Fiecare minut pe care il petrecem in compania copiilor nostri, fiecare zi alaturi de ei,

reprezinta o lectie despre comportamentul nostru in societate, despre virtutiile nostre si despre
sistemul nostru de valori, iar copii invata cel mai bine din exemple, mai ales din exemplul
parintilor lor.
Aceasta observatie este valabila si in domeniul financiar. Copiii isi formeaza conceptul
de : valoare a banilor” din ceea ce vad si aud.
„ – Mami, vreau inghetata! Te rooog!
-         Nu ne putem permite.
-         Tati, uite batonul de ciocolata! Vreau sa-mi iei si mie!
-         Astazi nu cumparam dulciuri.”
Acest tip de raspunsuri, in care nu ii explicam copilului motivul pentru care nu-i putem
satisface dorinta, ne face sa pierdem o buna ocazie de a-i oferi o lectie despre valoarea
banului.
Daca nergand printre standurile de jucarii, copilul va cere o papusa de 500 000 si un
leu de plus de 1 000 000 si primeste un raspuns negativ, apoi ajungand in dreptul standului de
imbracaminte vede ca va cumparati o esarfa, va ramane cu impresia gresita ca ptr. capriciile
parintilor se gasesc mereu bani, iar ptr. ale lui nu.
Daca urmariti formarea unei conceptii sanatoase si productive despre valorile
materiale la copiii dvs. porniti de la aceasta idee simpla: trebuie sa-i invat pe copiii mei despre
valoarea banilor si voi gasi in fiecare zi o ocazie s-o fac.
Care ar fi cateva idei ptr. gasirea solutiilor?
Cand platiti un obiect cumparat sau cand achitati taxele in prezenta copilului, spuneti-i
si lui cat ati platit. Ptr. a-i putea explica pe intelesul lui, referiti-va la pretul unei jucarii
preferate, de ex: „ Intretinerea de luna aceasta este 1 000 000de lei, adica cat a costat si
bicicleta ta.” Exprimate material, valorile incep astfel sa capete un sens in mintea copilului.
Nu aruncati maruntul intr-un sertar. Aceasta ii va da copilului impresia ca maruntul nu
are nici o valoare. Mai bine il puneti intr-o pusculita si ajutati o persoana in nevoie. Simple
gesturi, cum ar fi sa lasati copilul sa puna banii intr-o urna ptr. copiii bolnavi de SIDA, pot
constitui ptr. copilul dvs. o initiere in practica actelor de caritate.
Cand copilul dvs. va cere un lucru pe care i-l cumparati de obicei, faceti-l sa reflecteze
asupra valorii materiale a acestuia, oferindu-i o alternativa: „Bineinteles ca pot sa-ti dau bani
de pizza, dar ai putea sa sari peste pizza de data asta si sa-ti cumperi cartea pe care ti-o doresti
de mult”.
Daca copilul dvs. isi doreste un lucru deosebit, nu-i reprosati imediat: „Tu mereu vrei
cate ceva !”, dar nici nu va grabiti sa-i cumparati. Mai bine purtati o discutie despre
perspectiva acestei achizitii noi. Spuneti-i ca este normal din cand in cand sa-ti doresti ceva
nou si ca sunteti dispus sa investiti in acest proiect, apoi ajutati-l sa-si faca un plan ptr. modul
in care poate strange restul banilor necesari. Astfel il veti invata lucruri importante cum ar fi:
sa ia o decizie financiara inteleapta, cum sa-si economiseasca banii, cum sa-si doreasca
anumite lucruri fara a le „comanda” doar altora, carei dorinte sa-i dea curs si la care sa
renunte.
In final o remarca:
„ Inima unui om este acolo unde este si comoara sa”. Daca in centrul discutiilor si
preocuparilor noastre zilnice sta banul, cum le vom putea spune copiilor ca aceasta comoara a
lor trebuie sa se afle in alta parte? Succes.