalidei, ca sa poata
exista "anotimpul" fluturelui in fonnare.
povestea lui Joey. Procesul transformarii
Apoi am luat toba ~i am spus grupului ca poate simboliza ~i
o cheie - 0 legatura cu ciintecul inimii lor - ~i ca 0 Yom trece din
mana in mana, pentru ca fiecare s-o loveasca cu batul de toba
cat de tare sau de incet dore~te, rostindu-~i, totodata, numele
sau scotand un sunet oarecare. Am facut 0 demonstratie lovind
in toha ~i strigand: "Joyce!" Au izbucnit cu totii in ra~ ~i mi-au
urmat exemplul. Unii au lovit inceti~or in toba, in timp ce altii
au izbit-o cu multa insufletire. 0 fata cu bratul in ghips s-a ridi-
cat in picioare, a lovit cu putere in toba ~i a strigat cat a putut de
tare. Terapeutul ei, care ~edea alaturi, a remarcat:
- Ma bucur ca Lindy a putut sa-~i exprime furia.
k acea clipa, Lindy a ripostat, spunand:
- Nu sunt furioasa, ci rna simt puternica.
A fost un moment de spontaneitate care mi-a permis sa
atrag atentia intregului personal cat de important este sa nu
analizezi intentiile cuiva, ci sa-lla~i sa-ti spuna singur cum
vede lucrurile. Important este sa la~i procesul de transformare
sa aiha loc, nu sa incerci sa-l declan~ezi. Am asociat analizarea
~i fortarea schimbarii cu sfa~ierea unui cocon, care este locul
Vindecarea prin pove¥i • U~a este deschis~, pas~rea i?i poate Jua zborul
304 tainic in care omida se transforma in fluturele eel frumos meni-
ta sa devina.
Joey a luat cu bucurie toba atunci dind a ajuns la el, a lovit-o
cu mult entuziasm ~i ~i-a strigat numele. Atunci dind toba a
ajuns de unde a plecat, Joey era lini~tit ~i avea un zambet radi-
os pe chip.
Etapa a patra. Descoperirea propriilor aripi
Cu mult timp in urma, am auzit povestea unui om care a gasit
un cocon uria~ ~i a decis sa-I ia acasa, pentru a privi cum iese flu-
turele dinauntru. Din cate imi amintesc, omul a tot stat cu ochii
pe cocon, pana cand a observat intr-o zi 0 midi fisura pe suprafata
acestuia. A crezut ca fluturele se lupta sa-~i croiasca drum afara
din cocon ~i ca precis ceva nu este in regula. A~a ca a decis sa-i
dea 0 mana de ajutor fadind 0 deschizii.tura mai mare, pentru a-i
fi mai u~or sa iasa. Atunci cand fluturele a i~it in cele din urma,
aripile ii erau mici ~i zbiircite, iar trupul diform. Omul a crezut
ca aripile aveau sa i se desfaca dupa cateva ore, dar nu s-a intam-
plat a~a. De fapt, fluturele era incapabil sa zboare - fusese schi-
lodit pe via!a. Cu toate di omul avusese intenpi bune, nu ~i-a dat
seama ca lupta are rostul ei - este calea prin care natura face sa
ajunga lichidele vitale in aripile fluturelui, astfel incat sa poata ie~i
din cocon ~i, in cele din urma, zbura plin de forta ~i frumusete.
Povestea de mai sus ne arata ca, de~i fluturele este complet
format, trebuie sa-~i foloseasca toata forta care-i freamata in
trup pentru a strapunge crisalida protectoare ~i a ie~i la lumina.
Dupa aceea se a~aza cu capul in jos, biitand u~or din aripile inca
umede. Vedep voi, cu toate ea fluturele este complet dezvoltat
~i a venit pe lume, nu este inca pregatit sa zboare. Daea fluturele
GEORGE W. BURNS
ell aripi inca umede este zorit, va fi schilodit pe viata. Fluturele 30S
~tie eand este timpul sa zboare ... nu trebuie sa i-a spuna sau sa-I
convinga nimeni.
~i in viata noastra, inceputul celei de-a patra etape coincide
adesea cu asumarea a tot mai multe riscuri - cu etalarea aripilor
de-abia dobandite, ca sa zicem a~a. La nivellauntric, vedem pri-
mele semne de sperantii dupa 0 perioada obscura de transformari
inco~tiente. Aceasta este etapa rede~teptiirii, a revelatii\or, a stra-
pungerii "coconului". Este crucial pentru buna starea noastra sa nu
fim zorip in aceasta etapa, ci incurajap sa inaintiim in ritrnul nostru.
~ cum fluturele a~teapta momentul potrivit pentru a-~i lua zbo-
rul, la un moment dat ~i noi ne Yom simp pregatip sa ne afirmiim.
Yom incepe sa ne simpm mai staparu pe noile noastre cuno~­
tinte ~i abilitap. Poate ca ne yom asuma riscul de a ne schimba
10cu1 de munca, de a ne inscrie la un curs la care ne gandeam de
ceva timp, de a lega 0 noua prietenie sau 0 noua relape de dra-
goste sau de a pleca in calatoria mult visata. Indiferent de acp-
unea intreprinsa, suntem gata sa zburam purtap de noile aripi
ale intelepciunii ~i curajului.
A patra etapa este cea in care s-ar putea sa-i auzim pe clienp
folosind metafore precurn: "Am senzapa eli ineep in sf~it sa vad
lumina de la capatul tunelului", "Am senzapa ea a~ putea zbura",
"Viata a ineeput sa aiba iar savoare", "Lucruri1e !neep in sf~it sa se
lege". Dadi v-a incercat oricare dintre aceste sentimente, insearnna
cii ap intrat de mult in eea de-a patra etapa a transformiirii.
Povestea lui Joey. In zbor nestingherit
De la viz ita in care ne-am intainit pentru prima oara, am
revenit in Oregon de multe ori ~i m-am dus sa-I vizitez in mod
Vindecarea prin powJti • U~a este deschis~, pas~rea t~i poate lua zboru l
 306 expres pe Joey. Cu unul dintre aceste prilejuri, Joey s-a desenat 307
Referinte bibliografice
pe sine a~zat langa un mar, 0 colivie cu u~a deschisa ~i 0 pasa-
re m zbor. In stilul sau "mitraliat", mi-a spus, aratand spre ~a
deschisa a coliviei: lvfl'11s, J.C' (1999) . Reconnecting to the Magic of Life. Phoenix,
Arizona: Imaginal Press.
- U~a e deschisa, u~a e deschisa, u~a e deschisa.
Apoi, tragand aer m piept, a adaugat: Whalley, P. (1988). Butterfly and Moth. New York: Eyewitness
- Pasarea a ie~it acum, pasarea a ie~it, i~i poate lua zborul... Books.
u~a e deschisa.
I-am zambit ~i i-am raspuns:
- Da, Joey, u~a este deschisa ~i pasarea i~i poate lua negre~it
zborul.
Mai tarziu, m cadrul unei mtaIniri cu personalul, am mtrebat
daca Joey deseneaza sau spune pov~ti de obicei. Angaja\ii au spus
ca nu. Nu-I mal vazusera desenand atat de detaliat pana atunci ~i
nici nu-I mai auzisera spunand 0 astfel de poveste. Sensibilii ~i
inzestra\ii angajap al centrului au continuat sa-I ajute zi de zi pe
Joey sa-~i foloseasca obsesia pentru chei ca sa descopere ciiile tai-
nice spre lumea sa launtrica. Atunci cand am fost acolo ultima
oara, am aflat ca Joey nu mal vorbe~te despre chei, ci este interesat
de aparatele de fotografiat. Era ocupat sa fotografieze viata.
Tinand cont de modelul terapeutic al fluturelui, am consi-
derat ca folosirea cheilor de catre Joey reprezinta discurile sale
imaginale - lea cui sau. Cheile au devenit leacul care i-a des-
chis calea spre inzestrarile launtrice. In loc sa-i vad fixapa drept
o problema careia trebuie sa-i pun capat, am ales s-o utilizez
mtr-un mod pozitiv, nu doar pentru el, ci ~i ca metafora desti-
nata grupului ca mtreg. Intrucat acei copii ~i adolescenp aveau
multiple probleme din cauza abuzurilor, a neglijarii ~i a dificu1-
taplor emoponale, a devenit !impede ca top trebuiau sa gaseasca
cheia spre propria bunastare ~i mangaiere.

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin ~ • U~a este deschisa, pasarea i~i poate lua zborul
 CAPITOLUL 12
Viata tutu ror este 0 poveste
Metaforele dirijate, in schimbarea
stilului de V1atii global
RUBIN BAmNO
Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
~i profesionala
Rubin Battino detine 0 diploma de masterat in domeniul
sanatatii mentale ~i este consilier clinician autorizat. Este pre-
$edintele Societatii "Milton H. Erickson", din Dayton, Ohio,
~i membru in Consiliul Na tional de Hipnoterapie (National
Council for Hypnotherapy). Avfuld pregatire in terapia Gestalt,
in programarea neurolingvistiea, in analiza bioenergetiea ~i in
metodele ericksoniene de hipnoza ~i psihoterapie, printre alte
discipline, este autorul sau coautorul a ~apte volume, iar in pre-
zent scrie un nou volum despre terapia de foarte scurta durata
(a se vedea sectiunea bibliografiea). Pe langa aetivitatea de la
micul sau cabinet privat, asigura formare in domeniul terapiei
GEORGE W. BURNS
i, de peste 12 ani, modereaza ca voluntar grupuri p~n~.ru per- 309
~ ane ell boli potential fatale. Cea mai mare parte a vletil profe-
:~onale ~i-a petrecut-o ca profesor de ehimie, 0 profesie in care
continua sa activeze.
in ceea ce prive~te viata personalii, Rubin ~i sotia sa, casato-
rip de 45 de ani, au doi copii ~i ~apte nepoti. ~ui ~ubin ii place
sa calatoreasca, este implicat in teatrul eomumtar ~I a scns peste
15 piese de teatru.
Prezentarea capitolului
Rubin indruma cititorii capitolului de-a lungul proeedeelor
in trepte" de folosire a metaforelor dirijate, 0 abordare ori-
~inala a pove~tilor terapeut~ce ~e care a dezvo~~at-o p~ntru a
folosi metaforele create de chent mtr-un mod ce 11 permlte tera-
peutului sa nu mai a~tept~ ~i sa spe~e de. I~ clie~ti sa ~~seasca
o descriere metaforica utihzablla a sltuapel. Rubm afla m mod
activ pove~tile clientilor despre propria viata pana la momen-
tul actual ~i apoi Ii indeamna sa Ie reformuleze, pentru a crea
o poveste mai acceptabilii ~i mai convenabila de~pre viitor.
Dupa cum demonstreaza in exemplul de caz al lUI George, el
insu~i eonsilier clinician, Rubin evita abordarile traditionale in
diagnosticare ~i evaluare, lucrand numai cu povestea clientu-
lui ~i schimbarile pe care acesta din urma dore~te sa Ie faea.
Munca sa se bazeaza pe convingerea ca pove~tile nu numai ea
reflecta evenimentele din trecut, ci pot influenta ~i evenimente-
Ie din viitor. Cu toate ca in abordarea sa nu cauta in mod activ
sa afle sau sa elaboreze 0 definitie a earacteristicilor terapeutice
ale metaforei folosite, cazul prezentat are urmatoarele caracte-
ristici de baza:
Vindecarea prin pove,ti • Via~a tuturor este 0 poveste
 310 taforelor (Kopp, 1995; Battino, 2000). Urmand recomandarea 3ll
Caracteristicile terapeutice
~~ KOpP de a folosi metaforele create de client in defavoarea
Problemele abordate UI r create de terapeut, consider ca modalitatea cea mai buna
~o I .
• Probleme relaponale de folosire a imageriei dirijate i~ psihot~rapi~ sau .pentru vl.n~
• Blocaj decare este de a concepe ~edin\a m funcpe de Imagmea solupe~
• Probleme legate de stilul de viata creata de client. Aceasta imagine este, de fapt, metafora creata
• Neincredere in propriile forte de client.
• Autocritica Cineva ar putea intreba: "Oare istorisirea pove~tii reale a unei
• Suferin\a emo\ionala ersoane - cu tot cu prezent, trecut ~i viitorul dorit - chiar
~epreZinta 0 met~fo:a? Oare n~ arfi.m~i cor~~\!, termeni ~re­
Resursele dezvoltate cum naratiune dlrlJata sau povestlre dlrlJata a vIet!!? Pentru mme,
• Capacitatea de a trai in prezent metaforele sunt pove~ti, iar pove~tile metafore. Pove~tile pe care
• Mai multa distracpe Ie spun clienpi despre viata lor, indiferent daca sunt adevarate
• Mai muita bucurie ~i incredere in sine sau inventate, reprezinta metaforele vietii lor. Vechea poveste,
• Mai multa asertivitate de care clientul poate fi ata~at, nu este nici adevarata, nici reala.
• Descoperirea sinelui 5-a dezvoltat de-a lungul viepi clientului ~i, cu toate ca poate fi
• Mai multa deschidere bazata pe intamplari reale, a fost modificata ~i transformata de
• Asumarea riscurilor experien\ele de via\a. Prin urmare, ceea ce-mi spun clienpi des-
pre via\a lor "reala" reprezinta 0 metafora despre via\a lor, a~a
Rezultatele vizate cum 0 concep ei.
• Incredere In capitolul de fata, mai intai prezint ~i discut despre un pro-
• Speran\e realiste cedeu in ~ase pa~i de folosire a metaforelor dirijate in scopuri
• Deschidere spre via\a ~i dragoste psihoterapeutice. Procedeul este ilustrat cu ajutorul exemplului
• Curaj de caz al unui client pe care I-am botezat George. Prezentarea
• Recuno~tin\a cazului este urmata de 0 discupe despre cei ce ar putea beneficia
de pe urma acestei abordari ~i despre modul in care ar putea fi
Meta/ora dirijata este un termen inventat. Este yorba despre aplicata. Folosirea imageriei dirijate pentru vindecare ~i pentru
o abordare gandita sa imbine termenul terapie prin meta/ore al ameliorarea sanatapi a fost analizata in alte volume (Achterberg,
lui Kopp cu munca mea legata de imageria ~i metafora dirijata, 1985; Achterberg, Dossey ~i Kolkmeier, 1994; Battino, 2000;
precum ~i cu elemente ale abordarilor traditionale ale utilizarii Naparstek, 1994).

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin povefti • Via~a tuturor este 0 poveste

312 Pa~ii procedeului de folosire a metaforelor dirijate
Pasull. Initierea discutiei terapeutice
In timpul primei ~edinte cu clientul, primullucru pe care il
fac este sa explic dit de important este ca top oamenii sa-~i cre-
eze propria poveste de viata - povestea pe care ~i-o spun lor
in~i~i ~i altora des pre evolupa lor pana in prezent. Pove~tile de
viata au un inceput, un mijloc, un sfar~it, teme ~i episoade prin-
cipale. Un exemplu ilustrativ al felului in care poate fi formu-
lata aceasta parte introductiva a terapiei este oferit de cazullui
George, despre care voi discuta mai tarziu.
Pasul 2. Aflarea pove?tii clientului
La pasul al doilea, rag clientul sa-~i relateze povestea viepi,
mai intai sub forma unui rezumat de 0 pagina, apoi a unei sin-
gure fraze ~i, in cele din urma, a unui cuvant sau a unei expresii.
Daca noi, terapeupi, vrem sa folosim metaforele create de client,
atunci trebuie sa cunoa~tem povestea viepi acestuia sau ceea ce
crede el ca reprezinta povestea viepi sale. Condensarea pove~tii
intr-o singura fraza ii sile~te pe clienp sa descopere ~i sa enun-
te tema centrala a prapriei pove~ti, descriind astfel cine cred
ei ca sunt in acest moment. Concentrarea pove~tii sub forma
unui cuvant sau a unei expresii dezvolta sentimentul propri-
ei identitati. De exemplu, ciientii se pot descrie drept visa tori,
deprimap, simpatici, antipatici, plini de creativitate sau banali.
De obicei, ciientii reacponeaza cu promptitudine la incercarea
de a afla "vechea" poveste. Atat ciientul, cat ~i terapeutul pot
GEORGE W. BURNS
considera folositor acest procedeu, intrucat clientul se poate 313
defini pe sine, poate intr-un fel nou, iar terapeutul obpne multe
informapi intr-o forma condensata.
Pasul3. Aflarea felului 'in care clientul ?i-ar modifica
povestea spre propriul avantaj
Acum, ciienpi sunt intrebati cum ~i-ar imbuniitati povestea
vietH din perspectiva prezentului. Presupunand eli ar putea face
o minune, cum ar vrea sa fie via\a lor din prezent ~i din viitor?
Ce ar trebui sa fie diferit, pentru a se simp multumip ~i eliberati
de vechile constrangeri? Noua poveste de viata reprezinta trans-
formarea magid\ a c1ientului in persoana care ~i-ar dori sa fie, cu
trecutul pe care ~i-ar fi dorit sa-l aiba. De vreme ce memoria este
maleabila, de ce sa nu ne cream un alt trecut? Acest procedeu se
inscrie in demersurile terapeutice ce presupun sa i se solicite cli-
entului sa-~i imagineze 0 situape ipotetica, in care lucrurile sunt
a~a cum ~i-ar dori. Discupa despre un alt trecut face ca acesta sa
para real (a~a cum se arata mai detaliat la pasuI5). Condensarea
noii pove~ti de via\a intr-o frau ~i apoi concentrarea frazei sub
forma unui cuvant sau a unei expresii ajuta c1ientul sa se con-
centreze ~i face sa se materializeze noua poveste. Poate parea
surprinziitor, dar, din experienta mea, clientilor nu Ii se pare
greu sa formuleze in scris sau oral 0 noua poveste de viata.
Pasul4. Aflarea felului 'in care noua poveste de viata a
modificat deja viitorul clientului
Dupa ce am aflat noua poveste de viata, merg la pasul urma-
tor ~i intreb: "Ce va fi diferit in viitor?" 0 astfel de intrebare
Vindecarea pri" poveJtI • Viata tutu ror este a poveste
314 confine presupozipa ca viitorul dientului va fi schimbat prin sim-
pia acceptare a unei noi pov~ti de viata. Pentru ca noul viitor sa
para real, clientul este rugat sa descrie mai detaliat felul in care
se va fi schimbat acesta. Este yorba despre un context ipotetic
~i despre 0 reformulare ce modifica perspectiva ~i convingerile
clientului despre propriul viitor. De fapt, ajuta la consolidarea a
tot ce am facut pana acum.
Pasul 5. Prezentarea metaforei personale
despre via~a a clientului
in stilul unei ~edinte de imagerie dirijata, ii istorisesc din nou
dientului actuala ~i noua poveste de viata ~i ii vorbesc din nou
despre felul in care poate fi schimbat viitorul. 0 ~dinta obi~u­
ita de imagerie dirijata dureaza, in general, aproximativ 20 de
minute ~i este aldituita din urmatoarele parti:
1. 0 perioada de relaxare de cinci pana la ~apte minute;
2. Retragerea clientului in propria minte, intr-un loc
vindecator personal, sigur, protejat ~i drag;
3. Prezentarea imaginii folosite pentru vindecare sau
schimbare, cu ajutorul ideilor dientului despre propria
persoana;
4. 0 scurta confirmare a faptului ca acpunile efectuate in
vederea vindedirii sau a schimbarii vor continua;
5. Revenirea in prezent, printr-o sugestie cum ar fi: "Atunci
cand e~ti pregatit, pop trage adanc aer in piept 0 data
sau de doua ori, apoi intoarce-te in camera, acum".
Atunci cand asculta pove~tile, clientul este de obicei intr-o
stare asemiinatoare transei, caci atenpa noastra se intoarce in
GEORGE W. BURNS
general spre interior atunci cand ascultam pov~ti . (Pentru mai 315
multe informapi, a se vedea Achterberg, 1985; Achterberg e/ al.,
1994; Naparstek, 1994; Battino, 2000; Bums, 2011, 2012).
Pasul 6. Valida rea ?i revenirea Tn prezent
Uitimul pas, valida rea procedeului ~i a cuno~tintelor, este
realizat prin solicitarea unui semnal ideomotor (cum ar fi incli-
narea capului) prin care clientul indica faptul ca a perceput
intr-adevar 0 schimbare in privinta (1) pove~tii, (2) a efectelor
pove~tii ~i (3), a felului in care anticipeaza ca aceasta ii va modi-
fica viitorul. In acest moment, il felicit pentru curajul de a face
toate aceste lucruri ~i Ii solicit sa revina in prezent. Fac aceasta
prin modificarea tonului vocii intr-unul conversaponal obi~nuit
~i fac sugestii referitoare la revenirea in prezent cu ajutorul exer-
citillor de intindere a musculaturii, de respirape, al dipitului sau
prin combinarea acestor tehnici.
Cazullui George
Astfel, dupa ce am definit pa~ii procedurali de folosire a
metaforelor dirijate, voi ilustra acum aplicabilitatea lor printr-un
exemplu de caz. Urmatoarele informapi au fost obpnute atunci
cand I-am rugat pe George sa-~i exprime pe scurt problemele ~i
ceea ce dore~te sa obpna prin consiliere. Stabilirea istoricului cli-
entului ~i a direcpilor de consiliere dureaza de obicei circa cinci
pana la ~apte minute ~i in general nu mi se pare di este nevoie
de mai mult timp.
George este un barbat in varsta de 47 de ani, care a trecut prin
doua divorturi. La momentul intalnirii noastre, ie~a cu cineva,
VindKaru prin poveJti • Viata tuturor este 0 poveste
316 insa era "precaut", fiindca ii era teama sa nu se simta prins sau
pierdut. A spus ca neincrederea in fortele proprii este un aspect
recurent al problemelor sale. Anterior, fusese diagnosticat cu
tulburare obsesivo-compulsiva, de~i a spus ca simptomele fluc-
tueaza ~i nu sunt chiar atat de suparatoare. In mod interesant
era el insu~i consilier clinic, insa in conversatiile sale se simtea~
multa autocritica ~i nesiguranta. Intrucat vreau sa Ie ofer clienti-
lor mei maximum de beneficii in timpul petrecut impreuna, fol~
sesc frecvent ~edintele atat pentru transmiterea de cuno~tinte,
cat ~i pentru schimbarea personala, atunci cand clientul este ~i
un coleg specialist. Fiindca George parea impotmolit intr-o situ-
atie confuza, avand mai degrabii ni~te probleme generale decat
unele specifice pentru care sa se preteze interventiile personali-
zate, i-am sugerat ca poate ar fi bine sa incercam 0 modificare a
stilului de viata global. Acesta este procedeul pe care il numesc
"metafora dirijata", menirea lui fiind de a-i oferi clientului - in
cazul de fata, lui George - 0 noua poveste de viata. George a
fost intrigat atat de posibilitatea de a-~i modifica povestea vietti,
cat ~i de perspectiva invatarii unui lucru nou. Ceea ce urmeaza
este 0 reconstituire bazata pe foile mele de observatie clinica.
Partea introductiva
intrucat enuntul introductiv folosit de terapeut, adaptat
cumva la fiecare client, este calea de aflare a pove~tii acestuia,
am inceput prin a-i explica lui George urmatoarele:
Viata tuturor este 0 poveste, pe care 0 poti spune celorlalti
sau pe care ti-o spui tie insuti, despre felul in care ai ajuns in
aceasta etapa a vietH. Tu e~ti personajul principal al pove~tii,
al tuturor lucrurilor care ti s-au intamplat ~i pe care le-ai facut.
GEORGE W. BURNS
Ai facut multe lucruri remarcabile: ai invatat sa mergi, sa vor- 317
be~ti, sa cite~ti ~i sa scrii. 0 poveste buna este a1catuita din foar-
te multe parti· Exista un inceput, un mijloc, un sfar~it ~i multe
etape de tranzitie de la un stadiu la altul. Sunt multe rolurile pe
care incercam sa Ie jucam ~i pe care ni Ie asumam. In viata majo-
ritatii oamenilor exista 0 tema sau un rol central, care ii ofera un
inteles sau un scop. Atunci cand iti prive~ti retrospectiv viata,
poti identifica principalele evenimente. Multi oameni cred ca
despre viata lor s-ar putea scrie 0 carte reu~ita pur ~i simplu
fiindca vietile noastre sunt infinit de interesante'toti
fiind 0 poveste.
. avand si .
Aflarea pove?tii clientu Iui
Apoi I-am intrebat pe George:
- Daca ar fi sa concepi descrierea promotionala de pe supra-
coperta pove~tii vietii tale, cum ar suna ea in cateva paragrafe
scurte?
George mi-a spus ca s-a nascut in Midwest, iar la ~coala a
avut parte ~i de lucruri bune, ~i de lucruri rele: uneori ceilalti
copii il necajeau, iar alteori voiau sa se joace ~i sa se impri~­
teneasca cu el. A consumat droguri, dar a avut totu~i rezulta-
te suficient de bune la invatatura pentru a obpne 0 diploma in
consiliere ~i pentru a face primii pa~i in cariera. Dupa absolvire,
s-a casatorit pentru prima oara; divortul ~i decesul mamei sale
s-au produs cam in acela~i timp. S-a mutat in zona apuseana a
Statelor Unite, unde s-a casatorit ~i a divortat din nou, inainte
de a reveni in Midwest.
- Multumesc, am spus eu incurajator. Acum te rog sa com-
primi paragrafele intr-o singura fraza.
Vindecarea prin poveJti • Via~a tuturor este 0 poveste
318 - Am avut parte de multa suferinta, a raspuns George, dar
~i de multa bueurie. Mi-a plaeut viata.
- lar acum te rog sa-ti rezumi vechea poveste de viata
mtr-un euvant sau doua ori mtr-o singura expresie.
- Am trait in prezent, a sunat raspunsul.
Recomand terapeuplor sa-~i noteze dit mai detaliat cu putin-
ta ceea ce Ie spun clientii, avand grija sa consemneze cuvinte-
Ie, expresiile ~i metaforele acestora. Nu uitati ca propozipile ~i
euvintele sunt forme de autodiagnoza ~i, de aceea, sunt mai sem-
nificative decat diagnosticele stabilite de speciali~ti. In volumul
The Heroic Client, autorii pledeaza cu tarie in favoarea a ceea
ce numesc "terapie dirijata de client, des pre ale direi rezultate
exista informatii8". Prin aceasta vor sa spuna ca terapeutii ar
trebui sa se lase condu~i de clienp, intrucat ace~tia se cunosc mai
bine decat 0 facem sau 0 yom face noi vreodata. Pe deasupra,
clientH sunt cei care ~tiu ~i ce rezultate Ii vor multumi.1n euvin-
tele clienplor se gasesc structurile, semnificapile ~i emopile pe
care terapeutul poate numai sa Ie banuiasdi ... ~i, posibil, sa Ie
formuleze gre~it. Procedeul pe care I-am descris aici este desti-
nat aflarii pove~tilor spuse de clienp eu propriile cuvinte. Felul
in care se descrie 0 persoana reprezinta de fapt identitatea sa,
fiinddi aceasta se poartil ca ~i cum povestea ar reprezenta norma
sa de viata.
Aflarea pove?tii noi, modificate a clientului
- Inchipuie-ti, i-am spus lui George, ca e~ti redactor ~i ai
capacitatea de a-p modifica povestea vietii. Cum p-ai rescrie
aeum povestea viepi, astfel incat sa vada lumina tiparului sub
8 Client - directed outcome - infonned therapy, in limba englez3, in original. {N. red.'
GEORGE W. BURNS
forma dorita de tine? Te rog sa-mi spui pe seurt noua poveste a 319
vietH tale.
George a raspuns ca noua poveste a vie pi sale nu presupune
nicio schimbare legata de parinp sau de familie, de~i tataI lui ar
fi jucat un rol mai activ in viata sa. La ~coalii ar fi fost mai bine,
dadi ar fi avut mai muM grija de el insu~i, ~i ar fi inceput sa iasii
cu fete mai devreme, insa nu s-ar mai fi disatorit eu prima sope.
Ar fi fost mai preocupat de arta ~i de muzidi, ar fi avut mai
mulp prieteni de acela~i sex ~i ar fi petreeut mai pupn timp la
terapie. Nu s-ar fi casatorit nici eu a doua sope ~i ar fi avut mai
multa incredere in sine. Nu ar mai fi consumat droguri ~i ~i-ar
fi ingiiduit sie~i sa se distreze mai multo
- Acum comprima noua poveste a viepi intr-o singura fraza,
am sugerat eu.
- M-a~ fi distrat mult mai mult ~i mi-a~ fi faeut mai putine
griji.
-Aeum rezuma noua poveste a viepi mtr-un singur euvant
sau 0 singura expresie.
- Bueurie, incredere, relaxare, a concluzionat George.
Aflarea felului Tn care s-a modificat viitorul
Apoi I-am mtrebat pe George:
- Daca ne gandim la viitor, m ee fel a fost modificat el de
noua poveste a vietH? Te rog sa-mi dai eateva detalii despre noul
tau viitor. Ce s-a schimbat?
George a spus ea va fi mai deschis fata de oameni, mai sigur
pe acpunile sale, i~i va asuma mai multe riseuri ~i se va dis-
tra mult mai multo Va pareurge diversele etape ale viepi sim-
tind mai pupna teama fata de moarte, schimbare sau femei. Va
Vindecarea prin povefti • Viala tuturor este 0 poveste
320 dovedi mai multa deschidere spre invatare, legarea unor noi
relatii ~i testarea Iimitelor proprii. Va avea sentimentul ca dep-
ne controlul 9i ca viata sa are 0 direcpe.
- A 9adar, care este fraza care rezuma povestea viitorUlui
tau? am intrebat eu.
- Sunt plin de speranta intr-un mod mai realist. Sunt mai
dispus sa accept viata ~i dragostea, a raspuns el.
- $i intr-un cuvant sau doua?
- Sunt atat curajos, cat ~i recunoscator.
Este uimitor cu cata promptitudine c1ienti precum George
i9i creeaza noile pove9ti ale vietii ~i schimbarile din viitor. In
tehnica metaforelor dirijate, terapeutul pur ~i simplu inlesne~­
te ex prima rea deschisa a dorintelor, visurilor, aspiratiilor ~i
sperantelor c1ientului. La fel ca in cazul raspunsurilor la intre-
barea-miracol ("Daca ai avea 0 bagheta magica ~i ti-ai putea
modifica viata a~a cum iti dore9ti, ce ar fi diferit?"), folosita
de adeptii terapiei de scurta durata focalizate pe solutie, noua
poveste a c1ientului ~i schimbarile din viata sunt remarcabil
de realiste (Berg ~i Miller, 1992; de Shazer, 1994; Miller ~i Berg,
1995). Clientul ~tie ce modificari sunt posibile in povestea vie-
tii sale.
Prezentarea metaforei dirijate
Pleciind de la premisa ell povestea c1ientului reprezinta 0
meta fora des pre viata sa, 0 ~dinta de terapie cu ajutorul meta-
forelor dirijate este simiIara unei ~dinte de terapie cu ajutorul
imageriei dirijate, in sensul ca terapeutul utilizeaza la inceput
imageria creata de client pentru a-i repeta, practic, povestea. Cu
ajutorullimbajului, metaforelor 9i detaliilor despre schimbare
GEORGE W. BURNS
crea te de client terapeutul il caUiuze~te apoi de-a lungul noii
I
321
ale pove9ti, spre 0 posibiIa poveste despre viitor. Repetarea
5 ove~tii are efectul de a 0 valida ~i de a 0 face sa para mai reala.
t mod normal, noua poveste a c1ientului este semnificativ mai
scurta dedit cea verne. Cu toate acestea, este important ca atunci
cand repetam povestea sa inversi'im acest raport ~i sa acordam
mai mult timp noii pove~ti ~i schimbarilor din viitor. Cu cat pot
oferi mai multe detalii despre noua poveste, pe baza cuvintelor
~i ideilor c1ientului, cu atat aceasta devine mai reala. Situat ia
ipotetica imaginata de client devine "realitatea" despre care vor-
besc in mod convingator. Procedand astfel, nu fac altceva decat
sii-i imparta~sc c1ientului propriul vis, la urma urmei.
lata metafora dirijata pe care i-am repovestit-o lui George ~i
felul in care am facut-o.
Faza de relaxare
"lar acum, George, pop incepe sa te concentrezi asupra respi-
rapei. Observa cum aerul intra ~i iese ... cum toracele ~i abdome-
nul se ridica u~r cu fiecare inspirape ... ~i cum se relaxeaza toata
musculatura cu fiecare expirape. Incet ~i u~or, firesc, simplu ...
rasuflare dupa rasuflare. Dadi se intampla ca un gand razlet sa
ip dea tarcoale, multume~te-i pentru prezenta 9i concentreaza-te
din nou asupra respirapei. 0 rasuflare 9i inca 0 rasuflare. Daca
p se inchid ochii, nu-i nicio problema. Respira 0 data ~i inca 0
data ... "
Loenl vindeditor personal
"In interiorul minpi tale, poti acum sa te la9i purtat spre acel
loc sigur, protejat 9i drag al vindedirii 9i al invatarii, care iti
aparpne tie 9i doar pe. Locul tau drag. Bucura-te ca e~ti acolo ...
Vindecarea prin poveJtI- Via~a tuturor este 0 poveste
 322 ~i Intre timp iti voi spune pove~tile vietii tale - cea veche, cea
noua ~i cea despre viitor."
Vechea poveste a vietii lui George
"Te-ai nascut in Midwest. $coala a fost 0 perioada dificiHi
fiindca ceilalti colegi te necajeau mult. A existat ~i 0 latura fru:
moasa: joeurile eu prietenii. Liceul a fost 0 experienta pozitiva.
Ai consumat droguri aproximativ zece ani. Dupa ce ai obtinut
diploma de consilier, te-ai casatorit pentru prima oara. Iti iubeai
sotia foarte mult, dar nu aveai Incredere In ea. Ai divortat, iar
mama ta a murit cam in aceea~i perioada. Te-ai mutat In zona
apuseana, te-ai recasatorit, la Inceput casnicia a mers bine, apoi
au aparut difieultati ~i ai divortat pentru a doua oara. Dupa care,
te-ai mutat ina poi in Midwest. Intr-o singura jrazii, vechea ta
viata a Insemnat multa ;mferinta, dar ~i multa bueurie. Ti-a pla-
cut cu adevarat viata. In diteva cuvinte, viata ta a Insemnat sa
traie~ti In prezent."
Noua poveste a vietii lui George
"Noua poveste a vietii tale nu presupune nicio schimbare
legata de parinti sau familie. Cu toate acestea, tatiil tau ar fi jucat
un rol mai activ In viata ta ~i ar fi fost alaturi de tine atunci cand
ai avut nevoie de Indrumare ~i afectiune. La ~coala ar fi fost mai
bine, pentru ca ai fi avut mai multa grija de tine ~i le-ai fi tras
un pumn in nas catorva pu~ti. Ai fi inceput sa ie~i eu fete mai
devreme ~i nu te-ai fi casatorit eu prima sotie. Te-ar fi interesat
mai mult arta ~i muzica ~i ai fi avut mai multi prieteni de ace-
la~i sex. N-ai fi petreeut patru sau cinci ani la terapie ~i nu te-ai
fi casatorit nici eu a doua sotie. Intr-un fel sau altul, ar fi existat
mai multa siguranta In viata ~i In actiunile tale, ai fi faeut mai
GEORGE W. BURNS
ulte lucruri care iti plac, mai ales cele care implica activitati 323
:ice. Un exemplu In acest sens ar fi fost apropierea de originile
tale din Midwest. Pur ~i simplu, ai fi avut parte de mai multa
distractie, bucurie ~i pofta de viata, iar grijile ar fi fost atat de
nelnsemnate, Incat sa para aproape inexistente. Privind retros-
pectiv ~i, totoda,ta, inainte s~r: noua ~ia~a, nu ai m~i fi c~nsu­
mat droguri - In noua ta vlata, pur ~l slmplu nu al neVOle de
a~a ceva pentru a ,te descoperi pe tine ~i a avea parte de fericire,
!ini~te ~i bueurie. In noua ta viata, pa~intii tai ar fi trait mai mult
~i Ii-ar fi fost alaturi mai mult timp. Intr-o singura jraz~, te-ai fi
distrat mult mai mult ~i ti-ai fi facut mai putine griji. In cateva
cuvinte, m noua viata ai avea parte de bucurie, mcredere in sine
~i ai fi mai relaxat."
Povestea viitorului lui George
"In viitor, cel pe care ti-I vei fi creat pentru tine insuti cu aju-
torul noii pove~ti a vietH tale, vei fi mult mai deschis fata de
oameni. .. ~i vei ~ti fata de cine sa te manife~ti a~a. Pur ~i sim-
plu, vei fi mai sigur pe ceea ce faci ~i pe felulm care 0 facio Pur
~i simplu, iti vei putea mgiidui tie msuti sa pareurgi firesc ~i eu
simplitate diversele etape ale vietii. Iti vei asuma mai multe ris-
curi ~i te vei distra mai mult. Mult mai mult. $i, m mod intere-
sant, mtr-un fel sau altul, nu numai ca iti va fi mai putin teama
de moarte, de schimbare ~i de femei, ci vei fi mai deschis spre
invatare, spre legarea unor noi relatii ~i spre testarea propri-
Hor limite. Pur ~i simplu, va exista, existii de fapt, sentimentul
ca detii controlul ~i ca viata ta are 0 direclie. Corect? Fraza prin
care te descrii suna a~a: «E~ti ~i vei fi plin de speranta intr-un
mod realist ~i dispus sa accepti atat viata, cat ~i dragostea». Iar
minunatele cuvinte pe care le-ai ales, cuvintele care-ti descriu
Vindecarea prin poveJti • Via~a tuturor este 0 poveste
 324 noua viata,
"
sunt cura1'os si recunosciilor - ce minunat - CUra'JOS
~i recunoscator."
Confinnarea ac!iunilor intreprinse in
vederea vindeciiriilschimbiirii
"George, ~tii ca noua ta viata a Inceput deja, in acest moment
iar toate visurile, sperantele ~i realitatea dorite pot fi atinse. P~
cand ascultai noua poveste a vietii 9i a viitorului tau, ideile cele
noi au devenit deja 0 parte din tine. Pur 9i simplu, sa fii plin de
speranta intr-un mod realist. Exact a~a. Sa gase9ti ~i sa ai curajul
de a fi curajos ~i recunoscator. Sa-Ii pui intrebi'iri despre viata ~i
sa te schimbi... sa te schimbi, sa devii, sa fii noua poveste, pro-
priul viitor, ce viitor interesant! Viitorul tau, desigur."
Revenirea in prezent
"George, vreau sa ~tii cat de mult apreciez curajul tau de a
yeni aici, dezvaluirea atator lucruri despre tine ~i Increderea tao
I!i multumesc. Atunci cand e9ti pregatit, trage adanc aer in piept
o d~ta sau de doua ori, intinde-te, c1ipe~te ~i intoarce-te in came-
ra. Ip multumesc."
Validarea
Validarea are loc odata cu repetarea pove9tilor de catre alta
persoana. De obicei, vechea poveste a c1ientului este mai lunga
decat noua poveste pe care 0 spune. Cu toate acestea, In etapa
prezentarii, este important sa acordap mai mull timp repetarii
noii pove~ti ~i a schimbi'irilor din vii tor In loc sa recapitulati
vechea poveste. Cu cat pute!i adauga mai multe detalii despre
noua poveste ~i despre viitor, cu atat vor deveni mai reale. In
GEORGE W. BURNS
momentul revenirii, va minunap de originalitatea pove~tilor ~i 325
de viitorul devenit atat de interesant. Terapeutul se minuneaza
de Indrazneala ~i imagina!ia c1ientului: "Noua poveste ~i viito-
rul care te a9teapta mi se par, pur ~i simplu, fascinante. Nu ~tiu
ce parere ai tu, dar eu de-abia a9tept!" George a plecat vizibil
uirnit de ceea ce reu~ise sa faca.
A existat ~i 0 a doua ~edinta, ce a avut loc aproximativ ~ase
luni mai tarziu, In care George a vorbit in continuare despre
Jipsa unei directii ~i pierderea "poftei de viata". Drept tema
central a a gedintei, am decis sa folosesc conceptul de "inclu-
ziune" allui Bill O'Hanlon, care se referea la capacitatea lui
George de a manifesta in acela~i limp doua Insu~iri opuse:
depresie §i lipsa de griji, tristete ~i veselie, cateva suferinte fizi-
ce §i 0 stare de sanatate buna, amintiri placute ~i neplacute.
Conceptul de incluziune este un fel de reformulare ce schimba
convingerea c1ientilor ca pot exista numai Intr-o singurii stare,
aratandu-Ie ca viata este atat de interesanta, Incat In rea Ii tate
putem simti ~i trai Intr-o anumita stare ~i in cea aparent con-
trara (O'Hanlon, 2003). George a parut placut surprins de fap-
tul ca este In regula sa fie, de exemplu, deprimat §i lipsit de
griji. In esenta, ~edinta a constat Intr-o "discutie amicala", in
care eu am oferit sprijinul a~teptat din partea unei persoane
mai in varsta (Ia urma urmei, am varsta unui bunic: 73 de ani).
Senza!ia mea a fost ca George avea nevoie sa comunice cu cine-
va asemanator unui tata sau unui bunic, punct. Pana la sfar-
~itul ~edintei, se destinsese considerabil. Sunt incredintat ca
~edinta anterioara de terapie cu ajutorul metaforelor dirijate,
In care i-am ascultat pove~tile vietii ~i I-am ajutat sa schiteze
pove~tile noi despre viitor, a netezit calea spre aceasta ~edinta
"de consolidare".
Vindecarea prin poye~ • Via~a tuturor este 0 poveste
 326
Cine poate beneficia de pe urma metaforelor dirijate?
Cand este cel mai indicat sa se foloseasca metaforele dirijate,
Exista anumip clienp pentru care sunt relevante sau adecvat ;
Exista anumite probleme sau rezultate pe care aceasta tehnica~'
abordeaza cu mai mult succes decat altele? Cand poate tera e~
utul alege sa foloseasca metaforele dirijate in locul altor tern:: .
pr~cum metaforeIe create de terapeut? e,
rn general, folosesc tehnica metaforelor dirijate ill cazul clien-
tilor care intampina dificuItap globale sau vagi in viata. Ajun
I~ un ~Iocaj ~i nu par a gasi 0 cale de ie?ire, un illteIes sau irnpli~
mre. In Ioc sa rna ocup de 0 dificuItate anume (prefer sa rna
ocup .de "dificul~ap" in loe de "probleme"!), prefer sa declan?ez
o schlmbare mal ampla, gIobaIa, folosind 0 tehnica prin care Ie
solicit clien/ilor sa-~i modifice povestea de viata. Nu ofer sfaturi
?i nu fac sugestii, ci rna las illdrumat de feIulill care ?i-au descris
viata.pana ill acest moment, de felulin care ar modifica-o?i de
felul In care aceasta Ie-a infIuentat viitorul. Cu alte cuvinte, folo-
sesc me:aforele ~i pove?tile create de clien/i despre propria viata
?I felul In care aceste metafore pot declan?a 0 schimbare. Prin
urmare, aceasta tehnica probabil ca da rezultate mai bune in
cazul dificuItatiior rnai degraba imprecise decat in cazul celor
precise.
Acestea fiind spuse, nu vreau sa exclud varianta folosirii
metaforelor dirijate atunci cand clientul se confrunta cu dificul-
tap precise. Decat sa rna ocup de un simptom izolat, de ce sa nu
ajut clienpi sa-?i modifice in illtregime perspectiva asupra pro-
priei identitap, asupra felului ill care au ajuns ill acea situape ~i
asupra a ceea ce pot face? Aceasta tehnica globala poate rezol-
va toate dificultaple de mai midi importanta ?i poate ill acela~i
GEORGE W. BURNS
t:i1IIP sa ofere 0 baza solida de la care acea persoana sa pomeas- 327
eli in rezolvarea problemelor precise din viitor. (~i cand spun
asta, recunosc ca tehnica poate reflecta ceva din propria mea
lipsa de ingaduinta fata de ceea ce poate parea a fi 0 dificulta-
te neinsernnata). Obpnerea acestei "imagini de ansamblu" rna
face sa-mi pun illtrebari precum: "De ce sa rna ocup de marun-
Ii~uri in loc sa rna oeup de chestiunile importante, daca durata
!imitata a unei ~edinte poate fi folosita pentru gasirea unei solu-
tii rnai cuprinzatoare?" De vreme ce solupile prezentate clienp-
lor Ie aparp.n din capullocului, consider ca rolul meu este doar
de a illcuraja gasirea propriilor idei ?i a propriei capacitati de
schimbare, la scara globala, in toate aspectele ce ii definesc ca
persoana.
In utilizarea standard a metaforelor in terapie, terapeutul
creeaza metafore pe baza propriei interpretari asupra nevoi-
lor clientului. Un terapeut receptiv poate crea metafore efici-
ente indeajuns de echivoce astfelincat clientii sa poata alege
ceea ce considera ell va da rezuitate. Insa eu rna illtreb de ce sa
depui efortul de a crea (sau de a adapta) metafore pentru clienp,
cand ace?tia ip pot oferi singuri propria poveste despre trecut ~i
rnodalitatea prin care 0 pot modifica?
Tehnica prezentarii metaforei
Povestirile au ceva hipnotic prin natura lor. Daca adaugap la
aceasta faptul ca am pregatire ill metodele ericksoniene, nu vi se
va parea deloc surprinz1itor ca repetarea pove?tilor clienplor mei
este realizata intr-o maniera hipnotidl, cu ajutorui structurilor
lingvistice hipnotice (a se vedea Battino ?i South, 2005, anume
capitolul despre structurile lingvistice). Cu toate ca anumite
Vindecarea prin po\'efli • Viata tuturor este 0 poveste
 328
cuno~tin\e despre domeniul hipnozei pot fi de folos, aces tea nu
sunt necesare
, pentru a folosi metaforele dirijate in felul descn.s
de mine. Intrudit toate povestirile au 0 cali tate hipnotica, ades
ea
este de ajuns sa-p exploatezi la maximum abilitaple de povesti_
tor, fiindca poate fi suficient pentru a captiva ~i a atrage clientul
in procesul de ascultare. (Pentru indrumari referitoare la imbu-
nataprea abilitaplor de povestitor ~i la folosirea eficienta a tonu-
lui de povestitor, a se vedea Bums, 2012, 2011.)
In general, Ie sugerez clientilor sa inchida ochii, pentru a
reduce la minimum riscul de distragere a aten\iei. Le spun cii
pot incepe oricand doresc ~i ca pot ramane cu ochii deschi~i,
daca vor, insa fara a privi spre ceva anume. Atunci cand incep
sa-i spun clientului noua poveste, de obicei il intreb daca este
in regula sa-I tin de mana. Daca este de acord, atunci il tin de
mana pana cand termin de spus povestea noua ~i cea despre
viitor. Acest gest pare sa faca cele douii pove~ti sa para mai reale
pentru client. Contactul fizic ofera ~i 0 senza\ie mai puternicii
de protecpe ~i de siguranta. Intrucat, atunci cand Ii se spune 0
poveste, mulp oameni i~i amintesc cum Ii se spuneau pove~ti in
copilarie, gestul de a tine mana poate trezi amintiri despre pla-
cerile copilariei.
Atunci cand repet pove~tile clien\ilor, nu pot repeta decat
pove~tile de suprafafii pe care mi Ie-au spus. (In gramatica
transformationala, termenul structurii de suprafatii se refera la
intelesullingvistic partial al unui enun\, pe cand structura de
adiincime reprezinta un enunt suficient de detaliat, ce conti-
ne intregul in\eles lingvistic.) Arta unei comunicari eficiente a
metaforelor dirijate tine in primul rand de un mod precis de
folosire a unui limbaj vag. Un exemplu ar fi acesta: "Atunci
cand pa~e~ti in viitor, ce lucruri noi ~i interesante pentru ~i
GEORGE W. BURNS
despre tine vei descoperi?" Partea pre~isii sau clara a e~un~~ 329
lui este "vei descoperi", iar partea vaga este "ce lucrun nO! ~1
interesan t e " .
A doua conditie a unei comunicari eficiente a metaforelor
dirijate este ca terapeutul sa se asigure ca face suficiente pauze,
entru ca in mintea clientului sa se poatii declan~a procesele
~entale care ii vor permite sii giiseascii asocierile ~i detaliile rele-
vante.
Metaforele dirijate pot fi prezentate oral clientului in cadrul
unei ~edinte de terapie, a~a cum am ariitat in cazul lui George,
sau pot fi propuse sub forma unei teme scrise pentru acasa.
Daca folosip cea de-a doua tehnica, vep ruga clientul sa formu-
leze in scris, pe scurt, vechea poveste, vechea fraza sau vechiul
cuvant, apoi noua poveste, noua fraza sau noul cuvant, urmate
de povestea, fraza sau cuvantul despre viitor. Cu toate ca redac-
tarea in sine poate fi un proces eficient ~i suficient prin sine
insu~i, puteti ruga clien\ii ~i sa-~i aduca temele la urmiitoarea
~edin\ii de terapie, pentru a Ie analiza la cabinet (L' Abate, 2004).
Conceptul de metaforii dirijata, a~a cum I-am prezentat, se
bazeazii pe terapia prin metafore a lui Kopp (1995) ~i pe dome-
niul imageriei dirijate. Este intemeiat pe premisa cii pove~tile cli-
enplor sunt metaforele viepi lor, a~a cum au fost, sunt ~i pot fi.
Pe deasupra, tehnica metaforelor dirijate i~i are originea in tera-
pia narativii, in tehnica pseudoorientiirii in timp (pseudo-orien-
tation in time), in terapia "pe axa timpului" (timeline therapy), in
tehnica schimbiirii istoriei personale (changing personal history),
in abordiirile orientate pe solutie, precum ~i in utiliziirile stan-
dard ale metaforei in terapie. Am descoperit cii este 0 modalitate
rapidii de a-i ajuta pe clienp sii-~i rezolve dificultiiple prin folo-
sirea propriilor metafore intr-o manierii structuratii.
Vindecarea prin pove,ti • Via~a tuturor este 0 poveste
330 Referinte bibliografice
Achterberg, J. (1985). Imagery in Healing. Boston: Shambala.
Achterberg, J., Dossey, B. ~i Kolkmeier, L. (1994). Rituals of
Healing: Using Imagery for Health and Wellness. New
York: Bantam Books.
Battino, R. (2000). Guided Imagery and Other Approaches to Healing.
Carmarthen, Regatul Unit: Crown House.
Battino, R. ~i South, T. L. (2005). Ericksonian Approaches: A
Comprehensive Manual (editia a doua). Carmarthen,
Regatul Unit: Crown House.
Berg, I. K. ~i Miller, S. D. (1992). Working with the Problem Drinker:
A Solution-Focused Approach. New York: Norton.
Bums, G. W. (2012) 101 pove~ti vindeciitoare pentru adulti. Folosirea
metaforelor zn terapie, trad. Daniela $tefanescu,
Bucure~ti: Editura Trei.
L' Abate, L. (coord.). (2004). Using Workbooks in Mental 331
Health: Resources in Prevention, Psychotherapy, and
Rehabilitation for Clinicians and Researchers. New York:
Haworth Press.
Miller, S. D. ~i Berg, L K. (1995). The Miracle Method: A Radically
New Approach to Problem Drinking. New York: Norton.
Naparstek, B. (1994). Staying Well with Guided Imagery. New
York: Warner Books.
O'Hanlon, B. (2003). A Guide to Inclusivity Therapy: 26 Methods
of Respectful Resistance-Dissolving Therapy. New York:
Norton.

Bums, G. W. (2011) 101 pove~ti vindeciitoare pentru copii ~i ado-

lescen/i. Folosirea metaforelor zn terapie, trad. Cristian
Fula~, Bucure~ti: Editura Trei.
de Shazer, S. (1994). Words Were Originally Magic. New York:
Norton.
Duncan, B. L., Miller, S. D. ~i Sparks, J. A. (2004). The Heroic
Client: A Revolutionary Way to Improve Effectiveness
Through Client-Directed, Outcome-Informed Therapy. San
Francisco, California: Jossey-Bass.
Kopp, R. R. (1995). Metaphor Therapy: Using Client-Generated
Metaphors in Psychotherapy. New York: Brunner /
Maze!.

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin poveJd • Via~a tuturor este a poveste

 CAPlTOLUL 13
Amutita
, de frica
Metafore orientate spre obiectiv ~i metafore
multiplu incorporate, intr-un caz de
disfonie psihogena
CAROL A. HICKS-LANKTON
Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
~i profesionala
Carol Hicks-Lankton, absolventa de masterat, este terapeut
marital ~i de familie ~i lucreaza in practica privata in Pensacola,
Florida, unde analizeaza capacitatea creatoare a indivizilor de a
infrunta greutaple viepi ~i de a imbrap1/a cadrul tot mai larg al
experien\ei ce i~i gase~te in mod inevitabil expresia in metafo-
ra terapeutica. Renumita la nivel internaponal pentru atelierele
despre metaforele hipnotice pe care Ie organizeaza, Carol decla-
ra urmatoarele: "Mi-au placut dintotdeauna pove~tile 1/i pute-
rea lor de a stimula gandirea, emopile ~i experien\a directa prin
identificarea cu personajul principal". Esen\iala in activitatea
GEORGE W. BURNS
sa este incuviin\area pe care 0 acorda tuturor clien\ilor de a-1/i 333
urma inspirapa venita diniiuntru.
Un ilustru disci pol al lui Milton Erickson, Carol a fost
iIllpresionata in mod deosebit de felul in care acesta intrebuin-
la pove~tile ~i, mai tarziu, a scris, in cali tate de coautor, doua
volume de referin\a despre hipnoterapia ericksoniana 1/i despre
pove1/tile terape.u~iceA orientate spre .obiectiv 5a se ve~e~ sec\i:
unea bibliografica). In prezent, scne 0 noua carte, mhtulata
setting the Mind to It, care este dedicata incurajarii implinirii
planificate a dorin\elor.
Prezentarea capitolului
Carol ne poarta in lumea unei femei de 51 de ani, pe care
treeutul abuziv ~i traumatic a lasat-o, la propriu, amu\ita de
friea. Cum ineepi sa eomunici eu cineva earuia Ii este greu sa
eOillunice singur? In capitolul de fa\a, vedem cum pove~tile
terapeutice pot deschide dii de eomunicare, pot scoate la lumi-
na resursele clientului - cum ar fi capacitatea clientei de fa\a
de a se exprima cu ajutorul poeziei - 1/i pot spori atat speran-
la, cat ~i increderea. Fieeare 1/edin\a vine ca 0 eontinuare a celor
dinainte, oferind eu aten\ie metafore ~i imagerie dirijata pentru
a incuraja evolupa clientei ~i culminand cu 0 metafora multiplu
ineorporata - 0 poveste intr-o poveste intr-o poveste. Metafora
este prezentata pe coloane, ceea ce ne permite sa urmarim atat
pove~tile pe masura ce sunt istorisite, cat 1/i sa in\elegem ra\iu-
nea de a prezenta anumite elemente specifice fiecarei povestiri.
Metaforele, care se inspira dintr-o varietate de surse, se supra-
pun peste problemele, dificultaple sau greuta\ile cu care se con-
frunta clienta; ofera resurse, abilitap sau coneepte reformulate;
Vindecarea plin ~. Amu\ita de Inca
334 ~i creeaza cu grija posibilitatea de a obtine alte rezultate, ce Judy a venit la terapie la varsta de 51 de ani, cautand cu dis- 335
corespund obiectivelor c1ientei de a-~i reconsidera ~i reinter_ perare un tratarnent pentru 0 tulburare anxioasli care se mani-
preta trecutul traumatic, precum ~i de a-~i redobandi capacita_ festa sub forma incapacitatii aproape to tale de a vorbi. Cuvintele
tea de mult pierduta de a-~i face auzit glasul ~i de a se exprima pareau sli-i ramana in gat. Evident, disfonia de care suferea a
nestingherit. impiedicat-o in buna masura sa poarte cu mine discupa nece-
sara despre copilaria sa marcata de multiple abuzuri, despre
CaracteristiciIe terapeutice debutul recent al misteriosului sindrom, despre ipotezele nume-
ro~i1or medici la care fusese, care trasesera in cele din urma con-
Problemele abordate cluzia ca simptomul este de natura psihogenit
• Disfonie Judy a reu~it sa-mi spuna ca disfonia a aparut pentru prima
• Abuz oara cu un an in urma, dupa 0 boala, ~i ca la inceput s-a crezut
• Cruzime eli este yorba despre astm sau 0 obstrucpe a cailor aeriene supe-
• Traume din trecut rioare. A indriiznit sa dea cateva informapi posibil relevante des-
• Tentative de sinucidere in trecut pre istoricul medical, legate de faptul ca ea ~i frapi ei fusesera
(recvent sufocap ~i torturap de parintii adoptivi, care decedasera
Resursele dezvoltate amandoi recent.
• Deprinderea capacitapi de a fi calma ~i relaxata Judy nu era in stare sa spuna prea multe in timpul ~dintelor,
• Construirea sperantei in schimb plangea, inclina din cap ~i intra intr-o stare de calm ~i
• Dezvoltarea unor abilitap de comunicare eficienta receptivitate atunci dind ii spunearn pove~ti . La ~edinta urma-
• Dezvoltarea exprimarii de sine toare, aducea poezii ce redau esenta spuselor mele din sapta-
• Dezvoltarea capacitapi de a avea incredere mana precedenta ~i ilustrau felul in care asimilase informapile.
• Reimaginarea trecutului Y~i exprima pove~tile in scris dupa ce Ie asculta pe ale mele in
• Capacitatea de a depa~i 0 pierdere timpul ~edintelor.

Rezultatele vizate Evaluarea

• Responsabilizare
• Rezilienta Cu ajutorul poeziilor, am aflat detalii despre abuzurile din
• Tarie copilarie ~i faptul ca, fiind deznadajduita, incercase de doua ori
• Calm sa se sinucida inainte de absolvirea liceului. Ulterior s-a casatorit
• Exprimare deschisli cu un bilrbat abuziv, a nascut doi copti, a divortat, iar in prezent

GEORGE W. BURNS Vindecarea pri" poveJtIo Amu~ta de frica

336 este in relapi bune cu copiii, acum adulp. Se ocupase de 0 afa-
cere prospera cu antichitap inainte de a se imbolnavi, iar in pre-
zent avea 0 relape sanatoasa cu un barbat intelegator. Defectul
de vorbire 0 ingriidea teribil ~i spera ca aceasta avea sa fie ultima
data cand este nevoita sa-~i spuna ingrozitoarea poveste si c·
• d . ~
spunan -0, 0 va putea reinterpreta, i~i va putea vindeca ranile
va putea gasi iertare pentru sine ~i ceilalp, va putea inlocui anxi:
eta!ea cu relaxarea ~i se va putea exprima nestingherit.
In continuarea evaluarii, am inceput sa-i arat lui Judy dlteva
tehnici de relaxare, pentru a stabili daca este capabila sa se rela-
xeze. De asemenea, rna intrebam in ce felli va infiuenta starea
d.e relaxare capacitatea de a vorbi. Voiam sa-i incurajez capa-
cltatea de obtinere ~i menpnere a unei stari de calm, cu ajuto-
rul careia sa poata izola ~i revedea evenimentele traumatice din
trecut, pe care sa Ie putem reinterpreta ~i asocia cu relaxarea.
Am rugat-o sa-~i concentreze atenpa asupra respirapei ~i pur ~i
simplu sa treaca in revista ceea ce-mi spusese, fara sa vorbeas-
ca. I-am vorbit despre obiectivele terapeutice ~i despre ceea ce
poate realiza, daca i~i propune sa-~i regaseasca capacitatea de
mult pierduta de a-~i face auzit glasul ~i de a se exprima nestin-
gherit. I-am vorbit despre controlarea ~i regandirea amintirilor
traumatice, astfelindH sa-~i poata imagina copnaria fericita ~i
protejata de care nu avusese parte niciodata. I-am vorbit despre
conceppa lui Milton Erickson cum ca "nu e niciodata prea tarziu
sa ai parte de 0 copilarie fericita". In timp ce vorbeam, Judy a
capatat 0 stare de calm ~i relaxare, iar pe obraji Ii curgeau intru-
na lacrimi tacute. Cu toate ca starea de relaxare a parut sa-i prin-
da bine, avea in continuare probleme de vorbire atunci cand s-a
trezit. Aici s-a incheiat prima noastra ~edinta.
GEORGE W. BURNS
Resursele, punctele tari ~i abilita~ile clientului 337
Merg and pe un drum d:llauzit
Atunci cand s-a intors pentru a doua ~edinta, Judy mi-a adus
urmatoarea poezie scrisa de mana, despre speranta pe care 0
siInpse dupa prima ~edinta.
o mica raza de speranta, iata ce am simtit cand am vorbit
cu tine,
Chiar daca lacrimile-mi ~iroiau, am simpt ca va fi bine.
Numai speranta m-a tinut in viata, speranta ca-mi voi
gasi ratiunea de a trai, putina lini~te sufieteasca,
Zilemaiinsorite, sa-miluminezeviata, sa-mi usuce
lacrimile, sa schimbe rau-n bine.
$tiu ca lucrurile rele nicicand nu vor disparea,
Dar rna pop ajuta sa Ie gasesc un loc altundeva.
Gandurile ce nu-mi dau pace nu au de ce zabovi,
Mi-ar fi mai bine fara ele, intreaga m-a~ simti.
Sa-mi depan trista poveste pentru ultima data a~ vrea
$i apoi sa-mi viid de viata, 0 zi ~i inc-o zi, ~i tot a~a.
Imi place jocul de-a inchipuirea, raul schimbat in bine,
Sa indrept lucrurile gre~ite ~i sa uit de ele, a~a cum se
cuvine.
Apoi, cand norii de furtuna se strang in preajma mea,
Doar inchid ochii ~i razele imi lumineaza calea.
Mergand pe-acela~i drum, e greu sa nu te imprietene~ti
$i-i multumesc Celui de Sus ca mi-ai ie~it in cale sa rna
calauze~ti
Spre lini~tea din sufiet, spre-o raza de speranta.
Vindecarea prin pove¢' Amu\ita de lrica
1
338
De voi gasi nepretuitele comori, imi voi recapata putere
De-a infrunta piedicile vietii in fiecare zi a Ill;:
$i apoi sa-mpart, poate, speranta cu inca cineva.
~rin ~~:a~ta int~racpune, au devenit evidente cateva puncte
tan. Ablhtatlle scrutorice~ti ~i de comunicare ale lui Judy erau
excelente. Avea capacitatea de a nadajdui ~i de a crede in vind
care, nu doar in vindecarea problemei de vorbire, ci ~i in ceae-
trau:n ei ca~e Ii m~rcase viata. Era dispusa sa se increada intr-~
stram, de~l expenentele din trecut nu veneau in sprijinul unei
astfel de alegeri. Am rugat-o destul de repede sa intre intr-o
stare de contemplatie ~i pur ~i simplu sa priveasca un tablo
<_LV'
care. ~uatt.~a ~ ca:are marginita de copaci, in timp ce ii spuneam
sa~~l mchlpUie ca tabloul este 0 poarta spre 0 alta dimensiune,
prm care poate trece pentru a se plimba prin piiduri imaginare.
. ~u era 0 metafora conventionala, ci mai degraba imagerie
dmJa.t~: pe car: 0 putea folosi pentru introspecpe ~i pentru a crea
CO~~ltiile potrivite pentru aprecierea punctelor sale forte ~i a pro-
pnel valon. Imageria dirijata a ajutat-o sa patrunda in adancul
~inelui, in acela~i felin care un om pa~~te pe 0 carare ce duce
ill adan~1 padurii. Cararea ducea spre un loe sigur ~i vindeca-
tor. Am mdrumat-o sa-~i inchipuie ca Ii iese in cale un rau ce
straba.te piidu~ea .~i pe malullui se intalne~te pe ea insa~i. I-am
amill~t de oglmzlle a~ezate in unghi din marile magazine ~i de
felul m care se vede pe sine in oglinda centrala ~i, daca se uita
in d~eapta ~i in stanga, vede un ~ir infinit de imagini tot ale pro-
pnel persoane, ca apele curgatoare ale unui rau. I-am sugerat sa
pri,,:easdi adanc in ochii persoanei din oglinda centrala, ea insa~i
la varsta actuala, ~i sa-i transmita urmatorul mesaj de incurajare:
"Te accept necondiponat in acest moment". Apoi i-am sugerat ca,
GEORGE W. BURNS
• mentulin care se priv~te pe sine multiplicata la infinit in 339
stanga, sa-~i inchipuie ca se intoarce in timp, ca intinere~te
rot mai mult, cu saptiimaru, luni ~i ani, pana cand se transforma
intr-un bebelu~ nevinovat tocmai adus pe lume. In acest contex~,
incurajat-o sa transmita mesajul de acceptare tuturor verSI-
:Uor sale mai tinere ~i siI-~i revada pur ~i simplu toata viata in
felulin care declara oamenii ca Ii se intamp~a dupa ex~erientele
in pragul morpi. Viata, spun ei, Ie trece pnn fata oehilor, totul
devenind dintr-odata cIar ~i dipatand un in\eles dit se poate de
lirnpede. Nu cuno~team toate nenorocirile d.in vvi~\a lui Judy, da~
tiam ca este important pentru vindecarea el sa ~lle poata ammti
~tfel decat se intamplasera ~i sa accepte acea parte traumatizata
U
din ea, care fusese batula, invinovaptii ~i sufocata.
Am sfatuit-o si\-~i revada viata cu deta~are, ca ~i cum ar privi
obiectiv orice forma de via\a, barca, barja sau lemn plutitor care ar
trece plutind pe langa ea pe apele raului langa care i~i inchipuie ca
sm. Am indemnal-o sa transmita mesajul de acceptare intregului
~ir de versiuni ale sale, ca ~i cum ar fi un rau vrajit cu apa oxigena-
m ce ar ci\uta rilnile ascunse ~i s-ar involbura pentru a Ie curata ~i
vindeca. Un accent special a fost pus pe strangerea legaturii cu ea
ins~i ca bebelu~, pentru a-~i confirma existen\a, a-~i intampina cu
bucurie na~terea, a se strange in brate cu afecpune ~i a se preveni
despre incercarile prin care va trece in viitor. Insa, de data aceas-
ta, avea sa fie sprijinita de 0 versiune a sa plina de resurse, care
s-a intors din viitor pentru a-i oferi incurajare ~i incredere in sine.
o poveste despre regenera re
In timp ce Judy reflecta la sugestiile de mai sus, i-am vor-
bit despre mutarea plantelor dintr-un ghiveci in altul ~i despre
VindKllrea prin ~ • Amu\ita de frica
 340 satisfacpile oferite de eliberarea fortei vitale ce a fost impiedicata. Atunci cand a revenit dupa a doua ~edinta, .Judy a. adus un 341
~i sufocata de un ghiveci ingust, lipsita de substantele nutritive . ent multicolor de fIori pe care Ie culhvase ~l Ie cule-
~i ingrijirea necesara. Intrucilt tocmai rna ocupasem eu insallli aranJam '" .,
ntru mine. De asemenea, a adus mca 0 poezle, m care
de aceasta indeletnicire, eram cu gandul la ea ~i-i vedeam la sese pe ">A 'I .,
des cna. cum merge pe 0 carare ~l mta ne~te 0 verslUne mal
propriu urmele sub unghii, iar situapa plantelor pnute captive , " a" a sa de care are grija. Am simtit un respect pro fund"
semana cu experienta traita de Judy, in sensul ca plantele reu- ~., ' . . .
ntru taria acestei cliente. In hmpul ~edmtel, am rugat-o sa
~esc sa se agate staruitor de viata, insa aproape intr-o stare de ~ asca despre intamplarile pe care Ie rememorase sap " t"a-
anabioza. Am ilustrat acest fenomen de supravietuire printr-o vorbe , b"'" .
mana precedenta. Inca poticnindu-se la vor a, a mceput sa-~l
digresiune despre filmul Harold ~i Maude, descriind felul in care " cum ioi ingriJ'ea tatal aflat pe patul de moarte, dar chlar
inteleapta Maude I-a luat sub aripa ei protectoare pe tanarul ~i spuna < " . "
. tunci acesta ii arunca vorbe de ocara. Pentru pnma oara
tulburatul Harold, pentru a-i dezvalui complexitatea vietii in ~l a i in timp ce imi vorbea des pre cntIcI . "1e ~l. pre tent"111e ta t"a-
toata splendoarea ei, intrucat mama lui nu se achitase cum se to tu ~, . "I' . t"
lui, Judy s-a exprimat dintr-odata cu s~guran"ta, .c antate ~l ~ a-
cuvine de aceasta sarcina. Am descris diversele peripetii prin 'nire relatandu-mi cum i-a dat replIca tatalUl pentru pnma
care trec cei doi protagoni~ti pe masura ce Harold i~i revine, p ain
oara , viata ei, spunandu-i di nu are neVQle ' deb "I
ann Ul" "
~l ca
incepand cu felul in care se intainesc pentru prima oara, in timp s-a saturat sa aiM grija de 0 persoana atat de rauvoitoare, sar-
ce participa de placere la inmormantarea unei persoane pe care castica, manipulatoare ~i josnica! ,.
niciunul dintre ei nu 0 cunoa~te. Am descris cu multa minupozi- I-am spus lui Judy ca vreau sa-i includ povestea m C~PltO­
tate scena in care cei doi dau peste un copac cu radacinile ingre- lui de fata, deoarece forta ~i blandetea ei sunt sursa de mspI-
zitor de incalcite, care se lupta sa supravietuiasca intr-un ghiveci rape pentru mine. Am intrebat-o daca ~mi p~ate impa~ta~! infi-
mult prea mic, sufocat de gaze de e~apament, lipsit de lumina oratoarea ei poveste suficient de amanuntlt, astfel mcat s-o
soarelui, pe 0 strada strabatuta in graM de necunoscuti orbi la poata da intr-adevar uitarii. S-a exp~i~at ~ai clar, de~at ina-
suferinta sa dezniidajduita. Maude insa a observat copacul ~i ~i-a inte ~i mi-a vorbit despre suferinta el slmtmdu-se m slgur~n­
dat seama intr-o clipa ca merita 0 viata mai buna. Impreuna cu ta. Mai tarziu, ~i-a a~temut pe hartie intreaga poveste a Vle-
Harold, a ridicat ghiveciul cu copac, I-a pus intr-o camioneta ~i tii, incepand eu momentul in e:re s-~ tre~i.t i~tr-un or!el!n~t
I-a dus pe ascuns intr-o zona impiidurita, vasta ~i plina de viata, la varsta de cinci ani ~i a aflat ea ea ~l fratll el urmeaza sa fie
unde a scos copacul din ghiveciul care iI gatuia. Apoi au sapat 0 ineredintati spre adoptie unui euplu. Viata de vis a fratilor s-a
adancitura jilava ~i fertila in trupul primitoarei Mame-Naturi ~i transfor~at eurand in eel mai urat eo~mar, ciici parintii adop-
au plantat pIini de respect copacul, urandu-i sa creasca liber ~i tivi au ineeput sa dea dovada de 0 eruzime de neimaginat.
putemic, sa poata respira nestingherit ~i sa-~i eIibereze intreaga Judy a deseris eu atentie fieeare detaIiu, de parea I-ar fi arun-
forta vitala.
cat intr-un foe regenerator. De asemenea, a adaugat 0 poezie

GEORGE W. BURNS
Vindecarea pri" ~ • Amu\ita de frica

342 intitulata "Copila pierduta", din care am extras un fragm
'h· .
pen t ru a mc ela capltolul de fata. Poezia exprima recu '
ent
fm,a
'I. UIJUdYfata- de recunoa~terea raului care i-a fost f-no~_
- . ·1 I . acut
caCl "COPI u UI pierdut Ii place cand ii spui ca n-a meritat t' '
suferinta". a ata
Un va rf de cucerit
La ur~ato~rea. ~edinta, i-am spus lui Judy 0 poveste despre
Robert, fiul lUI MIlton Erickson, care, pe vremea cand i~i petre-
c~~ adolesc~nta in P~oe~x, A~izona, cerea ajutorul inteleptului
~l :Iustru~~l ~au tata on de cate ori se confrunta cu 0 proble-
~a. Identificandu-se cu Robert, Judy i~i putea inchipui ca simte
mfiuenta ~ui :ata ~fectuos ~i tolerant, de care nu avusese parte.
I-am exphcat ca tatal dadea intotdeauna acela~i raspuns mono ._
I b· I fi
a lC a ecare 'mtrebare. Aratand cu degetul sprey Sl
muntele numit
"Squaw Peak", spunea doar atat: "Urca". Atunci Robert nu mai
. de, ales ~i trebuia sa escaladeze muntele,
avea framantand
u_~l.,m
mmte mtrebarea. Am descris cum decurge de obicei escalada-
rea unui astfel de munte ~i starile de frustrare, de suferinta de
~eama, de izolare ~i de indoiala prin care trece cataratorui. Am
~dem~at~o pe Judy sa intre in starea de relaxare ~i de recepti-
vltat':; n:' ~mp ce remarcam ca Robert fusese indeajuns de noro-
cos sa aI~a. par~e de un tata suficient de intelept pentru a-~i da
seama ca fiul sau este cel mai in masura sa-~i rezolve propriile
~robleme ~i ca "ajutorul" tatalui consta in a-I indruma pur ~i
s~mplu spr~ pr?priul incon~tient, unde poate gasi cele mai bune
raspunsun la mtrebarile care nu-i dau pace. I-am propus lui
Jud~ foarte e~plicit sa se identifice cu acest tata ideal imaginar
ca ~l cum ar fi fost propriul ei tata. La urma urmei, permisiunea
GEORGE W. BURNS
. confirmarea acordate de acesta erau la fel de valabile pentru 343
~~ la fel cum fusesera ~i pentru Robert Erickson. Dupa ~edin­
ea'respectiva, Judy a adus 0 poezie i~titulata ': Ur~~ul meu pe
~unte". poezia vorbea despre expenenta unel copIle care urca
pe rnunte irnpreuna cu tatal ei ~i despre gasirea "copilului inte-
rior 'J :
Din nou am intalnit copila singuratica, ce-mi a~tepta
venirea.
I-aIfi luat mana intr-a mea ~i am ajutat-o sa ajunga in varf.
$tiarn amandoua ca cealalta are raspunsurile ce ne pot
domoli durerea
$i-aveam nevoie de taria celeilalte pentru a cuceri varful.
Judy era acum pregatita sa se intoarca in trecutul ei infrico~a­
tor, pentru a-~i marturisi ru~inea ~i teama ~i a se elibera. A scris
despre un puternic sentiment de lini~te la moartea mamei sale
adoptive, dat de gandul ca aceasta nu avea sa se mai intoarca.
5-a intrebat daca ar trebui sa se simta vinovata din cauza senti-
rnentului de u~urare. Judy ~i-a exprimat cu claritate obiective-
Ie cele mai importante: "Vreau ca fata pierduta de pe carare sa
simta mangaierea, dragostea ~i compasiunea pe care Ie pot oferi.
Vreau sa simta pretuirea pe care consider ca 0 merita. Vreau sa
vada lumea plina de fericire ~i speranta ~i sa inceapa sa iubeas-
ca din toata inima. Vreau sa-i alung teama, s-o ajut sa devina
puternica ~i sa gaseasca puterea de a sfarama lanturile de care
este inca legata. Vreau s-o ajut sa gaseasca 0 cale de a merge mai
departe ~i de a privi spre viitor, iar intamplarile triste care nu-i
dau pace sa fie date uitarii pentru totdeauna, ingropate pe vecie,
a~a cum s-a intamplat la inrnormantarea mamei sale".
Vindecarea prin pov"ti • Amu\it~ de fric~
 344 Rareori este comunicat un plan terapeutic intr-un mod III .
. ~
reu~lt ca acesta. Incredibila receptivitate a lui Judy fata de lIIeta_
fore de pana atunci a fost indiciul care mi-a permis sa continuj
cu 0 intervenlie metaforica ~i mai detaliata, care a abordat fieca_
re dintre obiectivele sale decIarate.
o metafora multiplu lncorporata
Am folosit mode luI metaforei multiplu incorporate drept
o structura in care am indus mai multe pove~ti orientate
spre obiectiv, despre complexele chestiuni ale stabilirii unei
valori incontestabile, eliberarii de ru~ine, iertarii parintilor
~i capacitatii de a te exprima deschis. Aceasta structura este
prezentata detaliat in volumul The Answer Within (Lankton
~i Lankton, 1983) ~i presupune istorisirea nu uneia, ci a lIIai
multor pove~ti orientate spre obiectiv, menite sa puna sub
semnulintrebarii convingerile limitative, sa ajute la redoban-
direa ~i dezvoltarea emotiilor preferate, sa ilustreze ~i sa incu-
rajeze comportamentele dorite. In cazul de fata, scopul a fast
sa-i ofer lui Judy ~ansa de a modifica ~i a depa~i vechile tra-
ume, de a-~i lua adio de la grozaviile trecutului, de a-~i cIari-
fica dorintele cele mai profunde ~i de a-~i propune cu fermi-
tate sa-~i manifeste dorintele. Voiam sa se detensioneze, sa-~i
faca auzit glasul ~i sa dea frau liber emotiilor legate de toate
experientele trecutului.
Pove~tile, in forma in care i Ie-am spus lui Judy, sunt prezen-
tate in coloana din partea stanga, in timp ce in coloana din par-
tea dreapta am incercat sa descriu 0 parte din ralionamentele ~i
motivaliile care au stat la baza alegerii limbajului ~i a concepte-
lor, ~i sa ilustrez relevanta pove~tilor.
GEORGE W. BURNS
Incepe prima poveste. Barbatul canta
la flaut in orchestra simfonica. Avea un
talent excep\ionaI.Intr-o zi, de~i nu-i sta-
tea 'tn fire 5-0 faca., a indraznit sa-l con-
trazidi pe dirijor, care I-a criticat aspru,
trantindu-i verde in fata ni~te vorbe
usturatoare de genu I: "Taca-ti gura!
Cum indrazne~ti sa-mi intorci vorbele?"
Aproape imediat, buzele barbatului s-au
umflat atat de mult, indH n-a mai fost
in stare sa cante la flaut. Familia indure-
rata I-a dus la mulp medici, diutand un
tratament medical, care nu avea niciun
efect asupra 5uferintei sale emotionale.
tn cele din urma, barbatul a fost trimis
la Milton Erickson, care I-a ascultat cu
atentie pe barbat in timp ce-~i istorisea
povestea infioratoare a trecutului plin
de abuzuri: tatal lui Ie interzisese tutu-
ror fiBor sa-i intoardi yorba sau sa pro-
testeze fa~a de autoritatea exagerata pe
care 0 exercita asupra lor intr-un mod
tiranic. Poate ca tatal avea inten~ii bune,
insa neinduratoarea devalorizare a pro-
priilor copU in avantajul dorintei sale
egoiste de control inabu~ise practic forta
vitali a acestora, facandu-i sa se ghemu-
iasca de frica ~i sa tina totul in ei, ca ~i
cum supravietuirea lor ar fi depins de
asta. Erickson a ascultat cu atentie trista
Am ales aceastii poveste datoritii 345
paralelelor dintre viata personajului
~i cea a clientei, personajul dezvol-
!and un simptom (inflamafia buzelor)
ca reaciie Ia comportamentul unui
adult abuziv, Ia fel cum i s-a fntam-
plat clientei cu boala ei, obstructia
ciiilor respiratorii. in ambele cazuri,
simptomul fmpiedica semnificativ
capacitatea de a da frau tiber ace-
lor impulsuri ce fuseserii fniibu~i­
te cu de-a sUa. De asemenea, perso-
najul principal a fast supus multor
evaluiiri fizice, flrii giisirea vreul1ui
remediu pentru acest simptom asoci-
at stresului.
Clientei i-a fast confirmat fap -
tul cif supravietuirea ei depindea de
c01lformarea Ia preten{iiie piirintilor.
fnsit fn ambele cazuri, circllmstante-
Ie s-au schimbat, iar acum supravie-
{uirea ~i remisia simptomelor presu-
puneall tocmai exprimarea emotiilor
ce fusesera fniibu~ite de nevoie.
Vindecarea prin povefti • Amutit:i de fric~
346 poveste, iar la sfar~it i-a comunicat bar-
batului d. boala sa poate fi vindecata,
msa va fi nevoie sa dea frau liber intre-
gii amaraciuni otravite, revolte, furii ~i
dureri care se stransesera de-a lungul
vietii sale pline de suferinta. Barbatul
era disperat, dar inca Ii era teama sa-~i
asume riscul de a-~i exprima emotiile,
un lucru ce Ii fusese recomandat acum,
insa anterior ii fusese interzis. A intre-
bat jalnic daca Erickson nu poate pur ~i
simplu sa-i dea un medicament care sa-i
vindece umflatura. Erickson i-a porun-
eit autoritar: "inceteaza sa mai cer~eli'ti
medicamente ~i exprima-p odata emoti-
ile, aljia cum p-am SpUS!" La auzul aees-
tor cllvinte, hirbatul a izbucnit intr-un
atae "cat se poate de insultator" chiar
la adresa lui Erickson, aruncand ell jig-
niri ljii varsandu-ljii furia intr-o dezHlntu-
ire de emopi ce a~teptau de mult sa fie
exprimate. Fiecare om trebuie sii gaseas-
ca. curajul de a-~i exprima emotiile adu-
nate in timp ~i inabu~ite, in acela~i mod
atent, profund ~i data tor de incredere.
Poti 5-0 fad chiar acum din locu} tau
protejat. Nu ai de ce sa te grabe~ti, iti
poti exprima emotiile orica.nd dore~ti,
chiar ~i acum, in timp ce eu vorbesc des-
pre alte lucruri.
GEORGE W. BURNS
Aceasta este 0 sugestie indirectii
menitii sii-i o/ere clientei permisiunea
directii de a-~i analiza $i a-$i exprima
ea insa~i acele emotii pe care fusese
nevoita sa ~i Ie refuleze.
tncepe a doua poveste. Pinguinii Am ales aceastil poveste drept 347
iJnperiali care traiesc in Antarctica fac an un context potrivit pentru a incu-
de an 0 caiatorie de peste 110 kilometri raja incredibila indrilznealil, jortil,
spre zonele de imperechere in cele mai hotiirare ~i vointil de supravietuire de
aspre condipi imaginabile. Aceasta este care consider cif dif dovadii clienta, ce
a poveste de dragoste ~i de aventuri, de i$i subapreciazif insii aceste calitii{i.
proportii grandioase. Am sperat ca prin admiratia trezita
Mar$ul pinguinilor este un documen- de pinguini, care intruchipeaza cali-
tar sugestiv intitulat, realizat de National tiitile de mai sus, va putea descoperi
Geographic, ce surprinde taria, perseve- $i aprecia Jorta de care ea insii~i dd
renta ~i incredibila forta a instinctului dovada. Din nou, asprimea mediu-
de supravietuire, pe care suntem cu topi lui in care traiesc pinguinii oglinde~­
conditionali genetic sa-I ascuMm orbe~­ ie mediul abuziv din care provenea
teo Raspunzand la un semnal nevazut, Judy.
~i totu~i puternic, pasarile ies pe nea~­
teptate, toate odata, din apele datatoare
de viatii ~i i~i incep calatoria incredibil
de anevoioasa, strabatand cu pa~i tar~iti
intinderea inghetata a patriei lor peste
masura de aspre, absolut neinduratoa-
reo Cei care supravietuiesc istovitoarei
calatorii ajung in zonele de imperechere
~i incep sa aleaga perechea pentru anul
respectiv. Se transmit indicii, se inche-
ie legaminte, iar dansul dragostei ince-
pe, culminand cu aparitia miraculoasa a
oului, ce trebuie lasat in grija protectoare
a tatalui, in timp ce mama, acum infome- De asemenea, am vrut ca poves-
tata, trebuie sa refadi drumul de aproa- tea sil fie un prilej de a accentua
pe 110 kilometri, pentru a se hriini ~i miracolul nepretuit al existentei lui
Vindecarea prin ~ • Amutit~ de fric~
348 a-~i reciipiita forlele, ca sii-~i poata hriini
puiul. Intre limp, talii lin grijulii ~i nesi-
guri pe labele picioarelor nepretuitul ou
ce adaposte~te 0 nOlla viata ~i se inghesu-
ie unii in alpi, pentru a se proteja de iarna
antarctica mohorata l?i geroasa, eu van-
rurile ei cumplite ce ating uneori peste
160 de kilometri pe ora, Hid sa manance
nimic luni in l?ir, did au parasit oceanul
datMor de viatii. Nimic nu ii va ajuta sa
supravietuiasca, ci vor avea parte numai
de lncerdiri grele li'i imprejurari potrivni-
ce - eu toate acestea, se agata staruitor
de viata, a~teptand tntoarcerea mamelor.
Puii incep sa iasa din ou ~i trebuie hra-
niti neintarziat sau vor muri. Mamele se
ami. in lunga dilatorie de intoarcere. In
mod miraculos, cele mai multe se intorc
chiar in ultimul moment ~i i~i recunosc
perechea l?i odrasla, pe care n-au vazut-o
de cand a iel?it din ou. Puii sunt dap din
nou mamelor, pentru a primi substan-
te1e nutritive datatoare de viata. Tatii,
care deja au pierdut peste jumatate din
greutatea corporala ~i nu s-au mai hra-
nit de luni intregi, trebuie sa se intoarca
in zonele de hranire. Parintii fac schimb
de locuri iar ~i iar pentru a-~i cre~te puii,
pe masura ce ace~tia devin con~tienti,
necunoscand nimic altceva in afara de
GEORGE W. BURNS
Judy lnse~i ~i de a 0 lndemna sit aibt!
grija de IInepretuitul oul ce adapos_
te~te 0 noua viata", reprezentand-o
pe ea Insa~i, cu acela~i respect ~i ace-
ea$i seriozitate cu care tatii pinguin
l$i protejeazii oul.
realitatea dura in mijlocul careia au venit
lume - dar ~i forla innascuta, impreg-
:t~ in insii~i liinla lor, de a supravietu i
. -~;ar de a se dezvolta, drept exemple
~I U"
ale inse~i fortei vitale, ale importantei
~i valorii remarcabile ~i incontestabile
pe care tu 0 ai prin simplul fapt di e~ti
in viata. Fiecare fiinta i~i da seama di se
peate increde in instinctul ~i in capactta-
tea de a avea incredere in forta propriei
identitap. 0 simti in adancul tau, 0 la~i
sa p se strecoare in inima ~i in aerul ce-p
patrunde in piept cu fiecare respiratie
miraculoasa - te la~i respirat de insa~i
mareata forta vitala care te strabate, incu-
rajandu-te sii-Ii exprimi propriul mod de
a inlelege, de a Ii ~i de a triii. ..
incepe a treia poveste. Sa ne impa-
cam cu pierderea unui parinte este 0
chestiune complicata. Sa obtinem ceea ce
avem nevoie de la un parinte este ~i mai
complicat. Barbatul solicitase servicii de
hipnoterapie, pentru a tine sub control
simptomele de hipertensiune, cact ii era
teama ca aveau sa conduca la probleme
cardiace precum cele care tocmai ii veni-
sera de hac tataiui sau. Putea face exerci-
III lizice sau folosi tehnici de biofeedback
pentru a-~i domoli temporar teama, insa,
Aid Judy esle lndemnala melafo- 349
ric sa se identifice cu puii care ecIo-
zeaza, ce capata con~ti;n!a In mijiocul
acestei realitati crancene. Aici modi-
fie intentionat pronumele In mijlocul
frazei, pentru a trece la 0 sugestie
indirecta, ce se refera din nou In mod
direct la incontestabila importantd $i
valoare ale lui Judy. Sugestiile urmd-
toare 0 ,ndeamna $i ele sa simta forta
vitald care 0 strdbate.
Judy solicitase In mod direct spri-
jin pentru a$ezarea decesului pdrin-
tilor lntr-o perspectivd rna; bund. $;
barbatul din poveste are un simptom
fiziologic (hipertensiune) cauzat de
lngustimea sufleteasca a parintilor.
Este vorba din nou despre 0 metafo-
rd prin anaiogie, pe care am folosit-o
penlru a 0 lncuraja pe Judy sa reflec-
teze la despdr[irea de parinti, pe care
n-o dusese lncif la bun sfar~it.
Vindecarea prin ~ • Amutit~ de fric~
350 indata ce presiunile vietii de zi cu zi se
accentuau, anxietatea sa atingea din nou
cote alarmante. Am convenit impreuna
sa folosim hipnoza penlru a-I ajula sa-~i
accepte temerile !1i sa incepem cu teama
de vulnerabilitatea emoponala. I~i ingro~
pase tatal cu numai cateva saptamani in
urma, tnsa nu-~i luase cu adevarat adio
de la acesta. A fost de acord cu obiecti-
vul propus, acela de a trece prin dure-
rea cople~itoare provocata de vulnerabi-
litatea emoponala, alla ca a dat ascultare
sugestiei mele de a-~i imagina ca merge
la mormantul tatalui, unde putea spune
ceea ce era de spus pentru a-I ingropa in
sfar~it, odata eu toate chestiunile nere-
zolvate ce allteptau 0 solutionare. Atunci
cand iti ingropi un parinte, incepi prin
a-i mu1tumi pentru ceea ce a putut sa-ti
ofere, Uisand in urma amaraciunea pro-
vocata de lucrurile nedorite ~i dureroa-
se pe care p le-a oferit. La~i in urma spe-
ranta ca parintele tau va putea vreodata
compensa lipsa dragostei, a acceptarii
~i a aprobarii dupa care tanjeai atat de
mult. Este un moment ingrozitor cand ip
iei adio de la acest vis ~i renunp la orice
speranta ca va deveni vreodata realitate
cu ajutorul parintilor. Insa, cu cat reu-
~~ti sa renunti mai u~or la speranta ca
GEORGE W. BURNS
Am vrut s-o incurajez pe Judy
sil-~i ingilduie si~i sit simta fortatrai-
rii pe deplin a tuturor emofiilor, inclu_
siva spaimei ~i a vulnerabilitatii.
Pronumele de persoana a doua a
fost folosit pentru a estompa granite-
Ie dintre povestea felului in care "el"
$i-a Iuat adio $i modul in care Judy
poate trai aceastii experienta in mod
direct.
Aceastii alaturare de contra-
rii sllgereaza ca se va putea produ-
ce 0 schimbare atunci cand Judy va
renunta la speranta de a primi apro-
bare din partea parintilor ~i, ast/el, va
gasi sprijin in ea insii$i, in mod sur-
prinzator.
p
arlnlli se vor ridica la nivelul a~leplari- Urmiitorul fragment al pove~tii ~ 351
cu atal devine dintr-odala cu putinlii mesajul transmis de bdrbat parintilor
Ior,
sa te transformi intr-un parinle ideal, ee au rolul de a 0 incuraja pe Judy sa
se poate materializa alaturi de ipostaza reflecteze la mesajele asemaniitoare pe
de copil mahnil ~i indurera!. Devii eapa- care le-ar putea transmite piirintilor
sa
bil raspunzi la dorinlele eele mai fier- ei. Atunci clind barbatul are grijil de
binti in modul eel mai adeeva!. A~adar, copilul care a fost, Judy are ocazia de
bArbalui a sIal langa mormantul lalalui ~i a transmite la randul ei acceptare $i
~i-alepadal in focul purifiearii loatil ama- ajec/iune "copilului interior".
Jiciunea ~i durerea. I-a transmis duhului
tataIui ca are de gand sa afle mai multe
dedit a fost el in stare sa-l invete ~i ~i-a
exprimat iertarea, despovarandu-~i astfel
propriul sufiel, dar ~i pe eel al lalalui, pe
care I-a asigurat ca limihirile sale nu-l vor
impiediea pe barbatul care a devenil sii-~i
inte1eaga ~i sa-~i cunoasca. intreaga valoa-
re, alaturi de minunatele profunzimi ale
vulnerabilitatii emotionale de care sun-
tern loti indrepliititi sa diim dovada. Apoi
s--a apropiat de copilul care fusese, accep-
tandu-~i acea esenta a propriei persoane
din loalii inima, imbriiti~and cu blandele
acel spirit !iii raspunzandu-i la intrebari, Aceastif jrazd reia noua asodere
alinandu-i durerea, oferindu-i cea mai din viata experientiaiii pe care doresc
profunda acceptare, confirmare ~i permi- s-o incurajez aid. Judy $i-a redoban-
siunea de a exista, dupa care copilul tanji- dit $i ~i-a intipiirit in memorie senti-
se de cand se ~tia pe lume. Copilul, la ran- mentele de calm $i buna stare, la care
dullui, s-a eliberat de povara vinovapei, vreau sa se gandeascii ori de cate ori
a fricii ~i a ru~inii pe care se luptase 8-0 sesizeaza un semn de anxietate.
Vlndecarea prtn ~ • Amu\it:i de frica
352 poarte de unul singur. Povara s-a trans-
format, cristalizandu-se sub forma unui
sentiment complex al valorii neindoielni·
ce ~i al Iini~tii prafunde. B!rbalul respira
cu mull! u~urinl! ~i radia de multumire
atunci cand a reu~it in cele din urma sa-~i
ingroape tat~il ~i sa-~i ia adio de la acesta.
Dupa aceea, oriee manifestare a
vechiului simptom nu mai facea decat
sa-} poarte ina poi la izvorul nesecat de
fericire care i se inti parise in minte in
acea zi. Pop a~tepta orieat ai nevoie pen-
tru a lasa in urma tot ce trebuie lasat in
urma ~i pentru a-ti intipari in memorie
trainicia legaturii cu sursa de energie din
Ika~ul sullelului tau, la care pop reveni
intotdeauna, la primul semn de anxietate.
Se ispravefte a douR poveste. Atunci
cand pinguinii se intorc in cele din urma
la oceanullor drag, ~tiu instinctiv uncle
se afla spartura prin care pot p~trunde
in apele ce-i a~teapt! dedesub!. Nu z~ba-
vesc la marginea apeir pentru a-~i privi
imaginea reflectatai de suprafata trans-
parenta a acesteia. Dac~ ar face-or ar
zAri ~i ~i-ar intipari in memorie semnele
tariei ~i fortei incredibile ~i ale hotararii
darze care, intr-un fel sau altulr se zaresc
chiar ~i pe chipul unei p!s!ri. Poate c!
GEORGE W. BURNS
Vorbesc despre posibilitatea de a
vedea 0 imagine reflectatit de 0 supra-
fal a transparenta, astfelincat s-o pot
fncuraja pe Judy sit se vadit pe sine cu
ochii minlii ~i sit observe cum arata
ahmci cand triiie~te aceste sentimente.
Ie-ar vedea in adancul ochilar expresivi.
Trairea unui sentiment de minW\ata u~u·
rare la cap~1ul drumului este 0 experien-
tl universal! familiara luluror cel~r care
aU suferit indelung ¢ au triumfa!. In aeel
moment, este ca ~i cum ti·ai da na~tere
tie inSUP, vazandu-p in intregime valaa-
rea ~i importanta neindoielnice, a~a cum
Ie-ai v!zut ~i 10 pruncul care ai fast adat!,
atunci cand p-ai inchipuit cum te intarci
in limp pana la incepulul pl!cut ~i, tata-
dati, dureras cand farla vital! te-a arun-
cat in realitatea aspra pe care aveai ~ Iii
nevoiti s-o induri aHituri de pirintii tii
neslibuip care nu au ~tiut siI se bucure ~i
siI aiM griji de nepretuita fiinl! d!ruit!
lor. Poate ca plang dupa ~ ratat!, a~
cum ~i pinguinii au plans atunci cand,
din neatenpe, au I!sat nepretuilul ou sA
se sparga, sa inghete ~i siI maad. Ins~ Iu
Ie pop cufunda in bucuria de a fi marta-
rul trezirii tale la viala. Soarbe-a. Trage-a
adanc in piept. Simte-a in adancul sulle-
Iului ~i, ca ~i cum ai sta lang! 0 aglind!
de api sau W\ misterios izvor primordi-
al, prive~te-te ~i raste~te cu c1aritate: "Te
accept neconditionat in acest moment".
LasA-te sa aluneci ~i mai adine in reve·
rie ~i inchipuie-ti feluritele imprejuriri
in care ill vei dori sa te detensionezi, 53
Vreau sif-~i fntipiireasca in memo- 353
rie minunatul sentiment de u~ura­
re de care ~i-ll ca~tigat dreptul siI Be
bueure pe miisura ce devine con~ti­
entd de propria valoare. Mil refer la
reeDmandarea dintr-D ~edinta pre-
cedenta de a-~i fnchipui cd se fntaJ-
ne~te pe sine ca bebelu~. A fast faar-
te impresionatii de capacitatea de a
aprecia valDa rea propriei ipDstaze de
bebelu~. ii sugerez ca pitrin,ii s-au
edit, poate, pentru grefelile foe"te fi
cif s-ar bucura la randullor de carac-
terul ei puternic.
Judy este ineurajata sa-$i creeze
o imagine vizuald a sinelui care sur-
prinde aceastd stare generatoare $i se
asociazif cu toate circumstantele de
viala in care dore~te sa aibit aeees la
Reele trairi. De asemenear in acest fel
polite exersa mental modul de inter-
aetiune pre/erat din diversele sHua-
tii in care /rebuie sil-fi poatil da frau
lib., emotiilor.
Vlndec.rea prin ~. Amu\ita de frica

354 ai parte de drumuri slobode, sa dai frau
liber emoliilor, sa cuno~ti chinurile vul-
nerabilitatii emotionale, sa-ti spui pro-
priul adevar, eu blandete, oricui trebu-
ie sa-i spui ce simp, ce ai nevoie sau ce
vrei. Sa ~tii ea a-p dori ceva este un motiv
suficient de bun ~i ca merili sa-Ii indrepli
intreaga vointa spre realizarea dorinte-
lor eeloT mai profunde. Dar ce iti dore~ti,
pana la urma? ~i cum este cand acea ver-
siune a ta plina de forta, vrednicie, buna-
tate ~i compasiune pleaca in diutarea a
ceea ce i~i dore!;'te? Observa cum este
temperata ~i echiIibrata de 0 minunata
sensibilitate ~i griFi fata de nevoile altora.
Fii cat se poate de multumita de ceea ce
vezi ~i nu uita ea visul ce se intrupeaza
acum va dliinui pe veci.
Se isprave~te prima poveste.
Flautistul cu buzele inflamate o?i-a revar-
sat furia asupra lui Erickson, supunan-
du-se poruncii de a da frau liber emo-
tiilor. Intr-o zi, in timp ce striga ce tata
ingrozitor este Erickson, 0 sclipire de
intuilie I-a facut sa-~i dea seama ca infla-
matia de la buze are legatura cu chesti-
unile nerezolvate din relatia cu propriul
sau tatit Erickson I-a felicitat pe barbat
~i I-a indemnat sa mearga acasa ~i saRi
GEORGE W. BURNS
Aceasta sugestie este menitii 8-0
ajute sii-$i dea seama ce-~i dore~te
~i sii-~i ingiiduie ei fnse~i sa adopte
aceasta "strategie" motivafjanaIa,
intelegand cd 0 va face tinand neapil_
rat cont ~i de nevoile altom.
Dupil ce ii sugerez lui Judy sil
lase situatia sa devina permanenta,
revin Ia povestea initiala ~i Ia intuitia
avutd de flautist ca urmare a laptuR
lui ca a spus tot ce are pe suflet. Am
vrut sa fie a recunoa~tere a laptulu;
ca este nevoie de timp pentru a trata
lucrurile cum se cuvine ~i a Ie rezaI-
va. Vreau ca Judy sa acorde respectul
cuvenit propriei experienle.
355
una in sfar~it tataIui numai ceea ce este
sp us nici mai mult, nici mai putin .
de sp ,
Lucrurile pareau atat de evidente in acel
moUl ent insa fusese nevoie de nOlla luni
,
ntrU a Ie scoate la lumina din noianul
pe
de suferin\a, aburon.' A'b"
~1 traume. POI, or-
batul g..a dus acasa ~i ~i-a anun!at tatal pe
un ton cat se poate de firesc, dar catego- ii sugerez sii-~i spuna propriul
ric, ea de acum incolo va lua singur deci- adeviir direct ~i cu blandete, Iasand
zii, caei este barbat in toata firea ~i nu mai 'ingaduinta de a se exprima Uber sa-i
este eazul sa-i spuna tata ce sa faca. Tata! descatu~eze gIasui $i respiratia, sa Ie
a incuviintat cu draga inima ~i ~i-a feli- eUbereze de piedici ~i sa Ie lase sa se
dtat fiul pentru "ritualul de trecere" pe reverse nestingherit.
care izbutise sa-l parcurga. Bineinte1es,
inflaxnatia s-a ameliorat ~i barbatul a
inceput din nou sa sufle aer prin orifici-
He instrumentului de suflat, pentru a crea
frumoas a muzica ce Ii era atat de draga.
Ultima in~iruire de pove~ti a fost prezentata intr-o singura
~edinta, care a durat aproximativ 0 ora. Reactia lui Judy a fost
profunda, dupa cum ~i era de a~teptat, avand in vedere faptul
ea intelesese cat se poate de literal ~i de personal toate pove~­
tile precedente. Conceptiile mele actuale despre metafora tera-
peutica au fost confirmate ~i am fost din nou impresionata de
forla pe care 0 pot scoate la lumina. Raspunsurile launtrice sunt,
intr-adevar, numeroase ~i accesibile, indiferent cat de gros ~i de
rezistent este "inveli~ul" de suferinta, cicatrici ~i rani. A fost
foarte placut sa observ rezistenta ~i forta plina de blandete ale
clientei. Pe langa folosirea metaforelor descrise, am incurajat-o
Vindeca ..a prin ~ • Amu\iU de frica
 357
356
pe Judy sa faca exercipi de respirape, sa mearga la masaj, sil i -
E foarte recunoscatoare pentru grija ce. i-a
. porti
_. arati
lecpi de canto, sa faca yoga, sa se ocupe de griidinarit ~i sil I: . rabdatoare lucruri noi s-o invep ~l sa:l •.
citeasca pove~ti copiilor, ca activitap complementare ~i propi. ~: ~emai simte singura, caci te-a gasit ?e tine
ce pentru siidirea germenilor transformarii personale pe care 0 :;>i a~teapta ziua in care totul va merge bme.
incepusem prin terapia cu ajutorul metaforelor.
Pe cand faceam ultimele modificari la capitolul de fatil, am Referinte bibliografice
purtat 0 conversape telefonica cu Judy, pentru a-i verifica evolu.
pa. Am fost multumita sa aud ciit de clar ~i deschis se exprimil. . ank C (1983). The Answer Within: A Clinical
Problemele trecutului pareau sa fi ramas in trecut, did diidea Lankton, S::~=::Vorkt~f'Er;cksonian Hypnotherapy. New York:
impresia cii este mai focalizatii asupra prezentului, informan. Brunner / Maze!.
du-mii cii acum ~i-a fracturat incheietura mainii ~i cii se ingrije~te
corespunziitor. Totu~i, fiind yorba despre 0 clientii care inipal S-a
prezentat cu disfonie funcponala, pare potrivit sii inchei capi.
tolul cu propriile-i cuvinte. Versurile de mai jos sunt selectate
dintr-o poezie pe care a scris-o la inceputul terapiei, intitulatil
"Copila pierdutii". Referindu-se la ea insii~i la persoana a treia,
Judy vorbe~te despre disperarea de la inceput, despre relapa
terapeuticii, despre asimilarea ideilor prezentate in cadrul ~edin.
telor de terapie, despre sentimentul crescand de responsabilitate
~i despre speranta.
Cand a venit la tine, simtea cii ~i-a pierdut orice speranta.
Acum totul s-a schimbat, doar pentru cii ip pasii.
Simte in adancul sufletului cii e~ti prietena ei, fiindcii acum
$tii tainele triste ~i hade pe care nu Ie voia spuse nicicum.
Insii acum 0 pop vedea cum se schimbii in bine
$i are 0 viatii plinii de bucurii, precum ceilalp copii.
Poate cii nu-i momentul potrivit, poate cii e tarziu,
Dar nu 0 deranjeazii, a~a i-a fost ei scris.
Azi simte-un fel de alinare ~i mangaiere-n suflet
Pe cand i~i a~teaptii prietena, s-o ciiliiuzeasca.

GEORGE W. BURNS V1ndecarea prin ~ • Amu\iU de Inca

PARTEA A PATRA

Ameliorarea san~)tatii
J

si a starii de bine
I
CAPITOLU LJ4

Fantoma care nu sperie pe nimeni,

pastele care nu simt durerea

povestile create de co~i

folosite drept metafore terapeutice

GEORGE W. BURNS

Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala

~i profesionala

Povestea lui George poate Ii gasita la inceputul capitolului 2.

Prezentarea capitolului

In capitolul de fata, George va invita sa pornip alaturi de el

mtr-o dilatorie inipatica, ce a pus bazele ~i este 0 sursa de influ-
enta asupra uneia dintre modalitaple in care folose~te in pre-
zent metaforele. Calatoria inipatica a inceput odata cu desco-
perirea intamplatoare a unei pove~ti vindecatoare create de un
copil, urmata de realizarea unui studiu de probii impreuna cu

Vindecarea prin povefti. Fantoma care nu sperle pe nimeni...

362 un grup de ~colari ~i apoi de folosirea tot mai frecventa a respec_ Rezultatele vizate 363
tivei abordari In terapia cu copii ~i, uneori, In cea cu adulti. in • Competenta
cazullui Cate, vedem cum pove~tile create de copii pot fi folO- • Abilitap de ajustare
site In procesul terapeutic. Cate este un copil care se confrunta • Sentimentul de normalitate
cu perspectiva iminenta a unei interventii chirurgicale majore, • Managementul durerii
invazive, dureroase. Cu ajutorul temei pentru cursul de com- • Bucurie
pozitie literara, George 0 invata sa creeze 0 metafora ce oglin-
de~te problema cu care este pe cale sa se confrunte, Ii dezvolta adata ca niciodata, traia 0 fantoma de care nu se speriau nici curcile.
resursele ~i abilitatile de ajustare ~i 0 ajuta sa ajunga la rezulta_ Nu era In stare sa se sperie dedit pe ea Insa~i.
tul dorit. Povestea lui Cate analizeaza ~i folose~te metodele de
management al durerii cu umor ~i buna dispozitie, permitandu-i Uneori pop afla un lucru atunci cand nici macar nu te a~tepp
sa faca fata unei experiente foarte dificile. ~i, uneori, ceea ce ai aflat poate schimba in mod semnificativ
modulln care faci lucrurile. Exact asta s-a intamplat in clipa in
Caracteristici Ie tera peutice care am citit pentru prima oara cuvintele de la Inceputul capi-
tolului de fata. Locuiam la ni~te prieteni, care m-au lasat sa stau
Problemele abordate in camera fiului lor cat timp era plecat. Era unul dintre acele
• Durere momente cand iti dai seama ca n-ai nicio carte de citit inainte
• Teama de cuicare, a~a ca mi-am aruncat privirile prin camera, cautand
• Confruntarea cu 0 situatie nedorita ceva care sa-mi trezeasca interesul. Pe noptiera era 0 povestire
• Lipsa abilitatilor scrisa de mana, intitulata "Fantoma care nu ~tia sa sperie", ce-i
aparpnea lui Sam, fiul prietenilor meL Nu este yorba despre 0
Resursele dezvoltate poveste care provine dintr-un context terapeutic, Insa ilustrea-
• Abilitati de povestitor za totu~i caracteristicile de baza ale metaforelor terapeutice ~i
• Abilitap de Invatare subliniaza faptul ca cei mici pot crea pove~ti in fond intelep-
• Metode de management al durerii te, practice ~i vindecatoare. Am fost captivat de primele cateva
• Disociere fraze ale pove~tii "Fantoma care nu ~tia sa sperie". Povestea
• Distorsiune temporala citita de mine se afla In coloana din stanga, in timp ce mesajul
• Hipnoanestezie pe care am inteles eu ca-I comunica este consemnat in coloana
• Sentimente pozitive din dreapta.
• Orientare spre viitor

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin povefti • Fantoma care nu sperle pe nimeni...

364 OdatA ea niciodatil, trAia 0 fantomA Problel1Ul esle predzalil de la bun _ Cine e~ti tu? I-a intrebat fantoma. Apoi pune in practicii eeea ce Q 365
de care nu se speriau nici curcile. Nu era 'inceput: traia odala 0 fantOm4 care invillal.
in stare sA se sperie decat pe ea insl,i. nu ~tia sa sperle pe nimeni. PovesltQ _ Sunt cea mai puternica ~i mai
intr-<J zi, i-a venit 0 idee. Avea s! se duca m-a atras alat datorUli triiirilor, cO.t ~i msptimantAtoare fiinla din toatil ~ala. Sam, care aeum S-Q transformat
la ~Ia de sperieturi. Acolo era invillil- dalorila problemei personajului. Era ~i Sam a invAlat-o pe fantomA toate pe el insu~i intr-un personaj al ~-
toare 0 vrajitoare. vorba despre ceva cu care se pot iden- manevrelell pe care Ie ~tia. Iii, pune fanloma sa deprindil 0 allil
liftca majorilalea copiilor. Ce copil nu
" _ Acum e~ti la fel de inspilimantil- fectie de viatd importantii: nu tot eeea
s-a simlil oare neadeeval, diferil, sin- toare ca mine, i-a spus apoi. Ar trebui 54 ce inviitiim sau fncerciim sa punem
gUT, instriiinat sau incapabil sa faed loAm pranzul impreunil. 'in practicii dii obligatoriu rezultate
Cefa ce Sf a~leaplil de la el? $i ce copil ~i au pleeat. Elevii de clasa a ~asea in toate situatiile sau pentru toatif
n-a simtit macar un pic ca tnva/atoa_ au inceput sil faeil haz de fantom3, ins3 turnea ~i, daca a~a stau lucrur;-
Seara s-a dus acasa $i $i-a intrebat rea seamana cu 0 vrajitoare? M-arn aceasta i-a speriat cat ai zice pe~te. Ie, poate ca avem ceva important de
tat31: trezit intrebandu-mii ce va face fan- invillal de aid.
- Cum sperii oamenii? toma. Cum ~; va rezolva problema? Apoi s-au dus sa ia masa de pranz. Fantoma i~i gaSf~le un model de
Talil i-a rilspuns: Care w fi rezul/alul? Dup3 ce au terminat de mancat, Sam a urmat, de la ClIre poate tnvitta cum
- E u~r, prive~te cum fae eul Atunci cand fantoma ~i-a .n/eles invitat-o pe fantomil la c1ubul din care sa-~i alingil scopul.

~i, zieand acestea, tali I a speria! atat problema, a incepul sa analizeze cilile f3cea parte. Aceasta I-a insolit ~i a vilzut Fanloma devine la fel de inspiii-
de tare 0 fata care trecea prin preajma, prin care 0 poate rezolva. Primul pas trei mo~tri stand la 0 mas!. Erau Angus, mantaloare ca modelul situ, descoperii
incat i-a scapat cartea din mana. pe care I-a filcul reflecla un procedeu Nick ~i Leigh. un mijloc de a-i infrunta pe copiii care
- Vezi? E u~r, a spus el. de invillare imporlanl: inlreabi! pt - Salut, au spus cei trei. rlid de ea ~i, fiindca ~i-a exer..1~i ~i-a
Fantoma a ridicat cartea sea.patl de cineva care se pricepe! - Bilieli, vi-I prezint pe noul pre~e- dezvol/al abili/alile, esle acceplalil de
fata ~i a citit-<J. Vorbea despre cum s3 spe- dinte al clubului, despre care v-am tot cei de-o seama pe care ii admirii.
rii oamenii. Dupa ce apeleazilla latil/ silu, un vorbit. Slava! Fantoma se inscrie tntr-un club,
model de urmat, fantoma incearcd - Arum pop sa te inscrii la concurs, un grup de copii de-o seama cu ea, ale
- Le-arat eu lor, spuse fantoma . Ileum sa afIe ce poate tnvdta dintr-o a spus Nick. caror interese ~i obiective sunt asema-
Buuu!!!! carte ~i ce alte mijloace rna; existd - De acord, ce trebuie sa fac pentru natoare eu ale sale.
Toli colegii de clas! au luat-<J la tug:!, penlru a-~i pulea schimba perspecli- a-mi intra in mana? a intrebat fantoma.
in afaril de unul singur, pe nume Sam. va ~i a-~i dezoolfa abilitalile in direc- Ziua a sosit ~i s-au dus eu totii la Datorilil eforlurilor proprii, ince-
- Buuuu!!! Mai mult de-atata nu lia dorilii. concurs. Mai erau 0 mu1tirne de parti- pe sa se remarce ... ~; prime~te recu-
putea face, insa Sam nu s-a speriat. cipanli. Dupa ce toata lumea ~i-a etalat n~lere.

GEORGE W. BURNS VindecaNa prin povepi. Fantoma care nu sperie pe nimeni...

366 tehnica de speriat, a venit randul fanto· fnvatii importanta exersarii sau
meL formarii noilor ahilitilti.
- Iar acum, momentul a~teptat de
toati! lumea. Ca~tigiitorul este Fantoma! in cele din urma, stradaniile sale
dau roade. A izbandit.
Povestea lui Sam ilustreaza intr-un mod fermecator faptul
ca 0 poveste vindecatoare foarte elocventa ~i eficienta poate fi
creata de copii. Aceasta contine toate elementele de baza: (1)
descrierea problemei, (2) dezvoltarea resurselor sau abilitatilor
cu ajutorul carora sa se ajunga la un rezultat multumitor ~i (3)
sarbatorirea rezultatului atins - un proces pe care il numese
"abordarea PRO" (Problem, Resource, Outcome - Probleme,
Resurse, Rezultat), pe care 0 folosesc pentru a crea metafore
terapeutice. a explicatie mai detaliata a felului in care aceasta
abordare poate fi folosita ca baza pentru crearea pove~tilor vin-
decatoare poate fi gasita in Bums (2011, 2012).
Problema pe care 0 avea la inceput fantoma lui Sam era ca nu
se speriau nici curcile de ea. Pe masura ce povestea evolueaza,
fantoma menponeaza cateva metode eficiente de rezolvare a pro-
blemelor. Ii cere sfatul tatiilui, care este priceput intr-ale speriatu-
lui. Vrea sa vada ce se poate afla din carp. I~i gase~te un model de
urmat in cea mai inspiiimantatoare fiinta din ~coala. Exerseaza iar
~i iar, dezvoltandu-~i in acest fel abilitaple. Afia ca metodele sale
nu dau rezultate tot timpul ~i ca mai are inca multe de invatat. Ce
folositoare sunt aceste abilitap pentru orice copil, care trebuie sa
Ie deprinda pentru a face fata problemelor din viitor! Straduinta
fantomei de a-~i dezvolta abilitaple 0 ajuta sa fie acceptata de eei
de-o seama. in cele din urma, eforturile ii sunt rasplatite. Cand
vine vremea sa participe la concurs, il ca~tiga fara probleme.
GEORGE W. BURNS
pove~ti1e reflecta viata reala, ne captiveaza ~i ne desfata. Ne 367
besC despre realitatile vietii, ne invata valorile care trebuie
v~r e ealauzeasca viata ~i ne ofera pilde des pre calitatile nece-
sa:e pentru a supravietui ~i a prospera. In plus, copiii adora
s:ve~tile. Daca mai aveti nevoie de dovezi, uitati-va numai
~e eate ori va roaga sa Ie spuneti 0 poveste sau priviti ~irurile
nesfar~ite de carti de pove~ti pentru copii care ticsesc libra-
riile ~i bibliotecile. Pove~tile prind viata in bine-cunoscutele
film e pentru cop ii, in emisiunile televizate ~i in tesatura de
conflicte, incle~tari ~i biruinte ce alcatuie~te in general tema
atator jocuri video. Pe masura ce copiii cresc ~i se transfor-
ma in adolescenti, setea de pove~ti nu se d0!fi0le~te, cu toate
ca rugamintile pot lua 0 alta forma, de la "Imi mai cum peri
o carte?" pana la "Putem inchiria 0 caseta video?" Data fiind
dorinta de a invata, de a fi informati, de a dobandi abilitati
de rezolvare a problemelor ~i de a fi desfatati de pove~ti, una
dintre intrebarile pe care ~i Ie pun terapeutii este cum pot uti-
liza eficient toate aceste aspecte in beneficiul micilor clienti pe
care ii trateaza.
Cu toate ca pove~tile au fost mult timp comunicate cu aju-
torul cuvintelor, aceasta nu este singura modalitate de a isto-
risi pove~ti, mai ales copiilor. Stramo~ii no~tri faceau pove~tile
sa prinda viata cu ajutorul imaginilor pe care Ie zugraveau pe
perepi pe~terilor ~i Ie ciopleau in stanca, punand bazele aparipei
simbolurilor care ulterior au dus la aparipa cartilor ~i a filme-
lor din zilele noastre. I~i puneau ma~ti, i~i impodobeau trupuri-
Ie ~i spuneau pove~ti sub forma de cantece ~i dansuri, punand
bazele artei povestirii dramatice modeme. Poate ca, in vreme ce
~deau alaturi de cei ce-i ascultau, schitau pove~ti in nisip, a~a
cum facem noi astiizi pe tabla. Creand din lut personaje, animale
Vindecarea prin povefti • Fantoma care nu sperle pe nimeni...
368 ~i unelte, i~i "puneau in scena" pov~tiIe a~ cum fac astiizi COPiii
cu jucariile. Cartile de pove~ti pentru copii, piesele de teatru pe
care Ie urrnaresc copiii la televizor, pove~tile pe care Ie pun in
scena cilnd interpreteaza un rol intr-o piesa costuma\i in perso.
naje, jucarlile pe care Ie folosesc pentru a imita comportamentuI
adultilor, jocurile in care se prind, umorul ~i experlentele pe care
viata Ii Ie scoate in cale pot fi un vehicul al inva\iirii cu ajutoruI
metaforelor (Bums, 2011).
Imi place felul in care Zeig (2006) descrie folosirea metafo_
relor drept 0 modalitate de "ambalare in hartie de cadouri" a
obiectivului terapeutic. Metafora sa despre metafore aminte~te
in mod pia cut despre tehnicile de istorisire a pove~tilor folo-
site in cazul copiilor. Cine n-a trait emo\ia despachetiirii unui
cadou sau n-a privit cum un copil i~i desface cadoul prim it la
aniversarea zilei de na~tere sau cu ocazia Craciunului? Cine
n-a observat diferenta dintre primirea unui cadou neambalat ~i
primirea unuia ambalat? Cine n-a luat cadoul ambalat, nu i-a
pipait conturul, nu I-a intors pe toate par\ile, incerciind sa ghi-
ceasca ce contine? Ce copil care tine sarbatoarea Craciunului n-a
cautat cadourile sub brad, nu Ie-a scuturat ~i n-a incercat sa-~i
dea seama ce contin? Indiferent cat de modest este cadoul, felul
in care este ambalat ne poate atata entuziasmul ~i curiozitatea,
atragiindu-ne intr-un proces de interac\iune cu acesta chiar mai
inainte de a ~ti ce contine.
Povestea lui Sam despre fantoma care nu ~tia sa sperie a avut
un mesaj mai degraba simplu, insii acesta a fost "ambalat" intr-o
poveste care I-a atras pe cititor intr-o cautare a solutiilor pro-
blemei. Povestea ne arata felul in care copiii i~i pot crea singuri
"strategii" incurajatoare de schimbare prin intermediul unei
pove~ti metaforice.
GEORGE W. BURNS
pove~tile vindeciitoare create de copii 369
Pe cand citeam povestea lui Sam, in mintea mea au inceput
sa se contureze intreba~i: "ADa: a Sam poate cr~a o.pov~.ste atat
d inteleapta, placuta ~i mcantatoare, oare pot ~l alii cop" sa cre-
ee ceva asemiinator? Va fi folositor pentru copii sa creeze sin-
ez ri pov~ti metaforice vindeditoare? Va favantaJos
i " pentru el "" _x
~flecteze ~i sa serle despre problema cu care se confrunta dintr-o
~erspectiva u~or deta~ata, sa puna un personaj .di~er~t de ei in~i~!
Ii caute mijloacele de rezolvare a problemel ~l sa sarbatoreasca
s I .
rezultatul obtinut? Pot obtine mai multe de pe urma procesu UI
de concepere, de creare ~i de redactare a pov~tii de catre ei in~i~i,
decat dadi un terapeut sau un consilier Ie spune 0 poveste?"
Domic sa aflu raspunsulla cateva dintre intrebiirile de mai
sus, m-am implicat intr-un proiect alaturi de Susan Boyett, psi-
holog ~colar, ~i Claire Scanlon, invatatoare la Helena College, din
Australia Occidentala, care mi-au acordat sprijinullor generos.
Ca!iva elevi din c1asa a ~aptea, in varsta de aproximativ 12 ani,
au fost ruga!i sa redacteze ca tema pentru acasa 0 poveste vin-
decatoare sau despre rezolvarea unei probleme. Recomandarile
scrise pe care Ie-au primit elevii sunt foarte asemanatoare celor
folosite de mine in ~dintele de terapie, fiind prezentate cu sim-
plitate, cu c1aritate, ~i totu~i nu foarte precis:
Scrie\i 0 poveste des pre:
(a) un personaj (de pilda, un animal, un personaj imaginar,
un erou, cineva de varsta voastra sau oricine dori\i),
(b) care se confrunta cu 0 problema sau cu mai multe
probleme,
(c) care gase~te 0 cale de rezolvare a problemelor ~i
(d) care se bucura de foloasele rezultatului obtinut.
Vindecarea prin poveJti • Fantoma care nu sperie pe nimeni...

370 De asemenea, elevilor Ii s-a oferit exemplul pove~tii lui S .
"Odata, un copil a seris 0 poveste (a) al carei persona)' pnn' :un.
" F apal
. antoma (b) avea 0 problema: nu ~tia sa spene_
era f
.. 0 antoma.
" .
rua macar curclie nu se speriau de ea. Straduindu-se sa ga
ca ni~te cai (c) de rezolvare a problemei, a Inceput sa ob=::-
cum procedeaza alte fan tome, mai lnfricosatoare dedit ea . e
• t"I" U I . ,~la
mcerca sa e lmlte. ne e lucruri pe care le-a Incercat au d
rezuItate, iar aItele nu. In cele din urma, (d) fantoma s-a sim;t
tare mandra atunci cand a reu~it sa puna pe fuga mon~trii c t
A " , . " . .
mspaImantau oamerul cumsecade".
y are
Unde a dus rugamintea adresata copiilor de a crea singu .
p.ove~~ despre rezolvar~a unei probleme? In primul rand, to~
~l-au facut tema, cu mal multa sau mai pupna pricepere, res-
pectand mai muIt s~u mai putin indicapile primite. Un baiat, in
mod dar nemultunut de sarcina primita, a scris 0 scurta poveste
despre un elev ciiruia Ii place la nebunie sa mearga cu bicicIeta
~i cu skatebo~r~ul}i ca.re nu pricepe de ce trebuie sa stea in fata
computerulUi ~l sa scne 0 poveste caraghioasa! Cu toate aces-
tea, povestea a fost folositoare, in sensul ca, dupa ce ~i-a descris
dilema, Miatul a ajuns la un compromis: a respectat cerintele de
baza ale temei pentru acasa ~i, astfel, a avut mai muIt timp sa se
dea cu skateboardul.
In al doilea rand, a existat 0 asemanare uimitoare mtre pro-
b.lemele pe care s-au axat pove~tile create de acest grup nonclinic
~l cele pe care Ie ascult la dinica unde lucrez. Temele recurente
au fost: problemele conjugale ale parinplor, abuzul, separarea,
doliul, decesul unuia dintre parinp, consumul de droguri, hiir-
tu irea, dizabilitaple ~i gandurile suicidare. Poate ca acestea sunt
tipurile de probleme comune majoritatii copiilor, iar cei care yin
la terapie sunt aceia care pur ~i simplu Ie fac fati) mai greu.
GEORGE W. BURNS
Y al treilea rand, in ciuda indemnului de a lua in consi- 371
d ~re 0 gama larga de personaje posibile, aproape top copiii
d~~ grup au ales tot un. copil ca personaj a.1 pove~tii, evit~nd
desava~ire persona)ele fictive, persona)ele de la televlzor
cou din carP ori supereroii. Mi s-a parut 0 treaba interesanta,
:oarece literatura pe tema metaforelor pentru copii recoman-
diI adesea ca personajele sa fie alese din emisiunea de televizi-
une, filmul sau cartea preferata de copil, insa aceasta sugestie
u a fost urmata de grupul-e~antion format din copii in var-
°
~ta de aproximativ 12 ani. poveste despre un alt copil ~i-ar
putea atinge mai bine scopul.
In al patrulea rand, unii copii au dovedit abilitap foarte
bune de rezolvare a problemei, insa altii nu. Aceste informa-
Iii folositoare ar trebui depistate in pove~tile create la terapie.
povestea creata de copil ofera mijloacele de obtinere a unui
rezuItat practic ~i realizabilin mod realist (cu alte cuvinte,
este pozitiva ~i utila) sau ajunge la un deznodamant magic,
ofera solupi ce depa~esc capacitate a de control a personaju-
lui sau incearca sa gaseasca rezolvari eficiente (care nu sunt
atat de u~or de reprodus de clUre copil)? Sa ~tii cat de price-
pup sunt cIientii la rezolvarea problemelor iti permite tie ca
terapeut sa-i sus!ii in dezvoltarea acestor abilitati intr-un mod
care ii va ajuta sa faca fata situatiei actuale ~i Ie va da posibi-
litatea sa faca fata cu mai multa u~urinta ~i problemelor din
viitor. Capacitatea de rezolvare cu succes a problemelor este,
intr-adevar, una dintre abilitaple de baza ale unui adult bine
adaptat.
In cele din urma, proiectul - din nou prin comparatie cu
ceea ce se mt!mpla de obicei la terapie - a arMat ca unii copii
gi\sesc doar 0 rezolvare partiaia. Intr-una dintre pov~ti, un copil
VindKarea prin poveJti • Fantoma care nu sperie pe nimeni...
 372 a vorbit despre un baiat ce se straduie~te sa treaca peste moan
tatalui - povestea oglindind indeaproape propria sa pierdeea
. . I - . re
~I propnu sau sentIment de doliu. Numai dupa ani de inv'_
novapre ~i suferinta se incredinteaza copilul ca moartea tatiil I
n-a fost din vina lui, ~i nici atunci nu este convins. Atunci ciin~
o poveste de acest fel nu ajunge la 0 rezolvare clara sau nu-'
ofera clientului mijloace lipsite de echivoc pentru a obpne a ~
ceva, terapeutul poate incerca sa incurajeze cautarea mijloacel~r
~i a solutiilor cu ajutorul unor intrebari precum: "Ce I-a ajutat
pe biiiat sa ajunga la respectivul nivel de certitudine?" . ,,, De ce
altceva ar mai avea nevoie personajul pentru a fi incredintat , c"a
nu a fost vina lui?", "Ce altceva ar putea face el sau cei din jur
pentru alinarea tristetii?" Cu ajutorul unor astfel de intrebari
terapeutulll poate ajuta pe copil sa caute resurse ~i rezultate u:
contextul propriei metafore, permitandu-i, de asemenea, sa vor-
beasca despre 0 experienta incarcata de trairi intr-un mod mai
deta~at, la persoana a treia.
A Analizan~ ceea ce am invatat din acest proiect ~i extrapo-
land cuno~tmtele la situatiile clinice, se pare cii a Ie solicita
copiilor sa-~i creeze singuri pove~ti vindeciitoare da na~tere
unei situatii terapeutice reciproc avantajoase. In cazulin care
copiii gasesc 0 solutie scriindu-~i propria poveste, atunci tre-
buie pur ~i simplu ajutati s-o puna in practica pentru un rezul-
tat de succes. Daca povestea creata de copii nu ofera mijloace
adecvate sau 0 rezolvare potrivita, terapeutul se poate alatura
copiilor in universullor metaforic, pentru a adresa intrebari
care incurajeaza cautarea resurselor ~i ajuta la conturarea unui
rezultat eficient. Orice creeaza copilulli da posibilitatea terape-
utului sa incurajeze procesele orientate spre rezultat ale expe-
rientei terapeutice a copilului.
GEORGE W. BURNS
Care sunt avantajele folosirii pove?tilor create de copii? 373
Folosirea pove~tii create de copil prezinta ciiteva avantaje
terapeutice. .
1. Daca el este autorul pove~tii, atunci copIlul nu are
niciun motiv sa se impotriveasca. Adesea, copiii sunt
niste clienti reticenti, adu~i de parintii care sustin ca
este ceva in neregula cu ei ~i 11 silesc pe terapeut sa joace
rolul domnului Repara-tot. Practic, copilul nu vrea sa
fie in acelloc, nu vrea sa vorbeasca cu tine ~i, de obicei,
se pricepe foarte bine sa submineze orice ii propune
un adult. Adesea, exact asta Ie fac copiii parinplor de
multa vreme ... ~i se descurca de minune. Daca creeaza
o poveste, indiferent cat de scurta sau de incompleta,
copiii ip ingiiduie sa patrunzi pupn in lumea lor.
2. De vreme ce el a creat povestea, adesea copilului ii este
mai u~or sa se identifice cu mesajul ~i deznodamantul
acesteia decat cu un mesaj ~i un deznodamant ce su~t
sau par a fi impuse de un adult relativ necunoscut. In
general, se considera ca primul roman al majoritatii
scriitorilor este in mare masura autobiografic. Creapa
literara este un tip de exercipu proiectiv, ~i acest lucru
nu este mai pupn valabil in cazul micilor no~tri clienp.
Personajele principale pe care Ie creeaza ii reprezinta,
probabil, pe ei in~i~i, ~i astfel se pot identifica u~or cu
ele. Problema pe care 0 descriu reprezinta, probabil,
propria experienta ~i deci este ceva cu care se identifica.
lata acum cele mai importante elemente terapeutice: in
primul rand, are copilul mai multe ~anse sa se identifice
cu mijloacele, abilitatile ~i resursele intrebuintate de
Vindecarea prin po~ • Fantoma care nu sperie pe nimeni...
 374 personaj pentru a-~i depa~i problema <i, in al dO'1
, d . b b' Y lea
:an ,e mal pro a II ca rezwtatul obpnut sa fie accePt
3. In cazul in care copilul gase~te una sau mai m lat.
u. "l
solti bl.' ute
~ . a pro ema ill procesul crearii pove~tii, atunci
exercltlUI terapeutic a fost incununat de succes .
t I ,Iar
erapeutu nu are altceva de fiicut decat sa-I a]'ute
cop~'1· sa ap I'Ice soIutla
' gasita.
. pe
Prezenta terapeutului
d:~ille de prisos, iar copilul a afIat un procedeu d
gaslre a solupilor in viitor. e Caitlin sau Cate era 0 fetita inteligenta in varsta de 11 ani care
4. Atunci dind povestea creata de copil nu a)'unge I
. d ao
so Iutle a ecvata. - personajul ramane cu proble rna
nerezo I vata sau ,rovestea ~u creeaza mijloacele
adecvate pentru atingerea unUi rezultat multumitor _
terapeutul poate indruma copilul spre gasirea un .
" pe b aza limbajului, mecanismelor ~i contextul el.
soIuti!
" w
pro~nel pove~ti. Povestirea creata de copil asigura 0
baza de lucru ~i inlatura obligatia ca noi sa cream 0
poveste inteligenta care poate sau nu sa fie adaptatii
corespunziitor la nevoile copilului respectiv.
5. Daca lucrap cu un grup de copii, este posibil sa solicitati
participantilor sa-~i scrle pove~tile vindecatoare cam ~
acela~i mod in care 0 faceti atunci cand lucrati cu un
:ingur client. Cu permisiunea lor, Ie putep citi pove~tile
ill fata grupului, oprindu-va la etapa din poveste in
c:re este descrisa problema ~i solicitand grupului sa
gasea.sca. s~lutii, cu ajutorul unor intrebari precum:
"Daca atl fI personajul principal al pove~tii, cum ap
~borda rezolvarea problemei? Ce metode ati putea
illcerca? Care credep ca ar fi efectele acestora? Dar daca
sunt lucruri pe care personajul nu Ie poate schimba?
GEORGE W. BURNS
Care sunt cele mai bune ciii de a gestiona situatia in 37S
acest caz?"
Dom nul Peter Paste ajuta la ameliorarea durerii
Dupa ce am citit povestea lui Sam ~i am dus la bun sfar-
it proiectul realizat impreuna cu elevii de la Helena College,
:m mceput sa caut mai energic pove~ti create de clienpi copii.
a demonstrat ca 0 poveste te poate ajuta sa fad fata unor dureri
cumplite. Cu toate ca parinpi ii spuneau Caitlin, indata ce ace~­
tia au ie?it din camera, mi-a spus ca prefera sa i se spuna Cate.
Cate manifesta increderea unui copil care fusese crescut intr-un
mediu incurajator ~i protector ~i Ii era foarte u~or sa comunice
cu mine, 0 persoana adulta de-abia intalnita. Daca ar fi sa gasesc
un cuvilnt care s-o caracterizeze, acesta ar fi curajoasii. Era voioa-
sa ?i nu manifesta teama sau nelini~te fata de ceea ce 0 a~tepta
In unnatoarele cateva zile.
Parintii, care i~i demonstrasera grija ~i sprijinul luandu-~i
amilndoi liber de la serviciu, pentru a 0 insop la consultape, au
vorbit mtr-un mod favorabil despre Cate ?i inzestrarile ei. Mi-au
explicat ca are nevoie de 0 intervenpe chirurgicala la coloana
vertebrala, pentru a i se aplica 0 grefa osoasa provenita de la
un donator. Fusese prevenita ca va trece prin dureri cumplite in
perioada postoperatorie. Pe deasupra, va fi nevoita sa stea intin-
sa ~i sa doanna pe spate aproape nemi~cata. Va avea nevoie de
o lunga perioada de recuperare, incluzilnd cel pupn 0 saptama-
na petrecuta in spital, doua sau trei luni de absenta de la ~coala,
filnd yorba in total de 0 perioada despre recuperare de trei sau
patru luni. Dorind sa faca tot ceea ce Ie sta in putinta pentru a-~i
Vindecarea prin pove~ • Fantoma care nu sperle pe nimeni...
 376
ajuta fiica, parintii s-au intrebat oarecum tardiv daca hipnoza
va ajuta sa tina durerea sub control ~i ii va grabi recuperarea. 0
Marturisesc ca am avut indoieli referitoare la modul in care
i-a~ fi putut fi de ajutor lui Cate atunci cand i-am ascultat poves_
tea. Interventia chirurgicala parea ingrozitor de invaziva i
inspaimantator de dureroasa. Ma intrebam daca fiica lor _ ~
ciuda bunelor intentii ale parintilor fata de propriul copil _ Va
avea resursele necesare pentru a se descurca fara probleme.
In acela~i timp, eram con~tient de faptul ca Zeig and Geary
descriu controlul durerii drept ,,0 chestiune de incredere" (Zeig
~i Geary, 2001, p. 261). Cei doi au afirmat ca exista trei tipuri
de incredere privind infruntarea durerii. Primul tip se refera la
increderea pe care terapeutul trebuie s-o aiba in propria capa-
citate de a-~i ajuta clientul. Cu toate ca m-am ocupat de muIte
cazuri legate de managementul durerii, cazul de fata parea sa
difere calitativ de ajutarea unei persoane care sufera de dureri
cronice sau care trece prin durerile facerii. AI doiIea tip, spun cei
doi, se refera la increderea pe care terapeutul trebuie s-o aiba in
capacitatea clientului de a controla durerea. Era ~i cazul meu?
Va fi capabiI un copiI de 11 ani sa faca fata intensitatii ~i duratei
dureriIor prin care avea sa treaca? Mi se parea ca ii cer prea muIt
unui copiI atat de mic. In al treiIea rand, sustin Zeig and Geary,
pentru ca tratamentul sa reu~easca, trebuie sa existe increde-
re in proceduriIe terapeutice, precum ~i in relatia dintre tera-
peut ~i client. M-am asigurat pe mine insumi ca exista dovezi
solide in favoarea folosirii hipnozei in managementul durerii
(Barber, 1996) in general, precum ~i in particular, in domeniul
procedurilor medicale invazive dureroase (Bejenke, 1996; Lang
et al., 2000).
GEORGE W. BURNS
Ce resurse de-ale lui Cate, rna intrebam eu, puteau fi intre-
.
bum,tate terapeutic, pentru ca amandoi sa capatam mai multa
A
• credere? A~adar, am mtrebat-o:
!l1 _ Ce faci ca sa te distrezi?
Aceasta poate fi 0 intrebare folositoare atunci cand tratezi
CIlen.ti' de toate varstele, dar in mod special atunci cand tratezi
·
copii.
-lmi place sa• .• T b' • .
scnu, a raspuns ea. re ute sa scnem 0 poves-
Ie despre paste ca tema pentru acasa.
_ Despre paste? Mi se parea un subiect ciudat. Este yorba
despre fabricarea, gatirea sau istoria pastelor? am intre~a.t e~.
_ Nici una, nici alta, este pentru cursul de compozl\le hte-
rara, a raspuns ea.
Dad! ii placeau pove~tiIe, atunci folosirea metaforelor deve-
nea op\iunea terapeutica evidenta. Daca ii placea sa scrie,
atunci poate ca, asemenea lui Sam, va compune 0 poveste care
o va ajuta sa analizeze mijloacele ~i metodele pe care Ie poate
folosi pentru a face fa\a previzibiIei probleme a durerii. Daca
Ii placuse sa deseneze, sa se joace cu papu~iIe, sa com puna
dintece, sa joace jocuri imaginare sau sa se costumeze in diver-
se personaje, oricare dintre aceste preocupari putea fi folosita
drept mediu de exprimare a propriei pove~ti. A~ fi putut la fel
de bine s-o rog sa creeze prin desen 0 poveste orientata spre
rezultat, sa puna in scena rezolvarea unei probleme cu ajuto-
rul jucariilor sau sa imprumute camera video a parin\iIor ~i sa
filmeze 0 piesa de teatru focalizata pe solutie. Ca alternativa,
a~ fi putut s-o rog, pur ~i simplu, sa-mi spuna 0 poveste, inva-
tand-o s-o dezvolte in directii terapeutice folositoare. Totu~i,
exprimarea pove~tii intr-o forma concreta, prin scris, desen
sau inregistrare video poate ajuta la consolidarea ~i asimilarea
Vindecarea prin POYeJti • Fantoma care nu sperie pe nimeni...
378 invatamintelor, avand in acela~i timp rol de aducere aminte ~i
confirmare.
Retinand ca detine ni~te abilitati scriitorice~ti pe care Ie pot
utiliza mai tarziu, am cautat sa aflu ce alte lucruri ii fac placere.
Printre altele, Ii placea sa cante ~i sa asculte muzica, precum ~i
sa se joace cu Hamish, cainele ei. Simpla pomenire a numelui
acestuia i-a adus pe chip un zilmbet plin de bucurie. in mod evi-
dent, avea 0 relatie plina de afectiune cu animalul de companie,
asemenea majoritatii copiilor.
Fiindca hipnoza fusese solicitata de parinti, prezenta impor-
tanta pentru Cate ~i, din punct de vedere terapeutic, parea un
instrument corespunzator in care puteam avea cat de cat incre-
dere, am avut la dispozitie 0 metoda utila prin care s-o invat
atat tehnici de relaxare, cat ~i de management al durerii. intrucat
capitolul de fata este dedicat metaforelor, nu voi descrie amanun-
tit ~edinta de hipnoza, ci voi spune doar ca a pregatit contextul
terapeutic general in care a prins forma povestea vindecatoare a
lui Cate. Am ales sa folosesc 0 serie de intrebi'iri (a se vedea lista
de mal jos) prin care am indemnat-o sa creeze asocieri metaforice
cu experiente, abilitati ~i evolupi pozitive din trecut ce puteau fi
transferate in prezent, pentru a 0 ajuta sa faca fata previzibilelor
dureri. Unica ~edinta de hipnoza, ce a parut sa modeleze meta-
fora pe care a creat-o, a acoperit urmatoarele zone:
1. Disocierea." Exista momente cand e~ti atat de absorbita
de scris, de muzica sau de jocul cu Hamish, incat nu-p
dai seama ca te striga mama sau ca sora ta mai mica se
joaca in cealalta camera?"
2. Distorsiunea temporalii. "Devii atat de captivata de lucrurile
respective, incat timpul pare a zbura ~i mama te intreabii:
«Ce faci? Stai acolo de peste 0 jumatate de ora?»"
GEORGE W. BURNS
3. Hipnoanestezia. "Cum te simti cand iti amorte~te 0 379
mana sau un picior? Cum ti se pare aceasta lipsa de
senzatii?"
4. Sentimente contrare pozitive. "Cand te-ai simtit cu
adevarat multumita ~i fericita? Ce lucru te-a facut sa
razi atat de mult, incat te-ai tinut cu mainile de burta
sau ai crezut ca 0 sa faci pe tine?"
5. Concentrarea dirijatd asupra durerii. "Ce se intampla
atunci cand dai mai tare sau mai incet sonorul de la
MP3-player? Ce crezi ca s-ar intampla daca ai putea
regia intensitatea oricarei dureri de care ai suferi?"
Putep afla mai multe despre tehnicile hipnotice de ameliorare
a durerii in Barber (1996), Yapko (2003) ~i, in cazul copiilor, in
Olness ~i Kohen (1996).
Dorind sa fac uz de toate resursele terapeutice posibile, am
invatat-o pe Cate ~i 0 tehnica de autohipnoza, pentru a 0 ajuta sa
se relaxeze ~i sa faca fata durerii. in plus, i-am propus ~i 0 serie
de exercitii, care au indus inregistrarea cat mai multor melodii
preferate cu putinta in MP3-player ~i colectionarea fotografiilor
preferate cu Hamish. M-am gandit, in primul rand, ca, avand
indeletniciri atilt de placute in urmatoarele cateva zile, atentia
Ii va fi distrasa de la grijile legate de apropiata intervenpe chi-
rurgicala ~i, in al doilea rand, ca acestea pot fi ni~te preocupari
potrivite pentru perioada postoperatorie. Avand in minte obiec-
tive similare, am rugat-o sa com puna povestea despre paste ~i
i-am oferit pupna indrumare.
- Pastele vor fi personajul principal? am intrebat eu. Care
vor fi problemele sau dificultatile cu care vor fi nevoite sa se
confrunte?
Vindecarea prin po¥efti. Fantoma care nu sperie pe nimeni...

380 - Se faramiteaza u~or ~i trebuie sa fie fierte, a raspuns ea
dar nu vor asta. ' Peter Paste, insa ii pHicea sa i se spuna
. - Crezi ca pastele vor fi neascultatoare ~i nu vor vrea sa fie
fierte, am 'intrebat eu cu un zambet judlu~, dupa care vor gasi
o cale sa se descurce ~i sa Ie placa sa fie a~ cum ar trebui sa fie
ni~te paste?
Cate a 'incuviintat din cap, zambindu-mi la randul ei, in
vreme ce 'intrebarile mele 0 calauzeau spre crearea unei pove~ti
'in concordanta cu abordarea PRO: identificarea Problemei, gasi-
rea Resurselor pentru a 0 gestiona ~i obtinerea unui Rezultat
multumitor. Acest proces a fost punctul de plecare nu numai
pentru redactarea unei pove~ti vindeditoare, ci ~i pentru con-
trolarea previzibilelor dureri.
Apoi am vizitat-o pe Cate la spital, la cateva ore dupa inter-
ventia chirurgicala. Pe peretele de Llnga pat erau lipite foto-
grafii cu Hamish. MP3-player-ul era pe masuta de langa pat,
iar Cate avea ca~tile 'in urechi. Statea 'intinsa pe spate, prinsa
de pat cu curele, cu 0 perfuzie introdusa in brat, iar parin-
tii ~edeau de-o parte ~i de cealalta a patului. $i-a intors incet
capul spre mine ,~i a schitat un zambet, suferinta oglindin-
du-i-se pe chip. In timp ce-mi trageam un scaun lang a pat,
tatal i-a ridicat cateva pagini 'in dreptul fetei, ca sa vada, ~i
Cate mi-a citit povestea despre paste. Povestea se afla in coloa-
~a din stanga, a~a cum se poate vedea pe pagina alaturata.
In coloana din dreapta am adaugat comentariile mele despre
caracteristicile terapeutice ale povestirii.
GEORGE W. BURNS
Numeie lui adevarat era domnul
Pete.
Bietul Pete avea un necaz. Era fragil
se sfirama u~r. Voia sa fie moale ~i gus-
tOS ca spaghetele normale ~i ~tia ce are de
(IOlt in acest sens. Trebuia sa fie tiert! Era
singura cale, insa ii era teamc'i ~i n-avea
niciD tragere de inirna.
Mama a pus pe pHta 0 oali mare cu
api clocotita, a desfacut pachetul ~i a
incercat sa-l scuture inauntru. Pete s-a
apucat strans de ambaiaj, refuzand sa-~i
dea drumul. Mama a scuturat mai tare
pachetul, pana ce Pete n-a mai putut sl
se tina ~i a inceput sa alunece. A dzut
cat ai zice Mte, a seos un ppat ~i a sarit
din oaU, lipindu-se de tavan . Mama a
fost nevoita sa ia un scaun
de acolo.
Cand a incercat sa-I puna din nou la
tiert, Pete a sarit din oala ~i
cap. Mama arata ca 0 balrana cu parul alb
pe care 0 prinsese ploaia ~i 0
ciulete. Era furioasa.
IINu merge", se gandi Pete. "Tre-
buie sa fiu reparat. Trebuie sa fiu ca
celelalte spaghete, care sunt bune doar
fierte N
• A~a ca, a prins curaj ~i a i3sat-o
pe mama sa-I puna in api. Apa era atat
De~j personajul principal din 381
povestea lui Cale este de sex mascu-
liu, nu exista nido i"do;alii asuprn
~i iaplllilli cil se idenlijica eu el. il pre-
zinta joiosind un »ume de alin' pre-
scurlnt, exact a~a cum mi 5-a prezen-
tat ~j ea mie.
Asemenea lui Cate, Pete are 0
problemil de nalllra ftzie/!: se sfiiromil
Il~r. Pete vrea sa fie normal, ~tie prin
ee trebuie sii treaea pentru a-~i atin-
ge scopul ~i, preeum Cate, este aldt
lemator, cfil ~i reticent.
intrebliud-o ee se poate intlim-
pia dacil persollajul esle ntascllitillor
~i se impotrive~te sa faca ceea ee ~tie
~i sl-I racaie c4 este necesar, am ajutat-o pe Cate
54 scoala in evidenla problema impo-
trivirii, s4-~i analizeze temerile ~i sa
i-a aterizat in facd toate acestea eu umor. Cu aju-
torul propriilor cuvinte ~i imagini, a
udase du- reu~it sa arate ca teama $i impotrivi-
rea sunt inutile $i nu sunt orientate
spre gasiren une; solutii.
Inulilitatea impotrivirii il deter-
mind pe Pete sd-~i reevalueze tactici-
It. Oricol de mull i-ar displacea, este
Vindecarea prin povefti • Fantoma care nu sperie pe nimeni...
382 de fierbinte, incat ii venea sa urle. Apoi
i~aauzit holhorositul. Parca era un d.n·
tee. Tot asculU.nd, a inceput sa cante
odata ell bulele ~i a uitat cat de fier-
binte este.
Cand apa a inceput sa se incalzeas-
ca iar, s-a gandit ce pHicuta este atinge-
rea bulelor. Pardi era intr-un jacuzzi.
Bulele 11 faceau sa sara de colo-colo. Era
amuzant. Simtea di devine mai relaxat
~imai elastic in timp ce se mi~ca odata
cu bulele.
Cand apa s-a incalzit iar, Pete s-a
gandit cum are sa fie dupa aceea: moale,
precum spaghetele adev3rate. Are 53 se
poat3 juea eu sosul preferat. Ii plkea
ideea.
Fara ca sa-~i dea seama, se ~i fierse-
se. Apa c1ocotiU. disparuse. Mama I-a
pus mtr-un castron mare ~i, curand, Pete
se baJacea jucandu-se cu sosul preferat.
Marna a ras l1i nil1te branza. Toata lumea
a fost incantata de Pete l1i a spus di este
tare gustos acum, ca. e fiert. Pete era feri-
cit ~i se bucura di i-a putut face ~i pe al\ii
ferici\i.
GEORGE W. BURNS
necesar sa treaci! prin acest proces,
daca vrea sa fie "normal".
Pete adoptil ~i utilizeazQ cllte_
va dintre tehnicile sugerate lui Cate
sub hipnoz;;. Aici, Pete se deta~ea%il
de durerea provocatil de temperatura
apei ~i se concentreazd asupra unor
senza!ii mai plilcute, cum sunt cele
produse de cantece sau muzied.
Cate m-a surprins prin faptul ciI
a fnfeles ~i a acceptat cd durerea nu
poate fi eliminata complet, ca prin
farmec, fnsa senza!ia de durere paate
fi linut;; sub control. Pete se detlllea-
za de durere ~i se coneentreaza asu-
pra unar sentimente contrare.
Pete adapta 0 perspectiva arien-
tatif spre viitor, gandindu-se nu atdt
la eeea ce se fntampld, ci la cum var
fi lucrurile dupa ce totul se va sfll.r~i.
"Filra ca macar sd-~i dea seama"
refleeta 0 distorsiune temporala.
Uneori, luerurile pot Iua sfdr~it mai
repede decat am putea prevedea.
La final, Pete a fost mullumit de
sine. S-a distrat ~i a fost binedispus,
iar eei din jur l-au apreciat cu adevdrat.
tmpreuna cu parintii lui Cate, am facut haz de imaginea 383
amei cu capul acoperit de spaghete pe jumatate fierte.
m _Incetap, rna doare, a spus Cate, referindu-se la faptul ca
nu putea sa rada.
_ Cum te-ai simtit in timp ce citeai povestea? am intrebat
eu, sperand ca aceasta a ajutat-o sa se deta~eze macar putin de
durere. Daca a~a se intamplase, atunci intrebarea servea, de ase-
menea, drept confirmare a capacitapi sale de a se deta~a prin
pove~ti ~i drept sugestie ca ar putea fi in stare sa repete experi-
enla.
_ Un pic mai bine, a raspuns ea, mai putin atunci cand am
incercat sa rad.
_ Atunci crezi ca te pop mul\Umi sa zambe~ti deocamdata,
abtinandu-te sa razi pana in momentulin care te vei simp mai
bine? am intrebat eu. Poate ca-p vor mai veni in minte ~i alte
pove~ti in timp ce stai intinsa in pat ~i, de~i deocamdata ~tiu ca
nu Ie pop a~teme pe hartie, le-ai putea dicta lui mami ~i lui tati,
ca sa Ie scrie ei in locul tau.
Cate a zambit, iar parinpi au incuviinlat printr-o inclinare a
capului. Domnul Peter Paste coru;;tientizase, asimilase ~i pusese
in aplicare cateva tehnici eficiente prin care Cate putea face fala
unei experiente dificile ~i, din multe puncte de vedere, nedorite.
Daca i~i putea lnsu~i atat de bine respectivele tehnici cu ajutorul
talentului de povestitor, voiam s-o incurajez sa-~i utilizeze cat
mai mult aceasta resursa.
N-am mai vazut-o pe Cate de atunci, caci am plecat curand
dupa aceea prin lara pentru a tine cursuri timp de cateva sapta-
mam. Cu toate acestea, la aproximativ ~ase saptiimaru dupa ce 0
vizitasem la spital, mama ei mi-a telefonat ~i mi-a spus ca facu-
se fala durerii "extraordinar de bine", chiar admirabil. in ceea
Yindecarea prin povefti • Fantoma care nu sperie pe nimenL.
384 ce prive~te recuperarea, evolua "mult peste a~teptari" ~i reluase
deja cursurile - cu cel putin 0 luna mai devreme decat estimase
chirurgul. "Pe deasupra", a spus mama, "Caitlin a ca~tigat un
premiu la ~coala pentru creapile ei literare".
Pentru mine, pove~tile "Fantoma de care nu se speriau nici
curcile" ~i "Domnul Peter Paste ajuta la ameliorarea durerii"
reprezinta cele mai fermecatoare exemple ale felului in care
copiii i~i pot folosi propriile pove~ti pentru a deprinde ~i a-~i
dezvolta abilitap de viata esenpale. Demonstreaza ca pove~tile
create de copii pot fi incurajate ~i utilizate in procesul terape-
utic de vindecare. Colaborand cu copiii la dezvoltarea propri-
ilor metafore, terapeutul creeaza 0 situape terapeutica reciproc
avantajoasa. Cftnd copiii gasesc solupi in propriile pove~ti, atunci
vorbim despre 0 reu~ita terapeutica. In cazul in care copilul nu
gase~te imediat 0 solutie, terapeutul poate patrunde in univer-
sui pove~tii copilului, pentru a-I ajuta sa ajunga la un rezultat
adecvat ~i benefic. Acesta poate fi un mod amuzant, eficient ~i
avantajos de a lucra cu copiii.
Referin~e bibliografice
Barber, J. (coord.). (1996). Hypnosis and Suggestion in the Treatment
of Pain. New York: Norton.
Bejenke, C. (1996). "Painful Medical Procedures". In J. Barber
(coord.), Hypnosis and Suggestion in the Treatment of
Pain (pp. 209-266). New York: Ballantine.
Bums, G. W. (2012) 101 povefti vindeciitoare pentru adulti. Folosirea
metaforelor In terapie, trad. Daniela ~tefanescu,
Bucure~ti: Editura Trei.
GEORGE W. BURNS
s G. W. (2011) 101 pove$ti vindeciitoare pentru copii $i ado- 385
Burn ,
lescenti. Folosirea metafore Ior In
- teraple,
. tra.
d C flS
. t'Ian
Fula~, Bucure~ti: Editura Trei.
Lang, E., Benotsch, E., Fick, L., Lutgendorf, 5., Berbaum,
M., Berbaum, K., Logan, H. ~i Spiegel, D. (2000).
"Adjunctive Non-Pharmacological Analgesia for
Invasive Medical Procedures: A Randomized Trial".
Lancet, vol. 355, pp. 1486-1500.
Oiness, K. ~i Kohen, D. (1996). Hypnosis and Hypnotherapy with
Children (edipa a treia). New York: Guilford Press.
Yapko, M. D. (2003). Trancework: An Introduction to the Practice of
Clinical Hypnosis (edipa a treia). New York: Brunner
/ Routledge.
Zeig, J. K. (2006). Confluence: The Selected Papers of Jeffrey K. Zeig.
Phoenix, Arizona: Zeig, Tucker & Theisen.
Zeig, J. K. ~i Geary, B. B. (2001). "Ericksonian Approaches to Pain
Management". In B. B. Geary ~i J. K. Zeig (coord.), The
Handbook of Ericksonian Psychotherapy (pp. 252-262).
Phoenix, Arizona: Milton H. Erickson Foundation
Press.
Vindecarea prin ~. Fantoma care nu sperle pe nimeni...

CAPITOLUL 15
A nsilier psihologic autorizat, asistent universitar la catedra de
Imprietenirea cu
propriile probleme
Folosirea metaforelorin cazul unei tinere ce se
automutileaza, aflata intr-o etapa de tranzitie
WENDELA. RAY~IJANA P. SUTTON
Povestea colaboratorilor - 0 perspectiva personala
~i profesionala
Dr. ~en~el Ray ~~te asistent social clinician autorizat, terape-
ut mantal ~I de famlhe, cercetator ~tiintific principal ~i fost direc-
tor al Institutului de Cercetare In Domeniul Sanatatii Mentale
(Me.n.tal Res~arc~ Institute - MRI), profesor de terapie de
famlhe la Uruverslty of Louisiana (ULM) ~i fondator/director al
Institutului de Studii ale Interactiunilor ~i Relatiilor (Institute for
~elation~hip ~d Inte~actional Studies - IRIS). Tine prelegeri
~I orgaruzeaza cursun de formare profesionala la nivel inter-
national despre terapia de scurta durata in cazurile de abuz de
substante ~i de tulburare hiperactivitate I deficit de atentie din
GEORGE W. BURNS
387
'ndul adolescentilor, despre terapia sistemica In cazurile de
r~olenta in familie ~i despre teoria interactionala. Wendel este
:Uto r al numeroase articole ~i carti (a se vedea sectiunea bibli-
ografica).
Dr. Jana Sutton este terapeut marital ~i de familie autorizat,
:rapie de familie ~i director al departamentului de servicii cli-
nice din cadrul ULM. Are competente in aplicarea modelelor de
terapie sistemica In cazurile de violenta conjugala, de abuz de
substante din randul adolescentilor ~i In terapia de grup. De~i
suspne ca se afla de-abia in primele etape ale carierei, a publicat
lucrari ~i a tinut prezentari la nivel international despre abor-
darile interactive din domeniul terapiei de scurta durata pentru
copii, tineri ~i familii.
Prezentarea capitolului
Cei doi colaboratori - Jana, in rolul terapeutului, ~i Wendel,
drept supervizor ~i autor principal - I~i unesc eforturile pen-
tru a ne prezenta cazul unei tinere care a fost violata, s-a anga-
jat In comportamente extrem de promiscue, se automutileaza
gray ~i nu reu~e~te sa obpna satisfactie sexuala alaturi de sotul
ei, pe care 11 iube~te. Povestea ei vorbe~te despre 0 relatie foar-
te stransa cu problema de care sufera: "taiatul" - 0 relatie mai
stransa decat cea cu sotul. in loc sa patologizeze automutilarea,
a~a cum au facut alte persoane din viata ei, autorii Incurajeaza
povestea clientei in care taiatul joaca rolul celui mai bun prieten,
o analizeaza cu ajutorullntrebarilor strategice, 0 folosesc drept
metafora a relatiei cu sotul ~i inlesnesc transformarea ei Intr-o
poveste mai benefica ~i mai fericita. La baza acestei abordari se
Vindecarea prin povefti • tmprietenirea cu propriile probleme
 388 afla premisa ca simptomul principal, In loc sa constituie 0 pro- 389
• Asocierea sexului cu dragostea
blema, poate avea "noima" pentru clienta, avand rol de adapta_ • Concentrare asupra experien\elor placute din prezent
re ~i oferind solupa pentru 0 adaptare mai u~oara. Cazul de fata ~i din viitor
ilustreaza cu claritate faptul ca clientul poate detine control~1 • Responsabilitate
asupra pove~tii viitorului sau, In aceea~i masura In care detine • Relatii semnificative
controlul asupra pove~tii trecutului. .
Atunci ciind tratez 0 familie, mii trezesc giindindu-mii la
Caracteristicile terapeutice Don Jackson. Ce observafii ar face ell Don a izbutit sii lanseze
ideea cil nu este nimic In neregulil cu pacientul, ceea ce este 0
Problemele abordate adevilratil realizare. A recunoscut cil multe manifestiiri au rol
• Automutilare de comunicare, nefinilnd de fapt de jiziologie, ceea ce a schimbat
• Depresie enorm modul In care I$i trata pacientii. - JAY HALEY, 1988
• Suferinta
• Disfuncpi sexuale Jane a venit la terapie spunand ini\ial ca sufera de depre-
• Traume din trecut sie, aparent din cauza recentului divor\ al parinplor. Trimisa la
• Viol terapie de parinp, tanara In varsta de 18 ani nu I~i gasea locul:
• Descurajare nu ~tia unde sa locuiasca, la ce facultate sa se Inscrie, ce parcurs
• Relatie bolnavicioasa profesional sa urmeze, caruia dintre parinp sa-i fie loiala ~i cand
~i nici in ce relatie intima sa se implice. Era confuza.
Resursele dezvoItate Prima discu\ie a fost mai degraba generala, Intrucat Jane a
• Intelegerea simptomelor dezvaluit numai acele aspecte ale viepi ei ~i acele informapi des-
• Considerarea problemelor drept prieteni pre relapi pe care a considerat ca este prudent sa Ie Imparta~eas­
• Utilizarea extemalizarii cit. In tot acest timp, am banuit ca Jane nu dezvaluie ceva crucial
• Reexaminarea relapei cu simptomele pentru reu~ita terapiei.
• Modificarea proceselor in problema - Toata lumea Imi spune mereu ce sa fac, afirma Jane.
• Crearea rezultatelor dorite Oamenii nu cred ca sunt In stare sa iau deciziile potrivite, dar
nu este a~a.
RezuItatele vizate Ascultandu-ti clientul, afli In mod sigur In ce direc\ie sa
• Grija fata de propria persoana mergi, iar Jane nu facea excep\ie. Daca nu 0 fortam, am consi-
• Satisfactie sexuala derat noi, Ii yom permite sa ne Imparta~easca mai tarziu cel mai

GEORGE W. BURNS
Vindecarea prin ~. Imprietenirea cu propriile probleme

390 mare sec~et al ei, ceea ce a ~i facut dupa cateva ~dinte. Jane
automutila sau se "taia", dupa cum s-a exprimat ea. Evit se
"1 . area
conota,ti I or negative ~i patologice sugerate de "automutilare" .
adoptarea
001
termenului "taiat" folosit de clienta in cadrul d'ISCU_ ~I
tn or noastre se. justifica avand in vedere circumstantele
' Am care
aveau loc mamfestarile ~i cadrul nostru conceptual nenorm ti
. I' a v
~I nepato oglc.
Jane a fost incantata sa-~i ridice cracul blugilor ~i maneca pul
~
veru IUI· gros pe care AI I purta, pentru a-~i ariita riinile, ~i a afirmat:
- Nu sunt pregatita sa va spun de ce face parte din viat
A " a Institute - MRI), reprezinta conditiile necesare pe
mea, msa sunt pregiitita sa va ariit despre ce este Yorba.
Des"t~inu~rea faptului ca se taie nu a fost ~ocanta, insa gravi-
tatea taletunlor a fost. Pe maini ~i pe picioare erau vizibile ci ca_
trici infioratoare, ~i mai vechi' .si mai recenteI
"'"
adanci
,
desch·lse,
msangerate ~i imposibil de numarat.
Cu tot calmul de care mai eram in stare, i-am raspuns:
- Jane, rna simt onorata ca mi-ai imparta~it acest lucru.
I-am dat lui Jane un raspuns retinut din mai multe motive
enumerate mai jos: ' oferite de client (Cecchin, Lane ~i Ray, 1994; Jackson,
1. Grice comportament are 0 noimii. Jane afirmase: "Am
obosit sa tot explic de ce fac anumite lucruri. $tiu ca fac
multe lucruri altfel decat ceilalti, dar ei nu au trecut prin
ce am trecut eu. Sunt obi~nuita sa fiu facuta smintita
~i zanaticii, dar detest asta. Nu sunt nici smintita, nici
zanatica. Ceilalti sunt smintiti fiindca rna considera
a~a'~.. De~i Jane poate cii nu se referise in mod explicit
la taletun sau la relatia noastra terapeutica, aluzia
era clara in privinta relatiei dintre noi. Trebuia sa rna
asigur ca nu reactionez intr-un mod care sa-i lase lui
Jane impresia ca ~i eu cred ca unele dintre manifestarile
GEORGE W. BURNS
ei sunt anormale. Esentiala pentru acest tip de terapie 391
~i pentru acest mod de folosire a metaforelor este
convingerea ca orice comportament are 0 noima in
functie de contextul in care apare.
2. Conceptia asupra simptome/or trebuie schimbatii.
Schimbarile fundamentale din gandire, prezentate
in lucrarile lui Bateson ~i ale echipei sale (Bateson,
Jackson, Haley ~i Weakland, 1956, 1963; Jackson,
1957), din anii de inceput ai Institutului de Cercetare
in Domeniul Sanatatii Mentale (Mental Research
care trebuie sa Ie indeplineasca orice terapeut care
incearca sa integreze metaforele ~i pove~tile in terapie
intr-o maniera concordanta cu folosirea terapeutica a
metaforelor din cazul lui Jane. Aceste schimbari din
gandire includ urmatoarele:
• Prejudecatile ~i predispozitiile terapeutului joaca
un rol in terapie in aceea~i masura ca informatiile
1955; Weakland, 1967).
• Simptomele i~i gasesc logica in cadrul situat iei
(situatiilor) ~i al relatiei (relatiilor) actuale ale
cIientului, ~i nu pot fi intelese doar ca produs al
experientelor din trecut (Jackson ~i Haley, 1957; Ray
~i Crawford, 1991).
• Terapeutii trebuie sa inteleaga ~i sa respecte ceea
ce echipa de speciali~ti in terapia de scurta durata
de la MRI nume~te "perspectiva pacientului"
sau limbajul ~i viziunea sa despre lume (Fisch,
Weakland ~i Segal, 1982).
Vindecarea prin pov~. tmprietenirea cu propriile probleme
392 3. Trebuie sa ne a$teptiim la orice. Oamenii sunt adaptabiJi
din fire ~i se pricep sa atraga atentia asupra unor
contexte relationale inacceptabile, in a~a fel indlt sa
evite acuzatiile clare, explicite la adresa celorlalti. Sa
nu credeti niciodata ca ati vazut totul; sa nu credeti
niciodata ca ati auzit totul. Mai bine a~teptati-va la
orice. Dezvaluirea lui Jane era modul in care aprecia
daca terapeutul este in stare s-o ajute sa renunte la
automutilare ca reacpe la suferinta.
- Imi este foarte u~or sa renunt la relapi ~i sa rna port
ca ~i cum persoanele respective n-au existat niciodata,
daca imi cer mai mult dedit pot eu oferi sau daca imi
stau in cale, a declarat Jane. ~tiu ce vreau ~i rna pot
lipsi de oamenii care nu au acelea~i visuri sau aceea~i
filosofie de viata ca mine.
Intr-adevar, ditiva ani mai tarziu, atunci cand Jane a
venit din nou la terapie, ~i-a amintit de reacpa pe care
am avut-o la vederea bratelor ~i picioarelor ei cioparpte:
- Acum sunt pregatita sa-p spun de ce "taiatul" face
parte din viata mea, fiindca ~tiu cii nu rna vei judeca ~i
vei accepta ca ceea ce ip voi spune este purul adevar.
Ai mai facut-o 0 data ~i nu voi uita niciodata felul in
care ai reactionat atunci cand mi-am arMat bratele ~i
picioarele. Am crezut ca ai sa fii ingrozita, nu numai de
bratele ~i de picioarele mele, dar m-am in~lat.
Secretul din spatele secretului
La inceput, Jane a avut 0 evolupe buna, s-a inscris la facul-
tate, s-a mutat de acasa, insa in scurt timp a intrerupt ~intele
GEORGE W. BURNS
de terapie. Atunci cand a venit din nou la terapie, capva ani mai 393
tarziu, a facut-o pentru ca se confrunta cu ni~te dificultap abso-
lut noi. Acum era maritata, iar taieturile ii faceau probleme din-
tr-un alt punct de vedere. Sotul ei era acum la curent cu secretul,
dar nu ~i cu secretul din spatele secretului: Jane fusese violata.
Pasiunea lui Jane pentru literatura, lectura ~i scris a devenit
evidenta in timp ce spunea 0 poveste inspaimantatoare, rela-
tiind-o de parca ar fi fost yorba despre altcineva, intr-o maniera
aproape Iipsita de emopi. Mi-am dat seama ca aceasta capacitate
de deta~are poate deveni principala resursa ~i metafora de folo-
sit in terapie. Istorisind 0 poveste foarte mi~catoare, Jane mi-a
dezviiluit:
- Cand aveam ~aptesprezece ani, am mers la 0 intalnire cu
un baiat, care m-a violat. A fost prima oara cand am facut sex.
Nu este mare lucru. N-am suferit la momentul respectiv ~i nu
sufar nici acum. Pe cuvant, am impresia sa i s-a intamplat alt-
cuiva. Atunci cand rememorez intamplarea, mi se pare ca nu eu
eram cea care statea intinsa pe jOs. Eram acolo, dar rna priveam
de sus, dintr-un colt al incaperii. Parca eram ingerul meu pazi-
tor, dar nu-mi puteam folosi puterea. Acum imi folosesc puterea
cu ajutorul celui mai bun prieten, dar ip voi povesti mai tarziu
despre el.
Voiam sa aflu mai multe despre dlteva lucruri dezvaluite de
Jane in povestea ei lipsita de emopi, de pilda, de ce violul "nu
este mare lucru". De asemenea, era demn de atenpe faptul eli
Jane se descrisese drept un Inger pazitor ce nu-~i poate folosi
puterea. Impresia mea a fost ca Jane suferise foarte mult, mai
mult dedit imi puteam imagina eu sau decat i~i putea imagina
ea insa~i, insa m-am hotarat sa nu pun intrebari in acest sens,
dat fiind ca Jane rna prevenise mai devreme ca se fere~te de
Vindecarea prin povefti • !mprietenirea cu propriile probleme
394 oamenii care au impresia di ~tiu ce este eel mai bine pentru ea.
A spus ell singura dificultate in depa~irea traumei violului este
ea a reprezentat prima ei experienta sexuala. Ca adolescenta, ~i
inchipuise di prima experienta sexual1i va fi eel mai romantic
eveniment din viata ei, dar 'in realitate nici macar nu i s-a cerut
consimtamantul. A facut fata vartejului de emopi provoeate de
viol taindu-se ~i devenind promiscua.
- Nu cred ca violul m-ar fi afectat, daca n-ar fi fost prima
mea experienta sexuala, a spus ea, dar intrucat a fost, mi-am zis:
"Ce naiba! Deja am fikut sex, a~a ca n-are niciun rost sa ma mai
pastrez. Virginitatea mi-a fost luata deja". A~a ca m-am CUlcat
cu oricine mi s-a nazarit, din orice motiv care-mi trecea prin cap
~i oricand am avut chef.
o tema fundamentala a discupilor era aceea ca, de cand fuse-
se violata, Jane 'i~i pierduse stima de sine ~i, de aeeea considera
ca nu este necesar sa se fereasdi de situatiile riscante, a~ cum
facuse inainte. Fusese violata, a~a ca nu mai faeea doi bani ~i, de
vreme ce nu mai era buna de nimic, considera di "are nevoie"
sa fie ranita, caleata 'in picioare ~i folosita:
- Mi-am dat seama ca pot foarte bine sa rna cule cu oricine
se nimere~te. Oricum nu faceam doi bani. $i, de altfel, pe cine
ar fi deranjat?
- Cu ce te-ai ales de pe urma acestui comportament? am
intrebat eu.
- Ei bine, a raspuns ea, nu-mi pasa deloc de barbapi respec-
tivi, a~a cum nici celui care rna violase nu-i pasase de mine, ~i
mi-am dat seama ca pot rani barbapi culeandu-ma cu ei 0 data
~i apoi refuzand s-o mai fac. Era ca un joe.
- Vad logica, am remarcat eu. Am impresia ea te razbunai
pe barbap devenind tu eea care depnea controlul.
GEORGE W. BURNS
_ Cum sa zic, nu numai ca rna razbunam pe barbap, dar 395
vearn grija ca ~i eu sa prim esc ceea ce merit... sa fiu tratata ca
:., gunoi. Sa fac sex tot timpul, cu 0 mulpme de oameni, mi-a
oferit aceea~i satisfacpe pe care 0 simt atunci cand rna tai. E ca ~i
cum a~ avea nevoie sa-mi fac rau singura, insa nu ~i la inceput.
Nu simt durere atunci cand rna tai ~i nu am suferit nici atunci
cand rna cu1cam cu oricine nimeream. Ma simteam bine de fie-
care data. Partidele de sex erau grozave. Exact ca atunci cand
ma tai ... e minunat. Incepeam intotdeauna sa rna simt vinovata
dupa 0 noua aventura de-o noapte, tot a~a cum rna simt vino-
vata dupa ce rna taL.. atund cand 'incepe cu adevarat sa doara.
lrni doresc atat de mult sa nu rna mai tai. Chiar incepe sa-l afec-
teze pe Michael [sotul ei] ... iar viata noastra sexuala are ~i ea de
suferit.
Atitudinea de inferioritate a nespecialistului
- Parca nu prea p-ai dori sa nu te mai tai sau sa fad ceva
in privinta viepi tale sexuale, daca n-ar fi yorba despre Michael,
am spus eu, pentru a clarifica direcpa terapeutica. Am dreptate?
- Intru totul, a raspuns Jane. Acum, di Michael ~i cu mine
ne-am casatorit, lucrurile s-au schimbat. Nu-mi mai place sexul
la fel de mult ca 'inainte, cand rna culeam cu oricine se nimerea,
iar el este foarte deranjat de faptul ca rna tai. Nu ~tie ce sa fad .
Ca terapeuti, preferam sa adoptiim atitudinea unui nespe-
cialist sau 0 atitudine de inferioritate pe tot parcursul terapiei,
din doua motive. In primul rand, ne permite sa ne raportam
la cadrul de referinpi al clientului. In cazullui Jane, aceasta a
insemnat sa-i respectam convingerea ca ~tie in ce direcpe ar tre-
bui sa mearga viata ei. In al doilea rand, consideram ca terapia
Vindecarea prin pov~ti· lm prietenirea cu propriile probleme
396 inseamna gasirea unor solutii impreuna cu clientul, nu 0 inter-
acpune bazata pe 0 ierarhie, in care terapeutul ~tie mai multe ~i
are idei mai bune dedit clientii.
- II iubesc pe Michael, a continuat Jane, mai mult dedit
am iubit vreodata pe cineva, ~i ambele probleme 11 deranjea_
za enorm. Problema este ca viata noastra sexuala nu are nicio
valoare pentru mine, ~i nu inteleg de ceo Cum e posibil ca sexul
cu persoane de care nu-mi pasa sa fie grozav, insa, cand fac sex
cu 0 persoana pe care 0 iubesc foarte mult, sa nu insemne nimic
pentru mine?
Parca privea cu dispret activitatea sexuala, la care nu
lua parte - exact a~a cum se intamplase cand fusese viola-
ta - nesimtind nimic, nici fizic, nici emotional, a spus ea.
Capacitatea de deta~are ~i de externalizare devenise principa-
la "tehnica" pe care 0 folosise pentru a depa~i trauma ~i a-~i
continua viata.
- De ce crezi ca nu poti nici macar sa fii "prezenta" sau sa
te simp bine atunci cand faci sex cu Michael? am intrebat eu. Ai
spus ca, inainte de casatorie, sexul ti se parea foarte placut.
Jane a ~ovait, apoi a raspuns de parca avea 0 revelape:
- Acum, ca ai intrebat, mi se pare evident. N-am pus nicio-
data semnul egalitapi intre sex ~i dragoste. De fapt, sexul ~i dra-
gostea nu merg bine impreuna. Daca il iubesc pe Michael, nu
pot face sex cu el. Sexul se face cu oamenii de care nu-p pasa,
a~a ca rna duc undeva ... undeva sus, in coltul incaperii... ~i pri-
vesc, insa nu simt nimic. Sexul n-a insemnat nimic pentru mine.
Acum Michael chiar inseamna ceva pentru mine ~i mi se pare
nedrept sa fac cu ellucrurile pe care Ie-am facut cu oameni pe
care nu dadeam doi bani ~i carora voiam sa Ie fac rau. Nu vreau
sa-i fac rau lui Michael, vreau sa fiu mai aproape de el decat am
GEORGE W. BURNS
fost vreodata de cineva, dar se pare ca nu rna pot relaxa cand 397
ajung cu el in dormitor. ~tiu ca il ranesc.
Piesele acestui puzzle metaforic fusesera a~ezate cap la cap:
lui Jane nu-i placea sa faca sex cu 0 persoana pe care 0 iubea.
Realizarea schimbarii metaforice
Dupa ce am folosit efectul de evocare a ideii de schimbare a
intrebarilor mele insistente pentru a strange ~i a pune cap la cap
informapile, am considerat ca a venit timpul ca, la urmatoarea
~edinta, sa incep sa realizez deliberat schimbarea. Intelegerea ~i
folosirea viziunii des pre lume ~i a limbajului clientului repre-
zinta un concept de baza al terapiei sistemice de scurta durata
eficiente (Sutton, Ray ~i Cole, 2003). Viziunea despre lume a lui
Jane includea urmatoarele aspecte: (1) convingerea ca automuti-
larea nu este patologica, (2) increderea ca i~i poate gasi singura
direcpa in viata, (3) convingerea ca i~i iube~te sotul ~i (4) nepu-
tinta de a gasi semnificape ~i pia cere in viata lor sexuala pana in
acel moment. Sa vorbesc pe limba lui Jane presupunea sa accept
folosirea unor narapuni detaliate in care se prezenta pe ea insa~i
drept un personaj din afara pove~tii, de parca aceasta nu ar fi
despre ea. De asemenea, era important sa tin cont de menpona-
rea experientelor extracorporale, atat in timpul violului, cat ~i
in timp ce Jane face dragoste cu sotul. Aceste descrieri se potri-
veau din punct de vedere logic cu maniera in care descrisese alte
experiente, lipsita de emopi, de parca s-ar fi intamplat altcuiva.
S-a considerat ca aceste aspecte referitoare la viziunea despre
lume, limbajul ~i experientele lui Jane vor fi folosite pentru gasi-
rea in colaborare a unei solutii incurajatoare ~i a unei pove~ti
optirniste despre viitor.
Vindecarea prin poveJti • Ymprietenirea cu propriile probleme
398 0 ultima informape avea sa devina in cele din urma cea mal
importanta piesa din acest puzzle metaforic - este yorba des-
pre misterioasa afirmape a lui Jane dintr-o ~inta precedenta:
"Acum 'imi folosesc puterea cu ajutorul celui mai bun prieten,
dar 'ip voi povesti mai tarziu despre el".
Madanes a observat urmatoarele: "Comunicarea metafori-
di este crucial a 'in terapie. Dadi nu ne-am exprima metaforic,
oamenii ~i-ar prezenta cu claritate problemele, iar terapeuplor
nu le-ar fi greu sa Ie inteleagii" (1990, p. 18). In lumina acestei
afirmatii, m-am hotarat sa scotocesc dupa informapi ce puteau fi
importante, dar pe care Jane nu Ie detaliase inca. Aceasta putea
fi cheia care sa deschida u~a spre 0 viata a~a cum 'i~i dorea Jane:
fara taiat, cu 0 casnicie fericita ~i un viitor luminos.
Reflectand la vorbele lui Jane, am ineeput sa rna intreb daca
nu cumva taiatul este ceea ce descrie drept "cel mai bun prie-
ten". Am incercat sa-mi confirm banuiala amintindu-i lui Jane
felul in care 'il descrisese in discupile anterioare, c1Ind spusese:
"Taiatul rna ajuta sa scap de suferinta. Nu-mi provoaca suferin-
ta, a~a cum ar putea crede unii. II consider un stil de viata, ~i
este surprinzator de reconfortant. Daca mi-ar provoca durere,
poate ca a~ renunta".
- Te rog sa rna corectezi daca gre~esc, am 'inceput eu, dar a~
vrea sa-p pun mai multe intrebari despre cel mai bun prieten al
tau. Ip aduce alinare, te'intelege, nu te-a ranit niciodata ~i nici
nu p-a provocat suferinta ~i este intotdeauna alaturi de tine - la
orice ora din zi sau din noapte - indiferent de ce ai nevoie de
el. Taiatul este cel mai bun prieten al tau, nu-i a~a?
Anterior, Jane vorbise despre "cel mai bun prieten", folosind
deci genul masculin. Pentru a folosi acela~i limbaj, am perso-
nificat cu buna ~tiinta taiatul, pentru a externaliza problema,
GEORGE W. BURNS
a~a cum faeea ea. Am indemnat-o sa rna corecteze daca gre~esc, 399
'in priroul rand pentru a respecta faptul ca ea este cea care 'i~i
cunoa~te eel mai bine problemele ~i, in al doilea rand, pentru a-i
arata ca evolupa sa ulterioara depinde de ea in acee~i masura
'in care depinde de terapeut.
Facandu-i 0 marturisire, pentru a 0 ajuta sa se simta in largul
ei, i-am dezvaluit ca eel mal bun prieten al meu este sotul. Jane a
privit lung in jos, cu lacrimi in ochi, ~i n-a mai spus nimic. $i eu
am ramas tacuta, de~i era clar ca ajunseseram intr-un punct hota-
rator in terapie. Jane ~i-a ridicat privirile ~i a ~optit abia auzit:
- Vreau ca Michael sa fie cel care-mi aduce 'implinire, nu
tiiiatul. Vreau sa pot apela la el, nu la un cupt sau la 0 lama de
ras, dar pur ~i simplu nu sunt in stare.
Incurajarea gl!sirii unui alt prieten de suflet
Dadi accepta metafora taiatului drept cel mai bun prieten,
Jane putea continua discutia 'intr-un mod care avea sa declan-
~eze neindoielnic schimbarea. Metaforele 'iti permit sa porti 0
discupe fara a purta acea discupe ~i sa folose~ti comparapi fara
a menpona acea comparape. La nivel textual, discupa noastra se
concentra asupra taiatului, insa implicit se referea la prezentul
~i viitorul relatiei cu Michael - de~i 'intr-un mod indirect, ca
subiect al giindurilor lui Jane.
Jane era independenta in gandire ~i nu-i placea sa fie indru-
mata 'intr-o directie ce presupunea sa se conformeze altora.
Odata ce am inteles avantajele implicate de faptul di taiatul
Ii era cel mai bun prieten allui Jane, am putut discuta despre
avantajele ca taiatul sa nu mai fie eel mai bun prieten lui Jane ~i
ca Michael sa preia acest rol (Jackson, 1967).
Vindecarea prin poveJti • !mprietenirea cu propriile probleme

400 Sa-p asculp cu atentie clienpi - sa fii atent la limbaj, meta-
fore, presupozitii, tonul vocii ~i ritmul vorbirii - ofera mUlte
instrumente esentiale pentru 0 terapie eficienta. Odata ce taia-
tul a fost inteles nu drept ceva patologic, ci mai degraba drept
eel mai bun prieten allui Jane, capacitatea acesteia de a discuta
despre el a insemnat un moment crucial in terapie. Spre finalul
~edintei in care ~i-a aratat pentru prima oara cicatricile ~i taietu_
rile, Jane mi-a oferit un indiciu despre modul in care sa discu-
tam deschis despre relapa ei cu taiatul. Nu voia manifestari de
compasiune, care mai degraba ii lini~teau pe ceilalti dedit sa 0
ajute pe ea, ~i nici nu avea nevoie ca terapeutul sa se poarte ca ~i
cum adevarul ar fi de nesuportat. Taieturile ~i cicatricile faceau
parte din universul intim allui Jane, in care ocupau un loc foar-
te important.
Convingerea noastra este ca metaforele dau cele mai bune
rezultate atunci dind sunt create in colaborare de client ~i tera-
peut, mai degraba dedit atunci dind sunt impuse de terapeut,
conform ideilor ~i idealurilor sale. Etichetarea metaforica a taia-
tului drept eel mai bun prieten allui Jane a fost instrumentul
terapeutic principal ce a permis discutiei sa devina mai apro-
fundata ~i noua sa discutam despre problemele lui Jane intr-un
mod ce nu presupunea ca ea ~i "problema" sunt unul ~i acela~i
lucru. Intr-adevar, conform lui Gale and Long (1996), "dintr-o
perspectiva postmodernista, experienta umana poate fi expri-
mata (~i inteleasa) numai metaforic" (p. 15).
- Ce ai regreta la taiat, dadi ar fi sa te paraseasca vreodata?
am intrebat eu.
- M-a~ simp pierduta, a raspuns Jane. N-a~ mai avea cui sa-i
imparta~esc cele mai intime ganduri ~i, eel mai important, n-a~
mai avea pe nimeni care sa-mi inteleaga cu adevarat nevoia de
GEORGE W. BURNS
a-mi provoca suferinta pentru a rna elibera de ea. Mi se pare ca 401
am gasit 0 cale prin care rna pot elibera de toata furia ce s-a adu-
nat in mine. 0 privesc cum dispare ~i am 0 senzatie placu ta ... ce
nu se compara cu nimic altceva, de fapt.
_ Ce altceva mai face taiatul pentru tine ~i doar el 0 poate
face? am continuat.
Dupa ce a stat 0 clipa pe ganduri, Jane a raspuns:
_ Imi permite sa am controlul asupra propriilor emotii, acti-
uni ~i rezultate. Intelege cii uneori am nevoie sa fiu furioasa pe
mine insami ~i ca este mai u~or sa fiu a~a dedit sa fiu vesela tot
timpul. Nu pot fi vesela tot timpul ~i el imi ingaduie sa fiu trista.
Nu e nicio problema daca sunt trista in preajma lui. Nu e accep-
tabil sa fiu trista in preajma altora, care imi tot spun sa rna inve-
selesc, pe dmd pe el nu it deranjeaza deloc ca nu sunt in apele
mele. Sa chiar ii place sa fiu a~a.
Dialogarea cu ajutorullntrebarilor
Pe masura ce dialogul nostru a continuat, i-am adresat lui
Jane 0 serie de intrebari:
- Ce intelege despre tine taiatul ~i nimeni altcineva nu este
in stare s-o faca? Ce se intampla atunci dind alegi sa pofte~ti
taiatul in viata ta in locul oricarei alte persoane? Cfmd este eel
mai probabil sa pofte~ti taiatul pe la tine? Tu e~ti cea care roaga
intotdeauna taiatul sa-~i petreaca timpul cu tine sau uneori te
roaga el sa va petreceti timpul impreuna?
- Imi in\elege nevoia de a fi singura ... nimeni altcineva nu
intelege asta, a raspuns ea. Atunci cand vreau sa fiu singura sau
nu vreau sa-mi petree timpul alaturi de membrii familiei, ei cred
ca ceva nu este in regula ~i incearca sa rna oblige sa fiu sociabila.
Vindecarea prin pove~ti • Imprietenirea cu propriile probleme

402 A~ vrea sa nu faci\ asta. Taiatului nu-i pasa daca vreau sa fiu .
gura. Lui Ii place mai mult a~a - de fapt insista s-o fac •. sm:
'" , , ' .,..1-1l11
1
place
., asta.
f imi place sa fiu singura. In felul acesta nu sunt nevo_
Ita sa ac conversatie cu nimeni, sa flecaresc sau sa rna prefa '
' c ca
totu I este. m regula. Detest sa fac asta . Oricum oamenii nu vorN'
afle ce al patit, a~a ca la ce bun sa mai Intrebi?
- Cum ai putea deveni chiar mai apropiata de taiat decat
e~ti acum? am Intrebat eu.
- Daca ar fi ca Michael ~i cu mine sa divortam, fara Indoiala
ca m-a~ baza pe taiat chiar mai mult decat acum. Sunt mornen_
te In care Michael rna surprinde Impreuna cu taiatul. Aceste
momente au fost foarte dramatice pentru mine ~i Michael. M-a
rnai 'prins I~ baie Irnpreuna cu taiatul, ~i trebuie sa intre cu forta,
ap~1 se prab~~e?te pur ~i simplu, rna ia In brate ~i plangem
amandOi. S-a mtamplat nu 0 data.
Erau informatii folositoare. Puterea pe care 0 avea taiatul asu-
pra lui Jane nu era totala: Michael reu~ea uneori sa se impuna
cu adevarat. Privind retrospectiv, acesta a fost momentulln care
directia Intrebarilor ar fi trebuit modificata, pentru a-i permite
lui Jane sa verbalizeze avantajele de a-I avea pe Michael drept
cel mai bun prieten, Insa ~ansa a fost ratata pe moment, a~a curn
se Intampla uneori la terapie.
in schimb, accentul a ramas pe apropierea dintre Jane ~i taiat.
intentia mea era de a stabili 0 legatura Intre furia lui Jane ~i
masura In care taiatulli afecta casnicia, Intr-un mod similar unei
relatii cu un alt barbat.
- Cum ai putea deveni ~i mai apropiata de taiat decat e~ti
acum? am Intrebat-o pe Jane. Ce soar schimba daca soar produ-
ce respectiva apropiere? Cum te simti dupa ce taiatul a fost pe
la tine?
GEORGE W. BURNS
_ Vreau sa-mi exprim Intreaga furie, dar nu intereseaza pe 403
. eni altcineva, a raspuns Jane irascibila. Cand mi se ia de toti
~~~din jur ~i vreau pur ~i simplu sa fiu furioasa, el rna lini~te~te,
entru moment.
p Observapa anterioara a lui Jane cum ca vrea ca Michael sa fie
abil sa-i implineasca toate nevoile satisfacute de taiat ~i sa
cap
oata apela la el, nu I ' sau Ia 0 I
a un cutlt ' d eras, ml-a
ama . 0 fen 't
~ontextul potrivit pentru a 0 Indemna sa se gandeasca In ce fel i
soar schimba viata, dadi ar fi ca Michael sa-i Imp!ineasca aceste
nevoi.
_ Acesta este unul dintre lucrurile care rna deranjeaza, a con-
tinuat Jane. E ca ~i cum el [taiatul] ar ca~tiga In fata lui Michael
de fiecare data. Michael vrea cu disperare sa fie alaturi de mine,
dar ell 11 resping. E aproape ca ~i cum Michael ar fi gelos pe
taiat, de parca acesta ar fi un alt barbat. Nu e bine deloc pentru
casnicia noastra.
Am insistat sa ia in considerare varianta preferabila ca
Michael sa fie cel care Ii Imp!ine~te nevoile, nu taiatu!, sublini-
ind consecintele relationale ale dependentei de taiat.
_ Nici nu se pune problema, mi-a raspuns Jane pe un ton
ostil. Tocmai mi-a devenit !impede ca, daca ar fi sa devin mai
apropiata de e!, sotul ~i familia pur ~i simplu m-ar abandona.
Nu pot face fata situatiei actuale - daramite daca lucrurile se
inrautatesc. Ai prezentat taiatul de parca m-ar ave a complet
sub controlullui. Nu e asa; nimeni nu are atat de mult con-
trol asupra mea. Sunt mai puternica decat taiatul ~i, daca vrei
sa-i declar razboi, voi ca~tiga. Daca nu rna crezi, stai numai
sa vezi.
Intrebarile au trecut de la avantajele de a fi apropiata de taiat
la avantajele de a fi mai apropiata de Michael. intrebarile mele
Vindecarea prin pove~ • Ymprietenirea cu propriile probleme
404 o indemnau sa formuleze cateva dezavantaje ale faptului ea
taiatul este cel mai bun prieten al ei, sa-~i imagineze viata fara
taiat ~i sa-I aleaga pe Michael drept cel mai bun prieten, in 10CUI
taiatului. Am incurajat-o sa-~i manifeste furia fata de faptul ea
indraznisem sa sugerez ca nu este la fel de putemica sau de sta-
pana pe situatie ca taiatul.
- Cine ar fi cel mai bun prieten al tau, daca ar fi ca taiatul
sa te paraseasca vreodata, chiar ~i pentru 0 scurta perioada? am
intrebat eu.
- Nu ~tiu ce vrei sa sugerezi, a raspuns Jane, dar ti-am spus
deja ca nu este mai putemic decat mine. Daca se va pune pro-
blema cine va parasi pe cine, eu voi fi cea care 11 va parasi pe el,
nu invers.
Crearea unui "plan de lupta"
Suntem convin~i ca aceasta modalitate de a dialoga a avut
succes in cazullui Jane mai ales datorita aliantei terapeutice soli-
de create impreuna cu ea. Metoda a avut scopul de a folosi per-
spectiva c1ientei pentru a realiza schimbarea. Cu mai multe pri-
lejuri afirmase ca nu accepta u~or ca cineva sa sugereze ca nu
este in stare sa actioneze. Atatarea deliberata a clientilor intr-un
mod atat de fati~ provocator poate ca nu este intotdeauna cea
mai inteleapta cale de urmat, insa reactia lui Jane a indicat ca
obiectivele terapeu tice fusesera, in cea mai mare parte, realizate.
Mai ramasese s-o ajutam sa-~i creeze un "plan de lupta", pen-
tru reducerea timpului petrecut cu taiatul :;;i apelarea la Michael
pentru sprijin.
- Ce ai avea de c3:;;tigat, daca ar fi sa renunti la taiat, chiar ~i
pent~ 0 scurta perioada? am intrebat-o eu. . la mine, sunt mai deprimata, mai furioasa, relatiile cu ceilalti
GEORGE W. BURNS
_A~ avea 0 relatie mai apropiata cu Michael. Asta I-ar face ~OS
foarte fericit ~i, daca a~ avea 0 casnicie mai fericita, m-a~ stradui
ai mult sa-I satisfac in pat, a spus Jane. .
JT\ _ Ai avea relapi mai apropiate ~i cu altcmeva?
_ Desigur, a raspuns Jane. Familia mea 11 ad ora pe Michael
. detestll. felul in care rna port cu el. Michael discuta cu mama :;;i
~1 fratele meu despre problemele cu care rna, con f run t'd :;;1 espre
~Iatia noastra mai mult decat a~ face eu vreodata. Ei nu inteleg
~ed;t cii am un sot iubitor care vrea sa-mi satisfaca toate dorin-
tele ~i urasc faptul Cll. 11 resping. Bineinteles, rna iubesc :;;i Ie este
teama. Considera ca taiatul este foarte periculos, ~i Ie inteleg
punctul de vedere. , A ' " A •
Pentru a-i sugera lui Jane cum sa mceapa sa faca loc m v1ata
ei persoanelor apropiate carora Ie pasa cu adevarat de buna sta-
rea sa, am intrebat-o:
_ Cine mai are cateva dintre insu~irile care iti inspira incre-
dere la taia t?
_ Ori de cate ori Ie ofer ocazia, toti asculta ce am de spus ...
mai ales Michael. Pur ~i simplu detest cii nu-i ofer foarte des
aceasta ocazie, a continuat ea printre suspine.
Pentru a afla mai multe detalii, am intrebat-o:
- Cand te hotara~ti sa apelezi la oricine altcineva in afara de
taiat, pentru a-p alina durerea?
- Atunci cand simt ca sunt iubita ~i nu sunt deprimata, a
riispuns ea.
- Deci exista 0 legaturii intre tiiiat ~i depresie? A~a te deza-
mage~te tiiiatul, Jane, inlesnind aparitia depresiei? am intrebat
eu.
- Da. Dar 0 face ~i in multe alte feluri ... Atunci cand vine
Vindecarea prin pove~ti • tmprietenirea cu propriile probleme
 406
sunt mizerabile ~i ajung sa am 0 parere foarte proasta d
. , - . N" - - . eSpre
mme msaml. ICI macar nu rna slmt frumoasa sau atra -
e C - t . .f
r. urn sa e slm\1 rumoasa sau atragiitoare, dlnd e~ti
gatoa_
T- rh' f ,nevo_
I a sa por.1 am~ oarte largi, pentru a-Ii acoperi cicatricile?
Nu pot purta hame provocatoare, 0 pereche de bikini sau d'
. . .. ~i nu rna simt atragatoare . Probabil ca- aces-e
pantaloni scurti.
ta este mohvul pentru care nu pot avea 0 viata sexuala- . sa-i preia rolul. Odata ce Michael ~i-a revendicat locul cuvenit,
f- - . . . satis_
acatoare cu MIchael. Pur ~I simplu nu rna simt atragat
M'IC h i' - oare
. ae .menta mai mult de-atat, a spus Jane, nemaipu t'an-.
d U-~I re\me suspinele.
- A~a te face taiatul sa te sim\i, Jane ... neatragatoare urat-
nedemna de Michael? ' a,
-:- Da, a raspuns ea, cu capul plecat.
In' ciuda sentimentelor ce 0 incercau, Jane era 0 tanara f _
~oasa, atat fizic, cat ~i suflete~te. In mod evident, atat Mich:
cat ~i membrii familiei lui Jane erau de aceea~i parere. ' ei. $i-a recapatat interesul pentru scris, 0 alta sursa de pUicere
. Lax (1992) a observat urmiitoarele: In terapie, discursu-
nle/perspectivele noi pot aparea in urma interac\iunii din-
tre metaforele ~i formularile clientului ~i cele ale terapeutu-
lui. Astfel, terapeutul se poate concentra asupra a ceea ce nu
J es~e spus de clien\i ~i Ie poate oferi 0 perspectiva diferita, ca
o Imagine reflectata" (p. 72). Discu\ia terapeutica purtata cu
Jane a devenit 0 imbinare de metafore, formulari ~i ganduri
comune. Jane a fost incurajata sa exprime pe cale verbala ceea
ce tine de nonverbal, lucru ce a perm is aparitia unor in\ele-
suri diverse. . ~i de hotarata.
- Michael crede di sunt frumoasa, in ciuda cicatricilor... ~i
detesta ca port hainele astea neglijente, a spus Jane. Vrea sa arat
ce atragatoare sunt ~i sa fiu mandra de asta. $i am s-o fac. Sa
vezi numai cum voi arilta la ~edin\a urmiitoare.
GEORGE W. BURNS
407
Aplicarea rezultatului metaforic
La ~edin\a urmiitoare, Jane arata grozav. Stralucitoare, in ve~­
rninte colorate, stranse pe trup, il adusese pe Micl;1ael cu ea. M-a
anun\at ca s-a hotarat sa declare razboi taiatului, spunand ca ii
este prieten doar in aparen\a ~i ca a izbutit sa-I lase pe sotu l ei
iar Jane i-a permis sa ~i-I revendice, restul problemelor au dis-
parut. Jane ~i Michael au declarat despre via\a lor amoroasa ca
ofera "un nou in\eles no\iunii de placere sexuala".
_ Nu rna voi mai privi cum fac sex cu Michael, a continuat
Jane. Sexul este 0 treaba mult prea distractiva ca s-o ratez.
Depresia i s-a ameliorat treptat, a devenit mai interesata de
cursurile de la facultate, nu s-a mai inchis intre cei patru pereli
ai apartamentului ~i a reinnodat rela\iile cu parin\ii ~i cu fratele
~i mandrie.
Roth ~i Epston (1996) au observat urmiitoarele: "Daca cine-
va considera ca are 0 rela\ie cu 0 problema (prin obiectiva-
rea sau personificarea acesteia), in loc sa considere ca are 0
problema sau di este 0 problema, apare imediat posibilitatea
renegocierii acelei rela\ii" (p. 149). Tocmai aceasta posibilitate
a renegocierii am sperat noi sa 0 descopere Jane de una singu-
ra. Nu numai ca a fiicut-o, dar ne-a ~i insufle\it prin capacita-
tea ei de a-~i renegocia relalia intr-o maniera atat de categorica
Atunci cand am chestionat-o in timpul ~edin\ei de urmarire
de un an, Jane a confirmat cele de mai sus:
_ Totul are legatura cu ziua aceea in care am fost violata.
Mi-am pierdut in intregime respectul de sine ~i speran\a. Cu
Vindecarea pri" pove~ti • Imprietenirea cu propriile probleme
408 toate ca mi-a luat totulln acea zi, persoana respectiva mi-a dat
totul ina poi, facandu-ma sa fiu mai putemica.
A spus ca este "nespus de fericita" aliituri de Michael ~i mi-a
dat vestea pi ina de bucurie ca este Insarcinata cu primul copil.
La ~din!a de urmarire de doi ani, Jane era 0 mama ~i 0 sOlie
fericita, descriindu-~i viata drept lipsita de suferin!e sau regre-
te, plina de rela\ii semnificative ce nu aveau legatura cu taiatul.
I$i gasise 0 noua pasiune: ajuta voluntar alte persoane ce erau
constranse sa se implice Intr-o relalie cu taiatul. A spus ca taiatul
Inca traie$te, este prietenul multora, trecand pe la al!ii ~i Imprie-
tenindu-se cu ei pentru un timp.
- $tiu ca poate reveni oricand. E prieten numai de fa\ada,
[Insallmi este toh.l~i prieten ~i va fi alaturi de mine daca voi
avea nevoie de el, Insa In acest moment rna pot descurca fara el.
Voi face tot ce Imi sta In putin\a pentru a-i ajuta $i pe al\ii sa se
descurce fara el.
Un comentariu de lncheiere
Atunci cand tratam cIienli ce se confrunta cu dificulta\i grave,
cum ar fi actele de automutilare ce faceau temporar parte din
via\a lui Jane, am descoperit ca folosirea metaforelor este 0 moda-
litate eficienta de a ac\iona raportandu-ne la cadrul de referin\a
al cIien\ilor, pentru a gasi cai mai sigure de gestionare a relali-
ilor $i a suferin\ei prin care trec. Crearea unor rela\ii metaforice
cu "problemele" permite terapeu\ilor sa poarte conversa\ii fara a
folosi un limbaj "Imbibat" de probleme sau boli ~i sa alunge orice
blinuiala ca problema ar face parte din Insa$i fiin\a cIientului.
Clien\ilor Ii se permite sa descopere 0 cale spre realita\ile prefe-
rate, In care nu sunt nebuni sau bolnavi, $i sa gaseasca solupi fara
GEORGE W. BURNS
sii-~i modifice identitatea ca oameni. Posibilita\i anterior imposi- 409
bile pot fi.acum in\elese, discutate, crezute $i traite. Clienpi pot
leca de la terapie fara "problema" $i cu sinele n~tirbit. Putem
~ilSi solu\ii fara sa ne atingem de fiin\a, personalitatea, trilsaturi-
Ie c1ien\ilor sau de orice altceva pretuiesc ei (Hoyt, 1996; Ray ~i
Keeney, 1993; White, 1989; White $i Epston, 1990).
Referinte bibliografice
Bateson, G., Jackson, D., Haley, J. $i Weakland, J. (1956). "Toward
a Theory of Schizophrenia". Behavioral Science, vol.
1(4), pp. 251-264.
Bateson, G., Jackson, D., Haley, J. $i Weakland, J. (1963). "A
Note on the Double Bind". Family Process, vol. 2(1),
pp. 154-16l.
Cecchin, G., Lane, G. ~i Ray, W. (1994). The Cybernetics of
Prejlldices ill the Practice of Psychotherapy. Londra:
Kamac Books.
Fisch, R., Weakland, J. 1?i Segal, L. (1982). The Tactics of Challge:
Doillg Therapy Briefly. San Francisco: Jossey-Bass.
Gale, J. E. $i Long, J. K. (1996). "Theoretical Foundations of
Family Therapy". In F. P. Piercy, D. H. Sprenkle 9i J.
L. Wetchler (coord.), Family Therapy SOllrcebook (edi\ia
a doua, pp. 1-24). New York: Guilford Press.
Hoyt, M. F. (coord.). (1996). Constrllctive Therapies 2. New York:
Guilford Press.
Jackson, D. (1955). "Therapist's Personality in the Treatment
of Ambulatory Schizophrenics". AMA Archives of
Neurology and Psychiatry, vol. 74, pp. 292-299.
Vindecarea prin pove~ti • Imprietenirea cu propriile probleme
410 Jackson, D. (1957). "The Question of Family Homeostasis" Weakland, J. (1967). "Communication and Behavior". American 411
Psychiatric Quarterly Supplement, vol. 31 (partea 1): Behavioral Scientist, vol. 10(8), pp. 1-3.
pp.79-90.
White, M. (1989). "The Externalizing of the Problem an,d the
Jackson, D. (1967). "Pain is a Prerogative". Medical Opinion and Re-Authoring of Lives and Relationships". In M.
Review, vol. 3(11), 110-114. 'White, Selected Papers (pp. 5-28). Adelaide, Australia:
Jackson, D. ~i
Haley, J. (1957). Fiira titlu (inregistrare audio Dulwich Centre.
~itranscriere originalii nepublicatii). Palo Alto , White, M. ~i Epston, D. (1990). Narrative Means to TIlerapeutic
California: Bateson Research Project. Ends. New York: Norton.
Lax, W. D. (1992). "Postmodern Thinking in Clinical Practice". In
S. McNamee ~i K. J. Gergen (coord.), Therapy as Social
COllstruction (pp. 69-85). Londra: Sage.
Madanes, C. (1990). "Strategies and Metaphors of Brief
Therapy". in J. Zeig ~i S. Gilligan (coord.), Brief
Therapy: Myths, MetllOds, and Metaphors (pp. 18-35).
New York: Brunner I Maze!'
Ray, W. ~i Crawford, A. (1991). "The Function of Symptoms in
Institutionalized Adolescents". Louisiana Counseling
Journal, vo!. 2, pp. 61-65.
Ray, W. ~i Keeney, B. (1993). Resource Focused Therapy. Londra:
Karnac Books.
Roth, S. ~i Epston, D. (1996). "Consulting the Problem About
the Problematic Relationship: An Exercise for
Experiencing a Relationship with an Externalized
Problem". in M. F. Hoyt (editor), Constructive
Therapies 2 (pp. 148-162). New York: Guilford Press.
Sutton, J., Ray, W. ~i Cole, C. (2003). "The Ties That Bind:
Breaking a Relational Impasse". Journal of Brief
Therapy, vol. 2(2), pp. 109-118.

GEORGE W. BURNS V;ndecarea prin povelti • Imprietenirea cu propriile probleme

 CAPITOLUL 16 Erickson Institute of Victoria). Autor al doua volume, in pre- 413
zent lanseaza 0 serie de DVD-uri cu demonstra\ii de consiliere
~i hipnoza (a se vedea sectiunea bibliografica).
Rob se considera norocos ca are ~apte copii, rezultati din
doua ciisnicii, ~i trei nepo\i. Excursiile in salbaticia Australiei ~i
cantatulla vioara sunt doua dintre preocuparile sale preferate,
Noapte buna, vise placute, ]nsa pot fi amanate, caci placerile oferite de predare, inva\are
~i conversa\ii, activitati practicate atat in Australia, cat ~i peste
rechi nii sa te sa rute! hotare, ocupa un loc din ce in ce mai important in viata sa.

Prezentarea capitolului
lICe lipse~te?", in metafore
In cazul de fa\a, Rob deserie 0 unica ~edinta de hipnoza de
scurta durata, cu 0 feti\a in varsta de noua ani, ce inva\a sa
ROBERT MCNEILLY
scape de pavor noclurnus (spaime nocturne). Astfe!, Rob ne ofera
un exemplu clar al felului in care 0 abordare focalizata pe solu-
tie a folosirii pove~tilor terapeutice poate fi eficienta intr-un
Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala
mod fermecator. Straduindu-se sa creeze 0 metafora in colabo-
~i profesionala
rare, Rob seoate in eviden\a faptul ca, intrucat sursa de inspira-
lie a pove~tii ~i pa~ii urmati pentru atingerea rezultatului i-au
Robert McNeilly, licen\iat in medicina a studiat medicina ~i a
aparlinut clientei, acesteia i-a fost u~or sa asimileze beneficiile
de\inut un cabinet medical in Melbourne, Australia, inainte de
oferite de metafora. In centrul aetivita\ii lui Rob se afla intre-
a deveni interesat de consiliere ~i de hipnoza, din dorin\a de a
barea: "Ce lipse~te?" Sa in\elegi ce are nevoie clientul pentru
Ie oferi pacientilor mai mult dedit investigatii, trimiteri ~i pilule.
a-~i rezolva problema poate scurta perioada dedicata realizarii
Atras de stilul terapeutic practicat de Milton Erickson, a studiat
anamnezei ~i analizarii problemei, orientand mai eficient inter-
alaturi de acesta cateva saptamani, de-a lungul ultimilor ani de
viata ai lui Erickson. ven\iile metaforice spre obiectivul dorit de client. Discu\ia pre-
zentata aici a fost purtata pe un ton relaxat ~i jucau~, sporind
Rob face parte din mai multe organiza\ii profesionale din
probabilitatea ca inva\amintele sa devina trainice in cazul clien-
domeniul hipnozei, al psihoterapiei ~i al consilierii, fiind director
tei ~i sporind, de asemenea, satisfac\ia personala ~i profesionala
a~ Centrului de Terapie Eficienta (Centre of Effective Therapy)
a terapeutului.
~I al Institutului Milton H. Erickson din Victoria (Milton H.

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin poveJti· Noapte buna, vise pUicute, rechinii sa te sarute!
414 Ca racteristici Ie tera peutice noapte de noapte, de cateva luni bune~ i~spaimantata. d~ co~m~- 415
ri cu rechini ce se reped la ea s-o manance. Spenata ~l nemal-
Problemele abordate r:tilnd sa doarma, se ducea in dormitorul parintilor ~i se urca in
• Anxietate Pat cu ei. Ace~tia erau ingrijora\i de suferinla evidenta a fiicei, in
• Anxietate de separare ~uda vorbelor du1ci pe care i Ie spuneau, a asigurarilor ~i chiar
• Rela\ia parinte-copil a disciplinei impuse, ~i i~i doreau cu disperare sa aiba ei in~i~i
• Rela\ionare redusa cu cei de-o seama parte de lini~te ~i de odihna. Totulincepuse cu cateva luni in
• Suptul degetului mare unna, cand Angela urmarise 0 inregistrare video a filmului Falci.
_ Ce ai putea face chiar inainte de cu1care, pentru a te sim\i
Resursele dezvoltate in siguran\a? am intrebat-o pe Angela.
• In!elegerea felului in care pot fi materializate lucrurile _ Citesc cartile din seria Harry Potter in timpul zilei, a ras-
• Deprinderea capacita\ii de a face alegeri puns ea. Poate ca ar fi bine sa Ie citesc. seara. ..•..
• Preluarea controlului Atunci cand am discutat despre placerea de a Clll cartile dm
• Deprinderea capacita\ii de relaxare seria Harry Potter, ochii Angelei s-au luminat, chipul i s-a des-
• Dezvoitarea inva\arii prin joc tins, a ramas in intregime nemi~cata ~i a zambit. Am interpre-
• Dezvoltarea rela\iilor pozitive tat toate acestea drept un indiciu ca suntem pe calea cea buna.
• Dezvoltarea experien\elor placute Discutam despre ea ~i despre ceea ce Ii face placere, nu des-
pre chestii plictisitoare de oameni mari legate de probleme ~i de
Rezultatele vizate felulin care s-ar cuveni sa fie ea. Dispozi\ia Angelei era foarte
• Reducerea anxieta\ii diferita de cea din momentul in care matu~a sa ma informa des-
• Mai multa independen\a pre co~maruri ~i despre filmul care 0 inspaimantase.
• Noi rela!ii de prietenie Discutam, faceam conversa\ie ~i incepuse sa ne pladi sa
• Incetarea obiceiului de a suge degetul mare comunicam. Aici doresc sa scot in eviden\a importan\a faptului
cii Angela a fost sursa continutului conversatiei. A fost yorba in
o participanta la un curs de hipnoza ~i-a adus la mine nepoa- intregime despre cartea, placerea ~i alegerea ei. Eu nu ii impu-
ta in varsta de noua ani. Angela era 0 fetila tacuta, cu un zam- neam nimic. Pe deasupra, datorita faptului ca ea alesese acest
bet simpatic, ~i s-a simtit in largul ei atunci cand s-a cocolat pe subiect drept raspuns la intrebarea mea despre siguran\a, se cre-
scaun ~i am inceput sa discutam pentru prima oara. Privirile i ase deja 0 atmosfera de siguran\a pe masura ce discutam. Resursa
s-au imblanzit ~i pe chip i-a aparut un zambet degajat pe masu- lipsa - In cazul de fata, siguranta - a inceput sa se fad sim\ita
ra ce am inceput sa ne cunoa~tem mai bine. Se trezea tipand in InCapere, In conversa\ie ~i, mai ales, in trairile Angelei.

GEORGE W. BURNS Vindecarea pri" pov~. Noapte bun~, vise pl~cute, rechinii s~ te sarute!
416 o initiere personala in arta povestirii
Ini\ierea mea in folosirea pove~tilor in terapie a inceput
odata cu prima vizita pe care i-am facut-o lui Milton Erickson
in 1977. Inca lucram in domeniul medicinei generale, folo~
seam hipnoza "traditionala" de aproximativ cinci ani ~i eram
tot mai entuziasmat de felul in care hipnoza Ii poate ajuta pe
oameni. La Inceput, eram paralizat de teama atunci dind I-am
abordat pe Erickson, caci II considerasem drept "maestrul"
meu ~i eram cuprins de venera\ie in fa\a capacita\ii sale de
perceptie, a adaptabilita\ii ~i in\elepciunii pe care Ie dobandise
In urma a 50 de ani de intensa dezvoltare personal a ~i profesi-
onala. Cum puteam face vreodata ceea ce flicea el? Cum putea
egala cineva capacitatea lui de In\elegere rapida ~i eficienta a
unei situa\ii In aparen\a imposibil de complicate? $i apoi mai
era talentullui de a spune pove~ti, extrase dintr-o colec!ie infi-
nita ~i.cu 0 multime de variante subtile. Mi-am reluat vechiul
obicei de a Ie citi c1ientilor scenarii, mai Intai "aducandu-i In
starea de hipnoza".
In timpul primei vizite pe care i-am facut-o, Erickson m-a
intrebat chiar din prima zi ce vreau sa inva\. I-am spus eli nu
Inteleg cum poate fi folosita hipnoza in managementul dure-
rii. M-a pus sa stau pe un sdlunel incomod, m-a ajutat sa intru
eu insumi In starea de transa ~i mi-a spus mai multe pove~ti.
Inca imi amintesc cateva dintre ele. Atmosfera ~i taicullor mi-au
dimas In memorie limp de aproape 30 de ani.
Dupa ce am stat mai mult de trei ore intr-o pozitie tot mai
dureroasa, am avut prilejul de a-mi gasi propriile cai prin
care sa fac fa\a durerii. Dupa ce am ie~it din stafea de hip-
noza, i-am cerut lui Erickson ni~te lamuriri In legatura cu
GEORGE W. BURNS
experienta prin care tocmai trecusem. Acesta a com prim at 417
experienta ~edintei de tr.ei ore intr-o singura fraza: :,:eea ce
simpm depinde de felul In care ne concentram atentla . Daca
rni soar fi spus numai atat, versiunea scurta, experienta mea ar
fi fost foarte diferita. Pove~tile pe care mi Ie-a spus Erickson
au adaugat structura, substanta, context ~i inteles conceptelor
pe care Ie invatam. Au ajutat conceptele pe care mi Ie prezenta
sa-~i gaseasca ecou in mintea mea, sa-~i creeze singure asocieri
complexe, in aceea~i masura individuale ~i personale. Drept
urmare, intelesul personal al pove~tilor mi-a dimas in memo-
rie pana in ziua de azi.
Erickson incuraja intotdeauna oamenii sa fie ei in~i~i ca tera-
peup, c1ienti ~i persoane. Se simtea jignit daca cineva incerca
sa-i maimutareasca personalitatea, cuvintele, expresiile, accen-
tul, ~i chiar sublinia sarcastic ca nu are niciun rost sa incerce sa-I
imite cineva, fiindca n-ar fi in stare, chiar dacli ar vrea. Sclipirea
din ochi ce-i insotea vorbele facea sa dispara orice suspiciune
de aroganta, iar ascultatorul se simtea pus la incercare, ~i totu~i
IDcurajat.
In ciuda asigurarilor date de Erickson, aveam in conti-
nuare putine sperante ca voi fi in stare sa gasesc puterea de
a spune pove~ti folositoare. Pove~tile nu au fiicut parte din
copilaria mea. Citeam foarte putin. Privind in urma, imi dau
seama acum ca eram convins ca exista doua tipuri de terape-
uti: cei care ~tiu sa spuna pove~ti ~i cei care nu ~tiu. Pe mine
rna incadrasem in categoria din urma. Atunci cand citeam
carti despre metaforele terapeutice, eram ~i mai cople~it de
relativa mea nepricepere in comparatie cu talentul autorilor.
Treceam de la speranta la deznadejde cand rna gandeam la
toate aces tea.
Vindecaro prin poveJtt. Noapte buna, vise placute, rechinii sa te sarutel
418 Crearea a~teptl!rilor1n mintea clientului
. Amintesc despre ~~erea mea in folosirea pove~tilor terapeu_
lice deoarece a cOnslitUit un factor formaliv pentru slilul pe c
Alfl
I 0 osesc acum A In cazuri precum cel al Angelei. Atunci cand
are
Angela a lansat singura propunerea de a cili Harry Potter la or
de cuicare, am intrebat-o: a Acum capva ani, predam un curs de hipnoza ~i m-am trezit
- Putem sa ne prefacem ca suntem altcineva?
. ~ge~a s-a in"voit plina de entuziasm, inchizand ochii pentru
a-I fi mal u~or sa se prefaca.
-:- Inchipuie-p ca e~ti sora lui Harry Potter, i-am sugerat eu
apm. De vreme ce el este vrajitor, ~i tu ai putea fi vrajitoare nu
incuiata9 . '
Angela era foarte dornica sa intre in joc ~i a devenit tot mai
caplivata de experienta.
- Ca vrajitoare, pop face vraji, i-am sugerat eu 0 noua idee.
Ce fel de vraja crezi ca poti crea pentru a te apara de rechini?
am intrebat-o apoi.
Am subliniat faptul ca nu ~tiu care este cea mai buna cale, cea
mai potrivita vraja sau in ce mod poate proceda.
- Ai putea incerca sa descoperi cum te-ai putea bucura de
aceasta experienta, am adaugat eu.
" Angelei i se citea pe chip un interes plin de bucurie, pe masu-
ra ce devenea tot mai captivata de experienta. Era uimitor de
lini~tita pentru un copil de noua ani ~i parea sa uite de mine ~i
de lucrurile din jur pe masura ce-~i urzea vraja - propria vraja!
Rugand clienpi sa-~i creeze singuri experienta, va asigurap
ca aceasta Ie va apartine. Gind Ie ceri clientilor 0 poveste, in
9 Termen care desemneaz:i oamenii de rand, ~r:i puteri magice, in lumea lui Harry Potter
(n. trod.).
GEORGE W. BURNS
loc de a le-o da tu, exista toate ~ansele de a-i implica in propria 419
diutare, determinandu-i sa creeze asocieri personale, adaptate
individual.
Unde putem diuta metafore?
eli habar n-am ce poveste sa spun atunci cand demonstram cum
pot fi incluse pove~tile intr-o ~edinta de hipnoza. Sa-ti pierzi
inspirapa este 0 treaba neplacuta in orice situape, dar sa te afli
in postura profesorului 9i oamenii sa se a~tepte sa depi niscaiva
talente in domeniul in care predai a sporit ~i mai mult stinghe-
reala. Neavand nicio idee magica, insufieptoare, plina de imagi-
nape, m-am trezit intr-un punct mort. Oare nu este aceasta situ-
apa in care se trezesc adesea clienpi no~tri? Prin urmare, m-am
hotarat sa spun 0 poveste din perspectiva experientei respec-
tive, 0 poveste despre cineva cunoscut care s-a trezit fara grai
atunci cand trebuia sa vorbeasca in public. Personajul s-a simtit
stingherit, a zambit in sinea lui umilit, a tras aer in piept ~i a
reu~it sa articuleze cateva cuvinte, apoi inca vreo cateva ~i apoi
~i-a recapatat cursivitatea. Pe masura ce rosteam cuvintele, mi-a
venit in minte 0 idee de poveste, apoi inca una, apoi 0 puzde-
rie. Situapa a fost salvata, iar reputapa mea de profesor a ramas
ne~tirbita. Mai mult, participanpi au parut sa se distreze auzind
despre momentul meu delicat, s-au regasit in experienta ~i au
invatat cum pot solupona 0 situape similara in timp ce trateaza
un client.
Am inceput sa inteleg ca pove~tile sunt utile din punct de
vedere terapeutic, daca indeplinesc criterii legate de nevoile
~i experientele clientilor. Tinand seama de aceasta, am putut
vtndecarea prin poveJti. Noapte buna, vise pl~cute, rechinii sl!!l te sarute!
 420 incepe apoi sa analizez impreuna cu clienpi intrebarea: "Ce lip_
se~te?" Pentru mine, aceasta intrebare mai presus de toate cele-
lalte lamure~te care poate fi tema pove~tii. Daca clienpi sUfera
de anxietate ~i ceea ce Ie lipse~te este increderea in sine, este
evident ca trebuie cautata 0 poveste care transmite ceva des-
pre capacitatea de a evolua de la anxietate la increderea in sine.
Daca ceea ce ii lipse~te cuiva care sufera de depresie este un
motiv pentru a continua sa traiasca, atunci 0 poveste despre
gasirea motivapei va fi, evident, relevanta.
Exista multe surse de inspirape pentru metaforele terapeutice
potential folositoare. Terapeupi pot cauta pove~ti in mitologia
clasica, in literatura, in emisiunile de televiziune sau in filme. 0
sursa de inspirape pe care-mi place in mod deosebit s-o inves-
tighez este insu~i clientul. Intrebandu-i pe clienp ce Ie place sa
faca, ce Ie face placere sau ce ii amuza, pop afia, dupa cum se
poate biinui, 0 mulpme de pove~ti legate de activitaple respec-
tive. Deoarece sunt placute, aceste activitap au 0 relevanta per-
sonala pentru fiecare client ~i nu au presupus existenta vreunui
conflict. Implicandu-ne in activitap placute, ne dezvoltam abi-
litaple, resursele ~i metodele de ajustare esenpale pentru expe-
rienta respectiva.
Daca unei persoane ii place pescuitul, de exemplu, ceea ce
~i-ar putea dori este sa scape de presiunile viepi de zi cu zi, sa
petreaca timp de una singura, in natura sau sa se bucure de 0
perioada de lini~te. Cunoa~terea acestor aspecte este in masu-
ra sa imbunatateasca pove~tile pe care Ie-am putea crea por-
nind de la subiectul preferat al clientului: pescuitul. Daca unei
persoane ii place sa se plimbe prin padure ~i ceea ce 0 bucura
cel mai mult este sentimentul de libertate, atunci libertatea ar
putea fi emopa ce confera interes ~i relevanta pove~tilor despre
GEORGE W. BURNS
rsiile in natura. Aceste pove~ti au noima pentru clienti, 421
exCU • . t" I .
de vreme ce sunt legate de 0 parte importanta. a. ~~e:11 .or ~l
cons tJ'tul'e 0 manifestare individuala a personaiItat11 fiecarUla
dintre noi.
intrebarea: "Ce nu merge?" adresata clientului ne va face
sa pornim intr-o cautare a cauzelor ~i a explicapil.?r de natura
tolouica ale motivului pentru care acea persoana se confrun-
pa 0- • A AbC r t ?" Al
ta CU respectiva problema, pe cand mtre area" e Ipse~ e. ~
A druma pe client intr-o directie diferita. Este 0 intrebare on-
m
entata spre gasirea unei solupi. Aceasta abor d are onenta
. ra ~e
solupe scoate in evidenta punctele tari ~i abilitatile .ce trebUle
rememorate, regasite sau invatate din nou. Descopenrea resur-
selor clientului ~i refacerea legaturii sale cu acestea reprezin-
ta 0 componenta fundamentala a oricarei abordari orientate pe
solutie . Abordarile orientate spre solutie nu pleaca de la pr~­
misa ca avem 0 problema din cauza unei deficiente patologl-
ce provocate de 0 trauma din trecut, ci mai degraba considera
di problemele sunt consecinta indepartarii de anumite resur~e
preexistente. Mecanismul oricarei abordari orientate pe solut1e
este cel al refacerii legaturilor (McNeilly, 1994,2000; O'Hanlon
~i Weiner-Davis, 1989). . • AA .
Intr-o discupe personala, Michael Yapko ml-a spus ca Ii mgn-
joreaza faptul ca, de prea multe ori, pove~tile sunt lasate ,,!n
pragIlI" experientei clientului, precum un bebelu~ abandon~t: ~
speranta ca cineva Ie va "primi" inauntru. Adaptarea teraplel m
functie de fiecare client in parte reprezinta una dintre numeroa-
sele ~ontributii aduse de Erickson in acest domeniu, ideea fiind
ca adaptarea' pove~tilor terapeutice in functie de. fieca.re clie.nt
va face ca acestea sa fie intelese, asimilate, apropnate ~l foloslte
intr-un mod ce imbunatate~te invatarea.
Vindecarea prin poveJti • Noapte buna, vise placute, rechinii sa te sarute!
 422 solutiei lor ~i, procedand astfel, clientii i~i sporesc convingerea 423
Accesarea resurselor unice ale fiedirui client
ca solutia este reala. Atunci cand am Intrebat-o: "Cu ce te-ar
utea ajuta asta?", Angelei i-a venit in mod spontan ideea de a
Pe cand se distra imaginandu-~i di este sora lui Harry P
~i f
v Yo' otter festa lumina aducand in prim-plan rechinii. Dorint a de a face
y ca ace vraJI ce 0 pot apara de rechini, pe chipul Angel .
a~temut un zambet lars. el S-a aceasta era 0 dovada a faptului ca deja se produsese 0 schimbare
importanta. Imaginea rechinilor fusese inspaimantatoare pana
- M-am inconjurat cu 0 lumina alba! m-a anuntat ea ]"
de curand. Acum, Angela afi~a 0 atotputemicie evidenta, ale-
v

de mandrie. . p Ina
gand co~tient ~i de bunavoie sa evoce singura imaginea rechi-
Parea peAdepl~ incredintata ca traie~te 0 experienta reala.
nilor. Pentru mine - ~i, mai important, pentru ea - nu putea
Atuncl cand ml-am exprimat indoielile intreband-o' C
te t' ." Uce exista 0 dovada mai solida a redobandirii controlului.
-ar
S. pu ea aJuta
. asta?", a insistat ca lumina alba are s-o prot'
eJe- Atunci cand m-a informat ca rechinii pleaca, a facut-o Intr-un
z~. ~gu~anta ~l ~rAa ~pr~sio~anta. Pentru a-~i dovedi spusele, a
mod banal, ca ~i cum i se parea aproape plictisitor sa spuna a~a
"mVltat rechinii m JOc ~l a zambit ~i mai larg, cu 0 satisfach .
mai ev'd tV . IV A I·e ~l ceva. Parca era punctul care marcheaza sfar~itul unei fraze -
1 en a ~l cu rea a mcredere in sine. Apoi mi-a spus, oare-
cum condescendent: sfar~itul problemelor ei.
- Rechinii incearca sa ajunga la mine prin vra)' a alba da
tfi"d v
po, m ca este 0 vraja protectoare. Se enerveaza ~i se plictise
,rnu "ee lipse~te?", In terapie
entru .ca nu po tf"
v
s a~~a cu colpi vraja alba. Acum ypleaca. sc
P v
o poveste sufista ne spune cum Nastratin Hogea, a~ezat In
Sentimentul ca depne controlul asupra propriei experiente in
patru labe, I~i cauta cheia de la u~a casei sub lumina raspandi-
loc sa fie dominata de t~ama de rechini, era tangibi!. .,
v ta de un felinar strada!' Indelung rabdatorul sau vecin Ii sare
. Ce place~e pentru mme s-o vad zambind! Poate exista 0 con-
in ajutor, dar dupa 0 vreme niciunul dintre ei nu a gasit cheia.
firmare ma~ cl:ra a conexiunii realizate de client a faptului ca
Vecinul il Intreaba pe Nastratin daca este sigur ca aici i-a cazut
sau "s.~a pn~s ~u adevarat? Astfel de raspunsuri fizice, ideo-
cheia. Acesta Ii raspunde ca cheia nu i-a cazut aici, sub lumina
~otom,.confirma faptul ca invatarea se produce ~i la nivel emo-
felinarului, ci mal Incolo, in intuneric. Atunci cand vecinul mirat
tional, ~l trupes~, nu d~ar la nivel intelectua!. Angela a fost cea
II intreaba: "Atunci de ce cautam aici?", Nastratin II lamure~te:
care: creat lumma alba, nu eu. Mie nici nu mi-ar fi trecut prin
"Fiindca e mal buna lumina".
~ap ~a ~ac ~~a ceva, dar pentru ea era un lucru evident ~i, fara
mdOiala, plm de satisfactii.
In timpul studiilor medicale ~i al perioadei in care am lucrat
ca medic de familie, am Invatat ce important este sa Intrebi ce
. S~t ~omente in terapie cand, in loc sa fiu excesiv de incura-
nu merge atunci cand pacientii se prezinta cu 0 problema. Astfel
Jator, lffil place sa joc rolul lui Toma necredinciosu!' Astfel arunc
puteam aduna informatii, stabili un diagnostic ~i dezvolta un
pe umerii clientilor raspunderea de a rna convinge de eflcienta

Vindecarea prin ~ • Noapte bun~, vise pl~cute, rechinii s~ te s~rutel

GEORGE W. BURNS
424 plan de tratament ce putea fi pus in practica ~i \inut sub obser-
vape. Aceasta abordare continua sa fie coloana vertebrala a prac-
ticii medicale ~i a devenit metodologia multor demersuri tera-
peutice.
De la Milton Erickson am inceput sa inva\ 0 alta abordare.
Printre numeroasele sale contribupi s-a numarat ~i recomanda_
rea de a nu analiza ceea ce nu merge in via\a ciientului, ci ceea
ce merge. Pornind de aici, terapeutul poate ajuta cIientii sa fadi
mai degraba lucruri folositoare in lac sa se concentreze asupra
solutiilor gre~ite, ce nu au dat rezultate. Asemenea lui Nastratin,
multi clienp cauta in zadar 0 solutie, pur ~i simplu pentru ca nu
cauta acolo unde trebuie. intrebarea care poate stimula cautarea
intr-o directie diferita este: "Ce lipse~te?" Atunci dind adresam
aceastaintrebare, cIientul are ~ansa de a cauta cheia problemei
in locul potrivit.
Intrebllrile de tipul: "Ce lipse~te?" pot imbraca multe forme:
"Ce lucru te-ar ajuta sa te simti bine, dadi ai reu~i sa-! ob\ii?",
"Daca ai putea avea orice ip dore~ti, ce ai alege, astfel incat sa
te simp bine?", "Daca ai fi la supermarket ~i pe rafturi s-ar gasi
lucruri posibil folositoare, ce ai alege, astfel incat problema sa
dispara?", "Daca ti-ai putea pune 0 dorinta in legatura cu un
lucru ce ti-ar putea fi de folos, despre ce ar fi vorba?"
Simpla formulare a unor astfel de intrebari poate reprezenta
inceputul analizarii unor experien\e pe care cIientul nu le-a mai
analizat de ceva timp. Atunci cand ne confruntam cu 0 proble-
ma, perspectiva noastra poate deveni atat de marginita, incat
nu mai vedem nimic in afara de problema. Intrebarea referi-
toare la ceea ce lipse~te creeaza curiozitate, mirare ~i posibili-
tap, in opozitie cu starea de resemnare, amaraciune ~i dezna-
dejde ce insote~te adesea pracesul de analizare a problemelor.
GEORGE W. BURNS
Aceasta schimbare de dispozitie este utila din punct de vedere 425
terapeutic chiar mai inainte ca raspunsul la problema sa devi-
na evident.
Experienta lipsa poate fi sentimentul de incredere in sine, 0
cale de rezolvare, sentimentul de speranta, de calm, de lini~­
te, un somn mai bun sau 0 multime de alte ganduri, emo\ii ~i
rnanifestari. Odata ce am stabilit ce resursa cautam, avem mai
rnulte ~anse s-o gasim. Stramo~ii mei iriandezi imi reamintesc
cii, dadi nu ~tim unde mergem, s-ar putea sa ajungem in alta
parte! Atunci cand ~tim unde mergem, adesea putem gasi cu
prisosinla resursa lipsa in activitatile care ii fac pia cere cIientu-
lui. Crearea pove~tilor in acest context este punctulin care se
poate produce" vraja" terapeutica.
Conversapa pe care am purtat-o impreuna cu Angela a fost
in mare masura chiar asta - 0 conversatie. Atunci cand imi
amintesc cum s-a desfa~urat conversatia, imi dau seama ca nu
am intrebat-o pe Angela in mod precis ce ii lipse~te, insa, intre-
biind-o ce ar ajuta-o inainte de culcare, i-am permis sa descope-
re singura ca resursa lipsa se gase~te in vraja lecturii. Aceasta
idee n-a trebuit exprimata explicit, ci a fost mai degraba sadi-
ta in min tea Angelei ca urmare a intrebarilor mele ~i a conver-
satiei noastre. Faptul ca fusese capabila sa recreeze co~marul
mi-a atras atentia asupra capacitapi sale de a-~i imagina situatii
intr-un mod plin de creativitate, ~i astfel mi-am dat seama ca,
daca i~i poate imagina rechini in timp ce se confrunta cu 0 pro-
blema reala, atunci va fi capabila sa-~i imagineze altceva pentru
a crea 0 solutie reala, ceea ce a ~i f1lcut, cu eleganta. Dialogul
nostru a fost 0 conversa\ie in cadrul careia am adresat intre-
b1iri pentru a adauga detalii ~i consistenta experien\ei create de
Angela. Conversapa noastra a ajutat-o sa-~i regaseasca puterile
Vindecarea prin poYefti • Noapte bun~, vise pl~cute. rechinii s~ te sarute!
426 magice - cu ajutoml carora a creat 0 "vraja" puternidi, ~i tO~i
cu nirnic ie~ita din comun.
Materia liza rea lnvatamintelor
Dupa ce mi-a descris cum pleaca rechinii, Angela a deschis
spontan ochii. Am interpretat acest gest drept un mesaj ca a dus
la bun sfar~it procesul ~i ca este absolut sigura eli acum nu va
mai avea probleme. De asemenea, I-am interpretat drept 0 dova-
da a faptului eli acum depne din nou controlul asupra propri-
ei experiente, caci nu avusese nevoie sa a~tepte ca eu sa-i dau
instrucpuni sau s-o indrum.
Dorind s-o ajut sa-~i dezvolte capacitatea de discemamant
~i sa rna asigur ca este in siguranta cand vine yorba de rechini,
i-am vorbit despre probabilitatea, redusa, de a da nas in nas cu
un rechin in tirnp ce inoata in apele oceanului.
- Daca ar fi sa intalne~ti un rechin adevarat, am inceput eu,
nu-i a~a ca vei ie~i din apa ~i nu-p vei pierde tirnpul incercand
sa te inconjori cu 0 lumina alba?
- ~tiu ca asta trebuie sa fac, mi-a raspuns ea dispretuitor.
Deschisese ochii fara sa a~tepte un semn de la mine, spo-
rindu-~i ~i mai mult propria autonomie. Facuse ceea ce avu-
sese de facut, in felul ei, fara sa se grabeasca, in timp ce eu
jucasem rolul unui spectator care 0 indruma cu blandete.
Apoi, cand a fost multumita de rezultat, mi-a dat de ~tire
deschizand ochii. Angela mi-a demonstrat din nou ca tera-
pia este 0 experienta ce are loc in contextul experientei cli-
entului, ~i tot ceea ce putem face noi este sa ne straduim sa
influentam acea experienta intr-un mod folositor fiecarui cli-
ent in parte.
GEORGE W. BURNS
Dispretul vizibil fata de ingrijorarea mea cu privire la rechinii 427
reall i-a sporit ~i mai mult atitudinea dernna ~i tilria, irnpingand
tearna resimpta anterior intr-o sfera diferita de cea a realitapi.
Discupa noastra a durat numai 20 de minute, cu aproximape.
Reflectii dupa ~edinta
Este intotdeauna 0 placere sa ~tim ca am putut ajuta pe cine-
va. Mie imi place in mod deosebit sa ajut copiii. Ajutandu-i sa
faca fata problemei specifice cu care se prezinta, creezi posibi-
litatea ca invataturile sa fie generalizate ~i, in viitor, sa poata
face fata altor probleme sau chiar sa Ie previna. Acest lucru este
valabil ~i in cazul adulplor, dar mi se pare mai evident in tera-
pia cu copii.
Copiii sunt atat de incantatori in parte pentru ca nu au inva-
tat inca in ce fel "se cuvine" sa se poarte, sa gandeasca sau sa
reacponeze. Copiii sunt mai domici sa se joace ~i sa invete in
tirnp ce se distreaza. Noi, adulpi, am invatat, ca parte a proce-
sului de socializare, ceea ce se a~teapta de la noi. Ca terapeup,
putem descoperi multe lucruri in terapia cu copiii care sa ne
ajute sa-i incurajarn pe adulp sa se joace mai mult, sa se distreze
mal mult, sa-~i foloseasca irnaginapa intr-un mod mai creativ ~i
sa-~i dezvolte adaptabilitatea - aspecte foarte folositoare pen-
tru orice proces de invatare, inclusiv pentru a invata cum sa treci
peste 0 problema ~i sa-p regase~ti resursele care vor permite cre-
area sau gasirea unei solupi.
Deoarece in cazul de fata metafora a fost creata de clienta,
aceasta s-a putut regasi in ea ~i identifica mult mai cu ea u~or
dedit daca i-a~ fi prezentat 0 metafora inspirata din experien-
ta mea. Orice poveste creata de mine ar fi necesitat ca ea sa
Vindecarea prin povqti. Noapte bun~, vise plikute, rechinii s~ te solirute!
428 interpreteze spusele mele in funcpe de intelesurile vazute de
ea, sa traduca sperantele ~i dorintele mele intr-ale ei - un efort
suplimentar, avand in vedere ca se lupta deja cu propria pro-
blema.
Ori de cate ori ne confruntam cu 0 problema, ne simtim
cople~ip, inferiori ~i neinsemnap in comparape cu strivitoarea
problema. Permitandu-Ie clienplor sa-~i creeze propriile meta-
fore, in functie de aria de abilitati a fieciiruia, ii putem ajuta
sa-~i regaseasca respectivele resurse. Acest lucru, la randullui,
ii poate ajuta sa inteleaga mai bine cine sunt, sa se simta mai
importanp sau mai puternici in comparatie cu problema ~i sa
inceapa mai u~or procesul de schimbare. Din aceasta "pozipe"
mai bine consolidata, Ie poate fi mai u~or sa depa~easca 0 pro-
blema care anterior parea cople~itoare.
o concluzie ~i un lndemn
Dupa mai mult de ~ase luni, matu~a Angelei m-a informat
ca, dupa acea unicii discupe de 20 de minute, Angela nu s-a mai
trezit nici macar 0 data in timpul noppi. Se mai suise in patul
parinplor cu un singur prilej, dintr-un alt motiv. Nici urma de
co~maruri ~i insomnii. Nici urma de rechini.
Tratarea clienplor cu ajutorul metaforelor create in funcpe
de aria lor de abilitati ~i de activitaple care Ie fac placere spo-
re~te eficienta terapiei prin refacerea autonomiei individuale, a
posibilitaplor individuale ~i a demnitapi personale ale fiecarui
client. De asemenea, ii despovareaza pe terapeup de necesitatea
de a pretexta ca ei reprezinta sursa intelepciunii ~i a schimbiirii.
Data viitoare cand tratap un client, indiferent de varsta aces-
tuia, va indemn sa luap in considerare urmatorii pa~i. in primul
GEORGE W. BURNS
rand, intrebati clientul ce ii place. In al doilea rand, analizati 429
impreuna ce lipse~te din experienta problematica. In al treilea
rand, rugap clientul sa va spuna 0 poveste sau creap impreuna
o poveste ~ care resursa lipsa provine din aria de preferinte a
clientului. In cele din urma, pregatip-va sa fip surprin~i, ferme-
cap ~i pu~i pe ganduri de felul in care clientul, aflat in fata unei
probleme, i~i poate crea propria solupe - ~i asta daca, pur ~i
simplu, ii acordam ~ansa s-o faca.
Referi nte bi bliografice
McNeilly, R. B. (1994). Healing with Words. Melbourne, Australia:
Hill of Content.
McNeilly, R. B. (2000). Healing the Whole Person: A Solution-Focused
Approach to Using Empowering Language, Emotions and
Actions in Therapy. New York: Wiley.
McNeilly, R. B. Learning Solutions in Counseling and Hypnosis: A
Series 0/ DVD Demonstrations. Carmarthen, Regatul
Unit: Crown House.
O'Hanlon, W. H. ~i Weiner-Davis, M. (1989). In Search o/Solutions:
A New Direction in Psychotherapy. New York: Norton.
Vindecarea prin povefti • Noapte bun~, vise placute, rechinii sa te sarute!
 CAPITOLULl7
Metafora ce lsi ca nta trista melodie
I sectiunea bibliografica) ~i a fost coeditoarea celor 11 volume seri-
Povestile terapeutice
in'ingrijirea paliativill pediatricill
ROXANNA ERICKSON KLEIN
Povestea colaboratorului - 0 perspectivl! personall!
~i profesionall!
Dr. Roxarma Erickson Klein detine diplome de masterat atat
in domeniul asistentei medicale, cat ~i in cel al administrapei
publice, precum ~i 0 diploma de doctorat in administrape publi-
ca. Fiind al ~aptelea dintre cei opt copii crescuti de Milton ~i
de Elizabeth Erickson, pove~tile, metaforele ~i folosirea creativa
a resurselor au reprezentat 0 parte integranta a educapei sale,
caci tatal ei, dr. Milton H. Erickson, este, desigur, bine-cunoscut
pentru tehnicile inovatoare din domeniul psihoterapiei, indusiv
pentru folosirea metaforelor.
Roxarma a trait in Dallas, Texas, in ultimii 27 de ani. Timp de
~apte ani, a lucrat pentru 0 organizape nonprofit din domeniul
GEORGE W. BURNS
ingrijirii paliative, al wei scop era de a coordona acordarea asis- 431
tentei la domiciJiu pentru pacientii in stadiu terminal. In pre-
zent, s-a consacrat dezvoltarii arhivelor Fundatiei Milton H.
Erickson, 0 organizape nonprofit ce protejeaza realizarile profe-
sionale ale tataIui ei ~i promoveaza educapa in randul speciali~-
tilor din domeniul sanatatii. Este 0 autoare publicata (a se vedea
se de tatal ei impreuna cu Ernest Rossi, care au aparut in cadrul
colectiei The Neuroscience Editions.
Prezentarea capitolului
Povestea induio~atoare istorisita de Roxarma ne arata aplicabi-
litatea mai multor tipuri de metafore in contextul acordarii asis-
tentei medicale la domiciliul unei fetite curajoase ce se confrunta
cu perspectiva mortii. Roxarma incepe ~dinta rugand membrii
familiei clientei sa-~i spuna pove~tile, afland astfel metafore cre-
ate de dienp, ce Ie permit acestora sa-~i cJarifice propriile per-
spective ~i perceptii asupra dificilelor circumstante din prezent.
AI doilea stil metaforic folosit de Roxanna este legat de uti-
Jizarea carplor de pove~ti pentru copii, ca sa prezinte metafore
create de terapeut ce oglindesc problema cu care se confrunta
copilul ~i ilustreaza posibilele metode de ajustare.
In al treilea rand, cu ajutorul unei metafore experientiale,
Roxarma ne arata ce se intampla atunci cand intenpa terapeutica
a unei intervenpi nu duce la rezultatele scontate, avand conse-
cinte posibil neterapeutice. Ce faci atunci cand Ii darui~ti unui
copil muribund 0 pasare de companie, ca sa-I invesele~ti, numai
pentru a afla ca ~i pasarea este pe moarte? Printre numeroasele
aspecte evidenpate dar de cazul de fatiJ. se numara importanta
Vindecarea pri" poveJti. Metafora cel?i c3nta trista melodie
432 ascultarii cu atenpe a ciientilor, indiferent cat de frageda este sale. Parintii ei, vorbitori de limba spaniol a, a?teptasera de foar- 433
varsta acestora, pentru a descoperi posibilele solupi pe care Ie te mult timp momentul, pe care I-au descris drept "bucuria de a
depn ei ~i~i. o aduce acasa pe fiica noastra". La auzul acestor vorbe, am fost
frapata de ironia trista pe care 0 exprimau, caci rna intrebam
Ca racteristici Ie tera peutice daca parintii au habar ce inseamna "servicii de ingrijire palia-
!iva" sau daca i?i dau seama ca fiica lor in varsta de opt ani se
Problemele abordate presupune ca mai are de trait doar "cateva zile pana la cateva
• Boala grava saptamani".
• Perspectiva morpi Dupa ce nu mai lucrasem de mult timp ca asistenta medi-
• Upsa discupilor deschise (ala, rna inscrisesem intr-o organizatie care asigura vizite la
• Upsa abilitaplor de ajustare folositoare domiciliul pacientilor in stadiu terminal. Ingrijirea paliativa
se ocupa de nevoile paliative ale celor care se confrunta cu
Resursele dezvoltate bali grave, de pe urma dhora se anticipeaza ca nu i~i vor mai
• Transformarea dezavantajelor in avantaje reveni, ~i .deci presupune 0 gama larga de servicii de asistenta
• Sporirea increderii in propriile abilitap interdisciplinare. Ingrijirea paliativ3 se ocupa de nevoile fun-
• Capacitatea de a infrunta realitatea damentale: hrana, adapost ~i transport. In plus, centrele de
• Capacitatea de a fi pregatit pentru inevitabil ingrijire paliativa fac rost de echipamente medicale, medica-
• Capacitatea de a invlita din intelepciunea unui copil mente ~i materiale, ofera 0 diversitate de servicii de asisten-
• Puterea de a fi preglitit pentru orice ta psihologica pentru toti membrii familiei, precum ~i 0 linie
telefonica non-stop, ca masura de siguranta, unde se poate
Rezultatele vizate obpne indrumare imediata din partea unei asistente medicale.
• Acceptarea inevitabilului Scopurile ingrijirii paliative sunt de a ameli ora, nu de a trata,
• Deschiderea spre comunicare de a inlesni implicarea familiei ~i, cel mai important, de a oferi
• Tarie bolnavului cat mai mult din placerile vietii. Perioada petrecu-
• Abilitap de ajustare utile ta intr-un centru de ingrijiri paliative este scurta, delicata ~i
marcata de un nivel inalt de stres, existand 0 singura ~ansa de
Intoarcerea acasa a face alegerile care sa ramana in amintirea supravietuitorilor
pentru totdeauna.
Violeta parea micutli ~i speriatli pe cand privea cu atenpe de Odata ce patul de spital a fost instalat, iar masca de oxigen
pe locul din spate al ambulantei ce bloca strada in fata casei ~i celelalte echipamente montate, Violeta a fost intampinata cu

GEORGE W. BURNS VindKan. pri" poveJti • Metafora ce i?i dmta trista melodie
434 o patura roz, noua ~i pufoasa. Aroma mancarii de fasole de p
plita se raspandea prin locuin\a modesta, pe cand directoru~
centrului de Ingrijire paliativa ~i cu mine ne-am apucat sa expli_
:a~ proced~rile ~i sa completam formularele. In acest moment
msa s-.au IVlt problemele. Nimeni din familie nu vorbea limba
engleza. Nu aveau prieteni sau rude In zona, nu devenisera Inca
membrii vreunei biserici, nu-~i cuno~teau vecinii ~i niciunul
dintre colegii de serviciu ai tatalui nu vorbea limba engleza. La
momentul respectiv, eram singura persoana din organiza\ie care
vorbea limba spaniola; astfel, m-am transformat dintr-un obser-
vator gata sa ofere Incurajari Intr-un personaj esen\ial pentru
Ingrijirea Viol<;.tei, aceasta devenind primul meu caz de la noul
loc de mundi. Imbinarea dintre bucuria familiei de a 0 vedea pe
Violeta acasa ~i propria mea satisfac\ie, prod usa de noul rol, a
dus la un schimb de informa\ii plin de amabilitate, prietenos ~i
chiar vesel.
Parin\ii Violetei au aranjat scaunele sub forma de semicerc
In jurul patului. Ne-au explicat ca-~i luasera angajamentul sa 0
includa pe Violeta In toate discu\iile care au legatura cu ea, cum
ar fi cele despre Ingrijire, despre nevoile ei, despre boala de care
sufera sau despre prognostic. Avand In vedere dificultiitile ridi-
cate de interpretare ~i de prezen\a copilului, parea impr~babil sa
poata fi deschisa discu\ia despre Ingrijirile acordate In ultimele
zile de. via\a sau despre aranjamentele funerare.
Imaginea fericita a parin\ilor ~ezand la capataiul patului ~i a
Violetei Invelite bine cu patura roz ~i pufoasa era placuta, dar
ne-a facut sa sim\im 0 strangere de inima. Pe strada, In timp ce
ne Intorceam la ma~inile cu care veniseram, directorul a facut 0
observa\ie ce Imi rasuna ~i acum In auz: "Avem multe de facut
aici, dar nu prea mult timp la dispozi\ie".
GEORGE W. BURNS
Violeta a realizat imposibiluI: eu toate ca boala a ramas 43S
-ntt-un stadiu gray ~i putea oricand sa moara pe parcursul
~lor doi ani de Ingrijiri paliative, i-a mers bine In sanul famiIi-
ei. Faptul ca a trait mai mult decat se anticipase nu s-a datorat
unei gre~eli de diagnostic, ci a fost mai degraba 0 manifestare a
puterii vindecatoare a sprijinului ~i a dragostei.
Istorisirea propriilor pove~ti
Pe parcursul primelor cateva vizite, i-am Incurajat pe membrii
iamiliei sa-~i spuna pove~tile. In felul acesta aflu despre dina-
mica, greuta\ile, bucuriile ~i suferin\ele familiei ~i despre for\a
care 0 sus\ine. Nu numai ca astfel ma asigur ca am la dispozi\ie
toate informa\iile pe care familia dore~te sa Ie Impiirta~easca, dar .
de multe ori familiile mi-au spus ca sunt singurul lucrator din
domeniul medical care le-a ascultat Intreaga poveste.
Pureza, mama Violetei, ~i tatiil, Eternidad, fusesera binecu-
vanta\i cu patru copii, printre care doi biiie\i adolescen\i ~i Lucy,
sora 'in varsta de zece ani a Violetei. Povestea lor se concentra
In jurul celor trei ani ~i juma~ate In care ciiutasera cu disperare
un ttatament pentru mezina. Inlacrimata, Pureza ~i-a ~ters ochii
cu coltul ~ortului pe dnd Imi descria ora~elul din Mexic In care
traisera ferici\i odinioara, peste camp de piirin\ii ei cei varstnici.
Violeta fusese un copil sanatos, energic ~i fericit, ce stiitea 'intot-
deauna prin preajma ei. Ii placea sa se joace Intr-o valcea din
spatele casei ~i 'in fiecare zi a~tepta cu nerabdare sa i se Intoar-
cit fra\ii de la ~coala ~i tatal de la macelarie, unde lucra. Atunci
cand Violeta s-a Imbolnavit pe nea~teptate, via\a lor lini~tita
s-a transformat Intr-un supliciu al consultarii unui medic dupa
altul.
Vindecarea prin poveiti • Metafora ce i?i canta trista mel odie
436 Pe dind parin\ii relatau dureroasa poveste, Violeta ~i-a ~ters
ochii ~i ~i-a suflat nasul de mai multe ori cu ajutorul unei bucali
de hartie igienica rupta din rola pe care 0 linea in pat. Dificilul
gest necesita indepartarea ma~tii ~i a ochelarilor pentru oXigen.
Era nevoie de efort atat din partea ei, cat ~i a noastra, pentru a
a~eza totul la loc.
In energica, disperata ~i in mare parte zadamica lor cautare a
unei solu\ii, membrii familiei au renun\at la casa ~i la mijloace-
Ie de trai, ~i-au lasat in urma rudele ~i concitadinii, ~i-au retras
copiii de la ~coala, indepartandu-i de P,rieteni, ~i au pomit intr-o
calato~ie care a culminat cu emigrarea ilegala in Statele Unite.
Mi-au explicat ca ~tiau cit, dadi exista 0 solu\ie, ea se gas~te aici.
Boala
Diagnosticul primar al Violetei a fost tuberculoza cu evolu-
tie fatala, cu afectarea grava a plamanilor. Avea nevoie de atat
de mult oxigen, incat nu putea rezista mai mult de cinci minute
fara masea. Pe deasupra, trecuse printr-un episod de sangerare
a venelor de la nivelul esofagului, 0 complicatie grava, greu de
tratat 9i cu probabilitate crescuta de recidiva, care duce la deces.
Statuse multe luni internata la Centrul Medical pentru Copii,
unde s-a stabilit ca nu este un candidat potrivit pentru 0 inter-
ventie chirurgicala de transplant.
Drept raspuns la intrebarea mea, parintii au descris cu pre-
cizie prognosticul dat de medici: nu se mai putea face nimic
pentru Violeta ~i nu se a~teptau sa traiasca mai mult de 0 sap-
tamana. I-am intrebat pe parin\i daca sunt sau nu de acord cu
diagnosticul dureros ce-i fusese pus Violetei. Prudenti, retinuli
~i in acord unul cu altlll, parintii mi-au explicat ca acum i~i dau
GEORGE W. BURNS
a eli nu se mai poate face nimic fa spital, dar eli i~i pastreaza 437
~~ .
eran\a ca Dumnezeu va savar~i, poate, 0 mmune.
~ Violeta parea mai mica de opt ant,. varsta- el. rea I"'
d, ~l era con-
siderata fragila, dar stabila din punct de vedere medical, trebu-
. d sa ia un pumn de medicamente cu gust neplacut de doua
lll. pe zi. Era numai piele ~i os, nu putea sa stea in picioare fara
o~
aJu I0 r, n-avea pofta
.
de mancare ~i era. in _mod _vizibil afeclata
_ .. .
de
ieter. Echipa medlcala ~tla dm experten\a ca, In curs~1 prt~elor
'1 Violeta fie are sa se adapleze treptat, fie are sa-~l plarda
Zle, -f
ell repeziciune puterile. In orice caz, inloarcer~a aca~a ~~ese 0
dorin\a exprimata atat de c1ienl, cat 9i de famlhe. T.o\l C~l lmph~
cati nadajduiau ca Violeta se va bucura de un Ira I mal lung ~l
m~i tihnit acasa decat soar fi putut bucura la spital.
Anii de tratamente medicale ~i de incerdiri intense de gasire
unui remediu provoadi in mod inevitabil traume, mai ales
:nui copil mic gray bolnav. Traumele lasa 0 "dara" de cicatrici
adanci, care sunt greu de strapuns ~i chiar mai greu de depa-
~it. Nu este ceva neobi~nuit ca acei copii care ~i-au petreeut 0
mare parte din via\a in medii spitalice~ti sa asocieze luera~o­
rii din domeniul medical cu proeedurile dureroase, cu ve~hle
proaste ~i eu despar\irea de cei dragi. Violeta n~ f~ce_a e:cep-
tie. De~i vioaie ~i orientata, n-avea tragere de lntma sa stea
de yorba eu mine. S-a intors cu spatele 9i s-a purtat ca ~i cum
nu aude sau nu intelege ee spun. A fost nevoie de saptamani
mtregi ca Violeta sa rna priveasdi in sfar~it, sa-~i ~orbe~sea. ~i
sa aiba ineredere di nu-i voi face rau. Mama el 0 meuraJa ~l 0
imboldea, traducandu-i in spaniola, iar Violeta raspundea cu
un glas atat de slab, incat era nevoie sa i se scoata masca de
oxigen, pentru ca Pureza 5-0 auda. De-abia atunci cando an;
mceput sa-i aduc carti cu metafore alese pentru ea am reu9lt sa
Vindecarea prin pove,tt • Metafora ce i~i dinta trista melodie

438 schimb lucrurile ~i am determinat-o sa-mi a~tepte cu nerabd
. t-· . I
~I speran. a VIZI te e.
are
Stabilirea obiectivelor
In
- timpul
. evaluarii initiale, m-am interesat despre obiect"IveIe
fi ecarUi membru al familiei. Consider cii este important sa afl·
a9 te ptarile 9i dorintele cIientului, precum $i pe cele ale persoa~
nelor implicate in ingrijirea acestuia. Eternidad a vorbit in linii
generale. Voia sa Ie ofere tuturor copiilor sai ~ansa de a avea
viata d~ familie. Spera sa refadi intru catva aparenta unei vie~
de famlhe normale, ce presupunea ca el sa mearga la munca .
s.~-$i i~t~e~ina familia. Pureza era preocupata In intregime d~;
filca el ~I 91-a expnmat dorinta de a se ocupa de ingrijirea ziIni-
cii a acesteia. Radia incredere in propriiIe abilitati ~i a explicat
ca i9i dore~te s-o ajute pe Violeta sa creasca ~i sa ia in greutate.
Lucy parea nedumerita, de parca nU-$i putea da seama ce lega-
tura au dorin\ele sau aspiratiile ei cu toata povestea asta. Violeta
~-a intors cu spatele $i a refuzat sa vorbeasca sau sa se exprime
In vreun fel. Eu am precizat ca scopurile mele sunt de a-i ajuta
sa se adapteze la dificulUi\i ~i schimbari, pe masura ce se ivesc.
Am subliniat ca sper sa Ie ca$tig respectul$i increderea ~i ca vor
fi dispu$i sa-mi imparta~easca framantarile lor.
Din fericire, Violetei i-a mers bine in primele saptamani,
care s-au transformat in luni $i in cele din urma in ani, doi la
numar. Familia s-a deprins treptat cu programuI, insa Purezei
i-a luat mult timp sa inteleaga ca stradaniile sale de a 0 ajuta pe
Violeta sa ia in greutate sunt zadarnice. Timp de aproape un an,
Pureza vorbea despre planul ei de ingra9are a Violetei ~i ade-
seori plangea atunci dind cantarul nu arata nicio schimbare. In
GEORGE w. 8UR~S
cele din urma a acceptat ca lacrimile nu ii sunt de niciun folos 439
~i a renuntat la plan atunci cand i-am recomandat in~istent s-o
lase pe Violeta sa-~i stabileasca singura obiectivele. Impreuna
cu pureza ~i Violeta, am stabiJit ca nu yom mai folosi cantarul
drept criteriu, ci mai degraba sentimentele de buna stare $i de
mul\umire ale Violetei. Aceasta 9i-a stabilit scopuri foarte prac-
tice ~i realiste legate de cantitatea de alimente, ceea ce i-a fost
pe plac mamei $i, de asemenea, a permis realizarea unor inter-
acp.uni mai destinse $i mai placute pe parcursul zilelor. Din acel
moment, Pureza s-a straduit sa profite cat mai mult de fiecare
zi. A devenit un exemplu prin capacitatea ei de a aprecia micile
momente de bucurie.
Apropierea prin pove?ti
Pentru· a-mi dezvolta la randul meu relatia cu Violeta, am
mceput sa-i citesc carti de pove$ti. Pe vremea aceea, Lucy, sora
ei, inca nu fusese data la $coala, iar Pureza nu putea pleca de
acasa, pentru a merge la biblioteca. Cele doua fetite se jucau
adesea impreuna, iar asistentul nostru social adusese deja mate-
ria Ie pentru desenat $i colorat. Voiam sa Ie trezesc interesul
pentru noi preocupari ~i speram ca mama $i sora Violetei sa-$i
dea seam a ca beletristica poate fi reconfortanta $i folositoare.
Calatoriile lor, banuiam eu, inca nu se Incheiasera, insa, in gene-
ral, cartile se gasesc cam peste tot. Pentru a Ie face sa intelea-
ga toate aces tea, am sperat sa incurajez alegerea respectivelor
resurse nu doar de ciitre cIienta, ci ~i de catre mama $i sora ei.
Mi-am creat un obicei din a citi 0 poveste la fiecare vizita,
dupa incheierea examenului fizic $i dupa ce rna ocupam de
modificarile necesare legate de medica tie ~i ingrijire. Am ales
Vindecarea pri" pove~ti • Metafora ce i?i dmta trista melodie
440 dirti pentru copii din propria colectie, optand pentru cele cu
iIustratii frumoase ~i pove~ti simple. In timp ce Lucy ~i Pureza se
inghesuiau in jurul patului, a~zam cartea pe genunchii Violetei
o citeam mai intai in engleza, apoi traduceam povestea in spa~
niola, iar la sfar~it varam cartea sub paturi, lasand-o pe mainile
Violetei intreaga saptamana. Saptamanal, veneam sa iau cartea
lasata cu 0 siiptamana in urma ~i sa discut despre pove~ti impre-
una cu Violeta. A mers de minune. Pana la sfa~itul saptamanii,
Violeta mi-a putut prezenta propriiIe variante de pove~ti create
pe baza iIustratiilor. Uneori, pove~tiIe se potriveau cu textul, iar
alteori erau fermeciltor de originale. Unele dintre pove~tile tra-
ditionale Ii erau cunoscute Purezei, pe cand altele nu.
Intentia mea era sa-i ofer Violetei control asupra unei mici
parti a vietii ei. Am ales 0 diversitate de carti: unele contineau
metafore proprii, unele aveau deznodaminte fericite, unele se
incheiau cu moartea personajelor indragite. Convingerea mea
este d\ pove~tile care au dainuit multi ani in cultura noas-
tra comunica la un nivel profund cu resursele vindecatoa-
re interioare, in feluri pe care nu Ie intelegem. Neindoielnic,
Violetei i-a placut sa afle despre necazurile ~i incerdirile per-
sonajelor aflate in circumstante neobi~nuite . Hansel ~i Gretel,
Fetita-cu-bucle-de-aur, Cei trei purcelu~i, Rapunzel ~i multe alte
personaje au fascinat-o ~i au ajutat-o sa cunoasca povestea alto-
ra care au infruntat ~i au indurat nenorociri. [nsa nu am ales
pove~tile numai in functie de continut, ci am avut griFi sa aiba
~i ilustratii interesante. Violeta asculta cu atentie pove~tile pe
masura ce i Ie citeam ~i apoi i~i crea propriile pove~ti, de parcii
textul scris era numai 0 varianta a ceea ce ar fi putut fi spus.
Zambea ~i chiar radea pe cand spunea pove~tile, nascocindu-Ie
in mod clar pe parcurs. Putea "citi" aceea~i carte de mai multe
GEORGE W. BURNS
ori ~i nas~oci de fiecare data variante noi, unele vesele, altele 441
triste. Creativitatea pJina de spontaneitate a Violetei 0 incanta
pe mama ei ~i era 0 dovada clara a faptului cii spiritul copilariei
nu poate fi ingradit de circumstante neinduriltoare.
In numeroasele luni de-a lungul carora au avut loc activita-
tile de lectura, s-au produs ~i alte schimbari. Lucy a inceput sa
~earga la ~coala, iar Violeta a intrebat daca poate merge ~i ea.
Intrudit nu era capabila din punct de vedere fizic sa faca a~a
ceva, cu permisiunea parintilor, am aranjat sa i se asigure edu-
cape la domiciliu. De cateva ori pe saptamana, a inceput sa vina
o profesoara voluntarii, vorbitoare de limba spaniola. Profesoara
aducea pove~ti ~i diverse texte alese de ea ~i, mai important,
Violeta a inceput sa invete alfabetul ~i sa-~i scrie singurii nume-
Ie. Ore in ~ir statea in pat exersand Jiterele, cu scrisul ilizibil al
incepatorilor, debordand de entuziasm ~i placere.
Avantajele nascute din impedimente
Circumstantele care 0 inconjurau pe Violeta erau foarte com-
plicate: impedimente nascute din avantaje ~i avantaje nascute
din impedimente. Ceea ce reprezenta un obstacol pentru echipa
medicala dadea forta familiei, iar eforturile de a clarifica sau de
a dezvolta resursele puteau pune la randullor in perieol materia
din care se hranea armonia familiala.
De pilda, membrii famiJiei se cramponau aproape cu mandrie
de neputinta de a vorbi alta Jimba decat spaniola. Acest obstacol
Ie perturba capacitatea de a accesa resursele necesare, inclusiv
liniile telefoniee pentru servicii de ingrijire paliativa ce functio-
nau in afara programului normal de lucru. Mult timp, limitarile
lingvistice au venit in conflict cu dorinta lui Lucy de a merge la
Vindecarea prin pove~ti • Metafora ce i~i canta trista mel odie
442 ~coala. $i tOhl~i, acela~i set de resurse culturale Ie-a permis sa-~i
gaseasdi 0 locuinla de inchiriat, mobilier, un mijloc de transport
~i locuri de mund\. Mai tarziu, le-a permis sa devina membri ai
unei biserici ~i sa gaseasd un grup de compatrioti, mai capa-
bili sa "Ie ofere sprijin emolional dedit noi, speciali~tii. Cu toate
acestea, era omniprezenta 0 senzape de izolare sociala, ce ii afec-
ta pe top membrii familiei. Petrecusera ani la rand mutandu-se
dintr-o comunitate in alta, neramanand niciodata suficient de
mult timp in acela~i loc, pentru a putea lega relatii de prietenie.
Familia Uirgita ramasese in Mexic ~i, de multe ori, nici macar nu
aveau mijloacele necesare pentru a mentine legatura cu aceasta.
Etemidad facea ore suplimentare, ducandu-i la serviciu ~i pe fiii
sai cu unicul mijloc de transport al familiei. Pureza era legata din
punct de vedere emolional, daca nu ~i fizic, de dpataiul fiicei
bolnave. Fratii acesteia, in varsta de 16, respectiv 14 ani, munceau
pentru a asi~ra venitul necesar. De~i era clar ca cele doua surori
se prelUiesc una pe cealalta, Lucy avea nevoie de 0 viata in afara
casei, ceea ce Violeta nu putea avea. Violeta i~i traise 0 mare parte
din viala in spital, astfel incat nu avea prieteni de varsta apropiata
in afara de frali ~i interacliona doar pasager cu alti copii bolnavi.
in acela~i limp, experienlele traite de membrii familiei in
caUitoriile pe care Ie facusera impreuna Ie oferisera 0 inlelege-
re si 0 armonie uimitoare. Cu toate ca aveau nevoi individuale,
iar 'uneori pareau nerabdiitori sa "evadeze", prioritatile de acasa
erau clar stabilite ~i toli pareau sa-~i indeplineasca indatoritori
rolul ce Ie revenea. Cel mai impresionant a fost pentru mine
acordul familiei de a discuta despre chestiunile ce aveau lega-
tura cu Violeta numai la capataiul acesteia. Respectul absolut pe
care i-I acordau, la 0 varsta atat de frageda, era nemaiintalnit,
impresionant ~i remarcabil.
GEORGE W. BURNS
Pregatirea pentru moarte 443
in cele din urma, ceea ce s-a dovedit a fi cea mai dificila pro-
blema a fost pregatirea Violetei ~i a familiei acesteia pentru
moarte. Ca asistenta medical a in domeniul ingrijirii paliative,
cuno~team complicatiile legate de organizarea inmormantarii
unei persoane provenind din alta tara. De asemenea, ~tiam ca
mexicanii au traditiile lor, precum privegherea mortului peste
noapte, lucru care necesita aranjamente speciale la noi in lara.
Cu toate ca Violeta se simtea mai bine, ~tiam ca probabilita-
tea de a se insanato~i este nula. Chiar dad parintii alesesera sa
ignore realitatea, tot aveau sa fie siliti sa fad aranjamentele de
inmormantare. $tiam ca astfel de aranjamente dau mult mai pup-
ne biitai de cap, daca sunt rezolvate din timp. Cu toate acestea,
de fiecare data cand am incercat sa abordez subiectul, Pureza
mi-a facut semn sa tac, spunand ca nu doresc sa se gandeasca la
aceasta posibilitate. Cu Violeta de fata, imi era imposibil sa con-
tinui discutia. Saptamana dupa saptamana, am avut senzatia ca
nu mi-am indeplinit obligatiile de a oferi indrumarile necesare.
Un tovara? cu 0 metafora
Asistentul social a fost primul care a observat ca Violetei ii
place sa priveasca pe fereastra la pasari. Atunci cand i-am vorbit
Purezei despre interesul aratat de Violeta, mi-a povestit despre
papagalul de care aVl/sese grija bunica Violetei. Violeta a fost
incantata de discutie ~i ~i-a amintit inclusiv de papagal.
Toate acestea I-au determinat pe asistenhll social sa propuna
o pasare ca tovara~ pentru Violeta. Intentia terapeutica era de a-i
oferi Violetei tovara~ie, o'relatie de prietenie care sa ocupe un loc
,.
Vindecarea prin pov~ti • Metafora ce i?i canta trista melodie
444 special in viata ei. Pe deasupra, ne-am gandit di Violeta se va simti
mai putemica dadi va accepta responsabilitatea de a avea grija de 0
fiinta dependenta de altii, mai mica ~i mai siaM chiar dedit ea. eu
permisiunea agentiei ~i a parintilor, am adus impreuna cu asisten-
tul social carti, reviste ~i bro~uri bogat i1ustrate, pentru ca Violeta
sa-9i poata alege 0 pasare. eu patura roz ~i pufoasa plina de poze
cu pasari, Violeta a pus entuziasmata nenumarate intrebari despre
feluritele pasari prezentate, in cele din urma alegandu-~i un peru~
galben, pe care ne-a anuntat ca-I va numi Tweety. Mama ~i fiica au
ajuns la 0 intelegere in privinta ingrijirii lui Tweety. Eternidad avea
sa aduca ziare de la serviciu, Violeta avea sa stea cu ochii pe man-
care ~i apa, iar Lucy avea sa-i vorbeasca lui Tweety in engleza. eu
totii au izbucnit in ras la gandul ca Tweety va deveni bilingv.
in prima luna, prezenta lui Tweety a fost tot ce ne-am fi putut
dori. A invatat sa ~ada pe degetul Violetei ~i facea asta ore in ~ir.
Fetita s-a ata~at complet de el ~i spunea ca ~i el 0 iube~te. Ii citea
din cartile pe care am continuat sa i Ie las in grija. Tovara9ia oferita
de Tweety i-a dat Violetei ocazia de a cunoa~te bucuria 9i impor-
tanta unei relatii cu altcineva in afara de rudele apropiate. I-a ofe-
rit un dar minunat, acela al responsabilitatii personale fata de alta
fiinta ce are nevoie de ingrijire ~i incurajare. Relatia de prietenie cu
Tweety ii apartinea Violetei, dar era ~i un lucru minunat pe care il
putea imparta~i cu altii. Pe parcursul urmatoarelor cateva sapta-
mani, ne-am bucurat de apropierea dintre cei doi ~i de numeroa-
sele aspecte pozitive pe care Ie-am vazut ie~ind la lumina.
Un cantec nea;;teptat
eu toate acestea, incet-incet am inceput sa ne dam seama ca
ceva nu este tocmai in regula cu Tweety. Nu parea sa creasca
GEORGE W. BURNS
~i sa aiM suficienta energie. In ciuda atentiei pline de afecti- 445
une revarsata asupra ei, pasarea devenea mai putin receptiva.
La 0 intrunire a echipei de ingrijire paliativa, am discutat des-
pre oroarea ~i ironia situa\iei: cadoul se transforma intr-o noua
tragedie pentru c1ienta ~i familia acesteia. eu toate ca pasarea
fusese controlata de un medic veterinar inainte de a fi daruita
Violetei, in mod c1ar ceva nu era in regula.
Nedorind sa-mi asum riscul unui all deces fara sa apuc sa
discut situa\ia, am pus pe tapet subiectul sani'itatii lui Tweety
direct ~i fara intarziere. Am intrebat-o pe Violeta dad a observat
ca pare slabit. Observase. Am intrebat-o daca s-a gandit ca are,
poate, nevoie de ingrijiri medicale. Se gandise ~i trasese conclu-
zia ca pasarea ar trebui sa ramana cu ea acasa, nu sa mearga la
spital fara ea. Am intrebat-o daca a luat in considerare faplul ca,
de vreme ce nu ~tim ce este in neregula, starea pasarii se poate
inrauta\i. Mi-a raspuns ca ~tie ca poate muri.
Pureza a ramas tacuta in timpul disCll\iei. Le respectasem Cll
atentie sensibilitatile ~i nu vorbisem despre moarte pana atunci,
dar, datorita receptivita\ii Violetei, am continuat discu\ia.
- Ar fi cu adevarat dureros sa te treze~ti intr-o diminea\a ~i
sa-I vezi pe Tweety zacand pe fundul cll~tii, i-am SpllS Violetei.
Apoi, cand am intrebat-o care crede di este cel mai bun lucru
ce poate fi facut pentru Tweety, Violeta a raspuns:
- Lasati-l sa locuiasca aici, cu mine, ~i voi avea grija de el.
Ma voi ingriji de el cat voi putea de bine. Iar atunci cand Iisus il
va chema la el, se va duce.
Am fost cuprinsa de admiratie vazand c1aritatea ~i franche\ea
cu care se exprima Violeta ~i, in acel moment, mi-am dat seama
ca se ivise un prilej de a deschide discutia, un prilej care putea
sa nu se mai iveasca niciodata.
Vindecarea prin PO",ti • Metafora ce l?i canta trista melodie
446 - ~i apoi? am intrebat, oprindu-ma doar pentru 0 clipa ~i
apoi continuand sa explic. Atunci cand oamenii mor, trebuie sa
faci ceva cu rama~i\ele lor. Ii po\i ingropa sau ii pop incinera ~i
apoi sa Ie pui cenu~a intr-o uma.
Ma sim\eam u~urata ca reu~isem in sfar~it sa rostesc cuvinte-
Ie pe care familia trebuia sa Ie auda - chiar daca intr-o maniera
indirecta, metaforica.
Violeta a ascultat cu aten(ie ~i a pus 0 serie de intrebari, pen-
tru ca in cele din urma sa recunoasca faptul ca se gandise deja
sa-I ingroape pe Tweety. A aratat spre 0 tufa ce se zarea pe fereas-
tra, pe care 0 alesese drept loc de ingropaciune. Destainuirea a
luat-o prin surprindere pe Pureza, care a intrebat-o neincreza-
toare pe Violeta daca planuise intr-adevar toate aceste lucruri
sau daca ideea ii venise pe moment. Tacuta, Violeta a intins
mana sub pat ~i a scos la iveala 0 cutiu\a.
- Vede\i? a spus ea, ridicand cutiu\a in care se afia 0 superba
batista. din dan tela alba, aici iI voi a~eza.
Auzind aces tea, Pureza a izbucnit in plans. S-a a~ezat la
picioarele patului, acoperindu-~i chipul cu mainile ~i suspinand.
Intrebarea mea des pre inmormantare se referea la Tweety,
dar, intr-un mod metaforic, se referea ~i la Violeta. Eram sigu-
ra ca Pureza i~i da seama, poate chiar ~i Violeta. Discu\ia dintre
mine ~i Violeta a fost calma, prietenoasa ~i onesta; i-am demon-
strat Purezei ca 0 astfel de discutie este folositoare, necesara ~i
chiar reconfortanta. I-am spus Violetei cat de mult 0 admir pen-
tru ca iI lasa pe Tweety sa vada cilta grija 9i iubire ii poate oferi,
in caz ca are nevoie. Am dus discutia la nivelul urmator ~i am
spus:
- ~tii, tu ~i familia nu Yeti locui in aceasta casa pentru tot-
deauna. Familia ta se poate muta, se poate intoarce in Mexic.
GEORGE W. BURNS
Daca iI ingropati pe Tweety aici, in curtea din spatele casei, va 447
va fi greu sa-I lasa\i in urma.
I-am oferit posibilitatea de a-I incinera ~i de a-i duce cenu~a
in Mexic, acasa la bunici. Se in\elegea de la sine dl familia nu se
va intoarce in Mexic cilta vreme Violeta este in via\a, astfel incat,
interesandu-ma despre Tweety, am incurajat-o pe Violeta sa-~i
exprime parerea despre problema lasarii in urma a unei persoa-
ne dragi decedate atunci cand familia i~i schimbii domiciliul.
Dupa 0 adandl chibzuin\a, Violeta a spus:
- A trait aici ~i, dad aici moare, acesta este locul in care ar
trebui sa ramana. Spiritul lui poate zbura pima acasa la bunica.
Pureza avea in continuare ochii plini de lacrimi, insa ascul-
ta cu aten\ie indrumarile clare ~i lucide ale Violetei. Am Illat in
mainile mele mana mica a Violetei ~i am lalldat-o ca se gande~­
te la toate din timp ~i ca este pregatita chiar ~i pentru cele mai
negre situa\ii. I-am admirat stilul practic ~i direct, precum ~i dis-
ponibilitatea de a discllta despre chestiuni dificile. I-am aprobat
decizia de a-i darui lui Tweety atat de multa aten\ie ~i dragoste,
de~i acestea nu Ii puteau prelungi via\a.
Am numit-o pe Violeta, in mod oficiai, asistenta medica-
la specializata in ingrijiri paliative insarcinata sa se ocupe de
Tweety ~i i-am daruit 0 pipeta pentru piciituri de ochi, pentru a-i
da pasarii sa bea apa. I-am ingaduit Violetei sa-~i noteze in mica
ei agenda telefonica nllmarul meu de telefon de acasa, spunan-
du-i ca este un numar special pentru pasarile bolnave, ce poate
fi apelat oricand. Familia imi mai ceruse numarul de telefon de
acasa, dar respectasem politica organiza\iei de a nu-l divulga.
Uneori este in regula sa incalci regulile.
A doua zi, cand m-am in tors sa va cum se mai simte
Tweety, Pureza mi-a spus, incantata nevoie mare, ca Etemidad
Vindecarea prin poveiti • Metafora ce i?i canta trista melodie
448 descoperise ca pasarea are un mic defect la cioc, varfurile
incruci~ate ale acestuia impiedicand-o sa ciuguleasca semin-
Ie. Eternidad realizase 0 "interven\ie chirurgicala" cu 0 pila
de unghii abraziva, iar pasarea se putea hrani din nou. Ne-am
bucurat la gandul di Tweety poate chiar se va insanato~i, insa
eu nu am ratat prilejul de a observa cii este bine sa ne pregiitim
pentru ce este mai rau, fara a ne pierde insa optimismul.
o metafora involuntara
Metafora din cazul de fa\a nu a fost nici planuita, nici inten-
tionata, ciici 0 activitate terapeutica eficienta presupune sa riis-
punzi oportunitatilor pe masura ce se ivesc. Activitaple de ingri-
jire paliativa indud pregatirea pentru moarte, iar aceasta sarcina
nu fusese indeplinita. Acum ~tiam ca Violeta este pregatita sa
discute despre moarte, chiar daca parintii ei nu erau. Odata ce
cuvintele au fost rostite, iar chestiunile practice puse pe tapet,
a devenit dar cii 0 discutie deschisa poate fi lini~titoare ~i utila
atat pentru rudele indurerate, cat ~i pentru muribund. Atunci
cand am purtat discu\ia, mama era pregatita sa inve\e de la fiica.
Esentiala in acest caz a fost indina\ia copilului de a prezen-
ta lucrurile a~a cum Ie vede, cali tate pe care familia i-a admira.
Mai mult, familia ii respecta punctul de vedere ~i 0 trata ca pe
un egal in discu\iile serioase.
Toti se a~teptau ca Tweety sa aduca placere, implicare, res-
ponsabilitate ~i interactiune in via\a Violetei. Era 0 fiin\a miti-
ticii ~i neajutorata ce depindea de Violeta, avea nevoie de ea ~i
ii raspundea cu aceea~i afec\iune. La inceput, a parut sa fie ras-
punsul la multe dintre nevoile ei. Chiar ~i atunci cand ne-am dat
seama ca este micu\, subnutrit, sfios ~i asemanator Violetei din
GEORGE W. BURNS
mai multe puncte de vedere decat ne doream, Tweety a parut in 449
continuare 0 solu\ie acceptabila. Insa atunci dind a capatat un
aer bolnavicios, slabit ~i retras, a inceput sa oglindeasca starea
de slabiciune a micii sale stapane. Placerea oferita de interventie
a fost inlocuita de nelini~te ~i ingrijorare. Violeta, care i~i dorea
ca Tweety sa ia in greutate, sim\ea aceea~i nelini~te ca mama ei.
De fiecare data cand se juca cu el, se temea ca poate fi pentru
ultima oara.
Cu ajutorul conversatiilor purtate cu Tweety, Violeta i-a aratat
mamei sale ca implicarea celui aflat pe moarte in luarea decizi-
ilor necesare este preferabila, oportuna ~i reconfortanta. Violeta
a demonstrat ca planificarea celor necesare nu pune in pericol
starea de bine, ci este mai degraba 0 expresie a iubirii ce ii poate
tamadui atat pe cei bolnavi, cat ~i pe cei indurera\i. De aseme-
nea, a in\eles ca uneori starea de sana tate se deterioreaza treptat
din motive pe care nimeni nu Ie poate intelege.
Sub ingrijirea delicata a Violetei, lui Tweety i-a mers bine ~i a
devenit 0 pasare adulta voinicii, de tovara~ia careia Violeta s-a
bucurat mai mult de un an. Intre timp, familia s-a mutat intr-o
locuin\a noua. Privind afara pe fereastra, Violeta a vazut stanje-
nei in floare langa geam ~i a deschis discupa despre gasirea unui
nou petic de pamant pentru Tweety. De data aceasta, am sim\it
ca Violeta imi ofera prilejul de a discuta cu ea despre propria-i
inmormantare. Cu toate cii sugera ca se a~teapta sa traiasca mai
mult decat Tweety, observa\ia ei exprima ~i acceptare fa\a de
caracterul inevitabil al mor\ii. Adesea este mai u~or sa abordezi
astfel de subiecte atunci cand nevoia nu este presanta, pentru a
strange informa\ii care sa domoleasca nesiguran\a ~i deruta pri-
vind calea cea mai potrivita de manifestare a respectului fala de
o persoana draga. Pureza a luat ~i ea parte la discutie, amintind
Vindecarea pri" po~ti • Metafora ce i~i canta trista melodie
 450 chiar di familia va putea fi nevoita sa se mute din nou In viitor. pentru un copil de varsta ei ~i parea la ani-lumina distanta de 451
Violeta i-a spus: "Este In regula sa plecati ~i sa rna lasati printre copilul sfios ce Inainte nu voia nici macar sa rna priveasca.
floril/. Decizia familiei de a nu discuta despre Violeta decat In pre-
In cursul unei alte discutii delicate pe care am purtat-o Impre- zenta acesteia paruse un obstacol la Inceput, dar s-a dovedit a
una, Violeta ~i-a exprimat dorinta de a avea 0 rochie alba din fi cel mai mare avantaj. Pe masura ce se apropia de capatul vie-
dantel~. Giteva saptamani mai tarziu, rochia si-a facut aparitia,
. . !ii, Violeta a putut oferi familiei Indrumari clare ~i precise pri-
atarnata pe perete, pentru ca Violeta s-o poata admira. Violeta vind nevoile ~i preferintele sale. Atunci cand a murit In cele din
~i Pureza mi-au povestit despre stradaniile lor de a alege rochia urma, s-a Intamplat acasa, cu familia la capiitai ~i cu Tweety In
potrivita ~i despre aranjamentele pe care Ie-au facut pentru a fi apropiere.
ad use acasa mai multe rochii din care Violeta sa-~i aleaga una. Forta Violetei a sustinut moralul familiei, iar bunul-simt ~i
Rochia, am observat eu, era cu cateva masuri mai mare, un semn calmui de care a dat d~vada au confirmat Intr-un mod elegant
al sperantei ca Violeta are sa apuce sa ajunga la dimensiunile di boala nu reprezinta un e~ec personal, ci este ceva ce depa-
respective. Rochia atarnata pe perete a fost un prilej de a discuta ~e~te capacitatea de Intelegere. Bucuria s-a putut ivi In cele mai
despre nenumaratele ocazii fericite In care va putea fi Imbraca- nefavorabile circumstante. Metafora a fost 0 melodie ce trebuia
ta. Violeta a purtat-o atunci cand preotul a aranjat sa primeasca cantata ~i care ~i-a gasit propriile acorduri - 0 melodie deopo-
Imparta~ania. Dupa aceea, a purtat-o la ziua ei de na~tere, atunci triva trista ~i placu ta.
cand familia s-a mutat Intr-o locuinta mai Incapiitoare ~i Inca 0
data atunci dnd au sarbatorit absolvirea gimnaziului de catre
sora ei. Cu toate ca Purezei nu i-a fost niciodata u~or sa vorbeas-
ca despre rochia aleasa personal de Violeta drept giulgiu, nu a
mai respins ocaziile de a discuta despre hotararile ce trebuie
luate In eventualitatea decesului Violetei.
Mai tarziu, atunci cand am observat ca starea de sana tate a
Violetei se Inrautate~te, am stat de yorba cu ea ~i cu parintii
ei pentru ultima oara. Am discutat despre subiectele dificile,
despre chestiunile practice legate de momentul ~i oportunita-
tea internarii In spital, despre ultimele masuri de Ingrijire dori-
te ~i despre dorintele privitoare la Inmormantare. Cu Tweety
~ezandu-i pe deget, Violeta a raspuns singura la toate intreba-
rile. Folosea cuvinte ~i notiuni care pareau mult prea avansate

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin povefti • Metafora ce T?i canta trista melodie
PARTEA A CINCEA

Dezvoltarea abilitatilor
, de viata
,
CAPlTOLULl8

Reca pata rea echi Ii bru Iui

dupa persecutii

povestile specifice unei anumite culturi,

prezentate de client, in psihoterapia traumei
(

ANGELA EBERT ~I HASHAM AL MUSAWI

Povestea colaboratorilor - 0 perspectiva personala

~i profesionala

Angela Ebert este psiholog ~i asistent social In practica priva-

ta, precum ~i lector universitar la Murdoch University, din Perth,
Australia. Avand 0 experien(a de 20 de ani ca specialist in psi-
hoterapia traumei, a publicat lucrari ~i a sus\inut prezentari la
conferin\e intema\ionale pe teme referitoare la traumele psihice
ale refugiatilor, consilierea psihologidi interculturala ~i recupe-
rare. Con~tienta de limitarile abordarilor psihologice occidentale
in cazul diverselor grupuri etnice, Angela a analizat felul in care
alte culturi ofera sfaturi ~i indrumare, descoperind un instru-
ment foarte simplu, subtil ~i totu~i eficient: pove~tile.

Vindecarea prin pov~ti· Recapatarea echilibrului dupa perseculii

 456 In ceea ce prive~te via\a personai.3, Angela se bucura de 0 cas- terapeutul ~icIientul i~i consolideazii experienta terapeutica 457
nicie fericita ~i are in comun cu so(ul ei pasiunea pentru man- ~i i~i impartii~esc povestea in speran(a ca Ie va fi de folos ~i
carea sanatoasa, compania placuta ~i plimbatul celor doi caini altora.
ai familiei.
Hasham Al Musawi, clientul al carui caz este descris de
Angela, este un refugiat din Orientul Mijlociu, care in prezent Caracteristicile terapeutice
locuie~te in Australia impreuna cu sotia ~i cei trei copii miei. Problemele abordate
Hasham detine diplome de licen(a, de studii postuniversitare ~i
• Stres posttraumatic
de masterat in biblioteconomie ~i ~tiinta informarii ~i i~i incepe
• Tulburare depresiva majora
doctoratulin biblioteconomie. Este un eititor pasionat ~i cunoa~­
• Furie
te in profunzime literatura araba.
• Co~maruri
• Suspieiune ~i Jipsa de incredere
Prezentarea capitolului
• Difefen\e culturale
Neincrederea, suspiciunea, depresia, furia ~i pierderea
Resursele dezvoltate
sentimentului identita\ii personale sunt doar cateva dintre
• Deprinderea capacitatii de a discuta deschis despre
problemele cu care s-a confruntat Angela atunci cand a tra-
probleme
tat un client traumatizat provenind dintr-un mediu cultural
• Con~tientizarea propriilor moduri de comportament
foarte diferit. Cum impaci diferen\ele, pentru a stabili 0 rela-
• Schimbarea modurilor de comportament
tie terapeutica eficientii? Angela descrie modalita\ile in care
• Pastrarea calmului in imprejurari potrivnice
a colaborat cu Hasham pentru a scoate la lumina ~i a folosi
• Gasirea unui scop ~i a unui in\eles
pove~tile din cultura lui in procesul terapeutic. Pove~tile sunt
"presarate" ~i imbinate cu abordari din pSihoterapia trau- Rezultatele vizate
mei, care includ: modificarea comportamentului, terapia prin
• Exprimarea deschisa a ideilor
medita\ie bazata pe con~tientizare (mindfulness), terapia inter-
• lertare
personal a ~i terapia cognitiv-comportamentala. Pove~tile au
• Calm
acces imediat la resursele clientului ~i sunt asimilate cu u~u­ • Abilitati de control al furiei
rin\a de acesta, deoarece sunt scurte, prezentate de elinsu~i,
• Incred~re in sine
relevante din punct de vedere cultural ~i orientate terapeu-
• Siguran\a
tic. Reflectand ~i colaborand la redactarea capitolului de fa\a,
• Respect de sine

GEORGE W. BURNS
Vindecarea pri" ~ti • Rec::ipatarea echilibrului dupa perseculii
458 Ull 0/11 bogat foarte respectat III satul lui era nemultumit de
viata lui ~i se vaicarea lot timpul. Cei apropiati I-au povatuit
sa mearg!1. la un Illlelepl ce locllia In satul vecill. Omulle-a
ascultal pavata ~i s-a dus sa-I vada pe Intelept. Atunci cand
a ajuns In sat, s-a dus la Illtelept ~i i-a spus ca este mahnit $i
nemultumit de viata lui. inteleptull-a privit ~i I-a Intrebat:
- De ee sa fii nemultumit? E~li bogat ~i Invatat. Vino cu
mine; Iti vai arifta eeva .
. inteleplull-a dus Illlocul In care traiau oamenii cu bele$uguri
~i i-a spus:
- Prive~le-i pe oame11ii ace~tia; sunt multumiti a~a cum
sunt. Tu ai mult lIlai multe deciit ei, ar trebui sa fii mai
multumit.
Omul eel millmit a raspuns:
- Sa ma ierle Dumnezeu! Am, Intr-adeviir, totul ~i ar trebui
sa fiu lIlultumit.
De atul1ei Illail1te, ori de eilte ori fl cupril1dea milhnirea, omul
eel bogat relllemora imaginea aeelor oameni.
Odata ca niciodata, un barbat musulman de origine araba ~i
o femeie caucaziana de origine europeana au imparta~it 0 expe-
rienta terapeutidi. Hasham, biirbatul, a istorisit 0 multime de
pove~ti din mediul sau cultural, precum cea tocmai prezentata.
Pove~tile, care ii reflectau experienlele ~i deschideau posibili-
tati de schimbare, erau scurte ~i pline de miez, in armonie cu
originea lor culturala. Nu erau la fel de lungi ca unele metafo-
re create de terapeuti, dar nu erau nici la fel de scurte precum
kiian-urile japoneze, proverbele taoiste sau unele povestiri zen.
Fiecare continea un mesaj sau 0 morala clara ~i taioasa, pe care
o puteam folosi in terapie. Capitolul de fala contureaza felul in
GEORGE W. BURNS
care astfel de metafore pot sa impace diferentele culturale, sa 459
creeze legaturi intre viziuni diferite despre lume ~i sa inlesneas-
eli vindecarea. In ciuda diferenlelor dintre noi, pove~tile ne pot
ajuta sa ne apropiem unii de allii la nivelul cel mai elementar ~i
mai profund al fiintei noastre.
Voi inClude numai dlteva dintre numeroasele pove~ti spuse
de Hasham ~i voi descrie felul in care unele dintre acestea au
fost folosite pentru a inlesni procesul terapeutic de vindecare a
efectelor multiplelor traume pe care le-a suferit in urma perse-
cupilor din lara sa de origine. Hasham a scris cu marinimie capi-
tolul de fata impreuna cu mine, a~adar, in loc de a vedea pove~­
tile numai din perspectiva mea, Yeti descoperi ca sunt presarate
cu vorbele ~i observatiile sale. Participand amandoi la elabora-
rea capitolului, am vrut sa va aratam dumneavoastra, cititorilor,
felul in care metaforele au modelat experienta terapeutica din
ambele perspective. De asemenea, am considerat ca scrierea in
comun a capitolului reflecta un element-cheie al procesului tera-
peutic, ~i anume stransa colaborare in drumul spre schimbare ~i
insanato~ire. Colaborarea a fost 0 reflectare a increderii recapa-
tate in timp, a manifestarii compasiunii, a imparta~irii cuno~tin­
lelor legate de vindecare ~i a dezvoltarii resurselor.
(ate ceva despre originea lui Hasham
- Ce speri ca se va schimba cu ajutorul terapiei? I-am intre-
bat pe Hasham atunci cand ne-am intalnit prima oara.
Avand in vedere ca speranta este un factor semnificativ in
dezvoltarea rezistentei ~i in depa~irea traumelor, am vrut sa-i
indrept imediat atenlia spre vii tor, intr-un mod realist ~i incura-
jator (Hubble ~i Miller, 2004; Snyder, 2000).
Vindecarea pri" pove~ti· Redip~Harea echilibrului dup~ persecu1ii
 fusese expus ~i se lupta cu stari puternice de furie, tristete ~i 461
460 - Vreau sa rna fac bine din nou, dar cum, nu ~liu, a raspuns
depresie. in acela~i timp, era extrem de motivat sa se faca bine.
eJ, intorcandu-~i privirea ~i uitandu-se intr-o parte, pe fereastra.
- Am emigrat in Australia ~i am fost suficient de norocos
Sunt mahnit, a continuat el, ~i s-a adunat multa furie in sufletul
sa ajung la centrul de traumatologie pentru refugiati, spune el
meu. Uneori am impresia ca a~ putea ucide pe cineva fara sa-mi
acum, Mergeam acolo regulat. Simteam ca sunt ceva ~anse sa-mi
dau seama. Ma intristeaza gandul ca mi-am irosit multi ani din
revin ~i sa rna bucur din nou de via\a, M-au fiicut sa rna simt
viata fara sa am nicio realizare. Am avut multe visuri pe care
deosebit ~i n-am sim\it ca sunt doar un client, un client oarecare,
incA nu mi Ie-am putut implini, iar timpul trece. ~i dupa toate
ceea ce cred cit a fost foarte important pentru mine ~i m-a facut
astea, bariera lingvistica imi pune ~i ea probleme, la fel ~i cultu-
sa conlinui sa yin la ~edinte.
ra australiana. Ma simt singur aproape tot timpul, sunt speriat
Cu timpuJ, Hasham a inceput incet-incet sa-~i povesteasca
~i deprimat.
experien!ele de via!a, incepand cu cre~terea in mijlocul unei
in timp ce vorbea, Hasham a continuat sa priveasca intr-o
familii afectuoase, care I-a invatat valorile importante ~i i-a oferit
parte, insa nu i-am atras aten\ia asupra acestui lucru, con~lien­
indrumare ~i sfaturi despre felul in care sa devina un om vred-
ta fiind ca, din motive culturale, nu are voie sa stabileasca con-
nic, De asemenea, a vorbit despre studiile sale ~i apoi despre
tact vizual cu mine, ca femeie. Nici nu-mi dadeam seama ca, de
inceputul declinului: recrutarea in armata ~i obliga\ia de a face
fapt, comportamentullui ascunde mult mai multe lucruri. Mult
instruclie la 0 universitate militara. in tara sa, sa pleci pur ~i sim-
dupa aceea, mi-a dezvaluit ca era atat de nelini~tit ~i de banui-
plu di~ armata nu era 0 varianta posibila. Hasham s-a straduit
tor in timpul primelor noastre ~edin\e, incat se uita intruna prin
sa-~i pastreze valorile ~i convingerile in mijlocul unui sis tern care
camera pentru a descoperi un de este ascuns reportofonul sau
te strivea. Unii ofiteri au facut tot ce le-a stat in putin\a pentru
camera video.
a-I supune ~i a-I transforma intr-o roli\a bine unsa din sistem,
- Eram deprimat ~i veneam dintr-un loc unde increderea
dar a refuzat sa se supuna ~i, drept urmare, a indurat nenumara-
este 0 chestiune importanta, mi-a spus el. Credeam ca sunt inre-
te greuta\i ~i abuzuri. Cu toate acestea, a facut fata dificultatilor
gistrat ~i urmarit, a~a ca nu spuneam totul. Mi-a luat.mult ti,mp
~i ~i-a pastrat atat sanatatea fizica, cat ~i pe cea mentala.
sa rna relaxez ~i sa vorbesc deschis despre trecut. Chlar daca a~
- La Universitatea Militara, mi-am putut controla furia ~i ca~­
fi fost intrebat daca am incredere in tine, a~ fi raspuns: "Da, am",
tiga respect atat din partea celor care rna cuno~teau ~i rna indra-
desi nu aveam.
'Hasham este un barbat inteligent, dulce la yorba ~i politi- geau, cat ~i din partea adversarilor. Eram puternic ~i de!ineam
controlul. Am supravietuit ~i inca nu am uitat ca am fost un bar-
cos, care a avut parte de multe suferin\e in via\a - intr-atat de
bat putemic care nu i~i lasa superiorii de la universitate sa-I umi-
multe, incat nu vrea sa Ie vada tiparite. S-a refugiat in Australia
.. leasca, ca~tigandu-Ie respectul. insa la inceput am suferit. A tre-
pentru ca via\a ii era pusa intr-un real pericol in tara de ongl-
buit sa-mi apar punctul de vedere, ~i aceasta a fost cheia reu~itei,
ne. Drept urmare, era chinuit de amintiri ale traumelor la care

•
Vindecarea..prin pove,ti • Re(:ip~tarea echilibrului dupa persecutii
GEORGE W. BURNS
462 sa-mi apar punctul de vedere cu orice pre!. Acestea fUnd spuse,
acolo cultura ~i limba imi erau cunoscute ~i ~tiam din experien\a
cum sa rna part cu astfel de oameni ~i in astfel de situapi.
Mai tarziu, Hasham s-a lasat antrenat intr-o revolta impotri-
va dictaturii aflate la putere. Atunci cand revolta a fost zdrobita,
a fost nevoit sa fuga, gasindu-~i refugiu intr-o tabara unde i se
promisese adapost ~i un nou inceput. in realitate insa, s-a trezit
prins intr-un loc in care nu avea drepturi, optiuni ~i libertatea
de a decide cum sa-~i duca traiul de zi cu zi. Totul era stabilit ~i
reglementat. Era ca 0 Inchisoare, in care a stat Intemnitat timp de
trei ani - 0 experienta care i-a macinat for\a ~i Increderea In sine.
- Tabara a fost cea mai cumplita experien\a din viata mea.
Apoi m-am gandit la ceea ce invatasem In trecut ~i mi-am dat
seama ca, In tabara, ajunsesem la stadiul In care credeam ca toate
aceste lucruri sunt gre~ite sau inutile. M-am gandit de multe ori
sa-mi pun capat zilelor, dar, slava Domnului, n-am facut-o.
Atunci cand Hasham a parasit In cele din urma tabara ~i s-a
stabilit In Australia, min tea Ii era In continuare tulburata. A cre-
zut ca a gasit libertate, ~i totu~i nelini~tea psihica ~i amintirile
despre experien\ele traite nu-i dadeau pace. Printre alte simpto-
me, avea frecvent co~maruri nelini~titoare.
- inainte aveam co~maruri legate de tabara ~i, In fiecare
diminea\a, cand rna trezeam, credeam ca sunt in tabara sau In
tara mea de origine, mai ales la Universitatea Militara. Adesea
visam ca sunt trimis inapoi in tabara, din Australia. Se facea ca
aveam probleme cu actele de imigrare ~i trebuie sa rna Intorc In
tabara pentru Inca ~ase luni. Visele pareau aievea ~i rna tulburau
peste masura. Mi-a luat mult timp sa scap de ele.
in plus, Hasham s-a trezit intr-un mediu cultural derutant, cu
valori foarte diferite. Anumite manifestari i se pareau jignitoare.
GEORGE W. BURNS
Era foarte derutat de felul in care oamenii vorbesc ~i se com porta. 463
Unii se purtau cu el Intr-un mod condescendent, pe care II gasea
injositor, degradant ~i devalorizant. AI\ii pareau grosolani ~i neci-
vilizap, necunoscatori Intr-ale etichetei sociale ce facea parte din
mo~tenirea lui culturala. In egala masura Insa a spus ca s-a minu-
nat de buniitatea anumitor oameni pe care i-a Intalnit. Cu toate
acestea, era chinuit de banuiala staruitoare ca nu este autentica.
Din pricina tuturor chinurilor pe care Ie Indurase, Hasham
devenise 0 persoana impulsiva, a carei manie se declan~a cu
u~urin\a ~i dadea in clocot cu violenta. Reactiona cu irascibilita-
te ~i manie la persoanele ~i situa\iile care Ii declan~au amintiri
despre abuzurile pe care Ie Indurase ~i era foarte Ingrijorat de
temperamentul sau iute. Devenise sclavul emotiilor chinuitoa-
re ~i al amintirilor, care dadeau buzna In viata lui, zi ~i noap-
teo Cu toate ca I~i dorea cu disperare sa rezolve situa\ia, Ii era
~i teama ca n-o poate face. Se sim\ea derutat ~i pierdut In noul
mediu, Intr-atat Incat Incepuse sa-i dea tarcoale gandul sinuci-
derii. Simptomele despre care vorbea Hasham indicau ca sufera
de stres posttraumatic comorbid cu tulburarea depresiva majora
(Asociatia Americana de Psihiatrie, 2000).
Interven~iile
Ce obiective terapeutice voia Hasham sa atinga?
- Am venit la ~edin\e avand un singur gand In minte, sa rna
insaniito~esc, spune Hasham privind retrospectiv.
Atunci cand I-am Indemnat prima oara sa-~i detalieze obiec-
tivele, Hasham mi-a descris genul de persoana care fusese odata
~i a spus ca vrea sa devina iara~i a~a: un om capabi! sa fie mai
Vindecarea prin pove~. Recap~tarea echilibrului dupa persecu~ii
464 calm, sa-~i pastreze controlul in fa\a imprejurarilor potrivnice,
sa interactioneze normal cu oamenii chiar ~i atunci dind au un
comportament dificil, sa fie atent la propriul comportament ~i
sa aibij sentimentul de control asupra propriei vieti. Obiectivul
sau principal era sa-~i refaca via\a ~i sa se impace cu trecutu!.
Obiectivele sale imediate erau sa-~i controleze furia, sa faca fata
emo\iilor dureroase ~i sa-~i recapete speran\a In viitor.
Ce modele terapeutice au influentat interventiile folosite
In cazullui Hasham?
Pentru a alege modelele terapeutice cele mai potrivite pentru
a-I ajuta pe Hasham sa-~i atinga obiectivele, am reflectat asu-
pra problemelor principale pe care trebuia sa Ie rezolv: un nivel
crescut de neincredere, emotii sciipate de sub control (in speci-
al furie), 0 serie de experiente traumatice care nu aveau nicio
noima pentru el, pierderea individualitatii ~i a ~anselor in viata.
Gravitatea acestor probleme sugera cii 0 abordare standard pro-
babit eli nu avea sa dea rezultate, a~a ca am decis sa combin
diverse modele, pentru a obtine beneficii terapeutice maxime.
Metaforele pareau 0 metoda evidenta de Incurajare a schimba-
rii, in timp ce diversele modele terapeutice descrise in sectiunile
urmat<;>are au influentat modul in care Ie-am folosit.
Ce avem de Invaiat din pove?tile specifice
unei anumite culturi
Era odalii till tanar care obi§nuia sa-§i sl10peascil /11 billaie
biitrall!ll talii. intr-o zi, tanilrul a inceput sa-$i bald lallilla
tfirg §i a continual panil ce au ajuns la u§a de la intrare a casei
GEORGE W. BURNS
acestuia. Numai alunci s-a oprit din biilaie. Timpul a Irecul, iar 465
tanarul a avut la randullui un fiu. Alunci cand a imbatranit,
fiul a incepul sa-I snopeascil in balaie. De fapl, fiull-a biitut tot
drumul de la targ pi/nilla !I§a de la inlrare a casei, Insif atunci
ci/nd a vrut sa conlinue biitaia, laMI i-a SpIlS:
- Ajunge, fiule . $i eu I-am bitllli pe lafa piinif In fata u§ii de
la inlrare # apoi m-am opril, a§Q cif dil-lIli pace aC!lln.
Acea$ta a fost prima meta fora pe care mi-a spus-o Hasham,
atunci cand I-am indemnat sa se gandeasca la pove~ti din mediul
lui cultural care sa fie relevante pentru problema cu care se con-
frunta ~i rezultatele pe care dore~te sa Ie oblina.
- Despre ce vorbe~te povestea? I-am intrebat pe Hasham.
- fmi este teama ci\, intr-o zi, dind voi imbatrani ~i voi ajun-
ge in stadiul in care nu rna voi mai putea apara singur, am sa fiu
agresat de cineva care, asemenea mie, nu-~i poate controla furia.
Roata se intoarce. A~adar, dacii agresez pe cineva acum, voi fi
agresat mai tarziu, a raspuns e!.
Povestea parea sa-i descrie problema in diteva cuvinte. Pe
masura CE; am continuat sa discutam despre metafora, am obser-
vat un sentiment de deznlidejde la Hasham. Ii era teama ca nu
se va mai putea dezbara de obiceiul necontrolat ~i sistematic
de a reactiona furios la tot ce il inconjoara. Avand in vedere ca
furia sa reprezenta 0 amenintare la adresa propriei persoane,
poate ~i a celorlalti, am stabilit ca prioritate stapanirea furiei.
Modelele terapeutice care au influentat aceasta parte a tera-
piei au fost modificarea comportamentului (Craske, Barlow ~i
O'Leary, 1992) ~i terapia prin meditalie bazata pe con~tienti­
zare (Kabat-Zinn, 1990, 2005). Modificarea comportamentului
Vindecarea prin pove~ti· Rec3p3tarea echilibrului dup~ persecutii

466 presupune identificarea modurilor de comportament, a factOri_
lor dedan~atori ~i a factorilor de mentinere a comportamentelo
.d
precum ~I ezvoltarea comportamentelor alternative. Povestea
~ : are de spus despre mine, despre pov~tile Ili subiectele despre
batranului ~i a fiului sau Ii exemplificau acest proces lui Hasham
intr-o oarecare masura. Dupa cum s-a exprimat el, "am ana-
lizat cai de a-mi tine furia sub control cu ajutorul discutiilor,
exemplelor ~i pove~tilor din trecut pe care Ie-am citit sau trait"
Asemenea oricarei metafore reu~ite, povestea lui Hasham a ofe:
rit un indiciu legat de calea spre un rezultat mai bun ~i 0 idee
asupra felului in care poate arata acesta.
- Despre ce crezi cii mai vorbe~te povestea? am intrebat.
- Trebuie sa fac ceva in privinta furiei, sa gandesc inainte
de a actiona, iar atunci ciind actionez, sa nu sar calul, a raspuns
el prompt.
In interpretarea lui Hasham, momentul care marcheaza
schimbarea este cel in care tatal i~i exprima punctul de vede-
re, spunand: " Ajunge". In acest moment, fiulinceteaza sa-I
mai snopeasca in biitaie. Tatal obtine rezultatul dorit facan-
du-~i auzita vocea. In mod similar, exprimandu-~i problema ~i
facand-o sa devina mai vizibila, Hasham pornise pe drumul
schimbarii. A aplicat mesajul metaforei in viata reala, dorind
sa-~i inteleaga mai bine comportamentul ~i sa fie mai hotarat
sa se schimbe.
Pentru a veni in sprijinul procesului de schimbare, voiam sa-I
ajut pe Hasham sii-~i regaseasdl resursele curente ~i, in plus, sa
utilizeze tehnici de gestionare a anxietatii ~i a stresului cu care
era deja familiarizat. De exemplu, Hasham mentionase cii in tre-
cut ii plikusera exercitiile fizice ~i ca se roaga regulat. Aceste
activitati se pretau ca metode de relaxare Ili de gestionare a stre-
sului. Hasham rezuma astfel aceastii etapa a terapiei: "Am simpt
GEORGE W. BURNS
. "
eli terapeuta chiar vrea sa rna trateze ~i ca 0 intereseaza ce am de 467
us. Am purtat conversatii foarte interesante ~i am fost curios
care discutam. M-a sfatuit sa practic meditatia in timpul mersu-
lui lent, exercitii de relaxare, exercitii fizice regulate ~i m-a inva-
tat tehnici de respiratie lenta. Ceea ce am facut mi-a fost de un
. f 0 I os'.
real "
Accesarea ~i utilizarea resurselor lui Hasham
Intrucat Hasham reu~ise anterior sa fadl fata cu succes mul-
tor intampHlri potrivnice, rna a~teptam, in primul rand, ca 0
latura mai puternicii de-a sa sa fie ascunsa sub sfaramaturile
identitatii sale personale distruse ~i, in al doilea rand, sa detina
abilitati ~i resurse interioare pe care sa Ie poata folosi din nou.
Domica sa-i aflu punctele forte, experientele de viata ~i resur-
sele, I-am incurajat sa-mi povesteasca despre viata sa dinainte
sa inceapa necazurile. Ce visuri ~i aspiratii avea? Cum fiicuse
fat a persecutiilor ~i traiului plin de primejdji? Mii in teresa in
mod special sa aflu ce il ajutase anterior sa faca fata conflicte-
lor cu alte persoane, precum cele de la universitatea militara ~i
din cursul celor trei ani petrecuti in tabara. Speranta mea era ca
activarea ~i utilizarea acestor resurse ii vor permite lui Hasham
sa revina la comportamentul din trecut ~i sa aiba din nou 0 ati-
tudine mai calmii ~i mai relaxata atunci ciind are de-a face cu
alti oameni, mai ales in situatiile de conflict. Ne-am apucat de
sarcina: (1) reflectand la metodele de ajustare folosite anterior,
(2) analizand felul in care anumite mecanisme de ajustare pot fi
utilizate in situapa actuala ~i (3) gandindu-ne cum sa Ie punem
in practica.
vtndKarea prin pove}tI- Rec~p~tarea echilibrului dupa persecu\ii
468
,
Validarea
.
remVle un sentiment de forla.
--=- Nu vorbeam despre punctele mele slabe, ~i-a amintit el
.
abilita(ilor ~i resurselor sale de ajustare a facut '
pe cand lucram la capitolul de fa\a. Faceam intotdeauna lucru n.
pozitive, fara sa exageram, dar a fost suficient pentru a-mi arat
forla launtrica pe care 0 pierdusem in vremurile de suferint,a
Astfel, mi-am putut dezvolta abilita\ile ~i capacitatea de a'~
puternic, ~i apoi mi Ie-am dezvoltat ~i mai mult, caci erau insu-
ficiente ~i aproape Ie pierdusem.
Accesarea ~i utilizarea resurselor lui Hasham erau importa _
. ' n eu ajutorul acestei metafore, Hasham ~i-a descris 0 parte
te d m mai multe motive. In primul rand, erau 0 expresie a res-
p~ctului ~i ,a increderi~ pe care 0 aveam in for\a ~i in capacitatea
I~l ?e a se l~san~to~i. In al doilea rand, Ii puteau insufla speran-
tao In al trellea rand, permiteau 0 evolutie mai rapida, deoare-
ce i~e,:,tificarea ~i folosire~ resurselor existente sunt mai u~oare
decat crearea unora noi. In al patrulea rand, cautau sa-i redea
lu~ Hasham increderea in sine. in cele din urma, serveau scopu-
lUi de refacere a unui sentiment ne~tirbit al identita\ii personale.
Pe parcursul acestui proces, I-am intrebat:
- iti vine in minte 0 poveste care iti ofera un sentiment de
suslinere ~i forla?
in loc sa-mi spuna 0 poveste din traditia sa culturala, de data
aceasta Hasham mi-a relatat 0 intamplare care il impresionase
profund:
Mergeam pe stradif 111 timpul razboiului ~i, pentru a scurta
drumul spre casif, trebuia sif traversez un teren de fotbal. insa
ceva dill sufletul meu m-a focut sa ma opresc ~i m-am hotarat
sif urmez drumul ocolit. Fifra vreull motiv evident, am luat-o pe
o alld stradii care ducea spre casa. in timp ce mergeam pe strada
GEORGE W. BURNS
paralelif cu terenul de fotbal, pe acesta a cifzut ~i a explodat un
proiectil. Eram nauci! ~i ~ocat, Insif mi-am dat seama cif cineva
469
are grija de mine ~i ca nu pot controla In totalitate lucrurile
care mi se Intampla. Prin urmare, II-am de ce sa-mi fac griji.
Viata mea a fost hotarata deja de ciftre 0 fiilltif mai puternica
dedit Imi pot Illchipui. Nu eu mi-am ales pifrilltii sau vremurile
In care traiesc; altcineva a facut-o. Simplul giilld la aceastif
poveste ma ajuta sa ma relaxez ~i mi-o amilltesc Illtotdeaulla.
importanta a structurii interioare. A vorbit despre 0 putere supe-
rioara care are grija de el ~i il fere~te de pericole. Simtea in adan-
cui sufletului ca nu este singur ~i di viata lui are un scop mai
important. Din punct de vedere practic, credin\a lui Hasham,
a~a cum a fost exprimata cu ajutorul metaforei, era 0 importanta
sursa de putere. L-a ajutat sa-~i recapete increderea, i-a permis
sa se simta in siguranta ~i mai putin ingrijorat ~i i-a oferit senza-
\ia ca are un scop ~i un rost.
Atunci cand am analizat mai aprofundat intelesul pove~tii,
am aflat mai multe despre credinta lui Hasham ~i despre rolul
rugaciunilor in via\a lui. in mod interesant, ceea ce descria el
reflecta principiile de baza ale terapiei prin meditatie bazata
pe con~tientizare (Kabat-Zinn, 1990, 2005): sa devii mai atent la
propriile ganduri, sentimente ~i senza\ii ~i mai putin receptiv la
reac\iile interioare sau exterioare. Exact asta voia Hasham sa-~i
dezvolte din nou. Avand in vedere ca programul sau zilnic de
rugaciune continea deja ceva ce aducea cu medita(ia bazata pe
con~tientizare, I-am intrebat dad putem adauga ~i alte exerci\ii
de meditatie bazata pe con~tientizare, pentru a-~i recapata lini~­
tea ~i calmul. Hasham a inceput sa practice medita(ia in timpul
Vindecarea prin pov~ • Redlp~tarea echilibrului dup~ perseculii

470 mersul:,i lent, exerci~ii fiz!ce ~i alte ~etode de relaxare, cu aju-
torul <;arora a devemt mal atent la gandurile, ac\iunile ~i senti_
mentele sale.
A In timpul ~neia dintre ~edintele ulterioare, atunci cand I-am
mtrebat cum I~I controleaza furia, Hasham mi-a raspuns:
- S-au intamplat cateva lucruri la sala de fitness care m-a
pus pe gan Ad'
un re f eritor la propria-mi persoana. De exemplu,U
m-a.m d~s la ~n aparat, I-am scos greutatea, am pus alta in locul
el ~~ apOl am ~nceput sa rna antrenez. Pe cand rna antrenam, a
vemt un ~It barbat, ml~a aruncat 0 privire binevoitoare ~i a ple-
cat..Dupa ce am termmat de folosit aparatul, acela~i barbat a
vemt, a pus la loc greutatea de dinainte ~i a inceput sa se antre-
neze. M-am dus la el ~i I-am intrebat: "Foloseai aparatul mai
devreme?" Mi-a raspuns ca da. I-am spus ca imi pare rau si ca
n-am ~tiut ca folosea aparatul. Am plecat. Intamplarea m-a f~cut
sa rna intreb: "Daca a~ fi fost in locul acelui barbat, oare ce a~
fi facut?" Probabil ca m-a~ fi infuriat ~i m-a~ fi rastit la el sau
poate mai riiu, I-a~ fi luat la bataie. Insa ceea ce a facut domnul
ac:la a ~ost cat se p~ate de simplu, mi-a ca~tigat respectul ~i a
aratat ca are educatle. "Oare eu de ce nu rna pot comporta la
f-:I?", '!I-am intrebat. Voiam sa fiu ~i eu a~a, astfel ca am inceput
sa exersez ceea ce am de facut in acela~i gen de situatie sau in
situatii asemanatoare.
Reconstrui rea increderii
In cazul traumelor provocate de oameni, pierderea incre-
derii reprezinta una dintre cel mai des intalnite ~i mai debili-
tante consecinte (Sadavoy, 1997). Erodarea sentimentului ca ai
libertatea de a face alegeri ~i al liberului-arbitru, asociata cu
GEORGE W. BURNS
471
sentimentul infrangerii psihologice (Ehlers et aI., 1998; Ehlers,
Maercker ~i Boos, 2000) sau chlar al mortii psihologice (Ebert ~i
Dick, 2004), caracterizeaza frecvent traumele grave cauzate de
experiente cum ar fi incaicarile indelungate ale drepturilor omu-
lui. De aceea, redobandirea unui sentiment pozitiv al identitatii
:1
persona Ie, allibertatii de a face alegeri ~i detinerii controlu-
lui este un obiectiv important in terapie. In acest context, pre-
zentarea unor metafore poate imbunatati considerabil senzat ia
de control, mai ales atunci cand pove~tile sunt create de client.
Alegerea ~i discutarea pove~tilor pe care Hasham voia sa Ie rela-
teze a scos in evidenta caracterul de cooperare al terapiei ~i i-a
creat senzatia ca are libertate de alegere ~i ca detine controlul.
Fiind cat se poate de con~tienta de faptul ca increderea se va
na~te treptat, eram pregatita sa avansez in ritmul lui Hasham.
De aceea, abordarea pe care am ales-o pentru a dilauzi pro-
cesul terapeutic in aceasta etapa a fost terapia interpersonal a
(Andrews, 2001), nu terapia prin expunere, care este folosita de
obicei in cazul traumelor (Foa, Steketee ~i Olasov-Rothbaum,
1989). S-a descoperit ca, in anumite cazuri de traume interper-
sonale severe ~i complexe, terapia prin expunere este contrain-
dicata ca prima forma de interventie (Ehlers et aI., 1998, 2000).
Daca a~ fi facut presiuni pentru a scoate la lumina cat mai repe-
de experientele traumatice, pentru a Ie analiza cu ajutorul tera-
piei prin expunere, mi-am dat seama di Hasham ar fi intrerupt
terapia. De aceea, am acordat 0 foarte mare atentie delicatu-
lui proces de creare a unei aliante terapeutice prin confirma-
rea experientelor lui Hasham ~i prin in\elegerea ~i respectarea
punctelor sale tari ~i a resurselor. Pe masura ce s-a dezvoltat
increderea, Hasham ~i-a dezvaluit incetul cu incetul povestea
vietii, permitandu-mi u~or-u~or sa aflu mai multe despre cele
Vindecarea prin pove~ti· Rec~patarea echilibrului dupa persecu~ii
 472 mai dureroase experien\e din via\a sa, despre suferin\a indura_
ta ~i despre felul in care urmarile experientelor traite ajunsesera
sa-i domine via\a.
Atunci cand Hasham a inceput sa-mi povesteasca despre
viata lui, imparta~indu-mi sentimentele sale de disperare ~i sin-
guratate, mi-am dat seama de prapastia dintre percep\ia anteri-
oara asupra propriei persoane ~i perceptia actuala. Aceasta pra-
pastie sau discontinuitate a sinelui este 0 trasatura obi~nuita a
oamenilor care au fost expu~i la traume interpersonale comple-
xe (Ebert ~i Dyck, 2004). Vindecarea presupune mai mUlti pa~i,
printre care: (1) refacerea legaturii cu vechea identitate (Ehlers et
al., 2000), (2) refacerea legaturii cu sistemul de conceptii detinut
anterior (Janoff-Bulman, 1989, 1992) ~i (3) procesarea cognitiva
a experien\elor traumatice ~i a modificarilor uIterioare ale per-
sonalita\ii (Herman, 1992; Horowitz, 1999). Intrudlt restructu-
rarea cognitiva este un instrument important in refacerea iden-
titatii distruse ~i In inlesnirea depa~irii experientelor traumatice
(Linehan, 1993; Linehan, Heard ~i Armstrong, 1993), am ales
modelul terapiei cognitiv-comportamentale (Beck, 1976; Beck ~i
Freeman, 1990) drept unul dintre instrumentele de baza.
Pe masura ce am continuat sa ne spunem pove~ti, I-am intre-
bat pe Hasham ce pove~ti specifice cuIturii sale vorbesc despre
genul de ganduri sau de percep\ii care iI pot ajuta sa treaca
peste trauma din trecut. Hasham mi-a vorbit despre un scri-
itor foarte vestit In tara din care provenea el, care, cu secole in
urma, scrisese un volum de pove~ti cunoscut de multi oameni
din acea tara.
- Aceste pove~ti sunt, de fapt, parabole, mi-a spus el, ~i te
inva'ta cum sa duci 0 via\a vrednica. Fac parte din cultura ~i reli-
gia noastra ~i ne ajuta sa deprindem valori ~i invataturi de viata.
GEORGE W. BURNS
Hasham aratase deja cat se poate de cIar ca-~i dore~te mai 473
mult decat sa inve\e cum sa-~i controleze furia. Dorea sa devina
din nou soiul de om care fusese odinioara, un om "care era res-
pectat deopotriva de prieteni ~i du~mani". Mi-a spus 0 poveste
care a scos in eviden\a aceasta idee intr-un mod minunat.
o poveste despre respect
Era odaM ulliider cOlllunitar ClIlIOSCut pelltrrl IIlIeiepcitl1lea,
rabdarea, altruislllul $i modestia sa. Ull 0111 s-a apropiat de
ella Mrg. Acest om era platit sa pUlla la illcercare rabdarea
liderului cOII/unitar, a$a ca s-a apropiat de el $i I-a ocariit III fala
tuturor. insa liderul comunitar $i-a cOlltilluat drumul $i IlU i-a
adresat niciun Cllviillt omuilli. Totu$i, ollllli a refuzat sa se lase
descurajat. S-a tinut pe urmele liderlilui $i I-a ocarat iar $i iar,
Insa acesta $i-a cOlltinuat drullllli $i 11ll i-a raspuns ill niciun
fel. in cele din urma, omull-a Infrulltat pc lideml cOlllll1litar
$i i-a SpllS:
- eu tine vorbesc!
-Iar eu te ignor! i-a rifspuns lidcrlll cOIllLlnitar. Du-te $i
cere-i plata cuvenitif aceluia care !i-a spus sif ma ocara$ti, a
adil!~gat el apoi. Ai filcut ceea ce Ii s-a cmll sif faci!
Povestea vorbe~te despre un om care, In ciuda faptului ca
este har(uit in mod repetat, ramane calm, fidel propriilor valori,
fidel drumului ales ~i capabil sa ghiceasca intentiile celorlalti.
Prin faptul ca este capabil sa-~i tina sub control propriul com-
portament, cii~tiga pana ~i respectul adversarului. Povestea lui
Hasham exprima cu cIaritate insu~i obiectivul pe care cauta sa-l
atinga.
Vindecarea prin pove,ti • Rec~p,laarea echilibrului dup~ perseculii
474 - Cine nu-~i dore~te sa fie precum !iderul comunitar? a '
intrebat el. A reu~it sa-~i tina sub control furia ~i ~i-a demonstrat
intelepciunea. A ci\~tigat pana ~i respectul omului care il ocara.
Hasham a fost profund impresionat de poveste ~i ulterior
s-a straduit sa se deta~eze de reactiile de furie, sa priveasdi
lucrurile dintr-o perspectiva mai ampla, sa nu mai faca judediti
morale ~i sa-~i controleze mai atent reactiile. Astfel, a revenit
la un mod de comportament bine inradacinat anterior, care i-a
perm is sa faca fa!a situatiilor dificile intr-un mod mai calm ~i
mai eficient. Nu mult dupa aceea, mi-a povestit 0 intamplare
care a aratat ca este capabil sa reproduca comportamentullide-
rului comunitar.
- De curfmd, pe dind eram la sala, s-a intamplat ca 0 per-
soana a facut ceva ce nu mi-a placut ~i mi s-a parut foarte jigni-
tor. Eram furios, dar am reu~it sa rna due la el ca sa-I intreb de
ce a facut-o. Mi-a raspuns ca nu ~i-a dat seama ce a facut ~i ca
n-a vrut sa jigneasca pe nimeni. $i-a cerut scuze ~i mi-a adre-
sat cuvinte foarte amabile. Am fost foarte stanjenit ~i mi-am dat
seam a eli nu am de ce sa rna infurii pe el.
Gite (eva despre rezultatul terapiei lui Hasham
Cu timpul, Hasham a devenit mai calm ~i mai relaxat.
Gandurile ruminative ~i ingrijoratoare s-au domolit. Chiar
dadi inca se enerva sau se infuria uneori, i~i putea control a
cu mai multa u~urin\a reactiile. A inceput sa se concentreze
mai mult asupra viitorului ~i, cu toate ca inca i~i amintea de
trecut uneori, a inceput sa-~i construiasca un viitor. A ob\inut
o diploma postuniversitara, s-a casatorit ~i acum are trei copii
indintiHori. Pe cand discutam despre opiniile sale referitoare
GEORGE W. BURNS
la terapie ~i redactam impreuna capitolul de fata, I-am rugat 475
sa-mi spuna in cateva cuvinte ce a schimbat situa\ia din punc-
tullui. de vedere.
- Ce m-a ajutat pe parcurs? Au fost mai multe lucruri. Am
inva\at mai multe despre limba ~i cultura australiana. Asta m-a
facut sa rna simt mai in largul meu. La terapie, mi-au fost arata-
te cateva tehnici de relaxare. Mi-am facut abonament la sala de
fitness ~i am facut exerci\ii pana la epuizare... scapand astfel de
furie ~i frustrari. De asemenea, co~marurile s-au rarit considera-
bil. Singurul vis pe care il mai am, cand ~i cand, este cellegat de
intoarcerea in tabara pentru inca ~ase luni.
Am vorbit despre pove~ti din care se poate inva\a ceva ~i
despre felul in care pot fi aplicate in lumea reala, in care traim.
Unele pove~ti au fost adevarate. Scopul pove~tilor a avut insem-
natate atat pentru mine, cat ~i pentru terapeuta. Un aspect
important legat de istorisirea pove~tilor a fost acela ca i-a per-
mis terapeutei sa-mi in\eleaga modul de gandire ~i cultura din
care provin. Pove~tile au fost 0 punte intre culturile noastre. Insa
au fost ~i 0 sursa de cunoa~tere - i-au ariitat terapeutei ce fel de
persoana sunt ~i cum sa se poarte cu mine.
Referitor la terapie, care a fost rezultatul general al experi-
en\ei mele terapeutice? Obi~nuiam sa-mi pierd cumpatul cu
u~urin\a ~i sa reac\ionez ira\ional atunci cand eram furios, fara
sa gandesc. A~ fi putut ucide pe cineva fara sa-mi dau seama.
Saream calul ori de cate ori rna infuriam. Imi era teama ca imi
voi pierde \ibertatea, eram trist, speriat, nu puteam judeca \im-
pede, gandurile imi erau invalma~ite, min tea mea nu-~i gasea
niciodata astamparul, nici macar in somn, ~i vorbeam singur
pe strada. La ~edintele de consiliere, am avut ocazia sa vorbesc
despre gandurile mele ~i despre ceea ce se intampla in min tea
Vindecarea prin poveiti· Recapatarea echilibrului dupa persecu~ii
476 mea. Am putut pomi pe calea cea buna ~i am progresat cu
timpul. Am inceput sa capat incredere in mine insumi ~i in cei-
lalti oameni. M-am simtit mai increzator ~i mi-am putut conti-
nua studiile. A fost nevoie de timp, dar rna simteam mai bine de
fiecare data - rna rog, aproape de fiecare data - cfmd ne intal-
neam. Mi-am putut aduna gandurile ~i am inceput sa gandesc
cu cIaritate. Singurullucru pe care nu I-am putut realiza, singur
sau impreuna cu terapeuta, a fost sa-i iert pe oamenii care m-au
facut sa sufilr. Iertarea a ramas singura problema nerezolvata,
daca 0 putem numi problema. Inca mi se pare greu sa-i iert pe
acei oameni.
Hasham mi-a spus 0 ultima poveste, ce reflecta noua sa per-
spectiva ~i atitudine.
?i asta va trece
U'l rege pulernic, carmuitor al unui regat in tins, avea
pute"; atat de ma";, incat ii pulea chema in slujba sa pe cei
mai intefepli dintre oameni. intr-o zi, regele era descumpanit
~i tulbural, a$a ca i-a chemat pe intelepti. Le-a spus ca simle
nevoia irezislibifii de a avea un inef anume, un inel care sii-i
ingiiduie sa fie fericit $i lini$til.
- Trebuie sa pun mana pe ineiul acela, a spus el, inelul care
imi va aduce bucuria in suflet alunci cand sunt mahnil $i care,
in egala masura, Irebuie sa ma inlrisleze, dacii fl privesc alunci
cand sunt fericit.
inteieptii au medilat profund, s-au sfotuit intre ei $i in cele
din urma au lual 0 flOtarare in privinta insu$irilor inelului care
sa fie pe potriva dorintei regelui. $i a$a au fourit ei un inel pe
care erau gravate ruvintele: ,,$i asta va trece".
GEORGE W. BURNS
Referinte bibliografice 477
DSM-IV-TR. Manual de Diagnostic ~i Slatistica a Tulburiirilor
Mentale, editia a patra, revizuita, coordonator ~tiin­
tific: prof. dr. Aurel Romila, traducerea: dr. Marin
Stancu, editor: dr. Marin Pop a, Editura Asociatiei
Psihiatrilor Liberi din Romania, 2003.
Andrews, H. (2001). "Back to Basics: Psychotherapy is an
Interpersonal Process". Australian Psychologist, vol.
36, pp. 76-92.
Beck, A. T. (1976). Cognitive Therapy and Ihe Emotional Disorders.
'New York: New American Library.
Beck, A. T. ~i Freeman, A. (2011). Terapia cognitiva a lulburiiri-
lor de personalitale, trad. Mihaela Marian Mihaila~,
C1uj-Napoca: Editura ASCR.
Craske, M. G., Barlow, D. H. ~i O'Leary, T. (1992). Maslery of Your
Anxiety and Worry. Albany, New York: Graywind.
Ebert, A. ~i Dyck, M. J. (2004). "The Experience of Mental
Death: The Core Feature of Complex Posttraumatic
Stress Disorder". Clinical PSycilOlogy Review, vol. 24,
pp.617-635.
Ehlers, A., Clark, D. M., Dunmore, E., Jaycox, L., Meadows, E.
~i Foa, E. B. (1998). "Predicting Response to Exposure
Treatment in PTSD: The Role of Mental Defeat and
Alienation". Journal of Traumatic Siress, vol. 11(3), pp.
457-471.
Ehlers, A., Maercker, A. ~i Boos, A. (2000). "Post-Traumatic
Stress Disorder Following Political Imprisonment:
Vindecarea prin pove~ti • Recapatarea echilibrului dupa persecu1ii
478 The Role of Mental Defeat, Alienation, and Perceived Linehan, M. (1993). Cognitive-Behavioral Treatment of Borderline 479
Permanent Change". Journal of Abnormal Psychology, Personality Disorder. New York: Guilford.
vol. 109, pp. 45-55. Linehan, M., Heard, H. ~i Armstrong, H. (1993). "Naturalistic
Foa, E. B., Steketee, G. ~i B. Olasov-Rothbaum, O. (1989). Follow-Up of a Behavioural Treatment for Chronically
"Behavioral-Cognitive Conceptualisations of Parasuicidal Borderline Patients". Archives of General
Post-Traumatic Stress Disorder". Behavior Therapy, Psychiatry, vol. 50(10), 971-974.
vol. 20, pp. 155-176. Sadavoy, J. (1997). "Survivors: A Review of the Late Life-Effects
Herman, J. L. (1992). Trauma and Recovery: From Domestic Abuse of Prior Psychological Trauma". American Journal of
to Political Terror. New York: HarperCollins. Geriatric Psychiatry, vol. 5(4), 287-30l.
Horowitz, M. J. (1999). "A Model of Mourning: Change in Snyder, C. R. (editor). (2000). Handbook of Hope: Theory, Measures
Schemas of Self and Others". in M. J. Horowitz (edi- and Applications. San Diego, California: Academic
tor), Essential Papers on Post-Traumatic Stress Disorder Press.
(pp. 253-273). New York: New York University Press.
Hubble, M. A. ~i Miller, S. D. (2004). "The Client: Psychotherapy'S
Missing Link for Promoting a Positive Psychology".
in P. A. Linley ~i S. Joseph (coord.), Positive Psychology
in Practice (pp. 335-353). Hoboken, New Jersey: Wiley.
Janoff-Bulman, R. (1989). "Assumptive Worlds and the Stress
of Traumatic Events: Application of the Schema
Construct". Social Cognition, vol. 7, pp. 113-136.
Janoff-Bulman, R. (1992). Shattered Assumptions: Towards a New
Psychology of Trauma. New York: Free Press.
Kabat~Zinn, J. (1990). Full Catastrophe Living: Using the Wisdom
of Your Body and Mind to Face Stress, Pain and Illness.
New York: Delta.
Kabat-Zinn, J. (2005). Coming to Our Senses: Healing Ourselves and
the World Through Mindfulness. New York: Hyperion.

GEORGE W. BURNS Vindecarea pri" pov~. Redip~tarea echilibrului dup~ persecutii

 CAPlTOLUL 19 forma de arta, cat ~i intr-un stil de viata? Aceasta este intreba- 481
rea la care George inceardi sa raspunda in cazul unei cJiente in
varsta de 16 ani. Impletind metafora (prezentata cu caractere
cursive) cu expunerea cazului, George i1ustreaza felul in care
povestea vindecatoare s-a dezvoltat odata cu analizarea obiec-
tivelor cJientei, a momentelor cand n-a fost afectata de depre-
Oespre adeptii stilului gotic, zane, sie ~i a resurselor utilizate pentru crearea metaforei. Interventia
balauri si
, TCC
bazata pe probe ofera metode cognitive de modificare a giindu-
rilor, a sentimentelor ~i a modurilor de comportament - totul
realizat cu ajutorullimbajului, imaginilor ~i convingerilor cJi-
entei. Metaforele create de terapeut, dezvoltate in colaborare,
Piitrunderea in universul clientului cu ajutorul unei ofera optiuni pentru crearea ~i imbunatatirea unor noi modele
metafore bazate pe probe cognitive.

GEORGE W. BURNS Caracteristicile terapeutice

Problemele abordate
Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala • Pierderea celor dragi
~i profesionala • Depresie majora
• Ideatie suicidara
Povestea lui George poate fi g~sit~ la inceputul capitolului 2. • Circumstante imposibil de schimbat
• Abilitati de ajustare inadecvate
Prezentarea capitolului • Ruminatie
• Giindire generalizatoare
Terapia cognitiv-comportamentala (TeC) ~i psihologia pozi- • Pesimism
tiva au dezvalllit si continua sa dezvaluie multe lucruri despre • Lipsa optiunilor
trasaturile atitudinale ~i comportamentale care contribuie la • Neputinta
apari(ia depresiei ~i a fericirii. Insa cum ii comunici aceste infor-
ma(ii provenite din stlldii unei cJiente adolescente care s-a ala- Resursele dezvoltate
turat u.nlli grup subcultural ce a transformat depresia atat intr-o • Capacitatea de a face fata pierderilor

GEORGE W. BURNS
Vindecarea prin poveJti • Oespre adeppi stilului gotic, zane, balauri ~i TCC
482 • Evaluarea stilurilor de atribuire alternative pe mine, ca 0 va face pe baza primelor cuvinte pe care i Ie voi 483

• 0 gandire orientata adresa ~i ca evaluarea facuta de ea va fi un factor important in

• 0 gandire pozitiva
• 0 atitudine optimista
• Orientare spre acpune
• Deprinderea capacitapi de a face alegeri
• Dezvoltarea increderii in sine
Rezultatele vizate
• Capacitatea de a face fata durerii/pierderilor
• Abilitap cognitive eficiente
• 0 gandire precisa
• Optimism
• Orientare spre acpune
• Oppuni
• Abilitap de comunicare eficiente
• Mai multa fericire
Evaluarea
Fata in varsta de 16 ani statea cu capul plecat in piept la
prima noastra intalnire. Parul vopsit, negru ca taciunele, incer-
ca sa-i ascunda chipul palid, alb ca laptele. Era imbracata in
negru, machiata cu rimel negru ~i ruj negru, purta 0 bra tara lata
din piele neagra ~i un colier pe gat asortat, presarat cu pnte de
argint, precum armura unui cavaler din vechime, totul tradan-
du-i apartenenta la stilul gotic cu mult inainte de a mi-o spune
ea insa~i prin viu grai.
De~i voiam sa evaluez directia in care Reyna ~i cu mine
putem porni, eram co~tient ~i de faptul ca Reyna rna va evalua
determinarea rezultatului terapeutic. Mai fusese inainte la capva
consilieri ~i terapeup, ~i presupuneam ca asta inseamna ca dis-
cutase deja destul de mult despre problemele ei. Daca voiam ca
lucrurile sa fie diferite de aceasta data, trebuia sa urmam 0 alta
cale. In plus, procesul terapeutic avea sa duca mai u~or la un
rezultat pozitiv, dad noi colaboram in loc sa tragem in direcpi
diferite. Am simpt ca un singur pas in direcpa gre~ita, in aceas-
ta etapa, putea sa ne transforme cu u~urinta in adversari in loc
de "coechipieri".
A~adar, prima intrebare pe care i-am adresat-o Reynei nu a
fost despre problemele ei, ci a sunat a~a:
- Ce dorel/ti tu sa obpi de pe urma timpului petrecut impre-
una?
Nadajduiam ca intrebarea 0 va face sa preia inipativa, dan-
du-i posibilitatea sa faca ni~te alegeri in loc sa creeze impresia
ca iau de bun ceea ce imi spusese deja mama ei.
- Am fost dintotdeauna deprimata, a raspuns ea, manifes-
tand, prin folosirea cuvantului "dintotdeauna", stilul cogni-
tiv generalizator specific persoanelor deprimate (Yapko, 1997,
2006).
Fara indoiala, avea 0 experienta indelungata in lupta cu
depresia - mai mult de jumatate din perioada adolescentei. Cu
toate acestea, mama ei indicase ca, anterior, fusese un copil feri-
cit ~i ca existasera, de asemenea, perioade in care se simpse mai
bine in cursul ultimilor opt ani. Daca ar fi avut 0 gandire mai
orientata, ar fi putut ajunge la concluzia ca depresia ii ocupase 0
parte mai mare din viata decat ar fi fost de dorit ~i ca exista, de
asemenea, perioade in care este mai binedispusa.

Vindecarea prin poveJti. Oespre adep~i stilului gotic, zane, balauri ~i Tee
GEORGE W. BURNS
484 - Se intampla de atata timp ~i nimic nu a schimbat situa- _ Vreau sa fiu mai fericita, a sunat raspunsul. 485
pa, a continuat ea, avand 0 perspectiva rigida ~i, totodata, cen- _ Cand ai fost mai fericita? am intrebat eu, sperand sa gasesc
trata asupra trecutului, de parca s-ar fi a~teptat ca lucrurile sa diteva exceppi de la regula lui "Am fost dintotdeauna deprirna-
fie intotdeauna a~a din moment ce a~a fusesera pana atunci.
ta", afirrnapa ei anterioara.
Cuvintele ei transmiteau 0 senzape de neajutorare ~i de nepu_ Indernnarea dientului sa con~tientizeze acele situapi in care
tinta, de parca propriile ganduri ~i sentimente ii depa~au capa-
povestea "imbibata de probleme" ~ fo~t diferita confiz:na, faptul
citatea de control ~i, astfel, erau imposibil de schimbat.
ca obiectivele terapeutice sunt reahzabtle (a~a cum s-a mtamplat
Raspunsul negativ la 0 intrebare orientata spre obiectiv nu
deja in situapile respective), deschide posibili!atea .u~ei s~~:
este neobi~nuit, dienpi precizand, de regula asemenea Reynei,
bari mai profunde, intare~te speranta ~i ofera poslblle direct"
nu ceea ce doresc sa simta, ci ceea ce nu doresc sa simta.
de urmat in terapie (Berg ~i Dolan, 2001; Berg ~i Steiner, 2003;
Cercetarile legate de modurile de stabilire a scopurilor de catre
Linden, capitolul4 din volumul de fata).
oamenii afectap de depresie arata ca ace~tia i~i propun adesea
Reyna ~i-a ridicat pupn privirile, contrastul dintre pielea ei cu
scopuri de evitare ("Nu vreau sa fiu deprimat, sa rna cert mereu desavar~ire alba ~i machiajul incarcat, inchis la culoare, fiind la
cu partenerul sau sa merg la jocuri de noroc atunci cand sunt
fel de puternic ca acela al unei fotografii alb-negru, ~i ~i-a expri-
stresat") ~i se straduiesc sa atinga scopuri conditionate ("Nu voi
mat mirarea.
fi fericit pana cand nu-mi voi lua diploma, nu rna va iubi par- - Sunt adepta stilului gotic, mi-a raspuns ea, sugerand ca
tenerul sau nu voi ca~tiga un milion de dolari'~ Emmons, 1991,
ar trebui sa inteleg toate implicapile acestui lucru in raport cu
2003; Street, 2000, 2001, 2002).
intrebarea formulata de mine.
- Daca nu vrei sa fii deprimata, cum ai prefera sa fii? am
Stilul gotic reprezinta 0 subcultura modema care a devenit
insistat eu cu blandete, dorind ca intrebarea mea sa-i insufle spe-
la moda pentru prima oara la inceputul anilor '80, atunci dlnd
ranta ca trairile ei pot fi diferite.
~i-a facut aparipa ca subgen al scenei muzicale rock post-punk.
In timp ce deznadejdea ~i neajutorarea exprimate de Reyna Aceasta subcultura este asociata cu 0 atmosfera horror, cu
sunt caracteristice depresiei, speranta este strans asociata cu feri-
intunericul, moartea ~i supranaturalul - caracteristici ale tra-
cirea (Seligman, 1975, 1990, 2002). Daca eu, ca terapeut, sunt plin
dipei literare gotice de la care i~i trage numele. Adeppi stilului
de speranta intr-un mod practic ~i realist, ii inspir ~i ii transmit
gotic poarta, de obicei, imbracaminte ~i machiaj de culoare nea-
speranta dientului meu. Speranta nu este numai un element de
gra - adesea inspirate de filmele horror ~i de serialele de tele-
baza in procedurile psihoterapeutice eficiente, dar poate avea
viziune cum ar fi Familia Addams ~i The Munsters - ~i asculta
chiar 0 corelape mai stransa cu rezultatul terapiei dedit interven-
rock gotic sau muzica death metal. Atunci cand am incercat
pile terapeutice propriu-zise folosite (Frank, 1968, 1975; Hubble
sa aflu mai multe despre aceasta subcultura de la prieteni ~i
~i Miller, 2004; Lopez et aI., 2004; Snyder, 1994, 2000, 2002).
membri de familie mai tineri, 0 tanara care fusese ea insa~i

GEORGE W. BURNS
Yindecarea prin ~ • Des pre adep~ii stilului gotic, zane, balauri ~i TCC
486 adepta stilu~ui ~otic,i-a .descriS drept "adolescenti intarziati,
ce au 0 fascmatle plangareata pentru depresie". Din fericire
nu ~tiam la acel moment cii fericirea ~i distractia reprezint~
antiteza intregii culturi gotice, ~i astfel am putut s-o presez pe
Reyna, intreband-o:
- Ia spune-mi, cum te distrezi?
- Intru pe internet. Imi plac chestiile nu metaiil1.o. A, ~i sunt
zana.
- E~ti zana? am intrebat, curios ~i aproape neincrezator,
la care Reyna s-a apucat sa descrie viata ascunsa a unei per-
soane ce in public este adepta stilului gotic. Inca din copilarie,
fusese pasionata de zane, strangal"\d 0 adevarata colec\ie de
pove~ti ilustrate cu zane, afi~e cu zane ~i statuete intruchlpand
balauri inaripati. Figurine infati~and zane in straie viu colo-
rate ~i balauri simpatici Ii umpleau, se pare, fiecare suprafata
plana din dormitor. Apoi mai era secretul pe care il ascundea
de prietenii ei, adepti ai stilului gotic: avea 0 slujba care pre-
supunea ca, 0 data sau de doua ori la sfar~it de saptamana,
sa se costumeze in zana - fusta cu volana~e, poante, diade-
rna sclipitoare, aripi din voal ~i bagheta magica - pentru a-i
distra pe copii cu jocuri ~i pove~ti la petrecerile organizate cu
ocazia zilelor de na~tere. Un zambet i-a luminat fata atunci
cand mi-a spus: . Ie sau caracteristicile pozitive pe care Ie manifesta clientul, ca
- Unii :opii ~i parinti sunt nemernici, dar cei mai multi sunt
amuzanti. Imi place.
- De ce ip place sa fii zana? am intrebat eu, depistand, a~a
cum sperasem, 0 exceppe de la "regula" eternei depresii despre
care imi vorbise la incepu t.
10 ~en de muzic~ rock ap:irut la sfar}itul anilor '90, caracterizat prin acorduri heavy· metal,
mfluen~ate tns:i de rap ~I hip-hop.
GEORGE W. 8URNS
_ Atunci cand imbrac costumul de zana, este ca ~i cum a~ 487
deveni 0 zana. Zanele vor sa indeplineasca dorinte, sa-i vada
pe copii zambind. Chiar trebuie sa flu zana ~i sa-rni pladi ceea
ce fac, pentru a aduce bucurie copiilor la ale caror petreceri
particip.
Deja se conturau indicii referitoare la posibilele personaje
~i metode de folosire a metaforelor in terapie. In primul rand,
Reynei ii placeau pove~tile cu zane, Ie colecpona ~i Ie folosea,
istorisindu-Ie copiilor deghizata in zana. In al doilea rand, per-
sonajele precum zanele ~i balaurii simpatici aveau pentru ea
ceva misterios, deosebit ~i agreabil. In al treilea rand, pove~­
tile cu zane contin adesea 0 bogatie de teme legate de magie
~i schimbare, precum ~i modalita\i de obtinere a rezultatelor
dorite.
In plus, ob\ineam informatii foarte utile despre resurse-
Ie ~i abilita\ile Reynei - un proces a carui importanta a fost
scoasa in evidenta cu ajutorul unor exemple practice de catre
multi dintre cei ce au colaborat la realizarea volumului de fata.
Gregory Smit considera diutarea, gasirea ~i utilizarea resur-
selor clientului drept unele dintre cele mai importante roluri
ale procesului de evaluare (capitolul 8). Este u~or sa ne gan-
dim la astfel de resurse, puncte tari sau abilitap ca la insu~iri­
la exceptiile de la regula, cand clientul pare puternic, destoi-
nic sau increzator. Ar putea fi yorba despre abilitiiple sportive
ale clientului, cum ar fi practicarea alpinismului (Hildebrandt,
Fletcher ~i Hayes, capitolul 5); despre capacitatea de a se expri-
rna cu ajutorul poeziei (Hicks-Lankton, capitolul 13); sau des-
pre cunoa~terea pove~tilor specifice propriei culturi (Ebert ~i Al
Musawi, capitolul 18). Cu toate acestea, resursele pot fi gasite
Vindecarea prin poveJd • Oespre adep~iI stilu[ui gotic, zane, balauri ~i Tee
488 ~i in trasaturile aparent negative. Pentru Ray ~i Sutton (capito-
lullS), "problema" automutilarii este vazuta drept 0 calitate
ce poate fi folosita pentru gasirea unei solutii. Mills (capitolul
11) considera ca "obsesia" unui copil pentru chei este 0 resursa
cu potenpal ~i perspective pozitive, in timp ce Garda-Sanchez
(capitolul 20) folose~te impotrivirea ostila a unui participant
turbulent la terapia de grup drept 0 sursa de energie ce poate fi
indreptata intr-o direcpe avantajoasa din punct de vedere tera-
peutic. De fapt, toate capitolele contin exemple referitoare la
modul in care speciali~tii au gasit resurse in capacitatea clien-
tilor de a formula, de a intelege sau de a analiza metaforele, fie
cu ajutorul unei pove~ti spuse de client (Erickson Klein, capito-
lui 17), al unei metafore descriptive prin care clientul ~i-a cornu-
nicat problema (Kopp, capitoluI4), al disponibilitapi de a crea
o noua poveste (Nel, capitolul 9) sau pur ~i simplu al capacita-
pi de asculta ~i de a invata (Yapko, Capitolul 9; Hicks-Lankton,
CapitoluI13).
A~adar, care au fost resursele pe care Ie-am observat la
Reyna ~i cum am considerat ca pot fi folosite pentru atinge-
rea obiectivului sau terapeutic? Imbradind costumul de zana,
Reyna intra, de asemenea, in pielea personajului. Nu nurnai
ca juca rolul unei zane, ci devenea zana. Avea trasaturile pozi-
tive, vesele ~i amuzante ale personajului pe care il juca. Toate
acestea m-au facut sa reflectez la ciiteva lucruri. Oare trecea
printr-un proces similar atunci cand purta hainele ~i rnachia-
jul adepplor stilului gotic? Oare faptul ca se costuma pentru a
juca un rol, ca prelua insu~irile personajului insemna ca prelua
~i dispozitia acestuia, fie eli era yorba despre zane sau despre
adepp ai stilului gotic? Poate ca talentul pe care il avea in acest
sens putea fi folosit pentru un joe pe roluri ~i pentru a 0 ajuta
GEORGE W. BURNS
sa capete perceppi ~i manifestari mai utile ~i rnai putin afecta- 489
te de depresie.
Iti multumesc cii mi-ai spus secretul tau. De asemenea, sunt fasci-
nat de pasiunea ta pentru zane ~i pove~tile cu zane. $i eu am 0 pasiune
statornica pentru pove~tile cu zane ~i, dupii cum nelndoielnic ~tii, aces-
tea sunt folosite de multa vreme nu numai pentru a-i amuza pe copii
~i adul#, ci ~i pentru a ne instrui In legatura cu unele dintre aspec-
tele importante ale vieW Ce feti/ii n-a fost oare fascinatii de povestea
Cenu~iiresei ~i a zanei celei bune care 0 lnvata cum sii depii~easca 0
situatie nefericita ~i sa nu mai fie tratatii urat de ceilaIIi, sa aiM 0 pare-
re bunii despre sine ~i sii aibii parte de mai multii fericire?
Intrucat mi-ai lmpiirtii~it ceva important, a~ vrea sii-Ii lmpartii~esc
la randul meu 0 poveste cu zane, care ne poate ajuta sii atingem lmpre-
una obiectivele terapeutice pe care Ii Ie-ai prop us.
- Cine p-ar plikea sa fie eroina pov~tii noastre? am intrebat.
- Clopopca, a raspuns ea fara ~ovaire. Mi-a placut dintot-
deauna povestea lui Peter Pan, a~a ca mi-am ales numele de
Clopopca. Ea este zana pe care 0 interpretez.
- Vom avea nevoie ~i de un personaj secundar, pe care sa-l
poata ajuta Clopopca. Pe cine ai vrea sa alegi?
-PePuff.
- Cel din Puff, the Magic Dragon? am intrebat eu.
- Da, a raspUns ea. L-am avut sub forma de jucarie de plu~
atunci cand eram mica, ~i dintre top balaurii pe care i-am colec-
ponat, el a ramas preferatul meu.
Ei bine, ne-am putea imagina 0 poveste In care Puff ~i Clopo/ica
sunt prieteni ~i locuiesc fntr-un castel fermecat, cu tumulete,
vtndecarea prin ~ • Oespre adeptii stilului gotic, zane, balauri ~i Tee
490 aliUuri de familie ~i prieteni. fntr-o zi, Puff ~i Clopofica au zburat
intr-o vale ~i acolo s-au jucat langa un rau, au impletit ghirlande
din margarete ~i au fiicut toate acele lucruri pe care va inchipuifi
ca Ie fac un pui de zana ~i unul de balaur atunci cand ies la joaca.
Poate parea ciudat, insa unul dintre jocurile pe care Ie indrilgeau
mai mult ~i mai mult era sa se costumeze in oameni, sa se dea drept
oameni, sille imite expresiile, sa se poarte precum oamenii, sa incer-
ce sa gandeasca asemenea lor. AMt de captiva{i erau de joe, atat de
buni in rolul oameniIor, incat timplll a zburat pe nesimtite ~i deja
se lasase amurgul atunci cand au ajuns acasa, unde Ii a~tepta 0 sur-
priza ingrozitoare.
Castelul fermecat era pustiu. Familia §i prietenii disparusera fora
urma, cei dragi nu mai erau, toate bunurile lor disparusera ~i ele, de
parca n-ar fi existat niciodatii. Puff ~i Clopotica erau uluifi, inspiliman-
tati ~i mahniti, ~i poate ca ac:stea nil erau toate sentimentele care Ii
incercau. De ce disparusera? Ii alungase cineva? Oare ar fi putut face
ceva pentru a impiedica nenorocirea? S-au a~zat in coltul unui zid de
piatra ~i au masurat cu privirile castelul pustiu, simfindu-se parasiti,
buimilcifi ~i deznadajdui/i.
Contextul
Povestea mcepe cu 0 problem3 asemanatoare celei cu care se
confrunta Reyna. La mceput, fusese adusa la terapie de mama,
poate putin fara voia ei, atat mama, cat ~i ea considerand ca
suferise de depresie jumatate din viata. Anterior, luase medica-
mente antidepresive ~i fusese la consiliere m mai multe randuri,
fara nicio ameliorare.
Din cate am aflat, mama se afla la cea de-a doua casato-
rie. Alaturi de Reyna mai locuisera un frate ~i 0 sora vitregi,
GEORGE W. BURNS
provenip din prima c3satorie, care erau mtr-un permanent con- 491
flict cu tatal Reynei, tatallor vitreg. Aceasta din urma avea opt
ani atunci dind taUI ei Ie-a poruncit celor doi frati vitregi, in
varsta de 15, respectiv 17 ani, sa paraseasdl locuinta ~i s3 nu se
mai mtoarca niciodata. Pentru Reyna, acesta a fost punctul de
cotitur3. Avand m vedere contextul, niidajduiam ca mtoarcerea
lui Puff ~i a Tilincutei in castelul pustiu - cu toata deruta ~i
celelalte trairi aferente - va fi 0 experienta cu care Reyna sa se
poat3 identifica.
Dupa plecarea celor doi frati vitregi, Reyna a inceput sa
manifeste cateva dintre numeroasele stiluri de ajustare aso-
ciate depresiei (Elliot, Sheldon ~i Church, 1997; Emmons ~i
Kaiser, 1996; Lyubomirsky ~i Nolen-Hoeksema, 1995; Street,
2000; Vaillant, 2004; Yapko, 1997, 2001, 2006). 1n primul rand,
s-a maniat pe tatal ei. Drept urmare, nu-~i mai vorbeau, prac-
tic, de opt ani. In al doilea rand, evita conflictele ~i evenimen-
tele neplacute din copilarie: batea in retragere atunci cand s\!
confrunta cu dificult3\i, refuza s3 mearga la ~coala, se plangea
ca nu se simte in apele ei, se inchidea in dormitor, i~i evita
prietenii ~i nu facea aproape nimic altceva in afara de a ~edea
in fata televizorului. Fara indoiala, la varsta de opt ani, nu
prea putea face nimic pentru a schimba situatia sau pentru
a se impotrivi ca fratii ei dragi sa fie alungati. eu toate aces-
tea, metodele de ajustare pe care le-a adoptat nu i-au fost de
folos, in sensu I dI nici nu ii rezolvau problema, nici nu erau
focalizate pe solu\ie, ~i n-au facut altceva decat sa-i creeze 0
senza\ie de neputinta.
In primii ani ai adolescentei, Reyna a adoptat un comporta-
ment de evitare extrem, mcercand sa se sinucida de mai multe
ori prin taierea venelor de la mana ~i inghitirea unor pas tile
Vindecarea prin poveJtI- Oespre adep~i i stilului gotic, zane, balauri ~i Tee
492 gasite in dormitorul mamei. I-a mers mai bine timp de eapva
ani, insa mama ei se temea foarte tare eli aeum eade iara~i in
ghearele depresiei, se izoleaza ~i este posibil sa se gandeasea din
nou la sinucidere.
Reyna manifesta ~i al doilea stil de ajustare earaeteristie per-
soanelor deprimate, ~i anume ruminapa - un model eognitiv
ee presupune reluarea permanenta a gandurilor negative referi-
toare la experientele neplacute din treeut, indeosebi evenimen-
tele insotite de sentimentul de vinovatie (Nolen-Hoeksema,
Grayson ~i Larson, 1991; Street, 2000). Reyna reflectase iar ~i iar,
de nenumarate ori, la alungarea fraplor ei, la pierderea legaturii
eu aee~tia, la modifiearea strueturii familiale ~i la sentimente-
Ie permanente de maImire. I~i invinovatea tatal pentru eeea ee
faeuse, mama pentru ea nu mi~ease un deget ea sa impiedice
situatia ~i pe sine pentru gesturile eu care eontribuise, poate,
fara sa-~i dea seama, la produeerea evenimentului. A~a cum
se intampla in aeeste eazuri, de obieei eu eat faeem mai des 0
activitate repetitiva, eu atat devenim mai prieeputi, ~i eu cat
devenim mai pricepup, cu atat devine mai u~or de facut, fie cit
invatam pentru examene, exersam un talent sportiv sau repe-
tam un gand negativ. Modelele ruminative de gandire nega-
tiva sunt asociate eu simptome depresive mai freevente, eu
episoade depresive mai lungi ~i eu 0 vulnerabilitate mai eres-
cuta la recidiva (Lyubomirsky ~i Nolen-Hoeksema, 1995; Street,
2000). Poate fi u~or sa eredem ea rememorarea permanenta a
unei ehestiuni nerezolvate va duee in eele din urma la 0 mai
buna intelegere a aeesteia ~i poate ehiar la gasirea unei solu-
tii, insa eontrariul pare a fi adevarat. Dupa cum au observat
Segal, Williams ~i Teasdale (2002), "in realitate, in aeeasta stare
de spirit, «refleetarea» repetata asupra aspeetelor negative ale
GEORGE W. BURNS
propriei persoane sau ale situapilor problematiee duee la men- 493
pnerea, nu la ameliorarea depresiei" (p. 36).
Reyna rni-a dezviiluit ea se despiirpse recent de prietenul ei ~i
considera ea aeeasta este eauza triiirilor depresive din prezent. De
asemenea, Ii oferea sprijin unui prieten de-a! ei, ~i el adept a! sti!u-
lui gotie, pe care I-a descris ca fiind ~i mai afectat de depresie dedit
ea. Pe eand ascultam aeeasta parte a pove~tii Reynei, mi-a trecut
prin minte ea poate va fi uti! ca povestea metaforiea sa vorbeasca ~i
despre 0 relape, astfel ineat cele doua personaje sa ilustreze diferite
stiluri cognitive, unele mai folositoare, a!tele mai pupn folositoare.
Apoi Clopofica s-a gfindit la primul lucru care Ii trece probabil prin
minte oricarei zfine demne de acest nume: ~i-a scos bagheta magica ~i a
fncercat sa facii,cea mai puternica vraja pe care 0 ~tia, pentru ca totul sa
apara din nou. [nsa vraja n-a avut nidun eject. Uneori, ~i-a dat ea seama,
indiferent cfit de mult ai fncerca, unele lucruri nu pot fi schimbate.
Puff, balaurul fermecat, ~i-a dat seama ca este Iipsit de puteri magi-
ce, caei fora speranta, nu ai ee sa-ti dore~ti, ~i fora dorinte, sunt putine
~anse sa se fmpIineasea eeva.
- E fn zadar, a spus Puff. S-au dus ~i nu putem face nimic fn
aeeasta privinta.
- Sigur ea luerurile nu stau bine, a raspuns Clopotica, lneereata
de un sentiment deslu~it ~i fndreptatit de tristete. Sunt de aeord ea
nimie din ee am fleut nu da roade. Poate exista altil solufie - poate
exista alta cale utila, a adaugat ea eu un aer gfinditor.
Interventia
Vorbele Tilineutei refleetau faptul ea masurile luate de
Reyna nu dau rezultate ~i ea magia, gandirea deziderativa ~i
Vindecarea prin povefti • Oespre adep~i stilului gotic, zane, balauri ~i TCC
494 comportamentele de evitare mai mult ca sigur ca nu aveau
sa-i rezolve problemele. Era necesar sa priveasca in direc-
tii noi, sa incerce abordari diferite. Pentru a-i oferi Reynei
sugestii utile referitoare la abilitatile necesare ~i la directiile
de urmat, trebuia sa-mi mai raspund mie insumi la cateva
intrebari:
1. Care este obiectivul terapeutic precis al clientului? (Pot
fi mai multe.) In cazul Reynei, pareau sa existe doua
obiective principale. in primul rand, i~i dorea sa fie mai
fericita; demonstrase in mod dar ca ~tie deja cai reale
~i potenpale cu ajutorul carora sa se simta mai bine. in
al doilea rand, am considerat ca, daca va adopta stiluri
cognitive diferite, se va putea bucura de mai multa
fericire, a~a cum i~i dorea.
2. Ce model terapeutic ar putea 5-0 ajute cel mai mult in
atingerea obiectivelor? Stilul cognitiv actual al Reynei
era contraproductiv pentru atingerea obiectivului de
a fi fericita. Daca ~i-ar fi modificat modul de gandire,
~i-ar fi putut modifica ~i trairile. A~adar, am ales sa rna
inspir din modelul TCC, cel putin la inceput.
3. Ce interventii din cadrul modelului respectiv vor aduce cele
mai multe beneficii? Raponamentul meu era urmatorul:
va fi util sa-i arat Reynei diferentele bazate pe probe
dintre stilurile cognitive ale oamenilor care sunt,
in general, deprimati ~i ale oamenilor care sunt, in
general, mai fericiti. Daca avea posibilitatea sa joace
rolul unei zane, un personaj vesel ~i optimist, ~i sa
devina a~a ceva, putea ~i sa-~i insu~asca ~i sa asimileze
trasaturile cognitive ale oamenilor care, in general, fac
fata cu succes problemelor vietH.
GEORGE W. BURNS
4. Cum pot fi comunicate toate aces tea in modul cel mai 495
eficient? Sa-i in~iruiesc Reynei rezultatele cercetarilor,
sa-i spun ceea ce ar trebui sa faca sau sa-i dau teme
pentru acasa in ciuda faptului ca este 0 adolescenta
de 16 ani deprimata ~i nu foarte orientata spre acpune
nu prea avea cum sa duca undeva. Atunci cand ajung
in cabinetul nostru, celor mai multi dienp Ii s-a spus
deja de nenumarate ori ceea ce trebuie sa faca de
catre prieteni bine intentionati, familie, medici sau
terapeuti - adesea din motive intemeiate. Daca
sfaturile sau informatiile au fost intemeiate, atunci
probabil ca nu au fost comunicate intr-un mod eficient
pentru respectiva persoana. Din fericire, in cazul
Reynei, aveam un indiciu dar al modului in care pot
proceda. Avand in vedere interesul sau pentru pove~ti
~i faptul ca Ie folosea in activitatea ei, metaforele pareau
un mijloc adecvat de comunicare a abilitaplor cognitive
ce Ii puteau fi de folos.
5. Ce tip de metafora 0 va ajuta cel mai bine sa-~i atinga 5copul
(5copurile)? Am implicat-o ~i pe Reyna in conturarea
personajelor ~i a temei generale a pove~tii, insa existau
anumite abilitap cognitive, pe care Ie consideram utile
pentru ea, pe care era posibil sa nu Ie co~tientizeze sau pe
care nu era capabila sa Ie acceseze singura. De asemenea,
folosirea metaforelor experienpale era 0 varianta care am
considerat ca poate fi folosita mai eficient intr-o etapa
mai avansata a terapiei, odata ce fusese stabilit modul de
raportare la pove~ti. Toate acestea m-au facut sa aleg 0
metafora creata de terapeut drept mijloc de comunicare
a abilitatiJor cognitive specifice.
Vindecarea prin povefti • Oespre adep~ii stilului gotic, zilne, balauri ~i Tee
496 - Nu ~tiu ee alteeva putern face, a spus Puff, iar eolturile gurii sale
de balaur s-au lasat fn jos fn semn de tristete ~i privirea i-a devenit
jalniea. Este eel mai rau lucru care i s-ar putea fntampla euiva. Cum
vom reu~i vreodata sa treeem peste asta? Parea ~i mai trist pe masuril
ee rostea aeeste euvinte.
- Fara fndoiala ea este fngrozitor, a spus C/opotica, dar oare nu
am avut noroe ea eram la joaea ~i n-am disparut preeum toti eeilalti?
Nu exista nicio fndoiala ea ~i ea era profund fntristata de pierdere, fnsil
faptul ea f~i dadea seama de noroeul avut 0 ajuta sa se simta, poate,
mai putin trista.
Puff continua sa aiM 0 gandire generalizatoare ~i pesimista,
ceea ce ii provoaca ~i mai multa tristete, in timp ce Clopotica
manifesta un stil cognitiv mai orientat ~i mai optimist. Aici
povestitorul i~i arata compasiunea fala de durerea Tilincutei,
indeamna la con~tientizarea aspectelor pozitive ~i arata ca avan-
tajele sunt legate de ameliorarea tristetii.
Structura metaforei
Se spune ca fiecare poveste are un inceput, un mijloc ~i un
sfar~it. in mod similar, pove~tile terapeutice au ~i ele un ince-
put, ce consta de obicei intr-o problema, 0 dificultate sau 0 sar-
cina care se aseamiina cu aceea a clientului ~i pe care persona-
jul trebuie sa 0 rezolve, de pilda faptul ca, atunci cand Puff ~i
Clopotica se intorc acasa, descopera ca cei dragi au disparut.
Mijlocul pove~tii coincide cu etapa in care ne aflam in realitate.
Reprezinta momentul in care adresam intrebarea formulata de
Rob McNeilly in capitolul16: "Ce lipse~te?", precum ~i momen-
tul in care personajul i~i insu~e~te resursele lipsa, dobande~te
GEORGE W. BURNS
cuno~tintele necesare, i~i dezvolta abilitatiIe sau gase~te mijloa- 497
cele prin care sa rezolve sau sa gestioneze problema in mod efi-
cient. In povestea de fata, Clopotica demonstreaza abiIita\i cog-
nitive eficiente, spre deosebire de Puff, care are un stil cognitiv
mai putin uti!. Sfar~itul (la care inca nu am ajuns in povest~a
creata pentru Reyna) consta in rezultatul terapeutic dorit de cli-
ent. Cand vorbesc des pre cele trei elemente ale metaforelor tera-
peutice - problema, resurse ~i rezultat - rna refer la abordarea
PRO, despre care am mai pomenit in volumul de fa\a (capitolul
14) ~i despre care am discutat mai pe larg in 101 pove$ti vindeea-
toare pentru adulli. Folosirea metaforelor In terapie, Bums, 2012 ~i in
101 pove$ti vindeelitoare pentru eopii $i adoleseenti. Folosirea metafo-
relor In terapie, Bums, 2011.
- Am 'pierdut totul, a suspinat Puff. Familia, prietenii, totul a
disparut fora urma.
- Ar putea fi mai rau, a spus C/opotiea, lneerciind sii-Ilini$feascii
pe Puff $i descoperind ea atitudinea lini$titoare are efeet $i asupra ei.
inca ne avem unul pe eelalalt. inca avem un acoperi$ deasupra eapului
$i suficienta apa $i miineare pentru a putea sllpravietui. Poate ea ar fi
bine sa ne odilmim peste noapte $i sa lneepem miiine cautarea.
Puff este eel care vede jumiitatea goala a paharului, in timp
ce Clopotica 0 vede pe cea plina. Puff este pesimist, Clopotica,
optimista, iar optimismul Ii permite sa-~i faca planuri.
La fel ca in cazul pove~tii de mai sus, prezentarea unei meta-
fore incepe de obicei cu descrierea problemei, trece apoi la enu-
merarea resurselor adecvate ~i se incheie cu rezultatul dorit.
Cu toate acestea, atunci dind concepi metafora pe care vrei s-o
prezinti, poate fi mai u~or sa incepi cu sHir~itu!. Atunci dind
Vindecarea prin pove~ti· Oespre adep!ii stilului gotic, zane, balauri \ii TCC
498 intentionam sa mergem la munca, de exemplu, mai intai ale-
gem unde vrem sa mergem (rezultatul sau destina\ia), apoi cea
mai buna modalitate de a ajunge in locul respectiv (mijlocul de
transport: autobuz, tren, autoturism, bicicleta sau pe jos) ~i, in
cele din urma, ce probleme trebuie sa depa~im pentru a ajunge
acolo (de pilda, sa parasim a~ternuturile calde intr-o diminea_
ta rece). Desigur, in ducerea la indeplinire a planului, urmam
ordinea inversa: mai intai ne trezim (infruntam problema), luam
mijlocul de transport adecvat (ne folosim resursele pentru a
rezolva problema) ~i ajungem la destinatie (obtinem rezultatul
dorit). A~adar, in conceperea pove~tii pentru Reyna, am (inut
in primul rand cont de rezultatul terapeutic dorit de ea: acela
de a fi mai fericita. Apoi m-am intrebat ce mijloace, abilitati sau
resurse 0 vor ajuta cel mai mult sa ajunga unde ~i-a propus, ~i
am incheiat cu alegerea stilurilor cognitive adecvate.
- NU-lIli pasa de ceilalti, a spus Puff furios. Pur si simplu sufor
prea mult penlnl a mli lIlai sindtisi $i de ceilalti. De ce Intoldeall1!a
1I1i se IIJtt1mpla mie asia? De ce sunt eu cel care pare sli sufere In lot-
deauna?
- Sa ne odillllim putin, a spus C/opotica, $i sa vedem cum ne vom
sim[i de dilllineata. Am auzit-o pe mama spunand ca nimic nu durea-
za la nesfiir$il, cli piina $i, In vremurile cele mai grele, lucrurile se pot
schimba In bine.
Puff se concentreaza asupra propriei suferinte, iar folosi-
rea cuvantului "intotdeauna" arata ca, in perceptia lui, experi-
entele din prezent sunt permanente sau constante. In schimb,
Clopo\ica intelege ca lucrurile pot parea diferite dupa 0 vreme,
cii lucrurile chiar se schimbii, neramanand la fel.
GEORGE W. BURNS
Comparand stilul cognitiv allui Puff cu cel al Tilincutei, pre- 499
cum ~i consecintele acestor moduri de gandire, metafora pre-
zinta exemple de stiluri de ajustare care au ~anse sa fie utile ~i
exemple de stiluri de ajustare care au 0 probabilitate mai scazuta
sa fie utile. 0 lectie importanta pentru Reyna a fost aceea ca nu
conteaza chiar atat de mult ee i s-a intamplat in trecut sau i se
va intampla in vii tor, ci cum percepe 9i gestioneaza acele intam-
plari sau evenimente care determina diferenta dintre 0 adaptare
mai buna ~i una mai putin buna. Cunoa9terea acestui aspect 9i
atentia pe'care 0 acordam modului in care reactionam la diverse
situat ii reprezinta un factor determinant major al gradului mai
malt sau mai scazut in care ne adaptam la numeroasele dificul-
.
tiiti, ale vietii.
- Siluatia nu se va Imbunatati niciodata, a spus Puff aproape sft-
diitor. Simtea greutatea $i tristetea propriilor ellVinte. $Iia ea pesilllis-
mulnu-i esle de folos, Insa tolnu i se parea ca are pentru ee sa spere
$i a Incepul sa se simta $i mai eople$it de trislete.
- Sigur ca lucrurile s-au schimbat, i-a dat dreplale C/opotica. Nu
vor mai ft niciodata la fel. Daca familia $i prielenii nO$lri nu se Intorc
sau nu vom pulea noi sa-i gasim, viata va ft fara Indoialii diferila pen-
Iru amandoi. $i chiar daca se Inlorc, viata 101 va ft diferita, ftindea
acum $Iim ce Inseamna durerea pierderii $i a suferintei. Dar sa nu ne
pierdem speranta In vii tor. Fara speranta, nu avem nimic. Sa speram
ca se vor Intoarce $i, daca asta nu se va Intdmpla, sa speram ca vor
fi $i aile lucruri In viata pe care Ie vom putea face $i de care ne vom
putea bucura.
Gandul ca vor lua caleva masuri pozitive $i posibilitatea de a
cunoa$le idra$i fericirea eandva In viitor au flcu t ca Irislelea Tilincutei
sa se eslompeze Inca putin.
Vindecarea prin pov• • Despre adeptii stilului gotic, zane, balauri ~i Tee
500 Puff are 0 atitudine inflexibila fata de ceea ce s-a intamplat,
iar povestea dezvaluie consecintele acestei atitudini asupra dis-
pozitiei sale suflete~ti. Ciopotica este mai flexibila, i~i analizea_
za optiunile, face alegeri ~i intelege consecintele acestora din
urma.
Pe tot parcursul pove~tii create pentru Reyna, am incercat sa
scot in evidenta diferitele tipuri de abilitati de ajustare posibile,
cu ajutorullui Puff ~i al Tilincutei, sperand sa ilustrez prin inter-
mediul Tilincutei acele tipuri de abilitati care sa-i fie de folo s
Reynei ~i pe care sa Ie accepte. Cu ajutorul Tilincutei, insu~i per-
sonajul jucat de Reyna, am sperat sa inlesnesc identificarea aces-
teia din urma cu abilitatile mai dezirabile, mai eficiente ~i cu ral
de adaptare mai bine conturat.
In urmiitorul fragment al pove~tii, Puff continua sa rumine-
ze despre trecu t, reflectand metoda folosita de Reyna pana in
acel moment pentru a face fata pierderii fratilor ei, in timp ce
Clopotica ilustreaza 0 abordare aitemativa, mai orientata spre
actiune.
- De ce vorbe~ti despre speranta, clind lucrurile nici ca ar putea
fi mai rele? a Intrebat Puff. Am pierdut absolut totu/. Nu ne-a ramas
nimic de flcut; nimic nu mai iese cum trebuie.
Puff nu parea sa-~i dea seama ca, cu clit rostea mai des aceste cuvin-
te sau cu clit se giindea mai mull la ele, cu atlit se simtea mai rau ~i
cu atlit avea mai putin chef sa faca ~i allceva In afara de a ~edea pur
~i simplu pe zidul de piatra, masuriind cu privirile castelul pustiu ~i
simtindu-se tot mai nefericit.
- Hai, curaj, a spus C/opotica, sarind In picioare u~oara ca 0 papa-
die ~i diindu-i un ghiont lui Puff, balaurul fara nicio putere magica.
Trebuie sa facem ceva. Trebuie sa gasim un ungher din castel In care sa
GEORGE W. BURNS
ne instalam comod, sa pregatim ceva cald de-ale gurii ~i sa ne glindim SOl
ce vom face mai departe. .
Atunci clind s-a ridicat ~i a Inceput sa-~i faci1 de lueru, Clopot lca
i-a dat seama cu surprindere ca In cepe sa se simta ~i mai bine.
~i~carea Ii dadea 0 stare mai buna declit taiatul frunzella cliini.
Activitatea i-a ridicat moralul ~i a ajutat-o sa giindeascii mal clar.
Pe ciind lsi lua zborul Inapoi spre castel, ~i-a dat seama ca Puff ~i cu
ea vor avea ~evoie de timp pentru a se adapta la uria~a pierdere suferi-
til de amlindoi. N-ai cum sa pierzi 0 persoana sau un lueru de care e~ti
strans legat fora sa fii afectat, uneori chiar foarte mull. .
Poate ca nu este doar 0 chestiune de timp", s-a giindit C/opot , lca
"p;~te ca nivelul de fericire sau de nefericire depinde ~i de ceea ce faci,.
~i de modul In care gande~ti". "Chiar daca ni s-a Intiimplat acela~l
lueru amilndurora", a ref/ectat ea, "fiecare a reactionat In fe/ul lui.
Poale ca Imi sla In pulintii sa aleg Inlr-o oarecare masura felul In care
simi ~i giindesc, exacl a~a cum fac alunci ciind ne jucam de-a oamenii.
Pe masura ce jucam rolul unor oameni, Incepem sa giindim ~i sa ne
comporlam ca ~i cum am fi oameni".
_ Intrucat povestea ne apartine, i-am spus Reynei, ii putern
nascoci sfar~ituI. exact a~a cum am facut ~i cu personajele.
A~adar, dintre toate lucrurile gandite ~i facute de Ciopotica, rna
intreb care crezi tu ca ar ajuta-o cel rnai mult sa-~i vada rnai
departe de viata ~i cum crezi ca ar trebui sa procedeze in acest
sens?
Urmarea
Reyna a venit la patru ~edinte, iar Puff ~i Ciopotica ~i-au
"facut aparitia" la fiecare dintre acestea, de fiecare data
Vindecarea prin povefti. Oespre adeplii stilului gotic, zane, balauri ~i Tee
 502 transmitand ceva In plus despre abilita\ile ce Ii puteau fi d
folos: Doua luni mai tarziu, Reyna ~i-a facut 0 noua programa~
r~, dm proprie initiativa, ~i de data aceasta ea a fost cea care
~l-a adus parin\ii la terapie, spunand ca vrea "sa puna ordin
In lucruri". Machiajul din jurul ochilor era tot inchis la culoa e
- - b re,
msa pe uze era data cu un ruj roz-deschis. Purta ni~te haine
care, daca SAar fi aflat intr-o mul\ime, n-ar fi facut-o sa se dife-
rentieze de majoritatea celorlal\i adolescenti: blugi decolora\i,
un tncou sport de culoare alba ~i 0 bluza de trening gri, cu
fermoarul desfacut. Nici urma de \inte metalice asemaniitoare
celor de pe armuri. Nici urma de ve~minte tipice adeptilor sti-
lului gotic. Nu mai mergea la petreceri la sfar~it de saptama-
na impreuna cu alti adep\i ai acestui stil, la a diror prietenie
~enun\ase, ~i incerca sa lege noi rela\ii de prietenie la ~coala.
In picioare purta 0 pereche de balerini catifelati, partial roz
partial albi, cu model floral delicat, a~a cum ii ~ade bine une;
zane bune.
Mama ei a descris-o ca fiind "mai vesela ~i mai destinsa" ~i a
spus ca are ,,0 dispozitie mai buna in cea mai mare parte a tim-
pului". Mai exact, mama a subliniat faptul ca relatia Reynei cu
tatal ei se imbunata\ise, descriind-o pe Reyna drept "deschisa
~i prietenoasa" fata de acesta, consecin\a fiind ca tatal devenise
"mai oinevoitor fata de ea", iar aspectele pozitive ale situatiei Ie
consolidau relatia. A mai spus ca observase chiar ca cei doi glu-
mesc ~i rad impreuna - ceva ce nu se mai intamplase in cursul
ultimilor opt ani. Tatal Reynei a zambit ~i a dat din cap in semn
de aprobare.
- Chiar sunt 0 optimista, a spus Reyna, aproape dispretui-
tor, de parca observa\ii1e mamei se refereau la ceva din trecutul
indepartat ~i nici macar nu aveau prea muM relevan\a. Voia sa
GEORGE W. BURNS
treaca la tema ~din\ei din ziua respectiva, imbunata\irea relapei 503
parinte-copil, ~i a precizat foarte dar ce i~i dore~te:
_ Vreau sa viid mai multa in\elegere intre noi toti.
Referinte bibliografice
Berg, I. K. ~i Dolan, Y. (2001). Tales of Solutiolls: A Collection of
Hope-Inspiring Stories. New York: Norton.
Berg, I. K. ~i Steiner, T. (2003). Children's Solution Work. New
York: Norton.
Bums, G. W. (2012) 101 pove~ti vindeciiloare pmtnl adulti· Folosirea
metaforelor In terapie, trad. Daniela $tefanescu,
Bucure~ti: Editura Trei.
Bums, G.' W. (2011) 101 pove'ili vil1deciitoare pentru copii 'Ii ado-
lescent i. Folosirea metaforelor In terapie, trad. Cristian
Fula~, Bucure~ti: Editura Trei.
Elliot, A, Sheldon, K. ~i Church, M. (1997). "Avoidance, Personal
Goals and Subjective Well-Being". Personality and
Social Psychology Bulletin, vol. 23, pp. 915-927.
Emmons, R. A (1991). "Personal Strivings, Daily Life Events,
and Psychological and Physical Well-Being". Journal
of Personality, vol. 59, pp. 453-472.
Emmons, R. A (2003). "Personal Goals, Life Meaning, and Virtue:
Wellsprings of a Positive Life". In c. L. M. Keyes ~i
J. Haidt (coord.), Flourishing: Positive Psychology and
the Life Well-Lived (pp. 105-128). Washington, DC:
American Psychological Association.
Vindecarea pri" pove~ti· Des pre adep~ii stilului gotic, zane, balauri ~i Tee
 504 Emmons, R. A. ~i Kaiser, H. (1996). "Goal Orientation and
Emotional Well-Being". Social Indicators Research, vol.
45, pp. 391-422.
Frank, J. D. (1968). "The Role of Hope in Psychotherapy".
International Journal of Psychiatry, vol. 5, pp. 383-395.
Frank, J. D. (1975). "The Faith that Heals". Johns Hopkins Medical
Journal, vol. 137, pp. 127-13f
Hubble, M. A. ~i Miller, S. D. (2004). "The Client: Psychotherapy's
Missing Link for Promoting a Positive Psychology".
In P. A. Linley ~i S. Joseph (coord.), Positive Psychology
in Practice (pp. 335-353). Hoboken, New Jersey: Wiley.
Lopez, S. J., Snyder, C. R., Magyar-Moe, J. L., Edwards, L. M.,
Pedrotti, J. T., Janowski, K., et al. (2004). "Strategies
for Accentuating Hope". In P. A. Linley ~i S. Joseph
(coord.), Positive Psychology in Practice (pp. 388-403).
Hoboken, New Jersey: Wiley.
Lyubomirsky, S. ~i Nolen-Hoeksema, S. (1995). "Effects of
Self-Focused Rumination on Negative Thinking and
Interpersonal Problem Solving". Journal of Personality
and Social Psychology, vol. 69, pp. 176-190.
Nolen-Hoeksema, S., Grayson, C. ~i Larson, J. (1991). "Explaining
the Gender Difference in Depressive Symptoms".
Journal of Personality and Social Psychology, vol. 77, pp.
1061-1072.
Segal, Z. V., Williams, J. M. G. ~i Teasdale, J. D. (2002).
Mindfulness-Based Cognitive Therapy for Depression:
A New Approach to Preventing Relapse. New York:
Guilford Press.
GEORGE W. BURNS
Seligman, M. (1975). Learned Helplessness: On Depression, 505
Development, and Death. San Francisco: Freeman.
Seligman, M. (2004) Optimismul se Invata. ~tiinta controlului
personal, trad. de Alina C.hac, Bucure~ti: Editura
Humanitas.
Seligman, M. (2007) Fericirea autentica. Ghid practic de psihologie
pozitivii pentnl 0 via/a Implinita, trad. Cristina Popa,
Bucure~ti: Editura Humanitas.
Snyder, C. R. (1994). The Psychology of Hope: You Can Get From
. There to Here. New York: Free Press.
Snyder, C. R. (editor). (2000). Handbook of Hope: Theory, Measures
and Applications. San Diego, California: Academic
Press.
Snyder, C. R. (2002). "Hope Theory: Rainbows in the Mind".
Psychological Inquiry, vol. 13, pp. 249-275.
Street, H. (2000). "Exploring Relationships Between Conditional
Goal Setting, Rumination and Depression". Australian
Journal of Psychology, vol. 52, p. 113.
Street, H. (2001). "Exploring the Role of Conditional Goal Setting
in the Etiology and Maintenance of Depression".
Clinical Psychologist, vol. 6, pp. 6-23.
Street, H. (2002). "Exploring Relationships Between Goal Setting,
Goal Pursuit and Depression: A Review. Australian
Psychologist, vol. 37(2), pp. 95-103.
Vaillant, G. E. (2004). "Positive Aging". In P. A. Linley ~i S.
Joseph (coord.), Positive Psychology in Practice (pp.
.561-578). Hoboken, New Jersey: Wiley.
Vindecarea prin pove¥i· Despre adeptii stilului gotic, zane, balauri?i TCC
506 Yapko, M. D. (1997). Breaking the Patterns of Depression. New CAPlTOLUL 20
York: Random House / Doubleday.
Yapko, M. D. (2001). Treating Depression with Hypnosis: Integrating
Cognitive-Behavioral and Strategic Approaches. New
York: Brunner / Routledge.
Yapko, M. D. (editor). (2006). Hypnosis and Treating Depression:
Applications in Clinical Practice. New York: Routledge.
Asta nu-i 0 problema

Metaforele in cazul unui client turbulent

participant la terapia ericksoniana de grup

TERESA GARCiA-sANCHEZ

Povestea colaboratorului - 0 perspectiva personala

?i profesionala

Teresa Garda-Sanchez, absolventa de masterat, psiholog

debutantl l (Early Career Psychologist - ECP), este fondatoarea
~i directoarea Institutului Erickson din Madrid, Spania; fonda-
toare a Asociacion Espanola de Hipnosis Ericksoniana; pre~e­
dinta Asociatiei Europene de Hipnoza ~i Psihoterapie (European
Association of Hypnosis and Psychotherapy); ~i membru in con-
siliul de administratie al Asociatiei Europene de Psihoterapie
(European Association of Psychotherapy). A prezentat lucrari la
nivel international, la diverse congrese ~i universitilti din Cuba,

11 Early Career Psychilogist, titlu acordat in S.U.A. psihologilor aflati in primii ani de prac-
tica. (N. red.)

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin pove~ti • Asta nu-i 0 problemoli

508 Mexic, Statele Unite, Spania, Polonia, Lituania, Malta, Africa de
Sud ~i Regatul Unit, ~i s-a numarat printre membrii corpului pro-
fesoral invita\i la cea de-a 25-a edi\ie aniversara a Congresului
Interna\ional de Hipnoza ~i Psihoterapie Ericksoniana.
in copilarie, pove~tile istorisite de tatal ei la cina i-au trezit
folosit-o. Exercipile ~i povestirile Teresei captiveaza cu rapiditate 509
un client posibil refractar prin faptul ca ii permite sa-i in\eleaga
mtr-un mod metaforic perspectiva asupra problemelor lui. Din
acel punct, meta fora creata de terapeut calauze~te cu blande\e ~i
voio~ie clientul de-a lungul unor procese ce deschid perspectiva

interesul ~i curiozitatea prin umorullor. Continuand traditia, redefinirii percep\iei.

~i Teresa le-a istorisit pove~ti celor doi copii ai sai, "pentru a-i
amuz<\, a-i educa, a-i ajuta sau, pur ~i simplu, pentru a se distra Caracteristicile terapeutice
impreuna cu ei", pentru ca apoi sa inceapa sa foloseasca pove~­
tile in terapie, in scopuri similare. ProbIemeIe abordate
Atunci cand nu i~i trateaza clien\ii sau nu Ii inva\a pe altii • Cautarea unor raspunsuri
despre terapie, cel mai mult ii place sa-~i petreaca timpul ala- • intrebari despre via\a
turi de familie ~i prieteni. Giliitoriile, pictura, lectura ~i aran- • Ostilitate
jamentele flora Ie ocupa ~i ele un loc important in lista sa de • Furie
preocupari. • Denigrarea celorlalti
• Deruta
Prezentarea capitolului • Li psa p lacerii

Cu to\ii dam uneori peste clienti dificili - clien\i care nu ResurseIe dezvoltate
ilustreaza exemplele din manu ale referitoare la modul in care • Dezvoltarea flexibilita\ii
ar trebui sa func\ioneze terapia. Atunci cand \i se intampla a~a • Acceptarea limitelor
ceva, ~i este inevitabil sa se intample, ce-\i ramane de facut? • Acceptarea raspunsurilor incomplete
Teresa prezinta exemplul unui client de sex masculin, partici- • Savurarea experientei
pant la 0 ~edin\a de terapie de grup, care perturba activitatea • imbunataprea capa~ita\ii de relaxare
grupului ~i manifesta lipsa de respect fa\a de problemele celor- • Con~tientizarea momentului in care trebuie oprita
lalli, cu toate acestea avand el insu~i cateva intrebari existen\iale cautarea
foarte dificile. Teresa descrie metoda pe care 0 folose~te in tera-
pia de grup, ofera exemple de metafore experien\iale concise, RezultateIe vizate
pe care Ie nume~te "meta fore de doua minute", ~i apoi prezinta • Buna dispozi\ie
transcrierea ~i motivarea metaforei create de terapeut pe care a • Aprecierea momentelor de distrac\ie

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin pove~ti· Asta nu·j 0 problema

510 • Savurarea experien\ei mai degraba dedit a rezultatului
• Aprecierea rela\iilor
• Distrac\ie
_ Asta nu-i 0 problema, a spus Vicente12 in gura mare.
Era cel mai urat co~mar al oricarui terapeut de grup: un par-
ticipant care nu doar ca nu se implica in activita\ile de grup,
dar mai ~i ~edea in fundul incaperii denigrandu-i verbal, plin
de energie, pe ceilal\i atunci cand incepeau sa-~i discute pro-
blemele. "Asta nu-i 0 problema", striga el ori de cate ori diver~i
participanti i~i prezentau problemele profund ingrijo~atoare ~i
foarte importante pentru ei. Uneori rostea doar 0 ~oapta, ca pen-
tru sine; alteori era vorba despre 0 nemultumire pe care voia s-o
fadi auzita: "ASIA NU-I 0 PROBLEMA!"
Prima oara cand a deschis gura, mi-am spus: Ce ciudati Apoi,
odata cu fiecare intrerupere ulterioara, reac\iile, gandurile ~i
emotiile mele s-au schimbat: calif /ipsa de respect pentru persoa-
na ca're vorl>este aC!lllli Oare ar trel>ui sa-i permit sa continue in felul
acesta? calif 'impertinentai Fiecare problema are importan!a ei. Am
inceput sa trag 0 concluzie: Ei bine, se pare ca el este cel care are 0
problema. Va trel>ui sa vorbesc cu el. Apoi m-am intrebat: Oare ar
trebui sa intervin? Oare vrea sa ma provoace sa intervin? Ce crede el
ca inseimmii 0 problema? in orice caz, era clar ca ~edin\a avea toate
~ansele sa devina 0 problema!
Ce trebuia sa fac? Pentru a raspunde la intrebare, mai intai
voi prezenta cateva informa\ii despre felul in care lucrez cu
12 Atunci dind am inceput s~ redactez capitolul de faf~, am folo~it un. ~seudon.im in cazul
lui Vicente. Cu toate acestea, mai tarziu am reluat legihura dm pncma unel a,lte ches-
tiuni ~i i-am dat s~ citeasca ciorna capitolului. Oup~ ce a citit-o, ,a cer~t s~ I se fol~­
seasca numele real. I-am respectat dorinfa cu mare plikere. GracIas, VIcente, IgnaCIO
~i Angeles.
GEORGE W. BURNS
grupuri ~i despre contextul in care au fost folosite interven\iile 511
metaforice in cazul de fa\a.
De ce sa lucram In grupuri?
La inceputurile carierei mele de psihoterapeut, m-am specia-
lizat in terapia de grup inspirata de modelele centrate pe client
(Rogers, 1970) ~i Gestalt (Peds, 1969; Ginger ~i Ginger, 1987/1993).
Afland despre activitatea lui Milton H. Erickson, m-am hotarat
sa-i urmez exemplul ~i sa valorific eficien\a hipnozei naturale ~i a
sugestiilor indirecte (Erickson, Rossi ~i Rossi, 1976; Geary ~i Zeig,
2011). Nu este 0 practica uzuala sa se foloseasca hipnoza erickso-
niana in contextul terapiei de grup, intrucat Erickson a subliniat
importan\a adaptarii terapeutului la nevoile clientului individu-
al. Nu este 0 sarcina u~oara sa incerci sa individualizezi terapia
~i sa implici mai multe persoane in acest proces in acela~i timp.
Iotu~i, mi-am dat seama ca, atunci cand tratezi 0 singura persoa-
na ~i faci observa\ii genera Ie, este posibil sa formulezi sugestii ce
sunt adresate membrilor grupului, a~a cum am vazut di proceda
dr. Erickson in inregistrarile video ale ~edin\elor sale de instruire.
in acest scop, ~edin\ele mele de terapie de grup urmeaza de
obicei un plan simplu. Dupa ce acord timp pentru discu\ii, in
cadrul carora ies de obicei la lumina diverse situatii personale,
in general intreb cine vrea sa se ofere voluntar pentru 0 inter-
ven\ie individualizatil. Exista mai multe motive pentru care rea-
lizez interven\ia individualizata. Pe de 0 parte, persoana respec-
tiva se bucura de 0 aten\ie totala in timpul intiHnirii, iar pe de
alta, interven\ia indreapta aten\ia tuturor celorlal\i asupra acelei
persoane, permi\andu-mi sa ofer exemple, metafore ~i sugestii
generale sau "flexibile", care Ie pot fi de folos celorlal\i membri
Vindecarea prin pove~ti • Asta nu-i 0 problemii
512 ai grupului. Inchei CU 0 induc\ie hipnotidi de grup, ale carei ele-
mente pot fi utile atat pentru rezolvarea problemelor participan_
tilor luati ca grup, cat ~i pentru rezolvarea problemelor fiedirui
participant individual.
Lucrul in grup nu este numai 0 metoda terapeutica practica ~i
necostisitoare, ci poate de asemenea sa accelereze schimbarile ~i
sa cuprinda mai multe aspecte decat problema pe care clientul 0
considera la inceput drept cea principala. De vreme ce volunta-
rii participanti i~i prezinta problemele in public, in fata celorlalti,
avem de-a face cu 0 experienta unica, ducand adesea la rezultate
surprinziitor de eficiente. in volumul de fa\a, Lewis ~i Perry discu-
ta despre importan\a martorilor ~i a echipelor de reflectie pentru
imbunatatirea rezultatelor terapeutice, in timp ce Nel merge pana
acolo incat se intreaba daca orice punere sub semnul intrebarii a
discursurilor perimate, nefolositoare poate fi realizata fara prezen-
ta unui "public" (capitolele 7, 10 ~i, respectiv, 9). Rossi a remarcat
ca, in viziunea lui, se creeaza 0 sinergie atunci cand 0 problema
este rezolvata in public, ~i a vorbit chiar despre 0 paralela cu prac-
ticile tamaduitoare ale vindecatorilor prin credinta (Rossi, 2004).
Structura ~edintelor de grup
Alcatuirea grupului
Formula pe care am pus-o in practica presupune crearea unui
grup eterogen, care este format atat din persoane ce doresc sa
primeasdi tratament, cat ~i din studen\i ce participa la cursul
de formare tinut de mine la Institutul Milton H. Erickson din
Madrid. Evident, toF participantii sunt informati corespunzator
in legatura cu compozitia grupului.
GEORGE W. BURNS
Interventia S13
Fiecare grup prime~te 0 scurta pre zen tare despre planul
~dintei viitoare, in care caut sa explic ~i sa clarific conceptul de
hipnoza ca parte integranta a terapiei. Imi place sa intreb oame-
nii ce cred despre hipnoza, ce a~teptari au de la un tratament
care presupune atilt utilizarea hipnozei, cat ~i a psihoterapiei
ericksoniene, ~i sa aflu cate presupuneri neintemeiate sau con-
ceptii gre~ite se impletesc cu a~teptarile lor.
Pregatirea pentru interventiile metaforice
Poate aparea dezamagirea, daca participantii se a~teap­
ta la 0 ~edinta de hipnoza directiva, la inducerea unei transe
profunde, asemanatoare starii de stupoare, ori daca asociaza
faptul ca vorbim in termeni metaforici cu 0 simpla ~edinta de
relaxare lipsita de referinte terapeutice explicite. Prin urma-
re, vreau ca participantii sa fie incredin\a\i ca, chiar daca pro-
blemele sau solutiile dorite de ei pot sa nu fie mentionate in
mod direct in timpul interventiei hipnotice propriu-zise, tot
pot obtine rezultate pozitive. Efortul de a demonstra modul in
care actioneaza 0 metafora ~i efectul pe care il are chiar ~i asu-
pra corpului clientului il pregate~te, de obicei, pe participant
pentru ~edinta, spore~te eficienta hipnozei ~i induce 0 stare de
curiozitate ~i de mirare.
Metafora' de doua minute
Sunt propuse exercitii care demonstreaza felul in care se pot
obFne modificari corpora Ie, dupa ascultarea unei scurte pove~ti
Vindecarea pri" pove,ti· Asta nu-j 0 problem~
514 metaforice. Exercitiile Ie ofera participantilor ~ansa de a desco_
peri ca pot avea loc transformari la nivelul experien\elor Cor-
porale dupa 0 perioada de cateva minute in care Ii s-a spus 0
povestire sau Ie-au fost descrise ni~te imagini.
Pentru a demonstra in ce masura un exerci\iu metaforic poate
influen\a flexibilitatea, participantii sunt rugati sa-~i stabileas_
ca nivelul de referinta al flexibilita\ii, ridicandu-se in picioare,
apoi rotindu-~i trunchiul spre dreapta, cu un brat intins, astfel
incat sa-~i poata da seama cat de mult se pot intinde. Apoi Sunt
rugati sa-~i imagineze eli tin 0 franghie in pozi\ie verticala, cu
una di.ntre maini la circa 40 de centimetri sub cealalta. Execut
exercitiul in acela~i timp cu participan\ii, pentru a lua parte la
experienta ~i pentru ca instructiunile sa mearga in paralel cu
executarea exercitiului. Coordonez, astfel, exercitiul de vizuaIi-
zare, rugand participan\ii sa rasuceasca franghia imaginara, prin
rotirea unei maini spre dreapta ~i a celeilalte spre stanga. Apoi
ii rog sa inchida ochii, astfel inca! "sa poata vedea franghia mai
bine". Aceasta sugestie paradoxala (de a inchide ochii, ~i totu~i
de a vedea mai bine) imi permite sa Ie urmaresc receptivitatea.
Continuand sa rasuceasca ~i sa roteasdl ~i trebuind sa depuna
un efort mai mare timp de unul sau doua minute, participan\ii
nu i~i dau seama ca adesea distanta dintre pumnii lor incepe
sa scada. In acel moment, ii rog sa deschida ochii ~i sa observe
ca mainile Ii s-au apropiat una de cealaIta. Dupa ce fac ce i-am
rugat, participantii cred adesea eli acesta a fost unicul scop al
demonstra\iei, a~a ca adaug: "Acum rotiti-va din nou cu bra\ele
intinse, a~a cum ati procedat la inceput, ~i vedeti daca acum va
pute\i roti mai mult".
De obicei, participantii se mira atunci cand i~i dau seama cat
de mult Ie-a crescut flexibilitatea corporala. Acest lucru, Ie spun
GEORGE W. BURNS
eu, a demonstrat in ce masura incon~tientul este capabil sa fadi 515
trecerea de la simbol (franghia, in acest caz), la punerea in prac-
tica (flexibilitatea la rotirea trunchiului). In ciuda absen\ei suges-
tiilor dirette referitoare la 0 mai mare flexibilitate a scheletului
~i/sau musculara, rezultatul s-a produs ca urmare a ascultilrii
unei simple pove~ti metaforice.
Exercitii diferite pentru fieca re caz
Propun exerci\ii diferite pentru fiecare persoana, caz sau
~edinta de grup. Aleg exerci\ii care sa ofere 0 "mostra" din
metaforele terapeutice ce vor fi prezentate intr-o etapa ulte-
rioara a ~edin!ei. Toate exerci!iile sunt scurte, fiind alese pe
baza importan\ei simbolice ~i metaforice pe care 0 au. De
exemplu, pot alege exerci!iul cu franghia imaginara in cazul
persoanelor rigide, care nu sunt dispuse sa accepte nicio
schimbare, sau in cazul cuiva care are dureri ~i nu crede in
rela\ia dintre corp ~i psihic. Alte exerci\ii sunt potrivite pen-
tru alte probleme.
Ocazia de a face sugestii indirecte
Dupa exerci\iul demon strati v, membrii grupului sunt in
general mai receptivi. I~i arunca priviri mirate ~i zambete naive
~i i~i confirma modifielirile ob!inute imparta~indu-~i unul altu-
ia rezultatele experien\ei. Este momentul potrivit pentru a face
sugestii indirecte sub forma unor observatii generale, cum ar fi:
"Este u~or sa te schimbi ~i sa evoluezi", "Cele mai nea~teptate
schimbari sunt realizate adesea fara niciun efort"; "Corpul poate
fi mult mai receptiv decat credem noi" ~i altele asemenea.
vtndecare. prin pove,ti· Asta nu·j 0 problema
516 Un client dificil
Vicente a continuat neobosit sa excIame: "Asta nu-i 0 pro-
blema" ori de cate ori i~i discutau problemele ceilal\i partici-
panti - lucru pe care, in mod deloc surprinzator, incepeau sa
~ovaie· sa-I faca. Atunci cand a sosit vremea sa aleg un exerciliu
pentru a demonstra eficienta metaforelor, am vrut sa aleg ceva
care sa-i fie util acestei persoane care ii tot intrerupea pe ceilal\i
din fundul inciiperii.
Era bine sa aleg exercitiul cu franghia descris mai devreme
sau unul despre evolu\ie? Lui Vicente i-ar prinde bine 0 meta/ora
despre maturizare, m-am gandit eu, 0 meta/ora care sa-i transmi-
tii, poate, ca ar frebui sa illceteze sa se mai poarte en WI copi/ rasfii-
lat. Am ~ovait, pentru ca mi s-a parut ca incep sa-mi proiectez
propriile metafore asupra lui Vicente ~i ca la randul meu trebu-
ie sa fiu mai flexibila in privin\a respectarii problemelor celor-
lalti - incIusiv a problemelor lui Vicente. A~a eli am ales exer-
citiul cu franghia datorita sugestiilor referitoare la flexibilitate.
Exercitiul parea sa fie util pentru toata lumea ~i, cu toate ca era
menit anume pentru Vicente, nu I-am privit niciodata direct sau
numai pe el.
Dupa pauza de cafea, ecourile excIamatiei "Asta nu-i 0 pro-
blema" inca pareau sa vuiasca asurzitor in incapere, pe cand
fiecare se a~eza la locul lui. Neindoielnic, excIamatia era inca
foarte prezenta in min tea mea ~i prevestise, aveam senzalia, ca
noi yom avea 0 problema. Senza\ia s-a accentuat atunci dind am
cerut sa se ofere un voluntar, care sa lucreze cu mine personal in
fala grupului. eel care s-a ridicat in picioare a fost Vicente! Oare
atitudinea lui devenise, poate, mai flexibila in urma exercitiu-
lui cu franghia sau schimbarea prod usa la nivelul experientelor
GEORGE W. BURNS
corpora Ie il pusese pe ganduri, trezindu-i nevoia de cunoa~te- 517
re, astfel incat voia sa afle mai multe despre aceasta forma de
terapie?
Sa fiu sincera, simteam 0 anumita u~urare. Nu mi se parea
corect ca un membru atat de nelini~tit al grupului sa piece fara
sa-~i fi analizat mai aprofundat problemele, mai ales ca ~i Ie
exprimase atat de energic, de zgomotos ~i de insistent. Pe langa
toate acestea, eram oarecum curioasa ~i simteam cii imi fusese
lansata 0 provocare.
Fara multa tevatura, Vicente ~i-a parasit locul din fundul
indiperii cu un gest brusc ~i energic. Fara sa-mi a~tepte apro-
barea, s-a ridicat, s-a dus la fotoliul rezervat in mod obi~nuit
voluntarilor ~i s-a a~ezat. Era inalt ~i slab, cu umerii u~or aple-
cali, precum un adolescent care a crescllt prea repede ~i inca
nu s-a obi~nuit cu asta. Expresia de repllisie de pe chipullui se
amesteca cu un zambet retinut ~i Cll 0 privire iscoditoare, iar
impresia general a pe care 0 lasa era de oboseala amestecata Cll
un oarecare spirit de revolta.
S-a a~ezat pe fotoliu sau mai degraba s-a lasat sa alunece
de-a lungul acestuia, din nou in maniera lInui adolescent, pana
ce s-a instal at mai degraba cu zona lombara decat cu cea pelvi-
ana. A izbutit sa-~i rezeme capul de speteaza fotoliului, adop-
tand atitudinea unui spectator. Aceasta atitudine pasiva era in
contradiclie cu privirea provocatoare pe care mi-a aruncat-o,
intorcandu-~i chipul spre mine atunci cand tacerea mea a ince-
put sa-I deranjeze. In timp ce eu continllam sa asimilez senza-
tiile transmise de atitudinea sa corporala, Vicente ~i-a a~ezat
ambele maini pe bralele fotoliului, avand 0 atitudine deschisa
~i, totodata, precauta. Parea sa spuna: Fii ceva ... de$i SigUT 1111
va fi ce-mi doresc eu. In aceastii fraza nerostita am gasit ideea
VindKarea pri" pove,ti • Asta nu·i 0 problema
518 cu care puteam incepe. Imi amintea de un copil nerabdator
aproape isteric, un copil pe care nu 11 poti lini~ti dad ii dal
ceea ce cere.
- Tipic, s-a plans Vicente, dupa ce 0 vreme nu mai spuse-
semnimic.
Tacerea mea nu era 0 strategie terapeutica, d venea din nevo-
ia de a asimila toate informatiile transmise.
- Tipic pentru anumite moduri de a face terapie ... ~i, in ace-
la~i timp, reprezinta foarte bine ceea ce mi se intampla mie, ceea
ce ni se intampla tuturor! Tacerea este tot ce avem! Nu exista
raspunsuri! Ce naiba cautam aid? In viala, vreau sa spun, in
ceea ce numim via Iii... ~i unde mai pui ca ne ~i reproducem ...
ciid pana ~i eu am 0 fiica!
Mainile lui Vicente, care se mi!?cau fara ca acest lucru sa se
intample ~i cu bratele, imi transmiteau 0 intreaga fraza in mod
implicit: Tranca-tranca-tranca, nici mdcar nu-mi adresezi vreun
cuvant. Vezi, treaba asta nu-mi va fi de niciun folos ... nici de data
aceasta! Pentru 0 clipa, mi-a fost teama ca poate are dreptate -
nu voi avea nimic sa-i ofer. Ca !?i cum mi-ar fi ghicit gandurile,
Vicente a dat sa se ridice, spunand:
+ Figura 20.1
GEORGE W. BURNS
_ Pur ~i simplu, nu rna invat minte. Nu rna invat minte sa nu 519
Illa mai bag in incurcaturile astea ... nici macar dupa ce am fost
de atatea ori la terapie ~i am cunoscut atatia terapeuti.
Neputinta de a vedea ceea ce exista
In carnetelul meu se gasea 0 foaie goala de hartie. Am luat-o
~i i-am dat-o lui Vicente. Primul meu gand a fost sa-I impiedic
sa se poarte ca de obicei: sa se ridice ~i sa piece, a!?a cum dadea
selllne ca va face ~i acum. Totu~i, mai existau patru motive. In
primul rand, in acel moment mi-a devenit limpede cii aceasta
~edinta de terapie trebuie sa fie diferita. Pentru a izbuti, trebuia
sa incep sa nu mai iau deloc notite, ~i i-am transmis lui Vicente
acest lucru inmanandu-i carnetelul. in al doilea rand, tocmai rna
gandisem la un experiment pe care sa i-I propun, ~i pentru asta
avea nevoie de 0 foaie de hartie. in al treilea rand, inmanandu-i
foaia de hartie, raspundeam cererii lui de a face ceva. in cele din
urma, daca ca~tiga "intrecerea" pe care 0 initiase, Vicente avea
sa piarda ocazia de a rezolva 0 problema pentru care cauta aju-
tor in mod clar ~i deslu~it.
Oare cum mi-am dat seama, in acea fractiune de secunda,
ca acesta este cel mai bun stimul cu ajutorul caruia sa obtin un
rezultat terapeutic diferit? Cum poate cineva sa se gandeascii
la atat de multe lucruri intr-un moment determinat? Nu sunt
sigura ca ~tiu raspunsul. Poate ca are legiitura cu gandirea bine
antrenata a unui terapeut sau poate cii a fost doar 0 reactie la 0
situatie de necesitate.
Vicente a in~facat foaia de hartie 9i a privit-o, ~i nu doar cu
ochii. intregullui chip exprima 0 intrebare. Era 0 intrebare muta
~i, mai presus de toate, diferita. Era ceva mai intim, mai familiar,
Vindecarea prin pove~ti· Asta nu-i 0 problem3
520 mai direct ~i mai putin transcendent In Intrebarea: Ce sa fac cu
foaia de hiirtie?
Am inspirat ~i am simtit cum trupul mi se Indreapta ~i se lasa
spre partea din fala a scaunului. Acum Vicente avea olntrebare,
nu 0 cerere. Acum era mai receptiv. Acum a~tepta olndruma_
re, 0 sugestie mai degrabii banala dedit transcendentalli. Emopa
transmisa In acel moment era complet diferita. Vicente nu mai
respingea ceea ce Ii ofere am, ci era dispus sa accepte urmatoarea
sugestie. Ma ruga sa-i ofer Indrumari. Era timpul sa-i ofer ceva
simplu, dar care sa aiM un efect suficient de puternic pentru a-I
face sa" devina ~i mai receptiv.
M-am aplecat peste foaia de hartie tinuta de Vicente ~i, cu un
creion, am desenat un cerc negru lat de 2,5 centimetri ~i I-am
umplut cu culoare. Vicente mi-a permis s-o fac fara a Intrerupe
tiicerea. Apoi am desenat 0 cruce neagra, cele doua figuri aflan-
du-se la 0 distanta de aproximativ 10 centimetri una de alta, cu
centrele la acela~i nivel. (Desenul este reprodus In Figura 20.1,
acest exercitiu ~i altele similare putand fi gasite In Maturana ~i
Varela, 1988, pp. 16--23).
Imbinand intentia paradoxa Iii cu sadirea ideilor terapeu tice,
am ·afirmat:
- Crezi ca ceea ce vezi ~i pip1ii exista... Insa uneori nu pop
vedea tot ceea ce exista. Corpul este un instrument limitat.
Vicente ~i-a ridicat capul ~i m-a privit, aproape lipsit de
expresie, Incercand sa verifice certitudinea celor afirmate.
- Acopera-ti ochiul stang ~i tine pagina la aproximativ 40
de centimetri distant1i de tine, am continuat eu. Inca po\i vedea
crucea ~i punctul. Fixeaza-p privirea asupra crucii. Observ1i ce se
in tam pia cu punctul. Apoi adu Incet foaia mai aproape de fa\a.
Apoi ihdepihteaz-o.
GEORGE W. BURNS
Vicente a facut ce I-am rugat, de mai multe ori. Era atat de 52 1
mirat, Incat nu era In stare sa-~i exprime scepticismul. Reac\ia
lui era atat de retinuta, Incat mi-a fost greu sa-mi dau seama de
faptul ca repeta exercitiul de mai multe ori tocmai pentru c1i da
rezultate. Atunci cand mi~ca foaia Inainte ~i Ina poi, descoperise
cii de la 0 anumita distan\a IIU mai vede punctul.
~i totu~i, punctul era acolo.
N-ar /reblli sa fiu surprinsii ea are 0 reaefie prudel1lii ~i rezerva/Ii
a/unci ciina f~i dli seama eli eeva care existii Ii dispare de sllb priviri,
m-am gandit eu. Es/e 0 persoana inteligen/ii ~i analizeaza Inteieslll
experimen/lIlui. NlI es/e momen/lIl po/rivit sa-lias 111 pia/a Domnllilli.
A pe/recu/ deja ani inlregi incercQnd sii "infe/eaga" ceea ce "nil poale
fi illfeles". I-am luat Incet foaia de hartie, privindu-I cu blandete.
Vicente s-a ghemuit u~or, ~i-a aplecat putin capul ~i mi-a
aruncat 0 privire increzatoare ~i resemnata, trezind in mine acel
sentiment de afecliune protectoare pe care ti-I inspira un copil
atunci cand Ii iei cartea de pove~ti la ora de cu1care ~i te roaga,
cu acea atitudine un pic rasHitata sau dependenta, sa ramai
pentru a-i povesti sfar~itul. Pregatirea mea in domeniul terapiei
mi-a permis sa-mi dau seama ca acesta este momentul potrivit
pentru a-i insufla incredere In sine, curaj, bucuria de a traL .. insa
am remarcat ~i ca I~i dore~te ca toate vorbele mele sa fie neln-
doielnice ~i sincere.
Dintr-odata, eu am fost cea care s-a simtit infantila. Ideea nil
era sa-i dezvolt stima de sine, sa-I ajut sa se concentreze asupra
prezentului sau sa-i insuflu curaj. Vicente avea deja toate aces-
te calitati, chiar cu prisosinta! Este nevoie de mult curaj, tarie
~i putere de discernamant pentru a vedea realitatea ~i a te con-
frunta cu cea mai elementara intrebare: "Ce cautam aici?" Cu
toate cil cei mai multi dintre noi am meditat, poate, la aceasta
Vindecarea prin pove"ti· Asta nu -j 0 problema
522 intrebare la un moment dat, cu toate ca ne-a cutremurat pe to\i
senza\ia neputintei de a intelege, nu am avut curajul de a ne lasa
cuprin~i de acea stare de deruta mai mult de 0 clipa. Ne-am apa-
rat de singuratatea deplina faciind complet abstractie de intre-
bare sau refugiindu-ne in ni~te convingeri deja consacrate, lip-
sindu-ne curajul de a continua singuri cautarea.
o metafora derutanta
iI vedeam pe Vieente drept 0 fiin\a izolata, nein\eleasa d~n
pricina faptului d\ nu intelege ceea ce i~i dore~te sa in\eleaga. In
clipa aceea, parea un copil care vrea sa intinda mana ~i sa apuce
luna de pe cer sau care vrea sa afle raspunsuri imposibil de aflat.
Pe un ton calm, sigur ~i increziitor, i-am spus "sfar~itul pove~­
tii" - povestea care incepuse cu un punct pe care il viizuse dis-
parand, cu toate ca ~tia ca este in continuare pe foaia de hartie.
Faptul ca il consideram un copil singuratie in cautarea unui ras-
puns mi-a amintit de 0 experien\a triiita cu doua saptamani in
urma, atunci cand am petrecut aproape 0 ora dand-i 0 mana de
ajutor unui baie\el pe nume Ignacio, care, asemenea lui Vicente,
incerca sa completeze un puzzle. Am Inva\at de la acest copil
o lec\ie profunda ~i remarcabila: ne putem bucura de experien/ii,
chiar daca este imposibil sa ne atingem telul.
intamplarea cu Ignacio ~i cu jocul de puzzle este adevara-
tao Felul in care am folosit ~i am accentuat limbajul, detaliile ~i
actiunea line de faptul cii incerc sa rna folosesc de fiecare pri-
lej pentru a confirm a reactiile clientului ~i pentru ,a Ie indrepta
spre atingerea obiectivelor pe care ~i le-a propus. In acest scap,
trebuie sa fiu foarte atenta la diversele niveluri ale comunicarii,
deoarece 0 mul\ime de cuvinte ~i de imagini pot avea mai multe
GEORGE W. BURNS
interpretari, conota\ii ~i in\elesuri simbolice. Trebuie sa fiu un 523
observator foarte critic al fiecarei idei care Imi trece prin minte,
astfeI incat SAO pot evalua ~i decide dad\ va fi utila clientului.
prin urmare, improvizez felul in care spun povestea, chiar dad
aceasta este inspirata de 0 intamplare adevarata, precum cea pe
care i-am prezentat-o lui Vicente, alegand ce aspecte sa men\io-
nez ~i ce aspecte sa nu men\ionez.
in povestea metaforica prezentata in continuare, am decis sa
adaug ca ~edeam pe jos. Am facut-o cu in ten Ii a clara de a ariita
cii, in timp ce incercam sa reconstitui puzzle-ul, rna aflam eu
insami la acela~i nivel cu Ignacio ~i, din punct de vedere meta-
forie, la acela~i nivel inclusiv cu Vicente. Aceasta insemna ca
nu rna pia sam pe mine Insami intr-o pozilie de superioritate
~i nici nu ii \ineam predici despre un "adevar" sau altul, caci
realitatea era d\ nici eu nu delineam raspltnsurile. Problema
cu care ne confruntam tinea mai mult de metodele prin care sa
raspundem la intrebarile sale decat cele prin care sa gasim ras-
punsurile la intrebari. Inten\ia mea era ca, traind 0 experienta
metaforica de la acela~i nivel, sa-mi dezvolt rela\ia cu Vicente,
sa-i tern perez a~teptarile legate de oferirea unui raspuns ~i sa
fac sa incol\easd\ ideea ca este po sibil sa te bucuri de experi-
enta, chiar daca nu exista 0 solulie prestabilita. in acela~i timp,
imaginea unor oameni jucandu-se pe podea te facea sa te gan-
de~ti la o.experien\a vesel a ~i optimista, indemnandu-I, toto-
data, pe Vicente sa se implice ~i sa accepte ceea ce se intampla
pe parcurs.
Povestea, in forma in care am istorisit-o, se giise~te in coloa-
na din stanga, in timp ce in coloana din dreapta am men\ionat
cateva comentarii explicative legate de ra\ionamentele mele ~i
de motivul pentru care am folosit diverse elemente ale pove~tii.
Vindecarea prin pov~ti. Asta nu-j a problema
524 Nu tot ceea ce nu vezi nu exisUi (1). (1) Am inceput cu 0 Jraz. para- gasit ceea ce diutai (8). insa fiorul cauta- (8) Adresnrea In persoalla a doua 525
Nu demutt, fiind acasa la ni~te prieteni, doxalif pentru ca Vicente (iu conlinu_ rii revine ~i te umpJe din nou cu energie este /olosita intentional. perm;/an-
m-am furi~at in camera fiului lor. Pe jos are numit V.) pretindea certitudini. (9). intreguJ din care vezi doar 0 parte In du-i lui V sit se regaseasca In experi-
era un joe de puzzle aproape completat pentru ca avea legiiturii cu exercitiul acest moment (10) ... Dare vei fi in stare sa en/a persollaju/lli principal.
(2) ~i, langa el, 0 cutie de panton cu piese precedel1t $i pentru ca stamea mirare completezi imaginea? Dare iti va placea (9) Am folosit 1111 tOil plill de
de puzzle, aproape plina. Privind ell mai $; curiozitate. sa duci la bun sHh~it cautarea? Este atat entllzias1ll, III duda e$ecu/ui de a gasi
multa atentie, am descoperit ca pieseJe (2) Voiam ca V. sa se ideutifice Cll de palpitant, e 0 reinnoire permanenta a ph'sa I'otrivitit, pelltru aface sa Incol-
erau din mai multe jocuri de puzzle dife- copilul, flrii sa Incerce sa gaseaseii a procesului de urmare a unor noi cai (11) ... /easca ideea ca celmai bllll pla1l este
rite, toate 'infati$and scene din Mica sirc- e.tplica[ie ra[ionalii, $; sa completeze de cautare a unor noi cai de a merge mai sa te joci, IIIl sa gase$ti.
Ilii, un film de Walt Disney. UII puzzle metaforic. departe, de a te bucura de calea pe care (10) "Acest mOlllent" fI Illdeal1l-
Toate pieseJe erau invalma$ite (3). (3) "illviilmii,ite" oglillde,te o urmezi in timp ce te am in procesul... "a pe V. sa traiasca III prezelltlll
M-am a~ezat pe podea (4). Ignacio mi-a sitllatia lui V. in procesul cautarii. $i iata-ne pe Ignacio pOVl!$tii $i al vie(ii.
aruncat 0 privire, mai int~ii curioasa, (4) StatuI pe podea te duce Cl/ ~i pe mine traind impreuna 0 experienta, (11) TOllllJ voeii transmite e11tll-
apoi imbietoare. Mil indemna sa rna joe. gandlilia afec/hllle, joc, reciprocitate rabdatori ~i plini de incantare, 0 ex peri- ziasmlll trezit de noile posibilitafi de
Fire$te, pentru eel puzzle-ul este un joe, $; illbire - sentimente pe care voiam enta cu atat mai interesanta, cu cat niciu- exersare a creativilif/ii.
o forma de amuzament. Amuzament co V. sii Ie prillleascii din partea mea nul nu eram singuri. Amandoi diu tam (12) Aceasta COil/irma di/eriteJe
provocat de potrivirea tuturor pieseior, Intr-Itn iliad indirect, Intrucat experi- in mormanul de piese. Curand, fara sa modalilif/; de cal/tare a lllllli riispwls
de fiorul de a gasi saLl de accede di ai enfele sale anterioare Cll al/i tempel/Ii rostim un cuvant, am adoptat metode de metaftzic: metoda lIlai degrabii ratiollO-
gasit piesa ce lipse$te (5). De analiza rea lilt fl/seserii di"tre cele mai reu$ite. cautare diferite (12). Eu puneam deopar- Id $; $ti;Il/ijica, III comparafie Cll metoda
fiecarei forme, de compararea pieselor cu te piesele din colturile celorlalte jocuri de bazatii lila; degrabii pe emo/ii $i allalogie.
spatiile goale, In timp ce te Intrebi unde (5) COl1eentral'ea asupra buel/riei puzzle. Era 0 chestiune de excludere a
se potrive~te fiecare (6). PHn de speran- experiflltei. unor elemente ~i de reducere a numaru- (13) Modu/ de cautare bazat pe
ta, ~tii dinainte dt vei completa spatiul (6) a paralelii Cl/ ceea ce focea V. lui de piese, de factori nesiguri. Ignacio emo/ii poate include "simboluri" sail
gol (7) ... verifici piesa, 0 rasuce~ti... Pare parea sa sorteze piesele din centru, a~e­ "idoli", care pot ft 0 adevifratd comoarii.
sa se potriveasca, iar uneori chiar se (7) ii ofeream lui V. ,allsa de a-,i zandu-le In gramezi dupa culoare. Dupa (14) ii amilltesc lui V de llevoia
potrive~te ... insa, la 0 privire mai aten- redobandi seutimentele de sperall/ii $; un timp, devenisem specialista in mar- de a wllple 1111 "spa/ill gol".
ta, Iti dai seama ca, de~i forma se potri- de a Ie tra; din nou In acest moment, ginile puzzle-urilor, incurajandu-ma ca (15) "Acea" scris Cll caraclere
ve~te in spatiul respectiv, desenul de pe Indreptrll1du-le ell pruden/ii rnai avea sa fie mai u~or sa gasesc piesa care cursive coresplfnde cOllvillgerii lui V.
piesa nu este cel bun. Imaginea nu a fost degrabii spre proeeslll ciiutarii dedit lipse~te la margine, fiindca unul dintre ea IHI ar putea exista decat IIIl singur
completata sau este deformata. Nu ai spre cel al gasirii. capete era drept, mai u~r de reconstituit. rifspu/Js coreet.

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin Povefti· Asta nu-i a problem~

526 Ignacio a continuat sa sorteze piesele
lnfa\i~iind detalii (13), ci!utandu-Ie pe
acelea care it zugraveau pe idolul sau,
Mica sirena. A aruncat piesele ce conti-
neau alte imagini ~i simboluri, cum ar fi
o stea de mare, un cufih sau ni~te perle.
Nu-l interesau toate aceste comori; nu se
potriveau In spa\iul gol (14). Atunci cand
unul dintre noi credea efi a gasit acea
piesa (15) pe care 0 duta, rasufia, domo-
Iindu-ne putin respiratia intretaiata care
insotise emotia d'iutarii (16). Scotea un
strigat abia auzit, pentru a atrage atentia
celuilalt. Sesizand importanta momen-
tului, ne intrebam: "Gare a gasit-o?"
Dupa ce ne destindeam ~i ne opream din
cautat, ne concentram asupra verifidrii
piesei gasite. Amandoi ne prefaceam ca
acordam acelui moment 0 importanta
nemailntalnita, extraordinara.
Sub privirile rabdatoare ~i pline de
speranta ale celuilalt, piesa era a~ezata
in spatiul corespunzator. Atunci cand se
potrivea, inainte de ultima verificare, ina-
inte de a vedea daca desenul de pe piesa
se potrive~te logic cu restul imaginii, ne
aeordam 0 scurta pauza, plina de eom-
plicitate, ea :;;i cum, pentru 0 dipa, ne-am
fi prefacut ca vrem sa credem (17) ... pen-
tru a ne desfata, poate, cu speranta de a fi
GEORGE W. BURNS
(16) Corelarea respira[iei mele cu
sugestiile pO'W$tii i-a sugerat lui V. sa
Jaca la Jel, a adiiugal realism $i rni-a
permis sa-i observ modificiirile respi-
ra/iei, un sem'1 cii "triije~te aventu-
ra" experien/ei descrise.
(17) Aceste comelltarii sunt
menile sii miireascii suspansul ~i sii
trallsmitd 0 se/1za/ie contradicto-
rie: vrem sii gifsim piesa, ~i totll~i
nil vrem sa ne oprim dill cautare. jn
nce[a~i timp, ritmul mai [ellt ~j tonul
lt~or trist lasii sii se Intrevadii laptul
cii joeul ~i povestea se vor ispravi.
(18) Pe un alt lon, (ncep sa vorbesc
despre "tiiria ~j hotiiriirea" de a merge
obfinut un riispuns ... aeordandu-ne noua
in~ineocazia de a ne bueura de senzatie,
de a 0 Hisa sa ne hdineasca sperantele.
Dadi nu izbuteam, speranta ne permi-
tea sa simtim in continuare ceva ee adu-
cea cu gustul suecesului, intarindu-ne :;;i
mai mult hotararea de a continua eauta-
rea (18).
Dupa acea clipa plina de speranta,
imparta:;;ita de amandoi, in care antici-
pam cum ne yom felieita unul pe altul,
dupa un sehimb de zambete, verificam
detaliile (19). Nu, nu era piesa potrivita ...
$i ne invaluia dintr-odata 0 senzatie man-
gaietoare, subtila :;;i tainica de u:;;urare.
Nu eram nevoiti sa ne oprim din joadl!
(20) Inca nu eram nevoiti sa punem capat
experientei, complicitatii, eaut~hii!
In feIul aeesta, cred ca am incercat
toate piesele ... :;;i sa continuam mi se
parea un demers inutil (21). Eram des-
eumpanita :;;i derutata fiindca nu gasi-
sem ultimele doua piese. Apoi a intrat in
odaie Angeles, mama lui Ignacio (22). A
zambit atunci cand ne-a vazut ~j s-a a:;;e-
zat lini~tita pe podea, alaturi de Ignacio.
S-a uitat Ia baiat, la jocul de puzzle, apoi
la mine eu ~n zambet minunat, I-a man-
gaiat pe cap pe Ignacio ~i j·a spus sa
mai departe. Chinr daca nlt gas;m 527
raSpllllSuJ, fl vom eauta imprelillfl.
(19) Acest I'aragral vorbe$te pentru
prima oara despre speranta de a gas;
0 nOlia cole. (20) "Nu eraln nevo-
iti sii /Ee oprilll dill joacii" or plltea
reprezel1la ,,0 senza!ie mangiiietoare,
subtilif, de lI:?llrare" deoarece giisirea
llllei solll!ii :?j termilzarea jocl/[l/i ar
plttea lnsellma II/l slar:?it.
(21) "Un demers i/lutil", a/a-
tur; de selltiml.'llteie de descumpii-
l1ire ~; derutii, se potrivea Cll triii-
rile Illi V.
(22) il1tt1mpliftor, pe mama chiar
o chellla A/1ge/es, iar Il1trebuinta-
rea acestlli lit/me Ill-a ajutat sa creez
sugestia Ilnci illterven!i; divine prin
;ntermediu/ 1/I11li Inger.
Vindecarea prin pove~ti • Asta nu-j 0 problem~
528 mearga sa faca baie ... iar Ignacio a ince-
put sa stranga piesele (23).
Cum mi-a~ putea descrie mirarea la
vederea u~urintei cu care Ignacio a accep-
tat situatia? (24) N-a existat nicio discu-
tie sau obiectii de genul: "Aproape Cel am
terminat!" sau "Lasa-ne sa gasim ultime-
Ie doua piese!" Trairile mi se citeau nein-
doielnic pe chip. Angeles mi-a alungat
nedumerirea:
- Cele doua piese lipsesc de mult
timp. Ignacio 0 ~tie foarte bine, a spus ea
(25).
Angeles ~i Ignacio au plecat la baie.
Eu am dimas Cll gura cascata de uimi-
reo Za~betul larg cu care baiatul con-
firmase spusele mamei - "Igancio 0
~tiefoarte bine" - iroi arata Cel 0 ~tie,
intr-adevar, foarte bine. Nu era nicio
urma de batjocura sau de falsitate in
zambetul lui. ci numai complicitate ~i
buna dispozitie (26). Ne distraseram
atat de bine! (27)
Ignacio ~tia ... dar se prefacuse ca
este in diutarea pieselor. Dorea CII ade-
varnt sa gaseasca ceva ce ~tia dt nu exis-
ta (28). Se amuza diutand ceea ce ~tia
ca nu exista. Planul Illi era sa nu com-
pleteze spatiile goa Ie. Planul illi era sa
simta ca are pe cineva alaturi in timp ce
GEORGE W. BURNS
(23) Aici, persollajul prillcipal ii
sllgereaza lui V. sa accepte ceva ce I1U
poate fi rezolvat.
(24) Am sperat ca "mirarea"
mea sa reflecte trairile lui V. legate de
ideea de acceptare.
(25) Mesnjul prillcipal al metafo-
rei este acesta: poate ca lipsesc piese,
poate ca joctll de puzzle este irezolva-
bil, dar, chiar ?tii/Jd toate aces tea, tot
te po!; bI/curn de experieu!a.
(26) AJirma!ia "Nu era Ilici urma
de batjocllra", ci 1Iumai "complicita-
te ?i bUlla dispozi!ie" araM respect
pelltru Illtrebarile lui V. (27) Un
ll1demn la distractie ~i fa trairea vie-
Iii din plill, fora sa Jim mereu preo-
ctlpa(i de Intrebari la care nu se poate
raspllnde. (28) Aceastii Jrazif creeazif
a Jegaturif paradoxaJii Cl/ exerciliul
Cli puncttll de pe foaia de IUlrtie, de
a clinti existenlif V. era sigtlr, dar pe
care 1111 if putea vedea.
i~i incearca puterile (29). Bucl/ria era datii (29) Aici, reformuliim rezL/ltatui: 529
de experie1Jlii, nu de rezL/ltat, de vreme ce IllI mai este vorba despre glisirea unei
~tia cli este imposihiJ sif desifviir$eascii illlre- solutii, ci despre bllcuria cli e$ti il1to-
gill (30). vlirii?it de cbzeva pe parcl/rs.
Ideea es~e ca, de~i poate lipsesc ca.teva
piese, e v~rba tot despre un joe ~i te poti (30) Mesajul metaforic este rell/at
distra in eontinuare (31). ell caractere cursive. (31) Am dorit sli
luchei povestea pril1 rell/area ideii de
distraefie, ill sperfllz!a cif ,?i va gasi
ecolil ill giil/dl/rile iui V. ?i ca li va per-
mite sli se i'Ucure mai 11lult de vialii.
inca vorbeam, dind Vicente, care ramasese tacut ~i rna pri-
yea oarecum neatent, a dat sa se ridice, ca pentru a arata ca
~edin\a a luat sfar~it. inainte de a se ridica complet in picioa-
re, a spus:
- Habar nu am de ce imi spui toate astea.
Observatia lui nu conIine a niciun repro~, ba dimpotriva.
Vorbea pe un ton chibzuit, placut ~i sigur, oarecum mai matur,
m-am gandit eu.
- insa mi-au atins 0 coarda sensibila, a continuat el. Este
prima oara cand simt ca am comunicat cu cineva, cii nu sunt
singur. Apoi a adaugat pe un ton meditativ: Cand rna gandesc
dite tratainente am facut - iar terapeutul meu line la mine,
~tiu - insa mi-ar placea foarte mult sa-i pot spune ca acesta este
genul de comunicare de care am nevoie, sa simt ca este alaturi
de mine. Ca pentru sine, a adaugat: Nu mi-a spus nimeni ca pop
sa te joci, chiar daca nu ai toate piesele!
Vindecarea prin pove~ti· Asta nu-j 0 problem.li
530 0 ref] ecti e Ginger, S. ~i Ginger, A. (2002) Gestalt terapia: arta cOlltactu/ui, 531
. trad. Anda CHin, editor: Aurelian Scrima, Bucure~ti:
Dadi ar trebui sa explic de ce lucrez in domeniul terapiei, a~ Editura Herald.
spune eli din pricina faptului ca, din cand in cand, rna bucur de Maturana, H. R. ~i Varela, F. J. (1988). The Tree of Kllowledge: The
privilegiul de a lua parte la cele mai simple ~i mai elementare Biological Roots of Humall Ullderstallding. Boston: New
experiente umane, infruntand realitatea bruta a ceea ce putem Science Library.
numi 0 criza existentiala - care, de fapt, nu inseamna mai mult
Peds, F. (1969). Gestalt Therapy Verbatim. Moab, Utah: Real People
decat intelegerea faptului ca suntem cu totii protagoni~tii acestei
Press.
aventuri care este viata.
Poate ca aceasta este problema, la care suntem cu totii par- Rogers, C. (1970). Carl Rogers 011 Ellcounier Groups. New York:
ta~i, ce este inerenta vietii, pe care nu 0 putem rezolva - dar Harper & Row.
pe care reu~im totu~i s-o uitam, s-o lasam deoparte sau macar Rossi, E. L. (2004). A Discourse with Our Gelles. Benevento, Italia:
s-o alungam din viata noastra fara ca in suflet sa ni se trezeas- Editris.
ca trairile dureroase ce s-ar cuveni s-o insoteasca. Exista totu~i
ni~te oameni care nu au renuntat la intrebarea: "De ce ~i cum de
suntem aici?" Vicente era unul dintre ei.
La doi ani dupa ~edinta de terapie descrisa aici, i-am intiHnit
pe Vicente ~i pe fiica lui dintr-o pura intamplare. Ne-am salutat
~i Vicente mi-a aruncat 0 privire plina de complicitate in timp
ce atingea, ca sa mi-I arate, pandantivul pe care il purta fiica sa.
Acesta 0 infati~a pe Mica sirena.

Referinte bibliografice

Erickson, M. H., Rossi, E. L. ~i Rossi, S. (1976). Hypnotic Realities:

The Inductioll of Clinical Hypllosis alld Forms of Indirect
Suggestion. New York: Irvington.
Geary, B. J. ~i Zeig, J. K. (coord.). (2001). The Handbook of
Ericksolliall Psychotherapy. Phoenix, Arizona: Milton
H. Erickson Foundation Press.

GEORGE W. BURNS Vindecarea prin pove"ti. Asta nu-i 0 problem~


Folositi -va ta rtacuta!
I I
o poveste de incheiere
Pe masura ce ~edinta de terapie de apropie de sfar~it, incep
sa rna intreb cum s-o inchei intr-un mod cat mai folositor pen-
tru client. Este util sa reiau pe scurt cateva dintre ideile pre-
zen tate sau sa pun accentul pe un aspect anume? Este util
sa confirm 0 intuitie sau sentimentul de incredere in sine pe
care clientull-a d\piHat singur? Este util sa dau 0 tema pentru
acasa, precum crearea unei meta fore experien\iale, sau sa rog
clientul sa redacteze 0 poveste des pre obtinerea rezultatului
dorit?
Atunci cand inchei 0 carte, rna confrunt cu 0 dificultate ase-
manatoare, lucru mai valabil in cazul carpi de fa\a decat in cazul
oricareia dintre cartile mele precedente. Oare ce a~ mai putea
spune in afara de ceea ce a fost spus deja in paginile anterioare?
Cum a~ putea reda pe scurt complexitatea de idei, de exemple
~i de a.bordari prezentate? lar dupa ce am stabilit ce ar putea fi
util de spus, se pune intrebarea cum 0 voi face intr-un mod efi-
cient. Desigur, varianta de a incheia cu 0 poveste 0 carte despre
metafore nu era departe de ceea ce aveam eu in gand. Dar ce
GEORGE W. BURNS
poveste ar fi uti! sa spun? Tema pe care am ales-o in cele din 533
urma a fost sugerata de vreo doua intamplari banale, de zi cu zi,
din viata mea, precum acceptarea unui apel telefonic ~i coacerea
unei paini. Poate fi uti! sa descriu cum s-au intamplat lucruri-
Ie, drept i!ustrare a felului in care poate fi formulata 0 idee de
poveste ~i creata 0 metafora.
Cugetam in mintea mea la dificultatile legate de incheierea
car\ii, in timp ce coceam paine. Fiica ~i ginerele meu imi darui-
sera de Craciun 0 ma~ina de facut paine ~i rna distram incercand
sa prepar diverse tipuri ~i sortimente de paini. In momentul in
care rna pregateam sa scot din cuptor 0 paine dietetica de seca-
ra, a sunat telefonul. Era Pam Thompson, una dintre colegele
evaluatoare, care mi-a vorbit plina de entuziasm despre diver-
sitatea materialelor din cartea de fata. Pe cand Pam imi spunea
toate acestea, eu mi-am zis in sinea mea: Da, despre asIa a~ vrea
sa vorbesc In Incheiere. De asemenea, am vrut sa va indemn pe
dumneavoastra, cititorii, sa studiati ~i sa analizati multitudinea
de materiale, pentru a vedea care stiluri de lucru vi se potri-
vesc dumneavoastra ~i ciientilor pe care ii tratati. A~ putea face
cateva comentarii despre utilitatea de a incerca cateva dintre
abordarile care nu va trezesc imediat interesul, pentru a vedea
daca dau rezultate intr-un anumit context terapeutic. Cu toate
ca poate fi placut sa cite~ti despre cazuri stimulative, a~ vrea
sa adaug ~i faptul ca timpul petrecut citindu-Ie capata valoare
numai daca pute\i desprinde ni~te aspecte pe care sa Ie puneti
in practica in beneficiul ciientilor dumneavoastra.
Dandu-mi seama ce vreau sa transmit, am reflectat apoi la
intrebarea: "Ei bine, cum formulez toate treburile astea in cel
mai util ~i mai eficient mod? Cum pot ambala In hiirtie de cadouri
mesajul, dupa cum se exprima Zeig (2006)?"
Vindecarea prin povefti· Folositi·v~ t~rtacuta!
534 Pe dind incheiam conversapa telefonidl cu Pam, imi puneam
manu~ile de bucatarie ~i scoteam painea de secara din ma~ina,
lasandu-i aroma delicata ~i u~or dulceaga sa-mi umple narile,
a inceput sa prinda forma germenul unei idei pentru 0 poves-
teoCateva ore mai tarziu, pe cand faceam 0 plimbare de-a lun-
gul plajei, cu chipul batut de briza marina, cu picioarele afun-
dandu-mi-se in nisipul moale ~i alunecos ~i urechile inundate
de sunetul valurilor izbindu-se de tarm, am inceput sa dezvolt
povestea. Un rezuitat convenabil pentru personaj ar putea fi sa
fure meserie de la exper\ii din domeniu ~i sa adapteze ceea ce a
inviltat in functie de ciientii ~i activitatea proprie. Resursele care
sil-I ajute sa-(>i atinga scopul ar putea fi dorinta de a-(>i imbuna-
tati abilitatile, disponibilitatea de a invata, intelegerea procede-
elor ~i deschiderea spre adaptare ~i experimentare. Problema
sau dificultatea cu care ar putea incepe povestea ar putea fi lega-
ta de modulin care personajul sil-~i perfectioneze abilita\ile, sa
aduca bucurie celorlal\i ~i sa-i ajute sa fie mai independenti ~i
sil se ingrijeasca singuri - ceea ce nu se deosebea, poate, prea
mult de dificuitatile intampinate de mine in timp ce invatam sa
coc paine.
Mai tarziu, am "testat" povestea pe un prieten amabil care
citise qeja cateva dintre capitole.
- Daca te-ai numara printre cititorii dirtii de fata, ti s-ar
parea ca povestea despre care-Ii vorbesc reprezinta un final u til
sau cu talc? am intrebat eu.
Dupa ce am a9ternut povestea pe hilrtie, Ie-am adresat 0 intre-
bare similara colegilor evaluatori. lata ce a ie~it pana la urma.
Era odata 0 tanara - de~i ar fi putut la fel de bine sa fie un
tanar - care voia sa se perfecponeze in meseria spre care a yea
chemare. Lui Ruth Ii placuse sa gateasca in copilarie, cand se
GEORGE W. BURNS
amuzase, invalase ~i nascocise retete noi impreuna cu mama ei. 535
ii placuse sa vada incantarea pe care 0 sim\eau oamenii atunci
cand Ie daruia produsele de panifica\ie preparate de ea ~i voia
sa transforme intr-o profesie 0 indeletnicire prin care sa Ie asi-
gure oamenilor hrana ~i 0 stare de bine. Prin urmare, a pomit
intr-o calatorie, pentru a afla cum sa prepare cea mai buna paine
posibila, cea mai satioasa, mai savuroasa ~i mai hranitoare din-
tre toate.
Cautarea a purtat-o mai intai in Franta, unde s-a interesat
incolo ~i incoace, pentru a gasi cel mai bun brutar dintre toti,
de la care sa poata fura meserie. Toata lumea i-a recomandat-o
pe Antoinette Pasquel. Atunci cand s-au intalnit, Antoinette a
luat-o cu draga inima pe Ruth sub aripa ei, invatand-o ~tiinta ~i,
deopotriva, arta de a prepara cele mai bune baghete pe care Ie
puteai gasi in Franta. Oamenii faceau coada la u9a lui Antoinette
in fiecare dimineata, la prima ora. Aceasta invelea painea proas-
pat coapta in hartie alba ~i curata, iar Ruth a bagat de seama ca
mu~teriii pleaca zambind ferici\i. Dandu-~i seama ca 9i ea vrea
sa faca acela9i lucru pentru oameni, Ruth era nerabdiitoare sa
dea fuga acasa ~i sa-~i incerce mana cu noua reteta de paine.
- A9teapta, i-a strigat Antoinette inainte de-a pleca, trebuie
sa-ti spun ceva. Retine eli scopul nu este sa te imbogate9ti.
Ruth s-a dus in mare graM acasa. S-a stractuit din greu sa se
perfec\ioneze in arta prepararii baghetelor fran\uze9ti. Sim\ind
mirosul baghetelor proaspat coapte, oamenii au inceput sa for-
meze cozi, a9a cum se intampla la brutaria lui Antoinette. La fel
ca aceasta, Ruth Ie invelea painea in hartie, ii privea cum pleaca
fericiti ~i era cat se poate de multumita. Unii se intorceau sa-i
spuna cii este cea mai buna paine pe care au mancat-o vreoda-
ta, in timp ce altii se plangeau ca este prea alungitii sau prea
Vindecarea pri" pove~ti· Folosili-v:1 tlirt:1cuta!
536 crocanta. Altii spuneau la randullor ca este prea midi pentru
a-~i face un sandvici de Doamne-ajuta.
Dezamiigita ca baghetele ei n-au fost pe placul tuturor, Ruth
a luat hotararea de a-~i continua diutarea. In Germania, tot inte-
resandu-se in legiitura cu cel mai bun brutar, a ajuns la Rolf
Schneider, care era considerat un maestru in prepararea pai-
nii integrale de secara. ~i Rolf a luat-o sub aripa sa pe Ruth,
invatand-o despre ~tiinta, arta ~i rafinamentul prepararii painii
negre, nedospite, de secarii, tipic nemteasca. Ruth a vazut cum
mu~teriii se a~aza la coada dis-de-dimineata, pentru a cumpara
piiinea integrala de secara preparata de Rolf. Acesta Ie vara pai-
nile in pungi de hartie cafenie, iar oamenii plecau cu zambete
pe chip. Ruth de-abia a~tepta sa ajunga acasa, pentru a pune in
praetiea eeea ee inviitase.
- A~teaptii, i-a strigat Rolf inainte de a pleca, trebuie sii-ti spun
ceva. Nu uita niciodata sa tii cont de interesele mu~teriului.
Acasa, Ruth s-a striiduit din greu sa se perfectioneze in pre-
pararea painii integrale de secara. Curand, oamenii faceau coada
la u~a ei. Ruth Ie punea painile negre ~i consistente in pungi de
hartie cafenie ~i ii privea cum pleaca fericiti. in urmatoarele cate-
va zile, unii au afirmat ca painea preparata de ea este cea mai
bunii pe care au mancat-o vreodata, in timp ce al\ii au gasit-o
prea densii ori prea neagra ori lipsita de elasticitate.
Ruth n-a renuntat la cautarile ei. in Italia, acestea au dus-o la
Maria Cicero. Atunci cand Ruth a lamurit-o ce cauta, ~i Maria a
luat-o sub aripa ei, ini\iind-o in ~tiin\a ~i arta prepararii celei mai
bune focaccia. Oamenii faceau coada la u~a in fiecare dimineata,
in limp ce Maria a~eza feliile de focaccia in cutii de carton ~i Ie
inmana mu~teriilor, care plecau eu 0 mina fericWI. "Asta e", s-a
gandit Ruth, "am gasit in sfar~it cea mai buna paine".
GEORGE W. BURNS
- A~teapta, a strigat Maria, pe cand Ruth se pregatea sa dea 537
fuga ina poi acasa, pentru a prepara singurii focacda. Ar trebui
sa re\ii un lucru. Poate cii unii oameni nu vor accepta tot ceea ce
ai tu de oferit. Uneori, dad nu e colae, e buna ~i painea.
Ruth s~a straduit din greu sa se perfectioneze in prepararea
foccadei. Oamenii au facut coada la u~a ei. Ruth a~eza feli-
ile de focacda in cutiute de carton, iar mu~teriii plecau cu 0
expresie de incantare pe chip. Unii s-au intors in cursul zile-
lor urmiitoare, spunand ca foccacia preparata de ea este cu
siguranta cel mai bun sortiment de paine pe care I-au mancat
vreodata, insa altii s-au plans ca le-ar placea ceva mai dietetic
sau mai simplu.
Nedescurajata, Ruth a continuat sa caute cea mai buna paine
posibila. in Greda, a inva\at sa prepare pita. in India, a deprins
arta prepararii painii naan. De fapt, a calMorit in mai multe \ari
pana sa ajunga in Australia. Aid, diutarile au purtat-o panii la
Bluey Jones. Acuma, Bluey nu de\inea ceea ce s-ar putea numi
o brutarie obi~nuita, situatii undeva pe un bulevard modern.
Bluey gatea pentru un tunziitor de oi din brusa australianii,
unde era cunoscut pentru turta pe care 0 prepara, un soi de
paine nedospita coapta intr-un ceaun de fonta deasupra unui
foc deschis. Tunzatori ~i ajutoare de pretutindeni fllceau coada
diminea\a in jurul ceaunului, iar Bluey Ie azvarlea turtele fier-
bin\i pe farfuriile ciobite din email de parca ar fi aruncat dis-
curile de la jocul de frisbee. Ruth privea cum oamenii pleaca
cu zambete fericite pe chip. De-abia a~tepta sa ajunga acasa ~i
sa incerce re\eta.
- A~teapta, a strigat Bluey, cand a vazut-o pe Ruth gata de
plecare. Aminte~te-\i mereu de asta: pune suflet cand prepari
paine ~i folose~te-ti intotdeauna tartacuta!
Vindec:a,ea prin pov~. Folosj~j-va tl§rt:lcuta!
538 Acasa, Ruth s-a straduit sa se perfecponeze In prepararea tur-
Referinte bibliografice 539
tei, facand experimente ~i Imbuniita!ind re!eta prin adaugarea
de branza feta, spanac ~i alte ingrediente. Oamenii se Imbulzeau
diminea\a sa-i cumpere painea, iar Ruth a adaugat 0 nota de Zeig, J. K. (2006). Confluence: The Selected Papers of Jeffrey K. Zeig.
rafinament servind-o pe farfurii de hartie, cu care oamenii ple- Phoenix, Arizona: Zeig, Tucker & Theisen. .
cau ferici\i. in urmiitoarele cateva zile, unii au ridicat-o In slavi,
spunand ca este cea mai buna paine pe care au mancat-o vreo-
data, In timp ce al\ii s-au plans ca este prea consistenta sau prea
sarata ori cit nu este pe gustullor. -
La Inceput, Ruth a fost dezamagita ca n-a gasit piiinea care sa
fie pe gustul tutmor, Insa apoi a Inceput sa-~i foloseasca tartacu-
!a ~i ~ha spus: eu ciit am In cllptor 0 varietate mai mare de pilini ~i de
chifle, Cll alill cresc ~ansele de a conlribui la fericirea ~i la starea de bine
a oamenilor carora Ie sunt de folos. A~adar, In loc sa Incerce sa-i faca
pe oameni sa se adapteze la re\etele preparate de ea, a Inceput sa
adapteze sortimentele de paine la fiecare mu~teriu In parte. Ruth
a observat ce tip de paine crocanta cere doamna Smith In fiecare
zi, ce sortiment de naan prefera domnul Singh, ce fel de paine se
potrive~te pentru sandviciurile pe care Ii place domnului Thomas
sa ~i Ie pregateasca la priinz ~i faptul ca doamna Garcia nu tole-
reaza glutenul. A ambalat separat fiecare paine, In func!ie de sor-
timent ~i de mu~terii, gandindu-se entuziasmata ce bucurie Ii va
Incerca pe ace~tia atunci cand 0 vor scoate din ambalaj.
Mereu atenta la tot ceea ce Inva\ase pe parcurs, ~i mai ales la
observapa lui Bluey cum ca ar trebui sa puna suflet in ceea ce face
~i sa-~i foloseasca tartacu!a, lui Ruth i-a venit ideea de a-i inva!a pe
alpi cum sa-~i prepare singuri paine. Aici m-au adus cilliitoriile ~i expe-
rien!ele me1e: vreall sii-i inCllrajez in felulmeu pe cei/alli sa descopere arta
de a se bizui pe ei in~i~i ~i de a avea singllri grijii de sine, s-a giindit ea.
$i a~a a luat na~tere povestea.

GEORGE W. BURNS
Vindecarea prin pove~ti. Folositi-v~ t,l!irt~cula!

Seqiunea bibliografica
Sugestii de lecturi suplimentare
Poate ca uneori, pe cand citeati capitolele precedente, v-ati
trezit gandindu-va ca v-ar placea sa aflati mai multe despre
lucrarile unui anumit autor cu privire la metafore sau din alte
domenii. in loc de a impune cititorului sa parcurga toate referin-
tele bibliografice ale fiecarui capitol, sec\iune in care unii cola-
boratori ~i-au mentionat cateva dintre lucrari, in timp ce altii nu
au mentionat niciuna, m-am gandit ca poate fi uti! sa prezint
intr-o sectiune separata 0 lista concisa a car\ilor ~i a principalelor
capitole de carte concepute de ace~tia. Mul\i colaboratori au fost
foarte prolifici in privinta publicarii lucrarilor proprii, in timp
ce pentru altii, capitolul din volumul de fata reprezinta prima
lucrare importanta publicata. Din acest motiv, in lista urmatoa-
re nu se regasesc toti colaboratorii. in plus, Ie-am cerut in mod
expres sa nu includa articolele din reviste (publicate in numar
mare de ciitiva dintre ei), in primul rand pentru ca 0 astfel de
lista s-ar dovedi prea lunga ~i, in al doilea rand, pentru ca arti-
colele pot sa nu fie la fel de u~or de procurat precum carlile de
catre cei mai multi dintre speciali~ti.
GEORGE W. BURNS
Battino, R. (1999). Meaning: A Play Based on the Life of Viktor E. 541
Frankl. Carmarthen, Regatul Unit: Crown House.
Battino, R. (2000). Guided Imagery and Other Approaches to Healing.
Carmarthen, Regatul Unit: Crown House.
Battino, R. (2001). Coping: A Practical Guide for People Who
Have Life-Challenging Diseases and Their Caregivers.
Carmarthen, Regatul Unit: Crown House.
Battino, R. (2002). Metaphoria: Metaphor and Guided Metaphor for
Psychotherapy and Healing. Williston, Vermont: Crown
House.
Battino, R. (2006). Expectation: The Very Brief Therapy Book.
Carmarthen, Regatul Unit: Crown House.
Battino, R. (2006). That's Right, Is It Not? A Play Based on the Life
of Milton H. Erickson, M.D. Phoenix, Arizona: Milton
H. Erickson Foundation Press.
Battino, R. ~i South, T. L. (2005). Ericksonian Approaches: A
Comprehensive Manual (editia a doua). Carmarthen,
Regatul Unit: Crown House.
Burns, G. ~. (1995). "Psychoecotherapy: A Hypnotic Model".
In G. Burrows ~i R. Stanley (editori), Contemporary
International Hypnosis (pp. 279-284). Londra: Wiley.
Burns, G. W. (1998). Nature-Guided Therapy: Brief Integrative
Strategies for Health and Wellbeing. Philadelphia:
Brunner / Maze!.
Burns, G. W. (2012) 101 pove~ti vindeciitoare pentru adul/i. Folosirea
metaforelor In temp ie, trad. Daniela Stefanescu
Bucure~ti: Editura Trei. . ,
Vfndecarea pri" pove,ti • Seqiunea bibliografic~
542 Burns, G. W. (2001). "Jay Haley: The Man Who Made
Therapy an Ordeal". In J. K. Zeig (coord.), Changing
Directives: Tile Strategic Tllerapy of Jay Haley (pp.
154-170). Phoenix, Arizona: Milton H. Erickson
Foundation Press.
Burns, G. W. (2011) 101 pove~ti vindeciitoare pentrtf copii ~i ado-
lescellti. Folosirea metaforelor in terapie, trad. Crist ian
Fula~, Bucure~ti: Editura Trei.
Burns, G. W. (2005). "Naturally Happy, Naturally Healthy: The
Role of the Natural Environment in Well-Being".
In F. Huppert, B. Keverne ~i N. Baylis (coord.), The
Sciellce of Well-Beillg (pp. 405-431). Oxford: Oxford
University Press.
Burns, G. W. (2006). "Building Coping Skills with Metaphors". In
M. D. Yapko (coord.), Hypnosis mid Treatillg Depressioll:
Applicatiolls in Clillical Practice (pp. 49-69). New York:
Routledge.
Burns, G. W. ~i Street, H. (2003). Standillg Withollt Shoes: Creating
Happiness, Relievillg Depression, Ellhancillg Life. Sydney,
Australia: Prentice Hall. (Publicata ~i in limbile portu-
gheza ~i spaniola)
Cecchin, G., Lane, G. ~i Ray, W. (1994). The Cybernetics of
Prejudices ill the Practice of Psychotherapy. Londra:
Karnac Books. (Publicata ~i in limba italiana)
Cecchin, G., Lane, G. ~i W. Ray. (2003). Irreverence: A Strategy for
Therapists' Survival. Londra: Karnac Books. (Publicata
initial in 1992; publicata ~i in limbile spaniola, italiana
~i germana.)
GEORGE W. BURNS
Cone, J. D. ~i Hayes, S. C. (1980). Environmental Problems / S43
Behavioral Solutions. Monterey, California: Brooks /
Cole. (Republicata in 1986 de Cambridge University
Press)
Dahl, J., Wilson, K. G., Luciano, C. ~i Hayes, S. C. (2005).
Acceptance and Commitment Therapy for Chronic Pain.
Reno, Nevada: Context Press.
Erickson, B. A. ~i Erickson Klein, R. (1991). "Milton H.
Erickson's Increasing Shift to Less Directive Hypnotic
Techniques as Illustrated by Work with Family
Members". In s. Lankton, S. Gilligan ~i J. Zeig
(coord.), Views on Ericksonian Brief Therapy, Process alld
Action (Ericksonian Monographs No.8; pp. 106-116).
New York: Brunner / Maze!'
Erickson, B. A., Erickson, E. ~i Erickson Klein, R. (1999).
"Erickson: A Framework of Therapy and Living".
In W. Matthews ~i J. Edgette (coord.), Current
Thinking and Research in Brief Therapy: Solutions,
Strategies, Narratives (pp. 7-18). New York: Taylor
& Francis.
Erickson Klein, R. (1988). "How Milton H. Erickson Encouraged
Individuality in His Children". In J. Zeig ~i S. Lankton
(coord.), Developing Ericksonian Therapy (pp. 498-501).
New York: Brunner / Maze!.
Erickson Klein, R. (1990). "Pain Control Interventions of Milton
.H. Erickson". in J. Zeig ~i S. Gilligan (coord.), Brief
Therapy: Myths, Methods and Metaphors (pp. 273-291).
New York: Brunner / Maze!'
Vtndecarea prin pove~ti • Sec~iunea bibliografic~

544 Erickson Klein, R. (2004). "True Friendship". in S. Kane ~i K.
Olness (coord.), The Art ofTllerapeutic Communication:
TIle Therapeutic Works of Kay F. Thompson (pp. 509-516).
Carmarthen, Regatul Unit: Crown House.
Frusha, V., Ray, W. ~i Hale, D. (1999). "Intentional Use of
Implication: An Unexplored Aspect of the MRI Brief
Therapy Model". in W. Ray ~i S. de Shazer (coord.),
Evolvillg Brief Therapies (pp. 57-67). Iowa City, Iowa:
Geist & Russell.
Hayes, S. C. (coord.). (1989). Rule-Governed Behavior: Cognition,
Contingencies, and Instructional Control. New York:
Plenum Press.
Hayes, S. c., Barlow, D. H. ~i Nelson-Grey, R. O. (1999). The
Scie11tist-Practitioner: Research and AccouII tability in the
Age of Managed Care (edi\ia a doua). New York: Allyn
& Bacon.
Hayes, S. c., Barnes-Holmes, D. ~i Roche, B. (2001). (coord.).
Relational Frame Theory: A Post-Skinnerian Account of
Human Language and Cognition. New York: Plenum
Press.
Hayes, S. c., Follette, V. M., Dawes, R. M. ~i Grady, K. E. (coord.).
(1995). Scielltific Standards of Psychological Practice:
Issues and Recommendations. Reno, Nevada: Context
Press.
Hayes, S. c., Follette, V. M. ~i Linehan, M. M. (coord.).
(2004). Mindfulness and Acceptance: Expanding the
Cognitive-Behavioral Tradition. New York: Guilford
Press.
GEORGE W. BURNS
Hayes, S. C. ~iHayes, L. J. (coord.). (1992). Understanding Verbal
54S
Relations. Reno, Nevada: Context Press.
Hayes, S. c., Hayes, L. J., Reese, H. W. ~i Sarbin, T. R. (coord.).
(1993). Varieties of Scientific Contextualism . Reno,
Nevada: Context Press.
Hayes, S. c., Hayes, L. J., Sato, M. ~i Ono, K. (coord.). (1994).
Behavior Analysis of Language and Cognition. Reno,
Nevada: Context Press.
Hayes, S. C. ~i E. Heiby. (1998). Prescription Privileges for
Psychologists: A Critical Appraisal. Reno, Nevada:
Context Press.
Hayes, S. c., Jacobson, N. S., Follette, V. M. ~i Dougher, M. J.
(coord.). (1994). Acceptance and Change: Content and
Context in Psychotherapy. Reno, Nevada: Context
Press.
Hayes, S. C. ~i Smith, S. (2013) Noua terapie prin acceptare ~i anga-
jament: elibereazif-te de scenariile mintii ~i triiie~te-ti
viata, trad. ~e Florentina Lijfering, Mihai Rotariu,
Zsuzsanna-Agnes Sajnar, Krisztina-Gabriella Szabo
(coord.), Jena-Laszlo Vargha, Ia~i : Editura Polirom.
Hayes, S. C. ~i Strosahl, K. D. (coord.). (2004). A Practical Guide
to Acceptance and Commitment Therapy. New York:
Springer-Verlag.
Hayes, S. c., Strosahl, K. ~i Wilson, K. G. (1999). Acceptance
and Commitment Therapy: An Experiential Approach to
Behavior Change. New York: Guilford Press.
Keeney, B. ~i Ray, W. (1990). "Hilda's Gallery: Orchestration
of a Case". in B. Keeney, Therapeutic Improvisations:
Vindecarea prin povefti. Sectiunea bibliografic:i
546 A Practical Guide for Creative Clinical Strategies, (pp.
82-106). New York: GuiUord. (Publicata ~i in !imbile
germana, spaniolii, ita!iana ~i japoneza)
Keeney, B. ~i Ray, W. (1996). "Resource Focused Therapy". in
M. Hoyt (coord.), Constructive Therapies: Vol. 2 (pp.
334-346). New York: Guilford Press.
Kopp, R. (1995). Metaphor Therapy: Using Client-Generated
Metaphors in Psychotherapy. New York: Brunner /
Mazel / Taylor & Francis.
Kopp, R. (2001). "Metaphor Therapy". In R. Corsini (coord.),
Handbook of Innovative Psychotherapies (pp. 381-391).
New York: Wiley.
Lankton, C. (1985). "Elements of an Ericksonian Approach".
in S. Lankton (editor), Elements and Dimensions of an
Ericksonian Approach (Ericksonian Monograph No.1; pp.
61-75). New York: Brunner / Maze!.
Lankton, C. (1988). "Task Assignments: Logical and Otherwise".
in S. Lankton ~i J. Zeig (coord.), Developing Ericksonian
Psychotherapy: State of the Arts (pp. 257-279). New
York: Brunner / Maze!.
Lankton, C. (2000). "Using Hypnosis to Transform Sleep
Disruptions with Active Intention". Sleep and
Hypnosis, 2(4), pp. 163-170.
Lankton, C. (2001). "Marriage Contracts That Work". In B.
Geary ~i J. Zeig (coord.), The Handbook of Ericksonian
Psychotherapy (pp. 416-431). Phoenix, Arizona: Milton
H. Erickson Foundation Press.
GEORGE W. BURNS
Lankton, C. (2004). "Therapeutic Alliances in the Pursuit of 547
Sexual Pleasure". in D. Flemons ~i S. Green (coord.),
Quickies: Brief Sex Therapy (pp. 45-67). New York:
Norton.
Lankton, C. ~i Lankton, S. R. (1989). Tales of Enchantment:
Goal-Oriented Metaphors for Adults and Children in
Therapy. New York: Brunner / Maze!'
Lankton, S. R. ~i Lankton, C. (1983). The Answer Within: A Clinical
Framework of Ericksonian Hypnotherapy. New York:
Brunner / Maze!.
Lankton, S. R. ~i Lankton, C. (1985). "Ericksonian Styles of
Paradoxical Therapy". in G. Weeks (coord.), Promoting
Change Through Paradoxical Therapy (pp. 134-186).
Homewood, Illinois: Dorsey Press.
Lankton, S. R. ~i Lankton, C. (1986). Enchantment and Intervention
in Family Therapy: Training in Ericksonian Hypnosis.
New York: Brunner / Maze!.
Lankton, S. R. ~i Lankton, C. (1996). "Application of Ericksonian
Principles to Larger Systems". In W. Matthews ~i J.
Edgette (coord.), The Evolution of Brief Therapy: Vol. 1
(pp. 215-238). New York: Brunner / Maze!'
Lankton, S. R. ~i Lankton, C. (1998). "Ericksonian Emergent
Epistemologies: Embracing a New Paradigm". in M.
Hoyt (coord.), The Handbook of Constructive Therapies
(pp. 116-136). San Francisco: Jossey-Bass.
McNeilly, R. B. (2000). Healing the Whole Person: A Solution-Focused
Approach to Using Empowering Language, Emotions, and
Actions in Therapy. New York: Wiley.
Vindecarea prin poveftIo Seqiunea bibliografica
548 McNeilly, R. B. (2001). "Creating a Context for Hypnosis".
in B. B. Geary ~i J. K. Zeig (editori), The Handbook
of Ericksonian Psychotherapy (pp. 57-65). Phoenix,
Arizona: Milton H. Erickson Foundation Press.
McNeilly, R. B. Learning Solutions in Counseling and Hypnosis: A
Series of DVD Demonstrations. Carmarthen, Regatul
Unit: Crown House.
McNeilly, R. B. ~i Brown, J. (1994). Healing with Words.
Melbourne, Australia: Hill of Content. (Tradusa in
Iimba portugheza)
Mills, J. C. (1994). Gentle Willow: A Book for Children About Dying.
Washington, DC: Magination Press.
Mills, J. C. (1999). Reconnecting to the Magic of Life: A Tapestry of
Healing Stories and Practical Stepping Stones That Inspire
our Natural Abilities to Rekindle Joy and Embrace Change.
Phoenix, Arizona: Imaginal Press. (Tradusa in Iimbile
franceza ~i portugheza.)
Mills, J. C. (2015). "Vasele de vise: vindecarea naturala a copi-
i10r cu frici ~i traume". In H. G. Kaduson ~i C. E.
Schaefer 101 tehnici favorite ale terapiei prin joc, trad.
Oana Munteanu, Bucure~ti: Editura Trei.
Mills, J. C. (2001). "Ericksonian Play Therapy: The Spirit of
Healing with Children and Adolescents". In B. B.
Geary ~i J. K. Zeig (coord.), The Handbook of Ericksonian
Psychotherapy (pp. 506-521). Phoenix, Arizona: Milton
H. Erickson Foundation Press.
GEORGE W. BURNS
Mills, J. C. (2003). Little Tree: A Book for Children with Serious 549
Medical Problems (editia a doua). Washington, DC:
Magination Press.
Mills, J. C. (2006). "The Bowl of Light: A Story-Craft for Healing".
in 1. Carey (coord.), Expressive and Creative Arts
Methods for Trauma Survivors (pp. 207-213). Londra:
Jessica Kingsley.
Mills, J. C. ~iCrowley, R. (1985). Fred Flintstone Helps Protect the
Vegetables. 0 carte de benzi desenate comandata de
Childhelp SUA.
Mills, J. C. ~i Crowley, R. (1986). Therapeutic Metaphors for
Children and the Child Within. Philadelphia: Taylor &
Francis. (Aceasta carte a primit in 1988 premiul Clark
Vincent pentru contributii remarcabile in dome-
niu grape unei lucrari Iiterare, din partea Asociatiei
Speciali~tilor in Terapie Maritala ~i de Familie din
California. Disponibila ~i in Iimbile franceza, germa-
na, italiana ~i rosa.)
Mills, J. C. ~i Crowley, R. (1988). Cartoon Magic. Washington, DC:
Magination Press.
Mills, J. C. ~i Crowley, R. (1988). Sammy the Elephant and Mr.
Camel. Washington, DC: Magination Press.
Nelson, R. O. ~i Hayes, S. C. (coord.). (1986). Conceptual
Foundations of Behavioral Assessment. New York:
Guilford Press.
O'Donohue, W. T., Henderson, D. A., Hayes, S. c., Fisher, J. E. ~i
Hayes, 1. J. (2001). A History of the Behavioral Therapies:
Vindecarea prin povefti • Sectiunea bibliografic:i
 550 Founders' Personal Histories. Reno, Nevada: Context
Press.
Ray, W. (1~95). "The Interactional Therapy of Don D. Jackson".
In J. Weakland ~i W. Ray (coord.), Propagations: Thirty
Years of Influence From the Mental Research Institute (pp.
37-70). New York: Haworth Press.
Ray, W. (2001). "Rabid and Rapid Psychotherapy on the
Jet-Propelled Couch: Pivotal Moments in the
Evolution of Paradoxical Prescription". In J.
Zeig (coord.), Changing Directives: The Strategic
Psychotherapy of Jay Haley (pp. 29-41). Phoenix
Arizona: Zeig, Tucker & Theisen. ' (MRI)". In Arfuro Roizenblatt (coord.), Terapia Familiar
Ray, W. (2P05). "The Theory and Therapy of Don D. Jackson".
In Keizo Hasagawa (coord.), The Pragmatics of
Communication in Clinical PsY"chology: Vol. 2 (pp.
50-58). Tokyo: Kaneko Shobo. (In limba japoneza)
Ray, W. (editor). (2006). Don D. Jackson: Selected Essays at the
Dawn of an Era: Vol I. Reading, Massachusetts: Zeig,
Tucker & Theissen.
Ray, W. ~i de Shazer, S. (coord.). (1999). Evolving Brief Therapies.
Iowa City, Iowa: Geist & Russell.
Ray, W. ~i Diaz, B. (2004). "Don't Get Too Bloody Optimistic":
John Weakland at Work. In s. Green ~i D. Flemons
(coord.), Quickies: Brief Sex Therapy (pp. 213-249).
New York: Norton.
Ray, W. ~i Keeney, B. (1993). Resource Focused Therapy. Londra:
Kamac Books.
GEORGE W. BURNS
Ray, W., Keeney, B. ~i Stormberg, J. (1999). "Resource-Focused 551
Therapy with a "Poly-Substance"Abusing Young
Adult". In W. Ray ~i S. de Shazer (coord.), Evolving
Brief Therapies (pp. 97-131). Iowa City, Iowa: Geist &
Russel!.
Ray, W. ~i Schlanger, K. (1999). "John Weakland: A Bibliography".
In W. Ray ~i S. de Shazer (coord.), Evolving Brief
Therapies (pp. 233-236). Iowa City, Iowa: Geist &
Russel!.
Ray, W. ~i Watzlawick, P. (2005). "EI enfoque interaccional
Conceptos perdurables del Mental Research Institute
y de Pareja (pp. 191-208). Santiago, Chile: Editorial
Meditemmeo.
Short, D., Erickson, B. A. ~i Erickson Klein, R. (2005). Hope
and Resiliency: Understanding the Psychotherapeutic
Strategies of Milton H. Erickson, MD. Norwalk,
Connecticut: Crown House.
Weakland, J. ~i Ray, W. (coord.). (1995). Propagations: Thirty Years
of Influence From the Mental Research Institute. New
York: Haworth Press.
Yapko, M. D. (1988). When Living Hurts: Directives for Treating
Depression. New York: Brunner / Maze!'
Yapko, M. D. (coord.). (1989). Brief Therapy Approaches to
Treating Anxiety and Depression. New York: Brunner
/ Maze!.
Yapko, M. D. (1992). Free Yourself From Depression. Emmaus,
Pennsylvania: Rodale Press.
Vindecarea prin POVeJti • Sec~iunea bibliografidi
552 Yapko, M. D. (1992). Hypnosis and the Treatment of Depressions:
Strategies for Change. New York: Brunner / Maze!'
Yapko, M. D. (1994). Suggestions of Abuse: True and False Memories
of Childhood Sexual Trauma. New York: Simon &
Schuster.
Yapko, M. D. (1995). Essentials of Hypnosis. New York: Brunner
/ Maze!'
Yapko, M. D. (1997). Breaking the Patterns of Depression. New
York: Random House / Doubleday.
Yapko, M. D. (1999). Hand-me-Down Blues: How to Stop Depression
from Spreading in Families. New York: St. Martin's.
Yapko, M. D. (2001). Treating Depression with Hypnosis: Integrating
Cognitive-Behavioral and Strategic Approaches. New
York: Brunner / Routledge.
Yapko, M. D. (2004). Trancework: An Introduction to the Practice of
Clinical Hypnosis (edipa a treia). New York: Brunner
/ Routledge.
Yapko, M. D. (editor). (2006). Hypnosis and Treating Depression:
Applications in Clinical Practice. New York: Routledge.
Girple despre metafore preferate de colaboratori
Pe cand citeam capitolele precedente, m-am trezit intreban-
du-ma ce carp au influentat conceppa despre metafore a cola-
boratorilor, care autori sau ganditori Ie-au calauzit activitatea ~i
ce i-a ajutat sa ajunga in etapa actuala a carierei, a~a ca m-am
hotarat sa Ie adresez 0 intrebare in acest sens. I-am rugat pe
fiecare sa enumere trei dintre carple preferate despre metafore
GEORGE W. BURNS
~i sa scrie 0 fraza sau doua despre ceea ce le-a placut la fieca- 553
re dintre acestea. Nu au existat alte recomandari, ceea ce le-a
permis colaboratorilor sa aleaga dintre tratate despre metafore,
manuale de specialitate, carp de pove~ti care Ie-au oferit idei sau
inspirape, volume de pove~ti multiculturale ~i a~a mai departe.
Urmatoarea lista, prezentata in ordine aifabetica, cu initialele
colaboratorilor dupa comentariile aferente, reprezinta rezulta-
tul solicitarii mele. Sper ca va fi un ghid util pentru extinderea
lecturilor dumneavoastra in domeniul metaforelor sau pentru a
reveni la cateva dintre lecturile de baza.
Barker, P. (1985). Using Metaphors in Psychotherapy. New York:
Brunner / Maze!.
Barker ofera 0 analiza plina de caldura ~i de compasiune, ~i
totu~i obiectiva, a rolului jucat de metafore intr-o diversi-
tate de contexte clinice, ajutand cititorul sa-~i dezvolte un
cadru eficient atat pentru conceperea, cat ~i pentru ~i pre-
zentarea metafore!or. [MY]
Battino, R. (2002). Metaphoria: Metaphor and Guided Metaphor for
Psychotherapy and Healing. Williston, Vermont: Crown
House.
Cartea de fata imbina analiza principii/or de baza ale cre-
arii metaforelor cu exemple de metafore concepute de un
povestitor inzestrat. Redefinind temele orientate spre sarci-
na date de Erickson, cum ar fi "corvezile" sau insarcinarile
cu rol ambiguu este imposibil ca astfe! de metafore sa nu
ofere cititoru/ui 0 noua perspectiva. [GS]
Battino trece in revista afirmatii/e referitoare la metafore ale
multora dintre speciali~tii recunoscufi ~i apoi ii depa~e~te
Vindecarea prin ~ • Sec~iunea bibliografidi
SS4 cu mu/l, contribuind cu propriile pove~ti ~i perspective
pline de profunzime, ce ofera 0 gama foarte vasta de posibi-
litafi terapeutice pentru Intrebuintarea metaforelor In tera-
pie. [MY]
Burns, G. W. (2012) 101 pove§ti vindecatoare pentru adulti. Folosirea
Bettelheim, B. (1984). Freud and Man's Soul. New York: Vintage
Books.
in aceasta carte micuta, dar importanta, Bettelheim ofera 0
perspectiva originala asupra umanismului lui Freud, care
se pierde literalmente In traducerea englezeasca. Autorul
demonstreaza cu insufletire rolul esential al metaforei In
gandirea ~i In doctrina lui Freud. [RK]
Brahm, A. (2004). Opening the Door of Your Heart: And Other
Buddhist Tales of Happiness. Melbourne, Australia:
Lothian Books.
Daca construiti un zid din 1 000 de carilmizi, ce vii atrage
atentia, cele 998 de carifmizi a~ezate corect sau cele douif
gre§it aliniate? Brahm, un calugar occidental, ne prezintif
108 astfel de intamplari actuale, din viata de zi cu zi, drept
exemple de povestiri incarcate de spiritualitate, pentru a
ne transmite Intr-un mod fermecator Invataturi din vechi-
me despre modul In care sa ducem un trai fericit. 0 ~ansa
minunata de a descoperi un povestitor iscusit, ce ne daru-
if§te pove§ti vindecatoare Intelepte §i pline de compasiune.
[GB]
Bruchac, J. (2003). Our Stories Remembered. Golden, CO: Fulcrum.
Cartea de fata este un tezaur de pove§ti care cinstesc com-
plexitatea cu/lurii, istoriei §i valori/or amerindieni/or.
Pove~tile deschid 0 portita interioara spre lntelepciune,
GEORGE W. BURNS
prin care ftecare dintre noi putem privi spre pove~tile spe- 555
ciftce propriei cu/luri, pentru a afla mai mu/le despre stra-
m~ii no~tri. [1M]
metaforelor In terapie, trad . Daniela ~tefanescu ,
Bucure~ti: Editura Trei.
Dupa ce am folosit cu precadere mituri speciftce anumitor
culturi ~i metafore create de client, mi s-a parut ca valumul
de fata reprezinta a minunata ini!iere in folosirea metafo-
relor create de terapeut. Multitudinea de p~ti ce reflecta
Intelepciunea lumii constituie a sursa de informafii prac-
tice extrem de utile despre folosirea metaforelor In terapie.
De asemenea, sugestWe ~i ideile lui Burns despre folosirea
metaforelor ofera indrumari utile celor care Incep sa aplice
metaforele in terapie. [AE]
o resursa bibliograftca foarte practica §i plina de creativitate,
care mi-a trezit interesul pentru adaptarea §i dezvoltarea
Povf§tilor sau a metaforelor, ca metode indirecte §i neagre-
sive de a captiva ~i a incuraja clientii de-a lungul Intre-
gului proces terapeutic. Temele fundamentale ale acestor
pove~ti adunate din Intreaga lume transmit valori, inva-
taturi §i cuno~tinte multiculturale ce Ii ajuta pe clienfi sa
realizeze a schimbare In viata lor. [CP]
Nu numai ca pove~tile sale sunt distractive ~i captivante,
dar Burns ne ofera ~i un cadru practic pentru Intrebuinta-
rea metaforelor §i pentru identiftcarea contextelor In care
pove~tile ar putea ft folosite cel mai eftcient. 0 abordare de
bun-simt a unei metode In care sensul nu este Intotdeauna
imediat evident. [MY]
Vindecarea pri" poveJti • Sec~iunea bibliografic:l
 556 Burns, G. W. (2011) 101 pove~ti vindeciitoare pentru copii ~i ado-
lescenti. Folosirea metaforelor In terapie, trad. Cristian
Fula~, Bucure~ti: Editura Trei.
De~i foloseam metafore $i predam despre ele de mult timp,
mi se pare cii volumul de fatii a adus la luminii noi metode
informale, juciiu~e $i pline de dinamism prin care copiii ~i
adolescentii sii descopere singuri riispunsuri ~i pove~ti vin-
deciitoare. 0 carte ce trebuie neapiirat cititii $i folositii de
ciitre terapeuti, profesori, piirinti sau de ciitre orice persoa-
nii care lucreazii sau interactioneazii cu copiii. [TGS]
Campbell, J. (1986). The Inner Reaches of Outer Space: Metaphor as
Myth and as Religion. New York: Harper & Row.
Scriitura lui Joe Campbell este lucidii, iar ideile sale profun-
de. Joe ne aratii cii mitul poate fi lnteles numai ca metaforii
~i ne dezviiluie temele metaforice frecvent lntlilnite In toate
culturile de-a lungullntregii istorii a umanitiitii. [RK]
Campbell, J. (1988). The Power of Myth. New York: Doubleday.
Cartea de fatii este 0 lecturii obligatorie nu numai pentru
a lntelege tehnicile necesare creiirii metaforelor, ci, mai
important, pentru a lntelege esenta miturilor, pove~ti/or ~i
metaforelor. Este 0 carte pe care 0 consult iar $i iar, pentru
a analiza valorile culturale lnglobate In fiecare poveste isto-
risitii. Miturile sunt alciituite din aceea~i materie ca sufle-
tele ~i ~tiu cii toti cei care 0 vor citi vor fi fascinati. [IM]
Campbell, J. (1993). Myths to Live By. New York: Arkana.
Lucrarea lui Joseph Campbell m-a impresionat $i m-a influ-
entat pe vremea clind studiam folosirea metaforelor In
consilierea interculturalii. Universalitatea miturilor $i
GEORGE W. BURNS
a semnificatiei lor a fost cea care m-a atras atunci clind 557
am descoperit pentru prima oarii cartea de fatii, con-
tinulind sii-mi lndrume activitatea de atunci lncoace.
Extraordinarele cuno~tinte despre mituri ale autorului
mi-au trezit dorinta ~i interesul de a asculta nelncetat
pove~ti ~i metafore. [AE]
Chodron, P. (1997). When Things Fall Apart: Heart Advice for
Difficult Times. Boston: Shambala.
Aceastii carte este plina de lnviitiituri budiste, cuprinzlind ~i
pove$ti care pot fi folosite cu u~urintii pentru lnfrlingerea
dificultatilor legate de acceptarea glindurilor, emotiilor $i
situatiilor. [LF]
Coehlo, P. (2013). Alchimistul, edipa a doua, trad. Gabriela Banu,
Bucure~ti: Editura Humanitas Fiction.
Este povestea unei ciiliitorii In care un biiiat descoperii ca
"teama de suferinta este mai rea deciit suferinta IIlSii$i".
[LF]
Eifert, G. H. ~i Forsyth, J. P. (2005). Acceptance and Commitment
Therapy for Anxiety Disorders: A Practitioner's
Treatment Guide to Using Mindfulness, Acceptance,
and Values-Based Behavior Change Strategies. Oakland,
California: New Harbinger.
Consult frecvent aceasta carte, pentru a giisi metafore potri-
vite pentru C/ientii care sufera de tulburiiri de somn. [LF]
Estes, C. P. (1992). Women Who Run with the Wolves. New York:
Ballantine Books.
Aceasta colectie de mituri $i pove$ti despre arhetipul feme-
ii siilbatice este lnciircata de 0 spiritualitate profundii,
Vindecarea prin ~ • Sectiunea bibliografic:i
 '4
558 aduciind un omagiu laturii noastre tenace, is tete ~i neim-
bliinzite. Volumul de fatii reaftrmii faptul cii sufletul este ~i
acum siilbatic, iar recuperarea acestei vitalitiifi ne va ajuta
sii ne Impiiciim cu lumea. imi place povestea In care tiimii-
duitoarea adunii oasele Imprii~tiate ale jiipturii siilbatice ~i
roste~te desciintece deasupra fragmentelor puse laolallii,
piinii ce spiritul se Intoarce In trup, iar transformarea este
desiiviir~itii. [CH-L]
Cartea de fatii este ca 0 cutie cu bomboane de ciocolatii deli-
cioase. Cite~ti ciite 0 poveste odatii ~i "digeri" mesajul plin
~e savoare, ce te unge pe suflet. Este 0 carte pe care 0 tin
In permanentii la ciipiitaiul patului ~i 0 lecturii obligatorie
pentru orice tip de formare. Dacii vreti sii cunoa~teti cu
adeviirat esenta artei de a spune pove~ti, citifi-o! [JMj
Freeman, J., Epston, D. ~i Lobovits, D. (1997). Playjul Approaches
to Serious Problems: Narrative Therapy with Children and
Their Families. New York: Norton.
Pove~tile mi se par una dintre cele mai ftre~ti metode de lucru
cu cop iii ~i familiile. Cartea de fatii m-a captivat ~i m-a
Incurajat sii folosesc pove~tile ~i metaforele pentru a-i trata
pe copiii rejugiati ~i pe piirintii acestora Intr-un mod oare-
cum diferit de cel In care folosesc pove~tile ~i metaforele
speciftce anumitor culturi, cu care am tendinta sii lucrez.
Mi-~ jiiCU! pliicere sii citesc pove~tile prezentate pe capito-
Ie ~I consIder cartea drept 0 sursii pretioasii de Indrumiiri
pentru terapia de familie. [AE]
Ce carte minunatii despre modul In care sii lucrezi ~i sii
comunici cu copiii! Scurtele descrieri ale cazurilor ~i pre-
zentiirile de caz II ajutii pe cititor sii Inteleagii felulln care
GEORGE W. BURNS
noi, terapeutii, putem utiliza cuvintele, pove~tile, desene- 559
Ie ~i giindurile C/ientilor no~tri, pentru a Ie reda speranta.
Mai mult decat atfit, cartea m-a Inviitat sii giisesc modali-
tiili de a comunica cu C/ientii, prin intermediul jocului cu
ajutorul pove~tilor. 0 lecturii obligatorie, dacii activitatea
dumneavoastrii presupune sii vii ocupati de copii! [IN]
Friedman, E. (1990). Friedman's Fables. New York: Guildhall
Press.
in aceastii carte captivantii ~i fermeciitoare, Edwin Friedman
dezviiluie 0 modalitate stimulativii de folosire a pove~tilor
pentru a Inlesni schimbarea In situatii aparent imposibile.
Flori ce se oftlesc -pentru cii nu-~i apreciazii propria fru-
musete, piisiiri ce rejuzii sii zboare "doar pentru cii a~a vor
piirintii", pe~ti necrofagi care nu mtli acceptii "sii Inghi-
tii toate mizeriile" ~i Incii 21 de povestiri sunt prezentate
Intr-un mod pertinent pentru vindecarea ftzicii ~i spiritua-
Iii, pentru activitiitile de predare, pentru ciisnicie ~i cre~te­
rea copiilor. [WR ~i JS]
Haley, J. (1973). Uncommon Therapy. New York: Norton.
Clasificate In junctie de etapele dezvoltiirii prin care trec toti
oamenii de-a lungul cic/ului vietii, aceste pove~ti despre
~edintele de terapie ale lui Erickson au dus la 0 schimbare
de paradigmii In viata mea ~i In felulln care practic terapia.
Nu mii satur niciodatii sii Ie istorisesc din nou ~i savurez
~ocul impactului lor asupra tuturor celor care Ie ascultii.
[CH-L]
Hammond, D. C. (1990). Handbook of Hypnotic Suggestions and
Metaphors. New York: Norton.
Vindecarea prin ~. Secpun,a bibliografic3
 560 Aratii ca un dictionar ~i uneori creeazii impresia cii meta-
fora este asemenea unei retete, Insii acoperii 0 gamii vastii
de probleme ~i este foarte accesibilii. Dacii 0 priviti ca pe 0
cutie cu tuburi de vopsea, v-ar putea ajuta sii vii creafi pro-
priul amestec de culori. [TGS]
Hayes, S. c., Strosahl, K. D. ~i Wilson, K. G. (1999). Acceptance
and Commitment Therapy: An Experiential Approach to
Behavior Change. New York. Guildford Press.
Aceastii carte despre terapia ACT m-a initiat In folosirea
metaforelor In terapie. Pe llingii faptul cii oferii 0 argumen-
tare a tratamentului, cartea contine mai multe metafore
ce pot fi folosite pentru explicarea proceselor psihologice
prin care trece clientul. Pe parcursul Intregii ciirti, auto-
rii Indeamnii clinicienii sii foloseascii ~i sii creeze metafo-
re Impreunii cu clientii Intr-un mod plin de creativitate ~i
spontaneitate. [MH]
Hurnard, H. (1993). Hinds' Feet in High Places: The Beloved Story of
Much-Afraid and Her Exciting Journey to the High Places.
Wheaton, Illinois: Tyndale House.
[nspiratii de Cantarea lui Solomon, aceastii alegorie repre-
zintii 0 poveste d:spre credinta cre~tinii, In care personajul
principal, Mult-[nfrico~ata, Intreprinde 0 ciiliitorie spiritu-
alii prin finuturi greu de striibiitut. Cu ajutorul Insotitori-
lor ei, Mlihnirea ~i Suferinta, reu~e~te sii ajungii In "Iocu-
rile Inalte" ~i sii intre In comuniune cu duiosul Piistor, In
ciiutarea ciiruia se afla. Cu toate cii nu fost destinatii In
mod explicit folosirii In contexte clinice, povestea vorbe~te
despre felul In care acceptarea necazurilor personale poate
fi un sprijin In urmarea directiei dorite In viatii. [MH]
GEORGE W. BURNS
Kane, S. ~i Olness, K. (coord.). (2004). The Art of Therapeutic 561
'Communication: The Therapeutic Works of Kay F.
Thompson. Carmarthen, Regatul Unit: Crown House.
Kay Thompson a fost 0 hipnoterapeutii abilii, ~.e avea excelenta
capacitate de a integra metaforele ~i sugestllie pem~1 muit:
niveluri In comunicarea terapeuticii. Acest omaglu mcearca
sii surprindii esenta a ceea ce Thompson a demonstrat cu atlita
pricepere de-a lungul activitiitii sale profesionale. [REK]
Siiriti In vehiculul stiirii de con~tiintii modificate, biigat i
In'vitezii ~i conduceti pe autostrada mintii, pe miisura ce
Thompson vii prezintii numeroase exemple referitoare la
jocurile de cuvinte ~i la dezvoltarea limbajului metaforic,.
precum ~i metafore propriu-zise provenite din vastul el
bagaj de cuno~tinte. Cartea de fatii m-a fiicut sa Inteleg pro-
Junzimea bucuriei pe care jocurile de cuvinte ~ pot ~duce
ascuitiitorului ~i mi-a insuflat Increderea de a-ml foioSI pro-
priile idei originale. [GS]
Kopp, R. R. (1995). Metaphor Therapy: Using Client-Generated
Metaphors in Psychotherapy. New York: Brunner /
. Maze!.
Schimbarea de paradigmii din activitatea lui Kopp, prin tre-
cerea de la metaforele create de terapeu t la cele create de
client, a fost ca un moment de iluminare pentru mine In
privinta descoperirii unei modalitati de folosire a metafo-
relor care sii-~i giiseascii Intr-adevar 0 logicii Intr-un cadru
terapeutic. De asemenea, activitatea lui Kopp m-a inspi-
rat sii-mi creez propria metoda de lucru, pe care 0 numesc
"metafora dirijatii" ~i care se bazeaza pe pove~tile de viatii
ale clientilor. [RB]
Vindec::area prin poveJtI- Seqiunea bibliograftc~

562 Cartea de fata m-a fiicut sa-mi indrept entuziasmul $i prefe-
rintele actuale spre observarea $i studierea limbajului meta-
foric al dimtului, pentru a dedan$a 0 schimbare terapeuti-
ca. Autorul mi-a oferit un cadru metodologic initial pentru
utilizarea $i transformarea imaginilor metaforice, iar acum
folosesc frecvent metafore create de client in activitatea de
consiliere. [CP]
Kopp, S. (1972). If You Meet the Buddha on the Road, Kill Him:
The Pilgrimage of Psychotherapy Patients. New York:
Bantam Books.
Una dintre primele carti de psihoterapie pe care Ie-am cit it
vreodatii. Sheldon Kopp folose$te povestirile $i metaforele
pentru a ne invata ca toti avem capacitatea de a fi pro-
priulnostrll Buda! Cartea de fata imi reaminte$te constant
ca noi suntem cei mai buni cunoscatori ai propriei vieti.
Nimeni altcineva nu este a$a ceva $i nici nu va putea fi
vreodatii. Atullci $i numai atunci cand ne vom putea insu$i
aceasfif idee $i lie vom putea vedea clientii drept propriii
BlIda, vom plltea purta discutii fructuoase $i pline de res-
pect cu ace$tia! (IN]
Kotze, E ~i Morkel, E. (2002). Matchboxes, Butterflies alld Angry
Foots. Pretoria, Africa de Sud: Ethics Alive.
o carte remarcabila, cu pove$ti extraordillare istorisite de
copii ie$iti din comun. Volumuille aminte$te despre gre-
lItiitile pe care Ie illfrulltii copiii in viata, lucru care ne
demonstreaza noua, adulti, parillti, educatori $i terapeuti,
ca toti copiii au 0 forta illterioara extraordinara pe care
nu 0 poate invinge nicio problema. Cartea de fata lie ofera
o perspectiva minunatii asupra felului ill care cop iii i$i
GEORGE W. BURNS
563
rezolva problemele, spunalld pove$ti $i folosind metafore
pentru a se villdeca $i a evolua. UN]
Krakauer, J. (2013). ill aerul rarefiat: 0 relatare personala a tragedi-
ei de pe Everest, trad. Ioana Vi1cu, Bucure~ti: Editura
Humanitas Ficti9n.
in 1996, 15 alpini$ti au murit in cea mai mare tragedie din
istoria alpinismului pe Everest. Cartea de fata vorbe$te des-
pre dorinta $i efortul de a atinge t111 obiectiv, despre con-
fruntarea cu situatii ce ne depa$esC capacitatea de control,
despre moarte $i supravietuire, despre vinovat ie $i altru-
ism $i despre tovifra$ia unor oamelli plini de eroism. Astfel
de relatari din viata reala despre felul in care oamenii fac
fata ullor imprejurari potrivnice cople$itoare. pot oferi, di~
PUIICt de vedere metaforic, illspiratie $i solutll altor oamelll,
ce se confruntii cu propriile probleme. [GB]
Lakoff, G. ~i Johnson, M. (1980). Metaphors We Live By. Chicago:
. University of Chicago Press.
Aceastii carte mi-a schimbat cOllceptia despre metafore.
Autorii, UII filosof $i UII lingvist, ne aratii fe/ul in care ne
construim metaforic rea/itatea $i felul ill care metaforele ne
structureaza gandirea $i comportamentul. [RK]
Lankton, S. R. ~i Lankton, C. (1983). The Allswer Within: A Clillical
Framework of Ericksonian Hypnotherapy. New York:
Brunner I Maze!'
Abordarea sistematica a folosirii metaforelor, prezentatii de
cei doi autori, mi-a deschis ochii asupra posibilitiitilor ofe-
rite de utilizarea metaforelor cu un scop deliberat in loc de
a istorisi 0 "simpla" poveste. [RB]
Vtndecarea prin pove,ti • Sectiunea bibliografic~
564 Cartea de fatii a reprezentat prima mea "intdlnire" cu
Remen, R. N. (1996). Kitchen Table Wisdom: Stories That Heal. New
metafora terapeuticii. in aceastii lucrare cIasicii, cei doi
Lankton aratii felul in care 0 metaforii poate fi creatii pas
cu pas, pentru a utiliza muItiplele dimensiuni ale expe-
rientei cIientului, in scopul influentiirii rezultatelor tera-
peutice. Folosirea metaforelor muItiplu incorporate mi-a
liirgit viziunea asupra lumii, fiicfindu-mii sii fntreziiresc
noi posibilitiiti. [GS)
Oliver, M. (2000). The Leaf and the Cloud. New York: Da Capo
Press.
Aceastii poezie vorbe~te despre intrebiiri ~i descoperiri, des-
pre ceea ce este ~i ceea ce nu este perceptibil, despre ceea ce
trece ~i ceea ce diiinuie. Oliver ne vorbe~te despre frumu-
setea pe care 0 descoperii in lumea din jurul ei, fiicand-o sii
devinii de neuitat. Am impresia cii simturile mi se rede~­
teaptii la viatii atunci cand mii intorc in universul unde
totul este sacru, pe care autoarea il descrie intr-un mod
griiitor. [CH-L)
Omar Khayyam (2004). Rubaiate. trad. Gheorghe Iorga, Ia~i:
Editura Universitas XXI.
Aceastii operii literarii provine din Persia, unde a fost scrisii
acum 1 600 de ani. Gratie numeroaselor traduceri, fnglo-
beazii nenumiirate metafore fncantiitoare in poezia versu-
rilor sale, ce deapiinii 0 lungii poveste intesatii cu perso-
naje fascinante ale epocii respective. imbinarea dintre artii
$i aspecte pe care ne este cu neputintii sii Ie intelegem mii
duce cu gfindulla bogii[ia din sufletul fieciiruia dintre noi.
[REK)
GEORGE W. BURNS
565
York: Riverhead Books.
Lucrarea lui Remen a conferit metaforei 0 dimensiune de
compasiune $i omenie ce a scos-o din sfera "interventiei "
si a dus-o in cea fn care doi oameni se apropie unul de altul
ia cel mai elementar nivel - douii fiinfe umane ce ciiliito-
resc impreunii prin viatii. incii citesc ciirfile lui Remen cu
un sentiment de veneialie. [RB)
Aceastii colectie de pove~ti m-a ajutat sa infeleg cii fiecare
om este 0 poveste; numai atunci cfind ne impiirtii~im expe-
rientele proprii ~i ascultiim povestea celorlalli incepem sii
.intelegem cine suntem ~i care ne este locul. Autoarea m-a
fiicut sii apreciez din nou pove~tile pe care Ie depiinam in
copiliirie in jurul mesei din buciitiirie - 0 sursii de trainica
intelepciune ~i ve~nic amuzament. [CP)
Reps, P. ~i Senzaki, N. (2009) Zen. Cele mai frumoase scrieri, aduna-
te de Paul Reps ~i Nyogen Senzaki, trad. Dana Ugia Ilin,
Bucure~ti: Editura Humanitas.
Povestirile zen pot fi folosite excesiv in terapie, dar, atunci
cand sunt istorisite la momelltul oportun, nu existii nimic
mai bun pentru scopuri clinice. [SH)
Una dintre preferatele mele, cartea de fatii contine povestiri
scurte $i pline de miez ce vorbesc despre nepreviizut ~i des-
pre evident, trezind recuno~tinfa cititorului $i oferindu-i
mai multe optiuni in viatii. [RM)
Rosen, S. (2008) Vocea mea te va insoti. Povestiri didactice de Milton
H. Erickson, trad. Nicoleta Radu, Bucure~ti: Editura
Curtea Veche.
Vindecarea prin pove,ti • Sec~iunea bibliografic:i

566 Aceasta este cartea mea preferatli despre metafore. Povestirile
didactice ale lui Erickson sunt desprinse din viata de zi cu
zi, mi~catoare ~i vesele - 0 combinatie captivantli. [RM]
Rosen a notat multe dintre pove~tile pe care Ii pllicea tatei sli
Ie spunli mereu. Le spunea studentilor, colegilor $i membri-
lor familiei. Pe mlisurli ce repeta pove$tile, punea accentul
pe alte intelesuri. lmi place cartea pentru cli imi este atat de
fami/iara $i pentru ca glisesc un nou inteles de fiecare datli
cand ascult glasul tatei. [REK]
Antologia bine organizatii a lui Rosen atinge mai multe sco-
puri. In primul rand, u~ureaza glisirea de idei pentru meta-
fore, in al doi/ea rand, asigurli amuzamentul $i mentinerea
interesului cititorului, in al treilea rand, se preteazli per-
fect ca lectura pentru elienti, $i, in cele din urmli, ajutli la
intelegerea modului in care folose$te Erickson metaforele in
psillOterapie. Am inelus de la inceput cartea in cursu rile
noastre de formare. [TGS]
o colectie inestimabila de povestiri didactice create de
Milton Erickson, maestrul absolut al vindedirii cu aju-
tont! metaforelor. Prezentate pe categorii utile, cum ar fi:
"Transformarea incon$tientului", "Povestiri motivationa-
Ie", "Sa avem incredere in incon$tient" ~i "Sli observlim:
sa remarciim diferentele", pove~tile ~i exemplele oferite de
Erickson indeamnli cititorii sa se bizuie pe abilitatile ~i
experientele clientilor, precum ~i pe cele proprii. [WR ~i JS]
Silverstein, S. (1976). The Missing Piece. New York: Harper & Row.
Aceastii metaforli vizualli clasicli, destinatli tuturor varste-
lor, vorbe$te despre blocaje ~i nevoia de schimbare. Creata
GEORGE W. BURNS
de unul dintre poetii preferati ai copii/or, povestea aparent 567
rudimentarli m-a stimulat sa folosesc metafore simple $i
amuzante pentru a declan~a 0 sc1limbare la oamenii care
mi-au cerut ajutorul. (JL]
Silverstein, S. (1981). The Missing Piece Meets the Big O. New
.York: Harper & Row.
Continuarea volumului precedent, cartea de fata reia meta-
fora, transmitand mesajul ca fiecare trebuie sa se schimbe
prin proprii/e puteri. Este 0 carte despre care Ie vorbesc
foarte des clienti/or mei, pentru a veni in sprijinul exerci-
tii/or metaforice pe care Ie fawn impreuna. (JL]
Steinberg, F. E. ~i Whiteside, R. G. (2006). Becoming Dragon.
Auckland, New Zealand: Phac.
Scrisa mai degrabif pentru terapeuti dedit pentru client i,
aceastli minunata parabo/if ne aratif lntr-un mod stimula-
tiv cum sa evitam surmenajul profesional C!I ajutorulllnor
personaje calauzitoare ce reprezinta diverse latllri ale tera-
peutului iscllsit. Totll$i, cartea reprezintif mult mai mult
decfit atfit. Daca veti studia procesele prill care ace$ti tera-
peutilscriitori priceput i concep, creeaza $i istorisesc pove$-
tile, veti afla tot ceea ce trebuie sa $ti!i despre povestirile
terapeutice eficiente. [GB]
Stewart, 1., Barnes-Holmes, D., Hayes, S. C. ~i Lipkens, R. (2001).
. "Relations Among Relations: Analogies, Metaphors,
and Short Stories". in s. C. Hayes, D. Barnes-Holmes
~i B. Roche (coord.). Relational Frame Theory: A
Post-Skinnerian Account of Human Language and Cognition
(pp. 73-86). New York: Kluwer Academic / Plenum.
Vindecarea prin poveJti· Sec~iunea bibliografica
568 Capitolul de fatii prezintii 0 analizii elementarii a limbajului Wallas, L. (1985). Stories for the Tllird Ear: Using Hypnotic Fables 569
~i cognitiei umane, care explicii de ce utilizarea clinicii a in Psychotherapy. New York: Norton.
metaforelor este importantii ~i eficientii. Clarificand rela- Subliniind importanta vitala a condifiilor de bazii referitoare
tiile verbale dintre evenimente, teoria cadrelor relationale la stabilirea unei relatii cu clientul, la Intelegerea $i utili-
explicii felulln care functiile acestor evenimente pot fi la zarea pove$tii, limbajului, cadrului de referintii $i ritmu-
randullor transferate de la un element la altul, la fel cum
lui clientului Inainte de a-Ilndruma In directia doritii, Lee
se Intampla In cazul metaforelor. [MH) Wallas analizeazii cu claritate natura nivelurilor multi-
Biblia. ple ale experientei fi ale Intelegerii, ce au 0 legiitura foarte
Pove~tile din Vechiul $i din Noul Testament sunt 0 sursii stransii cu comportamentul uman. Chiar $i cititorii care
bogata de metafore ce pot fi folosite In context clinic. Multi nu folosesc tell1licile standard de hipnozii vor fi stimulati
oameni sunt familiarizati cu pove~tile biblice, ele avand 0 de aceste pove~ti captivante destinate capacitiitii intuitive.
semllificafie profundii. Cu toate aces tea, este important sii [WR ~i JS)
va cunoa~teti clientul, Intrucat orice poveste ce provine
dintr-o traditie religioasii poate incomoda anumiti clienti,
chiar $i atunci cand este folositii Intr-un context laic. ISH)
Thomson, L. (2005). Harry the Hypno-Potamus: Metaphorical Tales
. for the Treatment of Children. Norwalk, Connecticut:
Crown House.
Cartea de fata este extraordinar de folositoare atunci cand ai
nevoie de 0 poveste potrivitii pentru abordarea unor proble-
me cum ar fi anxietatea, eI1urezisul, encoprezisul, mana-
gementul durerii sau boWe cronice la copii. Copiii se pot
lesne identifica cu personajele din lumea animalelor ~i pot
folosi tehnicile doblindite de aces tea cu ajutorul lui Harry
$i al domnului doctor Dan. In vreme ce basmele oferii solu-
tii pentru problemele de naturii sociala, aceste povefti sunt
folositoare pentru multitudinea de situatii de naturii medi-
calii cu care se confruntii copiii. [JL)

GEORGE W. 8URNS Vindecarea pri" ~ti • Sectiunea bibliografica

 In practica psihoterapeutica actuala, metafora
joaca un rol important, avand sarcina de a "scurt-
circuita" resorturile psihice care-l mentin pe client
captiv in problema sa. Fie cli este vorba de depre-
sie, de anxietate, de atacuri de panica, de doliu,
de reducerea durerii fizice sau de impacarea cu 0
maladie incurabila, pentru adulti ~i pentru copii,
metafora este un vehicul al schimbarii.

In cartea sa, Burns reune~te cazuri povestite de

unii dintre cei mai buni psihoterapeuti contempo-
rani din diverse orientari, cazuri in care metafora
a reprezentat ingredientul ce a facut diferenta
intre vindecare ~i adancirea in simptom. Valoroasa
atat prin diversitatea situatiilor prezentate cat ~i
prin stilul sau comprehensibil. aproape didactic,
lucrarea de fata este un instrument util in practica
oricarui psihoterapeut.

STUD ~ DE CAZ
PSI OLOCIE
PSI OTERAPI I

George W. Burns este psiholog clinician ~i director

la Milton Erickson Institute of Western Australia.
Este, de asemenea, formator ~i conferentiar univer-
sitar, fiind autorul a ~apte carti dedicate pove$tilor
terapeutice, depresiei ori aplicarii meditatiei zen
pentru imbunata\irea sanatatii mentale. La Editura
Trei au mai aparut 101 pove~ti vindeciitoare pentru
copii ~i adolescenp ~i 101 pove~ti vindeciitoare
pentru adulp.