Parcurile și rezervațiile naturale din Romania

Parcurile nationale si rezervatiile sunt locuri unice, de pământ sau de apa dintr-o tara
stabilite de catre guvern pentru a proteja ecosistemul, specii de plante si animale, cascade in
lant, formatiuni geologice sau locuri istorice si arheologice. Parcurile nationale si rezervatiile
se bazeaza pe biodiversitate tocmai pentru a proteja toate resursele naturale.

Parcurile nationale reprezinta spatii naturale reprezentative, cu diverse peisaje

geografice, obiecte si complexe naturale, specii floristice si faunistice autohtone, destinate
utilizarii in scop stiintific, recreativ, economic, cultural, instructiv-educativ, etc. In general
aceste locuri protejate sunt in afara zonei de vanatoare, extragerii de gaze naturale, mineritului
si a altor activitati de exploatare a resurselor.

Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si
conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier,
hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic

În România primele arii protejate au fost constituite încă de la începutul secolului

(1925 – 1935), din dorinţa de a ocroti multe specii de floră şi faună rare sau pe cale de
dispariţie. Există o puternică concentrare a ariilor protejate în spaţiul montan şi colinar, fiind
cu mult mai mică în perimetrul câmpiilor şi luncilor.

Cele mai cunoscute parcuri naţionale care au intrat de mult în circuitul turistic
(Retezat, Rodna, Ceahlău, Munţii Apuseni, Bucegi, Domogled – Valea Cernei, Delta
Dunării), nu au o dotare corespunzătoare în afară de cea din Munţii Retezat, Bucegi, Rodna.

Marea varietate a cadrului natural, bogăţia florei şi faunei cu multe elemente sudice al
căror areal îşi găseşte limita nordică în judeţul Caraş – Severin au creat posibilitatea ca
întinse teritorii să primească statutul de monument al naturii, rezervaţie naturală sau parc
naţional.

Rezervaţia naturală Domogled este printre primele rezervaţii naturale din ţară cu
acest statut, încă din anul 1932, cuprinzând o suprafaţă de circa 1194 ha; este o rezervaţie
complexă. În cadrul ei se remarcă bogăţia de specii sudice (est-balcanice, balcano-ilirice,
mediteraneene), numărul de specii superioare depăşind cifra de 1000. Dintre cele peste 80 de
specii floristice endemice amintim: Dianthus domogledi, Thlaspi dacicum, Athamantha
hungarica, Centaurea degeneana. Dintre arborii şi arbuştii întâlniţi în etajele de vegetaţie
remarcăm: Fagus silvatica, var. moesica, Corylus colurna, liliac sălbatic, tisă, Pinus nigra.
Domogledul, situat în vecinătatea staţiunii Băile Herculane, este considerată printre
rezervaţiile cele mai bogate în specii de plante din Europa.

Bogate şi variate sunt şi elementele faunistice: scorpionul carpatin (Euroscorpio

carpathicus), vipera cu corn, peste 1300 de specii de fluturi specifice diferitelor zone zoo-
geografice (alpină, pontică, balcanică, central-europeană, mediteraneană)

Rezervaţia naturală Izvoarele Nerei. Se întinde pe versantul sudic al masivului

Semenic, la obârşiile bazinelor Nera şi Nergăniţa cu altitudinea cuprinsă între 620 şi 1410 m.
Suprafaţa rezervaţiei este de 2500 ha. Rezervaţia este importantă prin vegetaţia forestieră de

1
făgete; vârsta arborilor este de peste 350 de ani, iar înălţimea lor de peste 40 m. Prin
frumuseţea exemplarelor de făgete această rezervaţie poate fi considerată unică în Europa,
constituind un adevărat laborator natural.

Rezervaţia naturală Cheile Nerei-Beuşniţa (3368 ha). Între localităţile Şopotul Nou
şi Sasca Română, Nera străbate cel mai pitoresc traseu, şi defileu unic în ţară ca frumuseţe,
sălbăticie (destul de dificil de străbătut), a cărui lungime totală depăşeşte 20 km. Cheile
reprezintă o succesiune de cârşii sau cleanţuri, mai mult sau mai puţin abrupte, dintre care
multe merită a fi menţionate pentru peisajul interesant ce-l oferă: Cârşia Meliugului, Cârşia
Albinii, Cleanţul Farna, Cârşia Căprariului, Cârşia Şoimului, Cârşia Rolului, Cârşia Foieroaga
Mare.

Relieful, foarte fragmentat, se face pe alocuri remarcat prin turnuri ca: Turnul Mare al
Begului ( de circa 200 m), Turnul Mic al Begului, singurele trasee pentru alpinişti de gradul
V. Trăsătura principală a acestei regiuni este bogăţia de specii floristice sudice care
amestecându-se cu elementele eurasiatice, europene, central-europene, continentale, pontice,
atlantice, mediteraneene se etanşează în mod complicat alcătuind fitocenoze complexe.

Pe lângă flora şi fauna cu populaţii relicte, aici sunt ocrotite şi fenomenele carstice:
ponoare, izbucuri, peşteri, cascade de un mare nteres turistic. Cele mai spectaculoase
fenomene carstice sunt cele trei cascade din zona de tuf calcaros – ale Beuşniţei, lacurile
Ochiul Beiului şi Lacul Dracului.

Rezervaţia naturală a cheilor Caraşului (894 ha). Cheile Caraşului constituie

fenomenul cel mai de seamă din munţii calcaroşi ai Banatului. Suprafaţa platformei este
sculptată aproape în întregime în formaţiuni calcaroase, cu predomunarea fenomenelor
carstice între care cele mai dezvoltate – alături de peşteri şi avene – sunt dolinele şi
lapiezurile,, constituind unul dintre marile platouri carstice din Banat – „Câmpul” de doline de
la Iabalcea, numite de localnici „vârcane”. Ca rezultat direct al varietăţii factorilor ecologici,
în sectoarele de chei vegetaţia este foarte variată. Morfologia versanţilor cu expoziţii şi
înclinaţii extrem de diferite imprimă vegetaţiei o serie de elemente specifice.
Rezervaţia naturală Valea Mare. Situată la 3 km de Moldova Veche, rezervaţia se
întinde pe o suprafaţă de 488 ha sub vârful Gorganul Mic. Vegetaţia arborescentă este formată
din frasin, stejar, fag, în amestec cu carpen. În poienile pădurii de fag, creşte o specie
mediteraneană de arbust – iederă albă (Daphne laureola). Alături de acest arbust, în această
„oază” bine adăpostită se găsesc şi alte plante de origine sudică: mojdreanul, paltinul de
munte, scumbia, liliacul, teiul alb, cărpiniţa, iar dintre plantele ierboase, lucerna arăbească
(Medicago arabica).
Rezervaţia naturală valea Ciclovei – Oraviţa. Această rezervaţie botanică cuprinde
zona Muntelui Ril, cu Valea Călugărului, Corcana şi o parte din Muntele Simion. Are o
suprafaţă de 218,9 ha. Zona face parte din sinclinoriul Reşiţa – Moldova Nouă, Muntele

2
Simion constituit din calcare de Marila(jurasice) aparţinând anticlinoriului Polom, iar masivul
Rol format din calcare recifale de Plopa(cretacice), sinclinalului Brădet.
Flora se remarcă prin câteva plante ca: ghimpele (Ruscus hypoglossum), bujorul
bănăţean, tisa(Taxus baccata) şi câteva specii de orhidee.
Rezervaţia paleontologică de la Soceni. Punctele fosilifere se află situate în izlazul satului
Soceni, pe văile Turislavului şi Poliţioana şi cuprind depozite de faună de vârstă sarmatică şi
ponţiană, cu peste 2500 de specii de gasteropode şi lamelibranhiat.
Peştera Comarnic, declarată rezervaţie speologică, este una din cele mai lungi din
ţară. Apele de infiltraţie au creat în golul subteran formaţiuni stalagmitice nebănuit de stranii.
Peştera Popovăţ, declarată retervaţie speologică, reprezintă unul dintre cel mai
impresionante goluri subterane prin valoarea formaţiunilor concreţionare.
În sfârşit pe teritoriul judeţului Caraş-Severin s-a poiectat şi înfiinţarea a trei parcuri
naţionale: Domogled – Valea Cernei (63580 ha), Cheile Nerei- Beuşniţa (45561 ha) şi
Semenic – Cheile Caraşului (37035 ha). Cu câţiva ani în a luat fiinţă şi parcul natural Porţile
de Fier.
În baza prevederilor Legii nr. 9&1973 cu privire la protecţia mediului înconjurător au
fost efectuate în judeţ studii şi cercetări având drept scop combaterea poluării, mai ales în
municipiul Reşiţa.
S-a urmărit, în acest context, crearea unor condiţii, industriale şi menajere, astfel încât
acestea să devină curate înainte de deversarea în emisari.
Dat fiind rolul complex pe care pădurea îl îndeplineşte în păstrarea echilibrului
ecologic şi conservarea generală a mediului, au fost iniţiate acţiuni pe termen lung în vederea
gospodăririi raţionale la un nivel superior a fondului forestier. În ceea ce priveşte recuperarea
terenurilor degradate din parteasud-vestică a judeţului şi din depresiunea Almăjului, măsurile
întreprinse asigură regenerarea, pe cale naturală, a vegetaţiei lemnoase pe sol forestier în
proporţii cât mai mari.
Cadrul natural al judeţului Caraş – Severin trebuie păstrat şi conservat cu toată grija,
iar problema ocrotirii naturii este, cu precădere, o problemă de interes vital.

3
 Parcul Național Retezat
(Jud Hunedoara)

Reprezintă cea mai mare rezervație științifică complexă din tara noastră situată în
impunatorul masiv Retezat, inclusă în lista rezervațiilor naturale ale Bisoferei de catre
UNESCO.
Parcului National Retezat este localizat in Carpatii Meridionali, masivul Retezat -
Godeanu; jud. Hunedoara, in cea mai mare parte.

Suprafata parcului este de 38138 ha, din care: fond forestier 18 608 ha (49%), gol
alpin (păşuni alpine, stâncării, jnepenişuri, luciu de apă) 19530 ha (51%). Sediul administrativ
al parcului se gaseste la Centrul de Vizitare Nucsoara, comuna Salasu de Sus, localitatea
Nucsoara, jud. Hunedoara.

Elemente naturale deosebite pe care le gasim in parc sunt:

Masivul Retezat: partea centrala si nordica - roci metamorfice si granodiorite, partea

sudica- roci sedimentare; Godeanu- roci cristaline.

4
 În Parcul Natinal Retezat întalnim 82 de lacuri de acumulare și tăuri alpine dintre cele
mai adânci Taurul Negru 25,5 si cel mai întins din tara noastra.

Ce mai mare lac glaciar din Romania - Bucura 8,8 ha.

Cel mai adanc lac glaciar - Zanoaga 29 m. 1190 de specii de plante superioare
o treime din plantele din Romania.
Pentru a admira frumusețile și bogățiile florei și faunei Retezatului trebuie să
escaladam masivul de pe drumul de pe valea Râului Mare de la Râul Morii și Clopotriva spre
Gura Zlata
În aceasta zona întalnim gorunul și mojdreanul pe versantele însorite iar fagul si
carpenul.
Fauna masivului Retezat este foarte bogată, prin molidișuri și pajiști alpine întâlnim:
mistretul(Sus crofa)iar în frageți căprioara (capreolus capreolus), aici traiesc și numerosi ursi
care îsi duc viata în locuri greu accesibile.Animale ca: râsul (Dynix lynx), lupul( canis lupus),
pisica salbatică( felix silvestric), vulpea (canis vulpes),viezurele(meles meles), nevăstuica
(mustela nivalis), veverita( sciurus vulgarius) și iepurele( depus europaeus) nu sunt prea
numerosi în aceasta zonă.
Animalul carcterstic în aceasta zona și cel mai prețuit este însă capra neagră(rupicapra
rupicapra). În total prin aceasta zonă trăiesc aproape 1800 de exmplare din care 500 în Parcul
Național.
Printre păsari,cele mai numeroase populatii le formează cocosul de munte (tetrao
urogallus)ierunca și găinusa de alun(tetrastes bonasia).
Dintre păsări rapitoare de zi, ai des întâlnim uliul găinilor, soimul călător, sorecarul
comun iar dintre specii ocrotite amintim: acvila de stâncă, hoitarul, vulturul sur,vultur brun.
Râurile sunt populate de păstrav( salma truta fario).
In partea nord-vestica a Parcului National se afla rezervatia stiintifică cu o suprafata de
aproximativ 2000 ha, unde langă lacul Gemenele functionrază un laborator alpin unic în tară.

5
 Rezervatia Naturala Petrosul Mare
(Muntii Rodnei)

Rezervatia este situata in apropierea localitatilor Borsa si Moisei avand suprafata de

3300 ha si face parte din categoria a I-a, rezervatie stiintifica. Responsabilitatea administrarii
revine Administratiei Parcului National Muntii Rodnei, aflata in structura Regiei Nationale a
Padurilor - ROMSILVA, in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice. Scopul administrarii rezervatiei este cel de conservare a habitatelor naturale,
a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice si se mai urmareste dezvoltarea durabila a
zonei.
Rezervatia naturala Pietrosu Mare cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din
Muntii Rodnei: circurile glaciare Buhaescu (cel mai mare din Muntii Rodnei), Zanoaga
Iezerului, Zanoaga Mare, Zanoaga Mica, Rebra, Gropi, avand in portiunea bazala morene si
caderi de apa pe pragurile de stanca lustruite de ghetari. Cea mai mare parte a rezervatiei este
ocupata de roci cristaline metamorfice din Panza de Rodna (Precambrian superior).
Sub raport floristic Munții Rodnei reprezinta un nod de legatura între flora Carpațiilor
Orientali, a celor Meridionali și chiar a Balcanilor.
Masivul Petrosul este acoperit cu o vegetatie de tip alpin și subalpin ce cuprinde
numeroase specii rare,endemise carpatice și chiar rodniene.
Dintre raritați pot fi amintite: gusa porumpelului (Silene nivalis), păiușul (Festuca
porcii), clopotelul (Campanula carpatica), șopârlița ( Veronica baumgartenii),mierla ursului
(Pulmonaria filerzkiana), floare de colț (Beontopodium alpinum).
Apropoape 30% din suprafata golului montan este scoperit cu jnepenisuri( Penus
mugo),smârdar (Rhododendron kotschyi) iar la limita superioara a padurilor de molid
vegeteaza pîlcuri de zimbru (Pinus cembra).
În aceasta rezervație întalnim numeroase specii de animale cum ar fi: ursul brun
(Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), acvila de munte (Aquila chrysaetos), capra neagra
(Rupicapra rupicapra).
Rezervatia naturala Pietrosul Mare datorita importantei sale stiintifice a fost propusa
să devina in viitor parc national cu Masivul Ineu și creastra Petrosul.

6
 Parcul National Ceahlau

( Judetul Neamt)

Parcul National Ceahlau este situat la 10 km vest de orasul Bicaz si este delimitat de
vaile Bistritei, Bistricioarei si Bicazului.
Muntele Ceahlau este cel mai inalt din Muntii Bistritei, reprezinta cea mai mare
atractie turistică din Carpaţii Orientali si este cel mai important masiv din Moldova.
Considerat de catre daci ca fiind salas al zeului Zamolxis, numele stravechi al Masivului
Ceahlau este Pion (Peon) care inseamna “casa stalpului”.
Totodata, Masivul Ceahlau este considerat al doilea munte sfant al crestinatatii, dupa
Muntele Athos. Probabil, din acest motiv este foarte des intalnit printre operele marilor
scriitori romani Alexandru Vlahuta, Calistrat Hogas si Mihail Sadoveanu.
Muntele Ceahlau este cuprins intre Valea Schitului (locul unde se afla statiunea si
manastirea Durau), raul Izvorul Alb, izvoarele paraului Ursu si lacul Izvorul Muntelui. Format
in Cretacic, Masivul este alcatuit din roci sedimentare care sub actiunea timpului au dat
nastere la numeroase stanci, fiecare cu legenda ei, devenite in timp puncte de atractie
turistica: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron, Furculita, Piatra cu Apa, etc.
Climatul care domina in masiv este un climat aspru montan cu temperaturi scazute in cea mai
mare parte a anului. Cele doua varfuri care domina masivul sunt varful Ocolasul Mare (1907
m) si varful Toaca (1900 m).
Parcul National Ceahlau a fost constituit in anul 1955 ca arie protejata iar limitele
actuale au fost marcate in anul 2003, desfasurandu-se pe o suprafata de 7.742,5 ha. Rezervatia
cuprinde trei arii protejate si anume: Rezervatia Stiintifica “Ocolasul Mare”, Rezervatia
natural botanica “Polita cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” si “Avenul
Mare”. In cadrul lor se regasesc peste 1100 specii de flori si 90 de specii de pasari si animale
care sunt protejate.
Printre exemplarele de flora protejate intalnim cinci specii floristice declarate
monumente ale naturii, si anume: Floarea de colt, Papucul doamnei, Ghintura galbena,
Sangele voinicului si Bulbucii de munte. Alte specii rare protejate sunt zada (laricele –
singurul conifer cu frunzele cazatoare), gentiana, crucea voinicului, ruscuta de primavara,
deditelul si angelica.
Dintre speciile rare de fauna protejate in aceasta rezervatie putem enumera: broasca
raioasa cenusie sau verde, broasca rosie de padure, vulturul negru, acvila de munte, capra
neagra, ursul, lupul, cerbul, rasul, pisica salbatica, lacarul, minunita, sorecarul, uliul
porumbar, cocosul de munte si sticletele.
Un alt punct important de atractie al Parcului Ceahlau il reprezinta cascada
Duruitoarea cu o inaltime de peste 30 m al carui zgomot caracteristic i-a dat si numele. Pe
masiv sunt construite 4 cabane din care doar trei sunt deschise publicului, si anume: Cabana

7
Izvorul Muntelui ( 797 m alt), Cabana Fantanele ( 1200 m alt), Cabana Dochia (1790 m alt)
si Cabana Stanilelor (1400 m alt). In anul 1993 s-a ridicat pe Masivul Ceahlau cel mai inalt
asezamant monahal din Romania, schitul “Schimbarea la Fata”.

Parcul National Bucegi

Muntii Bucegi

Parcul Natural Bucegi a fost creat o dată cu promovarea şi dezvoltarea turismului, ca

măsură de prevenire a procesului de exploatare iraţională a resurselor naturale şi distrugere a
diversităţii biologice. Are o suprafaţă totală de 32.663 ha, fiind situat pe teritoriul judeţelor
Argeş, Braşov, Dâmboviţa şi Prahova, din care 16 334 ha se află pe teritoriul judeţului
Dâmboviţa. Cuprinde o mare diversitate biologică, geologică, geomorfologică, carstul ce
prezintă o importanţă deosebită prin frumusetea peisajului şi prin interesul ştiinţific: Peştera
Ialomiţei, Peştera Răţei, Cheile Zănoagei, Cheile Urşilor, Cheile Orzei, Cheile Tătarului,
Clăile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline. Parcul Natural Bucegi.
Masivul Bucegi deţine un loc de frunte în lanţul Carpaţilor româneşti prin poziţia
centrală şi elementele naturale de o rară bogăţie şi diversitate Fauna in Parcul Natural Bucegi
este foarte diversificata, cunoscandu-se aproximativ 3000 de specii de animale din care cele
mai importante: - Amfibieni: 8 specii - Reptile: 5 specii - Pasari: 139 specii - Mamifere: 45
specii Dintre speciile ocrotite de lege cele mai cunoscute sunt: Cocosul de munte, Corb, Capra
Neagra, Ursul Brun.
Prin flora sa de o rara bogatie si deversitate, Masivul Bucegi ovupa un loc de frunte in
lantul Carpatilor romanesti si astefel atrage de multa vreme cercetatori si iubitori ai naturii din
tara si din stainatate.
A devenit rezervatie-monument al naturii multumita lucrarilor stiintifice elaborate de
prestigiosi botanisti. Odata cu promovarea si dezvoltarea turismului, exploatarea maxima a
resurselor naturale dar si ca rezultat al procesului de distrugere, pe scara larga, a diversitatii
biologice cat si a influentei acesteia asupra factorilor de mediu s-a creat un cadru
organizatoric adecvat masurilor specifice de conservare si protectie prin infiintarea Parcului
Natural Bucegi.

8
 Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu,
ingloband platourile Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis.Pe
partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba
Mare, Cocora, Laptici.
In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile:
Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu si Lucacila.
Crucea Eroilor Neamului este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele
Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuţi în Primul
Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află oraşul Buşteni.Este unică în Europa atât
prin altitudinea amplasării, cât şi prin dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălţime de 28 m
şi două braţe de câte 7 m fiecare.
MONUMENTE ALE NATURII -Pentru a pastra in permanenta caracteristicile
specifice naturale remarcabile datorita semnificatiei lor naturale, calitatii unice sau
reprezentative s-au infiintat conform Legii 5/ 2000 39 de Monumente ale Naturii:
Cele mai cunoscute ar fi:
- Babele
- Sfinxul
- Coltii Morarului
- Pestera Ialomitei
REZERVATII NATURALE-Rezervatiile Naturale din Parcul Natural Bucegi, in
numar de 14 sunt zonele care necesita un grad mai mare de protectie datorita plantelor,
arborilor, formatiunilor calcaroase ce s-au dezvoltat in acele locuri. Acestea ocupa cca 12770
ha adica aproximativ 35% din suprafata Parcului. Cele mai cunoscute Rezervatii sunt:
-Piatra Arsa
-Abruptul Prahovean
-Cheile Tatarului
Un loc care trebuie vizitat este lacul Scropoasa, despre care nu se stiu prea multe
lucruri, dar este de o frumusete ireala.

9
 Delta Dunarii

Prezentare generala
Dunarea, al doilea râu ca lungime din Europa, izvoraste din Muntii Padurea Neagra in
Germania si inainte de a ajunge la Tulcea (România) fluviul se desparte in trei brate: Chilia,
Sulina si Sf. Gheorghe, care se varsa apoi toate in Marea Neagra. Cele trei brate formeaza cea
mai importanta delta din Europa (5050 km2, din care 4340 pe teritoriul României).

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o
suprafata de 2.681 km2, cu o zona salbatica rasfirata pe ape si care se intinde de la granita
ucraineana pana la mai multe lacuri aflate in partea de nord a statiunilor de pe litoralul Marii
Negre.

Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga prin
aluviuni mai mult de 43,7 m2. Pe masura ce se apropie de zona Deltei, Dunarea se divide in
trei brate. Bratul cel mai nordic formeaza granita cu Ucraina, bratul mijlociu duce in febrilul
port Sulina, iar bratul cel mai sudic isi croieste drum lin catre Portul Sfantu Gheorghe.
Nenumarate canale pornesc din aceste brate, ramificandu-se in lacuri marginite de pomi,
insule de rachita, bazine acoperite cu nuferi de apa; totodata aici poti intalni dune de nisip si
ochiuri de vegetatie abundenta.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna
ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani)

10
si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si
sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar)

Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In acest tinut poposesc peste
300 de specii de pasari, unele dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din
China si India. Delta este un loc de popas natural pentru pasarile migratoare. Pelicanul
obisnuit este pasarea cea mai reprezentativa pentru aceasta zona, el fiind rasfatatul acestui
paradis al pasarilor.

Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici
sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea
locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu
motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici
comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul
mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In
apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.

In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din România,
ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.

Tulcea, 277 km distanta de Bucuresti, este principalul oras al Deltei Dunarii si poarta
de acces catre minunatiile acesteia. Ridicat pe sapte coline si purtand amprenta stilului
oriental turcesc, acest fost oras comercial a devenit in prezent un important port riveran si
maritim, precum si cel mai important centru al industriei de pescuit din Romania. Muzeul
Deltei Dunarii din Tulcea ofera sansa initierii in flora si fauna acestei zone, precum si in
modul de viata a locuitorilor acesteia.

11
 Rezervația Muntii Căliman
(judetul Suceava)

În partea de sud-vest a judetului Suceava se întind Muntii Căliman, cu ramificații

sprea nord pâna la albia râului Dorna.
În ansamblu aceasta urca în trepte dinspre sud spre nord până la o altitudine de peste
2100 m.La limita bazinelor, el se continua printr-un abrupt, coborând pe pantele mai mari prin
numeroase obcini ce închid intre ele bazine hidografice.
Rezervatia complexă a Muntilor Călimani care ocupa o suprafata de circa 200 ha, a
fost înființată prin decizia Comitetului Excluziv al Consiliului Popular al judetului Suceava.
Acesta rezervtie are menirea de a proteja peisaje, flora și fauna alpina reprezentată prin
numeroase specii, monumente ale narurii ca: zimbru(Pinus cembra), tisa(Taxus baccata),
smârdarul(Rhododendron kotschyi), floare de colț(Lentopodiumul alpinum).
Din lumea păsărilor în zona alpină trăiesc: cinteza aplină(Monifigila nivalid), cocoșul
de mesteacăn(Lyrurus tetrix), iar în pădurile de rășinoase întâlnim: cocoșul de munte, irunca,
cojoica.
Dintre mamifere amintim: ursul brun(Ursus actos), râsul(Lynx lynx), lupul(Canis
lupus), vulpea(Canis valpes), mistrețul, cerbul carpatin.
Datorită importanței sale științifice această rezervație a fost propussă să devină viitor
parc național.

12
 Munții Rarău- Pietrele Domanei
(județul Suceava)

Rezervație complexă situată în Munții Rarău la altitudinea de 1608m, formată din

calcare alpine, neuniforme, de mărimi și forme variate, cu o suprafață de 887,90ha.
Din punct de vedere peisagistic, aceste pietre reprezintă rarități și unicate în Carpații
nordici atrăgând an de an numeroși iubitori ai naturii.
Stâncile calacroase ale Pietrelor Doamnei sunt încrustate cu corali, alge și amoniți.
Aceste forme reprezentau adevărate recife acum 1400 de milioane de ani, în perioada
Cretacică, atunci când teritoriu era acoperit de apele calde ale oceanului.
Escaladând acest monument al naturii rămânem mirați de diversitatea covorului
vegetal care cuprinde numeroase elemente floristice cum ar fi: căpșunica, papucul doamnelui,
oușorul, brusturul negru, ochiul șarpelui, ochiul șoarecelui, sânzienele etc.
Fauna este reprezentată prin intensitatea speciilor de lepidoptere precum: păsări
răpitoare(bufnița, cucuvelele, huhurezii) și mamifere(lupul, vulpea, râsul).

13
 Lacul Ursu- Sovata
(județul Mureș)

Rezervație geologică situată în stațiunea Sovata- Băi, reprezentată printr-un lac carsto-
salin, care face parte din depresiunea subcarpatică internă Praid- Corund Sovata, situată la
contactul forațiunilor eruptice ale lanțului muntos Gurghiu cu cele sedimentare ale Bazinului
Transilvaniei.
Lacul Ursu s-a format în anul 1875 într-o depresiune care a luat naștere ca urmare a
unor alunecări și prăbușiri de teren. În această depresiune formată s-a acumulat apa pârâielor
Auriu și Toplița.
Lacul are o suprafață de 46ha și o adâncime de18,40m fiind astfel cel mai întins lac
format pe sare din țara noastră. Acest lac prezintă fenomenul de heliotermie, care constă în
încălzirea apei sărate prin insolație. Aceasta se datorează densității mai mari a apei sărate,
care într-un bazin închis se sedimentează, salinitatea crescând cu adâncimea.
Din cauza densiății diferite, în apa acestui bazin lipsesc curenții de convecție care să
omogenizeze din punct de vedere apa fapt pentru care pătura de apă de la suprafață se
încălzește puternic fără să cedeze căldura stratelor subjacente.
S-a construit o importantă stațiune balneară, îmbinată cu grija deosebită pentru
ocrotirea acestu monument al naturii de o mare valoare științifică.

14
 Bibliografie:

Gheorghe Mohan, Aurel Ardeleanu-2006- ,,Parcuri si rezervatii naturale din Romania,, Ed

Victor B Victor
Dr. Gh Mohan, Dr A. Ardelean-1993-,,Rezervații și monumente ale naturii din Romania,, Ed
Scaiud
Beldie, Al, ,Rezervatia naturala Bucegi, Ocrotirea Naturii,, nr 2 , Bucuresti 1956
Petre Gastrescu-2008-,, Delta Dunarii rezervatie a biosferei,, Ed. Cd Press
http://www.turism-blog.ro/cat/rezervatii-naturale
http://www.romania-natura.ro
http://www.ghidromania.ro

15