Educația financiară pentru copii poate începe de la cele mai fragede vârste,

iar arta de a gestiona un buget este predată cel mai bine de părinți: ei pot să
le insufle copiilor valoarea banilor, semnificația economisirii, dar și faptul că
banii nu aduc neapărat fericirea!
Înainte de a începe educația financiară a copiilor voștri, trebuie să vă puneți de
acord voi, ca părinți, în privința modului în care conceptul banilor va fi transmis
copiilor. Mai pe românește, după ce ați stabilit strategia, când mami spune „nu”,
tati va face la fel!

Respectul pentru banii munciți, economiile, munca plătită, donațiile, cadourile sunt
doar câteva dintre aspectele ce țin de educația financiară la cei mici.

„Părinții transmit copiilor ideile și propria relație pe care o au în

general cu banii și obiectele. Copiii o vor moșteni, chiar dacă uneori
se întâmplă ca aceștia să adopte atitudinea opusă părinților.”

Patrice Huerre, psihiatru

Educația finaciară pentru copii poate începe la 6 ani

Când copilul tău învață să numere și să facă calcule simple, exersează asta atunci
când sunteți la cumpărături și transformă totul într-un joc educativ! „Avem nevoie
de orez, mergi la raft și vezi cât costă!” Sau „Dacă o ciocolată costă 4 lei, cât vom
plăti pentru două?”.

„Aceste jocuri aritmetice oferă copiilor sentimentul că sunt mari și că își ajută
părinții. De asemenea, stima sa de sine crește atunci când copilul are misiunea de
a cumpăra pâine sau alte produse pentru familia sa”, explică psihiatrul Patrice
Huerre.

De multe ori, părinții și bunicii depășesc bugetul atunci când merg la cumpărături
cu copiii/nepoții lor, ceea ce nu este neapărat o idee bună. Când Marijke Bisshop,
consilier financiar belgian, bunică a șase nepoți, merge să le cumpere cadouri, le
dă de fiecare dată câte o sumă fixă (un plafon financiar).

„Într-o zi, nepotul meu mi-a cerut cea mai mare cutie de Lego de 100 de euro și i-
am spus că este prea scumpă. S-a uitat trist la mine, dar i-am găsit imediat o altă
variantă mai ieftină, de 30 de euro. Dar am găsit în această întâmplare prilejul de a
discuta cu el despre valoarea banilor și a obiectelor pe care le cumpărăm.”
Educația financiară pentru copii. De ce trebuie să
economisim?
Când copiii mai cresc și încep să pună întrebări despre bugetul familiei, nu ezita
să-i vorbești cât se poate de sincer. Îi poți explica pe înțelesul său că, pentru a
cumpăra ceva de valoare, trebuie să faci economii în fiecare lună.

Este foarte posibil să-ți ofere propriile sale economii, pentru a te ajuta să faci
investiția dorită mult mai repede, dar îi vei spune cu blândețe că acei bani sunt
pentru consumul său.

„Copiii sunt întotdeauna preocupați de situația părinților lor, chiar și atunci când
par neinteresați”, adaugă Patrice Huerre.

A vorbi despre bani cu copiii este un lucru normal și foarte benefic pentru viitorul
lor. Sunt puține școli în care se studiază educația finaciară pentru copii, deși
promisiuni există că se va insista pe această materie în viitorul apropiat.

Așadar, tot părinții vor fi cei care trebuie să continue în clasele primare și
gimnaziale „predarea” noțiunilor elementare despre gestionarea unui buget. Vei
constata cu surprindere că nivelul de pregătire la matematică nu condiționează
gestionarea banilor de buzunar!

Începând cu vârsta de 11-12 ani, îi poți implica pe copii în gestionarea bugetului

familiei la diverse evenimente, cum ar fi ieșirea într-un parc de distracții. ”Avem
acestă sumă fixă, cum o împărțim să se distreze toată lumea în mod egal?”

„Nu trebuie să le dăm bani copiilor pentru tot ce cer, dar nici să-i
refuzăm pur și simplu. De exemplu, dacă puștiul tău dorește să
cumpere un obiect foarte scump, încurajează-l să aleagă unul mai
ieftin sau să contribuie și el, economisind o parte din prețul
articolului dorit. Dacă părinții dau totul imediat, le va fi mai dificil să
corecteze un copil cheltuitor mai târziu”.

Marijke Bisshop, consilier financiar belgian, bunică a șase nepoți

Educația financiară pentru copii. Dă-i bani de

buzunar!
Stabilește o sumă, în funcție de vârsta și de necesitățile sale și oferă-i regulat bani
de buzunar, deoarece asta îi responsabilizează pe copii. „Gestionarea unui buget
înseamnă un prim pas spre viața adultă”, spune psihologul Béatrice Copper-
Royer. „Acesta este cel mai bun mod de a învăța semnificația banilor”, adaugă
Marijke Bisshop.

Indiferent de vârsta copilului, logica trebuie să rămână aceeași: să le ofere copiilor

posibilitatea de a face alegeri, să învețe valoarea banilor și a timpului, ce este
cumpătarea și, mai ales, să învețe din propriile greșeli.

Pe de altă parte, părinții care acordă bani cu nemiluita, nu fac o educație

financiară corectă copiilor lor, atenționează psihologii.

„De îndată ce știe să numere, îi poți da câte o bancnotă de valoare mică în fiecare
săptămână spunând: asta este pentru tine, să-ți cumperi ceva. Apoi, în fiecare
lună o sumă fixă, când copilul este capabil să gestioneze un buget lunar, între 12
și 15 ani”, specifică Marijke Bisshop.

Există și cazuri în care adolescentul tău îți va spune că nu are nevoie de bani de la
tine, că nu-i trebuie nimic! Este o formă de protest destul de des întâlnită.

Sfatul lui Bisshop în acest caz este să-i dai copilului o sumă modică și să-l
sfătuiești să-i depună la bancă, în contul personal (sub supraveghere). Așa va
învăța cum să facă economii.

Toți consilierii în domeniul educației financiare sunt de acord cu următorul aspect:

suma de bani de buzunar trebuie să fie fixă și acordată necondiționat, indiferent de
evenimente, evitând factorul emoțional, de preferință la data stabilită. Acest lucru
nu împiedică evaluarea în fiecare trimestru și ajustarea regulilor, dacă acest lucru
este necesar.

Banii de buzunar nu trebuie amestecați cu factorul emoțional, deoarece există

riscul ca adolescentul tău să îți măsoare dragostea în banii pe care îi dai și acest
aspect să creeze o dependență nedorită.

„Fixarea sumei lunare este o artă în sine”, insistă Patrice Huerre. Trebuie să
acopere nu doar nevoile, ci și anumite mici bucurii (bilete la spectacol, un suc cu
prietenii etc). Scopul este ca el să devină autonom și să-și câștige încrederea în
sine.

Scopul este, de asemnea, ca el să învețe din greșelile sale „Când nu mai sunt bani
în pușculiță, nu mai sunt”, repetă Marijke Bisshop. Rămâi fermă dacă regretă o
greșeală de cumpărare sau termină banii prea repede.

Jurnaliștii de la Le Revenu au intervievat mai mulți psihologi pentru a răspunde la

întrebarea: „Recompensăm rezultatele școlare cu bani?” și toți au avut același
răspuns: NU!
„Dacă nu reușește, copilul riscă să sufere o dublă devalorizare: nota proastă de la
școală și sancțiunea de acasă, iar acest lucru poate deprecia stima de
sine” avertizează psihologul Laurence Peltier.

„Copilul trebuie să știe că lucrează pentru el, pentru viitorul său și nu pentru o
anumită sumă de bani”, insistă și Patrik Huerre.

Educația finaciară pentru copii. Alte 3 sfaturi utile

Dă-i sarcini casnice, dacă vrea să câștige bani în plus!

Un studiul realizat de Pixpay asupra utilizatorilor săi arată că 69% din sarcinile
copiilor sunt legate de treburile casnice, cele mai populare fiind curățarea locuinței
sau a mașinii de familie și îngrijirea fraților mai mici.

Dar „este fundamental să nu măsurăm totul în bani, să arătăm că există foarte

multe lucruri gratuite”, insistă Patrick Avrane, autorul cărții „Mică psihanaliză a
banilor”

Încurajează-l să economisească pentru proiecte personale!

Acest sfat este mai greu de pus în practică cu copiii mai mici, dar și ei pot fi
orientați ușor să își folosească eficent bănuții de la sorcovă, ziua lui, Zâna
Măseluță ori de la rudele generoase.

După 10 ani, îi poți „preda” și trucurile de economisire pentru situațiile în care

dorințele sale depășesc bugetul lunar. Nu uita să-i amintești de fiecare dată că vei
contribui și tu cu o sumă pentru împlinirea visului său.

Fă-i propriul card bancar în adolescență

Adolescența este vârsta ideală pentru a avea propriul card, pe care să îl poată
folosi și la plăți precum biletul la cinema sau o ieșire cu prietenii.

Pentru tineri contează să aibă bani, iar aceasta este vârsta la care pot gestiona un
buget personal. Potrivit sondajului realizat de institutul Poll&Roll pentru Pixplay în
vara anului 2019, 45% dintre părinți preferă cardul bancar, dar doar un sfert dintre
copii îl acceptă, deoarece majoritatea tinerilor sunt indiferenți la mijloacele de
plată.

Toate băncile au aplicații pentru internet banking, iar părinții pot urmări ușor
cheltuielile pe care le fac copiii prin intermediul lor. Cu cash sau cu card, banii de
buzunar trebuie să-i permită adolescentului să își asume responsabilitatea
achizițiilor și să dobândească treptat mai multă autonomie față de părinți.

Cum să înveți un copil să facă economii. Ce-i spui despre bani în funcție
de vârsta
Într-o lume cu multe posibilități și tentații, ca părinți, ne vedem în situația de a-i
învăța pe copii încă de mici că ”Banii nu cresc în copaci”, iar bancomatul
eliberează doar atâția bani câți ai în cont. De pe la 3-4 ani, copiii încep să ceară
diverse lucruri care le fac cu ochiul, în magazine, în reclame sau la alți copii.
Acesta este și momentul potrivit de a deschide prima discuție despre bani.

„Odată ce copiii tăi sunt suficient de mari pentru a înțelege că nu ar trebui să-și bage
monede în gură, este bine să începeți cu ei educația financiară. Cu cât mai devreme,
cu atât mai bine. Lecțiile ar trebui să înceapă înainte de vârsta de șapte ani, deoarece
cercetările arată că obiceiurile și atitudinile în materie de bani sunt deja formate până
atunci”.
Sam X Renick, pionier în domeniul educației financiare și autor de cărți de educație
financiară pentru copii

Ce îi spunem despre bani unui copil de 3-4 ani

Vârsta la care copilul începe să numere este cel mai bun moment pentru a începe
să îl învățați și despre bani. Să numere monedele, să le sorteze după mărime,
culoare, apoi să le identifice sunt acele mici exerciții de inițiere. Principala
informație pe care trebuie să o rețină copilul la această vârstă este că bunurile se
cumpără cu bani.

Să le arătăm cum funcționează banii este mai eficient decât să le explicăm despre
bani, spune Sam X Renick într-un articol din Forbes despre educația financiară
pentru copii. De aceea, este mereu o idee bună să faceți cumpărături împreună cu
copiii. Să vadă ce se întâmplă la casă, să fie lângă părinți când aceștia scot banii
de la ATM. Tot de la această vârstă puteți începe jocuri de-a cumpăratul: la
magazin, la casa de marcat.
Cum să înveți un copil să facă economii la vârsta preșcolară
Un studiu făcut de o echipă de cercetători de la Universitatea din Cambridge,
despre etapele de dezvoltare a copilului și informațiile despre bani pe care să le
oferim în funcție de vârstă, arată că la 5-6 ani un copil este capabil să înțeleagă
valoarea bunurilor și de ce prețurile pentru diverse mărfuri diferă. De aceea, la
această vârstă jocul ”de-a magazinul” poate deveni mai complex. Puteți pune
prețuri diferite pentru fiecare produs (folosiți numere întregi, pentru a fi ușor de
înțeles pentru un copil).

Și tot acum este oportun să învețe că banii nu sunt doar pentru a fi cheltuiți, ci și
pentru a fi economisiți. Așa că e un bun prilej de a căuta împreună o pușculiță
potrivită pentru primele economii. Și cum lecțiile practice sunt cele mai valoroase,
este bine să primească săptămânal o sumă mică, pe care să o gestioneze. Din
acest moment, discuțiile cu copilul despre amânarea unor cumpărături, sau
punerea banilor deoparte pentru a cumpăra ceva mai valoros trebuie să devină o
temă obișnuită și constantă.

„A învăța să economisească nu este doar un obicei esențial, ci înseamnă

și disciplină, și amânarea satisfacerii imediate a dorințelor”.
Sam X Renick, autor de cărți de educație financiară pentru copii
Nu obligați copilul să strângă bani pe termen lung, ci să învețe să se abțină de la
cumpărături mai întâi pe o perioadă scurtă, pentru a cumpăra o jucărie, de
exemplu.Apoi prelungiți perioada de economisire câte puțin de fiecare dată, pentru
cumpărături de valori mai mari.

La 7-8 ani, copiii pot deosebi dorințele de nevoi

După 7 ani, copiii înțeleg deja că reclamele sunt menite să-i convingă și să le
creeze dorințe pentru produse de care nu au neapărat nevoie. De aceea, este
oportun să faceți o analiză critică pe înțelesul lor despre ce tactici de influențare
apar în reclame și cum încearcă acestea să ne convingă.

Frumusețea, puterea, bogăția, fericirea toate sunt valori care apar în reclame cu
promisiunea că le poți obține odată ce cumperi un anume produs. Dacă un copil
învață din timp să recunoască aceste trucuri, va fi mai puțin influențat de reclame,
se arată într-un articol din Fatherly, pe tema educației financiare în funcție de
vârstă.

Tot la 7-8 ani este momentul să stabiliți împreună regulile de cheltuire a banilor pe
baza valorilor familiei. Astfel, dacă aveți ca valoare alimentația sănătoasă, atunci
când copilul vrea să cumpere alimente nesănătoase, reamintim această regulă.
Criteriile foarte clare de cheltuire a banilor vor aduce mai multă predictibilitate și
vor fi un argument puternic atunci când luați anumite decizii la cumpărături. Nu
exagerați însă, rigiditatea va duce doar la proteste din partea copilului. Stabiliți
împreună zile de excepții de la regulă. În acest mod, va accepta mai ușor zilele în
care regula trebuie respectată.

Este de asemenea o vârstă potrivită pentru a deschide un cont de economii al

copilului, în care să depuneți bani împreună. Pentru a-i da curaj să
economisească, spuneți-i că veți dubla fiecare sumă pe care o depune copilul pe
contul lui.

Ce pot învăța despre bani preadolescenții și

adolescenții
De la 9-10 ani este potrivit să implicați copiii în deciziile financiare ale familiei.
Desigur, nu este vorba despre ipoteci, împrumuturi sau rate, ci mai degrabă
despre bugetarea unei vacanțe, unei excursii sau a unui weekend prelungit
petrecut în afara localității.

Odată cu preadolescența, puteți purta discuții mai complexe la cumpărături. De

exemplu, spuneți-i pe ce criterii vă bazați când faceți anumite alegeri. Gradul de
necesitate, calitatea, prețul, valoarea – toate deciziile de cumpărare sunt analizate
după cel puțin aceste patru criterii. Cereți-i și lui să facă un asemenea exercițiu
înaintea unei cumpărături.

De asemenea, discuția despre cum ne influențează reclamele și ce trucuri sunt

folosite pentru a ne convinge că avem nevoie de un obiect anume, este în
continuare de actualitate. Mai ales că la această vârstă părerea semenilor începe
să conteze foarte mult și să influențeze dorințele copilului. Așa că mesajele
influencerilor din social media trebuie de asemenea dezbătute în familie

După 12 ani, copiii pot avea acces la sume mai mari de bani pe care să le
gestioneze. Vor dori să cumpere haine de marcă mai scumpe. Pentru aceste
situații sau unele asemănătoare este bine să împărțiți cheltuiala. Dacă vrea un
articol care depășește bugetul alocat va trebui să contribuie din banii proprii.

De asemenea, puteți că-i faceți un card de debit cu posibilitatea de a accesa

contul online. Un asemenea serviciu îl va învăța să-și monitorizeze cheltuielile și
să nu depășească suma pe care o deține.

Un ultim gând despre cum să înveți un copil să facă economii

Scopul final al tuturor acestor exerciții de economisire a banilor nu este să vă
învățați copiii că banii sunt cel mai important lucru, ci că pot fi folosiți pentru a-și
atinge obiectivele și a-și susține valorile.
Cu banii nu cumpără doar obiecte, ci și experiențe, educație, pot sprijini afaceri
sau organizații caritabile. Cu cât învață mai multe despre varietatea de destinații
ale banilor cu atât vor fi mai bine echipați pentru a-i folosi acolo unde contează cel
mai mult.

CUM I-AM FĂCUT COPILULUI CARD DE NEVOIE ȘI CE S-A ÎNTÂMPLAT

CÂND L-AM LĂSAT PE MÂNA EI

La sfârșitul clasei a V-a, doamna dirigintă ne-a anunțat că trebuie să le

deschidem copiilor un cont bancar cu card atașat pentru a putea primi bursa de
merit. Mă gândeam atunci că cel mai bine ar fi fost ca banii să intre pe cardul
părinților. Până la urmă, este prea mic copilul la 12 ani să aibă un card. După mai
bine de un an mi-am dat seama că tare m-am înșelat.

Imediat ce am primit vestea că trebuie să îi deschid copilei un cont bancar am

căutat o bancă unde să pot face acest lucru. Nu mică mi-a fost uimirea să văd că
există bănci care au oferte de acest fel pentru micuți de doar 6 ani. Deja era clar
pentru mine că sunt depășită de situație.

După câteva zile, a venit acasă și cardul. Ne-am instalat amândouă pe telefon
aplicația de mobile banking și i-am virat în cont o sumă de bani ca să nu stea
copilul cu contul gol în așteptarea bursei. Primul ei impuls a fost să se ducă la
orice magazin să cumpere ceva, orice, doar să folosească noul ei card. Doar că i-
am tăiat un pic din elan când am hotărât să discutăm puțin despre ce presupune
această nouă etapă din viața ei.

Ce să îi spui copilului înainte să îi dai cardul?

În primul rând am stabilit niște reguli, pentru ca siguranța financiară să fie însoțită
și de una fizică:

 Nu povestește pe unde apucă despre faptul că are un card

 Nu ține cardul la vedere
 Nu spune nimănui câți bani are pe card
 Nu spune nimănui codul PIN și nici cel CVV (cel scris pe spate destinat
cumpărăturilor online)
  Pune în cont toți banii pe care îi primește, iar eu transfer acolo alocația.

Acestea fiind stabilite, a mers la ea în cameră să mediteze. A scos toți banii din
pușculiță și a hotărât să mergem la bancă să îi punem în cont. A fost simplu. În
câteva minute avea deja o sumă frumușică pe cardul ei și nici nu intrase bursa. Eu
i-am transferat banii din alocație pe care îi țineam într-un cont de economii pe
numele meu și deja copilul era mai bogat decât noi. Atunci am deschis un nou
subiect: economisirea.

Cum a ajutat-o cardul să economisească?

Am întrebat-o dacă nu crede că ar fi bine să își păstreze în contul principal o sumă

pe care să o folosească pentru cheltuielile curente, iar restul de bani să îi mute
într-un cont de economii pentru cheltuieli mai mari. Își dorea foarte mult un telefon
mai performant, iar ceea ce avea ea în cont o aducea destul de aproape de visul
ei. A fost de acord. Am lăsat-o să intre în aplicația de pe telefonul ei și a făcut ea
singură tranzacția.

Prima dată când a avut nevoie de card

Prima ocazie de a folosi cardul a fost în tabără. Pentru că de pe cardul pentru
copii nu poate scoate bani de la bancomat, a primit de la noi o sumă de bani cash,
urmând ca pentru alte cumpărături să folosească cardul. Eu, de acasă, am putut
vedea tot ce face.

Din când în când, îmi apărea câte o notificare de la aplicația mobile a cardului: ba
de la un magazin de suveniruri, ba de la un magazin mai mic, ba de la un muzeu.
Într-una din zile m-a rugat să îi măresc limita de cumpărături pentru că vrea să îi
cumpere fratelui ei o amintire și costă mai mult decât are ea voie să cheltuie. Am
fost de acord.

După ce a făcut achiziția am pus iarăși limita mică. Evident că așa a rămas cu
contul atașat cardului aproape gol. Banii cash probabil că se transformaseră în
înghețată de ceva vreme, așa că am primit iar telefon să facem un transfer rapid.

Din aplicația mea am mai pus niște reguli. Am stabilit de comun acord o limită
zilnică de cheltuit și o limită pentru fiecare tranzacție în parte. A fost o decizie care
nu a ținut neapărat de faptul că s-ar arunca la cumpărături scumpe, ci și pentru ca,
în cazul pierderii sau furtului cardului, să avem pagube cât mai mici. A fost de
acord, mai ales că de cele mai multe ori ieșim afară împreună și plătesc eu.

A fost o ocazie bună să află că atunci când banii de pe card se termină trebuie să
aștepți ziua de salariu pentru a avea alții. Cum data pe care am agreat-o să îi
virăm suma de bani pe care i-o dăm lunar ca bani de buzunar era cam departe, la
fel ca și cea în care se virează alocația de stat, domnișoara a fost nevoită să se
mulțumească cu deserturile incluse în meniul din tabără. Mi-a spus că au fost
delicioase, până la urmă.

Ziua în care a aflat că banii se pot termina

La întoarcere acasă, când ne-a explicat pe ce a cheltuit banii ne-a și mărturisit că

a cam sărit calul și că unele lucruri i se par acum cam inutile. Fratele ei s-a bucurat
totuși de cadou, așa că pe acesta nu l-a regretat.

La următoarea ieșire în parc cu colegii, cu apă și gustări de acasă în rucsac,

pentru că bugetul alocat era deja terminat din tabără, a mai învățat o lecție. A
primit notificare că i-au fost virați banii din bursa de merit. Cu o lună întârziere față
de termenul promis, dar erau la ea în cont. Așa a putut merge la prăjitură cu
prietenii.

Lecția învățată a fost că dacă îți pui ouăle în mai multe coșuri ai șanse să nu
ai probleme financiare prea mari. Cu cât ai bani din mai multe surse cu atât
mai bine. Doar că, imediat ce a ajuns acasă, a transferat aproape toți banii din
bursă în contul de economii, ca să nu mai aibă tentația de a-și cumpăra tot felul de
lucruri inutile.