Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice din Moldova

Disciplina: Dreptul Comercial

Tema: Activitatea comercială prin prisma investițiilor
străine.

Efectuat de:
Revenco Alexandru Gr. AA-221
Verificat de:
Lector Superior Ceauș Sergiu

Chișinău 2023
 INTRODUCERE
Investiţiile joacă un rol important în economia unei ţări, ele reprezentînd suportul
material al dezvoltării economico-sociale a unei ţări. Prin ele se asigură sporirea
capitalului fix, creşterea randamentului tehnic şi economic al celor existente dar şi
crearea de noi locuri de muncă. În acest context investiţiile reprezintă elementul decisiv
al creşterii economice, al promovării factorilor intensivi, calitativi şi de eficienţă. În orice
domeniu economic, social-cultural investiţiile sunt asociate ideii de dezvoltare. În mod
logic, la nivelul economiei naţionale, dezvoltarea aparatului de producţie şi lărgirea
suportului material al activităţilor social-culturale sunt în dependenţă directă de fondurile
de investiţii pe care societatea îşi permite să le aloce într-o anumită perioadă.
Dar creşterea economică nu este în funcţie numai de volumul investiţiilor. Ea este şi
urmarea modului în care fondurile băneşti disponibile sunt repartizate pe obiecte
concrete, a manierei în care aceste fonduri sunt eşalonate în timp, a felului cum sunt
gestionate. Ultimul deceniu a marcat o creştere deosebită a fluxurilor de investiţii străine,
astfel încât acestea au devenit una din componentele principale al
circuitului economic mondial.
Globalizarea proceselor de producţie, alături de globalizarea comerţului, care se
realizează deja in deceniile anterioare, solicita noi abordări, ieşind pe piaţa mondiala cu o
noua pondere si un nou conţinut resursele internanţionale, in special,
resursele de informaţie si capital.
In acest context, tragerea investiţiilor străine devine o componenta importanta a politicii
economice a tuturor statelor, cele mai avansate in acest domeniu fiind chiar tarile
dezvoltate.
 Capitolul I. Impactul investitiilor in Republica Moldova
Nici o economie, fie agrară, fie industrială, postindustrială sau informaţională, nu
poate pretinde la dezvoltare, dacă nu este susţinută financiar. Investiţiile, în modul cel
mai direct, sînt tratate drept reper şi promotor al dezvoltării economice contemporane.
Pornind de la situaţia economică a Republicii Moldova care este un imperativ al
timpului şi care necesită o intervenţie urgentă în vederea reglementării calităţii vieţii
populaţiei. Studiind economia sesizam o legitate: atît timp cît potenţialii investori nu
utilizează resursele băneşti, aceste resurse nu se multiplică, ci din contra se diminuează
pe cheltuieli curente necesitate de întreţinere. Investiţiile sunt unica cale spre dezvoltare.
A investi în industria uşoară, în industria alimentaţiei, în agricultură, în acordare de
servicii, a crea depozite bancare cu un procent al profitului anual care aduce venit este o
cale de a pune în mişcare nu doar resursele băneşti, dar şi resursele umane care astfel
devin încadrate în muncă şi în producere de bunuri. O dată provocată avalanşa de
investiţii la nivel intern, aceasta crează o avalanşă de investiţii internaţionale deoarece
sporeşte credibilitatea în succesul investiţiilor în Republica Moldova. De fapt, şi fără de a
avea studii economice se cunoaşte faptul cum capitalul străin conduce la dezvoltarea
economiei naţionale. În prezent investorii străini riscă în adevăratul sens al cuvîntului
făcînd o încercare de antreprenoriat în Republica Moldova. Deşi ei beneficiază de resurse
umane – forţă de muncă ieftină, posibilitatea rezistenţei la alte riscuri politice, financiare
şi de altă natură, pe care le întîlneşte actualmente o întreprindere, este foarte mică în
această „perioadă de tranziţie” care s-a cam întins, iar termenul cu care este definită
perioada dată devine destul de enervant, îi sperie pe majoritatea investorilor de talie
înaltă, astfel reducînd posibilitatea Republicii Moldova de a beneficia de resurse
considerabile.
Pentru Republica Moldova, cât şi pentru celelalte ţări în tranziţie, investiţiile
străine (în special investiţiile străine directe, ISD) au devenit primordiale privind
creşterea şi dezvoltarea lor economică. Investitiile contribuie direct la completarea
necesarului de resurse interne şi la dezvoltarea factorilor competitivi de producţie. Însă,
pentru a beneficia de aceste investiţii, este necesar de a crea un climat investiţional
favorabil, care implică stabilitate economică, stabilitatea legislaţiei, politică fiscală
adecvată, ajustarea capitalului uman, infrastructura de afaceri dezvoltată. Desfăşurarea
unei politici raţionale de stimulare a activităţii investiţionale depinde nemijlocit de
activitatea statului.
Unii investitori straini, existenti deja pe piata RM, si-au prezentat in rapoarte
succinte activitatea lor aici, prezentand potentialul pietei in care au investit si unele
planuri de viitor. In acelas context, acestia si-au motivat decizia investitionala datorata
amplasarii geografice a Moldovei intre piata UE si CSI, ceea ce prezinta un avantaj
enorm, cresterea PIB-ului, forta de munca ieftina, facilitatile fiscale pentru investitori,
prezenta pe piata bancara a Moldovei a unor jucatori internationali, accesul la materia
prima.
In perioada de tranzitie la ecnomia de piata pe care o traverseaza Republica
Moldova, investitiile joaca un rol destul de important in ceea ce priveste redresarea
economiei, deblocarea producerii de marfuri, revitalizarea exporturilor, crearea locurilor
noi de munca s.a. O economie slab dezvoltata necesita, in perioada de tranzitie, alocari
financiare externe. Statul, care incearca sa depaseasca criza economica si mediul
economico-social destul de dificil, depune eforturi de implementare a reformei de
structura, sa diversifice infrastructura de piata a Republicii Moldova. In Republica
Moldova exista o atitudine contradictorie referitor la investitiile straine. Pe de o parte,
investitiile straine sunt privite ca un pericol pentru siguranta economica a tarii, pericol
care rezulta din deschiderea economiei moldave cu o competitivitate joasa, concurenta
neloiala din partea producatorilor straini etc., care se pot solda cu acapararea pietei
interne de catre producatorii din strainatate. Pe de alta parte, este o tendinta spre
"dereglementarea" economiei, asigurarea intrarii libere pe piata Republicii Moldova,
crearea unui sistem de facilitati pentru activitatea capitalului straini. Ambele opinii au
dreptul la existenta si argumente obiective, unul dintre care este dependenta directa dintre
cresterea economica si investitii.

Capitolul II. Investiţiile în capital fix în Republica Moldova

în anul 2009

În ianuarie-decembrie 2009 întreprinderile şi organizaţiile din contul tuturor surselor

de finanţare au realizat investiţii în capital fix în valoare de 10818,9 mil. lei, constituind
65,1% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-decembrie 2008.Lucrările de construcţii-
montaj în volumul total al investiţiilor în ianuarie-decembrie 2009 au constituit 5856,5
mil. lei, sau 54,1%. Comparativ cu ianuarie-decembrie 2008 acest volum s-a micşorat cu
35,5% (în preţuri comparabile).

Evoluţia indicatorilor principali ai activităţii investiţionale în ianuarie-decembrie 2009

se prezintă astfel:

Informativ:
ianuarie -
în % faţă de decembrie
Realizări, ianuarie - 2008
mil. lei decembrie în % faţă de
2008 ianuarie -
decembrie
2007

Investiţii în capital 10818,9 65,1 101,7

fix - total

din care:

    lucrări de 5856,5 64,5 98,6

construcţii-montaj

Volumul investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate în ianuarie-decembrie 2009

se prezintă după cum urmează:

Ianuarie - decembrie 2009 Informativ:

ianuarie -
decembrie 2008
în % faţă de:
în % faţă de:
Realizăr
i,
ianuarie - ianuarie -
mil. lei
decembri total decembri total
e 2008 e 2007

Investiţii în 100, 100,

10818,9 65,1 101,7
capital fix - 0 0
total

din care:
3226,5 81,7 29,8 96,4 23,8
publică
 4313,5 60,2 39,9 106,0 43,2
privată

mixtă
246,9 98,4 2,3 81,4 1,5
(publică şi
privată)
979,1 44,5 9,0 105,5 13,2
străină

a
2052,9 67,3 19,0 98,8 18,3
întreprinderil
or mixte

În structura investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate, 29,8% revin agenţilor

economici cu forma de proprietate publică, cota preponderentă (70,2%) revenind
agenţilor economici din sectorul nestatal al economiei naţionale, care au realizat 67,3%
din volumul total al lucrărilor de construcţii-montaj şi 98,3% din totalul caselor de locuit
date în folosinţă.

Structura investiţiilor în capital fix pe surse de finanţare în ianuarie-decembrie 2009 se

caracterizează prin următoarele date:

Ianuarie - decembrie 2009 Informativ:

ianuarie -
decembrie 2008
în % faţă de:
în % faţă de:
Realizăr
i,
ianuarie - ianuarie -
mil. lei
decembri total decembri total
e 2008 e 2007

Investiţii în 10818, 100, 100,

65,1 101,7
capital fix - 9 0 0
total

  din care,
finanţate din
contul:

bugetului 773,1 47,7 7,2 94,5 9,8

de stat
388,7 79,8 3,6 110,4 2,9
bugetelor
unităţilor
 administrati
v-teritoriale

mijloacel
or proprii ale
6267,0 73,3 57,9 104,0 51,4
agenţilor
economici şi
populaţiei

mijloacel
or 2057,1 60,5 19,0 103,0 20,5
investitorilor
străini

altor 1333,0 52,0 12,3 96,1 15,4

surse

În perioada de raport, sursele principale de finanţare ale activităţii investiţionale rămîn

a fi mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei (circa 58%) şi mijloacele
investitorilor străini (19%). Din contul mijloacelor bugetare au fost realizate 10,8 % din
volumul total al investiţiilor în capital fix.

Structura investiţiilor în capital fix pe tipuri de mijloace fixe în ianuarie-decembrie 2009

se prezintă astfel:

Ianuarie-decembrie 2009 Informativ:

ianuarie -
decembrie 2008
în % faţă de:
în % faţă de:
Realizăr
i,
ianuarie - ianuarie -
mil. lei
decembri total decembri total
e 2008 e 2007

Investiţii în 10818, 100, 100,

65,1 101,7
capital fix - 9 0 0
total
   din care:

clădiri de 1910,7 63,3 17,7 98,3 18,1

locuit

clădiri(exc
lusiv de 2891,7 56,0 26,7 103,5 31,1
locuit) şi
edificii

utilaje şi 3563,6 71,3 32,9 106,3 29,2

maşini

mijloace 620,8 40,7 5,8 108,6 8,9

de transport
1832,1 86,9 16,9 98,0 12,7
altele

În structura investiţiilor în capital fix pe tipuri de mijloace fixe o parte importantă a fost
orientată spre construcţia clădirilor şi edificiilor, care a constituit 44,4 % din volumul
total al investiţiilor însuşite (din care 17,7 % - clădirile de locuit şi 26,7 % - alte clădiri şi
edificii) sau cu 4,8 puncte procentuale mai puţin decît în perioada respectivă a anului
precedent. Cota-parte a investiţiilor la construcţia clădirilor de locuit s-a micşorat cu 0,4
p.p., iar la construcţia clădirilor cu altă destinaţie, decît cea de locuit şi edificiilor - cu 4,4
p.p.

Cota-parte a investiţiilor în capital fix utilizate la procurarea utilajului, maşinilor şi

mijloacelor de transport a constituit 38,7 % din volumul total al mijloacelor utilizate,
fiind în creştere cu 0,6 p.p. în comparaţie cu perioada respectivă a anului precedent.

CONCLUZIE
Sub aspect conceptual, investiţia străină directă presupune internationalizarea
unor active tangibile şi intangibile în următoarele condiţii: agenţii economici implicaţi să
fie situaţi în spaţii naţionale diferite; interesul investitorului să se manifeste pe termen
lung; investitorul să exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investiţia. Prin
investiţiile străine directe realizate, firmele urmăresc obţinerea celui mai mare câştig
posibil din valorificarea „avantajelor” proprii. Drept urmare, acestea internationalizează
pieţele externe, generând fluxuri interne (în cadrul structurilor lor organizatorice) de
bunuri, servicii, cunoştinţe etc.. Aşadar, firmele realizează investiţii străine directe atunci
când dispun de “avantaje” ce pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare în afara
graniţelor naţionale, ceea ce implică, în opinia noastră, faptul că s-a atins un anumit nivel
de dezvoltare economică al ţărilor sursă.
Prin importanţa lor pentru orice sistem economic(firmă, ramură, economie naţională)
investiţiile depăşesc cadrul unor acţiuni comune. Ele se situează la limita interferenţelor
dintre domenii diferite: economic, financiar, comercial, tehnic, social, politic. Antrenate
prin implicarea unor importante resurse, investiţiile presupun succesiuni de acţiuni pentru
transformarea acestora în bunuri concrete, de natură materială sau ne materială, în scopul
realizării de avantaje viitoare, în principal sub forma de profit. .Pentru firmă investiţiile
reprezintă principala cale de creştere a bogăţiei şi, implicit, valorile de piaţă a
întreprinderii.
Din cele menţionate în lucrare putem face o concluzie că Republica Moldova nu-şi va
realiza niciodată planurile în ce priveşte creşterea economică fără investiţii străine

BIBLIOGRAFIE

1. Legea Republicii Moldova cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător

N 81-XV din 18.03.2004 (Monitorul Oficial al R.Moldova N 64-66 din 23.04.2004).
2. Buhociu F. şi Negoescu Gh. Investiţiile în economia de tranziţie;
3. Caraganciu A., Domenti O., Ciobu S., Bazele activităţii investiţionale, Editura
A.S.E.M., Chişinău, 2004.
4. D. Ignatiuc. „Investiţii în Moldova în anul 2000” // Observator economic, nr.5
(2001), p. 45- 46.
5. Hîncu R. Economia informaţională: aspecte manageriale şi investiţionale,
Chişinău, 2002.
6. R. Cheibaş. „Impactul investiţiilor străine de capital asupra respecializării
ţărilor în tranziţie” // Economica, nr.3 (2000), p.107-111.
7. Zaiţ D. Fundamentele economice ale investiţiilor, Iaşi, 1996, P.12.
8. Vasilescu I., Romînu I., Cicea C. Investiţii, Bucureşti, 2000. 
9. //www.BNS.md./Comunicate de presa/ Investiţiile în capital fix în
Republica Moldova în anul 2009 (vizitat 26.02.2009).

În anul 2010, cele mai atractive pentru investitorii străini au fost activităţile
financiare – 22,9% din volumul investiţiilor străine atrase în Republica Moldova (la
situaţia din 31.12.2008 – 19,9%), tranzacţiile imobiliare – 20,9% (14,7%) şi
comerţul cu ridicata şi cu amănuntul – 20,3% (23,2%), potrivit raportului ,,Analiza
situaţiei privind investiţiile străine directe, atrase în Republica Moldova în anul
2010″, publicat de Ministerul Economiei.

De asemenea, de la începutul anului 2010, datorită stabilizării economilor

principalilor investitori în şara noastră, precum şi ameliorării situaţiei într-un şir de
ramuri ale economiei naţionale, economia Moldovei a depăşit efectele crizei şi manifestă
un potenţial bun pentru dezvoltare. Astfel, pentru prima dată în ultima perioadă de timp,
ritmul de creştere a exportului (19,7%) a depăşit ritmul de creştere a importului (17,6%),
iar fluxul investiţiilor străine înregistrează o sporire considerabilă. Potrivit rezultatelor
pentru anul 2010, fluxul net al investiţiilor străine directe în economia naţională a
constituit 198,9 mil. dolari SUA, ceea ce depăşeşte nivelul anului 2009 de 1,6 ori,

Principalele investiţii străine, în 2010, au venit din partea :

Olandei (19,1%), Ciprului (13,4%), Italiei (10,8%), României (7,6%) şi Rusiei (7,4%).

În ansamblu, cota-parte a investiţiilor în sectorul real a scăzut în ultimii trei ani de la

40,2% în anul 2008 pînă la 32,2% în anul 2010, în timp ce în sectorul neproductiv a
sporit de la 59,8% pînă la 67,8%. Aşadar, cel mai mare volum din investiţiile străine
directe atrase în Republica Moldova este alocat în sectoare care nu produc bunuri sau
servicii destinate pieţei externe. Devine, astfel, evident, că investiţiile străine directe au
un rol modest în dezvoltarea competitivităţii Republicii Moldova.