Edţ copilului

âp
C  ersnatate ternă
a neve de ărnţ ferm

 & D A

Ediur Scriptum
Ord
 De aceeaşi auori,
la Ediura Scripum au mai apăru:

Dragostea nu este o întâmplare

Brusc au  ani

&
eieea CIP a Bibioeii aţonae a oâniei
A CAUDA
Educaia copiuui naspăra  Caudia Dad Arp
rad Dani Mănăsranu.  Orada Scrip, 2006


SBN (10) 973-87770-3-8; SBN (13) 978973877703-8

p, Dad
 Mănăsranu, Dani (ad)

1599227
37.018.1:28
 ©
Originally publshed  U.SA under the ttle
Answering he Cries of he Spiried Child
Copyright 2003 by Dave and Claudia Arp
Howard Publishing Co, Inc
37 North7th Steet, West Monroe Louisiana 7291-2227

&
Edia î lmba română, publcată sub ttlul
Educatia copiului neasâmpăra

©
de Claudia David Arp

2006 Editura Scripum

st Lăpuşului nr 284102 Oradea  Bihor
Tel/Fax/Robot 0259-457428; E-mail
aga web

rima ediie î lmba română

Toate drepturile rezervate asupra prezentei edii în lmba română

Orice reproducere sau selectie de exe di aceasă care

ese permisă doar cu aprobarea în scris a Ediurii Scripum, Oradea.

Consiier de specialitate Adan şi Ema Ban

Traducerea Daniel Mănăstreanu

Coperta şiEditarea Sofia Gheorghe

tehnoredactarea Olmpiu G Filp
Corectura Florenta Pop
Manager distribuţie Lucian M Petşor

ISBN 973-87770-38

Tparul executat în UE

 Pentru
are sunt toţi părinţii
bineuvântaji
u un opil neastâmpărat.
Ne rugăm a aeastă arte
să  dea înrederea neesară
pentru a-l iubi şi al ălăuzi
pe opilul ostru puterni
şi a  buura de el.
MŢR  
NROR
"u sut ptl uui cop temperentl!" 
R SRGĂ

" Uee l mne �
Cr Îsmă d fpt "Te rog să mă înJelegi. "

A O SRGĂ
"Am fcut ·ne" 
Cr Îsmă d fpt "Încurajează-mă Caută aspectele pozitive "
A R SRGĂ
"Nu m scu  "          �
Cr smă d fpt "Ascultămă, vorbeşte-mi"

A PR SRGĂ
"Vreau s fc ş cum doresc eu!"       
Cr Îsmă d fpt "ÎnvaJă-mă să cooperez "
 PRNS
A N SRGĂ

u mă poi  I' .j
"
Car înan,  fapt "Punem lmte; dcplneazămă

 ursc       

A ŞS SRGĂ
   
Car înan  fapt "jutămă ă fac faă mâne ş utrăr mele


A ŞP SRGĂ
u vreu!"   
Car îna  fap"Dăm aza ăm dezvolt mul reponbltă"

A OP SRGĂ
"Sun dj mre!"    55
Car înan  fapt "Îndrumămă pre maturtate 

NHR
Menţinerea săătăii mitl  părinţilor 
ANX 1
Caraceriici l uplor de rstă 
ANX 2
Ce fel d părit eşti? 
ANX 3
Cum ă supruşti  urm sdilor  păriţii 5

O  

 Mulţumii

L  su tm d âc îdtorţi mutor omi cr  u cotribui t

l cst proict şi rcuoştm cu mulţumir cotribuţiil
urmtoror
Î
crCimdifost
grupuril PP (Priţi
î cotct d- lugul curjâd
ilor, Priţi
prcum- şi t.)
l cu
prior cr u prtcipt l Sodj ul copilului tmprmtl
fcut d oi, î spcil l mmlor di Bisric Przbitri
Cdr Sprig s di Kox v, Tss  mul ţumim ptru c
ţi împrtşi t cu oi îtrb ril, procupril, lup tl, povs ril
şi sfturil folositor ptru -i îdrum şi -i put iubi p
proprvoştri copii t mprm tli
Ci cr u fost drţ pioiri î ducţ priţilor şi p
i cror umri stm, icluzâdui p Jms Dobso, Kvi
Lm, Rdy Crlso , G ry Smll y, Emiy ScottL ow, Dis
Low, Joh Trt, Ross Cmpbll, Hry Cloud, Nick Sttt,
Joh Dfri, Joh Towsd, Joh Gottm, Lwrc Kutr,
 Brry Brzl to, M ry Shd y Kurcik şi m ulţi lţi crct tori
şi utori p cr im citt mulţumim ptru lucrr vostr
srios cr ofr o bz solid ptru cuz ducţii
priţlor
Ci d l Editur Howrd cr u crzut î cst proict şi
f ŢR
l- ssit c mlt etzism Î i mlmim î specil
pblicistli ostr, oh Howrd editorilor Pilis
Boltighose şi Michele Bckghm petr ctivitte lor
editorilă exceletă li Gry Myers şi li ebbie Webb petr
efortrile lor ssite de  fce cestă crte cosctă
Cei de
cestei l Eşiditrpblcto
cări Br e mi
Verlg peî
îtâi trlimb
că   pris vizie Î i
germă
mlmim î specil pblicistli ostr Wilfried erke
edi torl i Rete H ebsch  şi mger li geerl Detlef
Holtgr efe petr sftrile şi îc rjre li 
Prieteilor oştri cre  dărit tât de mlt cesti proiect,
pritre cre ch şi Pm Btte, Emily Scott-Lowe, Friederike
ek, Ur sl Heim, Frcie Sm lley, Gbbi Hors t, Cl rk şi A
Peddicord, Elke Pechm, Aette Richter şi Brbr Mogel
Agetli ostr literr, Greg ohso, de l Alive
Commictios, petr că e- fost prtător de ct şi
petr că e- îcrjt tot timpl
 ntroducere

"Ajutor, s ăi i

empeamenal! "
 o cşc d cf, prit ostr Lis  povst
urm tor  tâmplr
L am afaă ş făeam eva teabă pn urte nd a
îneput bătaia. M-am întors pviea ş am văzut pe
Pati, fu meu de opt an, um a împns pe fatee u
de şase an, Casey, arunndu- a pămnt.
 ei! Ce se întmpă a? am strgat eu, îndeptn
du-mă spre ou espet iv
Băieţi se juau pe aeea ase u tre dintre pieten
o din veini; toţ e n băeţ au îneput să vorbeasă

 
u,aeaşi
Casey,timp. e sateboardu
uase pare ă Patrk fărăa a-
desopet ă fatee
ere permsunea
  -a smus u forţa ş a strgat
 ătăăue, e a dat voe să te da u steboardu
meu?
 oam să mă dau ş eu puţn, a răspuns Casey, u
a mi în oi
 tă dată să mă între b daă îţ dau voe  a strgat
Pak - a să te pot efuza!
Duă aeea, Pat a împins pe Casey pe asfa i
am tat eu înînţeeg
Pati, senă ă eşti supărat pentu ă fratee tău
ţ-a împumutat sateboadu fără săţ eară voe  am
f2 NTRODR
pu eu  da nu e voie ă- împini aşa te foate uât
ăi îmbâneşti pe aţii
 Păi a meit at-o u a împumutat  -a fuat.  
tebuit ă-mi eaă voie mai întâi!
 Da a  tebuit ă- eaă voie. otuşi nu înepem ă
ne îmbânim uni pe aţii ând ineva fae o eşeaă
 u
tiat a făuuându-
Patik t-o din eşeaă!
din nouLa
a uat intenţionat!
pământ pe Caey- a
 Până aii ţi-a fot! - am pu eu şi -am apuat pe
Patik de baţ - Du-te în amea ta până ând ei  în
tae ă te poi fumo!


 ii nu mă ânde! Caey a tebui ă meaă în
amea ui pentu ă mi-a fuat kateboadu
 Patik de fatee tău mă oup eu Aum eau a
ă te amezi
Patik a du nevo în aă şi a uat în amea ui
L-am umat până în apu ăio şi -am auzit um a
tântit uşa.
A  tebuit ă-mi dau eama în ae moment ă
vuanu ui ea înă în eupţie pentu ă puteam auzi
um tăea de a ou o pe padoeaa de emn pieee
de mobiie u am eaţionat ândindumă ă
eaanjaea mobiei din ameă -a putea ajuta ăşi
onume eneia debodantă. Mam înto a teaba mea
din ute
Nii bine nu m-am apuat de teabă ă -am auzit pe
opi ae e juau pe aee ţipând
 Spae eamu!
M-am uitat în u şi după um au pu feeata
dinpe ud a ameei ui Patik ea făută ţăndăi.
Am fuit în aă şi am uat epede pe ă ăid
uşa odăii ui baiadată Am tiat; a tiat şi Patik. Nu
a ot o enă pea umoaă Până a umă am euşit ă
mă opinte în uşă am intat şi -am întebat e a
întâmpat
 u mă poţi obia ă tau în amea mea! a ţipat e.
 şti ănit?
L-am
N uat
a pu
în ebaţe
mai şi
am.
-am ţinut tân ândindu-mă
tot timpu  v  ?
"Ajutor, sunt părintele unu copi empemen!
T poţi id tific cu prit  ostr Lis ? Noi putm Er
işt p riţi tât d miuţ  dup cr m vut prim l copil
Acst dou cvit, "E bit, u schimbt viţil ptr
totdu Doctorul r fi putut dug "E u bit c voiţ
putric Dr   trbit so spu. Î  zill şi  lil cr

u urmt,
D vr r tot mir
c cst clrprimul
c fiul ostru v
copil,om
voiprspus
ţ propri
c
toţi copii  voiţ putric  şi, tro umit m sur, cst
lucru st drt   copil tmprmtl, cu voiţ
putric? Dc st sirul tu copil, probbil c şti ttt s
crzi st Totuşi, dc i mi mulţi, şt c trmii "dificil şi
"tmprmtl comuic, d fpt, difrit d Câd 
rfrim l copii, s pr c xist o trg gm d trmi, d
l docil, trcâd pri stdiil d tmprmtl, dificil
mpotrvitor şi sfârşid cu xploziv

Dcl mprmtl Dcl mptrvtr xplzv

Î  cst crt, vrm sţ ofrim sfturi şi idi cr s t

curjz  cl tor t c pri t, idifrt d  locul  cr s
gsşt cop ilul t u p c st scr  dr mi ls dc l s
situz ud v spr ctrul csti dim tru  t j ut
s-ţi di sm ud s fl copilul tu, citşt "vtrl
copilului tmprmtl d l p 14 Notz ficr
firmţi p o scr d l uu l zc, ud uu st "Nu 
copilul mu şi zc st "D,  chir copilul mu
Acum f puctjul Dc i sub cicizci d puct, probbil
c i u copil fort docil şi cooprt Şi chir dc l  r
pt fi cosidrt "tmprmtl su "dificil tot vi gsi
sfturi  cst crt cr ţi vor fc slujb d prite şi i
plcut

Dcprobbil
tuci scorul ptu
i lut copilul
csttu stptru
crt tr şptzci şi optzci,
c ţii rcosct
micul gr  ttlu Dc copilul t u r u scor ş i mi m r  
f4 NTRODUCERE

  c  rg c   r c
rg
 nu  cr  rvcr   r
Orc r c c   r vrhr
   g cc  adaptabilitat.
    xr c  zr
Orcr r  r r r cr   c  

u   rv rrr   ccr,   
 ch  r
     c cu prsvrnt
  t     r cr ş
  r
    r  r
u
  r  r
rz crc 
 rvz
 
rgr   
 crrr t.

bi, îţi rcomdm s gsşti şi lţi priţi cu copii l fl d

tmprmtli ş i s formz i u grup d spriji  voi d l
Ţi mit  D c  şti prit l uui cop il tmprmtl, u
şt i sigur  t c   scris o pri t 

Mă rgăc
Ptrck tt gu
cr  prt d b ş potr  U
utt ob dpr

84
ouă  u ot p d bcr  uu ou c
 c, K y, cr r ouă  Et cu gur ţ u
cop prt! A prt d puct  t
copu tprt C ş Ptrck, Ky  bicdt
d t or uş cr .  o d ut p
ptr   c.
Mri  p c duc  şcoă, prop că
pg d cud c rt u  r cpă
otdu  pdpă.
 Tu codtă u cr   tigt   Îţi u tot
ucrur r p cr  c, dr codtă u
pdpşt
 
"Ajutr,    opi empeme!
Fratele l stătea lângă el maşă, ar Kyle a tântito
  un reer de dot
M se părea ă feare afrmaţe a lu Kyle trebua să se
nhee u un semn de elamaţe
Cred ă eea e mă deranează el ma mult este ă lu
Kyle  se pare ă detetează respngere n tot e spun eu
er m-a strgat:
 Nodată nu mă asulţ Daă tu mă urăşti, ş eu te
urăs!
De multe or  las pur ş smplu n pae ş mă ntor
ma târzu la el, dar har ş atun se smte respns. Mă
tem să nu au ntul dn pânze Vreau să- asgur de
faptul ă l ubes, nsă el vede respngerea n orie
omentaiu pe are l fa Zln ş tae sngur raa de sub
poare Mă rog atât de mult pentru pae ste atât de
geu

Ce pun copiii  şi ce v or, de fapt, ă comunic e

C um t frustrză cl mi mut  cpilu tău
tmprmt? Câd m pus cstă îtrbr cu priljul uui
sdj fctut pritr prp duă sut d pării di Stt
Uit şi di Eurp, m dscprit că ti cpiii sut l fl î
ttă lum Cpiii tmprmtli, dificili, îşi prvcă păriii
î mduri simir, chir dcă cuisc î Frkfurt, Grmi,
su   xvil, T ss  tă câtv ucruri p cr i  spu
păriii
"Ful meu sare dn pat n feare dmneaţă ş goneşte
toată zua a un amon de zee tone e doar opt ani
Mă utremur ând mă gândes um va fi ând va deven
adolesent! "
"M se pare ă tot tmpul m mtues oplul sau  fa
e pla, pentru ă nu vreau să du bătăla până la apăt
nerarea
" dea mă nţelege u fia mea m a prea multă
energie
"Nu ştu e să fa atun ând oplul meu se ută
drept n oh me ş-m spune u!
"Coplul meu este atât de hotărât să faă e vrea el 
ar ând nu reuşeşte eplodează "
f6 RODUCR
"Câd  dp ,  t p  p a
   ta E '

Vi  pr fmir ct firmii? Lucrul itrt p cr

l-m dcoprit di dtl odjului (şi di pt douzci d
i d mu c î dom iu l ducii fmi lil) t c c şt i copii
tmprmtli u u dor crctritici şi comportmt
comu, ci şi voi comu Şi c c îcrc  l comuic
priilor lor  pot  u pr i cuvit, ci pri gturi  t
"M m, tt , m voi d c v um d l voi cr  m ju t
 crc şi  m mturizz c pro.
Digur, toi copii, chir şi ci mi doci, u voi imilr
î copiii tmprmtli cr d mult ori d l prii mi
mult rbdr, îlgr, utoritt şi crtivitt î
itrprtr şi îtâmpir clor voi Copiii
tmprm tli îşi comuic rrori voil îu mod clm şi
dirt D fpt, i trig foloid cuvit pl d mâi u
uzz  d ciu i î for  şi dp id d prii dc  ud u
u c  c pu i d fpt
D c t poi id tific cu pov tiril dpr  Ptrick şi Kyl  u
cu oricr ditr frutrril xprimt d priii l cr m
rfrit mi u, ct crt i  drz cu igur Totuşi
oi u m cri ct crt cu copul d   ofri u pl d
duci prfct u "cici pşi impli pru pritl uui
copil tmprmtl
przt opt ditr c D fptd, î
l mi  cpitol
îtâli tltrigt
cr urm zrîilvom
 p c poi
uzi di prt copilului tu î crştr

Strigătul  Uitt l mi!

Strigătu   A fcu t bi?
Strigătul 3 "Nu m cul i! 
Strigătul 4  "Vr u  fc ş cu m dorc u !
Strigătul   "Nu m  poi oblig!
Strigătul 6  "T urc!
Strigătul   "Nu v ru !
Strigătul   "Sut dj  mr!
"Ajuor,  r  copi empemen! f7
N m doisc c l-i uzit p mlt dir cs, pot
chir p tot,  cs  Şii s c ficr srigt r u ss
mi dc, p cr copilul u u pr şti cum s l xprim?
Scopul ostru s s  jutm s ţlg c vr să sp, d
fapt copilul u uci cd srg (su cţioz)  uul di
cs mo duri  şi poi s  ju m s ţi dzv olţi srg  cr
rşsc s mplsc cl voi Vrm s  chipăm pu
rolul u d prit, stfl c  sţi poţi dr m cu cr dr
copill tmprmtl  dircţi corct, spr murizr Î
ltm isţă, vrm s  jum s dzvolţi şi să mţi o
rlţi sos cu fiul s fiic , o rlţi cr v dr o viţă
rg.

De ce eu?

T-i pÎb
o provocr. cumosru,
 sodjul şi d ci
 jus copilul
priţ sps
u să fi
cş

şit di prm zi c bbluşii lor r tmprmli -u
sps c r-o zi, ditr-o d, şi-u dt sm c, d fp, copiii
s  corol, şi  i  ş iid cm s t mpl cs luc ru
N pr cotz dcă copilul ă s- ăsc mprml su
 js sfl p prcurs Provocr cri rbui să-i fci fţă
cum s s clzzi cs surplus d r, d vil şi
d drmir ru mod poziv
Ci ş?  pu fi pril uui viitor om d şţă cr
v dscopri u lc pru ccr! N rd  mulţi dir l idrii
ci mi imporţi i lumii u fos copii mprm, cu
voiţ puric  Şii c Wiso Chur chill r gru d ţi  
fru? S că Albr Eisi  rms csrc l mmcă? 
puţ i chipui c frus rţi u fost p riţi lor?
"Dr d c ? i p s  rbi Cl mi bu rspus
st cs  Dum z t ls pr c  ştut c  ş prl
d cr r  voi copilul u. Şi u  fcu o gşl  Tu ai toat
caităi ncsar Şi dc ţi psş rbdr su ţlpciu,
s utocorolul, Dumzu ţi l v d, sfl c s-ţ dci
slujb l dpliir.
Dc ţi s m, ţi sgrm s  lşi cu lţi priţi
f8 NROR
cre u copi empermen ş  prcureţ mpreun ce
cre Un dn cee m bune ehnc de uprveţure pe cre le
m decoper când ne creşem beţ  fo  ne formm
proprul up de prijn Dup cum m decoper, uneor ce
m bun ur de ncurjre ş nformre vne de l lţ prnţ
cre un n ceeş brc Am jun  credem â de mu n
ce lucru, ncâ m devol un prorm num P penru 
fc relre copuu comunc de cronmu "Prnţ
Încurjând Prnţ 
Fe c prcur nur ce cre, fe mpreun cu
preneru  u  u cu un rup de preen, ţin e mne : Proeul
ee m mpor n decâ perfecţu ne D n pc e, mu lţi prnţ
perd dn vedere ce dncţe Î n ucrre nor ş prin
upure P m nân mme ş ţ cre eru convnş c nu
u oe clţle necere penru  f prnţ bun penru cop
or empermen
Superprnţ  şţ vu dcili
o, ce Se compru
prinţ mereu
 cror cop uncuplc
nşe
uţ ş
coopernţ, cre ş duc o mpul mne  pun "e rog ş
"muţumec Prnţ cre-ş ncep ecre  cu un zâmbe pe
fţ, penru c copii or nu ri ş nu- fc ncod  plâng
de nerv Pr nţ c re şu când ş cum  dcpne ze  ş no
deu n obţn reulul co n (De fp, nu m nâ nciod
vreun S uperprn e, dr  m nţe le c r ex  pe undev .)
Sperm c tu  fi un fel de prne. Î nă, cel m  probbl ,
eş c ş no, dc nu eş n mod nur rbdor, ubor ş
vee ş de mue or obo Oconl, eş pe puncu de 
mue pru  dn cp No nu m fo Su perprnţ  nrebţ-
pe cop  noşr cre un mr cum, -u cor ş u deven
l rându or prnţ
Creş ere ceor re beţ p e cre -m v u  fo cu urn ţ
ce m provocore ş m dfic ujb dn veţ e no re. Am
nţ dn experenţ c  ve cop empermen fce c
ce proce de creşere  devn un lucru mu m nen ş de
mule or chr copeşor. Am fcu ş no o muţme de geşel
Am vu ş unee uccee mnune De unul nreulu
proce, m ucr cu eroe l menţnere unor relţ
n oe cu fi noşr
"u,  r  copi empemen! f9
Până l umă m supvieţui Aces nsemnă că şi u o
pţi fce! Sunem  dovdă vie  fpului că ese nu oul
posibil să  păinele unui copil empemenl şi ouşi săţi
păsezi sănăe minlă ( Î n ulmul cpiol ţi vm d unele
sfui speifice  esă diecţie) Pe pcusu căţii ţi vom
mpăăşi di expeenţ nsă şi din expeenţ lo păinţi
e u cescu p empemenli, cu voinţă puenică Ne
vm flsi şi de ceeăle din domeniul educţiei păinţilo
penu  ge difeie cncluzii, pecum şi de ghidul supem l
păinţil, Bibli
esigu, esă e nu ese un subsiu penu sisenţ
pfesinlă, epeucă su mediclă ce  pue să fie
necesă n numie zui Î nsă ugăciune nsă ese c
cese pgini să devină o susă semnifici de juo şi
ncu je pen u ne

âe sf ur i pen ru ru 

Şii că u eşi, c păine, imgine n olindă 
senimenel copilului ău? Când eşi mânis, şi copilu ău
v fi pbbil mânis. Când eşi ensin, e poţi şep c
şi cpiul ău să fie ensin. Când inim ţie veselă, cpilul
ău s pue să pivesă v iţ cu mi mul opi mism. Î nsă
cum e psibil să fii un păine poziiv şi nceză unci
ând cpilul ău fce  ce poe penu ţi neui
siuţi?
Nu ncpe nici ndilă că slujb de păine ese foe
sliin  u  â mi mul dcă i un c opil empe menl.
Oele sun lung, slul e mizebil, i ecunşinţ unde e?
Nu şep cu sufleul l guă! Adevăul ese că e fli nun
din cele mi dificile clăii pe ce le vei nepinde n viţ
. Î nsă es e şi u n din cele m i impo ne şi, n ulimă insnţă ,
un din ele mi mplinie. Aş că, pe măsuă ce ponim l
dum, vem să-ţi dăm âev sfui de ce să ţii sem 
lucui pe ce le m nvăţ n lu e nos ă cu păinţii şi din
ppi expeienţă
Pimele ei sun  do penu i ne
 
20 NRODR
u îi baza sentimentul alorii tale pe performana copilului
tău Dc fc ces lucu, e vei simţi minun unci


când copilul u se descuc bine şi onic unci
când el fce o leere eşi
Păstreazăi simul umorului Nu e lu pre n seios!
Râsul ebee ensiune şi pomove sne.
Vei ve mule isoioe bune pe ce s i le spui


copilului u când v creşe m e.
Ai grijă de tine şi om. As nsemn c i nevoie de
somn suficien şi de o die snos ° mm ne-
scris  n ces  sens : " dificil s m âi clm  unci când
eşi obosi.  senţ i c ţip p e mul. Copilul u
ţi poe bsobi o  enei şi e po e fce s s imţi c
o idenie  se be pe nijie lui. Fţi
imp penu câev execiţi, viţ socil şi c s i u
nsţi


Umoele pu sfui sun penu relţi  cu copilul

ă tot ce poi pen tru a promoa respectu l reciproc D c vei


s e espece popiul copil, rebuie c şi u s l
respecţi
Încearcă să ajung să-i cu noşt i copilu l plan icând momente
petrecute în doi cu el Cu s peeci câev minue n
fiece i n ce s e po concenr do sup
copilului u Învţ mi mule despe lucuile cel


fc pe copilul u s fie unic Cu s descopei ce
du ce cu d e bucuie  viţ copilului u.


Limiteazăi " nu-urile absolute De exemplu, n loc s
spui, "Nu ţip, spune, "Foloseşeţi voce ineio.
Răspunde la strigătele erbale şi nonerbale ale copilului
tău  urm ând principiile pe care le om prezenta în capitolele
următoare Penu  e ju, m mpţi fiece cpiol
n ei secţiuni pinciple: " Î nţelee povoce,
"Ocu pe d e peen  ş i "Pşi sp e u n viio m i bun
A ei secţune includ e idei şi civiţ pcice pe ce
le poţi folosi n cs  ncepând chi de si
" Auor,  r  copi empemen! 2f
Vei reuşi!
Sr pue  e neb cum  reuş mm u Prck ă
fnzeze epodu cu emu pr  ce ne pu L: /
umor, dr Prick  cooper chr  rânere cioburor de
c A mer cu mne  mznu de c ş vopee Când 

vzu câ ne
dn econo v co
me  em
ş  dn u  fo
ocţ u de
Cmcord
ş  p e
ee c em
P rck  unu
crue coninuu  emoţor fr  şm ncod e ne
şep  urmore co ur
Au re cu m muţ  n ş Prck  Crueu  ş m
urpr nde nc prn ţ Î n L ş oţ u e pun c ş nţee f u
empermen mu m bne cum Au decoper rei
efcene penru  mpn nevoe Ş un ncrezor că
mpreun vor reuş
Ş u ve reuş Cu juoru u Dumnezeu u poţ ş ve reuş
 dev ce prne ncrezor n forţ ee propr  de c re copu
u empermen re nevoe cu dperre. Î norce p ş
de  vedem cum poţ rez ce obe cv
 rimul trigăt

"Uite-te 

�mln
C Îsm  
"Te g să mă înţelegi 
m, nu mşm-m
dor u
ncod  m 
num no e de 1 0Cu m e
M u (Cud) bumc fu noru.
poibil ca cinea ă nu rea ă aibă cele mai bune note poibile? m-m
ând eu Cine e puş tiu l ăta ? Mi- au cim bat cop ilul la maternita te?
Pur ş mp u, nu pu em  nţee A m crecu n ro c n
cre exceenţ cdemc er che ucceuu, c  nu m
vorbec depre fpu c ş  une prer bune depre ne Îm
mnec c erm fore upr când um un 9 Ş m
cum, er m mm u nu puş  cre nu vre   num n oe de 1 0
Aceşc
prede puneş,ee
o fuocu
 dove n pu
n c c  u nDup
nor. exr m
ereru
muecre
rumnţ, m- fcu pe pc ş  fo de cord  mer cu
mne  cumprur penru  u o cmş nou Bnenţee,
vem uur dfere -m e o cmş n dun, m
conervore.   e un mprmeu coţn.
OK ata nu e o problemă majoră m-m ând eu ot ă fac un
compromi aici
 r er n pep
 De fp, modeu  coţn ţ vne fo re bne, m pu
eu  de -I cumpr m 
Rpunu u  fo:
24 RMU STRĂ T

 Mm de c e e joci c u mine me?

Am cumpr cmş  ce pe cr e  vruo el  dr  hici cine
n- pur o nici od ? Pur şi imp lu nu reuşem  nţel e! Şi
de fiecre d când m ândem c ncep  fc proee m
dde din nou pee cp.
Povee me nu e inulr
 Ce -  nâmpl cu feţ me cum c ând  mpn i şe
ni?  neb o mm nr-unul dinre upurile nore P
Când ve cinci  ne decurcm; dr cum când  mpni
şe ni - rnform nr-un vulcn   erup de fiecre
d  cân d  ie n cle
 Şu ce vrei  pui  pu un l pr ine Tocmi când m
ândec şi e u c l n ţele pe fiul meu e chmb comple! Anul
ecu i plce fore mul l şcol Anul  plâne n fiecre
dimineţ şi cu dureri de omc Nu pre şiu ce  fc.

Înţele ge provocarea
Te poţi idenific cu ceşi prinţi? Problem ee c unci
când reuşim şi noi -i nţeleem pe copiii noşri
empermen e i  e chim b ! De fp mul ţi prinţi ne  pun c
odrlele lor cu voinţ puernic u dificile un de cele mi
mule ori i mpreviibi le i mi pun şi c  o mre pre  reu lui
dor rolului de prinţi ee c nu reuşec niciod  şe
unde când şi cum i vor provoc copiii (pe ei u pe lţii) Un
inur lucru ee iur n cee ce-i priveşe pe un prinţi copi
lor e vor chimb şi  vor provoc!
Î n copii empermenli nu şi propun  ne upere
dindin Moivul penru cre cuvinele şi cţiunile lor un de
mule ori şocne u conrdicorii ee c ei ncerc  ne
r enţi "Uiee l mine! ri ei (deşi rreori nr-un
mod â de direc) Cee ce vo r ceşi copii de fp  cee ce şi
dorec cu der  ee  nţeleere nor

Este or un stiu?

 De ce ee copilul me u de op ni â  de enib il l criic i?
 

"ie-e la mIne.
 De ce ee copilul meu d e unpreece ni â de cpricio?

Penru  rpunde l fel de nrebri ee eenţil 

nţeleem proceul de devolre  copilului Copiii un
prormţi eneic penru  câşi n independenţ Pe
prcur, ei rec prin mi mule di de devolre Cu câ şim
mi mule depre cee re şi d obişnuie, cu â vom
pue i uţinem şi i ncurjm pe copii noşri n proceul
de creşere fiic , minl, emoţionl, ocil şi piriul  Ace
lucru ee n mod pecil der n cul copiilor cu o voinţ
puernic.
Uie-e l crceriicil e pecice niv elurilor de r  p e cre
lem fiş n Anex 1 l fârşiul crţii Vei decoperi
iudinile, ncln ţile şi dipoiţiile pecifice copiil or de diferie
re, mpreun cu nivelul de murie l cre ne puem
şep dexcelen
reur e l ei n fiec
pe re
creodiu. (Penru un udiu
recomndm  mnun ţi,
ee cre Cildo
Beaior Te Classic Cildcare Manual om te Gesell nstitute of
Human Deelopmen t de Frnc e L. l, M.D ., Louie B e Ame,
PhD  şi Sidney M B ker, M.D .)
Devolre fiic l copii inde  urmee o ordine
previibil, deşi orrul poe vri de l copil l copil. De
exemplu, un copil de op luni r pue  ncep  e ârc
imedi dup ce  nţ  e n fund. Un lul r pue 
e n fund,  decopere plcere inercţiunii cu lume din
jurul lui dinr-o nou perpeci şi  nu e ârc penru
urmorel e pm â Ambii copi i un comple normli
Ceul devolrii emoţionle poe, de emene, 
vriee Creşere emoţionl inde  pr n cicluri, cu
periode de echilibru urme de periode cu mi puţin
echilibru Momene de compormen plcu şi rebil un
urme de momene de neiurnţ şi deordine Acee
periode un eviden e şi n cul unui copil empermenl, şi
n cul unui docil; n, n cee cel priveşe pe copilul
empermenl u dificil, ciclurile ind  ocilee de l o
exrem l l, fr  rece prin dii inermedire.
Mulţi piholoi pun c cee cicluri emoţionle normle
 RM SRGĂT
un punce de dou perode cee de ndependenţ. Prm
urvne nre du de bebeluş ş ce de cop (şzş "do n
erb) ş  dou urvne nre du de cop ş du (când e
nez dolecenţ) Touş dc eşi prnee unu copl
empermenl e poţ probb denfc cu no unc când
punem c fu noru cu vonţ puernc ş exprm
ndependenţ nu dor  âr de do ş doprezece n c n
prope oe dle ş  oe rele!
Pe mur ce cop noşr e
te impacienta din
dezvol cclurle veţlor or vor
cauza stadi ul ui în care
ncude perode de rzvrre
se aă copilul tău ciar
re ş cr compormen
acu m  Pe când ei a junge
obrznc Vee bu n e e c dc
în cul mea agitaiei
şm c ce e mom ene vor ven le
copilul tău se a
puem ccep m uşor ş o puem
scima oricum!
coe l
mnfe cp
Fnd cu ee unc
conşenţ cândde
de de e
dezvore no puem recunoşe fpu c nume
compormene ne dore cu cr e ne confrunm nu reprezn  o
dovd de necure re u emne de ncompeenţ
prnec C ele un compormene necere penru
creşere  un p mporn pen u cop  noşr n  nere 
ndependenţe fzce mne emoţonle ocle ş prue
Nu e mpcen dn cuz duu n cre e f coplul
u cr cum Pe când ve june n culme ţe coplul
u e v cmb orcum! Vee bun ee c fecre du
r un proe; fecre du duce l mure Ş fiecre
du ee temporar Cu câ ş m mule depre dezvolre
copuu  u cu â  m b ne ţ ve pue nţeee copul u nc
când ce re probleme Ve ş dc cee ce vez ee norml
u nu  dc ş când v  rece ce  du

Î nţelegerea personalităţi i unice a copiului tău

Dc ne um cu enţe nu oţ cop un vzbl

empermen. Un copl cu o perone domol lnş
poe ouş  b o vonţ de fer ş  de dovd de o
 

"ie-e la mIne
ncăpăţânre surprinăore Din ces moiv, n fră de nţe
leere sdii lor normle d e devore  copiilor , ese impor n
c noi să nţeeem personlie uniă  feărui opi
O mmă pe cre o cuno em ne s pus ă fie cre membru 
fmiei ei re un ip diferi de personlie Drep urmre, n
cs ei, "confiee de persone sun reu de souţion,
spune e "u sun o person de cţiune, soţu meu e un
ândio r, fiu  meu e u n neoior , ir fi  me es e u n fluu r 
Un u tu raş ? Penru  nţeee ce vre  să sp ună, rebuie să fi
cunonţă u câţiv dinre opiii empermen pe cre i
cu no em. Vei dcă măcr un u dinre ei nu ocuiee cumv  n
cs 
Suz ie şi St en  Strălucit orii
Suie i Seven pr s runce umină supr oricui i  orice
din juru lor
plănuiscă Deschii
pereceri  i isă disrcivi,
e re iee. e pe
Suie  nebunie
i Seven sun rsăeu
de inhib i impulsivi (o combinţie cm nspăimânăore
penru părinţii lor) C i uurii, ei boră de l un luru l
lul nenţiile lor bune sun sincere, dr nu duc ucrurile pân
l cp ă Pr in urmre, ei lsă n urm or jucării, hine i proiece
neermine unci când se ndrepă u vie unui cmion de
ece one spre un proie nou
L colă, Suie i Seven ncercă din răspuer să sepre
sudl e d e viţ lor soci ă Din descriere  profesor ior flăm că
ei sun jucăui, insbil, că le pe să prei onrou i ă r
rebui s se concenree mi mu supr emelor
Ta lor şi Trac   Conducătorii
Dinre oţi copii pe cre i unoem, Tyor i Try sun n
mod clr cei mi empermenli i sun orniori i deri
nnăscuţi, ir omenii e obseră imedi preenţ Amândoi
sun fore hoărâţi i u nredere n forţee propr câ penru
oă fmili Le plce să e de ordine or omeni, po fi i
fermecăori, i enervnţi
Cu o voinţă puerni i fore hrnici, Tyor i Trcy po fi,
de se mene, doin nţi i po uneori să-i cl e pe ţi o meni n
 RM SRGĂ
pcore (n pecl pe prnţi lor). Conider c dulpul frelui
u ore lor le prţne ş nu ei   pruu e orce u nevoie 
Rbdre ş ep nu un deloc rbuele lor cele 
puernce Profeorii e bucur de rpde cu cre ândec,
dr pun c r pue  e pec n cl de rcul lor

Lucas şi Lindse   Relaxa[ii

Luc ş Lindey r fi uli l cre vţ pue ândi c l
nşe copi eperenl În e un   nu c şi nfe
vonţ  pue rnc n odur  i plcu e decâ  Tylor şi Trcy, de
exeplu. Siţul uorulu  ju  enţn o ofer
dein Luc ş Lindey un de reb, cl şi rreori e
enerve    pân când le   n cle  u le pu: "Nu, n
ncun c! De ule or, ei pr  r nro lue  lor (şi, fiul
nou  cre fce pr e din c eori lor   pu d epre ce
lue: " Îi
Vţ plceLuc
penru ici! )ş. Lindey ee o expeenţ plcu, dr
onoon. Lenore ş lip lor de o ivţie un  cele i 
defece pe cre le u. Î n unci când un  oivţi de u n cop
peronl, e pun pe reb ş relie ule. Tind  fie elev
lb l şcol şi şi po  nnebun profeorii (şi prinţi)
Russel şi Rac el  Caruselele
Rue l şi Rche l un şi e ncp ţân ; nui c un  i
nroveriţi Sun creiv şi uneor  uec pe oeni cu
eţ e lor  de  enul: "M, nc erci cuv   
npule? V de prinţii lor unci când ceşi doi den
ne&ivş ş inropecţ!
n ip ce rluciori Seve şi Suie şi expri n od
dech enenele, Ruel şi Rchel u eniene profunde,
dr nu le exeriorie nodeun. Tnd  rc nrun
cruel eoţonl  când pe â rf, când n vle, când  u, când
jo  Se p o convn e uşor pe e  nşişi c nu un i ubţi şi c frele
u or lor ee coplu l prefer l filiei
Rue l şi Rchel un  copii ulrreponbli Profeor  lor e
bec  recunoc fpul c un elevi buni, dr pun c nu
r rebu    viţ  â de n er io 
 

"e-e la mIn

Pnc for Pnc for Pnc for Pnc for

Prietenos Motivat Gânditor pround Cal
Responsabi Deterinat Sensibil Reţinut
Cald Voinţă puternică Analitic Paşnic
Vorbăreţ Fer Creativ De ncredere
Generos Nenricat Idealst Practic
Ipulsiv Îndrăzneţ Perecţionist Adaptabil
Ferecător Energc Atruist Eicient
Copătitor Practc Autentic Plăcut
andru Isteţ Ordonat Echilibrat
Ipresionabi Decis Credincios Imparţal
Distactv Insistent Autodiscipnat Dipoat
Credincios Metculos Isteţ

lăbcn lăbcn lăbcn lăbcn

Indisci plnat Doinant Irascibil egoist ent
Voinţă slabă Încăpăţânat rist eneş
Indulgent cu sine Răzvrătt Negativist Stagnează uşor

Nu e de
ncredere Nervos Pesiist Indierent
Neatent ruaş Pasiv
Schibător Violent Uşor de jignit Apatic
Ipredictbi Sarcastic Suspicios Detaşat
Neniştt ruaş ăzbunător Urăşte piedicie
Neproductiv Şecher Neiertător e ştie pe toate
Dezorganizat ăzbunător Nepracc Mândru
Supercia Greu de Rareori satisăcut Arogant
Capricios ulţuit Dispreţuitor
Îprăştat Insensibil
 RMUL SGĂ

Ce e om ?

Recunoş fr ndo câev dn crcerscle descrise m
sus  coplu u empermen Î n cdru prormulu nosru
PP foosm Tbeu puror de personlie de m jos penru
 ju pe prnţ sş nţee m bne cop Desgur, un
be â  de smpu
s denfcm nu perme
endnţele o n
specfce  profund,
le unu copl ns ne ju ă
Poţ denfc pu de persone  copuu u pe b
cesu be? De fp, mjore copor sun nşe combnţ
nre cese p ur, dn cr e unu ese domn n  de exemplu,
60% cond ucor ş 40% cruse su 7 0% srlucor ş 30% relx
Desur, fecre personle re crcerisicle e rcve 
respnore Cele po ve sun nsoţe de cee neve  
nvers Aunc când cunoşem crcerscle de bză le
personţ copor noşr, puem f m reşi n şepăle
pe cre e vem de  e, concenrândune supr dezvol
punceor r ş ncurjâ  u s depşesc slbcunle

Î nţeegerea mouui n care se oriente ază  n iaţă copi ul tău

Un l mod n cre puem s nţeeem m bne pe copii

noşr ese s denfcm unde se fl n dm de m jos,
cr e se re fer  orenre lor n vţ  d c l modu l n ce se
rpore  vţ n ener ş  lţ omen n spec.

ee
Rc v Adre
dptr

Cu oţ ne ncdrm undev pe ces drm n ce

prveşe orenre nosr enerl n vţ. Avem endnţ să
recţonm su s ne dpm l suţe ş crcumsnţele n
cre ne sm Unde ţ ps copu pe ces scr? Tnde să
recţonee su s se dpee?
Amneşeţ de momenul n cre coplu u empermenl
ie-e a Ine


era bebeuş Cum reacţiona a omo? Ca nouncu ncepea
31

 e ae au nci când apirai au  adormea ace omo? Cona
dac uminie erau au nu aprne? e când a ncepu  umbe
rerea aunci când vecinu ncepea  und iarba? e copiu
u capabil  e ioeze de lumea din jur aunci când e ui  fix
a elevizor chiar dac elefonu un robou de bucrie face
zomoşi câinee ar?
Cum reacţionea copiul u a chimbrie din proam?
Din nou ncearc ţi amineşi Când plecai nro vacanţ şi
rebuia  mereţi cu maşina mai mue ore dormea copilu u
n mod normal au fiecare oprire de pe parcur i deranja
proramul de omn? La şape au op ani e bucura copiu u
n linişe jucândue inur au ciind poveş au e foia o
impu pe ban che nreb ândue mer eu: "Am ajun oda ?
Copii car e reacţioneaz ne f ac  nţee em cu cariae c nu
un muţumiţi
decriem de ocupaţi
ca fiind mediu n care ranparenţi
acivi e ec. Amncordaţi
puea -i
cu
voinţ pu ernic aeivi dificii emperamen a acivi şi  deri
nncuţi. e de a pare copiii care e adapeaz e po
deconeca de umea din juru or; ind  fie enţi relaxaţi
fexibii cami şi paivi Copiii care e adapeaz ar puea prea
eneşi nceţi şi doci n un de aemenea foare afecuoşi e
pace  fie mbrţişaţi şi au un imţ a umorului dezvola
Majoriaea copiilor e plaeaz undeva nre cee dou

exreme
copi  nu 
ar puea reaecţio neaz şi
adapeze nu e
foare adapea
bine z onr-o
a muarea impul.
caUn
nou dar  e chinuie penru a e adapa n ae domeni Un
a copil ca re ee de obicei ada pabil ar puea  reacţionee cu
ineniae aunci când ee upu reuui a şcoa Dup cu
ne-am aşepa copiii emperamenai şi dificili ind mai derab
 reacţionee decâ  e adapee când e vorba depre

VS
orienarea or n viaţ.

Soiil ers

b
R
32 RMU STRGĂT

Cu oţ p rem undev ş pe ce dgrm, cre re de

fce cu mo dul n cre ne rporm l cellţ Unde  e f coplul
u pe ce cr? e el o peron ocbl u prefer
pre prv  veţ?
C bebeluş, fce coplul u nur n creş berc,
remţnd gţ ş cve u e bucur  rec dn
brţele unu  d mror n le lu? Câ nd  nţ  merg,  
plce  e plmbe n prc cu ne penru  e d ngur n
legne u prefer gţ ş mbulel dnr-un
u permgn pln de omen? Ar ge coplul  u enţ l o e
reununle de fmle u  lp de ne, mţndu-e
nconf orb l n preenţ peronelor rne? Î  plce gomol
ş cive u vre c o ul  fe ln ş?
Dc cop noşr un perone ocble, unc un
probbl dechş, dcv ş nodeun cv. Le plce 
b reule şbune,
deorgnţ nL depolul
uuc mule or coplor
opu, un precremplcţ,
prefer
p ţul priv le plce  fe ngur nu le pl c cv ţle de gup
ş de obce u veţ neriore fore boge. Tnd  fe crev,
rc, nroverţ, nropecţ, melncolc, mulţumţ, mucl
ş bun culor. Sun enbl ş ţn l pţul peronl
Câeod rec prn flucuţ emoţonle.
Pe ce cr, cop empermenl nu nd  e plee
pre o exrem  u l  Cop d fc, cu vonţ puernc, p o f
orenţ pre omen; po n  fe ş rerş prn nur lor.
Dup cum m u  n curul dcuţe nore de pre pur le de
peronle, nu oţ cop  empermen u n exroverţ.

E posibil să am un copil hiperactiv?

Uneor, prnţ e nreb: Ese posbl ca aces comporame
d al copll me să se daoreze e probleme d afara sfere
persoală ş oreăr î vaă Ese posbl să sfere d caze
medale? Î n 1 987, ermen ul de "percv e (Aeo Dec
Hyperacvy Dsorder, ADD)  fo nrodu n phologe ş n
pedgogie A deven n curând o eche cre coper o
nreg gm de compormene crcere de lble 
" ee l mIne  33
enţe ş p de concenrre urpu de energe ş
pue
Dc eş de mue or ubur ş frur dn cu
compormenuu copuu u ş  ncpcţ e de ţ
con ro ş ţ nţeege copu, r pue c ce  de emne
de hperc e Puneţ urmoree n rebr:

 Î ş mşc copu u o mpu mâne ş pcoree?


Se foeşe când  pe cun?
 dfcuţ n menţnere concen rr copuu u?
e e uşor de dr de mu exern?


Are dfcuţ n ş şep rându  un joc u 
c ţ n g rup ?
Se grbeşe  rpund  nrebr n c nne c
profeoru  ermne
n  urmnrebre?


Are dfcuţ nrucţune prme de  ţ
omen?


Are dfcu ţ n ş menţne enţi, recâ nd de m ue
or de  o ce  ?


Î  ee greu  e joce pur ş mpu n nşe?
Vorbeşe pre mu   u  nrerupe o mpu pe ţ?
Ţ e pre c nu ude cee ce  e pune?
Perde ucrur necere penru o nrcnre u o
ce?


Se mpc n cţ fce u percuoe fr  e
gând  conecnţe?

Dc  rpun "d  mjorie cesor nrebr, e

ncurjm  cuţ f ş juor  un conier profeon.
Sndromu ADHD ee greu de dgnoc (ş e chr ş m
dfc penru prnţ   fc fţ M muţ beţ decâ fee
un dgnocţ cu ADHD În nu oe probemee de
compormen  e d ore ceu drom ; un pedru bun,
un educor u un phoog penru cop e poe ju 
beş ce ucru ş  e mure cre e mpun.
 RMU STRGĂT
Î nţeegete pe tine

M ex o chee penru cunoşere n profunme ş

nţeeere copor noşr, ş nume  ne cunoşem pe oi
îşe Trebu  nţeeem fpu c peronţ e ş  ure n
cre bordm rou de prnţ ne fece modu n cre ne
rporm
muţ cop, cop noşrGând
endnţ eşe-e m
e enerve  ce
mupe
ş c
f D c ever
 m m
cu unu n comprţe cu ceţ? Un prinţ decoper c
recţone m derb fţ de copu cre ee ce m difei
de e n mp ce ţ e mâne pe ce cre e semăă (Uneor nu
ee nmc m ru decâ ţ reve propre defece n
compormenu copuu u!)
M runc o prvre upr Tbeuu Tpuror de
erone ş ncerc -ţ denfc propre punce r ş
bcun ş un prne cre pree conducere? Dc d, -r
pue   endnţ ţ conroe excev copu. ş puţn
m rex?  pue  eşeş prn  f pre pv  u perm v
vuându-ţ propru empermen, poţ f m er n prvnţ
propror bcun, dr ş  bcunor copuu u, ş poţ
fce eforur penru  e depş
Acum cu pn cu Anex 2 "Ce fe de prne eş?
Rpunde  nrebr penru -ţ d em dc eş enu de
prne cre recţone u cre e dpe, dc prefer
pţu pubc u prv n cee ce prveşe orenre n vţ ş
n reţ Când e nţee pe ne nuţ şi  nţeei pe copu
u, poţ deven un prne cre re m mu ncredere n
forţee propr  r un prne fe rm ee o cee ce  rebue
unu cop emper men

Ocupăte de prezent
Câeod e pre c orce m fce, cop noşr p
nodeun pe buonee reşe n oe momenee
neporv e  e Îâ  de uşo r  ne decu rj m ş  mţ m c  m
eşu c prnţ n  ne compce n  fe de enmene nu ne
j  rpundem  ru fâşeor, nero: Te ro,

 

" iee l Ine
nţeee-m Î n chimb puem mcr ncepe -i rpundem
unci când ne dmiem şi ne nţeeem proprie enmene
ee de rou de prne  unu cop empermen

Î nfruntre propriilor sentimente i temeri

În ucrre no r cu p rnţii de- unu nor m ober v

rei enmene cre e  un comune mjorţi mmeor şi ţior
 şi n peci ceor cre u copi empermeni vno vţie
ruşine şi mânie S e nim pe fiecre n pre:
Sen im ene de vin oie
Când un pihopedo cunocu  fo nreb nr-un lk
show min: "Cre ee ce mi frecven reşe 
prinţior? e  rpu: "Se im vinovţ. Vinovţi ee o
bo
noşri.cono pe credinr
 e devo o moşenim de muef ori
-o preupunere decprinţii
  un
prine "bun n emn   ve cop fericiţi şi o c rm onio .
Drep reu unci când vem un copi neferici şi cre d
nşere mereu  ceruri n fmie noi preupunem n mod
nur c nu unem prinţi "bun.
Te mc in u n en imen de vinoţie prine c ? Te-i
şep  i copii per fecţi  şi cum e im ţi vinov  penru c 
un mi puţin decâ perfecţi? e mpu  renunţi  vinoţie
şi  nfrunţi provocre ujbe de prine. Gândeşe-e 
urmoru pe c: Dumneeu ee un prine per fec şi ouşi n
Bbie im numeroe nâmpr depre copii Lui cre e
rvrec şi fc o feu de proii De ce nem şep noi 
perfecţiune când e vorb de copii noşri?
Senimene d e  şine
m un prine cre nr-un momen u u nu 
rşin de cee ce  pu u  fcu copu ui Nu poţ penru
c nu exi un fe de p rine Copi e prcep f ore bine i
fc de ruşne pe prinţii or  n ucrurie m ic şi n cee mri
mne-ţ ruşine profund pe cre o im prinţ unci
când un copi ee condmn penru fur crim u vio u
 RU SRGĂT
când copu lee un  de vţ cr e e fl nro conrdcţe
o cu cee m profunde convner e or Sperm c nmen
 nu b pre de o fel de ruşne De fp chr cop
empermenl un prcepuţ  nvenre  o feu de mc
"ru şn lnce  cum r f   e  norc de l mll cu o cofu r
cud u  refue  fc be cu pmânle, u  ţpe n
mjocu unu mn lomer: "Mm, e urc ş re!
Dc eş conşen c  enmene de ruşne, opreşee ş


puneţ urmorele nrebr:


Î ţ compr coplu cu ţ cop cre un m
cu or?


Î ţ p pre mu de cee ce pun lţ depre
prcepere  c prne?
Te şepţ l mure unu du de l coplul u

Îempermenl ş neculor?


ţ bez enmenul vlor le pe compormenul
mprev bl l f ulu u  fc e le?

e mpul  e m relxez ş  prveş lucrurle dnro

l perpecv Provocre prnţor cre u cop
empermen ee ndejun de dfcl ş fr  e m d cu
cpul de pereţ Î n chmb, r rebu  e felicţ! ş u n prne
destl de   orcum, nu c eş  u ce c re pen ru -ţ
nţelee m bne coplul ş - mpln nevole? Coplul u ee
noroco  b un prne cru  p â de mul de el!
Setimete de mâie
Un dn brerele cel e m mr n cle une  relţi  no e
nre prne ş copl ee mân  fe e fţş, c u mu e ţpee ş
ure e, fe neror  ş  cun  ouş nbuşre mâne po e
f un lucru percuo; omen cre nu ş re enmenele
de mâne jun  de mule or plin de m rcune ş ş po chr
perc ne fc
Mân ee, de fp, un enmen ecundr  nde  fe o
recţe or fţ de em, or fţ de frurre, dou enmene
cre le un fore fmlre prnţor cre u cop dfci u
 
·
" ee l Ine 
empermenl De fp (ş şm  penru c m ro n
fml nor) cop cu vonţ puernc e prcep fore ne
l enerre enmenelor de mâne Rporre po l
cee enmene ee che penru o relţe no nre
prne ş copl Ş cu câ nţm m mule depre prelucrre
propre mân cu â m ne î vom pue ju pe cop
noşr
Încop
fc fţ mâne lor
noşr nu un nur cre ne fc  ne mânem
uneor Puem  fm mânoş ş pe Dumneeu cre - cre ş n
- d Te ând vreod c ceş cop dfcl un o
"pedep de l Dumneeu? (F cn!) Dc d, d-ne voe 
e u rm c Dumne eu nu ne pedepeşe d ândune u n col
dfcl cre  ne chnue mereu Chr dc nu e- f ofer
volunr penru  f prnele unu copl empermenl poţ f
ur c Dumneeu l- le pe ful u pe fc  pen ru e ju

tieemen
l eem mul cu Cro
clorul perfec lAcesta este coill prn
lu Dumneeu otrivit
creetr
ţ
duce ocle de cre  nevoe penru ţ devol un crcer
dup vo Lu ş penru  ve o m mre compune penru
lţ

Practicarea acceptării i iertării

"e reu  mulţumm lu Dumneeu penru un col
dfcl ne -  pu un p rne m ee m uşor  fu mâno e
Dumneeu ş pe coplul meu În şu c dc m l mân 
e delnţue e m v conduce pre mrcune Nu vreu 
puc pe ce drum ş c ncerc  m concenre upr
ândulu c Dmeze îmi oate da rădarea îţeleciea şi
a tocotr ol l de care a m ev oie Penru c l fel c oţ prn ţ cre
u cop  dfcl m mre nevoe de o e cele re!
Î ncerc -m mnec c ee mporn c p rne  fu u n
model de ccepre ş erre chr ş n momenele cele m
dfcle Alfel c um v nţ coplul meu  -  cce pe ş   - ere
pe lţ  ş pe n e nuş?
Aş cum  recunocu ce mm conrure relţlor
pove cu co p noşr mplc ccep re  or  chr dc
 RUL SRGĂ
peronlţe or de de Dumneeu ne enerve câeod.
Unu dn lucru re cee m mnune pe cre le m nţ e e
Dumneeu ne ubeşe necondţon
Hidei Droe Lu nu depnde de modul
să eoşem: perfec n cre ne ndepnm rolul d e
 fi ăiele  prnţ ş de corecudne
oil  de
e lsă voiă
mleeiă
oi făă decor nore Dumneeu ne
ubeşe ş ne ccep ş cum
e m l  im  e    e u n em n mod necond i ţon 
elx şi  e eg Ace droe ol necon
eioăm de m le oi dţon ne moive nu dor
exge do doiă penru  f o cee ce vre Dumne
eu  fim  c ş penru  ne iub şi  ne
ccep cop n ce ş fe l  indi feren câ
de df cl u n ş câ de puernc e e e voinţ Ac cepând ui pe
e
ş ş
-şcum ne ccep
n nreulDumneeu
poenţ pe non
Apo i ncurjm  crec
finl Dumneeu le
poe foo ener ş horâre penru L onor.
Să deveim modele de iee
Prnţor e ee uşor  rmân blocţi n prele recţilor
neve fţ de cop or Dup cum  pu o mm "Dup ce
 p pe oe buonee de m mule or  n oe feule
m ee reu  m fu po Î nine mi du em m şi
recţon  exer! 
Ce m mulţi prnţ cre u cop empermenli
recţone uneor exer nu dn cu pe de pricepere ci
m derb dn cu c provocre mulipe le ilei i mping
pre mrne prpe emoţonle. S fm cnţi A 
prnee unu cop cu vonţ puernc ne l de mue or fr
pre mu mp penru  ne rex ş  ne re  up. Recţionm
de mu e or exer  dor dor  epur nreb re ee : Ce
fcem du p ce m nrecu mur?
Rpunu ee mporn penru c ceş copii
emperme nl u endnţ de  recţon exger l numie
uţ ş  numţ mu  rebue  po  b un
exemplu n no unc când cu un model compormenl n
ee
 ine!/
fe de momene. În fm nor, m decoper c ce m
39

bun ucru ee  ne fcem mp penru  ne pune  ordne

emoţe ş, po,  merem  fu noru,  puem c e
pre ru ş - cerem erre No numm ce proce coere
bârne, pe b prncpuu  n Me 3- De ce ve u
pu dn ochu freu u, ş nu e uţ cu bre de em 
bârn dn ochu u? Su, cum poţ ce freu u: L-m 
co pu  dn ochu  u, ş, când coo, u  o b ârn nr-  u?  .
Fţrncue, co e nâ bârn dn ochu  u, ş  unc ve vede
deuş  coţ pu dn ochu freu  u 
Să e schmăm recle
Penru  e ju -ţ denfc recţe neve u
neporve ş  nce    e chmb cu unee pove, f un
be cu re coone n prm coon, ş ucrure reu de
upor u rne
ce pin pe creÎ n e fce
copuu) doucopu
coon, unoe
(Nu- r
recţ
ne pc pe cre o  fţ de fecre emene e De
exempu,  punem c e e co fore eu dmneţ Cre
ee recţi ?  Obşnueş  ţp,  urli, -I cc eş ş -I
mennţ? Cum  pue  borde ce uţie n vor?
A rebue  cr  ce de- re coon Probb  pue
 cumper copuu u un ce deşeor ş - expc c
decum nne ee reponb de rere  mp dmneţ.
Apo  pue - explc cre un conecnţee dc e u e
connu  do rm pre mu  de exemp u, re nerdcţe d e 
prv  eevor n ce  u e duce  cucre cu reec de
mnue m de vreme.
Su  pune m c ce compor men df c  copuu u
ee evdenţ de corov cu ceţ frţ Rpunu u
obşnu   deş nepor v  r pue f   ţ p  cop  pen ru 
 deermn  nu e m cere. Touş o recţe m bun r f 
recunoş fpu c ee probem lor ş - ş  ş - o reo ve
nur (â  vreme câ nu e rnec fc un pe ţ)  A pue
de emene, - ncurje -ş comunce verb e


menee
Trebue  e verm ouş c Cop empermen
40 RU SRGĂT
tendnţ de  ş copleş ş ş ubju câteod t frţ ş uror ile 
În unel e czur - r pute   fe potrv t  nterv, chr dc nu
u nceput nc  mprt pumn n drept ş n tân
Î ncerc n  nu mpu o ouţe În chmb, t- n
proceu rezori probeme une ntrebr cre   jute 
ec rezolr pobe ş f-  e ândec l mpcţle
fecre Sr pute  ezez cpcnele ouţe pe cre u
le o, d r rezt mpu luu de nterven, c u exce pţ czulu
n cre decz lor v cre te probleme pentru ţ Ajut 
nveţe dn reşeie or (entru  nţeee m bne dnmc
unc  reţor dntre frţ ş uror, recomndm crte
Siligs wiho ivaly How o Help Yo Childe Liv e Togehe  
Yo Ca Live Too cr de Adele F ber ş ne Mh )

Fii ml mio pe ăsăile po ziive

Î
Sşncerc copul
controleze tuAcord-ţ
fre? dn rputer
puţnmp
 note
ş f bune
o tlcuşcol?
tote
cţunle ş titudnle poztve le coplulu tu Acum f-ţi nc
puţn tmp pentr u  f mulţumtor pentru fiecre.
Fp en 48 pune  ncoo, frţ me, tot ce ete dert, tot
ce e te vrednic de cnte, tot ce ete drept, tot ce ete curt, tot ce
ete vrednc de ubt, tot ce ete vrednc de prmt, orice fpt
bun, ş orce lud, cee   nufleţec. Dn pcte, ete
uşor  utm cet veret ş  ne ândm pre mut l
defcenţee,  defectee ş  vn coplor noştr. Î n
concentrre u pr p ectel or netve  n pe c  n 
turbulenţ  predoecen ţe   pote fce pe copi noştr  e
mt neubţ, neprecţ ş fr vlore Dc cee ce ud e n
mod contnt unt firmţ dezprobtor e ş de curjnte, -r
pute  î fcem -ş dorec  plece de c ş  e  lture
orcr u rup cre  ccept ş cum unt 
Te provoc m  te concentrez  upr tr turor poztve le
copuu tu  ş  f dpu ţ cer  ertre de l e tunc când
expodez ş recţonez exert Acet lucru te v jut 
lmureşt ucrur e,  tf el nc ât - ţ ccep ţ coplu l necondţont
ş, pe vtor,  te concentrez upr pectelor poztve pe cre
e vez n vţ lu
  
"i- la mIne 
Paşi spre n viior mai bn
41

Deur, nu ee uşor -ţ nţee copu empemenl

În ex câ e c ţ concree , prcce, pe cre e poţ fce
penru  reuş I cunoş m bne  câ lucrur pe cre 
e ncerc:

 Planifică oente int ie

Toţi copi u noie d imp prcu mprun cu prnţii
lor Un mod prn cre  poţi ur c preci un mp d
c cu cpilul u ee  inuure şru unor momne d
enul Dor-Tu-şi-u O cie de nul Dor-Tu-şi-u r
pue  fie fore mpl, c, de exmpu, c minue d jc
pe cor cu copilu u cre b ncepe  umbe  pu f 

dup-mi
l un mueupu dpre
penru cpi.pnru
F-ţi plnuri
şire cupcific
dlcenu u
pnru
prce imp n di cu ficre dnr copi i, câ d d poţi
(Sui: cpiilor mi mic e plce for mul  dcu ş 
fc plnur i pn ru cii ţile d  pul Dor-Tu-ş- u . Copi m
mr şi predolcnţii u ş  neo de mmn de nl
DorTuşi -u, n  prnţii nlnţ nu le numec f l!)

 Folosete af ir aţi i nete rmina te

O bun modie de -l fc pe copilul u   dechid şi
ţi orbc   foloşi fimţii nermn  câe


cu cr pţi ncp:


Cel m mu n lucr u cre m  - nâmpl  red
 f


Dc  ş   u n milin de dr,  ş 
Dc  ş pu   rce o c dn um e,  ş pec  n .
Lucrul cr m plc ce mi mul l  min  num ee  
Lucrul crem plce ce m mul l  e  e .

 Dc ş pue chimb c  fm nr, ş

chmb  
42 RU STRGĂT

Ls  pe copiu u s sueree câev firm ţii pe cre s e

nchei u

 Fă " Sanviu ri p ozi tiv e

De mue ori rebuie s ne corecm su s ne redirecţionm
copiii empermeni, ns nu vrem s prem mereu neivi
Copiii dificii şi empermeni u dej senimene neive
ccenue Dc reb uie s exprimi cev nei v, ncerc s o fci
nrun mod poiv  şi nvţ pe co piu u s fc ceşi uc ru.
Î n imp ce ne creşem copiii, noi fcem "sndvişuri
poiive Î ncercm s mpchem o firmţie nei nre
dou firmţii poiive Cum funcţione ces ucru? De
exem  u, i pue spune:
 ţ i preci e fo re mu  ncercre de ţi fc e cur  n
cmer,
observ cns nu eu
birou voie
es s runci ordon.
e fore hine subDeci
p Pe de pu
ce i epre,
fce cu
hinee e?
Su i pue  s ţi  nveţi copiu s spu n :
 y m s  s m joc cu Leou ui, dr m fcu ocir 
Vese bun e c nu m ovi.

 Sc ri e bil eţ ele
Micie rvşe drese fiuui su fiicei e nu rnsmi dor
un mesj poiiv, ci r pue chir sţi jue copiu s nveţe
sşi exprime mi bine senimenee Ls bieţee scure coo
unde şii c e v si copi u u  Scrie u cruri de enu : "Simţu
umoruui cre e crceri e ese o umin  n f mii nosr !
Su  "Cooperre  de dimine ţ  fcu m icu de ju n mu  mi
pcu Ţineo o ş!

 aut ă o po rtiţă eschisă

Fii en  ce e momen e n cre copiu u pre  fi prei

s disc ue cu i ne Fii  penru  iniţi civiţi sponne cre
s fciiee conversţi De exempu:
 
"ie e la ine" 43


F o pu d e prjur Nu e pre do r  ţ jo ş
mânc ţe mpreun 


Acu ţ mu c ş uţ   o emune TV e  de
copu u
Cuţ mpreun nşe eur pe nerne cre un
prece de cop
Lucrţi cev mpreun Fceţ un coj de obece dn


bucre ipnd ceree mcrone phei foe
ş e ucrur mrune pe un mc pnou

 Fă o schim bare în timpu l ci nei

Cerei fie cru mem bru   fmlie  e şe e n ocu ui 
cin  şi punee uuror  e compore exc c peron cre
 de obce n ce oc

 Planifică o seară a aprecierii

Adun fmii şi de uuror câe un cronş ş un creon
Spunee  cre câe un ucru pe cre  preci  fecre
membru  fmiei (Copiii cre nc nu şu  cre po d
rpunur ore) Apo mprşţi pe rând cee ce ţi cr un
depre ţ Su cere fecru  cre un rpun  un dn
urmoree nrebri
Cre ee ce m m re con rbuţe pe cre o du c n fmiie?
Ce nume m pce ce mi mu  fm n or?
Te ve bucur  u rpunure poive Fi prei
penru  râde de cee m proeş ş rcce

Începe stăzi
Copi noşr un unici fecre dnre ei ee dfer C
prnţ rebue  dep une m oe eforure penru  nţe ee ş
 preci pe fiecre penru unce prm de  Dumneeu
 chr ş u nci când ce preupune o vo nţ puernc ş un
empermen cre uneori ee eu de ţnu ub conro În
ceş mp rebue  ne mnm c no unem duţi dn
 RU STRGĂT
ecuaţie; noi suntem cei care trebuie să stabilm lmitele, să uăm
deciziile dificile şi să uăm iniţativa pentr transformarea

ituaţilor negat ive în situaţii pozitive pentru noi şi pentr u copiii

noştri
ndiferent de tarea actuaă a reaţiei cu copilu tău
teperamenta, o relaţe mai bună poate să înceapă astăzi! e
măsră ce începi să-ţi înţelegi săţi ibeşt săţi ierţ şi săţi
accepţi copill ca pe o persoană specială, adsă în viaţa ta de n
Dumnezeu iubitor şi omniscient vei încpe să reacţonezi faţă
de e în moduri pozitve şi mai eciente ar răspunsl pe care-
vei primi va merita tot acest efort
 Al doila srigă

"Am ăc

C îsm,   

"Încurajează-mă. Ca ută aspectele pozitive. I
uner, un bia de no ani, era foare încpţâna Decis ca
H înodeauna oae lucrurile s fie pe pacu ui, de ule ori
îşi obosea prinţii şi fraţii cu nelţuirile sale frecvene şi cu
cerinţele lui rigde nsisenţa lui pin de încpţânare nu er
oşi în înregie negaiv Parea poziiv  acesei
caracerisci a începu s fie observa de al ui înr-o dup
aiaz rece de noiebrie, când cei doi s-au horâ s fac n
raseu prin pdure
Privind hara are de pe panoul de a începuul raseui
uner şi al
Majoraea lui desul
erau au zudecun,
au de ceea
ales înre ai ule
ce însena c rasee
a un
oen da ar fi rebui s se înoarc pe acelaşi dru penru a
ajung e de u nde a p eca înaine de lsar ea înunericului  Touşi
un rseu care recea pe âng un ac era ai scur şi se norcea
în puncul în care începea Prea a fi disanţa porvi penr
perioada de luin pe care o ai aveau la dispoziţe Traseu
circuar nu era prezen  şi p e hara separa de i arn pe care a l
lui uner o obţinuse ceva ai devree; îns de vree ce
panoul ara acel raseu cu desu de ul clariae, cei doi au
porni la dru c  îcrede re
Î n curând, c ei doi a u începu s î ţeleag de ce raseu respecv
  E STRGĂT
nu e f e hr de rn Pe mur ce e rou de c
oec er o m uneco ş drumu deene o m dfc 
chr ercuo e nume orţun Soree e ree  pun
r  u Huner  ând  e norc n de reme ce
deşer dej ju me reuu e  ând c r f m uşor
 nchee cercu u connu  mer pe oec pericuo.
În ce momen ncţânre u Huner  de en o cie
fore fooore Deermnre u  rnform nro
dârene ş o ereerenţ cre cu eu pueu f domoe Un
 co  r f u  probb  cer  heţ ş l d  nţ pe cre
o m eu de rcur ş r f renunţ fcând fnul mbr
fore dfc Î n Huner e r m n flexbl c orcâ nd  r de
ce d  u e bucur de ce rur  u!
Când u jun n fârş c n ce er oboţ dr
bucuroş Huneş l u eu oe celorlţ enur lor
Mm u Huner
u exu ce do;n
enu
rcând
uu f
decâdepre pecoleleunc
 âmbec l  cre
când  u rucre de e fţ fuu e n mp ce oţu
oee n  mnun câ de bne  run Huner prooc r
u recu m muţ n de l ce  perecu n pdure
Chr ş cum uner ş  lu pun oee pmbr lor
orcu re  o ud   ccenu ând nodeun f pu c 
pereerenţ ş horâre u Huner u l uţ.
A un fu u o fc l fe de ereeren ş de ncpţân
c ş Hu ner? Te bucur  node un de ce ncp ţânre c d e
un unc fo re  u o r eş nodeun  c pe un per col ?
Runu ee morn penru c udne  comunc
fore mue Co cu probre prnţlor lor   cne
un prn echeele e cre  le un mm ş   ju pe
co noşr emermen u dfc ş deole o mne
forb ş eren dere ne ş reren o roocre
mjor cu cre ne confrunm c rnţ

Înţele ge provocarea
Când   ceru unu co  cre re rne de ncheere
 une rooţ cre ncee cu formu "u un el  cr:
 
"m făcut bne

"u sunt urât u nu sunt foarte deştept u sunt trist Un altul
4
a scris: "u sunt un bun pictor. u sunt amuzant u sunt
deştept Ce crezi c ar putea scrie copilul ă
Probabil c cea mai importa  t întrebare este: Ce ai scrie 
despre copilul tu temperamental? A scrie, "Copilul meu e
obositor sau "Copilul meu e insistent? A scrie, "Copilul meu
este plâng cios sau "Copilul meu este expre siv? "Co pilul meu
este încpţânat sau "Copilul meu este
Ch r

hotrât şi de neclintit?
şi opiii re 
Dac eşti înclinat s te gândeşti la
edi să e
copilul tu în termeni negativi, este
sfidăori s  explozivi
timpul s îţi revizuie şti gândire a
 răsări poziive. L
ermenii negativi duc la etichete
fel  l i opii ei vor s ă
negative ar etichetele negative
şie ă i ev po e vede
duc la comportamente negative
diolo de or l de fm
Dac tot
copilul tutimpul îl consideri
cu voinţ puternic,pe"cel şi poe desoperi
ev   î ei
dificil, el va deveni cu atât mai dificil!
De aceea, acest capitol privitor
accent uarea şi încur ajare a trsturilor p ozitive ale copiilor noştri
este vital Chiar şi copiii care au tendinţa s fie sdtori sau
explozivi au trsturi poziti ve a fel ca alţi copii, e i vor s şti e c
iev poate ved ea dincolo de nor ul de fu m şi s descoper e ceva
bun în ei ar dac a fi pritele uui copil temperamental este
cu siguranţ un lucru mai provocator decât a  ptele unui
copil docil, aceasta nu trebuie s fie neaprat o experienţ
negati  mai ales da c suntem dispuşi s facem efortul de-a n e
concentra asupra aspectelor pozitive
Desigur, pentru majoritatea dintre noi, menţinerea unei
atitudini pozitive nu este un lucru uşor Comportamentele
negative ale copiilor noştri tind s le umbreasc pe c ele pozitive
Şi, din pcate, multe rude şi mulţi prieteni bine intenţionaţi nu
fac decât s înrutţeasc situaţia
Sandra, o femeie pe care o cunoaştem, se îngozeşte de
fiecare dat când e vizitat de mama ei Una din fiicele ei,
abita, are o voinţ puternic şi, din momentul în care bunica
intr pe uş şi pân când pleac, o ddceşte pe Sandra cu
 A E STRGĂT

privire la oul în care este (sa n) isciplinat Tabita O

copleşete c atenţia ei şi o lau pe sora ai ic şi ai ocil
a Tabitei îns faţ e Tabita este rece şi istant Tabita site
eaprobarea bnicii şi, bine înţeles, este la rân ul ei inexpresi
şi neprietenoas cu ea Apoi se  e ceasl orţii pentr ai
atrage atenţia aei, contrân şi ai ult perspectiva
negati a bunicii Sraca Sanra se site prins la ijloc

Când nui place d e copil ul tă u

Dup c a iscutat în capitolul preceent, prinţii
copiilor teperaentali sunt chiniţi e ulte ori e
sentiente e vinoţie, ruşine şi ânie Câteoat ei se sit
astfel in ca c, pur şi sipl, n le place e copi lor . S nu
 înţelegi greşit; nu vre s suger c nu-şi iesc copiii
neconiţionatfaptul
recnoaşte Bineînţeles
c lţi c-i iubesc
prinţi Mai egrab,
au oente noi
în care copi
lor se poart atât e rât, încât în acele clipe nu le place s stea
în copania lor! Aerl este c ar trebui s fi îngeri pentru
a ne bcra e copiii noşti atunci cân ei ne pr ovoac ina ins
şi cân ne epuiea eoţional prin cuvintele şi atituinile lor
Aceste sentiente e tipl "N cre c te plac sunt naturale
ste îns esenţial ce face noi cu ele
Trasformarea aspecelor egaive î aspece poziive
Atnci cân era copil, unul intre fiii noşri era elancolic şi
negativist  genul e copil car e vee întot eaun a partea goal a
paharului Din punctul li e veere, toţi erau îpotriva lui
Oat a intrat în bctrie şi a spus:
 Ma n u  a i cici!
u (Claia) a fost şocat Nu-i spusese nici un cunt şi
i-a counicat a cest lucr 
 Şti, a  i a rspns el  ar eu ursc cicleala ta
nonverbal!
Cree c nu i-a fost şor s reefinesc
hipersensibil itate a lu i ca pe o trstu r poiti , îns  a ep us
toate eforturile Dea lungul tipuli, a observat c natura lui
" m făcut boe
· 7/1
 49
sensibil devenea poziti, mai ales atunci când începea s cânte
la chitar şi s compun cântece care exprmau sentmente
sincere şi profunde  şi ele n u erau înt otdeauna neg atve! Mai
târziu, când era la facultate, s-a alturat unei formaţii şi acest
lucru a devenit pentru el o supap prin care îşi elibera atât
sentime ntele pozitive, cât şi pe cele negative
Acum, ca ad ult, est e designer de pa gni de w eb  o profesie în
care sensibiitatea şi creatvitatea sunt calitţi de mare foos ar
noi, pri nţii ui, trage m une le foloas e de pe urm a acestora  el 
gândi t, a lansat şi ne administreaz în prezent pagna de
nternet Ma i ar e el sentimente n egativ e? Da , îns e ste de stul de
matur, încât s le poat ţine sub control eacţioneaz înc l
mesaje non verbale şi ne interpreteaz înc greşit uneori
atitudinile? Da, îns pe de alt parte, îi considerm acum
sensibilitatea mai degrab folositoare decât perculoas
Suntem
vedea prţileconvinşi
pozitve c
ale eforturile
defectelor noastre de odinioar
fiului nostru lau ajutatde a
s se
vad pe sie îsşi întro lu min mai bun   şi, dea lun gu
timpului, aspectele poziti ve a u început s le umbreasc  pe cele
negatve "Profeţiile care se autoîmplinesc funcţioneaz în
ambel e direcţii Atunci când începem s îi prvim pe copiii noştr
prin perspectiva trsturilor lor pozitive, mai degrab decât prin
prisma celor negative, ei încep s devin ceea ce vedem noi
Atitudinile "extreme se duc aşa cum iese aerul dintrun balon
iar relaţiile noastre cu ei devin tot mai bune
efomle emeilo exemi
a-ţ câteva minute, parcurge din nou ulmul capito i f o
list cu toate cuvintele descrptive pe care le poţi foosi în
legtur cu copilul tu temperamental cum gândeştete câţi
dintre aceşti termeni au conotaţii negative Te poţi gândi a o
modalitate de-a transforma aceşti termeni negativi în termeni
pozitivi şi dea aşeza fiecare faţet a personaitţii copilului tu
întro lumin favorabil? De exemplu, poţi privi a fluctuaţiile
copilului tu, la personalitatea lui melancoic şi s vezi
sensibilitate? Poţi redefini termenul plâgăcios prin foe
expesiv Dac comportamentul extrem al copilului tu s-ar
  E STRGĂT
odifica îtru fel au atu, ar putea aea el oare o latur
poiti?
Î tru tudiu a Uieritţii di Neraka efectuat pritre
trei ii de failii, urtoarele atitudii extree au fot
reforulate şi au priit cootaţii poie Care ditre ele e
reg ec şi la cop iul tu ? Î ţi poţi face propria lit ?

R G
v v
  
 
I v vv

    

I I 
   
 
  v
 R
  
 

Uul ditre erii uui grup PP a îtreat:

 Nu et e aceata o proe eat ic? C opilul e u e
egatii t De ce î cerc   îdulc ec ituaţia puâ d c  ete, de
fap t, aalitic?
cea ta ete o îtr eare u şi er it u rpu pe  u r
Aşa cu a pu î capitoul precedet, oi ute oglizi
petru copiii oştri Modul cu e priec copiii oştr pe ei
îşişi ete if lueţa t î are  ur de  odu l î care cred c 
prii oi Câd îi prii î od egatiit, acet lucru e
ogldeşte î  co uicarea oatr eral  şi o eral  iar ei
pricep fr icio îdoial eajul Dac oi crede c ut
m ău bne
·  " Jf
într-un fel, şi ei cred c sunt astfel Dac oi credem c u pot
face ceva anume, şi ei vor crede c nu pot face acel lucru  şi
acea sta însea mn c, cel mai probabil, ul or face nicioda t Pe
de alt parte, când ne uitm la copi oştri printr-u filtru
poziti, noi le prezetm o reacţie poziti, zâmbim mai mult,
suntem mai plcuţ i pentru ceilalţi, ascultm cu mai mare atenţie,
suntem mai încurajatori Este simplu: ne aşteptm la mai mult
din partea lor şi aşte apt şi e i mai mult de la ei înşişi.
Poetul din secolul al XVlea, Johan Wolfgang Goethe, a
spus odat c dac tratezi un individ aşa cum este, va rmâe
neschimbat; dar dac îl tratezi ca şi cum ar fi o persoan mai
generoas şi mai bun, a şa c um ar putea deveni, chiar v a ajunge
o persoan mai generoas şi mai bun cesta este un principiu
important care ne poate ajuta s ne concentrm asupra faptului
c trsturile dificile actuale ale copiilor noştri pot deveni
pozitive
acum, dar înîntr-o
viitorziGândeşte-te: Copilul
ar putea deveni tu ar putea
preşedintele uneifi companii!
despotic
Î n famia noa str, obişnuiam s spunem c fiul nostru cel mai
temperamental v a avea un impact  într-un
fel sau altul  asupra lumii. m încercat
vrem ca ii
din rsputeri s ne imaginm un
oştr i să se
impact pozitiv Din fericire, el nu
mat urizeze şi să deviă
nea dezamt cum el este un
aduli productivi şi plii
avocat de succes, dar  puteţi
de succes tre ie să facem
imagina c şia ascuţit limba
pledând primele lui cazuri în faţa tot ce ptem petr  a
trasforma imagiile
noastr.
egative pe care  i leam
Dac vrem ca fiii noştri s se
format despre ei î
maturizeze şi s devin adulţi
imagii cu poteial
productivi şi plini de succes, trebuie
pozitiv
s face m tot ce pu tem pe tru a
trasforma imagnile negative pe care i
leam format despre ei în imagni cu potenţial pozitiv Trebuie
sa- ajutm s înţeleag c învţâd saş modifice
comportamentul negativ, ei îşi pot transforma trsturile
negative în minunate aspecte pozitive care le vor fi de folos (lor
şi altora) în viitor
   E SGĂ
Poestea lui Jack
-am cunoscut pe Jack când l-am angajat s ne fac nişte
rafturi pentru crţi Din pcate, un raft nu a fost niciodat
terminat Jack l-a conceput pentru a  folosit cu o scar de
biblotec; îns , dup  ce a construit raf turie, s a oprit şi nu a ma i
fcut scara pe care şio propusese  lsat pur şi simpu totu
balt
Noi am fost nedumeriţi în ceea ce priveşte comportamentul
ui, p ân când ne am d at seama c proiecta se geş it scara  Se
pare c Jack nu putea suporta eşecu, şi, în oc s-şi recunoasc
greşeala şi s fac eforturi pentru a o corecta, a preferat s
renunţe pur şi simpu a lucrare Noi am fost dezamgţi; îns
când neam adus aminte de o conversaţe pe care o purtasem
anterior cu e, -am înţeles comportamentu
În timp ce lucra la rafturi, ne povestise despre relaţile
tensionate dintre e şi tatl su at povestea lui:
ată meu nu m-a înuaat nodată n timp e
eşteam, e îm tot spunea e p ost sunt ş e deştept ea
fatee meu ma mae a şoaă, pofeso mă teeau
doa dnt-o asă în ata Eam onvns ă nu puteam să
înăţ aşa ă n nu am îneat.
Eam un snguat, ş de veme e domtou meu
ea în pod, mă asundeam aoo ş mă zoam de estu
fame Dn te îm amntes, pvnd teutu meu
îndepătat,
Peteeam ubeam
oe în avoanee ş îm doeam
ş în amea să fu pot.
mea onstund
aeomodee nsă îm amntes e-m spunea tată meu
"Ja, nu ve f pot nodată Pu ş smpu, nu eşti
destu de deştept nguee avioane pe ae e ve pota
e afă în mntea ta
Cnd am esut destu de mae a să pe de aasă
m-am înoat în foţee aeene M-am gndt ă daă sunt
pea post pentu a pota, măa puteam învăţa să uez
a avoane

Din fericire, Jack s-a cstorit cu o fat care a crezut în el şi

-a încurajat sşi încerce şansa în viaţ şa c, în timp ce era la
   
  ăcu bn
aviaţia iitar, ack şi-a reuat studiie şi s-a dus apoi a şcoala
de ofiţeri Pâ a ur a deveit piot Dup ce a p rsit ara ta,
a pio tat avio ae coerciale î tr-o co paie aeria  iportat
pâ  câd s-a pesioat Acu face tâprie cu jutate de
o 
Î s cicatricie provocate de atitudiea egatvist a tatui
su îc ai persist a vrsta de cicizeci şi cici de ai, ack
îc se upt cu o prere proast despr e ie  o prer e pe care
şi-a dezvotato î toţi acei ai î care se privea pri oglida
tatui su Câd ucra î casa oastr, prea s aib o evoie
costant de apreciere şi laud ra ca şi cu un bieţel din
iterior u lui e-ar fi tot îtrebat A fcut bie? De  ulte oi
discuta ître oi şi spunea c ack e cuta ai degrab
confiarea decât baii petru uca prestat
Cu îţi priveşt fiu sau fiica? Pri ochearii egativisuui
sau ai pozit
? Tine visu
ite ui ? Ceînved
c odu caee copilul tu când
îţi priveşti se şi
copilul uitte raportei
î ogda
la el as tzi va avea u  ipact ajor asu pra odului în care se va
coporta a i târziu ca şi ad ult Tat lui ack şia handicap at fiu
pe viaţ Tu poţi alege î schib si ofe îcurajare şi ajutor
copiuui tu pe tr u viito r ste aegerea ta

Ocpă-te de prezet
 a ea îtrebat odat Cu pot s  concetrez
asupra aspecteor pozitive câd copilu eu «aaitic» şi
«expresiv a fost tri is î caer a u i de patru or i pâ  a prâ?
M îebuneşte!
N-a s pu s ic iodat c v a fi uşor! Î s este cu  ult ai uş
atuci câd e opri şi e face tip petru a e gâdi la
perspectiva pe care o are Duezeu asupra copiior oşt
teperaetai Petru c, în defiitiv,  este Cel Care i-a fcut
exac t aşa cu s unt Psau 39 36 este u text iuat c are
e spune cu Se uit Duezeu a copiii oştri ste u pasaj
foarte bu pentru pri ţi  şi iuat pe tru a fi îprtşit cu
copi oştri, idiferet de vârsta or Traducerea ivig Bibe îl
paraf razea z astfel :
54 A E STRGĂT
Tu  re oe dee erore dee e
rupuu eu ş e- păădi  pâeee e ee.
Î uues ă  ău â de ope ş de
u Su ui âd ă gâdes  uru e
Măesr T ese exrordiră  ş â de ie o uo
Tu er pree pe âd er ăur î oă sigrăe!
Tu - u ie să ă s ş i pregăi iere
  e ee e să ep să respir Fiere i d
i e  o regiră  Cre T!

De ce nu- cteşt cest psj copulu tu stz, ccentuând

cuvntee coplex ş nunt, utor ş extraordnr?
xpc c cest este perspectv lu Dumnzu dspr
s pectu  su extero r, btţe , nteigenţ ş tmpram ntul lu
 ncusv despre specte e e gte de vonţ s putr nc ş
teperentu  u. stfel, când ve  f  frustr t, oprştt  ş
nteşte-ţ c Dunezeu ţ- cret coplul n cst el pntru
un scop nu e Mulţueşte- pentru c - dat cop luu  tu tot
ce re nevoe pentr u  creşte ş  f tot ce ce  ntn ţont E l s
fe

Esena încurajării
 t ce s pune Bbl c  r trebu s fc e Mângâa ţ ş
ntrţ-v un pe lţ ( Tes ). Încurjr st un mnt
portnt  succesuu n vţ Într-un curs d managmnt
pentru o en d e fcer, Je s Kouzes ş Brry Fosnr , a uto 
crţ coragg he Hear: A Leader's Gde o Rang an
ecogizg Ohers, -u ntrebt pe prtcpnţ Când suntţ
ncurjţ,   jut s  tngeţ o prfornţ  nlt?  În mod
surprntor, 98 u spus d , ş dor 2 u spus nu ! S par c 
prope toţ reuşesc s dea  ult tunc când u prt d
cuvnte d e ncur jre  r no cre de c cest lucru st n mod
spec d er t n cee ce- pr veşt pe cop  D fpt, Kouz s ş
Fosner u dentcat şpte specte esenţle a un ncurajr
efcente, pe cre le- dptt pentru prnţ cr vor sş
ncurjee cop:
 ' ,
" m ăcu bne

 . Sileşe sdde le. Asigr-te c el ştie cre snt
şteptrile tle
2 Aşepăe l ei m i   Conic fp tl c t cre i n
copill t şi crei c el se pote ridic l nlţie
cestor şteptri
3. Fii  e Srprinde-ţ copill fcând lcrri bne
4 Pesolizeză eoşee Spnei copilli t ect
cee ce preciei l el şi de ce
5  Sp ele şi  lo  te tee s te li c lcrrile pe
cre copill t le fce bine
6 Săoii împre C fe, fce n obicei   sr
btori tn când n ebr relie ce rercbil
 Fii  exempl ste esenţil c n printe s prctice
cee ce predic

AşÎncrjând-i, i jţi
 procedt ttl lisnter
scot lnsprfţ
ce i tot ce-i i din
frigros bn
noiebrie n cre cei doi  prcrs trsel respecti tl li
Jck n  proced t s tfel
Îmăăeşe po l di e poziiv şi e gi v
Vrem s  d g l  c es t st de ş pte principii nc ci nci
sgest prctice descoperite pe prcrsl ctiitţii nostre c
prinţi şi edctori de filie Psihologi spn c este neoie de
cinci firţii poitie pent  echilibr o singr propoiţie
negti drest ni copil Şi st dor pentr  egl scorl!
Ce pte fce pentr  ne sigr c, n cdrl firmţilor pe
cre le fce, rportl dintre lcrrile poite şi negtie este
cr de cinci l n?

1 Fă o lisă  omeiile poziive şi egive pe e lei

fă î limele doăzei şi pr de oe. S-r pte s fii
srprins s fli cât de negtist eşti şi s fii ncrjt s
te concentrei s pr eleentelor poitie
2 ee li Dmeze să e je să vezi pe poziivă 
empemeli opilli ă Citeşt e Filpe ni 48 (
dictt despre cest erset n cpitoll precedent) şi
  E SGĂ
exersea reodearea rsurior negaive ale
copiluui u prin a e repreena ca pe nişe rsur
poiive
3 AjtăI pe copill tă săşi idetice calităţile atrale şi
sferele de iteres Copi lu care îşi devo  copeenţa şi
încrederea car înrun doenu va i u ai
preg s reac pese copexele de ineriori ae care
sun a proape inev iabe în anii de preadoescenţ 
4 Găseşte sape potrivite etr caalizarea eergiei
copilli tă. Copiii eperaena au de ue ori
energe în exces Te poţi gândi la un spor sau la o
aciviae care ar puea consiui o supap poivi
penru acea energe? O a ne-a scris c iul ei s-a
apuca de kara e "  observa c acese exerciţii iice
î aju pe iul nosru s se caee nea spus ea
"Cinevaun
penru nea sugera
copil c penru
energc arele arţiae sun bune
c ele consiuie o
eiberare iic înr-o anier conrola Penru un
copil eperaena  aces ucru ese iporan
 Făţi  oicei di ai fae complimete opilli tă
Cercerie ne ara c penru a devola un nou obicei
ese nevoie de rei spâni şi penu a ne siţi
conorabil cu el de şase spâni Î n uroaree
spâni exersea prin a-i ace copliene
copilului u în iecare i Fii sincer!

Conor celor airae de dele Faber şi laine Mash în

carea lor How t Talk S Kids Will Liste ad Liste S Kids Will
Talk, copenele olosi oare iplic do i paşi. Î n priul rând
noi descrie ceea ce aprecie la copi noşri În a  doilea rând
dup ce ne aud descrierea copii noşri sun capabi s-şi ac
singri copliene  a u n exep u

Mam (cre iu): precie oare u odu în care

eai ocupa de bebeluş oa dupaiaa  puu
s-i ac ediarea cu rebuie şi a bucura oare
u s  aud cu râdeaţi şi  disraţi îpreun
"m făcut bne
   37
Fil (sieşi): Sunt un babsitter bun Mia ajutat cu
ader at aa

Greşeli de evia
Unii prinţi lucreaz mult la zidirea copiilor lor, pentru ca
apoi si drâme din nou fcând unele greşeli coune ultor
prinţi Dac scop ul t u este s ii un bun ncuraja tor, iat câteva


lucruri pe care s le eviţi

Si spui copil ului tu c este "b un sau " ru din cauza


a ceea ce a fcut Vorbeşte mai degrab despre
comportament


S foloseşti porecle aspre de genul "Piticanie,
"Grasule sau "Zpcitule
S-ţi compari iul sau fiica cu ceilalţi copii Cu ani n
urm lam auzit pe dr James Dobson, autorul crţii
The SrongWilled Child, spunând c aceast


comparaţie este rdcina agoniei unui copil re
dreptate!


Sţi critici copilul când face o greşeal
S nuţ laşi copilul sşi asume riscuri


S i retra afecţiunea fizic. Toţi copiii au nevoie de
mbrţişri ş i s ru tri
S nu l tragi la rspundere Dac copilul tu nu are
niciod at ocazia de a rspunde d e ceva  s zic e, de
ngrijirea un ui animal de cas  sau de ndep nirea unei
sar cini si ple  el va cr eşt e nesi gur de si ne şi
incompeten t

Gândeşte-te la copilul tu ca la un joc de puzle care este

doar parţial terminat Vei alege s vezi o imagine care se
contureaz n aceast viaţ preţioas creat de Dunezeu, sau
te vei concentra asu pra pieselor lip s? Î n special n cazul copiilor
neastâmpraţi, este esenţial ca prinţii s le aud strigtul: "Te
rog ncuraje az- m ! Te rog s observi prţile me le pozitive !
Dac  nuţi vei auzi copilul, cine o va face?
 A E STRGĂT
Pşi spre  viitr mi b
Ca printe, poţ face câţva paşi practici pentru a începe s-ţi
încurajei copilul în od reguat Î n ultiul capito, a fcut o
ist cu oente de genul DoarTu-Şi-u şi cu seri de apreciere,
ca instruente p entru o înţelegere ai copet a copilului tu 
ceste activitţi îţi ofer şi ocaii foarte bune pentru ai da
copiuui tu încurajarea de care are atâta nevoie at câteva
ucruri î n pu s pe care e poţi încerca:

 Fă ca zilele d e naştere şi săr băt orile să fie speci ale

a asa festv ocaionat de ilele de naştere sau alte
srbtori, cere-i fiecrui ebru de faile s spun ce anue
apreca a cel srbtorit Serveşte-l pe cel sr btor t cu un ic
deju n preferat la pat (sta a fcut no i în faila noas tr)

 Rug aivă înainte de culcare

oagte cu fiul sau fica ta în fecare sear şi include o fra
prin care Îi ulţueşti lui Duneeu pentru copilul tu

 Ţi ne un j urnal de ru găc iune

ceasta este o activitate pe care trebuie s o faci singur.
Î ntr-un caiet, f o list cu lucruri generale pe care le ceri pentru
copilul tu şi pentru relaţia ta cu el. Pe pagna urtoare,
începe o list cu cereri specifice Nu trebuie s scrii ceva în
fieca re i, ci doar atunci cân d siţi nevoia  de exep u, când
crei c ai ai pu ţin ş i începi sţi c ice şti copilul! as de stu
spaţiu pentru a nota şi rspunsul la rugciune, când acesta
vie
Noi a ţinut jurnale de rugciune ulţi ani ste atât de
satisfctor s te întorci înapoi şi s le citeşti, ând cât de
credincios a fost Duneu! Şti c aceast activitate te va
încura ja şi pe ti ne pentr u ulţ i ani de aic i înainte .
 
" m făcut bne

 Fă o plimbare în natură


Mergi la o plmbare cu copilul tu şi observaţi inunile


naturii Discutaţi despre

faptul c Dumneeu a şut s potriveasc paleta de

culori; în care toat natura lucrea în armonie;


modul
ce fel de frun a r vrea s fie copilul tu şi d e ce;
dac ar fi fluture, ce culoare iar plcea s aib şi d e ce;
unicit atea fiecrui or ganis din natur   şi a fiec ruia
dintre noi.

 Fă-i o listă u lururile pozitiv e

Pe prima pagin a unui carneţel, f o descriere a personal tţ
unice a copilului tu Pe pagina urmtoare, începe o lst cu
lucrurile poitive pe care le observi la copilul tu  Pune o d at în
dreptul iecrei însemnri u trebuie neaprat s scrii ceva în
fiecare i sau chiar în fiecare sptân dar ori de câte ori
observi ceva special şi poiv la copilul tu, notea acel lucru.
Apoi, în ilele în care vrei sţi dai demisia ca printe reident,
scoate lsta cu lucrurile poitve şi laso s te ajute s priveş
totul din o alt  pers pectiv. Aminteşt eţi c iua de mâine va i
probabil mai bun  de cât cea de asti

 reează un paşapor t al au toap re ieri i

F un "Paşaport al autoaprecier folosind un carneţel şi
puţin carton colorat Scrie în el lucrurile poitve pe care le vei
în viaţa copi lului tu  Foloseşte apoi pentru început urtoarele
întrebri:

 Ce a nume îl face pe copilul tu s fie "or ignal?

În ce domenii a deonstrat proges copilul tu în


ultima vreme? În domeniul înţturi? al relaţiilor? al
sporlui? al a su mri responsab ilitţii?
 
60 A E SRGĂ


În ce fel şia dovedi copill  caj? (Gândeşe-e
a dml li ne pin pde)
Î n c e fe  şi-a demons a înced eea în foţel e popi?

Aaşeaz o foogafie a copilli . Apoi las pe acesa s

decoeze paşa po c câ eva "de sene o gnale 

 Jucaţi j ocul "D e ce sunt e u a§a cum sunt?

Pnei pe membii familiei s fac mici desce ale pe soa nei
lo pe caonaşe şi foi de hâe Apoi discaţ împen şi
idenfica ţ sie moş enie şi pe cele dob ândie 

 Faceţi un puzzle cu toată familia

saÎnceac
animae s
şi gseş
lceazna pzze mai mae
e împen c fgifamie
c îneaga de oameni
De
exempl, famii a noa s a fc n pzzle c 501 de pisici A fos
desl de difici pen c pisicile se asemna foae ml îne
ele oşi am descope c fiecae dine ee ea nic şi avea
piese cae i se poivea doa nei singe pisi ci Î n imp ce faceţ


ace pzzle, discaţi despe

niciaea feci memb a famei

modl în cae  amonizaţ ca famie


fapl c fiecae dine voi ese câe n pzzle în
conscţie nimen n ese desşi
la ce ese mai bine s  concena ţi  a piesee  ps
sa la imagnea de ansambl

Îcepe stăzi
Ţin e mine, anc i când e iţi la copil l  empeamenal,
 n e iţi la n pzzle emina Îns  nişi, Dmneze
vede o imagne comple şi zi de zi, an de an, acee piese
împşiae se adn şi fomeaz o pesoan peţioas şi nic
Poţi s o vezi? Cee li Dmneze sţi deschid ochii! Apoi
  /
"A ăcut bne  6f
cere sţi dea rbdarea, înţeepciunea şi autocontrou de care
ai nevoie pentru aţi educa şi încuraja copiu pentru a deveni
acea oper de art desrşit pe care a avut-o n vedere
Dunez eu  a Dune zeu toate ucru rie sunt posib ie  inc iv
tranforarea apecteor negative ae copiui tu n aspecte
pozitive inu nate care  onoreaz şi Î sujesc pe 
 Al reile srigă

"Nu ă

C îsm,   

"Ascultămă, vorbştmi. #
âne începe şcoala Fca ta de dosprezece
te uşle an
este îş
urperde
M dntrod at controlu l  ţp trânteş
tne ş pe to cealţ Când o înteb cu blândeţe care este
problema auz urmtorul lucru: "Nu am nmc de purtat pe
oas p e

mâne la şcoal!
S ne amnt m apt ul c er a supr aveţut c u  greu unu
maraton al cumprturlor pentru şcoal Când î sugerez s
aleag una dn hanele proaspt cumprate ea îţ rspunde:
"Toate sunt prosteşt Nu-m vn bne Le ursc ş n-o s le
port!
Dntr-o d at toat înţelepcunea ş maturitatea ta p rnteasc
se evapor ş eşt pe cale de a- adresa anumte cuvnte pe care
nu leam putea reproduce în aceast carte Nu este sucent s
ne dm s eama c un astel de comportame nt este tpc pent ru un
preadolescent temperamental care este nelnştt dn cauza
începer unu nou an şcolar tunc când eşt prnte
provocar ea este aceea de a te ls a tâ rât în âltoarea emoţonal a
copulu tu Î ns cum poţ arta dragoste ş încurajare r a 
înghţt de o urtun dezlnţut? Este oare posbl s conversez
cu un vulca n uman?
Fe c-ţ vne s crez sau nu pr ntermedul acestu
  TREE STRGĂT
coportaet frustrant care depşeşte liitele copilul tu
teperaetal rea s-ţi spu: "e rog ascult Te rog
orbeşte cu ie! Î acest capitol r e s afl preu n cu 
poţi rs pude acestui strig t  şi s- i supra ieţuieşti

Îţele ge prvcre
" totdeauna  îngozeşte gâdul c rebuie s erg la
cu prturi cu fii ca ea  le- a spus Nanc  aa uei fetţe de
pat ru ai pe u e Carol ine uor pri etei cop tiito ri "Orice
ede şi i atrage priirea rea s cupere şi face un scandal
ostru os d ac u o l as er a rut s  ia toate cereale le d ulci de
pe raft! poi a începu t s orbeasc f r ncetar e pe intera l M
sturase deja şi de ree ce  grbea s  ntorc acas
aite ca fiul eu s in de la şcoal a igorat-o pur şi
siplu  idup
cap poi ai rcespudea câte odat
a ajun s acas oocân
-a şocat silabic sa urer
d ia dân doddin
us
ce ia spus unui cuprtor care sttea la coad «Mi frate c
i-aş dori s a o a care s  aud!»
a r copilul ă Crezi c ar putea s aib acee aşi recl a aţe î
ceea ce e prieşte? Gândeşte-te la ultiele câtea zile Î ţi poţi
aint reun oent n care nu i-ai dat atenţie copilului tu
când încerca s orbeasc cu tne? Poate c îi auzeai cuitel
dar nu ascultai de fapt ce ncerca s-ţi spun Copiii
teperaenta i sunt de ulte ori ai o rbreţi şi a u a i u lte
opiii decât ceilalţi Uneori este dificil s le asculţi toretul
contin uu de a firaţi i efat ice şi de prer  putern ice  şi la fel de
dificil s ştii cu s le rspunzi
Dup cu a obserat n ultiul capitol copiii noştr şi
dezolt iaginea despre sine în  are parte pe baza odu lui n
care i prii noi Copiii care au seentul c sunt iubiţi şi
respectaţi sut ult ai înclinaţ spre aşi recunoaşte propria
aloare uan şi de a crede  ea Dar cu le art copiilor
oştri c i iubi şi i respect? Ua din odalitţile
iporta te este s as cult   să scăm c der  ceea ce or
s ne spu  Cou icar ea este ac ora sal atoa re petu a aea
o relaţe poziti cu copiii oştri teperaentali şa cu
" u m ascu  ţI

prefer s spun Adele Faber ş laine Malish noi trebuie s
înţ s vorb astfel încât copiii noştr s asculte şi s
ascult în tip ce copii noştri încep s vorbeasc

Ocpă te de pr ezet

Orice fii nţ uan  cere s fie î nţeleas  Opreş tete pentru o
clip şi gândeşte-te: Nu e inunat când cineva îţi nţelege cu
aderat sentientele şi îi pas de ele? Noi pute suporta
presunea ult ai bine dac şti c exst car o persoan
care ne înţelege
Tu poţi s fi i acea pers oan pentru co ilul t u da c eşt
dispu s s te identf ici cu sentientele lui şi s sculţ cu aderat
 nu doar s rea cţonei s predici sau s dai sfaturi neori e ste
necesar s ne deschide urechile şi iniile şi s ls sfaturile
pentru de
rostite câinele
copiifailei!
noşNu este suficient
trebuie s le şi s auzm doar
înţelege sensul cuvintele
u
trebuie s presupune niciodat c nţelege ce vor s ne
spun copiii doar pe  tru c lea auit cuvintele.
S spune de exeplu c ca ta de şase ani ţp : "  l ursc
pe fratele eu! Dac auz aceast airaţie ai putea fi înclinat
s reacţonei şi s ţpi şi tu "Cu poţ s
spui aşa ceva? Nar tebui sţ urş
fratele! Dar dac o asculţ pe fata este necesar să ne
ta ai putea rspunde folosind o eschem urechle ş
airaţie care î recunoaşte şi îi nm le ş s ă lăsăm
valdea sent ientele  ceva de saturle pent ru cânele
genul "A ipresia c eşti ner amle!
voas
Uneori, atu nci când copiii noştri ne vo rbesc ei au nevoie doar
s fie auiţi i caut pe cineva care s se identifice cu
sentientele lor (nu s ie neaprat de acord cu ei) Copiii
tep erae ntal i pot fi foarte sensibi ; ei au s entente profunde
şi sunt a uşor de ji gnit decâ t copii docili
Pentru ei lacriile care ies ereu la suprafaţ nu sunt un
spectacol ar dac sunt la fel de sfidtori pe cât sunt de sensibili
e posibil s-şi anifeste sententele de durere prin ânie Ai
66 A TREE STRGĂT
acuta ete o ac in e tu e if ici  a ete about necear
 nţeege aevatu en a ucruio pe cae vor  e
expie Dac fooi ie iat ci tica şi ncerc  e ezo
toate pobeee, nu a acutat cu aeat

S ă îvăăm să recuoaştem emoiile

Mare pate in recunoaştee e refe a nţeegerea emoţlo
in patee cuvinteor Binenţee, eoţiie n ine nu unt nici
bune, nici ee Dac un copi e ite trit, ete trit. Dac
pintee i pune: "u ete bine  te iţi trit; gândeşte-te a
toate ucurie pentru care ar tebui  fii uţuitor! nu face
atceva ecât  nchi uşa aeratei counicri Î n chib,
trebuie  e  poibiitatea copior  ne pun cu e it
Dac-i  şi anifete faţ e noi eoţiie puternice au
voatie,
ezu flapieic o ice
puţ in un baon ca potenţ
 nu eiaparg
e xpozie
  ca şi cu a
Binenţee, nu vo putea nţeege ntotdeauna eoie
copiio noştri, ar trebuie  ave antenee ridicate. Î n cazu
copiio ificii au tepraentai, ete iportant  fi pe faz
chia şi n cazu uno variaţi eoţionae ici Î n feu aceta,
pute  nept pobeee nainte ca eoţiie i
copeşeac şi  -i fac incapab ii  gâneac raţiona
Cum să dev u n a nt eno al emoţ lo
John Gottan, n catea a Rasng an Emotonally ntellgent
Chld  fatui exceente cu privie a odu n cae pute
ac ut a şi intepeta e oţie copii or noşti.
 i ncurajeaz pe prinţi  e coniee nişte "antrenori ai
eoţiio cae ncearc -i ajute pe copii or  e echid şi
şi coat  a iv ea a e ratee entiente
Pentu a fi buni antenoi, tebuie  cut oat e ai
nţeege pe copii şi e a vaa eoţiie pe care e expri ei,
ugeeaz Gottan S peupune c biatu tu n vârt de
unprezece ani e pânge: "etu a bioogie nu a fot coect
Pofeoara nea pu ntrebri egate e ucuri pe cae nu ea
ic utat n ca  Pur şi ipu nu et e rept ! Poate c ai fi tentat
 
" u mă asu  ţI
si spuni: " bine, ce c nu a nţat estul! sau "şti
sigu c a stuiat lecţa cae tebue? Da aceste spunsui ai
ut ca sgu c nu vo face atceva ecât s pun paie pe foc ş
s povoace o ceat
O aboae b ine gânit , va , a putea i: "C e c te siţ
foate fustat! O aseenea aiaţe enţne eschs ina
councii şi îţ  posibitatea s-ţi ajuţi iu sşi pocesee
eoţile putenice De asemenea, pevine o potenţal ibucnie
Cha şi un copl cu vonţ putenc sau tepeaenta se
gâneşte e ou oi înainte s ab o ceat cu cineva cae l
nţeege!
Cum să etchetăm emoţle
Gottan ne ncuajea, e aseenea, si ajutm pe copi
s-şi etchetee eoţiile, asocinue cu teen caacteistci
Cân poce
spiit; aşa,
î înţelege şi e at
î u încopio
seios c nu le negm staea e
O a înţeleapt şia ajutat tepeaentalul copul
peşcoa s-şi entfice stie fcân o "hat a emoţiilo pe
cae a agţat-o pe uşa figeuui Folosn caoci, ea a ataşat
ifete culoi uno sentimente asociate cu nişte feţe cae
expiau ifeite emoţii Cuoaea gr inica oboseal; albastul
nsena eamge; oşu mânie; negru, tsteţe; gaben feice;
vee, OK Cân fiica ei avea ifcultţi n expimaea
sent entelo , mama o nteba: "Ce cul oae escie ce l a bine
ou n cae te simţi?
Asocieea teenilo caacteistic emoţiilo îi ajut  pe cop 
şi pe pnţi  s fac faţ chia şi celo ai iicile cc ust anţe 
aieţi s u exemplul unei fetiţe e cnci ani, Booke, cae
s-a ju cat câteva oe n casa uno vecni Cân  maa ei a vent s 
o ia acas, a început s bat in pcoae şi s stige: "Nu, nu 
uc acas! mân aici Nu m poţ foţa s eg acas cu tne!
Booke s-a uptat ş aa a continuat s se ientifice cu
sentientee ei "Daga ea, ştiu c eşt eagt pentu c
nu te a poţi juca şti ânioas eoaece tebuie s v acas
Da e tpu s pec şi tebuie s vi cu mine Rânân
ca, a uat-o pe Booke e ân ş a uso nspe aşn În
68  REE SRGĂ
cele din ur, Brooke s-a calat n dru spre cas i chiar dac
a plâns tot dr uu l, era conştien t d e aptul c  a a ei nţelegea
ntr-ad er cu se siţe a De aseenea, a nceput s  nţe leag
c aceste crie de isterie nu sunt o odatate eicient de a
obţine ce doreşte de la aa ei

Cum săţ comunc emoţ le

oţ iile sun t ipo rta nte , iar copiii  ai ales c ei
tepera entali  sit nevoia s şi le expri e Totuşi acea sta nu
nsean c ar trebui s le perite s ie nepoliticoşi sau si
rneasc pe alţii de dragl autoexpririi ste de datoria
noas tr, a prinţilor, s pun e liite atunci când e vor ba de expri
area potrivit a eoţiilor Noi trebuie s i odele pentru
copiii noştri ceasta nsean c pe lâng aptul c trebuie s
recunoaşte eoţiile coplor noştri, trebuie s ne şi expri
propriile
Când eoţii
bieţii ntr-o
noştri anier
erau n pe care copiii
creştere, o pot un
olosea nţelege
exerciţiu
siplu pentru a ne ajuta s ne transite eoţiile Î n priul
rând, spunea cu ne siţi noi ntro anuit situaţie,
ncepând propoiţia cu expresia: "M sit poi, dup
expriar ea eoţiilor , adu ga : "cu spunei tu ce p rere ai
despre acest lucru De exeplu, eu (Claudia) spunea: "M
sit rustrat când gsesc arurii urdare n caera de i ste
o unc  plus pentru ine s le duc n buctrie şi ar  i atâ t de

uşor pentru: "Vasele

rspundea voi s oaceţi
urdareBiatul nostrudecel
din caera teperaental
i nu  deranje a
deloc!  i chiar dac nu acesta era r spunsul pe carel aştepta,
ştia c a nţeles esajul: aei nui plac aruriie urdare
din caera de i Putea vorbi despre deranj r s ne cert.
Când n e expri prop riile eoţii şi apoi cere un rspu ns,
le d copiilor noştri ocaia de a-şi expria p ropriile eoţii r 
s se sit atacaţi i pentru c nu devin deensivi, pute ace
aţ ult ai uşor oricrei problee cu care ne conrunt
Uneor i ne p ot lu a chia r prin surpr indere cu rspunsuri de gnu l:
"Ma , i pare ru c a l sat vas ele  n cae ra de i  s
ncerc si aintesc data viitoare c trebuie s le duc la
buctrie
 
"  u m scu 1 ţI
Un lucru nteresan t este c nu - nţ acest exer cţu doar
pe prnţ la senarile dedcate lor, c ş pe so ş so la
senari le pen tru cupl ur Am a juns la concluza c, n aproape
orce stuaţe, este de folos ca oaen sş mprtşeasc
senten tele pentru ca cealalt persoan s- poat nţeleg e


 . "Vreau să- spun c um mă sim t Mă simt 
  "Acu m spune-m i cum t e simi

Cum să-I determini pe copilul tău să vorească

Uneori,şn
gândurle se parnon-stop
eoţiile c un copl teperamental
Ateor, ş expr
când ntrader vrem s
ne spun cu se smte sau ce se petrece cu el, a scoate ceva de
la el este ca ş cu am ncerca s  scoate dnţi Prn urare,
cu ne pute asgura c lnle d e comunc are sunt deschse de
abele pr?
Ascultarea este o odaltate sgur de a- face s vorbeasc
Când ascultm cu nteres, e st c dele lor sunt preţute, ar
autoaprecerea ş ncrederea lor creşte  gândesc n felul
urtor: Dac prnţi e consder c ert s  asculte,
nsean c sunt o persoan valoroas ş portant Când
cop noştr au o prere bun despre persoana lor, sunt ult
a cooperanţ ş ma dornc s se deschd faţ de aa ş
tata
at  câteva secret e n plu s pentru a- determna pe copi t s
vorbeasc  în ade ratu l sen s al  uvânt ulu i  cu tne:

  Fii aten t ân d opilu l tu vrea s vorbeas u tine

Opreşte-te dn ceea ce fac cât de repede p oţ ş acord- toat
atenţa Pune jos hârta sau vasele, opreşte televzorul ş
concentreaz-te asupra coplulu tu Adu-ţ ante de
portanţa contactulu vzual ş las ca lbajul tu nonverbal
  REE STRGĂT
s-i counice "Sun la dispoziţa a F sensibil la onul vocii
copilului u şi la expresia feţei lui
Î ncearc din rspueri s înţelegi ce vrea s-ţi spun copilul
u prin coplearea "cercului counicrii Î nr-un cerc al
counicrii, pria persoan face o airaţie Cea dea doua
persoan rspunde  A spu s c     şi inerpreeaz ceea ce a
spus pria persoan Pria persoan prezin apoi acea
inerpreare sau afiraţie cu o ai are clariae Cercul
coninu pân când abele persoane au înţeles acelaşi esaj
Scopul cercului counicrii ese acela de a înţelege ce vrea s
spu n, de fap , cealal  persoan  nu neapra acela de a f i de
acord cu cealal persoan sau de a pune în gura ei cuvine pe
care nu le-a spus, de fap
Ţi se pare c aceas abordare ese prea dificil penru ine şi
copilul u? Câeva oene de aenţie conc enra de aces fel
îţi
deiau d e fap care
confuzie ai puţ in p
poae şi efor
rezula decâînţelegere
dinro lupa de cuvine
greşipa n
esajului!
2 Încu raează alogul
Zâbeşe, încuviinţeaz din cap, d rspunsuri scure
onosilabice, penru a-ţi ara ineresul Foloseşe înrebri
scure, descse, prieenoase şi încearc s eviţi înrebrile de
genul "de ce, care au endinţa de a-l face pe copil s se si
aaca D glas îngrijorrilor ale în ale oduri
Când rspunsul sandard al copilului u ese o orial
onosilabic sau cuvine ca "nu, "î-hî sau "da încearc s
joci "enisul counicrii ând o inge de enis înr-o ân
f o afiraţie sau pune o înrebare care cere un rspuns În
acelaşi ip, arunci ingea de enis copilului u Copilul va
rspunde la afiraţia sau înrebarea a şi apoi, el îţi va arunca
ingea înapoi, fcând o al afiraţie sau adresându-ţi o
înrebare care cere un rspuns din parea a Urriţ câ de
ul ip reuşiţi s enţineţi dialogl şi s pasaţi ingea de la
unu l la al ul  ceasa es e o od alae bun de a ţi ajua copilul
s iniţieze şi s poar e o discuţie  Dac copilul  u crede c jocuri
de genul "counicrii prin enis sun proseşi şi nu vrea s
" u m scu  ţI

cooperee, ncearc s ncep conversaţa c afraţ fr fnal
de genl : Ce- place ce l a  t a ne este     sa Dac aş
avea tre dornţe , acest ea ar f   
3  Încearcă să înţeleg punctul lu de vedere
Încearc s te p n pantofii batl t sa a fcei tale
Acest lcru va cere rbdare şi ianaţie dn partea ta, dar vei
ptea nţelege acţne şi reacţle cop t lt ai bne
dac vei ncerca s te dentfic c eoţle sae Adu-ţi ante de
propra copire xst ari şanse ca ş tu s f fost n copil
teperaental!
Î ncearc s-ţ aduci ante de câteva din eoţe tae
puternice ş de odul n care e-a fct faţ F coentarii de
genul: "Cred c eşti ândr de tne c ai ternat acel pue
sau "Sunt sigur c eşt deagt pentru c prietenul tu n se
poatetajuca
tema estecugata
tineşntedp-a
poţi juca asa acu
sta,pe
sacopu
"Credter
c eşt fericit c

4 Evtă armaţle de tp " tu

De ulte ori, propoţile ncep cu un atac a persoana
celulalt "Tu nciodat nu strâng dup tine "T n te
gândeşti decât a tne Afraţie care ncep cu e snt
ult ai cofortable. le expri sententele tae fr a-l
acua pe copiul t u  Î ţi ain teş ti de fora eo ţior? Î ncepe
conve rsaţa c u sit    ş ap o ntr eab-ţi copill cu se
si te şi el a rândul lui 
Chiar a ga ve decâ t afir aţie de tip tu s nt cel e absolute
de tip "t u  T niciodat   sau "T întotdeauna  .  ţ vor crea
probl ee de iec are dat 
5  Dă dovadă d e respect
Î ncearc s reacţonei a gesture cop tu aşa c ai
reacţiona la ce le ae un i pret en adt Asclt la fel de mul t pe
cât vorbeşt Ţine inte faptu c, n general, copiii se plâng tot
tipul  ai aes da c s nt re actvi sa sens bili D copili
t posibilitate a s-ş exprme deschis nelţrile Uneor, tot
ce doreşte copi t este s fe ş e ascultat ş nţees
  TRELE STRGĂT
6 F exb l
Flexibiaea şi creaviaea sun necesare, ai ales când
copiul  u aj unge la âr sa adolescenţei Cau ocazii de a sa de
vorb cu copiul u  de exeplu, în dru spre den is sau spre
cas, dup anrenaenu de foba sau dup ecţia de bae
Tipul câ conduci aşina ese o ocazie excelen de a sa de
vorb cu copii i!
7 Fă un pas înapo ş pete că popul tău copl este al alt cu va.
Da, penru un oen, pref-e c propriul u iu sau
propria a fiic ese copilul prieenei ae cee ai bune ces
ucru e va ajua s-ţi vezi copilu înro nou luin De ue
ori sune ai înţelegori cu copii acuiva decâ cu ai noşri
8  Evtă reacţle stereotpe
se uşor s îi rspunzi unui copil eperaenal prinro
sereoipie  Probea es e c acese reacţii iediae s un aproa pe
înodeauna ineficiene Cred c în niciun caz nu vrei s ii
asena cu un puonier care d ordine aces od de a e
rapora a copii pur şi sipu nu funcţioneaz! a în considerare
ur oar ele siu aţii în car e a pare o rea cţie sereo ip  şi
variana ai bun d e rsp uns :

Situaţia: Copiu u nu vrea s se ridice din pa

diineaţa
Reacţe steeotpă: "Scoale din pa, leneşule! se
ulia da c ând e ai srig!
Spu ne în schmb: "Bun diineaţa se ora 7 Ce ar
rebui s faci la ora asa 

Situaţia: Copilu u nu vrea s-şi îndepineasc

îndaoririle casnice
Reacţe stereotpă "Când ai de gând s înveţi cu s
fii ai responsabil?
Spune în schmb "Nu pue ua cina pân nu e
pus asa
 Siaţia

" u mă asc u  ţI
Copiu tu se bate cu ratee sau sora ui
73
Reacţa stereotpă "De câte ori trebuie sţi amintesc
s nu te baţi?  trebui s  iubiţi şi s iţi amabi unu
cu ceat!
Spune în schmb Aveţi nevoie de ajutor sau 
"
puteţ rezova singuri probemee?
9 Înţelege că nu orce moment este propce pentru a purta o dscuţe.
ndierent cât de integent ai  sau ce aptitudini gozave de
comunicare ai avea, copiu tu se va închide în e uneori şi va 
necomunicativ O parte important a comunicrii este
înţeegerea aptuui c uneoi trebuie s te dai înapoi şi si aşi
copuui spaţiu s respire
Ateori, copiu tu va vorbi (poate oarte tare) şi tu va tebui
"
s-i spui: "a o pauz Nu te poţi înţeege cu un copi care a
trecut
car s de imita emoţiona
manipueze norma
situaţia Vei ajungesau
s care încearc
ţii singur în mod
o preegere
îndeungat Î n asem ene a momente, ce mai indicat ucru este s
iei o pauz şi s abordez i probema mai târziu câ nd toat umea
se poate apropia de ea întrun mod mai constuct v
0 F gata săţ cer ertare când a greşt
Dac nu teai ntâni t înc cu aceas t situa ţie, ai încre dere în
noi vor exista momente în care copiii te vor scoate din srite
Vei spune ucruri pe care mai târziu e vei regeta Când se
întâmp acest enomen, ii gata s-ţi cer iertare Psihoogu
Donad Soat airm în cartea sa, Dangers o Growng p n a
Chrstan Home

Chr dc ete dernnt § chr ennt 

recuno§te c nu e rpun l tote ntrerle §
chr dc nu unt tote coportentele notre
conecente § nu tote expr conngerle notre to
e de c§tgt dc ne ocup  cu treue de
cet prole Cop no§t §tu orcu cre ete
derul cu prre l no  n loc - prd repectul
pentru no ne or repect §  ult tunc cnd o
recuno§te c nu control tote lucrurle
74  TREE STRGĂT
ecunoere neunsuror nosre  u pe cop s
prcep c v nu ese nodeun perec  r
proee ces e d ere de - ccep propre
rânr  senene3

Micul păianjen
Nu a fos nişe prinţi perfecţi  înrebaţi nuai pe cei rei
bieţi ai noş r  şi presupun e c nc i voi nu suneţi se în
regu s recuno aşe aces ucru  Chiar dac a ucra din gr eu
penru a counica cu bie ţi noşri înrun od poziiv, din c ând
în când cdea în capcana a o feu de şaboane negaive şi o
ddea în bar, ai aes cu ce ai neasâpra dinre bieţi
noşri, care reacţiona ca un pianjen
A urri vreoda ce face un pianjen când îl angi? Fie

fuge repede,
proecor şafiereacţiona
îşi adunfiulpicioarele şi foreaz unii
nosru! (Bineînţees, un ic ghe
pianjeni
ai dificii vor încerc a s- aace pe d uş anul or, indiferen câ
de are ar fi în coparaţie cu ei) 
eacţioneaz şi copiu u la fel când ese "înghion? Se
îbufneaz copilu u în rs de cinci ani? Se rerage
eoţional copiu u ajuns a adoescenţ? Se închide în sine,
chiar şi aunci când ghionul a fos neinenţiona sau când nu
credeai c î va rni?
Haideţi s recunoaşe deschis c nu vo acţiona
înodeauna corec Nu vo lua înodeauna cea ai indica
sur Şi uneori, copii noşi eperaena vor fi aâ de
frusraţi, încâ l e vor d a acriile în pul unui conic Nu aâ
penru c îşi închipuie c noi a geşi, ci deoarece consider c
nu a aborda aşa cu rebuie conflicu Î n aceas siuaţie,
rebuie s ne cere ierare Trebuie s odel în viaţa
copilului coporaenu pe care dori s- vede a el Şi
când vede c odrasa noas se rerage, rebuie s u
iniţiava de a o ajua s vorbeasc despre senenele sale
rnie Trebuie s fi înodeauna dispuşi s face priul pas
prin a ne ce re ierare
feseni 429-32 ese un pasaj din Scripur  care ne învaţ cu
 

" u mă ascu 1 ţI 
 eacţion când ave dea face cu eacţiie eoţionae
7
putenice ae copiio Apotou Pave a ci:

un unt strat să nu  asă dn gură;  unul

bun pentru zdre, după um este nevoe, a să dea har
elor e-l aud ă nu întrstaţ pe Duhul fnt al lu
Dumnezeu, prn
răsumpărăr areamărăune,
re aţ fost peetluţ pentruore
ore uţme, zua
mne, ore strgare ore levetre ş ore fel de răuate
să pară dn mjloul vostru Dmpotr ţ bun un u
alţ mloş ş ertaţ un pe alţ um va ertat ş
Dumnezeu pe vo în Crstos

Un at veet bun din Sciptu ete ce din Povebe 
cae ne pune c "Un pun bând potoeşte ânia da o
vob ap aţâţ ânia Când counic cu copiii noştri
tepeaenta tebuie  e vobi cu bândeţe (Da ete
poibi   bând şi fe în aceaşi tip! ) Bândeţea noa t ia
putea încuaja pe copii  e dechid şi -şi coat a uin
adeatee eoţ

 nou ă vi zită făcu tă vulcanului

V aintiţi de "vucanu de a începutu capitouui cae nu
ae cu ce e îbca în pia i de şcoa? Dac ete voba de
fiica a, cu ai putea  apci pincipiie de cae a dicutat în
acet capito?
Î n piu ând ainteşte-ţi c nu tebuie  eacţion ei a tot
ce pune copiu tu Dac-i pui "Caeate! Nu e ae
ucu ata nu- va ajuta deoc Î n chib ecunoaşte-i
entientee şi aat-i c eşti peocupat de pobe chia dac
nu o vei eova în ocu u  A putea -i pui "Nu i-a p cea
niic ai ut decât  gec nişte haine tnet pentu tine
cae -i ae pe toţi cu gua ccat da te încuaje  e geşti
tu ingu! Apoi ai putea ad uga : "Ştiu c  acet ucu ete foate
ipotant pentu tine şi ai ştiu c poţi  eovi aceat
pobe
  TRELE STRGĂT
Ce va aui fiica ta din acest esaj? "Maa crede c sunt
copetent  Crede c pot s  descurc Cred c în tr-ad e r pot
s  descurc

P�i spre  viitr m i b

Pentru a-ţi îbuntţi counicarea cu copiu tu
teperaenta e nevoie s gsiţi oente pentru a sta de
vorb!
 enţionat deja intervau de tip în care conduci
aşina ducându a diferite antrenaente sau ecţii.
Moentee în care te af a buctrie sunt, de aseenea foarte
bune (Bieţii noştri erau adesea adeeniţi a discuţii de o
farurie cu prjituri pr oas pt scoase din cu ptor) Şi de ce s nu-ţi
duci biatu sau fata a McDonad s pentru un hamburger şi un

doi? Fiisau
mlkshake
în s panific
creav şi vei agsi
ţi ate oente
ocaiie speciae
perfecte petrecute
pentru a sta dedoar
vorb între pat ru ochi cu copiu tu .
a t câte va idei care s te aj ute s counici cu copu  tu 

 Sc ri e bil e el e
ni buni, eu ( Ca udi a) obişnuia s as câte un esaj scris în
ghiodanu b ieţior ei aturi de prânu  or Era o od ata te
de a-i sprijini şi de a e arta c  gândesc a ei
Scrie ici bieţee care te pot ajuta s treci de "druurie cu


deniveIri at câteva exepe


"Te rog s  atârni a oc dup ce ai foosit Î ţi
uţuesc Prosopu tu
"  nevoi e disperat de o piba re! Câinee tu 


"Prjitureee astea agice o da t âncate te vor a juta
sţi faci ordine în caer!
"tenţie: Sunt o bob uan gata s expodee
Nu  aborda în urtoaree ece inute (cest
bieţe era agţat de rochia unei anuite ae
frustrate!)
 
 u mă ascu 1 ţI
 ucai jocul "Denumeşte emo ia
77

den tificaţi p e rând diferite expre sii faciae  xpri o eoţie

i a s pe copiu tu s o des crie fie ca pe o expresie
ânioas', fie ca pe un a "feric it  Apoi di oca ia copiuui tu
s exprie o eoţie, iar tu s fii ce sau cea care ghicete despre
ce e orba V puteţi, de aseenea, uita i prin reiste îpreun
pentru a identifica senentee oaenior pe care-i edeţi în
iagni

 Vorbeş te, dar nu sâcâi

Î n urtoaree doueci i patru de ore, încearc s orbeti
fr s sâcâi Care este diferenţa? Dup cu spune unu dintre
bieţii notri, orbeti atunci când discuţ cu copiu tu, dar nu
rei niic de a e  nu ai niciun p an ascuns  Sâcâia este atunci
când orbeti pentru a- deterina pe copi s fac cea ip
de o i, încearc s eiţi sâcâiaa, anipuarea (indiferen cât de
subti crei c eti) sau sfaturie Nu a fi uor!

 Juca i " Sp unem i despre JJ

Uit-te în ur când erai de rsta fiuui sau fiicei tae.
Spunei copiuui tu despre un eenient sau o situaţie din
copiria ta care


a fost distract
a fos jena n penru ine
a fost difici penru ine
tea fcut s te siţi ândru de tine

Copiii or fi uiiţi s afe c i tu îţi suprai aa, te uptai

cu pornirie tae sau aeai oente jenante

 Adoptă o păpuşă a f ami lie i

Dac ai un copi ai ic, gândete-e c ar  bine  aeţi o
ppu a faiiei Ppuie sunt exceente pentu copiii tiii,
  TREE STRGĂ
încpţnaţi sa care pr şi sipl n vor s conice ste de
lte ori ai şor pentr ei s se exprie printr-o ppş dect
s-ţi spn lcrrile f aţ în fa ţ
lege dintr-o ga larg de ppşi drgţe pe care le poţi
gsi la agazin sa confecţioneaz propria ta ppş dintr-o
nş veche de cac ic, dintr- n cior ap sa dintr-n sac 
Pentr a por ni discţiile din tre cop il şi noa li pp ş, pne
în gra ppşii începtri de propoziţie pe care copill s le


contine, de genl


Dac ar fi si p n trei dori nţe, i-aş dori  
Cei place cel ai lt la faia ea este  


Cnd voi creşte are, i-ar plcea s fi 
Dac aş f i prin te, aş 
Ce-i plac e cel ai lt la ine este c .

 nsti tuie reg ula d e com unica re a săptă mân ii

Pne accentl pe o bn conicare în snl failei prin
dezvoltarea proprili Cod de egli de Conicare al
Failiei Scrie reglile pe bcţele de hrtie şi pnele întrn
borcan Întro zi stabilt din fiecare spt n, extrageţi reg la


sptnii at cteva exeple testate de faia noastr:

Pria sptn: Nu ă arma de tp " tu   doar de tp

" eu În pria sptn în care a încercat s
apc aceast regl de conicare, a existat o
gad de propoziţii rase neterinate în casa
noastr  Dar ai pţin ceart Ne trezea c  începe


s spn e Mi- ar plc ea s d ci gnoi l în loc de T 
n d ci nicioda t gno il !
Sptna a doa F  atent l a schmbăr le emoţonale ale
ecărua Dac copill t este ic, ai ptea s foloseşti
harta eoţional despre care a vorbit ai devree
c clorile care reprezint dif eritele str e oţionale 


Sptna a treia Exprmă sent mentele dar  gata săI
ascul ş pe celălalt ceast regl ne-a ajtat failia s
 
  u mă au 1 ţI 79


aduc probeele reae a suprafaţ şi s le atace pe
acestea în oc s ne atac unii pe aţii
Sptâna a patra: Sune lucruri ozitive Î n fiecare zi
un ebru a faiiei trebuie s spun cel puţin un
ucru drguţ despre fiecare dintre celaţi embri ai
famiiei

 Oferă prem iile pen tru "Un bun ascul tător

În fiecare sptân arat cât de ult preţuieş capacitatea
de a ascuta în faiia ta dândui persoanei care a exempificat
ce ai bine aceast capacitate un pre iu  poate un ed aion
pe care s fie gravat textu din acov 9 "Orice o s fie
grabnic la ascutare încet la vorbire zbavnic a mânie. Sau
ofer prei i persoanei care "s-a schiba t cel mai u lt în bine

 Organizează un concurs de memorare a Scri pturii î n fam ilie

Fiecare ebru a failiei trebuie s emoreze textu din
feseni 429-32 splteşte- pe priul care învaţ textul pe de
rost D o alt recompens când observi c textu este şi aplicat

Îcepe stăzi
Aptitudinie bune de counicare şi ascultare nu vin în mod
natura sa u uşor  nici în cazu aduţilor  ci al copiior  Mai
degrab se dezvolt încet în tip Pe sur ce începem s
devenim receptivi la eoţiie copiilor noştri şi si ascut cu
aderat pute  s le identific nevoie ai bine şi s-i aj ut
s fac faţ aceor eoţii şi frântri personae Deschide
canaee pentru acea counicare care întreşte şi îmbogţeşte
reaţia noastr Copiii teperaentai au nevoie de prinţi care
s e aud st rigtul  "Asc ut !   şi care s rspund la aces t
strigt c u copasiune bândeţe  înţeegere şi drag oste  Şi tu poţi
fi un asee nea printe începând chiar de astzi
 Al le sgă

"Vreau să c ş c

eu!"
C îsm,  
"Învaţă-mă să pz H
o s ajung înainea ta la caculaor, sig Preson, în rs
P de op ani, la fraele u i cu doi ani a i ic, Na e
 Nu, nu poţ i! se rândul eu , rspund e Nae
 Nu es e, srig Preson
 Ba da, ţ ip Nae
Nae s-a repezi spre scaunu înal de la caculaor, afla în
caera de zi, şi a a reuşi s se caţere pe e înainea fraeui lui,
dar Preson nu avea de gând s renunţe a lup Când a zu
c Nae nu vrea s se cineasc, eroeu su eoţional a
urca aât
loveasc de sus,
 obila încâ
di n cas ercurul a ţâşni afar A începu s
şi s srige:
 Mai, Nae nu are dre pae se rându l eu s  joc la
copuer
Maa ui Preson la inercepat înaine ca s se înâple un
dezasru Cu ca, ea l-a asigurat c îi va veni şi lui rându,
folosind un cronoeru penru a sura tpul câ foloseşe
fiecare calculaorul Î ns pe scaa teroerului ui Preson
ercurul indica "dincolo de raţiune, aşa c niciun coprois
nu- ulţ uea 
 Vreau s e duci în caer a a şi s  e in işeşi, i-a sp us a a
lui cu bl ândeţe 
 A PTRUE STRGĂT

Pe cân d ei coborî scrie ,  fi dej  rându  tu   co pu ter

Î n oc s se îndrepte spre scri, Preston  început s ţipe şi s
erg pst prin buctrie pân în încpere unde se u
rufee u te de  spt Uş s-  trântit în ur ui, i r   ui
î pute  ui cu trâ nte, oe şi în torce cu su su în jos coşurie
cu rufe şi cutiie Când gootu s- redus, e  deschis uş şi
 ut pe Preston stând pe usctoru de rufe cu picioree
târnân d într-o prte, psâ nd cu c câie e pe uş de   şin
Cre  fost recţi cestei e rbdtore? t ce ne-
spus  "Se ede  c Pres ton er pe ce s str ice uş de  şin
şi  î ncerct s-i spun şi ui st   de d t st pe un ton i
ridict   recţiont în odu ui tipic pentru ceste situţii
ui ps!»
Î n ce oent, er pe ce s-i ies şi eu din ire 
spus s se de jos de pe usctor şi, pentru c înţ din ce în ce
i te îndespre
expode cest fece, i-
nue î jut
distrs tenţi s pe
se ntu
ceze
câtecând
inut e
pentru -i rt cu  trebui s se potriesc uş de 
usctoru de rufe şi cu nu se i potrie cu cest ucu
i- oferit su icie nt tip pent ru  se c  fr s  i fc şi te
pgube şi s-ş i ştepte r ând u  copute r
Chir dc nu st înţeeg eu printro cooperre rţesc,
consider c ce st incident  fost o ic ic torie, de orece Presto n
s- ct suicient de ut, încât s nu  i oesc su s
nu i strige: e usc!» Şi în cee din ur, e şi te u
început s-ş i ştepte fiec re rându  coput er
cu, de fiecre d t când pun rufe  us ct, îi duc  inte
cât de greu este s-I fc pe copiu eu ce diici s coopereze
De fpt, trebuie s sprijin uş usctoruui de perete cu cod
ptu fuui d e şter s prfu  pent ru  o ţin e suicient de dre pt,
încât usctoru s pot func ţion
Şi, dup cu or susţine şi pinţii tor copii
teper e nt şi difici, po este ui Pes ton n u este un
neobişnuit Uneori, cooperre în cs cere ut unc şi
perseerenţ,  fe c foosire ceei uşi de  usctoru din
spto rie Copiii încpţ ânţi dore sc, de obicei, c ucrurie s se
deree ş c u or ei  şi d c nu obţin cee ce or, pe !
" Veau să fac aşa cu doresc eu!"
De un asee nea incident a avut part e ş i aa ui ie, ca re
a fost de acord s aj ute a upa de preşcoari a fi icei ei, n rst
de patru ani Gândind-se c ar fi o odatte bun de a o
nţa pe fiica ei s îpart ce are şi cu aţii, aa a ads na
din crţie ei a grup pentru a o foosi ca introdcere a o ecţie
Dar când a scos cartea pentru a o arta copiior, ie a strigat:
 ste ca tea ea, o vre au napoi iediat!
 e, a spus a a ei cu ca, tr ebuie s îp arţi cartea ta şi
cu restu upei
e nu a sps niic Pur şi sipu a aergat în faţ şi a
uşcato atât de tare de braţ pe aa ei şocat, ncât a fcuto
s ţipe de duree!
Copii i teperaen tai ca Preston ş i ie întâp in dificutţi
când este voba s-şi ajustee propiie dorinţe a nevoie au
dorinţee ceo din ju i iubesc provocrie şi ursc
utiatuu
o î n schibieexpresia
Cunt preferatneste
or coopeae face"Vreau
pate din
s vocabuaru
fac aşa cu
doesc eu! Dorinţa aceasta a or de independenţ apare de
u te ori de ipuri u  ca în ca u ui uc y, în vst d e şase
uni, care insista s se hneasc singur inguia ea a ei şi
nuai a ei, şi vai de a dac încerca s io ia!
ţi copii aşteapt sşi deonstree independenţa de tip
"as s fac aşa cu vreau eu atunci când pinţii încep
upta cunoscut sub denuirea de "obişnuirea a o iţ   Deja de
a încept, este foate ca r cine este în contro, şi persoana ace asta
nu este aa sau tata Orice printe care a tecut pin aceast
btie ştie totuşi c aceasta este doar o upt ino în
coparaţie cu ceeate pe care e ai are de dus un pinte
Cooperaea n se obţine cu şurinţ Dar t îpreun cu
copiu tu neastâprat pteţi s ieşiţi aândoi învingtori,
dac îţi faci tip pentru a nţeege provocrie care  stau n
faţ

Îţele ere cestr prvcări

g
Datorit firii or psite de fexibitate, copiii t eperaentai,
dificii, duc de ute ori ips de capacitatea de a negocia şi a
 AL PRULE SRGĂ

face copoisui, capacitate pe cae o au unii copii ai coope

anţi i au de obicei o gândie de tip totu-sau-niic şi pecep
copoisu c pe o nfângee eguie şi ceinţee cae nu epe
zint o pobe pentu copiii ai coopeanţi sunt ca şi benzina
pe foc n cazu copiio ai neastâpaţi Unii copii devin aşa
de peocupaţi de o anuit idee, de un scop sau de o doinţ 
ca şi Peston de co pute sau ie de catea ei  ncât pa s
piad oice abilitate aţiona de a tece a un pan atenativ
Î n calitate de pinţi, noi tebuie s nţeege c aceşti copii
tepeaentali sunt constuiţi atfe decât copiii ai doi i
nu nce ac s ne scoa t pe noi din si te  pu şi sip u au o
pespecti difeit asupa vieţii şi o ae nevoie de aşi ua
popia cae Sujba noast este de a face tot ce se poate, cu
ajutou ui Dunezeu, pentu ai ceşte şi a-i foa ca tine
cae iau n consideae nevoie atoa şi fac faţ cu atuitate
dezagii i şi scopuio ieazabie

Dezvoltarea spiritului de echipă

Î n cee din u, factou deteminant n ce piveşte
disponibilitatea copo noşti de a ascuta şi a coopea cu noi şi
cu aţi este eaţia pe cae o dezvot cu ei Studiie aat c
dociit atea a copii vaiaz  n funcţie de cât de bine se apotea z
pinţii a copiii o  şi cât de consecvent se aplic discipina  Noi
şti din expeienţ c este difici s te epotezi a popiu copi
 chia dac  doreşti s stab ieşti o egtu cu e  atunci când
cizee de isteie vin unee dup atee
Şi ai şti c este geu s fii consecvent n discipnae când
eşti epuizat zi dup zi de efuzu copiuui de a coopea chia şi
n cee ai mici aspecte
ste oae de iae c aceşti copii ai dificili şi ai puţin
coopeanţi şi fac uneoi ipesia c noi  i conside d uşani?
deu e ste c u n cop i tepe aenta ae o nevo ie inten s de
a şti c , de fapt, aa şi tata sun t de pa tea  o  ci i ubi, i
accept şi cede n ei i au nevoie s ştie c sunte 00
atu d e ei şi-i conside nşte indii un şi spea, chia dac
nu sunte ntotdeauna 00 de acod cu copotaentu o
" Veau să fac aşa cu doresc eu!"
Cum să n tcpez ustrre coplu lu tău

Kala, î  âs de pau ani, nu se compoa fumos în

magazine no dupamiaz, înr-o manie ipic, plângea
dup o bomboan afla pe un af din apopiee, în imp ce
mama ei se a fla la ca sa d e maca, pl ind cumpuile
 Veau b omboan a, a sr iga Kala din locul unde se afla în
cucio
 Nu, Kala, n u as zi, a  spun s mama e i  momen în cae
Kala a apuca mâna mamei ei şi a muşcao aâ de ae, încâ a
începu si cug sânge efuzând s cedeze, mama ei a psi
magazinul cu o mân sângeând şi cu fiica ei ţipând
Bineînţeles, mam a lui Kala avea depae s- efuze ceeea
feiţei Prinţii nu ebuie s cedeze în faţa fiecei ceei a
copiilo doa penu a le aa c fac pae din aceeaşi echip!
Îns un membu
ntcpeze ust rărleadul
membşiului
înţelep al echipei
mai ân plin devaempeame
înceca sn 
şi s evie s duc lupe cae nu sun necesae
oss Gee ne, în c aea sa The Explosve Chld A N Approach
or Understandng nd Prentng Esly Frustrted nd " Chronclly
nexble Chldren, idenific cinci caac eisci ale p inţilo cae
au înţa de ce anume ese nevoie penu a dezvola spiiul de
echip
aideţi s ne uim la fiecae di ne acesea şi s v ede m cum
se aplic în siuaţa Kal ei :

 Părnţ mnestă sprt de echpă tunc când înţeleg bn

dcultăţle unce le coplul lor Pinţii ebuie s fie
conşienţi de faco specifici cae alimeneaz lipsa de
flexibiliae sau ieşiile explozive ale copilului Mama feţei a
înţeles c, deşi compoamenul ei nu ese accepabil, el ese
pedicbil.

2 Părnţ mnestă sprt de echpă tunc când încercă să dentce

 dn nte  stuţ specce cre de obce s unt problema tce pentr 
cop lor Mulţi pinţi conside c  le ese de folos s ţin un
junal infomal cu cizele copiilo lo pe pacusul a câova
86 AL PRL SR GĂ
sptâni pentru  pute începe s recunosc tipru şi s
e pot  ntic ip coportent u în viito r M ui Ky 
ştiut ininte c fiic ei întâpin ificutţi tunci cân
ergeu  gin  fi putut s preîntâpine cerere ei
fie trecân re pe e e ce  on i n gin, fie vert iâ n- o
pe fiic ei c nu v ve prte e un trtent speci e
ces t  t, su  uân iniţi tiv e i cupr o bo bon
s u o pung e biscui ţi în for  e  nie
O cunoştinţ e nostr  stbiit un siste de
recopense şi i- spus copiuui ei teperent: "Când
erge  gin, u or cee ce se f pe st. M
poţi jut s eg jeeu şi trtee Dr te rog s nu-i ce
niic în pus Dc fci st, vei piere un punct Dc
cooperei, cân erge cs vei câştig un punct
Foosin cee şi tehnic î ninte e  erge  bis eic,   
su
situîn orice
ţii je tşi oc
nnte potenţi
ute upte pericuos, e  evitt ute
Sftu ei pentru ceiţi prinţi este: "Stbieşte f  rte cr
reguie îninte de  intr  chir dc  ei spus şi sptân
trecut!

3 Părnţ manestă sprt de echpă atunc când ctesc semnalele de

avertizare ale coplor lor ş acţonează rapd or de câte or aceste
semnale s unt prezente Ce sene  pierdut din veere 
ui Ky? Îninte de  intr în gin, Ky  dorit în
scuneu ei e şin şi er ârâit tunci cân  ei 
treito şi  pus-o în crucior r obosit şi ofturos înc
ininte  e  intr în g in  îns  ei er pre hot
rât sşi fc cu prt urie pentru  observ cest ucru 

4 Părnţ manestă sprt de echpă atunc când înţeleg că pot

almenta lpsa de exbltate a coplor lor ş crzele explozve
M ui Ky  înţees pre târiu c  pus-o pe  c ei îno
situţie riscnt prin pnificre cuprturior în
propiere orei ei e son De seene,  ientt cri,
ignorân câtev încercri i oerte e fetiţei ei de i
câştig tenţi, în tip ce e se gbe spre cs e rct
"Vreau să f  cu doresc eu!"
. Părnţ manestă sprt de echpă atunc când au în consderare
atât proprle lor dornţe cât ş abltăţle coplor lor Uneori,
prinţii î pregtesc pe copii pentr n eşec atnci când
aştea pt de la ei o atritate şi o flexibilitate pe care nu o au 
Dac aa ei ar i coparat iportanţa cprturilor c
ceea c e ştia despre teperae ntl feti ţei, poate c ar  i ales o
cale  lt ai convenabil pentr "echip  De exepl, ar i
putut prograa cuprtrile diineaţa, când Kala era de
obicei fericit şi zâbitoare Sa ar fi putut angaja o feeie
care s aib g rij de Kala (sa s aştepte pe soţul ei s vin
acas), pentr a ptea erge singr la cprtri
Î n general, aa li Kala n prea a dat dovezi ale
spiritul ei de echip în acea zi la agazin , iar rez ltat l a fost
scena care a r at Dar în cazl t? Î ţi anieşti spiritl de
echip atunci când este vorba de relaţia cu copill tu
teperaental? a care din cele cinci caracteristici ai ai de
lcrat?

Ocpăte de prezet
Snte siguri c indierent de rsta copilli tu, ai învţat
deja c al deterina s coopereze este una dintre cele ai
diicile, rstrante şi consatoare de tip (ca s nu ai
adug şi consuatoare de eoţii) sarcini ale ni printe
T
Dup  cu ob serv dr Berr Brazelton
The Essental Reerence, copor taentl în cartea sa , esTouchponts
provocator te natral
în cazul copiil or; e ste o dalitate a prin care se t esteaz pe ei şi îi
testeaz pe prinţi Dar neori se pare c prinţii sunt cei care
sunt testaţi, de apt! Din fericire, Brazelton ofer o serie de
sfatur i c privire l a o dul în care î i pte în craja p e cop s
coopereze Î n cazul prinţilor care a copii teperaentali,
aceste satri snt ai lt decât nişte siple sgestii; ele
salveaz  vieţi

Înainte s apar problea, disct despre lucrrile

 delicate Prezint în od deschis alegerile iplicate şi

odalitatea în care ai do ca fil sa iica ta s se
88 A PTRU STRGĂT
comporte Poart aceste discuţii când copiu tu este


cam ş i sub contro  nu cân d este în mij ocu unei
btii
espect capacitatea copiuui tu de a aege din ceea
ce îi oferi Adapteaz opţiunie în funcţie de rsta
copiuui tu şi de capacitatea ui de autocontro, de
memorie şi de concentrare


xamineaz-ţi propria toeranţ faţ de
comportamentu greşit a copiuui tu şi stabieşte


gesturi care te fac sau nu s reacţionezi în mod
exagerat
Aturte şi tu copiuui în ceea ce doreşti s fac Nu


numai c va avea un mode, dar vei stabii un
sentment a comunicrii într e voi doi 
Î nţeege c pe msur ce creşte presiunea asupra

copiuui tu desa îiface ceva, creşte tu

şi dorinţa ui decare
a


sfida Î ncearc oferi copiuui aternative
au un scop s imiar


Când vrei cu adevra t ca iu sau iica ta s fac ce va, nu
întreba nici odat  "Vrei s  , ci spune  timpu s  
aud-ţi copiu de câte ori reuşeşte s coopereze!

Urmând sugestiie de mai sus, vei reuşi s pstrezi o

comunicare deschis, cinstit cu iu sau cu ica ta şi s eviţi
manipuarea şi uptee pentru putere care au oc uneori când
prinţii vor ca copiii or s fac ceva ce aceştia nu vor. Sub
îndrumarea ta, copiu poate alege s coopereze cu tine şi s se
bucure de recomp ensa primit în urma reaizri  a ceea ce face

Alege-i  grijă bătăliile

Bineînţees, poţi s faci toate aceste ucruri şi s ii totuşi
nevoit s te upţi ca s obţii cooperarea copiuui tu în marea
majoritate a mpuui Uneori, a fi printe pare a fi o serie
nesfârşit de btii dintrun ung rzboi! Vestea bun e ste c nu
orice bte trebuie purtat Haideţi s recunoatem nu vei
câştiga fiecare bte  Şi oricum, nu ai s uicient energie psihic
"Veau să ac aşa cu doresc eu"
De aceea tebui e s-ţ i alegi c  gj btle  c foarte, foar te
lt gij De ce s inti ntr-n conflict c fil sa fiica ta şi s
istrgi orice posibilitate e coopeare in caza uni aspect
care pr şi simpl nu este iportant?
Gâneştete pentru o secun la elaţia cu copill tu Care
snt lucrile majore pentu cae  certaţi? Cae snt cele
inore?
Crezi c şi fiul sau fiica ta a a acelaşi spuns?
Dea lungul anilor, a folosit la seminaiile noastre şi la
upurile PP ou ntebi cheie care s-i ajte pe prinţi s
afle ac este vo rba e un aspect min o sa de unu l ajo  şi
ac meit sau nu s se lupte pentu el:

 s te voba de o poblem moal ? Da c rs puns ul este

a, atunci este ntotdeauna ajor)
2 Ce impotanţ ae in pespectiva etenitţ?
Aceste ou ntrebi po t fi e nepeţuit, mai ales n pe ioa a
n care copiii se ndreapt spre a olescenţ Aspecte ca aleger ea
hainelor, a frizurii sa a coafii, voluul la cae ascult mzica
snt minoe n coparaţie cu aspectele ai seioase ca
ogurile, abzul e alcool, presiunea uplui şi credinţa n
Cistos Un pastor a spus n felul urtor "Dac efectele pot fi
nlturate pin splare sau tiere, nu te ngijora cu privie la
acea poble N vei s-ţi foloseşt toat enea eoţonal
pentr a duce nişte lupte minore; când va aprea o problem
ai ipotant, nu vei avea o eze de enegie suficient e
mare pentu a lua atitudine Dac-ţi vei pune cele do
ntebri   " ste o pr oblem  oal ? şi "Ce i potan ţ ae din
erspectiva eternitţi i?  acest lc te va ajuta s  ţi forezi o
alt prere espre mersul lcuilo Cynthia Urich Tobias
sugereaz n catea sa, You Can t Make Me  Bu t  Can Be
Persuaded, un alt aspect iportant la cae s ne gâni cân
alegem btliile pe care ne propune s le cem: siguranţa
fizic a copilului Ce face o am cân int n maşin c
copill ei n vârst e oi ani? Î l pune n scnelul de aşin
şi-l prine cu centua, binenţeles! ste un lucu autoat Poate
  PTRUE STRGĂT
c e pânge cât îl ţin plmânii, ar în final, mama trebie s
câştige aceast btie e fiecare at Un intre nepoţii noştri
este n biat foarte încpţânat, ar a înţat in proprie
iniţiati c pnerea centrii e sigran ţ este o regl btt  în
cie ste imitor cât e cooperant este cân se rc în maşin
în t ima vreme!
O mam n e- a sps poves tea preşcoar i ei temper amental,
Matt, care încerca tot timp s eschi şa casei or ocia
pe o stra agomerat şi ar fi fost foarte pericos ca Matt s se
aventree sinr afar
Î n repetate rânri, Matt s-a s afar şi a ps mâna pe
canţ, iar mama ia sps e nenmrate ori n şi la
îneprtat e ş cest lcr se întâmpla eja e câteva
sptmân, îns mama era consecvent Î n cele in rm, Matt
şia piert interes şi şia at seama c încercrile i e a o
eschie
Cân snt
esteintile
în joc sigranţa copilli, problema este
înto teana na major  s te o lpt  pe car e tre bie s o ci 
şi nţi poţi permite s pieri

Cum săi creşti pe Abel şi Cain

Cân bieţi noştri era în creştere, o problem major în
familia noastr era rivaltatea intre fraţi De fapt, oice printe
care are oi sa mai mlţi cop are e-a face c aceast provo
care întro msr mai mare sa mai mic Dar probema are
teninţa e a se a mplfica în famiile în care prinţ s nt recs
toriţi şi a copi i n pima cstorie, famil ie c copii ao ptivi şi
familiile c nl sa mai mlţi copii ificili sa temperame ntali
Pri efiniţie, "ivai snt oi sa mai mlţi oameni care se
afl în competiţie pentr aceaşi obiect sa atingerea aceliaşi
scop, e mlte ori manifestân semne e geloie şi antagonism
faţ  e cealt pe parcrs Fraţii pot eveni r iva :

pe msr ce încearc s-şi evote ientitţi


iniviale;
pe m sr ce tre c prin staii confcta le ae evot rii
 
" Vreau să ac aşa cu doresc eu!"


când au pare d e un raaen nedrep sau faoris,
fie acesa real sau doar percep u;


când sun dezagiţi sau frusraţi de unul dinre
prinţi, indiferen de o
dacşi închipuie c rebuie s se lupe penru
dragosea prinţilor şi penru aenţia acesora

Deoarece copiii eperaenali cer ai ul aenţie decâ

copii docii, ese uş or ca u n copil docil sşi închipuie c frael e
su ai dificil şi care ia ai ul din ipul prinţilor ese
prefer aul ac esora.
se la fel d e uş or ca u n copil eperaen al s considere c
fraele sau sora sa ai î nţelegoare  care nu are nici oda
proble e cu aa şi aa  ese cel sau cea pr efera Şi ade rul
ese c prinţii po prefera compotament unui copil, dar
failiile care au
care prinţii au dificulţi
probleeîncua rialiaea înrecne
disng e înre fraţisun
suncopiii
cele lor
în şi
cm se copor aceşia.
ialiaea înre fraţi nu consuie o nouae penru nieni.
 exisa înre p riii fraţi de pe pân  Cain şi bel, saac şi
sael, aco şi sau, de exeplu  şi connu s exise şi aszi
în failiile de pe înreg globul. Dar chiar dac ese uniersal,
nu rebuie s duc la cri, abandon sau înşelare, cu sa
înâpla în cazul celor rei perechi de fraţi din Geneza! Tu poţi
icşora ipacul rialiţii dinre fraţi în failia a! a câţia
paşi pe care si urezi penru a încuraja bunele relaţii înre


copiii i

Evtă compaaea n cop c ceăat  enţiona

aceas afiraţie a lui Jaes Dobson înrun capiol
preceden copararea ese rdcina uuror
suferinţelor. Î l descurajeaz pe copilul ai puţin
prefer a şi pu ne o poar eribil asu pra u erilor celu i
prefera. Nu f asa!


F cn st t c cop tă  ş ast a n nseamn ă să tatez a e
"Nu-i drep!  es e una din cele ai de s auzi e plânge ri
în orice cas cu doi sau ai ulţ copii. Dr Peer
92  PRUE SRGĂ
Godenthal, speciaist n psihooa failiei şi autoul
cţii Beyon Sblng Rvaly afi c, cu cât te
aonizezi a i bine cu balanţa coecttud inii n vieţi le
copiilo ti, cu atât ai ult vei educe sau chia vei
peveni ânia nte aţi ş i conflct ee fail iale 
Întebaea cae se pune este ce nsean coect?
Din oent ce toţi copiii sunt difeiţi din naştee,
coectitudinea nu a tebui intepetat ca tataea
tutuo raţilo la fe, ci ai deab ca tataea o
difeenţiat n funcţie de nevoie lo unice
ste iposib i si tat ezi la fel n toate situaţiile  şi
acest lucu nu face altceva decât si ncuajeze s ţin
scoul şi sşi adune la nesfâşit uniţie pentu cetui
nensenate
Pe su ce ceşteau, cei tei fii ai noşti se
dovedeau
bieţii a iea
noşt tot foate
ai diferiţi De exeplu,
esponsabil cu banii,unul dinte
n tip ce
atul avea dicultţi n adinistaea banio si de
buzuna Ţinând cont de aceste difeenţe, ia dat
fiului nostu ai esponsabil o ai ae libetate n
chetuiea banio si, ia pe celalt iu al nostu la
onit ozat ai ndeapoape pân când a deo nstat
c se poate ocupa de suele pe cae le prea Îi
iubea pe aândoi, da tataentul egalita n acest
caz a i du s la u n dezastu financi a!


Respectă caactestcle cae eenţază pe cop tă
jut-i pe copii s nveţe sşi especte faţii atân
dule nţelegeea şi apecieea e căte tn e a caltţilo
unice ale ecui copil De exeplu, unul dinte copiii
ti este extovet, ia celat intovet? ntovetitul
poate i soc iabil, da a e nevoie de spa ţiul s u pesonal
pentu a se "etage Î n aceaşi tip, extovetitu şi
tage enea din elaţ i şi se plctseşte când este foţat
s stea singu sau linişt. Poţi echiliba neoile lo
conflctua le pn t ataea difeit a fiecui copil  ţi
inte utul subpunct? Poţi oganiza lucuile astfel,
ncât exto vettu s patcipe la jocui pe echipe s au s
" Vreau să ac aşa cu doresc eu!" 93
se înâ lneasc  cu prieenii, de exe plu În acelaşi ip,
rebuie s gseş acivii linişe şi ai relaxante
pentru copilul u inroverti Î n calitate de prine,
sluj ba a es te acee a de a avea ij ca a bii copii s aib
nevoile or unice îplinite
cest aspec ese deosebit de iporan dac se
întâp s fii ca şi noi  s ai nu ai biei sau nuai
fee
Trebuie s acori o atenie specia recunoaşterii
diferenelor dinre copii şi s evii si forei copiii s
inre în acel aşi şab on Î n schib, ajutl pe fiecare s-şi
dezvolte propriile preocupri Dac priul copi este
bun la foba, aşeap-te ca ce dea doilea s o ia întro
direcie diferi (dac nu cuva are şi ai u alent
la fobal!) Prin recunoaşterea uniciii fiecruia dintre
copiii
le vei ti şi prin încurajarea orşi s-şi
vei uree chearea,


creşe auoaprecierea reduce copeiia
între frai.
Rezistă tentaţiei de a ace pe abit ul. Cu excepia siuaiei
în care eşi înr-ader prezent şi poi observa caua
unui confli c nre doi fra i, nu vei ş i niciod a care e ste
"adevraa povese În cea ai are pare din ip,
ce ai bine ese s-i aşi s reove singuri
neînel egele dinre ei
 a ne-a povesi despre o abordare care
funcionea bine în cazul ei. "Ne înreb fiecare
copil de fa cu cellal care ese varianta lui Fiecare
rebuie s ac când cella vorbeşe, deoarece vre  s
învee c exis dou variane ale fiecrei poveşti De
obicei n u interveni dec ât dac cinev a sângerea sau


dac ceva sa rup. De ue ori, sipul fap c se fac
auii aju la niştirea spiritelor
Evită " etichetaea copiilo tăi Niciunu nu vrea s fie
considera un copil "dificil, "puturos sau
"deordona Îns copilu tu dificil nu ese singurul
care poae fi rni de asfel de eichee se o povar
ea s fii şi "copilul cel bun 
94

A PTRE STRGĂT

Nu ignora acuzaiil e de favoritis m Chiar dac consideri c

pânge rie or n  a  nicio baz asc li pân a cap
Uneori copii a nevoie de ajor în idenificarea


senienelor or şi în exe riorizarea lor prin  odaiţi
porivie
Dacă situaţia se încinge prea tare stabileşte o perioadă de
calmare a spiritelor. Când eoţiile sn foare inense
as s reac ceva  p înaine de a disca probl e a


se ai şor s rezovi n conflic când oa lea
care ese ipca e c al  şi oţi r e şesc s  fi e obiecvi
Acceptă faptul că unele lupte între ai sunt inevitabile
Char dac sn le lcrri pe care le poţi face
penr a îbnţi relaţile înre fraţi ade rl ese c
n copil râne o copil iar viaţa are perioadele ei
bne şi rele Dac ai ai l de n singur copil vei

fell pare
avea de lpe
ror înre fraţi
conflcl î Priveşe îns crrile
poae aja pe copîns
înţeeag c sn diferiţi de fraţii şi srorile lor şi c a fi
diferi ese î n regul  C câ ai  l se ciocnes c şi se
cear n i c alţii c aâ ai rafi naţi şi a i nişi ţi vor
deveni! Un prine sa expria în fell ror
"Procesl prin care îi înveţi pe copii c s se
raporeze a fraţii lor ese ringl în care exerseaz
penr a reş i s se înţeleag c alţi când vor fi adl ţi
Cerei li Dneze înţeepcine pe sr ce
reci prin procesl de rafina re ss ţinâ nd  pe fiecare
copil ca pe o finţ nic şi special Şi în zilele în care
ai ipresia c pierzi rzboil dinre fraţi ţie ine
consrieş penr  viior Aceas siaţie ese doar
eporar Cop iii i vor creşe!

Un măr pentru profesor?

Un al aspec considera iporan în failia noasr era
şcoala a fe ca ţi aţi copii eperaenali nl dinre fiii
noşri era foare inconsec ven la înţr Î nr-o zi venea a cas 
c noa no şi zec e iar în roarea c  şa se şi şape  Da c n
" Vreau  fac  cu dor esc eu! 
vedea oivaia din spaee eei, nu o fc ea  Dac e considea
c un pofesor e a nede p, se gândea  De e să-mi pe se de ma teia
lui?
m descopei la o şedin cu pinii c pofesoii fiului
nosu fi e î iub eau , fie î uau  de obicei nu esa veo cae de
ijloc înre acese exee.
a aeriie aceor profesori care î considerau pricepu, ager
a ine şi car o adera provocare, excea. Î ns cu pofesori
care-l consideau un copi pobe efuza s coopereze şi avea
noe ici la aeiile or , idicâ ndu se doa a niveul aşeprio
or sczu e
ceasa a fos o siuaie dificil penu noi Ese una s ucezi
cu un copi cooperan acas, unde deii câ de câ conolul şi cu
ou aa s-i deerini copiu l s coopeeze cân d ese a şco a 
Un pofes or şi în acelaşi ip pine a unui copi  ai difici
a fcu uoaea observae:
Păiţii u pot cotola otele pe cae le iau copiii lo.
Î cele di uă copilul este cel cae decide ce ote ea
să obţiă d acest lucu tot tipul la şcoală Păiţii
sut ustaţi deoaece copiii lo u iau ote ai i
Da eleul ete cel cae deţie cotolul
Îcuajaea copiio petu a da ce au ei i bu este
ipotată ă u tebuie să tece dicolo de acest
puct Di expeieţa e c păite şi educato pot
pue că
ieţile cele aioşti
copiilo i ustăi
pe ce leue  doeiile
e pute di
cotol
Stabili iite petu copiii oşti; ebuie de aseeea
să e pue şi ouă işte liite şi să ecuoşte că
uele lucui tec pu şi siplu dicolo de cotolu
ostu.

Pofesoul a ains un aspec iporan aici Probleee

acad eice ae copiior noşri sun f usane deoaece nu pue
decâ influena  nu şi co nroa  ezuau Şi din oen  ce
copiii noşri dificili şi încpânai ind s aib ai degab
ezulae ai sabe a şcoa, acese pobee se în în juu
o
 A PTRUE STRGĂT
Într-un an, il nostr era convins c o anumit proesoar
avea ceva cu el m înce rcat s-I aju tm s înţeleag c proeso rii
nu sunt perfec ţi  şi ei sunt oame ni şi, prin urmar e, se poart
difeit cu copiii dier ţi, cu personalitţi dierite
-am explicat c ell în car se raporta la acea proesoar
afecta modu în care o percepea Ce putea s ac pentru a o
câştga de partea lui? Cum putea s coopereze mai bine?
Când am zut c lucruile nu sau îmbuntţit prea mult,
nea venit o idee goza: s o invitm pe aceast proesoar l
noi la mas Puteam so cunoaştem mai bine, şi ea putea s ne
cnoasc şi ar i avut ocazia de a se raporta altel la biatul
nostru Î ns stratega noastr nu a ncţionat Sptmâna

"
rmtoare, bia ul nosu s-a plân s c ucrule st au şi m ai prost
la şcoal şi proesoara îl trateaz acum ca şi cm ar i preeratul
e.

aşa Uneori,
cum ai oricât deCu
plnuit. mult ai încerca,
toate acestea,lucrurile nu vorusese
ideea noastr uncţiona
una
bun Obţinerea cooperrii proesorului pentru al ptea
înţeege pe copilul tu temperam ental şi a putea ucra cu e l dc e
de multe ori la o mai mare cooperare din partea copillui la
şcoa Pentr sugestii pe tema comunicrii c proesorl în
legtur  cu comportamentul copilului, citeşte articolul pe care
-am incls a nexa 3: "Cum s supravieţuieşi în rma
şedinţe lor cu prinţi i. 

Cu m s fci d imineţile suportbi le

Uneori, ce mai geu aspect egat de şcoal n cazul prnţilor
este c trebuie si determine pe copii s coopereze dimineţile
Copiii temperamentai în mod deosebit reacţioneaz de obicei
post  a restr icţile de tmp  când c a ieca re dimineaţ s ie o
nou provocare pentr mama şi tata Nu este cazu s trag nişte
linii inlexibie de bt lie ! at povestea unei ma me :
Câd ete oba de u meu Bet, ţ ă u puţ
ma fexbă ş ă-m aeg cu gjă bătăe Dmeţe
oate ut mut ma bue de câd am dec să- a pe
Bet ă măâce ce doeşte a mcu deju, atâta tmp
cât ete amab ş u e ceată cu oa u.
" Ve  c  c doresc eu" 
Mcu dejun n u a ese u n pej de dspu e, a Ben
aa nc desu de snos D nu vo spune
pedauu su c a bu o Co ş a ânca chpsu cu
bânz n aceas dneaţ! Cu sguanţ c nu
epen cu eu dejun pee d  pec a
şcoa de bunvoe ş beţeu de a dasc nea aa c a
avu o  ev bun

Cine spne c icl d ejun ebue s conţn ou cevuş 

sau ceele c lape? Dac eş dispus s i lexbl ş cev
dneţile po  ul ai puţ sesane aâ pen ne câ ş
penu copill u De-a lungul anlo pnţii dn ple
noase PP ne îpşi o seie de ide penu a ce ţ
agiaţie de diineţa. Gândiţi-v s încecaţi n dine
uoaele dei


Lasă  pe cop  să doa rmă în cosume le lor de spor  preferae
Ga! A do zi dineaţa vo  ga îbcaţi pen


şcoal (Bineînţeles n uncţionez în czul hnelo
cae se şioneaz!)
Pregăeşe ha inele d e şcoală ale cop lor î n  imp ce e ocup
de rufele luae de la spăla Pe su ce îpacheez
hainele  da g şosee  len jeie de co p pngli c
cuele blug ş oce lcev ese nevoe pen 
coplea echipaenul Apo îpacheeaz ecae
echipaen sa agaţ oul pe celş eş în
dulapul copill u. Î n spâna especv în
loc s ac scandal c nu ae cu ce s se îbce
copill u poae ace o legee popie în p


ecod. Şi cel ai i poa n asp ec ese c h inele se
vo ş so !
Lasă pe copii ă să e pe rând ajuorul ocal penru
pregărea mculu deun. Ajuoul pen pege
icului dejun aşaz sa cu o sea înne şi
diineaţa scoae din gde lapele cu cu ceeale
unl siopul penu clie sa ale ngedene
necesae pen u icul dejun
  PTRULE STRGĂT
 s le i  periodelor de trziie
Schimbarea nu ese uşoar pentru toat lumea. Dar când pui
la un loc schimbarea, şcoala şi copiii temperamenal, pzea! O
perioad de tranziţie cum este, de exemplu, începuul anului
şcolar, poate fi dificil pentru un copil Dar în cazul copiilor cu
mul personalate, care riesc emoţiile la o inensiae mai
mare de obicei şi se îngrijoreaz  adesea mai mul, poae fi şi mai
dificil
Ce aitudine are fiul sau fiica ta faţ de prima zi de şcoal?
Unii copii aşteapt cu nerbdare începutul anului şcolar, char
dac numai pentru a şi rev ede a prieenii du p lunga vacan ţ de
var  ţii, încep s plâng în prma zi de şcoal cu capul în poa la
mamei, fr s se mai clineasc de acolo. Ne aducem amine ce
traum a fost pentru copilul nostru mai neasâmpra pma z
din clasa înâi Plângea în fiecare dimineaţ, acuzând dureri de
somac şi ne ddea cel puţin o duzi n de move pen ru care a r
rebui s rmân acas în acea zi bia a Crciun sa obinui
îndeaju ns c u şcoala, în câ s mearg fr  s proes eze.
Dac copilul u temperamenal are probleme la şcoal,
întreabt e " exis ta vreo ran ziţie anul ac esa ? Trecerea d e la
grdiniţ la şcoala elementar, de la şcoala elemenar la
gmnaziu şi de la mnaziu la lceu sun fenomene care în mod
eviden le po produce eam copiilor (şi uneo şi pinţilor!.
at câev a ale posibile scenarii ma i dificile 


Copilul u în rs  de cinci ani ocmai a în cepu t anu l
pregtior pentru şcoal, şi are acum un progam mai
lung decât c el de la grdiniţ.
Copilul u de clasa a reia are acum o înţtoare ma


strict dup ce, în anii preceden ţi, a avu un d asc I mai
indulgent
Copilu l tu de clas a a cincea a fost mua înro clas cu
rem accelerat de înţare şi se întreab dac va puea
ţine pasul
dole scenu l tu este singurul bia t din clas car e nu a

 crescut cu 4 cm în impul v erii  sau singurul ca re a

crescut
  99
 Veau să ac aşa cu doresc eu!"
V-aţi mua de cuând şi fiica a adoescen ebuie s
nceap iceu no şcoa nou unde nu ae pieeni

se acesa un an de anziţie penu fama a? F un

cono a anziţei pin acuiea unei ise de schimbi
ecene cae au apu n famiia a şi n viaţa copiuui u 
ncepu cumva s poae ocheai?  descopei c ae o
pobem cu nţau?  ncepu o nou aciviae exaşcoa?
 ncepu o nou acviae spoiv? Schimb ie po fi mici sau
mai aduţi amine copiu u empeamena ese mai
pedispus a emoţii puenice asociae cu schimbaea decâ un
copi mai doci
Cum ţi a juţ fiu sau fiica s  eac pin aceas  schi mbae? Î n
pimu ând f ii gaa s asc uţi  bdae Nu e ua pese picio
ngjoe pin emaci de genu 'O, e fmânţi pea mu'
sugeeaz awence
Univesiaea din New YokBaeşi auou
pofesocţii
de psihoogie a
Who's n Contol?
 Încuajea zi s vobeasc cu in e despe eme ie o
Cau  mod aiţi de ai aa copuu i u c  nţee c  eşi
de paea ui Panific momene n cae s  doa u şi copiu
u  fou de a a scua şi d e a pe ece aces imp specia n doi
nu va demonsa doa c iubeşi ci i va spune: Nu ebuie s
eci singu pn asa Sunem o echip coopeând puem ece
pin oce 

Paşi spre  vii tr mai b

Pe msu c e faceţ paş i spe u n viio mai bun  mai boga n
coopeaea dine ne şi copiu u umoaee acivi
pacice ţi po fi de ajuo:

 Plan ific ă un moment special de î chia re diminea a

ceasa ese o uin cae nea ajua famiia s fac faţ
agaţei de dimineaţ m descopei c seceu cons n a
panifica nişe momene simpe eevane şi fexibie de
devoţiune aeo duau mai mu de cinci minue Î n mod
fOO  PRUE SRGĂ
obişnui, alegea un verse din Biblie în fiecare diineaţ, îl
ciea cu voce are, îl discua pe scur şi apoi ne ruga
îpreun
Dac unul din bieţii noş avea un es în acea zi, era
îno deauna dornic s ne rug penru el ca s se descurce bin e
Dar dac u nul dinre co pii nu dorea s paricipe la o en ul de
rugciune, nu -l forţa; îl ainea pur şi siplu în rugciunile
noasre
O bun odaliae de a alege versee biblice în fiecare
diineaţ ese aceea de a face ros de un se de caronaşe cu
versee de eora sau de un calendar care are câe un verse
penru fiecare zi Sau  pueţi confecţiona propria "cuie cu
versee biblice Fiecare copil rebuie s scrie câeva versee
preferae pe foi de hârie separae, s le îpureasc şi apoi s
le pun în cuie Apoi, alegeţi cu rândul câe un verse penru
al cii înain e de ic ul dejun .
 Î nvaă i principiul " Un singur tr up, ma i multe pări
Î preun  cu în reaga failie, cii ţi  Coineni  2 22 ces
pasaj scoae în evid enţ fapul c Biserica lui Crisos ese fora 
din diferie prţi, fiecare având slbiciunile şi puncele sale ai
specifice. Discu cu copiii i despre diferinţele dine ei şi
despre fapul c acese diferenţe fa c s  copleaţi uni pe a lţii
Discuaţi despre felul în care se încadreaz fiecare individ în
failie se o odaliae excelen de a-i îpiedica pe copii s
cad în capcana coparaţiei.

 Câ şt ig ă bătălia temelor de casă

Când vin e vorba de ee de cas, oţi co piii  şi ai ales cei
eperaen al  au nevoie de ordine ş i disciplin dac vor s
aib succes la şcoal a câeva sraei care s e ajue s le
obţii cooperar ea :


Creeaă o trusă de prmautor pentru teme Penru a nu
lsa niciun lo c penru scuze de genu l: "Nu ia fcu 
"Veau să fc  cu doresc eu" fOf
ea penu c  nu i-a gsi ceionu  "Nu a  avu
hâie Confecţioneaz o cuie de pi ajuo penu
ee
Cup o cuie din caon şi a si pe cop s o
decoeze în exeio cu abţibid ui şi difeie fo e,
ajuânduse de şaboane poi, pune în cuie aeiae
necesae pe nu şcoa, c u a fi hâie, ceioane, ipici,
iniae, foafec şi un dicţiona aţi copiu cu ine a
agazin şi aegeţi aeiaee necesae as- pe


copiu u s ia câ ai ue decizii posibie (de
exepu, ce ac sau cuoae s aeag).
Ae naeaă n lo speal d e fă t tee Dac şi copiii 
sun ca ajoiaea vo s fie o ipu în iezu
evenieneo, ia doioaee o se vo dovedi a fi
inadecvae  O a  a gsi o souţ ie exce en  cea
un
cuieocdedecaon
fcu ee în juu
adposea esei dinnecesae,
aeiaee buciecae
O
eau deja gaa peg ie  şi acea cuie puea i ua
epede de pe as dac ea nevoie s se pun apid
asa. (O cuie de pi ajuo penu ee a sevi
aceaşi scop!) enajnd ocu de fcu ee în
bucie, aa ea înodeauna pezen penu a


spunde a înebi şi penu ai îndena pe copii
s- şi e ine eee .
Înepe n aet pent tee Penu a ţine socoeaa
exac  a eeo  şi penu a evia oice discuţii pe
aceas  e  ia u n caie în cae s no ezi daa a cae
ebuie s fie gaa fiecae e pe cae o pieşe
copiu  (Dac ai  ai u de un copi, ae ge o secţiune
în caie penu fiecae copi sau fooseşe caiee
sepaae!) De aseenea, senaeaz einaea
fiecei ee Copiu u va siţi în-ade c a
eaza ceva când poae bifa acea sacin penu c
ese "gaa.


Cată s ă înetăţeneş t tadţa elo  nspeee  nte pe
 Unii copii v in ac as de a şcoa sp unând zi dup  zi
aceaşi uc u: "Nu a nici o e de fcu!
f02 A PTRUE STRGĂT
Dac acest ucru îţi sun faiiar, încetţeneşte tradiţia ceor
cincispreece inute pe i Dac copiul nu are nicio te de
fcut, încurajea s fac ceva educativ tip de ce puţin
cinci spreece inute, pentru a-l ajuta sşi devolte obiceiu de
a studi a Chia r şi un copi teperaental se v a bucura din când
în când de o caset video educat, de un proga interesant
pe coputer sau de o carte bun

 Programează un moment petrecut împreună cu oa tă fam ilia

Moentele petecute doar în doi (tu şi copilul tu) pot 
foarte foositoare dac copiul tu face cu geu faţ crinţei de 
coopera a fel pot fi şi oentele petrecute cu toat aila 
fapt, puteţi avea în od regulat oente în care s  aduna
toat faia pen tru a preîntâpina riv altţi le dintr ra ţi şi alte
probee între ebrii failiei. Î n tip ce bieţii noştri
creşteau, ne asigura întotdeauna c oentele noastre
sptânale în care ne întânea cu toat failia erau
distractive Ju ca  diferite jocuri, citea sau fcea ale act vtţi
de gup Poate vreţi s faceţi un pule îpreun, s  uitaţi la
o caset video sau s ieşiţi la o îngheţat Posibiltţile sunt
nenurate!

Îcepe aăzi
i înţa pe copiii teperaentai cu s coopree nu este
ceva ce se poate realia peste noapt e Mai deab este nevoie de
un eort su sţinut din pa rte a unor pri nţi crea tivi careşi aleg cu
ij btliile şi caut odalitţi d a îplin nevoile unice ale
fiecrui copil Dac fiu sau fiica ta are problee cu cooperarea,
nu te descuraja cest lucru poate fi înţat. Şi, potrivit lui
Duneeu  Care tea aes cu gri j pentru a fi printee copi lului

tu pentru
aceast o viaţ î ntreag  tu eşti persoana pe rfect pentru
sujb
 Al cincilea rigă

"Nu ă oţi
obliga!/
C îsm,   
"Punemi limite; disciplinează-mă.

am vrea u bomboan a ş o vrea u char acu m a srga aph

M în rs de e an chnundu-se s se rdce în cruc oru
penru c ump rur
 Nu aph ţam spus înane de a n ra în magazn c  n o
s cumprm bomboane asz a spus mama cu cam cum
aşaz-e a ocu u
 Dar vreau bomb oana ş  o vr eau ch ar acu  a ţpa dn nou
ap h  mu ma a re de daa ac eas a  în mp ce încerca dn
nou s se rdce în cr ucor

Ş e Nu
rog aph f r
vorbeşe mabomboane asz
înce c nu suneSa afar
jo s în omenu sa 
Och u aph s-au îngusa ş faţa u s-a înroş în mp ce
s a rdca în cru cor ca u n Gngh s a n
 Vreau bomboa na char acum  a srga e cu o v oce
sfdoare po -a scpa un ţp a cru ecou s-a auz în
înegu magazn
Bneînţees c mama  u sa smţ foare jena De as emenea
s-a smţ înfrân Nu era prma da când aph refuza s o

ascue
magaznîn Dpubc
ac  cenc
va nuprma da când
se schmba fcea
ş as o crz
a câ de sere
de repede şaînc
nu va f  nc u ma
(04 A NE SRGĂ

Crizele de iserie nu sun neobişnuie la copiii înre doi şi

paru ani Dar în cazul copiilor ai dificili sau eperaenal,
acese crze reprezin aproape un coporaen obişnui şi nu
se opres neapra la paru ani În cazul unora dinre copii,
incapaciae a de a face faţ frusrr  anifes a prin audi ni
pline de agesiviae şi pee de genul "Nu  poţi obliga! 
poaeirea
pool dura înca ul
rapid anide(Dac
crzelor iseri doreş ici rucuri
e, vezi abelul de aipenru
jo s )

Relaxeaă-te. Dacă copu tă u este n sgura nţă d n punct de vedere zc,

aşteaptă câteva secnde nante de a reacţona. Acest ucru poate  n
avantau  tău
Nu ceda Ţne nte că ce a  rău ucru pe care  poţ  ace este să  da
copuu ucru după care ţpă Asta nu ace atceva decât să ncurajeze
coportaent respectv p e vtor


Preia controul mediuui în care face crze copiul Îndepărtează- dn
ocu n care a provocat scena char dacă este vorba doar de câţva paş
pentu a arăta că tu eşt contro.
Expică-i co iului că nu poate avea ceea ce îşi doeşte, a oi rămâi tare
pe pozie Deternarea ta va vorb a tare decât cuvntee tae

Nu fi preocu at din cauza oamenilor din jurul tău Majortatea

părnţor trec prn stuaţi aseănătoare. Probab că sunt de partea ta,
ncdecu să te crtce

Porivi docorilor special izaţi în psihol oa c opilului, i parele

de hiperaesiviae şi coporaen difcil po fi înrdcinae
în siseul nervos în dezvolare al copilului nuiţ copi par
s nu-şi poa conrola ipulsurle la fel de ul ca şi alţ copii
de ârsa lor Deoarece siseul lor nervos ese ai puţin
dezvola decâ cel al alor copii, nu po sa linişţ penru ai
ul de câeva inue
enţia lor ese disras cu uşurinţ Şi oda ce încep s se
  mă po obig!"
ate sau să se mânie n se mai pot opri nt impusivi şi a
probeme n a s e concentra asupra unei sarcin i care dure ază mai
mut de câev a minue ( sa secu nde n cazu unor copii foa re
neastâmpăraţi!) r Lawrence Kner obseră că mţi dinre
aceşt copii a fos neasâmpăraţi ncă naine de a ncepe să
eargă n pat abe sa să umbe Ştm că copiu nostr
temperamenta se mporivea pneri centurii de sigranţă a
scăneui de maşină ncă de când sa născut Ori de câe o 
prindeam c centra ncepea să dea din picioare
Tocmai am făc o descriere a copiuui ău? Te simţi şra
afând că după oate probabiăţie fi sa fiica a a sosi n
viaţa a programaţi asfe şi aceasta n ese vina a?
Comportamen mporvior agesiv a copii tă n ese
rezta geşeor ae!
Şi a fe de imporan este şi fapu că nu ese nici din vina

să atribuietă
cpilului  Uneo ri
moivaţi n mijoc micior
răăcioase  cerior
co piipărinţii
mânioşi po
carefi par
entaţ
să
se fi de cis săi baă a cap  ar a f e cm nu ese bi ne să accep 
o fasă vinoţie nu este bine nic să aribui copiior o vnă care
n e aparţine  nţeege fapu că n cida uror proeseor şi
ţipeeor or de gen  mă poţi ob iga!  copiii noşri ne spn
de fapt că doresc nişe imie care şi o discipnă conse cven ă  e
care a u nevoie c disperare penr  a  e adce echbr ş i ordine
n viaţă

Îţele ge prvcarea
n afară de dragoste discipna ese ce dea oiea dar ca
imporanţă in partea pănţor penr copi spnea  Berry
Brazeon un au or şi psihoog renumit n domeni dezvotăi
copiui acă majoritaea părinţior şiu că ese imporant să
stabiească anmie mie pen copi or ntărrea aceor
mite nrn mod consecven şi eficien este na din cee mai
dificie sar cini ae nui părin e  mai a es când ar e u n copi
temperamenta
O mamă dintrn g p PP ne a s pus  Copi me n âr să
de cinci ani ese foare creatv c ând vine vorba de mite  Cân 
fOG AL CNCLE STRGĂT

pun să stea iniştit pe scaun n oc să se aşeze pe scaun se pune

pe os ângă scaun
acă  rog să a se n pace păpuşa surorii ui se duc e şi găseşte
ată păpuşă prin casă acă  rog să stea pe scaunu ui a masă
stă n genunchi sau se ghemuieşte pe scaun  acă  rog să nu se
mai egene a masă  ncepe să bată din pici or
Ce poate face un asemenea părinte? Copiii ncăpăţânaţi şi
neastâmpăraţi ntind de mute ori până a maxim mitee
conceptuui de discipină (ca să nu mai vorbim de răbdarea
noastră) Este foarte important să nţeegem car ce este
discipina  şi ce nu este ea
e mute ori discipnăm prin pedeapsă nsă cee două
noţiuni nu se suprapun Cuntu discipină vine din atinescu
discipuus, care nseamnă ucenic  n esenţă discipinarea
nseamnă învăţare, nu pedepsire copu nostru a părinţior
când
da ceavine vorba deci discipnarea
ce merită de ai ajuta săcopiior nu este
crească mari şi săacea
aibă de a e
succes
n via ţă  să devină a duţi maturi r esponsabi careL o norează
pe umnezeu şi se gândesc a nevoie şi sentimentee ceor din
ur upă cum spune Charie hedd n cartea Letters to Phiip
discip inarea este pregătirea pentru o viaţă tăi tă a un po tenţia
maxim
Cee mai eficiente forme de discipnare iau n considerare
rsta stadiu de dezvotare şi personaitatea copiuui Nu se
potriveşte a toţi aceeaşi măsură ar n cazu copiior diici
discipinarea trebuie să fie adaptată pentru ai ajuta săşi
dezvote au todis cipna şi autoco ntrou  două cai tăţi f oarte
importante care sunt necesare pentru succesu or n viitor
Care sunt cee mai bune modaităţi de a discipna un copi
neastâmpărat ? Cân d băiatu nostru neastâmpăra t creştea ştia pe
ce butoane să apese pentru ca noi să ne ieşim din fire acă ne
certam unu cu atu de obicei e era ce care câştiga  fi putut
să crească şi să aungă un tânăr rebe ar am găsit cheia
discipinării ui reaţia
Odată pe când avea cam treisprezece sau paisprezece ani
i-am spus ce mut ne bucurăm că nu est e un răz vrătit
E a răspuns n cunoştinţă d e cauză  m ntr-adevr tendinţa
" mă po obig!
de a fi răzvrătit Şi totşi ceva anume -a oprit să devină un
rebe ntrigaţi, am trebat ce sfat i-ar da ni prieten care se
gândeşte să s e revote mpotr iva părinţior ui
 aş s pne că es te posibi ca n fe ace sta să obţină ce vr ea
e pe terme n scrt, dar pe termen ng nimeni nu câş tigă, nici e,
nici părinţii ui  nea spus fi no stru, care dintr -o dată a
devenit foarte nţeept Este ca şi cum ai sta pe marginea nei
stânci. Nu sai pentr că ştii care va fi reztat
n anaogia pe care a făct o fi nostru, e spun ea, de fapt, că
preţieşte reaţia c noi mai mt decât orice ar putea câştiga de
pe urma rebenii mpotiva noastră! e pare că de-a ngu
anior de creştere, reaţi a i c noi a motiv at tot mai mut săşi
decine tendinţa spre rebe ne şi să nveţe să se atocontroeze.
Şi dpă cm  pteţi imana, când am azit acest ucr, am
fost motivaţi să ucrăm şi mai mt pentru a menţine o reaţie
pterncă şi sănătoasă
acă copi cneastâmpărat,
tău este e agesiv sa rebe, reaţia
ta c e poate fi singura care face diferenţa n ani care urmează
Noi credem că dezvotarea nei reaţii c fi sau c fiica ta este
prim şi ce mai important pas n stabirea şi n cee din rmă
n obţinerea ad optă rii d e căte copiu tă a miteor acceptabi e
n viaţă

Ocpăte de preet
Cum pot părinţii să stabiească mite, să discipneze şi să
constr iască reaţi i bne c copi  or temp erame nta  toate n
aceaşi timp? ată zece sfati care te pot ajta.
1 . Aratăi respect
Ca părinţi, trebuie să e arătăm respect copiior noştri,
asc tând i, petrecând timp c ei, Iăudându Ie catăţie unice şi
ncurajân dui s ăşi dezvote propriie taente şi preocupări
ar când vine vorba despre a e corecta comportament, ar
trebui să continăm să e arătăm respect iscipnarea ar tr ebui
să aibă n vede re binee cop iior  şi n binee nostr 
Gân deş tete a m od  n care ne corecteaz ă u mneze, Tată
fOg AL CNCE STRĂT

nostru ceresc care este perfect iscipinarea Lui acţionează

întotdeauna spre binee nostru după cum afirmă textu din
vre 20 ar umnezeu ne pedepseşte pentru bine
nostru ca s ne facă părtaşi sfinţeniei Lui copu discipnării
ui umnezeu este acea de a ne ajuta să creştem să ne
dezvotăm şi să ne pregătm penru o dezvota re a m aximum a
potenţiauui nostru iscipnarea p care eo apicăm copiior
noştr ar trebui să aibă aceaşi scop  trbui săi respectăm
suficient de mut pentru ai discipna, and în minte intersu
or Asta înseamnă că nu ar trebui săi pedepsim p copi a
mânie sau din frusare Poat că această dscăcae moţionaă
este bună pentru noi, dar pentru copi poate fi devastatoa
nseamnă, de asemenea, că rbui să atacăm probma şi nu
persoana Există o mae difrenţă între Lance, eşt atât d
nînde mânatic! arăşi ai ă rsat aptee!  şi Oh! a rsat apt
Cum pute m
furat cinci ei să
dincurăţăm mai bine?
poşta mea? s au între
şi Trebuie ania,
să stăm de c ai
de vobă mi
ipssc cinci ei din poşetă  Ştii cumva c e sa întâmpat cu i?
Le arătăm respect atunci când ne facem tmp penu a
discern între un comportament sfidător şi unu copiăsc e
exempu, a ărsat Lance  aptee în m od debrat, a mâni, s au a
ost doar un accident? Le arătăm, de asemenea, respect când
adunăm toate date înaint de ai acuza pe copii Este mama
anieei siguă că fiica ei a uat cei cinci ei? Şi dacă ste, şti ce

anume a determinato să ia acei bani?

2 Alege cu atenţie modu l în cae îţi imp ui au toitatea.
eseori, marea probemă a copiior tempeamenta nu ste
autoitatea ci modu în care aceasta este impusă
Ascutămă pentru că eu sunt părintee tău şi eu am spus
aşa îndeamnă aproape întotdeauna a rebeiune şi sfidare
Copii noşti trebui să afe motivaţia din spatee dirctive or
noastre şi să înţeeagă car care credm noi că ste probema
Uneori, este de ajuto r săi înt rebăm dacă şi ei conside ră c ă exist ă
o probemă Un părinte a spus: acă nu sunt de acord cu
perspectiva ta, poţi să e spui oricând «Mă bucur că team
întrebat cum vezi tu ucrurie in moment ce nu avem aceeaşi
  mă po ob iga!"
prere d-mi voie s-ţi exp ic d e ce cred eu c  reb uie s  facem
ceva cu privire a asa» ac nţeeg moivaţia copiii noşri
devin mu mai di spuşi s se conformez e cerer ior noas re
Uneori puem evia reacţie negaive ae copiior noşri
ransformând nenţeegerie n discuţii consrcive Nui
puem convinge nodeauna c opiniie or sun greşie şi ae
noasre sun corece dar puem s e dm n mode
consecven de conversaţie consruciv de rezovare a
probemeor şi de compromis piudinie de omnicare
despre care am vorbi mai devreme n aceas care po fi de
foos aici  cum ese de exe mpu fo osirea a firma ţiior a
perso ana n âi şi eviarea nr ebrior de p d e ce şi a afirma
ţiior aczaoare
Haideţi s m exempu mamei i Chad a a observa c
fi ei emperamena n rs de op ani Chad s-a enerva şi
fie -a ovi
umee ziefienacare
mpins
cei pe
doipreen ui mpreun
sa juca ce mai bunCând
Taor
a n
confrna pe Chad cu comporamenu ui deranjan e a
ncep s cae scze şi n crând a porni n mic proes
 nţeegând c nive i de frusrare creşea proporţiona cu
vom vocii ei sa horâ s se concenreze asupra uni a
aspec  a disc uţiei or
Cha d nţeeg c e-ai sp ra pe Taor  a reşi s spu n ea
c cam  dar şi e era s pra  când  oveai ş i- mpingeai xis
modaiţi mai bne de a face faţ mâniei decâ s oveşi
Prieenior nu e pace s fie oviţi şi n vor mai rmâne prieeni
cu ine dac i raezi asfe cm ese momen s nveţi
dspre nişe modri mai bne de a face faţ frusri asfe
ncâ pe viior s ai prieeni crora s e pac s sea n preajma
a
ceas mam  şia c nee din cuvi nee ei i nr pe o ureche
şi ies pe aa dar Chad prea s se cameze ca reacţie a
aiudiea şi abordarea ei sau poae a o ceea ce spunea ea
u p aceea ce i doi a p   ana iza probema n r-un mo d mai
raţiona  Prin fapu c sa oc pa de frusrarea u i nro manier
porivi mama i Chad ia oferi un mode penr rezovarea
propriei frsrr pe viior
ffO AL CINCILE STRIGĂT

3 Stablete lmte rezonable

Limitee e dau copiior un sentiment a sigra nţei  e dau o
idee despre ce pot şi ce nu po să facă unde pot şi unde nu po
să mearg ă şi c um ar rebui sau cum nu ar rebu i să se compor
Cop temperamentai pot ncerca să for ţeze acee mite dar
ade ru ese că a u nevo ie de sig ranţă a fe de mu  sau po ae
chiar mai mu  decâ copi doi De asemenea mi tee i au ă
pe copii să nveţe cum să devină responsabii Cu auoru unor
imie rezonabie potrivie c ârsta şi cu auoru privieor
sabi e de părinţi ei sunt ncu raaţi săşi as ume din ce n ce mai
mu respons abiaea pe nru acţiuni e or (Vom vorbi ma m 
despre dezvoarea simţui responsabtăţii nrun capio
uterior)
No am stabiit prop rie regu penru copiii noşr i n mp ce
creşteau n fiecare an pe măsură ce dădeau dovadă de o
capacitate din ce n ce mai mare de a ua decizii responsabie
eam extns miee puţn câe puţin dânduIe to mai muă
ibertae copu nosru era acea de a creşe nişe băieţi care să
poată trăi responsabi când vor  pe cont propriu adică aunci
când vor ermina şcoaa şi vor peca de acasă n genera am
avut succes!
ncă un as pec  ega de m e Nu pu em aş epta de a copi 
noşri să trăiască n miee pe care e sabiim noi dacă proprie
noasre vieţi sunt răie n aşa manieră ncâ nndem adesea
coa rda şi indem să ncăcăm regu Copiii noştr i rebui e să v adă
că răim şi noi respectând nişe mie rezonabie Noi sunem
modee pentru copi noşri indiferent dacă snem conşienţ
sau nu de acest  cru!

4 Exprmă clar ceea ce vre să sp u

Uneori sunem foare buni când ese vorba să e spunem
copior noştri ce nu vre m să facă şi uită m să e sp unem ce vrem
să facă! Nu ar rebui să prespunem că n mod aoma copii
noştri vor ş care sun aşepărie noasre n orice siuaţie Ş
chiar dacă a r ş nişe copii temperamen a sa u ncăpăţânaţi vor
cău a să e eu dez e Da că i spui copiuui ău Nu mai ov i masa

" N mă poţ oiga!" 

te rog s-ar p ea ca e să ncea pă să bată c pici oaree pe podea

pe picior  de a scan s a să-şi ovească fratee care stă ângă e
 fi mai indicat să spi exact ceea ce vrei să nţee agă "Ţineţi
picioaree a oc or şi sai iniştit
5  Foloseşte îtărirea pri mijloace pozitive a comportametului
n oc să-I cerţi ntotdeana pe copi pentr n
comportamen negativ ar trebi să-I compimenezi penr
comportament pozitiv de cât e ori aces cr es te posi bi  de
exemp când şi aminteşe să hrănească pisica să exerseze a
pian de n singr sa să-şi srângă jcăriie cordă o aenţie
deosebiă aceor crri c care fi sa fiica a se pă de obicei
şi ssţine-ţi copi anci când abordează corec acese
probeme
bordarea poziivă poate fi o neaă discipinară foarte
eficientă dpă
creştere in cm
când am descoperit
n când când copiii
fooseam diagrame noştri pentr
şi premii era n
a evidenţia comporamen poziiv m acaiza aceste
stimente pe măsră ce băieţii noştri creştea şi se matriza
ocoanee şi dcirie po t fi o ide e bnă n caz  sim ării
ceor mici dar copi de şcoaă eemenară preferă de me ori
reprezentarea c ajtor nei diagrame a obieciveor
săpămânae Copiii mai n vârstă po face faţă nor obiecive
care se ntind pe o d raă mai ngă

6. Foloseşte discipliarea di partea realităii

Ori de câe ori era posibi i Iăsam pe copii să experimeneze
consecinţee narae ae acţinior or r Kevin Lema şi Randy
Carson aorii cărţii Paret Talk nmesc aces concept
"disci pina rea din par ea reaiă ţii 
Foosirea discipnăr reaităţii previne nevoia părinţior de ai
pedepsi pe copiii or şi i nvaţă pe copii să fie responsabii şi să
dea socoteaă de faptee or  n oc să joace "Cine este mai are
părinţii ngădie ca re aiatea  şi rmărie fir eşi  să facă
discip inarea n oc or
Penr ca ace ast ă metodă să fie eficientă r egie şi prin cipiie
trebie stabiite din imp c nţeegerea fapti că dacă copi
ff  CINCILE STRIGĂT
n asctă d e reg sa n se ţine de cee a ce sa stabiit va treb i
să spo rte anmite con secinţe  dintre care majoritate a snt
consecinţe natrae. ă prespnem de exemp că este de
datoria adoescenti tă săşi pnă hainee mrdare n coş
c rfe dar ee ajng ntotdeana pe jos n baie ar ptea să
trebiască săI aşi să cate disperat dpă haine crate o
perioadă până când nvaţă săşi pnă hainee mrdare n coş
a să prespnem că fiica ta care este n casa a cincea snă
acaă pen tr a te rga săi dci a şcoa ă echipament de sport
pe care a itat acasă a patr a oară n săptămâna resp ec
Poate că e mai bine so aşi să dea socoteaă ea profesoarei de
ed caţie fiz ică pentr scăpărie ei  Pe de ată parte ai ptea să o
ajţi să fie mai organizată montând n cier sa n raft ângă
şa d e a intrare pentr crrie de care are nevoie a doa zi a
şcoaă)
7 Pedeasa trebuie să fie pe măsura greşelii
Refzarea ni priviegi poate fi o formă foositoare de
discipnare din partea reaităţii nterva cât drează această
retragere a priviegiior ar trebi să se potrivească c greşeaa pe
care a făcto copi şi c rsta acestia. Un copi de pa ani
care scrie pe pere ţi de exemp să n ma i aibă voie să fooseasc ă
creio ane e timp d e câteva zie Un adoescen t n rstă de
treisprezece an careşi fooseşte n mod excesiv teefon poate
avea restricţii timp de o săptămână   cea mai mare parte
retragerea priviegiior n ar trebi să dreze prea mt. tfe
copi pot deveni foarte descrajaţi. O nă fără teefoane de
exemp  poat e săi par ă cât o e ternitate ni adoescent  şi
probabi şi resti famiiei!
8  Concetreazăte asura viitorului
Când este vorba de discipinarea copiior temperamentai
accent nostr n ar trebi să cadă pe "Cm ar trebi sămi
pedepsesc copi pentr această greşeaIă?/ ci mai degrabă pe
Cm ptem evita sitaţii de gen acesta pe viitor? sta
nseamnă să te concentezi aspra viitori. e asemenea
pnem accent pe viitor atnci când anticipăm crizee sa
 mă poţ ob iga!" 
provocărie care pot apărea şi pănim n avans cm să e facem
faţă Lawrence Ktner ator cărţii Paren and hild oferă
rmătoaree sgesti pent a ne ajta să fim pregătiţi pent


viitor

auă tiparele fenomenelor care provoacă ieşirile copilului

tău O mamă spnea că şia făct o giă c patr
pncte  Este obosit i este foame este pictsit sa


frstrat?  ncearcă să recnoşti motivee
compo rtamenti care iese de sb contr o
Dacă găseşti un asemenea moiv scoae copilul din ace
mediu înaine de a-şi pierde conrolul e exemp dacă
fiica ta ncepe să arnce c piesee de ego n oc să
constriască c ee iai joc de ego şi dăi atceva de
făct
Copiii temperamentai sa difici se o


Asigură
simt ma iordinea
n sigran ţă atnci când a o rtină p e care
cnosc dinainte Prin oferirea nei rtine zinice 
ajţi pe copi să rămână cam şi să se simtă n conto
ÎnvaţăI pe copilu ău cum să negocieze. Cât de crând
posibi nvaţăţi fi sa fca diferite modri potrivite
de a cere şi de a negocia ceea ce doreşte să obţină (  


vom arăta cm să ntocmeşti n contact de negociere
mai târzi n acest capito)

oncenreazăe
atât a părnţiorasup
cât şi laurii este deTendinţa
poziive
a copiior natraă
a se concena
aspra a ceea ce este ră ntro sitaţie şi n aspra
aspecteor pozitve Cată atra pozii a nei siaţii
şi ajtăI şi pe copi să o vadă
9  Dă-i copilul ui o pauză
Pazee pentr camare n snt doar pentr preşcoai C
toţii  părinţi şi copii deopo trivă  avem nevoie neoi de o
perioadă n care să ne revenim pen a ptea să recâşgăm
contro as pra propriior emoţii ş i o perspecti corectă pent r
a p tea face faţă sitaţiei n mod raţiona
Care este cea mai bnă modatate de a face acest cr?
f4 A CINCIE SRIGĂ

a deţ  preupu nem  fu tu n v ârt de n an toma a
ovt-o pe uroara u Cu o voe am ş reprând adân
pentru a te ajuta  rmâ am (exerţe nţate a ururie
Lamaze pot f de ajutor) exp fiuu
Copiii tu  trebue  e ştea şazI
oti tebuie să pe un aun departe de
tiesau
fai } ii
spui di
u poate
eea e
fiatvtatea fame poate n at
amer; nu a n amera u
aa de oazi ât să preferat unde ar putea  î fie
u te ai iubes  dtra atenţa n pa n are
aept  tea ş nu near  pee de
aoo porneşte ronometru Ete o dee bun  e adauge un
mnut n pu pentru feare an are e adaug a vârta
menţonat ma u 
Când e termn ntervau ere- opuu -ţ pun u
propre udragotea
agur-I de uvnte e a greşt up
ş aeptarea aeea
ta prn nurajeaz-I
afrmaţ ş
pozve de
genu: Te ube dar  nu ma fa aşa eva nodat po
mbrşeaz
Ş op ma mar pot benefa de pe urma une peroade de
zoare pentru a e gând a eea e a u greşt ş a motivee pentru
are omportamen tu or nu a fot potrivt
a unt prea upraţ pentru a recunoaşte ş a nţeege cu
e au greşt a ea t pauz   poate ajuta  e· cameze ufient
de mut nât  poat aborda tuaţia ma raona Bnenţee
aeat proedur trebue modfiat  fune de rta copuu
Ma ext ş moment ee n are pauza e te neear dn cau z
 no untem e are avem nevoe de ea O mam nea pu
Odat -am at pe beţeu meu ud ş fr hane pe e n
amera u pân ând m-am amat veam nevoe de o pauz
Nu era n nţat a oţ ş m-am pu  da tot a udat
ovoru era ma bne  urţ mzera dup e deât -I bat 
eea e eram tentat  fa pentru  eram a aptu puteror
O at mam a pu Uneor ând  trmt pe batu meu de
tre an  e ameze  da ont nu   trge  ar eu m t  un t
gata  ahez  e n g araj m ur n maşn ş pur ş mpu
tau aoo  a  nu ma aud pân e potoeşte
  mă poţi ob iga"
Aceste ae snt foarte nţeepte  ş recnosc tee ş
cnosc vaoarea ne peroade de tp pentr caare
0 ecaitulare
Dp cm a enţonat a devree dscpna nsean
nţare Dp pnerea n moent pentr camare sa
dp o at f or d e dscpnar e treb e s ntreb  pe cop
ce a nvăţat dn toate acestea De aseenea trebe să
restar reaţa de dragoste c cop noştr Chare hedd
neşte acest proces nnorea ataşaent ş  descre ca
ceea ce trebe s facem pentr a ptea s spne dn no te
besc'  Ptem conca dragostea noastr copor când 
egnm când  bate şor pe r când  gâdm sa când
eş c e a o ngheţat ndferent c a face acest cr
dragostea noastr este baza sentent or de sgranţ
Copfnoştr
poate aşa detrebe s şte
groaznc Nc
ncât s ndn ceeabe
te a ce fac
sca sp n

Paşi spre  viitr ma i b

Când este vorba de a- nţa pe cop teperaenta s
res pec te te e ş s acce pte dscpna est e bn e s a ctv a t
câteva  de c are t e pot ajta 

 Ţi ne u n jurnal î n care să- i not ez i greşel ile

De te or câ nd snt n joc certror  prn ţ ş perd
contro ş spn crr pe care teror e regret Pentr a te
ajta s rp acest cerc vcos ţne n jrna tmp de câteva
sptân Dp ce o staţe ese de sb contro noteaz ceea
ce s-a ntâpat c tea sţt nante de ncdent ce ane
a decanşat ş c aţ reacţonat t ş cop t prec ş
mod n care a nterpretat coportaent cop t
Dp ce notez aceste crr n jrna de câteva or poate ve
ncepe s observ nşte staţ care se repet Dac cop t
este sfcent de are prtşeşte ş c e ceea ce a notat n
jrna ş dsctaţ mpren despre c aţ f ptt aborda
G AL CNCE STRGĂT
incidentee din trecut ntun fe mai potvit iscutaţi despre
modu n care aţi dori să reacţionaţi pe viitor

 Fă un calendar al f ami lie i

in moment ce copii mai dificii şi temperamenta au
tendinţa de a se purta mai bine dacă au un progam bine
structurat, ţi sugerăm să ntocmeşti un caendar săptămâna a
famiiei Notează a coo actvităţe fiecăruia, de a antrenam entu
de fotba şi programu de şcoaă până a serie mpreună cu
famiia şi momentee speciae petrecute doar cu copiu tău
Apoi, discută cu copiu tău şi pe tema acestui progam Faptu
că ai un caendar  va ajuta pe copi să fie pregătit pentru un
anumit eveniment şi să nu fie cazu să facă o criză de isteie
pentru că este nepregătit din punct de vedere emoţona

 Reevaluează pr ogr amu l zil nic

Pe ângă faptu că ntocmeşti un caendar a famiiei,
coabore ază cu co pi u tău pent ru a stabi un progam rezon abi
n fiecare zi, care incude şi momentu trezirii de dimineaţă şi
mersu a cucare seara, temee, joaca, mesee şi aşa mai d eparte
Evauează rutna tmp de o săptămână şi apoi fă schimbăre
necesare

 nstitui e un con siliu de fa mili e

nstituirea unui consiiu de famie  poate ajuta pe copiu
tău să se simtă preţuit, deoarece i dă ocazia de a participa a
uarea deciziior n famiie e asemenea, acest obice i poate face
ca uarea decizor şi panificarea să fie mut mai distactive
pentru ntreaga famie Ascută spusee unui părinte Am
instituit consiu d e famiie când co piii noştri aveau şapt e şi trei
ani Chi ar şi a ace e vârste fragede, copiii se bucurau de ntâniri,
respectau deciziie pe care e uam şi nţau cum să conducă
ntâniri ntrun mo d distracti v
ată câteva regu pentru u n Consiiu de famie eficient
 
 u mă poţi o biga!"
Oricine poate anunţa ntrunirea consiiuui de
amiie dar trebuie să facă acest ucru din timp


Nimeni nu poate i forţat să-şi anueze activităţie
programate de a
Toţi membrii amiiei trebuie să ie prezenţi a
consiu de famie
ubiectee pot fi diverse Fiecare persoană are ocazia

 să ridice orice probemă despre care doreşte să

discute ie că este vorba de o acţiune care trebuie
ăcută atunci fie mai târziu Niciun subiect nou nu


poate fi adus n discuţie cât timp ce afat n discuţie
nu este rezo vat 
ntânirea este prezidată pe rând de fiecare dintr
membrii famiiei e notează totu pentru a nu exista
discuţii uterioare cu privire a cine a prezidat
nânire a ş iface
ce s-a decisucru
(Un) părinte sau un copi mai


mare poate acest
Părinţii au dreptu de a anunţa că un anumit subiect
est e supus d iscu ţior da r nu şi  a vot (Ţineţi cont de
acest ucru mai aes atunci când copii vor să discute


despre teburie or n casă şi apoi să voteze să n u mai
aibă nimic de ăcut )
Fiecare persoană poate vota o singură dată
Maoritatea câştigă Remiza nseamnă că nu se

schimbă nimic
ngriora nu se sunt
dacă copii ntreprinde
mai muţin iciodecât
acţiune  (Nu t e
părinţii


Asigură-te doa r ca ucrur ie car e sun t de o importanţă
critcă pentru famiie să nu fie supuse a vot)
Membrii famiei trebuie să voteze bazânduse pe
ceea ce consideră ei că este ce mai bun uc ru  şi nu
cum ar dori aţii ca ei să voteze Fiecare persoană ar
trebui să voteze potrivit cu dorinţa sa Fără abţineri

Ştim o ami e care ntrune şte consiiu de amii e de do uă ori

pe săptămână ntotdeauna este incusă şi o activitate
distracti pentru ca toată umea să aştepte cu nerăbdare
ntânirea
S  CINCILE SRGĂ
 Neg ocia  u co tra ct

Pentr u a tabii aumite imite corep unzătoare pentru copiii

tăi n probeme care unt negocia bie gândeştete ă vorbeşti cu
ei depre negocierea şi crierea unui contract Contractu ar
treb ui ă afirme foarte ca r ceea ce e angaje ază fiu au fic a ta ă
facă şi ceea ce te angajezi tu ca părinte ă faci n privinţa unei
probeme mbee părţi trebuie ă emneze contractu o copie
ete dată copiuui iar una o pătrezi pentru tine
Contracte impe pot fi făcute ncă de când copiu tău poate
citi şi crie C hiar naint e de a avea ac ete aptitud in poţi fac e un
contract cu imani (e exempu poţi fooi deene impe
pentru a iutra o nţeegere care pune "acă te pe pe dinţi
n fiecare eară tmp de o ăptămână te voi ăa ă te uiţi a o
caetă video n pu

tău Cum negociezi

n vârtă de optun
anicontract
vrea ăc petreacă
u copiumai
tăumut
? ă punem că fiu
mp n faţa
computeruui decât crezi tu că e bine  putea negocia un
contract urmând aceşti paşi impi

 oagă- pe copiu tău ă crie un rezumat depe ceea ce

doreşte ă facă "reau ă aeg cât timp pot peece a
computer Nu vreau ca mama şi tata ă-mi pună când ă mă
oprec
2 crie un rezuma t a ucru rior pe care e doreşti tu  " Nu vreau
ă petreci prea mut tmp a computer şi ă negijezi ate
activită ţi bune cu m ar fi cititu  joaca c u prieten ii trebu ie pe
care e ai n caă şi petr eceea unui timp cu famiia 


3 Gând iţi-vă mpreună a po ibie ouţii e exempu 

Laă pe copi a-ş monitorizeze fooirea


compu teruui şi ă ocoteacă ing cât timp petrece
a co pu ter
Părintee ă monitorizeze fooiea computeruui şi ă
cronometeze timpu


La ă-I ă e joace a computer doar după ce şia făcut
temee şi treburie n caă 
 
 N  ă p o biga " 9
La s-I s  âştge punte penu a se putea  ua  a
ompter or de âte or ae ate attţ
onstrte

4 Negoaz u op t u pentr  a ange a n omproms,

apo sre nţeegerea respet n ontrat Da opu t
ut nţeegerea sau near s o nae n mod deberat,
poţ ade ontrat ş s- ad amnte de eea e aţ
proms amâno s faeţ est r te a auta s ata
probema ş n op u 

o  r pr f ooir or 

a t n exemp  de a semenea on trat


Î pu  săpăâii Biy s d acrd să-i ri  îai
d a s aaza la c pu r
Maa va iriza fcuara lr Bily i aa riă
l îai d  a rg la cp ur


Bily pa prc îr  juăa d ră i  ră a cpur î
ficar zi
Biy s va ridica d a cpur i d câ r aa sau aa au
vi d 


Pia abar:  u ai fls cpuru  zi
 dua abar  u ai fls cpu ru duă zi
 ria ab ar sa u ai ul  fără cpur pru  priadă d
ip s abiiă d a a

Îepe  stăzi
Stabrea ş ntroderea nor mte potrte nu este n
r şor atn ând op tu pare hotrât s n ae e a
hotrât ş s fa rre aşa m rea e Dar mtee ş
dspna s nt exat r de are are neoe  eare op   ma
aes n temperamenta
f20 AL CINCILE STGĂT

Cum ac
dscutat să ncep?
 Nu ncerca să apc deodată tot ce am
Acest ucru ar putea  prea mut n schmb, aege o tehncă
dn acest capto ş ncepe să ucrez a ea Fă numa câte o
schmbare o dată acă ncep c har de astăz să merg pe dr umu
acesta, î poţ da copuu tău mtee ş dscpna după care
tâneşte  Totu ncepe cu prmu pas 
 Al şaselea strgăt

e
usc!
C îsm,  
"Au tă-mă să fac faţă mâ nii şi us trării ml. 

A nro iarnă deosebi de ngă şi ree ând oiam n

I Germana nşe priee  ne-a oferi abana or din deboden
Eveţia oar gând a n weekend depare n pii eveeni
mă mpe a d e br ie Părea r eax an  hiar daă rma să-i
ăm  noi şi pe ei ei băieţi are avea trei şase şi op an i
 năra maşina  mânare şi eipamene şi ne-am
ndrepa  spre aniţa eveţană  i feri ire ăăt oria n sine n
nea aza niin fe de probe me  doar ee ob işnite 
 Ese rând  me să sa â ngă geam 
 N
Mi-e n e T ai s a da a eă!
foame!
 Mie see!
 Câ mai d rea ză până ajn gem? (Răs pn s nos r
obişni era "N ma i m de ini ore! )
magnaţi-vă nişe mnţ maiesoşi şi nzăpeziţ de ambee
părţi ae vă  ngse O ărare  are şerpia prnre opai n aţi.
Prime e semne ae prmăveri nrezărndse pr n zăpada opiă
Nii rmă de eevizor sa de aseofon Niio maşină şi niin
ren are să gon easă  oar o nişe m naă  nerp ă
feşe de  ei băieţi fo are vorbăreţi are  minne  hiar
reşea să se nţeea gă n   a
 AL ŞL TGĂT

Era n moment vrednic de a fi imortazat

Apo am auzt un zgo mot  unu asurz tor, care părea u n
tunet Numa că nu era un tunet ci o a vaanş ă!
Frca nea umput nme Auzisem mute poveşt despre
avaanşee dn Ap, dar aceasta a fost prima noastră ntnre cu
una medat am trecut a acţiune Lundu n braţe pe micuţu
de trei an ş ncurajndu pe ceiaţ doi băeţ, am nceput să
urcăm ct de repede puteam ntrun oc ma nat Freşte că,
dacă avaanşa sar f produs pe partea de munte pe care eram
noi am f fost ngopaţi n zăpadă ar simţeam că trebue să
facem ceva Cnd am ăzut tone e de zăpadă rostogoinduse n
jos a vae am răsufat cu toţii uşuraţi
Creşterea unui cop i temperamenta par e să fie de mut e ori
ca trecerea prntro avaanşă Totu pare să meargă bine, cnd
dntr o d ată băiatu sa u fiica t a expodează şi de scarc ă as upra ta
pcioare
nu zăpadă c  sau
aruncă mne necont
oveşte cu roată!
diferitePoate c ă fu
obiecte  tăustrgă
Poate dă dn
cuvnte urte, incusiv dntre cee dureroase pentru părinţi
cum ar fi Te urăsc! Adevăru este că aceste cuvnte şi acţiuni
refectă mnia de moment Ceea ce spune, de fapt, copiu 
ceea ce c ere  es te : Ajutor! Ajutămă să fac faţă fru strării şi
mnei mee

Îţele ge prvcre
Putem nţa mute despre cum să facem faţă mniei de a
cercetătorii eveţien care studază avaanşee  n timpu
sezonuu n care se produc avaanşee cercetător anticipează
potenţiaee deza stre şi pornesc mici expoz dea ungu pa ntei
pentru a mpiedica a cum uarea n exces a zăpezii
Ca părinţi a un or cop  temperame nta, avem ş noi o sarcnă
asemănătoare untem chemaţ să anticpăm avaanşee
emoţionae ae copiior noştri şi să ajutăm săşi difuzeze mnia
ntrun mod care să prev ină acum uarea ei n exces (şi a noa stră)
pnă obţnem nişte niveuri mai uşor de controat
Probema este că un copi temperamenta este rănit ma tare
dect un cop mai doci şi poate reacţiona  a orice P oate so ia
"T ursc!"
razna când te aştepţi mai puţin Şi odată ce avaanşa a uato a
vae, este aproape imposibi s- o opreşti

Pea
Mânia es te o emoţie care poate produc e teamă , mai ae s dacă
este vorba de un copi temperamenta Şi datorită intensităţii
sae, este abordată greşit de majoritatea părinţor uaţi prin
surprindere de ea Vestea proastă este că, dacă nu i abordăm pe
copiii noştri ntro manieră pozitivă, putem produce sentimente
de te amă, frustrare şi disperare  n copiii noştri  şi une ori n noi
La urma urmei, nici noi nu suntem scutiţi de mânie Uneori
când copiii noştri expodează, şi noi expodăm Gândeşte-te a
utima dată când copiu tău a fost cu adevărat nervos Cum te-ai
simţit tu? Erai şi tu nervos sau nervoasă? Este atât de uşor să
reacţionezi
seama, amândoia comportamentu
sunteţi nervoşi copiu ui tău  şi până săţi dai
Când ne-am crescut băieţii, uneori ne enervam La un
moment dat, eu (Caudia) e-am spus copiior unt din cae
afară de nervoasă V rog să nu vorbiţi cu mine ce puţin o oră
Ată dată, când eram pe punctu de ami pierde controu, am
spus top Opriţivă unt nervoasă şi voi avea o reacţie
exagerată  ar reacţia potri vită se afă un deva n tre reacţia mea
exagerată şi nicio reacţie aţi-mi câteva minute şi am so
găsesc (Umoru dizovă de mute ori o situaţie tensionată Nu
voi uita niciodată momentu n care unu dintre fiii noştri, afat
ntr-o situaţie dificiă, sa uitat n sus şi a spus Umorue, unde
eşti cân d am nevoie de ti ne ? )
n cee din urmă, noi, părinţii, trebuie să nţăm să ne
dizovăm şi preucrăm mânia oar după aceea putem ncepe
să-i aj utăm pe copiii no ştri să şi-o preucreze pe a or

Fii mânios, dar nu pctui

Mânia nu e ste eşită n sine  e fapt, potrivit cripturii, este
o emoţie dată de umnezeu Efeseni 426 ne spune Mâniaţi-ă
şi nu păcătuiţi  Cu ate cuvinte, m ânia nu es te păcătoasă  dar
f24 AL ŞSELE SGĂT
odu  n care  facem faţă poae f Fapu că nea adus a ne
de aces ucru nea ajua famia să reacă cu bne prinro sere
de epsoade expozve
e aseenea, ma ajua fapu că şa că âna ese o
eoţe secundară Ese de obce rezuau frusrăr sau a frc
 ab ee f nd f oare ob şn u e n fam e cu co p
emperamena ăI uăm de exempu pe hane, n ârsă de
re an  n fecare dupăaază n care mama u are de făcu
cosoane, vecna u adoescenă, Beh, vne să sea cu e Ş n
fecare du pămasă, când hane se rezeşe d n somnu de amază
ş o vede pe Beh n ocu mame u, ţpă, oveşe ş fuge de ea
e ce ese hane aâ de nervos cu Beh? Nu a geş cu
nmc ar părnţ u hane rec prnrun dvorţ ş aă u nu
prea a dă pe acasă cum se pare că c ama nu prea ma
ese pe acasă când doreşe e şa că ş manfesă frusrarea ş
frca
bonă,n prezenţa
c să u Beh
recunoască fapuMama
că n nu
acerebue să caueubure
as ă peroadă o nouă dn
va ţa u ha ne, e are nevoe de o asgurare n pus că es e ub 
ş n sguranţ ă
acă fu sau fica a se upă cu senenee de mâne,
gândeşe-e puţn a săpămânie ş une recu e C â de des face
scanda? Ce se nâmpă n cursu aceor crze? Ce pare vez că
se repeă? e enervează copu ău când ese obos, când î ese
foae sau see, când e se sresa? Când ucrurie nu merg bne a
şcoaă? Exsă ceva anume care produce frusrare?
Gândeşee a progamu famie re copu ău câe o
acvae n fecare z a săpăân?  n câe acvăţ exra
şcoare ese mpca? Un băa nea spu s că urăşe zua d e ma rţ,
deoarece are anenamen a foba ş ecţ de pan după şcoaă
ş, când n sfârş ajunge acasă a ora şape seara, are ncă ee
de făcu Ese ca m u penru oricn e Nc n u es e de rare că
aces băa ese fr usr a
Când eere ş frusr ărie se acuuează, aces  uc ru duc e a
âne n fercre, umnezeu nosru, care ese E  nsuş nce
a âne ş abundă n dragose, ne ngădue să ne ânem fără
să păcău Efesen 426 connuă "Nu ăsa să apună soaree
pese âna a epăşrea âne rebue să fe posbă
"T ursc!"
deoaree Dumnezeu n u ne ere nii odată să faem ea penu
are nu suntem pregătţi mai întâi Poate ă ne simim mânioşi,
dar nu trebuie să arunăm asupra atora mânia şi durerea
noastră
Copiu nostru neastâmpărat, are are deseori tendinţa de a 
mânios şi frustrat, poate înţa um săşi stăpâneasă mai bine
mânia  putem învţa ăi otrivite de aşi surtiruita ieşirie
sau de a e fae faţă atuni ând a par easta este sujba noa stră
a părnţi
ată poestea unei mame

Tepeaetu fce oate ee epede a ea

Pe câd e d eaa c ete eoa, ea -a pedut
deja cu fea A tecut de ta eoa  u a
poate ua dec ue. Pe cea cop a ot  pute
aua cu ca c uea dcpaea dac u
cetea  a e acc ept ucu ace ta Da copu otu
tepeaeta a acet au ca pe o poocae Dac
cec  pue te au  o dcp  ace
oet, ea e pude: "Cha  pace au "Nu
pa, au "Nu po face ata. Pu  pu o 
acut
A oeat c, dac o   e caee  at
cae, o tte  fa o pae au o coate
cua d tuaa epect, a edee eoa.
Ueo,  pue a dpoe o o au dou petu a
e
cae"co
o f Apo dcutCâd
coecee depe ce aue
face acet aucu
getde

oce ecuoate c a get  accept dcpaea
pott.
Aceat aodae cee ut tp  efot. Ueo
teue   e epc fa o e c u o  " cape.
Da aceata ete cea a u etod  cau e.

Datorită eforturior părinţior ei, aeastă tânără înaţă um

săşi exprime sentime ntee ad e de mânie  fără a păătui
naţă um să se ontroeze şi um săşi proeseze emoţiie
puternie întro manieră pozit Este o eţie pe are toi
trebuie so înţăm
fG  SL SGĂT
Ocpăte de prezet
Exprmarea emoţor ese necesară ş char sănăoasă nro
reaţe  ma aes n tr-o reaţe d ntre un păr nte ş  un cop 
temperamena  ntrebarea este cum vor  exprmae acee
senmene? Răspunsu depnde n mare măsură de părnţ
upă cum
năţaţ eaaceea
m maese
sp us
aâcop se vor compora
de mporan aşa cum
ca ş părnţ a u fos
să nveţe
să-ş conroeze mâna po pot să- nveţe pe cop să facă faţă
mne nu doar prn cuvne c ş prn exempu or

de ti fica rea mâiei

Un concep care a fos foos cu succes de muţ pănţ dn
grupu nosru PP ese scara mâne prezenaă de dr Ross
Campbe n carea sa How to Really Love Y or Children 1
magneazăţ o scară cu şase repe Prma eapă ese cea
ma neporvă modaae de a face faţă mâne cea dea şasea
reap ă ese cea ma por vă copu ese să urc câ  ma su s pe
scară prn nsuşrea u nu mod de a face faţă mâne c u o maxmă
efcenţă Penru a usra feu n care funcţonează aces ucru
gândeş e-te  a urmă oru scena ru 

Este o dupăaiaă ploioasă, ia Wesley şi soa lui,

Saa, luceaă la oul pule de cici sute de piese al
Saei Wesley
studiid tocai
iecae piesăşia
de petecut
pe asă,ultiele
căutâdece iute
o auită
seciue distctă de ce, câd Saa scoate la ieală piesa
lipsă pe cae o iuse ascusă.
 ite, aici este piesa, spu e ea tiuătoae,  tp
ce o pue la locul ei.
 Hei, ude ai găsito teaă Wesley suspicios
  găsito  uă cu câtea iue şi a pus-o 
uuaul eu ăspude Saa

Wese ese foare nervos ar a ce nve a mâne se va

ncadra reacţa sa? Răs puns u depn de de câ de bne a nvăţa  să
facă faţă propre sae mân ată câeva posbăţ:
 :
Te ursc" f27
iveu 1 Compotamentu pasiv-agesiv
 N u voreşte, dar se ru)
Wes ar pute a pret nde ă este mu ţum t de fapt u ă sora u a
găst pesa ş să as und ă ş e n seret  teva pese  n buzuna ru
u aă mama î spaă pantaon ma trzu fără să verife
buzunaree  asta e

iveu 2  Compo tam ent u ieşit de su b conto 

(Loveşte oameii şi sparge lucrurile pri cas)
Wes ar putea ţpa ş strga, ar putea răsturna masa,
dstrugnd partea ompetă dn puzze, probab perznd
teva pese pe parursu aestu proes

iveu 3: Excesu de mânie

( Î i reşte p e oame i pri faptul c str g)
Wes ar
ar putea să-putea-o
spună num
"Fă-ţ pe ara "trădătoare
sngură puzze-u tăuşprostes.
"mnnoasă ş

iveu 4: Expimae vebaă necontoată

(Ţip)
Wes ar putea strga, dar fără să fooseasă expresi att de
dstrutve sau răutăoase a ee de a nveu 3  putea eş
dn ameră ţpnd "Te spun a mama!

iveu 5 : Reeie duă a obiectu mâniei

(Voreşte dur despre situae)
n nou, Wes s-ar putea mna, dar ar putea reuş saş
onentreze nem uţum e a "Ma supăra t att de tar e  asuns
pesa, n tmp e eu o ăutam, numa a să mă enervez

iveu  6  O expimae păcută şi aionaă a cauei mân iei

(Ex prim  seti mete le î mod p otrivit  "Sut  ervos
pe tru c   " )
La aest nve, mna este exprmată u un autoontro ma
rdat det a nveu  Wes ar putea spune "unt nervos
pentru ă a asuns pesa de puzze ş a trebut so aut Nu-m
pae să mă o u tne nd mă tahnez aşa
 A ŞSEE STGT
aă opiu tău are de obicei o reacţe de nive 5 sau 6,
simtete ber să eşini acă nu nu te descuraja Aici obiectvu
este aea de a-ţi ajuta fiu sau fiia să urce pe scară şi să nveţe
să faă faţă mâniei ntrun mod mai potrvit acă opiu tău se
ură de a niveu 3 a 4 aesta este un progres

S îvţm cum s e prelucrm mâia

Haideţi să ne uităm a o serie de stratei care pot  foosite
pentru a te ajuta pe tine şi pe copiu tău să preucraţi mânia
ntr-un mod s ănătos
Disiparea situaţiilor care produc mâne
Lindsey şi cei patru copi ai ei tocmai sau ntors acasă după
o dimineaţă n care au avut de făut cumpărături şi ate câteva
treburi de rezovat
de mânare ar nPetmp
drumu
ce sespre asă s-au
apropiau hotărât să ia sceva
de Mconad Chad 
n rstă de opt ani a nceput să facă sc and a
 Eu vre au să merg a Pizza Hut zbiera e f ără nceta re
 Mergem a Monad s este n drumu nostru ia spus
Lindsey
 ar eu vreau să mer g a Pizza Hut Vreau a P izza Hu t!
Chad ţipa şi mai tare când maşina sa oprit a un semaor
intr-o dată a deschis portera a sărit din maşnă şi a uato pe
jo s pe sadă Mamei sae nui ven ea s ă creadă Chad se a a nto
zonă pe care nu o unoştea şi era preocupată de siguranţa ui
ar avea şi aţi cop mai mic i n maşină şi nui p utea ăs a singur
Mai mut decât at ât nu voia să cedeze  n aţa ieşi i ui
A respi rat de câteva ori adân şi a aşteptat n ee din urmă
prin oginda retrovizoare -a ăzut pe Chad ndreptânduse
nspre ma şină bin enţees mai mut din urioz itate faţă de  ipsa
ei de reacţie de ât din doinţa de aş i cere iertare
Chad sa urat n maşină fără să spună un unt ootnd
nă de mânie Lindsey a reuşit săşi controeze mânia şi a
ntrebat
 Eşt bine?
Şta ă dac ă ar i ncerat să-I onfrunte n ae moment nu ar
Te ursc!" f29
fi reşit decât să-i am pifice mânia a hotărât să condcă direct
acasă  Fără fast-food p e zia respec  !
Reacţia conoat ă a aceei ma me a ajta to să disipeze mânia
fi ei şi să controeze sitaţia respectivă pent a n deven
mai gravă d ecât era dej a Mai târzi când toată mea sa cam at
a ptt să poarte c Chad o discţie raţionaă despre prtarea
i eş ită şi a p tt să-i admnistreze pedeapsa potrivită
Distragerea atenei de la mâne
acă sar fi gândit pţin Lindsey ar fi ptt foosi o ată
stratege ar fi ptt anticipa mânia i Chad şi săi distragă
atenţia nainte ca acesta să expodeze
Şta că i Cha d i este foame şi e foarte moftr os a mâncare 
Ştia de asemenea că făcseră de ja cmpărătri tmp de câteva
ore şi toată mea era pţin iritată Chiar dacă n se ptea
aştepta
era că vaa face
fapt că Chad
scanda va cobor
ntrn din
fe sa maşină
a t n cr
"Bcătăria sigr ar
mamei
fi fost probabi cea mai bnă opţn e de a ncept
n caz anmitor copi este mai bine să anticipezi şi să
demontezi imediat n scenari expoziv
decât să ceri asctare mai târzi când
mânia copii atinge cote nate şi
acesta doreşte să câştige anumtor cop este
confrn tarea c orice preţ N te mai bine să antcipezi
certa niciod ată c  n copi care este ş să demontez me dat
mbătat de ptere -ar ptea să un scenaru eplozv decât
spneţi amândoi crri pe care să cer ascultare mai târzu
mai târzi e veţi r eeta  Mai bine când mânia c oplu lu 
să opreşti avaanşa nainte de a atnge cote nalte ş  acesta
porni doreşte să câştge
Prim pas n direcţia abaterii conuntarea cu orice
mâniei trebie făct atnci când pre·
copi este pe pnct de a se enerva
e exemp face copi tă preşcoar de
mte ori scene de isterie miercrea şi vinerea? Poate pentr că
aveţi n proam foarte ncărcat marţea şi joia acă aşa sta
crrie red din actvităţie de marţi şi joi sa asigră-e
 A ŞSEE STGT
copor n somn d amază ma ng ş acvăţ ma pţn
socan mrcra ş vnra Odaă c ş când anm a
copă ndnţa d  a-ş ş dn fr   poţ g ând a mod aă
d a dpăş ac momn fără scn
Cop ma n rsă po nţ a să-ş abaă sngur mâna Înro
proadă d cam ajăI p cop ă să-ş dnfc propr
smna d avrzar car ndcă fap că s p ca d aş
prd conr o  crr ca nc şara dnţor sa rdca ra
on voc Apo gândţ-  a acvăţ p car ar pa fac
când apar acs smna să ragă o fgă n jr boc să
joac basch să asc mzcă poa să margă nrn oc n
car să s camz sb n copac dn grădnă
Un părn a nţa p f  să hnca rspr aţ a dânc Ş
a fos d ajor
Când cop obsr acs smna d avrzar poa
ncp
adâ nc mda
orc Şsă dpă
argaca
să ragă
cânda smna
ţnă să scr
 d avsărz
nspr
ar a
dspăr pţ dsca ş vna rzova probma d a car
a porn o As gră că ţ az cop când fac faţă mân
nr-n mod porv
Lasă-i suficie t saiu
M dn acvăţ p car -am amn ma ss
fncţonază pnr că   as ă cop  sfc n spaţ Unor
cop a nvo d  n pc d spaţ anc când s n nrvoş ş
asa s n rgă Uş nchs sn n rguă Când vrn
dnr băţ noşr nra n camra  ş nchda şa smţam
că parcă n scoa afară dn vaţa  Lam o ca p o jgnr
Î nsă ma ârz am nţs că oaă ma ar n vo d  n spaţ
prsona dn când n când  char ş om ţ dn jr nosr
N ar mporanţă nd s afă acsa Când fca n prn
ava nvo d spaţ şa afară ş săa n cşca cân

Num ai petru pri ţi

Crdţ-n şm câ s d gr să- fac faţă n cop
mpramna ş ncăpăţâna Am av ş no para noasră d
 ursc" f
avaanş e ar am de scoperit de asemenea că pincip iie pe car e
e-am disc tat n acest capito chiar fncţionează
Vrem să mai adăgăm doă principii vitae nmai pentr
părin ţi Pri m este : Dă coplu lu  un stat ut nou în ecare  at ă ce
ne-a sps mama ni copi neastâmpărat de doisprezece ani:
A tbut să ţlg c ă u sut adultul  aca stuaţ
Fca ma s luptă cu pocsul d cşt tâmpă
dcultăţ ş u au so ubsc so susţ ş dacă st
posbl, să ac dumul ca ma uşo
Aşa că  ca dmaţă câd mă tsc alg să
o c ml şasa uu ou cput. Ut toat ăl
d ua pcdtă Ş aşa  st dstul d gu  u a
o d poaa l d  Acst lucu mă ajută s-o
ubsc ş so accpt luâd ll ua cât ua
Probabi că şi t ca mamă ai n bagaj n ps pe care  porţi
c tine de a o zi a a ta  o acm are d e mici răni şi rstr ări de
care trebie să te eberezi şi să e arnci. Oferăi copii tă
şansa n i no ncept  artă-I ibeşte şi acceptă-I n fiecare zi
n parte În fe acesta vei ptea să-I ajţi mai bine săşi
proceseze mânia să dezvote n simţ a responsabităţii şi să se
ndrepte nspre matritate
Ce dea doiea principi este Baeaă-te pe rugăcune Î
perioada n care creştea copii noştri ţineam n jrna de n
rgăcine pentr fiecare din băieţii noştri m descoperit că
atnc i când pneam ngrijorări e noastre  n mâna i m neze 
n rgăcine şi e notam n ne mai spăram a fe de tare şi
ni mai stresam a fe de mt pe copii Î i cedam probemee i
mneze  ceea ce nsemna că n trebi a să ne ma i ngrijorăm
din caza or poi când vedeam că mneze răspnde a
rgăcinie noastre pentr copii notam răspnsrie n ace
jrna cm ne ptem ita n rmă dpă trecerea anior şi
ptem să vedem cât har a avt mneze faţă de noi
 AL ŞSELE STRGĂT

Paşi spre  viitr mai b

ată âteva ururi prae pe are e poţi fae pentru aţi
ajuta o piu tem pera menta  şi pe toţi memb rii fami iei  să
nveţe um să faă faţă mâniei şi frustrării ntr-o manieră
potrivită

 Fol ose şte sc ar a mâni ei

isută u opiu tău despre sara mâniei de a pag 114-116
ntr-un moment de inişte (nu n mijou unei rize)
Vorbiţi despre o izbunire reentă de mânie şi ntreabă-I pe


opi

La e nive rezi ă te afi?

La e nive ai dori să te afi?
Ce trebuie să fai pentru a ajunge aoo?


 Discuta cu toat f am il ia
 ntrune şte toată famiia şi f ieare membru să r ăsun dă a trei
ntrebări

1. Ce mă fae să mă enervez?
2 Ce anume mă frustrează?
3 e e mi este teamă?

Este a fe de instuv penu fieare membru să audă răspu n

surie eoraţi pe ât este să-şi oneapă propre răspunsuri

 Ţin e un jurnal al iucni rilo r de mâni e

upă un episod n are te-ai enervat notează- n Caietu
mâniei nregistrează ururi are te fa să fii nervos um te-ai
simţit şi e ai făut aă nu eşti muţumit de modu n are fai
faţă mâniei notează şi eea e ţi doreşti să fi făut şi e ţi-ar
păea să fai ntro situaţie simiară are va urma
Te ursc!/ 
 Faceţi u s tudiu ili c
Adunăţi membrii famiiei penru a anaiza (şi evenua a
memora) verseee care au dea face cu modu corec de a e
rapora a mânie aă rei versee penru ncepu

1 Orce omasămânie
zăbavnic  e abnic
(acova1ascuae
 19) nc e a vob ş
2 omnu ese ndurăor şi mios nce a mânie şi pin
de bunăae  (Psamu 103 8)
3 Mâniaţi ş nu păcăuiţi ă nu apună soare pes
mânia voasră şi să nu daţi prie diavouui (Efesei
42627)

 F o lis t de "alter ative la scadal

Are copiu ău obiceiu de a ovi a izbi cu ucurie sau a
reacţiona nrun mod vioen când se enervează?  nrun
momen de nişe cerei auoru penru a acău o să 
aernaive a ovire sau a azrirea obieceor Agaţ-o p
frigider sau n a oc vizibi şi reviz uiţio mpreună c u copu in
când n când ean sey Carke auoarea cărţii SlfEs 


Faily air, sugerează urmăoarea isă:

Făţi imp penru a e nreba ce doreşi sau de ce

an ue ai nevoie

 eş i afară şi aru ncă a coşu de basche

Loveşe nrun sac de box


Numără are şi cu o voce nervoasă până a zece
(Numără şi până a douăzeci dacă e nevoie)


Execuă un dans nervos
Aruncă cu piere nr-un ac sau nrun râu
muge nişe buruieni din g rădină 
Umfă o pungă de hârie şi apoi spargeo
Rupe nişe ziare sau revise mai vechi

 Hoărăşe-e să e gândeşi a probemă Rezov

probema care e face nervos
  ŞSEE STRIGĂT
 F u co tra ct pe u cau ri de mâie
Copaz urmtoru ontrat ş anazeazI mpreun u
fama
a toat umea este de aord u e pune sI semneze ş
d feru membru a fame o ope

 Voi anunţa familia când încep să mă enervez.


u voi ataca alţi membr i ai famiei şi nu-mi voi rer sa ânia asu pra
lor
Voi cere autor pentru rezolvarea problemelor care mă fac nervos.

 Stail eşte o îtâl ire

Uneor n fama noastr rezom onftee ş preurm
mâna prn programarea uno r ntânr n adru rora ds utm
u op noştr ş  ne o upm de feare p robem n parte  est
uru nea dat ş nou ş opor tmp ş spaţu pentru a ne
ama pentru a gând a ree stuaţa ş pentru a ne pregt de
ntânre  n azu dea aeste ntânr aveau o n prmee
douze ş patru de ore de a produerea rze 
 n tmpu ntân r urmam aeşt paş  obşnuţ:

1  Prezentam probema ş  ontr buţa feru membru a

probem
2 Cutam d e ş enum eram posbe sou ţ
3 ege am un pan posb de aţun e
4  neram s punem n apare panu a nu
funţon a adoptam un at pan de pe st

 Adopt u mo tto a l fam i iei

Gseşt e un motto a  fam e ş afşeaz I ntrun o vz b 
putea f eva de genu:  n fama noastr ne rdm un pe
aţ ţ ne vor drâma
Te ursc!"
a "  n famiia noatră, ne ptăm cu probema, nu nii c
aţii

Îcep e stăi
Mânia ete o emoţe p ternică Când ne enerăm, chia r şi cei
mai bni dintre noi pnem crri pe care n vrem ă e
pne m  şi ntem adţi! e ce am avea aştepta rea ca n cop i,
mai ae dacă ete mai temperamenta, ă aibă atocontro şi ă
ştie cm ă facă faţă mâniei ntrn mod corepnzător? Trebie
ă nţeegem că atnci când copiii noştr trigă "Te răc, ei vor
ă pnă, de fapt "N şt cm ă fac faţă frutrării şi mâniei
mee Te rog ă mă ajţi
acă vre m ă i nţăm p e copii c m ăşi prec reze mânia
ntr-n mod matr, reponabi, avem nevoie de mtă răbdare
şi de mt timp  Trebie ă năţăm cm ă n e controăm propria
mânie şi apoi ă ncercăm ă dăm n bn exemp Şi toţi avem
nevoie  şi cop ii, şi adţi i  ă ne ităm  a exemp  ce mai bn,
a mneze, care ete ntotdeana nc et a mânie, dar abundă
n dragotea Li minnată
 Al şaptelea striăt

"Nu
vr  ! 
C îs,   
"Dă-mi ocazia sămi dezvolt simţul responsabilităţii. N
ujba mea ea cheia neg ii opea ţiuni  ndaoiie mee erau
S compcae Oee de ucu păeau nesfâşie Rapourie
inepesonae eau pobemace
Eu (Caudia) eram coodonaoaea aciviăţi de a duşui
aţimi voie să  expc despe ce ese voba Când neam
mua napoi n Saee Unie după ce am ocui mp de mai
muţi ani n Gemania şi usia am fos cu oţi ncânaţ să
avem mai mu decâ o singuă baie n oaă casa imineţie
umau să fie mu mai inişie ne gândeam noi Fiecare din
famienpefea
seaa no ua noduşu
asăşiocuinţă
oţi voiam să nu
as a facem
mai duş
ea odimeaţa
pob emănunu i
aşa?
 nsă exisa ouşi o pobemă Şi pobema nu erau băie
acum aveam ei Ea boieu di cae aveam doa unu Pin
urmare eaba mea ea să coordonez aciviaea de a duşui
Fiecare membu a famiei p avea a dispoziţie doar câeva
minue afe apa cadă se emina (in păcae nu aveam un
boie ca acea din us ia ca e ncăzea apă con inu u a dacă
ucuie a fi sa aşa nu aş fi avu ce să  povesesc acum)
Scopu meu ea acea de a micşoa câ se puea de mu
ensiunea de dimineaţă şi de ai ajua pe oţi să iasă a mp pe
  ŞELE STGĂT
uş şa c, în fecare sear începeam negocere pentru a doua
z dm neaţ a
Cne treb ua s se scoae ma î ntâ? Cne avea nevoe de
ma mut tmp? Cne trebua s aung ma repede
undeva? arantee erau nenum rate, a r eu e armonzam
pe toate
 funcţonat? Cred c gumţ! n dmneţe rcoroase de
arn, Copu Nr  Unu, care trebu a s  se scoae prmu ş s  fac
duş, dormea dus Copu Nr Do fcea
veche zclă duş în ocu u, a câteva mnute dup
spune " Dcă nu ce prmu duş trebua s nceap
ţnesc înspre nmc Cop u Nr Unu , dânduş se ama că
probbl că nu vo nge a întârzat, nea ş e a duş ş
nmc /1 C părnţ rebue consuma ap ca d  n exces Drept
să ne sbl m scopur urmare, Copu Nr Tre avea doar
penru cop noşr de pe ap rece ucru
cunoscut ş nuacesta
ezta s ne fac
cum  când su n încă  n mod norma, copuu nos tru
su b coperşu l
nosru. ma temperamenta î era ce ma
dfc s se adapteze a progamu de
duş E voa s doarm ma mut, s facă
un du ş preungt ş  s ab ap cad dn be şug, doar pentru e 
Dn pun ctu  u d e vedere, f raţ u put eau s fac duş seaa E
voa ca u crur e s se pe treac aşa cu m dore a e  fr s
trebuasc  s pese de nevo e atora
ntro dmneaţ de feu acesta, Davd ş cu mne neam utat
unu a atu cu dsperare ş e a spus  De ce tre bue s fac ast a?
Beţ noştr nu ma au do an, sunt a ceu ş-ş pot rezova
sngur probemee n fond, ne gândeam no, nu vom ma f
prn pream a facutate pentru a e coordona duşu sau când
vor avea propre or fam Cne trebua s înveţe acum s
devn re sponsab  mama sau b eţ?
Poate c nu eşt coordonatoru duşuror n casa ta  ns nu
cumva îţ asum de mute or unee responsabtţ în ocu
copor t? De exempu, nu cumva o baţ a cap pe fca ta de
cncsprezece an p ân îş fac e temee? La urm a urme, nu vre  s
predea un proect prea târzu acest ucru -ar putea scdea
Nu vreau" 9
media gene raă i mai adci aminte băiati tă de zece ani să
se spe e pe dinţ  naint e d e a merg e a ccare ?
acă ni amiteşti t, ar ita să s e spee, ni aşa? Pi neori
seara vasee n maşina de spăat vase, chiar dacă este treaba
copii tă n ârstă de doisprezece ani? oar n ai vrea să-şi
ntrerpă con vorbirea teefonică! ine nvaţă a ici discip na  t
sa copi tă?
Noi am rezovat probema dşi c ceasri deşteptătoare
noi şi c o afirmaţie exceentă: "opii, rezovaţ-ă singr
probema ! Binen ţees, am avt câteva dimineţi agta te dpă
ace ea ar acm băieţi a cresct, sa căsătorit şi a şi ei copii,
şi din câte ştm, şi coordoneaz ă singri program a d ş

Îţele ge prvcarea

opi
asme din zia d e astăzi
responsabiitatea strigă
şi să-şi dp ăatodiscipna
ctve ceva care să-i
denveţe săşi
care a
nevoie, acm şi n viitor, pentr a ptea avea scces n viaţă
Binenţees, n o vor spne chiar c cvintee acestea e mai
probabi vom azi ceva de gen  "N vrea! n oc de  "Ajtă-mă
să devin responsabi !  ar no ştm ce vor, de fapt, să spnă

Lumea viitoa re
Fă o căătorie n viitor pentr n moment şi imagneazăte
aătr de copiii tăi adţi a, chiar şi copiii temperamentai
ajng adţi până a rmă e fe de reaţie ţi-ar păcea să ai c
fiecare dintre ei?  ţi poţ imagna că veţi avea momente bne
mpre nă, că veţi vorbi, veţi râde şi ă veţi apreci a n pe at ?
N ar fi bine să ne ptem bc ra de cop i noştri  mai aes de
cei temper amen tai  fără să ne sim ţim resp onsabi pent r
vieţie or?
 ntrebarea care se pne este cm poţi ajnge mprenă c
cop tăi până  n ace moment idi c? O veche zicaă spne 
"a că n ţintesc ns pre nimic, pro babi că n voi atn ge nimic 
a părinţi, trebie să ne stabim scopri pentr copiii noştri de
pe acm, când snt ncă sb acoperiş nostr
 AL ŞELE STRIGĂT
Ce trebue să şte e despre vaţă nainte de a peca de acasă a
optsprezece sau douăzeci de an? Vor f n stare să
supravieţuască ntr-o ume a adu ţor? ă se trezească singur a
timp dimneaţa? ăşi spee hainee pentru a avea ceva curat cu
care să s e mbrace? ă adm inistr eze un cont  n bancă? ă ş facă
un pan de economisre a banior? ă se nţeeagă cu şefi or cu
socri ş cu ate persoane?
Vor trebu să şte toate aceste ucrur şi mute atee! ar n
fina ecţa pe care treb ue să o nveţe nu es te cum să facă cutare
sau cutare ucru c să fe responsabi şi discipina n toate
domenie veţii
ată cum au exprimat Jerry şi Mary White obiecvu or
pentru copii or n cartea en Yo r Kd Aren t Kd Anymo re
bctvu otu pcpa ptu   i c oat
t ca    tao  t adu ai  dup
voa u Duu ca  baa v p pcpii
od ca ut cba i  putc d puct d
vd oioa  ptua ca au u putc  a
poabti câd v voba d c d ju ca vo
ac a oto bu da  co dc cu ca 
pv  ca dac  ctoc dv o oi 
pţ copt  oa}

ată un obectv pe care  putem adopta cu toţ!

Fără slujbă şi fără să te deranjeze

Probema cnd eşt părnte este că pe cnd te cafci pentru
sujbă rămi fără ea.  nante săţ dai seama copiii tă au crescut
ar sujba ta de părnte (n cea ma mare parte) s-a terminat ar
exstă un ucru pe care ma ai de făcut să eş dn sujbă ş să
ntri într-o reaţe care va dura toată viaţa
Cnd toată famia Arp se reuneşte a no acasă este o
ade rată nebu nie  Cu toţ băie nurorie ş nepoţii pe care i
avem suntem cncsprezece a număr! Vorbm mut ş rdem
mp reun ă ş ne bucu răm uni de prez enţa atora ar credeţine
n acest stadu nu avem nciun contro asupra veţor fior
"Nu vreau!" f4f
noşr eoc. ero Pem să e oferim sfare noasre, dar asta
e o Am eş  dn sjb ă  dar n ş dn reaţe p e care e-am
dezvoa de-a ng ceor doă deceni mnnae, rbene,
febrie ş ferice în care -am cresc. Gândeşe-e pţin a
rmă or cr  reaţa pe care o dezvoţ acm c copi ă  ese
egăra c  cop tă adţ  ş c nepoţ t ă Cneva a s ps n
gmă că mo v penr care nepoţi ş b ncii se înţeeg aâ  de
bne ese că a n d şman comn  părnţ . No snem o
excepţe a, înăţarea responsabăţii ş a ao-dscpne
poa e f o ade ra ă  pă c cop.  nsă cop tă n rebe să
crească ş să devnă dşman ă
acă rmez prncpe dn aces capo, î ve învăţa
responsabiaea pe cop ă ş ve dezvoa o reaţie sodă pe
ermen ng c acesa, o reaţe bazată pe dragose recprocă ş
respec. eza fna?  ţ ve ange obeciv de a re în
me
decâ anşe adţ
â, ve  aveamar, responsabi
 n priee n pe vaţă.ş grj Ş ma m

Ocpă-te de preet
Obecivee specfice pe ca re e avem pe nr copii noşr po f
împărţie n doă caegorii ce ne dorim să e ş ce ne dorim săacă.

A fi
Uăe n rmă a sc op forma de erry ş Mary Whe n
esenţă, are de-a face ma m c virtuţile interne decâ c
aptitudin ile externe e referă ma m a a  decâ a a ace.
Părnţ care a par cpa a chesion ar nos r a den fca
rmăoaree răsăr ca fnd cee pe care doresc ce ma m să

•• ••
e dezvoe copi or :

peocpa e pen ce d n j smţ ec

încedee onestate

• •
consdeae moaltate
ceatvate esponsabltate
empate sptaltate
f42 AL ŞPTL STGĂT
Ce vaor ş vrţ doreş să dezvoţ n cop ă? (acă ai
dfcăţ n acăirea ise, ceşe isa i mneze din
Gaaen ; 1 Corn en  3; 2 Per 1  pă d enifcarea v aorior
pe care doreşi să e vezi dezvoândse n copi ă,
gândeşe e cm a r arăa fecar e dinr e acese a n vaţa copi
ă po nreabă-e


Ce fac e chiar acm penr ami aja copi să
dezvoe aceasă caiae?


Modeez e oare aceasă ve şi î năresc ormarea
prn exemp me persona?
Ce po face dn aces momen penr a civa aceasă
vire n viaţa copi me ?

A face
Gândeşe-e a rmăoarea nrebare Ce rebie să şie
cop  ă să acă pâ nă n momen  n care va peca d e acas ă?
Care vor fi responsabăţie copi ă când va fi n ânăr
ndependen, a casa ? G ândeşe-e preţ de o cipă şi fă o isă
cm gândeşe-e cm ar pea arăa aceasă isă mpărţiă
n fncţie de gpee de rsă sa de sade de dezvoare
Pornind de a vrsa copii ă, a pea să compeez
rmăoaree propoziţi

Când cop me va avea do ani, ar reb să poaă

 să 


Când cop  me v a ncepe s ă mearg ă  a gă dnţă, a r
rebi să poaă să 


Când cop  me v a ncepe şcoa a, a r eb s ă poaă
să


Când v a ncepe cc  gim nazia, a r reb s ă poaă s ă 
Când v a deven ad oesc en, ar re bi să poaă s ă 
Când v a pe ca d e acasă , a r reb s ă poaă s ă 

Care sn aşepărie rezonabe pe care e pem avea a

dfere rse şi sad de dezvoare?  nrn abe afa pe
"Nu vreau" f43
pagina rmătoare vei vedea o stă  responsabiităţi sgerată
de ean Lsh n artea sa Mothers and Sons pentr opi ii ntre doi
şi doisprezee ani Pe măsră e opi tă tree prin gmnazi
şi e aş teptărie tae d e a e res şi ee   n fieare an ar trebi
săi dai noi sarini şi să nrajezi dezvotarea nor aptitdini
are i vor reşte nive de matritate responsabiitate şi
ibertate
Fără ajutor la teme!
Observaţi ă na din responsabiităţe potrvite  rsta
opii de asa a şasea este aeea de aşi onepe singur
program de stdi est r ne de a n aspet
important temee.
Unii părinţi ntr e măs ra nerând săşi aj te opi i să aibă
ses din pnt de vedere aademi Ei şi mping opiii prin
şoaă simţindse
are nşi responsabii
as mă niiod pentr reaizărie
ată responsabitatea pen trnor opiior
propr
ses aademi Care es te reztat? Când opiii ies din şoaă
şi merg a fatate eşează din pnt de vedere aadem
deoaree n-i mai a pe părnţi are să e monitorizeze mna şi
săi ajte  stdi
aă ţi petrei aproape tot timp iber dpă-amiaza
aj tândi pe opii   temee nu o ma face! esta este sfat i
Linda onna a toarea ărţii The Homework Sol uton : Gettn g Kds
to Do Ther Homework
Chiar daă este nţeept săţi ajţi opiii să se pregăteasă
pentr teste mai importante şi poate săi ajţi săşi oordoneze
proietee onna i avertizează pe părinţi să n preia prea m te
din responsabiităţie şoare ae opiior eastă patiă n
doar ă mpiediă dezvotarea simţi responsabiităţii dar
mpiedi ă şi reazări e a ade mie Ceretărie arată ă aei opi
ai ăror părinţi i ajtă n mod obişnit a matematiă şi a imbi
stăine a note mai mii deât opiii are-şi fa temee fără
ajtor
 ni ajta pe opii n este n r şor mai aes daă
opi tă temperamenta ntâmpină difităţi a teme n
fieare dpă-amiază O mamă ne-a sps Pe opi me difii
(44 L ŞTELE SRIGĂT

 săşi strângă jucăre  să aşeze masa  să aute la planificarea

şi să le pună la loc  să ajute la aşezarea meselor şi la
 să strângă mâncarea cumpărăturilor la cumpărătur
carealeagă
 să a căzutntre
pe josdouă  să
locul lor
hrănească sa-ş facăsau un
anialul  sandvşur singur
mic
feluri de mâncare de casă dejun simplu şi apoi
 să ia decizii simple  să şteargă mobila de să strân gă după e l
 saş facă singur praf  săşi fac ă pat ul
igena de bază să se  săşi facă ordine n
spele pe dinţi, pe cameră
mâini să se şteargă cu
prosopul

 să-şi aleagă hainele pe  să aibă grijă de  să mpaceteze şerve

care le poartă bicicleta sa ţele şi să pună masa


 să ude forle  să preia mesaje la cum trebuie

 
 să ajue la pregătirea telefon  să facă ordine n
unor mâncăruri  să ude gazonul dulap şi sertare
simple  să spele câinele sau  faă umpătui şi
 să adune frunzele şi pisica şi aeagă singu hanele
buruienile  s prepare hrană
după reţete şi să facă
mâncărui simple

 să spele vasele cu  să stea singur acasă  să se ală ture unor

maşina de spălat vase perioade scurte organizaţii să facă
 să pregătească mese  să gestioneze mici proiecte şi să paricipe
simple sume de bani la ntâlni
 să preia şi să trmită ·să meargă cu  săşi culce fra mai
mesaje electonice autobuzul mici şi săi mbrace n
 să se ocup e de · săşi asum e responsa pijama
musafii bilit atea hobbyul ui  să tundă gazonul sub
său supraveghere
 săşi progameze pro
prul tmp de studiu
"Nu vreau"
n pot s- at det pn a  n pnt Da tr e de a pun ,
e se enerveaz rt Aşa  stratega pe are am adoptao s
s as s sporte onseinţee Pr şi simp spun u o vo
am  ste aegerea ta  poţ s-ţi fa i tema şi s o preda i a ti
sa poţ a not a doi  ez tat este  fi ei şi ia mu mai n
serios temee
Cum să- i motiăm p op ii să-ş i asu m rsponsabilitata
xperenţa aesei mame streaz n aspt importan
dentifiarea oret a responsabiitţior ar sn potivit u
rsta opi u n  nseamn şi    n op i tmper amnta ş i va
asma de bunvoie aee rsponsabitţi  are nevoie d o
motvaţe sufient de pterni
ndiferent e metod fooseş pentr a- motiva opiu, noi
ţi reomandm s o presari  mt prir pozitiv. D m
ori,
mai tendinţa noastr,
mut as pra oma porame
prinţior, este s
neor ne onentrm
ngative atnţia
ae opi ior şi mai
pţin aspra eor pozitve Trebie s inversm aest uru
Cnd  srprinzi pe opi tu omportndu-se n mod
reponsabi, ntreşte ae omportament pozitv printro ad
 de exemp Snt att de mndr de tn e  ţiai agţat hain a
n ie r r s-ţi spn r aes ta
O modaitate de a da şi de a motiva pe opi s s
stabeşti n sistem de pnte şi premi prin are s
reomp ensezi fie are gest poz tiv a op ii  u m ar  mai
pţine rize de isterie, da se poart  bine  fratee sau u sora
sa şi da şi ndepneşte sarinie, um ar  sşi fa pau sau
s pn vasee n maşina de spat vase dup in. La sfârşiu
sptmn (sau a nii, da opi est mai mar e), rspş
pntee p are ea obţint  n premiu n privinţa ruia
v-aţ nţees amndo i  s spnem , de ex empu, o vizit a
ofetrie pentr o ngheţa t, o no  rie sa o anmit sm
de bani Pentr a- menţine nteres premu ar trebi shimbat
deeor, iar op  t n ar treb s şte are v a  aes ta 
Mţi prinţ raporteaz  au avut rezuate bune n urma
foosirii aest sstem de reompense sau a unia
asemn tor O ma m are a ne pt s of ere pnte n -a sp us
  ŞPTELE STRGĂT
 opiii ei sau shibat n bine ut ai repede deât a
antiipa t ea !
Fii atent s nu d euraje zi opiu pr in reare a un or aşte pt ri
prea rdiate i ţine inte , n genera, opiii, ai aes ei
teperaentai, au nevoie de o perioad de tranziţie ntre
ativitţie şi responsabiitţie or De exepu, da opiu tu
de şapte ani onstruieşte u piesee de Lego şi este aproape
oentu  are trebuie s aşeze asa, avertizeazI din tmp
pentru a putea fae tranziţia eoţiona de a distraţie a
treburi O eduatoare sugereaz o perioad de ini minute
pentru opiii de şase ani sau pes te şi dou inute pent ru ei mai
ii est uru funţioneaz a noi n azu fei mee mai
difiie, spune ea  ar ând uit şi nu-i da u sufi ient timp să se
pregtea s, are nişte ieşiri exa gerate !

Provocarea treburilor casnice

Motivarea opiior teperaentai pentr u a aepta trebure
asnie poate fi o sarin difii, dar erit tot efortu
eretrie arat  un opi are fae prin as diferte treburi
nvaţ s devin responsabi, âştig nredere n forţee propri
şi şi dezvot obieiu de a uni, are i este neesar pentru
viaţa de adut
 n aes t sop, e reoand prinţior s fa o fiş ă u
responsabiitţie opiior or  n feu aesta, opii ştiu e se
aşteaptsura
apreia de a ei,niarare
prinţii aundepinite
au fost o uneat usarinie
ajutoruGândeşte-te
reia pot
a varianta unor fişe sptânae sau a unor ste pentru difeite
oente ae ziei at un exempu:

 mă trezesc l timp

să mă îmc
să îmi fc ptul


să iu micul deun
să mă spăl pe dinţi
să mă piptăn
N vreau" f47
acă copi tă este foarte mic şi nu ştie ncă să citească
pteţ acăti mprenă o fişă bazată pe imagni sa decpaje
dinto revis tă  fotogafii sa imagni ae unor oameni care se
spaă pe dinţ i se mbra că şi fa c pat şi aşa mai dep arte C ând
copi tă  se sco aă dimineaţa spne- i Uită-te a işă  ţi va
spne ce ai de făct
Fişee snt cee carei da ordine copii şi n t!
n ca z copiior mici poţi transform a trebre casei n jocri
ată doă jocr pe care e pteţ ncerca

1. F gaa înane să sune ceasul Potriveşte ceas să sne

peste cinci minte şi provoacă pe copi să ntreacă
ceas terminândşi treaba nainte ca e să sne.

2 Locul ă u ese a c? C copi tă aătri de tine aege

n obiect
Locdin  tăucameră şi ntreabă
este aici?
Apoi răspnde n oc obiectui. e exemp ai
ptea ntreba măsţa de cafea
 Măsţă  ocu tă  es te aici?
Măsţa va răspnde
 a
Apoi  ntreabă minge a d e pe pode a
 Minge  oc t ă este aici?
La săI pe copi să răspndă n oc ei
 N n aici este oc me  Loc me este  n cti a
c j cări i
Apoi copi va dce ingea a ocu ei. Continuă
aces t joc atâta timp cât copui i pace

(Vom prezenta ma i m te j ocri distractive şi motivante mai

târzi  n acest capito  )
Relle case
Pe ângă acătirea nor fişe recomandăm dezvotarea ni
set de regi ae casei  Chiar dacă este indi cat să aveţ cât mai
pţine regi şi să spneţi da cât mai des posibi copiii
 A ŞPEE SRG
teperaentai nu iuesc în gener a surprizee Î n cazu  or, este
ine s spuneţi ucrurior pe nue
Poţi aea u n ini de regu pun ându ţi întrearea  "egua
aceasta are în edere un aspect ajor? Dac nu, poate ei dor
s renunţi a regua repecti sau so faci ai fexii
ndiferent ce regui ei aea, fii sigur c odrasa ta şte ce
consecinţe a aea de suportat dac nu e respect Aceste
consecnţe ar treui  fie aj ustate a ârsta şi geşeaa pe care a
fcuto copiu De exepu, iai putea spune copiuui tu de
cinci ani "Dac nu strâng jucriie, nu te poţi uita a casete
ideo în dupasa asta Sau iai putea spune fiuui tu
adoescent: "Dac nu tunzi iara sât dup-asa, nu poţi
ieşi cu prie tenii a eciu  de fot a 
Urtoarea ist de regui generae ae casei a fost aeas cu
grj şi din ote core cte Orice cin ar p utea ene ficia de p e
ura ei este ne cunoscu t Poate rei s copiezi o ariant şi s
Autoru
o ipeşti pe uşa de a frigder sau într un oc  izii

Când deschid ceva,         rebuie să închid a o c.

Când scap ceva pe os,    .  . .  trebuie să adun.

Când descui ceva, .     .   trebuie să înui.

Când fac mizerie,  .    .   trebuie să fac şi curăţenie.
Când fac o promisi une,  .    .   trebuie să mă in de ea
ând găsesc ceva,      .   duc a ocu ui ace ucr u
Când scot ceva,    .   . . pun a oc

Când câştig nişte bani,   

Când primesc o sarcin ă, . .    .   mă achit de ea din timp
chetue sc sau îi invest esc în mod înţee pt.

Dar dac fiu sau fiica ta încpţânat strig "Nu eu a

stat rege acestea, de ce s e respect? A putea fi tentat si
Nu vreau" f49
răspnzi "  mi par ră pntr tin, dar  snt părnt
Totşi n răspns mai ficint ar fi: "Bin, hai să disctăm
dspr principii d condită a famiii noastr şi să  ngo
im mprn ă  isctara şi ngocira rgior cr fort ri
n ps, dar nori copiii tmpramntai snt mai dornici să
accpt şi să rspct nişt rgi a car a contribit şi i

Să -i în văţăm p e cop ii să f ie chizuiţ i c u anii

O cţi p car copiii noştri trbi so nvţ napărat
nai nt d a pc a d aca să s t să fi chibziţ c ban ii ar dpă
cm spn n vchi provrb chinzsc, "pntr a administra
bani, trbi mai ntâi să  ai Copii noştri trbi să aibă c
pţn o smă mică d  bani n bznar  atf c c vo r pta
cra când vom dori săi nvăţăm cm săşi administrz bin
ban?
ecţia alocaţiei
Fapt căi dai copii tă o aocaţi poat constiti n
instrmnt xcnt d nvăţar Un spciast n psihooga
copii, p car  cnoaştm, spn că  mpart aocaţia


copiior i n tri părţi

bani pntr conomii

bani pntr bisrică (zciiaa)


bani pntr chtiaă (fără nici o rgă)


E apică, d asmna, rmătoar rgi

Ficar copi trbi săşi ia c  banii a magazin


Părinţii ni vor mprmta bani copii dacă acsta
şi ia itat pai i acasă
coatra banior din fond d conomii trbi
făctă din timp

C s ntâmpă dacă p Ş chtisc banii n mod

nnţpt? Nicio probmă, spn  Î n mod trptat, prn
  ŞPTEE STRIGĂ
decizie or fnancare nechibzute vor nvăţa să fie mai
dscipna ţi ş să -ş chetuiască bani n modu r mai eficiente
Îăaea i âştig a meit
O ată modaitate exceentă de ai nvăţa pe copi despre
vaoarea banor şi despre administrarea or corectă este săi
ncuraezi să câştige ban e ce să nu te gândeşt mpreună cu
copiu  tău a o stă cu sube potrvite pentru e d e care ar pute a


f nteresat?  ată câteva idei a care sa gândi t o fami ie 


Vinde toate ucărie ş hainee vechi
Creşte roşi ş i castraveţi pentru a e vinde vecio r


Munceşte n gădină (tunde iarba smuge bruienie
panteaz ă for)
Udă pantee vecinior n mod regat

nvaţă-i pedeceiorganizarea
mai mic i un sport nou pentru
s a cevaziee
de făc
de t


Ocupă-te petrecerior
naştere
Fă bab-sittng


 ijă de animaee de companie ae ator persoane
când sun t pecat e din oraş
u câinii a pmbare
Curăţă p odu r sau garae şi f ă ordine n ee

Pe când ocuam n Viena ustria cei trei  ai noşt şi-au

nceput propria afacere cu unt de arahd e n fiecare săptămâ nă
cumpărau aune făceau unt de arahide şi  vndeau famior
din Vena precum şi msionarior din Ungaria şi Poonia care
veneau din când n când a Viena u devenit cnoscuţi ca Fr a
rp Unt de rahde iar motto u afaceri or era Unt de ar ahid e
100%  suntem cu toţi ahtaţi după tne!
Băieţii ţneau socoteaa costurior auneor a număruui de
borcane pe care e v indeau a număru ui de or e ucra te şi aşa m ai
departe Profitu era mpărţit ntre ei n funcţie de tmp
investt de fiecare n afacere Binenţees ca părinţi şi i
supraveghetori şi noi investeam mute ore n această afacere
autam uneori chiar şi cu spăatu borcaneor ar băienoştr
Nu vreau!" f;f
a nţat mte ecţii inanciare preţioase, aşa c am considerat
c şia investt bine tmp.
Ader este c, ncraarea copiior noştri sşi dezvote
simţ responsabiitţii prespne mt mnc din partea
prinţior  indie rent dac e ste vo rba de o bn a dministr are a
banior sa de pnerea criior napoi n cte ecompensee
snt ns deo sebite. esponsabitatea şi atodiscipna pe care e
nvaţ copii de a noi i vo r ata tot rest vieţii

Pşi spre  vii or m i b 

oar pentr c este ge si aţi pe copii sşi dezvote
simţ responsabiitţii n nseamn c acest cr n poate i
distractiv  pentr amândoi!
at câteva ocri şi activitţi pe care aţi ptea ncerca s e
aceţi.
dar reaNoi
cţia incdem
copi i şitvârsta potrivit
e ste ce pentr
mai bn ghid. ecare activitate,c 
ac consideri
i pace  n anmit oc, ncearcI

 Juc aţi joc uri care i nvaţă pe copii să strângă l ucruri

Urmtoaree ocri snt ideae pentr ai nţa pe copii s


ac ordine prin cas

Vne preşedntele  Preaceţi c vine a voi n vizit


preşedintee Ce trebie s aceţi nainte ca e s
ang? (pân a şapte ani)
Zone de curăene  mp rţiţi cas a n dieri te zone, iecare
membr a amiiei iind responsabi c crţenia ntro
anmit zon Apoi organizaţi n concrs şi daţi n


premi ac ei membr de amiie care are zo na cea mai
ordonat (preşcoarii sb spraveghere, pân a zece ani)
Borcanul cu sarcn  nagraţi n borcan c sarcini
crie pe bieţee dierite trebr care trebie cte şi
pnee n borcan Fiecare persoan trebie s extrag
n bieţe arcinie mai diicie s e reaizate prin
mnca n echip (toate vârstee)
 
 ŞPELE SRGĂ
leerea în ordine alfaetică  Aeasa ese o variană a
jouui ii ese ou ău? pe are am menţiona
mai devr em e Cere- i opiuui ău să găseasă un obie
are nu se afă a ou ui obieu rebuind să neapă
u difer ie sune e sau ere ae afabeuui  e exempu 
Poţi găsi eva are rebuie rid ia şi nepe u iera C?
Copiu ău ar puea da de area de pe anapea are


ebuie pusă napoi pe raf (preşoi asee eemenare)
dună zece oiecte în zece minute  Copiu ău rebuie să
aeagă zee obiee şi să e pună a ou or n zee
minue aă ai rei opii asa nseamnă ă reizei de
obiee vor fi adunae n zee minue! (preşoar
asee eemenare)

 Jucaţi jocul "Dăruieşte, câş tigă, econom iseşte şi cheltui eşte

se o moda iae exeenă de aţi nvăţa opiu de gădiniţă
sau de şoaă eemenară despre vaoarea şi adminisrarea
banior rie uvinee ăruieşte Câştiă Economiseşte şi
Cheltuieşte pe âe un aronaş şi dă âe un se fieărui membru
a famiei poi sugerează siuaţii are ar puea impi a dă ruirea


âşigarea eonomisirea sau heuirea e exempu

buniii ăi ţiau da o suă de mii de e de Crăiun

ziua de naşere a peenei ae ee mai bune va fi
săpămâna viioare

 biseria srânge aimene penru ei nevoiaşi

fimu ău prefera omai a apăru  pe video
ai primi inizei de mii de ei penru ă ai fău ordine
n garaj

Ceiaţi membr ai famiiei rebuie să ridie aronaşu are

desrie e mai bine răspu nsu  or in iţia a afirmaţia  n auză 
dărui â şiga eonomisi sau heui ei n ea s iuaţie? is uaţi
răsunsurie Gândiţi-vă a urmăoaree aspee: are sun
avanajee dăruirii âşigării eonomisirii sau heuirii n
fieare siuaţie?
"Nu vreau!"
 PoveteteIe ce fa c fur nicile
Cop de gădnţă ş şcoaă eementară pot înăţa mute
despre mportanţa dscpne despre muncă ş despre econom
urmărnd actvtatea furncor Fă rost de o fermă de furnc de
a un magazn pentru anmae sau ocazează o coone de
furnc în ădna voastră pune: "Vez cum îş cară furnce
mâncarea? Lucrează dn geu nu- aşa? e unde fac ee rost de
mâncare ? Ce crez că vor mâ nca a arnă când es te fg ş nu pot
găs hrană?
Cteşte Proverbe 3025 cu voce tare: "furnce care nu sunt
un popor t are    îş pregăte sc hrana va ra 
Foosnd creoane magn sau poze fă un poster cu furnc
împreună cu cop tă Copază versetu dn Proverbe acoo sau
fă propra ta parafrazare "Adu-ţ amnte d e furn c  strânge
ban ab pentru ze nee

 Face ţi împreună cumpărăt uri pentru coală

Când fac cumpărătur pentru şcoaă fe că este vorba de
hane sau rechzte cu un cop de casa a patra sau ma mare
anunţă ce sumă de ban eşt dspus să chetueşt Apo a săI pe
cop să aeagă obectee care se încadrează în acea mtă Acest
ucru î va înăţa cum să-ş pună în ordnea prortăţ nevoe ş
dornţee ş cum să se încadreze întrun buget Este ş un
exercţu de matematcă foarte bun
 Alcătuiete o fiă a t reburi lor i a regulilor casei
 ntoarcete în acest capto ş cteşte dn nou despre rostu
fşeo r de sarcn ş d espre mporta nţa regu or case Acătueşte
împreună cu cop tă ambee ste

Începe astăzi
Gene Bedey drect oru une  şco ş tată a tre cop a înţees
mportanţa responsabzăr copor E spune "Ceea ce e este
întrad er de foos copor este să- a utăm să înţeeagă cum să
 AL PTELE STGĂT
reacţioneze a mea din jr Responsabiaea poae fi definiă
foare simp ca abiiaea mea de a reacţiona ncrajarea
dezvoăr simţi răspnderii nseamnă să-i ajţi pe copii să
nţeeagă principi cazei şi efeci deea de bază ese că
responsabiiaea nseamnă  rmăor cr  vine n momen n
viaţă n care devin conşien de ceea ce am de făc
ezvoa rea simţi responsabi ăţii şi aodiscipinei  mai
aes  n caz ni copi empera mena sa ncăpăţ âna  n es e
n cr şor  ar meriă efor pe care- depnem  Rez a 
fina ese ceea ce ne dorim c oţii copii care a deveni adţi
responsabi echipaţi c oae insrmenee necesare penr a
naviga c scces câ imp vor răi
 Al oulea srigă

"Sunt deja
 
C îsm,   
"Îndrumă-mă se matate.

iany
a sps n rsăeideacă
nsprezece anicarne
era oare serioasă când
şi aşi
T mamei aş avea de condcere
pea să condc o maşină aş pea răi nr-n aparamen
singră N pre a mai a m nevo ie de părinţi
O cnoaşem pe Tiany de când era ncă mică şi vă pem
asigra că ese nrader n copi emperamena care are
nsprezece ani şi merge pe doăzeci şi n in ericire are o
mamă care nţeege p rovocarea deoarece a cresco dej a pe sora
ei mai mare (care ese acm căsăoriă a ermina medicina şi
aşeapă
sa dovedi prim
 a eiemp
copi) N anae
erame os nicio
a şisrpriză că ambee
copi  mama eeoree
a os
şi ea emperamen aă  şi cerceărie araă că părinţ i care a os
emperamenai n copiărie a oae şansee să aibă copii c
emperamene asemănăoare
Tiany n a  os nicioda ă ca ceiaţi cop ii ne sp ne ma ma
ei  Î nodeana a a viaţa n seri os ând vrea să acă ce va n
se dă napoi Şi c  sigra nţă că ese n spir i independen red
că ea chiar şi nchipie că sar pea descrca de na singră!
E se şor să reaiz ezi ap că aces cr ese recăor şi c ă
ncăpăţânarea i Tiany o va aja să devină n ad mai sigr
de sine şi mai  ncrez ăor spne ea 
 L OULE STGĂT
Fca mea nu va avea ncodaă un spr de urmă Ea ş va
căua propru drum Vreau doar să fac o cem să n punţă
penru a o puea ndruma n drecţa porvă!
Cum puem no ca părnţ să ndrumăm pe cop
emperamena ca Tffany nspre maurae? La urma urme e
sun con vnş că sun deja cop mar Cum pue m să recem de
a un p de ndrumare consană nuz a o reaţe maură
cu cop noşr emperamena una care să dureze nreaga
vaţă?

Înţele ge provocarea
 f părnee un u cop emperamena ş a condu ce nspre
maurae ese o provocare ma mare decâ a  părnee unu
cop doc  n mp ce copu doc ese de obce fexb ş are
endnţa
ma de cooperan
puţn a coopera copu emperamena
acă copu ese ma
doc accepă rgd ş
dscpna
copu  neas âmpăra  se mpor veşe acă copu doc poae
face faţă emoţor puernce doar cu nşe eşr ocazonae
copu emper amen a face crz ă după crză
n momen ce cop emperame na sun aşa c um e spune
ş numee  nea sâmpăraţ ş  dfc  avem nevoe de o doză ma
mare dn oae caăe penru a ndruma spre maurae de
ma muă răbdare ma muă energe ma muă dragose
necondonaă ma muă ncredere ma mu umor vem
nevoe de ma muă crednţă n umnezeu care are un pan
pen ru v eţe cop or noş  ma aes când ncepem să e dăm
ma muă berae ş responsabae n drumu or spre
maurae
oae că sună dsacv dar a f părne nseamnă perderea
repaă a conrouu Tocma asa se aşeapă de a no să
perdem conrou Provocarea ese de a perde conrou nro
maneră conroaă pun câe puţn renunţând a doza
porvă de conro a momenu porv
Când copu nosru emperamena avea dosprezece an
nea spus Mamă aă nu reau să nţ de a ei experimen tai
sau treui prin viaă Vreau să nţ din exerienă
"Sn dea are!"
E des de înspămânăor să az aşa ceva ca părne Î nsă

ader ese că "experena ese de me or caea pe care
cop emperamena, încăpăâna, învaă ce ma bne. Î m
adc amne de momen în care f nosr şa economs
ban pen a cmpăra n Wakman ş a ssa să-I dcă c e
îno excrse c şcoaa Bneînees că a ven acasă fără e a
fos fra A fos o ece gea, dar rmăoarea daă când a mers
înr-o excrse c şcoaa, şa ăsa obecee de vaoare acasă
N e pem ofer parads copor noşr N- pem
proeja de drere ş sfernă în vaă (Un preen de-a nosr,
pshoog înro cncă, nea sps că obev să penr cop
 ese acea "de a adce a vaa de ad c câ ma pne

rame posbe ) Î pem însă îndrma prnr-n proam de

nsrre care e va dezvoa "mşch mară , de care a
nevoe penr a dce povara ve de ad în vor

Ocupă-te de prezent
acă cop ă emperamena ese hoărâ să învee d
experenă, cm a pea să ofer cadr porv de care are
nevoe penr a îna ec pozve pe parcrs aces
proces? O modaae porvă ese aceea de a- îna pe cop
ă cm să a decz bne
e a o ârsă mpre, cop rebe să abă ocaza de a a
propre decz N , n- po ăsa pe n co p de nsprezece an
săş aeagă ora a care merge a ccare ar exsă crr în
egără c care cop de dfere ârse po a snr decz
O mam ă nea sps că a nc când cop e a împ n op  an,
s-a decs că ese des de mare penr aş aege sngur hanee
c care să meargă a şco aă "Aceasa a fos o adeăraă provocare
penr mne, deoarece î pasă cm araă cop me ş ce

părere a cea oamen , ne-a sps ea " vne să crede că a
aes să poar e aceeaş per eche de b g  c gară a ge nnch 
o an? Î  spăam foare des, aşa că era cra ar nma e
şam asa Penr ca crre să se compce ş ma m, avea ş
sjba de a aja pe cop ma mc să reacă srada, ceea ce
însemna că reba să e de schdă porera  a ma şnă copor care
  OPTULE STGĂT
erau ăsaţi n faţa şcoii dimineaţa şi uaţi din nou de părinţi
du păam iaza  sta n semna că majo rtatea mameo r  cuno şte au
şi  vedeau n fiecare zi
"ram jenată? Binenţees a mbunătăţit reaţia noastră?
Da Mă ntrebau prietenee de ce nui cumpăr fiuui meu o nouă
pereche de bugi? Da Totuşi mă bucur că am respectat
nţeegerea noastă şi am ăsat să poarte hainee pe care şi e
aegea singur

Săi ajutăm pe copii să ia decizii

 fi n stare să iei decizii nţeepte independente este cheia
unei vi eţi adut e de succe s De aceea est e atât de importan t să ne
impcăm cop iii n uarea deciziior cât de des posib i a tă pa tr
idei care neau ajutat să ne nţăm co pii să ia decizii
1 . Lasă I pe opil să patii pe la luaea deiziil o î n fam ilie
ndiferent dacă este vorba de a decide ce progam va viziona
famiia a teevizor, ce joc veţi juca sau unde  veţi petrece
vacanţa cu famiia a săI şi pe copi s ă contri buie  cest ucru i
zideşte ncrederea n propra capacitate de a a decizii Dacă
pănuieşti o vacanţă cu famii a a săI pe copiu ce m ai mar e să
se intereseze de câteva posibie destinaţii rute costuri de zbor
variante de cazare şi ocuri interesante de vizi ta n terne tu este
un oc exceent pentru a căuta aceste date iar copi tău ştie
probabi mai bine decât tne să navigheze pe nterne t!
2 LasăI pe opilul t ău să aleagă înte m ai mult e opţiu ni
Orice copi mic poate ua decizii simpe cum ar fi "Vrei n
măr roşu sau unu verde? "Vrei să te spei pe dţ cu pasta
verde sau cu cea n dung? "Vrei să dor mi n păt uţu  tău sau pe
canapeaua din came ra d e joacă?
Faptu căi aşi să ia decizii simpe i ajtă săşi dezvote
abiitatea de a anaiza diferite opţiuni
Dacă copiu tău te ntreabă "De ce trebuie să port paton?
poţi săi răspunzi a ntrebare foosind acest ucr ca pe o
oportunitate de a ua o decizie punei "Cum este vremea
"n dja are"
astăzi? Este rece sa u cad? Crezi că geaca ta roşie este sficie nt de
cădroasă sau ai nevoie de paon?
3 Încu rajeazăţi cpil ul să negcieze.
ceastă idee poae că n e ncână din momen ce copi
ă emperamena ese născ penr a negocia ar când
trebuie să rezovi o probemă mprenă c copiu ă ese o
idee bună să parcrg cei paru paşi ai negoceri despre care am


discutat nrun din capioee precedente


La să-I p e copi să sp nă ce doreşe 
pne şi  ce doreş să obţii
Propneţi mai mue variane
egeţi o soţie de compromis

Negocierea
efor c umai
Este mu n copi ncăpăţâna
simp să spi:poae
"Fă ng
asahiţi
sam"N
 mp
fă şi
ceaaă ar dacă ae caea mai simpă cm ţi vei nţa
copiu să poată ua decizii compeene n viior? (Ca să n mai
uăm n considerare fap că prob abi deesă să i se s pnă ce să
facă)
4 Aşeapăe să adpe ş i u nele decizii nepi vie
Cea mai grea pare a nţări ării deciziior ese să-I
rmăreş pe copi cm face greşei ă spunem că i ă de
noă ani prmeşe nişe bani de ziua i şi se hoărăşe săi
cheiască pe o juc ăre pe care a zo a teevizor  de care ş i
sigr că se va picsi nro săptămână  trebi săi permiţi să
o cumpere şi să nveţe pe pieea ui ecţia cheii n mod
nenţeep a banior?
Majoraea dinre noi nţăm mai m  din propriie  eşe
decâ din succesee noasre şi aceaşi ucr este adeăra şi
pentr u copiii noş ri Une ori ne vine să ne muşcăm imba şi să ne
abandonăm endinţa de a conroa şi să n inervenim pă
cm a sps n părine "peri şi e ro că anci când copi
tă face o greşeaă va avea o ocazie exceenă de a năţa iar
tendinţa a de a ba e a cap se va po oi
fGO A OPTULE STRIGĂT
Binenţees a i da unui c opi  mai aes un uia temperamen a
 iberaea de a ua decizi i geşie poae fi un ucru foarte g eu
dacă nu de-a dreptu jenan Ne simim bine când copii noşri
sunt edetee echipe i de foba  şi sun păcu ţi de oaă um ea d ar
nu este a fe de distraci când eşi cunoscu drep "aă
băiauui cu o frizură ciudaă sau "mama feei care ocmai şia
cheui oaă aocaţia a raionu de cosmeice penru a arăa ca o
păpuşă Barbie 
Ţine-te tare! Cu câ  ajui mai mut pe copiu u să deină
ncrezător şi compet en n uarea decizior priioare a aspec e
minore (tunsura sau coafura hainee pe care e poară etc) ese
cu aât mai puţin probabi că a fi rebe şi va face aegeri geşie
când a eni vorba de aspece majore cum ar fi droguie
acoo u şi sexu acă ne ocupăm acum de sarcin a cea mai gea 
pe când şi or aege uniersiatea a care să meargă şi partenerii
de ufa
răs iaţăuşşiuraţ
or şind
face propre or judecăţ
că apiudini e or de morae vom pueasun 
uare a deciziior
bine dezo ae.

Săi provocăm pe copii să crească

Copii ncăpăţânaţi emperamena au dorinţa nnă scuă d e
a fi a cârma propriior ieţi ar oc mai penr u că po fi aşa d e
dificii aem endinţa de a e răpi nocmai corou după care
ânjesc  de exem pu pe măsu ră ce inră n adoesce nţă O
aegere mai bună ese să ransformăm
Copiii acea dorinţă n moivaia de a creşe
tempermen tli n u Cop emp eramen a nu rea cţi
recţioneă bine l onează bine a uimaumuri dar
ul timtu muri dr le e pac proocărie .
plc provocările acăi provoci să reacă a un nou
nie a maur ităţii  şi a un nou nie a
responsabiăţ şi  berăţi  acest ucru poate fi o bun ă une ată
moia ţionaă 
n vara dinaintea ceei dea reisprezecea aniersări a
fiecăruia dintre băieţii noşri aceştia primeau o proocare n
paru eape meniă să-i ajue să se pregăească penru
"Sn deja are.

adoesenţ  i provoam n pa domenii fizi ineea
f6f
spiria şi pra  Provoarea fizi era de a a erga n omer
şi jmae n mai pţin de op mine Provoarea ineea
era aeea de a ii o are despre o persoan pe areo admira
şi de a fae o prezenare a rţii penr nreaga famiie
Provoarea spiraă era de a fae n sdi bibi a exrage n
od bib de omporamen şi de a respea ae od n anii
adoesenţei Pen proba pra pănia o ieşire  mine
(avid) şi fea oae mnie de are era nevoie insiv
pregirea meseor (a am mâna nişe meniri foare
idae)
Poae e gândeşi "Copi me n ar oopera ncodaă a
eva de gen aesa!  ar sar p ea s se nvoias oşi da
ar avea moivaţia neesară Uni opii po fi moivaţi prin
simp fap  vrei s vezi daă sn gaa pen exinderea
responsabiţior şi a prviegor
ps de eva mai anbi or aţii
e exemp  na nevoie de evnoşr
din e băieţii n i
a fos m ai pţi n en ziasm a de provo area adoesenţ ei  ş asa
pân ând reompensa pe are am aeso a fos o perehe de
shiri pe are şi e dorea
O provoare a adoesenţior ese n bn insrmen de
iniţiere penr adoesenţ Te ajă s e asigri  adoesen
 inră n a eas  peroad rben  din viaţă   o nreere
spori şi  siguranţă de sine ar provorie po fi o moivaţie
penr o mai mare mariae a ore vârsă şi sadi a
dezvorii op ii   Co pi  preşoar poae fi provo ca
să nveţe m s ăşi ege şire rie naine de a merge a g diniţ ă
de exemp
Copi  de asa a inea poae fi provoa s proameze
eas deşepor şi să se rezeas dimineaţa fră ajor 
nain de a nepe i gmnaza
mpi pe opi ă n pnirea nora dinre provori
ei fi srprins â de reaivă şi foosioare poae fi onribţia
i n ps opi ă emperamena are endinţa de a fi mai
ooperan da sime  a onibi  eva a idee sigrăe
 probee sn simpe  po  reaizae şi măsrae şi inde
o ee brare sa o reom pens a  erminarea o r om incde mai
 AL OPTULE STGĂT
ue idei exceene de provocări porivie cu ârsa a sfârşi
acesui capio

Lasă-I ier şi încredinţeaz ăI în mâna lui Dumnezeu

Pe ăsură ce copiii noşri cresc rou nosru n vieţie or
rebuie să se schibe de a ce de director a ce de înesnitor şi
apoi de observator ndiferen câ de nfric oşăor sun ă aces ucr
copiii noşri rebuie să facă recerea de a rai după sandardee
şi reguie faiiei a raiu după convingerie or Ei rebie să
reacă de a dependenţa de noi părinţii a dependenţa de
umnezeu ar rea ba noasră ese săi a juăm
i n păcae a ceas ă anzi ţie n es e o şi nţă exacă N esă
zece paşi sip penru ai ajua pe copii noşri să crească din
punc de vedere spiriua Când sn ineri pue să e ciim

iisorisiri
puemdin Bib esăşiiasă
ncraja i nvăţăm
noiţe versee
n ipu mai simpe
or devoţiona Mai ârzi
perec  c
umnezeu şi să facă fişe de verificare a ciirii zince  Bibei
Pe să ne rugă cu ei şi penr ei Pem săi impcăm n
rimierea proviziior penru misionari şi ajorarea ceor
nevoiaşi Puem săi nvăţă prin exempu nosr ar
indiferen câ de mu am dori să exise nişe reg penr
creşere spiriuaă şi marizare aşa ceva n exsă
La ncepuu cărţii a afirma că n copi eperamena va
avea neapăra u n ipac aspra ui  n care r ăieşe  nrn
od sau n a Nu exisă garanţii că va aege aces cr
bazânduse pe convingerie noasre când va fi adu Pem
infuenţa dar nu pu em conroa
 n cee din ură credinţa or rebuie personaizaă şi
convingerie fai ei ebie să de vnă ae or Pue face doar ceea
ce pue face  iar resu ebue să pune  mâe ui umezeu
O credinţă rebuie aeasă de bunăvoie  nsă copiii n sn
beri să aeagă voia ui unezeu penru ei până când n  se
dă ocazia Ce se nâpă dacă fiu sau fiica a ncepe să se upe
cu nrebări egae de credinţa n care ai crescuo? ces cru
poae fi geu de nghiţi ar un copi care se pă cu credi nţa
ui ese n mue privinţe m ai sănăos decâ n copi care n se
"Sn deja are.

upă deo arece aces a din urmă nu a primi niciodaă dar  de a
aege Copiu care n primeşe posibiiaea de a aege peacă de
acasă echipa doar c obiceiu de a se conforma sandardeor
părineşi  şi n c nişe con vingeri proprii pernice 
Când ace copi ese arunca nro nouă me cu o fe de
noi fiozofii şi siri de viaţă care sigă după aenţe ânăr nu
mai are nicio infuenţă din parea părinţior care săi nărească
jdecaa moraă Reza poae  confzie şi ubrare Ce
bine ar  dacă n copi şiar forma convingerie propr când ese
ncă acasă !
Noi ncr ajă m pnicarea şi ucrarea n că de pe ac m penr
a ma responsabiiaea penr dezvoarea spiriaă a
copii ă de pe merii ăi pe merii i aă câeva sugesii
penru nceperea acesi ransfer


Încu rajează-faior
Majoriaea pe copl ula
tăucetemperamental să pună
puţin n membr trebări
cinic iar
noi n am făc excepţie de a aceasă regă Uneori
băieţii pnea nrebări care ne uau prin surprindere
Chiar dcă n aveam nodeauna răspnsri a
nrebărie or ncercam săi ajuăm să găsească ei nşişi
răsp ns  Ţine min e cop ii din ziua de asă zi au de-a
face c probeme serioase n ceu cum ar fi avoru
 reaţiie sexae naine de căsăorie
homosexuaaea drogrie acoou şi me aee


acă n aj ţi pe copi să răspund ă a acese nre bări
acineva o va face cu siguranţă
Asgură- cărţ bune de ctt  muzică cretnă Ori de câe
or copi noşri ne cerea a juoru a aegerea unor cărţi


bne sau a unor piese muzicae cu versr creşine
ncercam săi ajuăm
Caută metor Tinerii dpă voia ui umneze po
infuenţa cop i  ă nr-un mod poz iv Gr purie de
iner din biseric i abere e creşne şi conferin ţee sn
ocuri exceene n care se po găsi menori penru
copii n imp aceor ani n care părinţii par săşi 
pierd oaă credibiaea n faţa or
 
AL OLE STRGĂT

Fii n bn model pentr copill tă N ptem spne că

am fost ntotdeana modee bne pentr copi noştri,
dar ce pţin am ncercat să fim N am fost


ntotdeana conse cvenţ i, nsă dea ng  anio r neam
strădi t să fim !
Roagă-te pentr copil l tă  A fi părin te  chiar şi singr
 n este o ocpaţ ie so tară Avem n pa rten er c


resrse inepizabie mneze ce  Vorbeşte c
E ct mai des d espre copi  tă!
Ai încredere în D mneze î n privinţa lc rrilor pe care n
le vezi  reşit să trecem peste acee vremri dificie
pentr că ştiam că mneze are contro tota
aspra fa miei noastre Psam 1 38 8 spne  omn
va sfrşi c e a ncept pentr mine Cnd ai nevoie de
ajtor pent viitor, adţi aminte de Romani 825
ar dacă sperăm n ceea c e n vede m, atn ci cr
acea  aşteptăm c răbdare şi de 1 Corinteni 910


Pgar să are c  speranţă ş i treie rător s ă treie re c
speranţa că va avea parte de recotă
Alege să ai încredere în copil tă n timp anior de
adoescenţă n specia, poate fi difi ci s ă a i ncreder e n
copi tă temperamenta Cnd băieţi noştri era
adoescenţi, de mte ori făceam efortri conştiente n
direcţia aeeri de a ne pne ncrederea Î ei N era
perfecţi, şi neori
dovedit vrednic deeram răniţi ar,
ncrederea n fina, fiecare s-a
noastră

Consier Norm Wright scrie

Îcedeea  adoeceu ău eaă auaea
cuu de a avea cedeea ducaă   be dacă
a puea ă covg adoeceu ă poă  c că
u va ăda cedeea a puea ă duc ouau  a
egaa Da a  ua o bucaă de hâe Ca  oce
eae de dagoe, ebue ă  ă e a ă Ve 
deaăg a e cu a o  eu de ue o Acea
ee peu peu a puea pue "cu oae aceea e
ubec}
Sn dea are

ncrederea ese ceva ce invesm şi reinvesim n copiii noşri
se crucia penru reaţia noa sr cu ei  şi abso necesar
penu marizarea or se, de asemenea, necesar dac vrem
s renunţm a conro nosru asupra vieţior or Şi rebuie s
renunţm a momen porivi, n mod porvi La rma
urme i, sunem p rinţi. ceasa ese sjb a noasr

Pa§i spre un vii or m ai bun

Cieşe carea noasr Brusc au resprezece ani penru
informaţii şi sges c privie a panificarea şi ndepnirea
sarcinii de a e ansa provocri adoescenţor  n caz copor
ma mici, ncearc câeva din rmoaree sgesi:

 Aleg e o po voca e pentu peş cola i

Când ţ i provoci preşcoar, asigure c aciviaea propus
ese disac Şi chiar dac rebie sţ ncrajezi copi s
aib succes, nu mping e spre exceare
ces cr u n va fac e decâ sI sresez e  şi sres e se n
cr de care ne puem psi c oţii! a câeva crri care po


provoca n preş coar

s nveţe num ee s de fami e şi pe ce a părinţior

s nv eţe de
sşi spună adresa


nmr eefon
afabe
nmeree de baz
corie

 Alege o povocae pen tu copiii in ciclul elementa

O bun provocare penru aceas ârs incde

 Cirea nei crţi şi prezenarea ni rezuma n faţa

famiiei
 
fGG L OPULE STGĂT


 nveţe cum s-şi sorteze hainee murdare şi să
porneasc maşina de spat


 memoreze câteva verste din ciptur 
 nveţe cu m s umbe a cacua tor
 aib un jurna pentru o perioad de tmp
ă fac d esert pentru ntreaga famiie
 e scrie scrisor i bunic or sau verişori or


 Fă un studiu pe cart ea Pr ove rbe
Ca famiie citiţi şi discutaţi ce are de spus cartea Proverbe


despre urmtoaree gestur negatve
 ntorşirea cu cine nu trebuie (Prov 11019)
Minciuna (Prov 145 199)
Lenea (Provsexua
134 204 2430-34)


moratatea (Prov 5 62435)
Crizee de nervi (Prov 1417 29 1919 203)


Geozia (Prov 1430)
Ofensarea (Prov 1819)
Neascutarea de părnţi (Prov 131, 155)

 Î ncurajează speran ţa
Foosind o concordanţă bună f o ist a tuturor verseteor
bibice care conţin cuvântu penţă Când te simţi descurajat
citeşte câteva din aceste versete duţi aminte c această
speranţ este ntrun umnezeu credncos ş demn de
ncredere

Începe astăz
 mi aduc a minte c am citt un artco scris de umorista Erma
Bombeck n urm cu mai muţi an Ea a foosit o muţme de
expresii referitoare a ce nseamnă să renunţ a copii care se
ndreapt spre maturitate Ea asemna copiu cu un zmeu şi
printee cu persoana afat a ceat capt a sforii ncercând
Sn deja are!"

să ajute zeu să zboare Părinee aeargă până nu ai poate

apoi zeu se prăbuşeşte acă e adaugă o sfoară ai ungă
zeu  aterizează n buran Totuşi părnte e contnuă săI repare
să reaj usteze traiector a şi să ucreze a zeu  fnd ncrezăor că
ntro bnă zi va pte a zbura 
n cee din ură  ze u devine din ca e afară de aerod inai c
iar părnte e deruează din ce n ce ai ut sfoara    şi ai
ut  şi ai  u  Zeu continuă să zboa re să se ridice ai
sus să se vadă din ce n ce ai departe cu fiecare răsce a
gheuui de aţă iar
druu zeui poi după
acesta ce respiră
zboară adânc
după cu părintee
i-a fos eni să  dă
zboare in depen dent şi iber
se riscan să dai dr a sfoară ar eiberarea finaă ese
şi ai rscană ar acesa este scopu fina a uni părine săI
ndre pe copi ep eraenta  nspre puncu n care a fe
ca ze poae zbra c scces de un singr
 ţi ese eaă că n oen n care  vei da dr
definiiv vei ră âne c âinie goa e? Nu v a fi aşa ! Vei răâne
c reaa c copi ă e care ai cădi o de a nu anior n
car e ai fos părin e ac v n caitae de pări nţi ca re a  reşit să e
dea dr copor or dă-ne voie să e ncrajă pentr
bcuria de aţi vedea preţios zeu năţânduse n bătaia
vnui pn de ha r şi avnd n scop erită săţi as i risc
ar reaţia c copi  tău adut  ca să nu ai vorbi despre
nepoţ pe ca re ţi-i va dăr i  va aduce reco pensee sae
 Înceiere

"Mennerea ăă 

\ • ţ
pan Of., 

etău
parcursu a opt capitne n e-am concentra
capto, t vrem
asuprasăcopu
ne u
P temperamenta acest utim
concentrăm asupra ta, ca părnte Cum poţ să-ţ menţii
sănătatea m nta ă ş să trăieşt o viaţă echi ibrată n timp ce creşti
un copi care reprezintă o provocare constantă? Cum poţi s
găseşti ncurajare ş sprjn?
Nu este un ucru neobişnuit ca părinţii unor cop
temperamenta să fie compet epuzaţi acă eşti un părnte
singur sau o m amă car e ucrează n afara case, r iscu es te ş ma
rdcat
ai Pentru a vedea dacă eşti un candidat a epuzare, verfcă


dacă următoaree smptome:


 ţi tăieşt i viaţa prea intens ş i e bucur prea pu ţn de ea
Nu ai mai uat masa cu un (o) priet en(ă)  utiee uni
 ţi tot spui: "e m âine, ucr urie se vor ma nşt


Nu ai ncun pic de energie şi n fiecare diineaţă te
smţ epuz at(ă) 
A tendinţa de a te a ştepta a un compo rtament neg ativ
din partea copuui tău temperamenta


Nu-ţ mai a duci a mnte când ai făcut u tima dat ă nişte
exercţii fizice
 
ÎHR


Ţi-ai pierdu t din nou controu ş i ai s pus ucruri pe care
e regreţi


uferi de o răceaă preungită dureri de spate sau -
(ad augă tu atceva) ca re nu se m ai termn ă
Te gândeşt a ntânirie romantice ca a ceva ce aţi
făcut nainte de a avea copii
Te du ci a cucare şi te trezeşt cu gându  a copiu tă


probemă

Fără nicio ndoiaă că ai mai putea adăuga a această stă 

dar nu te epuiza gândindute a acest ucru  ntrebarea
importantă este: Cum poţi să te pui din nou pe picioare şi săţi
redobândeşt energa după ce simţi c ă te-ai ovit de un zid?
a tă şapte paşi car e te pot aju ta să depăşe şti ep uizarea şi să o
eviţi pe viitor:

. Preia controlul vie ii tale.

Fă o stă cu uc rurie pe care e faci de obicei şi careţi prod c
de reguă nervi şi stres (Poate vrei să e notezi pe parcurs a
câtorva săptă mâni pentru a te asigura că nu ai uitat n imic ) C are
dintre ucrurie de pe stă nu sunt neapărat necesare şi poţi să
renunţi a ee? Care pot  făcute de atcineva n afară de tne?
Părinţ nu sun t roboţi n u sunt em nger care n a u nevoie nici

de odihnă
actvităţinici de mâncare
nainte de a acumua
Putem reaiza
prea doar
mutunstres
numdatorită
ăr mitat
faptuui că ne suprasocităm.

  Nuţ i lu a prea multe angajamente

Asigură-te că ţi pui trei ntrebări nainte de a accepta orice


nouă responsa bitate care ar putea ajunge n ag enda ta 

Cât timp şi energe mi va ua?

acă accept această nouă responsabitate pot să mă

 ntrer up din ată activ itate pe care o fac n prezent?

Mă ajută această activitate să-mi urmez scopurie?
Mnţin sănătăţi mintae a prinţior!"
3  Nu t e mai ng rio ra
A fi păin unui opi mpamna poa fi o sină
diiiă Oi d â oi n simţm sponsabi d uu a nu
s fă sub onou nosu (um a f op noş năpăţânţ)
nu pum dâ să n nijoăm Cu â sun mi mai opii
noşi u aâ sunm mai puţin n ono şi u aâ găsim mai
mu uui u pivi  a să n ngijoăm Poţ dpăşi
ndinţa a d a  ngijoa daă ţi aui min d um ăo a


uui
Nu ă mre cz de pul că greşeşi. Nu gş nos
sun  i ăns p opii i iudini nos
şi Aidina d gnu Eu sun păin aş ă
m nodauna dpa ia u şi opiu aşa ă
gşşi nodaun s faă Cu oţii fam gşi
Tbui do să când
fim dis puşi săunm
 unoaş
sigimă băiţii


Cereţi ierre greşeşi
noşi u nţ a um s ăşi  ă ia din xmp u p
 m da n nnumăa oazii Nam fău un
obii din  n no şi a  spun T og să mă iţi
Am gşi ând m siga a in Nu m asa
u advă Tm jda p ndp p
zua băiţii noş i a fo s nod una dis puşi s ă n
i Au şiu ă nu u păinţi pfţi da nu au fău
ma z d s uu Asăzi sun i mai buni
pini i noşi

 -ţi o puză penru  e odihni Aduţi min să omi

sufiin   mu şi să  odih nş  nu şi un n g!


ă  nvoi angjză o bonă  săi duă p opii
n pa n imp  u  odihnşi
Păreză-ţi imţul umorului Fapu ă âdm d noi
nşin n ajuă să n xăm aă âsu s v 
vin d a sin n asa voasă buuă- Un fmii
u o bună dipo ziţi nau ă n imp  a bi să
uz pnu a mnţin o amosfă dgajaă n
fmii noasă am pus dsn şi iui  uşa d a
figid pnu a dsind p oaă uma nm să
 CHR


găsm umorul n orc stuaţ char ş n mprjurăr
dfcl sau rtant
Nu ezita să cauţi ajutor din afară Est mportant să
rcunoşt că unl problm sunt ma complx dcât
altl No putm să facm totul cum trbu dar cop 
noştr pot să abă problm cum ar  AH
(sndromu dfcnţ d atnţ) o dprs croncă
abuz d  drogur ş probl m lgat d almnt aţ car
s află dncolo d putra noastră d l rzolva acă
ac asta s t stuaţ a n famla ta a nvo  d aju tor dn
afară Poţ ncp cu pastorul tău acă st nvo
bsrca t poat ndruma spr u n conslr crşn cal 


fcat sau spr un spcalst n problm d sănătat
mntală
Nu te îngropa în sentimente de vinoţie  n ultmă
nstanţă cop noştr trbu săş trăască propl
vţ ş să accpt rsponsabltata pntu proprul
compo rtamnt a trbu să  ubm  să- ndrumăm
să n rugăm pntru  ş să nu n dăm bătuţ ncoda tă
ar dacă  fa c algr grşt nu a r tbu să n lăsăm
cupnş d snmn d vnovţ a urma urm
nu xstă părnţ prfcţ ş cop prfcţ d acastă
part a crulu Char ş umnzu ar cop rbl n
cuda faptulu că El st un părnt prfct!

4 Pregăteştete pen u viitor 

acă coplul tău tocma a ncput să margă la gădnţă
poat ţ vn u să crz următorul lucru nu ţ v crşt
coplu tmpramntal pnru tot rstul vţ! Crdn xstă
vaţă ş după c cop au crscut ş au plcat d acasă ş ar tbu
să t prgătş pntru acastă proadă ncă d p acum
a lungul anlor  am obsrvat mulţ părn ţ ca r rau at ât d 
concnt raţ asu pra vţlor coplor lor  ncât au utat să s
procup d al lor Când cop au crscut ş sau mutat d
acasă toată nra ş toată v taltata lo r au dspărut mpr un ă
cu 
"Mnţinra ănătăţii mintae a prnţor!"
Prinţ s-a trzit hoin rind aira ntro as ar a d vnit
dintr-o dat pra m ar pntr i, nr ând s s raportz a n
partnr p ar n- mai noşta N st d mirar  atât
d mt storii s dstram n anii imdiat rmtori prii
opiior d aas ! m  ând t afi n n prioada d rştr
a opiior  s t timp s t prgtşti pntr vi itor

 Stabile teţi sopuri

Probabi  toţi sntm d aord  pv a importanţa
anmitor sopr n viaţ: s- ibim p opiii noşti şi s n
ngrijim d i s inf nţ m n mod pozitv ma n ar im
da sntm  s toriţi, s n sprijinim şi s n ibi m partnr 
ar d mt ori, sopri noastr snt pra mt, pra
gnra şi pra difii d msrat pntr a ava vro vaoar
pntr
Cândviaţa noastrsminari
ondm d zi  zi noast Marra Aliv nrm
s ajtm pri s-şi stabias sopri raist pntr
s torii  or, n  ar p ot f ans  Noi sgr m  a sop ri
s ndpinas urmtoar ritrii: s fi spifi s fi
srabi s aopr o prioad spifi d tmp
S sp nm   n p s hotrşt s ado pt sop gnra
d a ptr mai mt tmp mprn pntr a pta di o
raţi ma i profnd  Pa n or ft iv ar pt a arta am a şa :

• Să ne programăm o întâlnire pe ăptămână.

• Să ne plimbăm mpreună treizeci de minute după cină de trei ori pe
ăptămână.
• Să plănuim o minivacanţă împreună pe perioada unu ârşit de
ăptămână n urătoaree două luni.
• Să citim o carte depre comunicarea în famie şi ă o dicutăm în
următoaree două luni.

a şti n print arşi rşt singr opi, sopri

ta ar trbi, d asmna, s fi spifi şi srabi S
 ÎNHR
spune că ţiai stabiit scopu genera de a te integra ntrun
up de sprijin pentru tne şi copiu tău (  ţi recoandă cu
cădur ă aces t ucr u! )  n consecinţă poat e vei găsi aţ i p ărnţi care
au copii teperaentai şi veţi reuşi să foraţ un aseenea
grup Poate vrei să ţi incuzi n acest up şi faiia extinsă
pentru a putea juca un ro mai iportant n viaţa copiuui tău
au poate vrei să cauţi printre nenuăratee resurse ae
counităţior creştine şi a e biserici or care su nt enite să aj ute
părinţii care-şi cresc sinri copiii
ndiferent ce ai face ncearcă să eviţi următoru mo e
gândire  Copie sunt e singu r pe ue  Rezistă tentaţiei de a
face din copiu tă u propriu tău sprjin eoţiona  perspect
care poate fi nfricoşătoare pentru copi şi nesănătoasă pentu
tine Găseşte-ţi prieteni auţi care să te ajute să ţii echiibru
Lasă oc n viaţa ta persoaneor careţi pot a ajutoru e care ai
nevoie Şi indiferent
trebuie să-ţi ce faci
creşt i singur ţineumnezeu
copiu inte că nu
esteeşti singuruna
ntotdea nuc u
tine şi i pasă de tine ş i de faiia ta 

6 Găseşte adevărata bază petru setimentul valorii tale ca

persoaă
Părinţii copiior teperamenta pot ajunge cu uşurnţă săşi
aprecieze vaoarea personaă şi semnificaţia n fncţie de cât e
bine (sau cât de prost) se descurcă copiii or Acesta este nsă o
rută cu sens unic nspre descurajare! Opreştete pentru un


oent şi ntreabăte

Care este baza senificaţiei mee?

Care este baza siguranţei ee?

acă i-ai  enţionat pe copiii tăi ca răspuns te ndrepţi nspre

dezastru şi spre ute dezamăgri Pe ăsură ce copiii noştri se
făceau din ce n ce ai ari a uat decizia conştentă de a nu
ne baz a nevo ia de senifi caţie pe  odu n ca re se dezvotau ei
Nu ne nţeegeţi eşit Ne iubi copiii şi ea ungu anior
reaţie de faie au fost foarte iportante pentru noi
"nţinra sănătăţi minale a prinior!"
Dar am înţls că dacă n bazam siranţa şi aloara
prsonală p dciziil p car -ar fi ptt la băiţii n oştri  şi
famiii lor  ar fi îns mnat să n proocăm sinr i drri d
cap Ori d cât ori n asmăm rsponsabilitata pntr
cr c ar n s mai află sb co ntro n ost, ptm dni
ictm al ant ă ţii
Car st adratl fndamnt al smnificaţii noastr ca
indiizi? Smnificaţia noastră in din rlaţia noastră c
Dmnz şi din faptl că El na crat dpă chipl Li
Draosta şi accptara Li n s bazază p cât d bin n
prtăm Cm poat cina să n s simtă important în ochii i
Dmnz dpă c a citit oan 36 "Fiindcă atât d mt a ibit
Dmnz lma că a d at p sinur Să Fi, pntr ca oici n
crd în El, să n piară, ci să aibă iaţă şnică?
Car st baza siranţi noastr? Est promisina i
Dmnz
niciodată d a135)
(Eri n N
n contază
părăsi niciodată
dacă om şi câşta
d a nsanom
ita
pird, dacă om aa sccs sa dacă om şa Dmnz
st p dpn crdincios şi ddicat până a capăt Dpă c
înţlm lcrl acsta, am pta oar să im mai siri d a tât?
Ca părinţi, trbi să n asirăm d fapt că n bazăm
siranţa propri şi sntim ntl smnificaţi i p rlaţ a no astră
c Dmnz şi n p modl în car s comportă copiii noştri
tmpramntali Când siranţa şi sntimnt nostr d
împlinir snt în D mnz, sntm libr aţi d prs ina d  a
aa copii car să fi prfcţi tm săi ibim şi săi accptăm
p copi i noştri aşa c m s nt  şi chiar să l aprci m nic itat a
tm aa răbdar c i şi să l accptăm adăratl
sntimnt tm rzista tntaţii d ai manipla Şii ptm
încrdinţa c nădd în braţ Tatăli nostr crsc Car n
ibşt

 Ţine minte că relaţia este cea care contează

Când potl Robrt Brownin scria "arta mai frmoasă
abia d acm încoo rmază, pta foar t bin să s rfr la
famila noa stră  măsră c  trca anii şi n itam în rmă la
 ÎNCHEERE
zilele în care fsesem părnţi activi, eram tentaţ să ne adcem
aminte mai mlt de aspectele pozitve şi mai pţin de cele
neative
neor, cei trei băieţi ai noştr  ne făcea să intrăm panică ! Dar
acm râdem d e amintirile va ale baloanelor c  apă, ale bll or
rpţi, ale mzicii careţ spărea timpanele, ale nei pietricele
arncate c foarte mltă precizie de n băieţel de patr ani în
parbrizl maşinii vecinilor Ceea ce este central în vieţile noastre
astăzi este distrac ţa min nată pe care o avem c copi ii noştri, c
soţiile lor şi c nepoţ ii noştri
Toţi acei ani dificili, nebnatici, minnaţi şi frstranţi în care
ne-am cresct copiii a meritat pe deplin să fie trăiţi! Şi acm
ştim din experenţă ceea ce am ştit întotdeana în inimile
noastre relaţa este cea care contează
 Aexa 1

Caracteristici  go

de vrstă

"D c n va pşcolal m să sta niştit şi potolt?

"D c s t copl m d  şcoală lmntaă atât d  sns ibl
la citică?
"D c st a doscnt m atât d cap icio s?

Est voba p şi simpl d o fază p in ca tc

A-ţi cnoaşt copil impică n doa să înţi stadil d
dzvota p ca  pac l, ci şi să- aţi să tacă p
acl stadi. C compotamnt, atitdini şi capicii "nplăcut
snt noma, da tmpoa? La c nivl d matitat t poţi
aştpta d a n copil în fica stadi al viţii? Foosşt
mătoal tab pnt a înţl cm să sp şi să


încazi dzvoltaa fizică, mintală, moţională, socială şi
spiitală a copili tă.
N t  aştpta d  a n copi s ă s poat ca adlt AccptăI,
ibşt- şi dăi spaţi pntu a s dzvota
 rri  pr�or ANEX 1



mic, dar în creştere
acti  are neoie de mişcare
F

 place să repete
 sscepibil la îmbolnăi
coordonarea degeelor n ese  sensibilitate aditi, acstică şi
încă la el de dezolaă ca şi cea a ocală
mâinilor şi picioareor  are încă neoie de mltă odihnă
 gălăgios şi iolent
atat

 poate nţa mlte lcrri , dar are  dă doadă de abilităţi erbale

o înţelegere limitată sporie
 n ace dierenţa dintre antezie şi  are sere largi de interes
realiate  se implică mlt în jocri
 înaţă c ajorl simţrilor imanare
 înaţă pnând întrebări (de obicei  este crios
de ce" şi cm") n gândeşte simbolic, doar în
 înaţă pri n imitare termeni concreţi

 are mom ent e bn e  bc rie,  simţl mori este în dez
căldră, empatie, dragoste olare
 are momente pro aste  eamă  agresi din pnct de edere izic,
mânie, anxieta te neori d r şi neatent c j cărle
 nesigr
 se dă în specacol

 egocenric
 se lptă c atoritatea
 amilia ocpă n loc central

 ideile sale depre Dmneze snt

exensii ale ideilor despre oameni

 plac poestirile despre Iss
 ese interesat de Dmnez e
(de obicei părinţi şi proesori ) ace conzii ître Dmneze şi
 se bcră de grpa de şcoală ss
dminicală
 înaţă să se roage
s ale gupelor de rst


 neobost
 pla atăţle enege
 luează d geu; de multe or
 nendemânat n
oodonaea muşhor ma m
ş oordonarea ohmâă este
mşă

pea mult nă mpefetă; nă este

 oboseşte epede nedemâna u mânle
neaă să stăpâneasă
moto o see de pae să seeste


 no apttudn  atenţa utedstra
pestesăotudeodată;
uşu nţă
 dspus să nee oe făă să se  oh î oboses uşor datortă
gândeasă la peo supasotă
 de multe o se mpedă ş ade;  atnge mânueşte eploreaă
toate materalele afate la
îdemâna lu
 se epmă pn mşae

 peoada n ae poate sta u  poate tree uşor de la o attate

atena onentată eşte la

20
de la alta
mute da aază n funţe de  reunoaşte repeta
ntees  ae o memore bună ând faptee
 ae dfeenţa nte faneze ş sunt prezetat nt-un ontet
ealtate uşo de nţeles
 gândeşte n temen oneţ   pla poeşle
aba nepe să ş dezolte  naţă prn partpare at
gndea logă autoatae ş asmlae
 sea sa d e tees eşte dramată
 este do să neţe

este enuzasmat
uno luu no deda năţarea
se poate
desuaa uşo n mloul
poesulu ş să enunţe

 sae de la o etemă la alta  se smte ruşna de greşel; rtat

 ae neoe de uă de ontete de eşeur
amlae  poate f sfdăto sau nepoltos se
 apa multe sentmente no sustrage de sub domnaţa adută

(onnuare în pa gina următoare)

ISa EX 1

(.uael dL' ),,IH?ntă sc 1

(connuae din pa gia anteioa)

        II)

 se supr uşor pe el îsuş, pe  reaconeaz negatv la cererle

stuaţ, pe al; ce ma mc pot
plânge, pot face cre, pot deven
volenţ; ce ma mar pot sta
îmbufnaţ
 îş poate stab scopur prea înalte
drecte, dar benefcaz de pe
urma ducerlor amnte ş a
îndrumr verbale
 de multe or este nconsecvent,
ndecs când are de fcut aleger
dfce; când alegerea este fcut,
e posbl s nu ma fac
compromsur

 încearc s dome în dfertele

 d dovad de loaltate, mândre crcumstan ţe socale prn faptu l c
ş nteres pentr u famle se d î spectacol, se comport
 attudnea faţ de fraţ ş suror prosteşte, rţueşt e pe alţ


varaz, poate face pe şeful, poate  este crtc la adresa
f gelos, mândru, protector sau comportamentulu celorlal cop,
brutal comenteaz
 vea preten, dar nu se înţelege  vrea atenţe, s fe ludat ş
bne cu e aprobat
 are do sau te  preten  aprop aţ  nu î plce crca
 este dornc s câştge  înc este destu d e egocent c

 poate înţelege explcaţ smple cu

 poate înţelege
umnezeu conceptul de
ca ş reator prvre la faptul c sus este
 poate pune î ntrebr  ne L -a Mânuto rul care a mur t, a învat
fcut pe umnezeu? Unde este ş Se va întoarce întro z pe
El? pmânt
 se poate teme de umnezeu  înţelege fapul c sus a luat
pentru c vede t ot ce facem asupr L u vna noastr


 îş dezvolt o concepţe despre  are o înţelegere elementar a
umnezeu ca persoan real pctulu; înţelege c poae alege
 consder pe sus o persoan între bne ş ru
real  consder c personajele bblce
arece
 la dejaeste
desus
elementare cu prvre  consder
sunt rele c rugcune este
mportant
s ale grupelor de rst
 foarte acv; ineresa de jocur şi

acivităţi organizate, cu ar fi
jocul de baseba
 plac jocurile dure, gălăgoase
 se expră pritr-o varietate de
posturi şi gesturi; este ai
conşient de propria persoa nă
când se expriă
din ce în ce ai fuid şi ai
îndeânac în işcărie corpului
 dă dovadă de curaj şi îndrăzneală
în aciviăţ ile fizice; suferă
frecvent accidenăr
 oboseşe ai greu decât înainte
 are o vteză ai are şi fineţe în
coordonarea otore fină; abiită
anipulaori crescue; lucrează
foarte rapid şi cu un ai are
conrol
 capbil de un ineres şi
concentrare prelungtă
 îşi exp riă irarea şi curoziaea
 începe să vadă odele, conexe şi
ipcaţii; universul devine ai
puţin lipsit
 vede de egătură
siilarăţi,
deoarece două  elevii

lucruri au aceleaşi răsătur
observable sa u ari bue absrac e  îcepe să aplice gândirea logcă în
 place să-şi facă planuri din p
 ţne inte cu uş urinţă propoziţiile
scurte, îşi aduce ainte a bine

dacă ceva este scrs
 îi place să citească
 plac poveştile fanasice, despre
aventuri, călătorii în locuri
îndepărtate, cele pline
preferând benzile de uor,
desenate
(connuare n pa gina următoare)
181
 devne un observaor ai bun
 este ieresat de dezvoltarea unor
abităţi; persisen î practcarea
aptudinior o orii copexe
 repetă frecvent actviăţe plăcute
desenele sale arată

 conştien o
izare mai are a
proporţiilor corpului, începe să
des ene ze în perspecti vă; place
să deseneze figuri în acţune
 fetele se dezvolă înainea
băieor din punct de vedere fizic
 îşi poate asua responsabitaea
penru igiena propre
o  e din ce în ce ai indepenent

 nu-i place să eşueze , dar îi place să
fie provocat; nu se supără aunci
când sarciie sunt dificie; este
perseverent n îndeplnirea unei
sarciniai ari se hotărăsc reped e
cu privre la ceva, sunt sigur p e ei
situaţi practce; are o abordare în
are parte nesiseazaă de p
încercare şi eşec.
 înţelege conceptul d e bani

(connuare din pa gina anterioară)
 arată seme care de empate
 are u comportamet emoţioa
foarte variabi  sare de a
tmiditate a drăzeaă, de a
trsteţe a veseie, de a etargie a
agitaţie
 are tediţa de aşi extide
persoaitatea  domeiu
gâdirii şi actvităţii; câd e prea
greu, se retrage, ăsâd u
dezastru"  urma ui
 de mute or amâă să răspudă
 aticipează cu mare erăbdare,
are preocupări de scurtă durată,
trece rapid a atceva
 este gata să dea piept cu orice, i
pac provocăre
 este uşor de răi t; u stă depr mat
mută vreme; caută să se mpace
după ce a fost răit
preferă jocuie cu cei de aceeaşi
rstă a ieşirie cu famiia
 epeposibi
care esăaresedepâgă
făcut de sarciie
u-i pace să se joace sigur, vrea
să aibă u priete apropiat
 vaţă să-şi supuă iteresee
persoae grupuui
 şi dezvotă autodiscipia pri
criticie grupuui şi acceptă
resposabiităţie date de gupu
de prietei are evoie de mai
puţiă supraveghere costată
di partea aduţior  timpu
jocuui
(connuare în pa gina următoare)
EX 1

 este sesibi a criticie veite di
partea aduor
 pace ordiea şi curăţeia
 se pâge des, stă mufat,
bombăe, se descarcă" peru a
se eibera de tesiue
 e posibi să se teamă de uerc,
de upte şi de răi fizice, de eşec,
de a u fi păcut de ceiai; e
mute or u va recuoaşte că se
teme ici ciar faţă de e suşi
 se gjorează f recvet , d e mue
ori  mijocu uor situaii
păcute
 caută reaţi de prieeie cu adui
 vaţă să critice 'şi să prească
critci di partea prieteior 
mod cosructv
 admiră şi caută prieteia copiior
mai mari
 cepe să obâdească maiere
de grup"
 poate avea comportamee
atagoice  ce priveşte seu
opus; face difereţa re see
câd se joacă
s al gruplor e rst
nnuare din agina anteria ră)

poat intra în proi t d grup d din mai onştnt d propria

mar amploar formază u  asă tn ş d statutul său
d aaşi rstă mii lubui d   fomază imagina sinlui
surtă durată slab oganizat i idal
mai mari formază ruri mai  simt doinţa d a s trag d
laboat ar umărs un sop sub dominaţia păinţilo şi d a
şi dur ază mai mult âştiga mai mulă in dpndn ă

 dshis la disuţii dspr  st  poat sm noţi poat

bin şi  st rău poat lua
sinr dizii u priir la propria
aţiun
 ra să fi bun  onştnt d
impulsuril ontraditorii d a
fa binl sau răul
 ra a a  fa bin să fi
apriat
 i mai mari sunt mai atnţi la
a  nu au făut dât la a
 au făut grşit
 np să simtă inunţa
onştnţi dttază umbr d
grşl la alţi s sit rău daă
grşşt s luptă să fi instt
unoaşt ă a grşit îş aută d
mult ori un albi
 s intsa în mod ati d
Dumnzu
 îi pla postiril dspr sus
înp să înţlagă isoria şi p
sus a par t a i
 Îl runoaşt p sus a Fiu al lui
Dumnzu
 înţlg sufiint dspr mân ur
ş păat pntu aL apta p
Cristos  a Mântuito
 poat studia Bbla singu datotă
faptului ă itş bin dja şi ă
 îiarpla
o gândir riă Biblia u
să sudz
ajutorul unor hăţ

 v a   g
 a  a a ş a 
a  avă i
 abiă s  aşi pgaa
ip; abiă ai 
fază p sa 
 pi ş  ppii
hi
zvaa fiză p a
bă ş a f  a gă ă 
 p pz  sp  s
 s a i să v; pa
ava  paă ai iă 
a a aii
îî
 p aza  a gda
ă a a absaă
 pa să i f   ş să
 pă  
 pa să z
  pa să iasă bş
pvş
  gă  a i s vs
 făă gj axa
  ai a ăis si 
pi a a a săi
a ai vaa
 i a  s iai sp
a a  d sp
f;  s ş d
ppi s 
  a a
  s ş
a   aza
 g s   a
(connuar în agina următoar)
NEX 1
 f p zvaa spiă

pas; s a a
a g   i ai
pi d băi p a
dpăşs   i 
avă ai
f p să dzv
aai s sxa sa
s  padă ai pasvă 
dzvaa bă
 afsă  s avi faă 
is a vi
 şiă aă gga
p să gasă 
idpd; s pa ba
  psaj bib a
aa aşa  a aa şi 
 ia aa Dz aşa  a
fă
 pa apia ga p
zvaa  pb pa
p să f pz ş să
sz 
 a s  pi g a 
  pa şi     pa
  ai ai s  ssb a  
ş p fi ăi a ş; a adsa
pa ă gzi
 a zbii d i  să
aă şi afsă vă d
d  
 şi bază sa pi
şaa pi
z f v d s a as
d  s sig  si
s ale gupelo de rst
(con nuare d n pa ga anteroaă)
 vea mul peten, da vea un
peten apopat de acelaş se
 etele peeă gu pule ma mc
băeţ vo upu de peten ma
ma ş ma pu n închega te
 ae secete împeună cu peten
ş multe oma pesonale le
împătăşeşte doa cu e
î
 de multe o se uptă ş se ceată
cu peten de aceeaş să
 place să acă pate dt -un gup
sau club; cubule sunt omate
spontan ş sun t sab oganzate
 este eceptv la înţătule despe
caacteu lu umnezeu
 începe să înţeeagă că ebue săş
umeze pople convnge
despe Isus
 poate înţeege planul lu
umnezeu de mântue ş atea
lu Isus; îş poate mătus
cednţa în Isus ş săL accepte ca
Mântutoscopul ugăcun poate
 înţelege
omula ugăcun spontane
 îş găseşte eo în ble

 patcp ă cu entuzasm la jocu de
echpă
 espectă pe poeso, cuntul
lo nd ma mpotant decât al
păţo
 se bucuă de o anumtă ută
 dă dovadă de cel ma bun
compotament când nu este acasă
 î place să tachnez e, să
umăească, să împngă, să
lovească, să ccăească, să
împungă, etc
 este peocupat

evenentele bblce
pmul ând de
 adoptă valo ae upulu; este
neăbdăto să meagă la bsecă ş
să acă pate dtun gup
 ae o înţelegee elemetaă a
conceptelo etce
 ae un cod moal stct
 poate ace judecăţ de valoae cu
pve
 este de lamulte
pope acun
o nedumet de
bne ş ău
f86 X 1

 pbra  rşr ş dvoar   s oprs d aara

rapdă d grăs  apar ş od ăr a
  s  pâă a do a ş p băţ: dvoar oor,
jăa a avasa  rşr oordoar a bă
dâ băţ  aoaprra băţor s
 apar arars sxa
sdar
gaă d dvoara ă
 rs or ş a băor
s dvrg

 ar o dsrşra apdor  oosş a  oga, poa

d ţar  ajoraa a o
  % a 
 s ărş gâdra oră 
dar ş a absraă
 p să gâdasă dpd
ş 
 p rbăr
gâd v
 ajoraa prp rr ş
op pr sţr ţg
a p prob spa
adâ, a

 psa aooro  ar vo d p pr

 raţoaă xagra, a as  sgr, a a s ără părţ
 prvş p părţ, s  p săş ţagă ro a aă
o roaă a b dâ   d sa băa
as a Va ş a V-a  d  or s găăgos
 ar oa ş s prvb
d 
 aţă or  ş  să aă
srs

 dv dpd d păr   ţa prpaă o xră 

 s oor aă grp  d aaş rsă, aa ş aa
 apar  aaşa  pr aţă s p o do, apo prosor
d grp, a as aţă d  d
aaş sx

connuare în a gna următoare)

Cs ale gupelor de vrstă
(onnae n agna aneoaă

 se rământă cu întebări iice  simte nevoia e a avea o

legate e creină pe care vrea să
şio însuşească
 începe să gânească incolo e
sine, la ce înseamnă săi iuşti pe
ali începe să aibă o perspecti
asupra lumi
contribuie semniicati la
acvitatea biserici în caltate e
membru începe să se gânească
la talentele sale ca la nişte posibie
moaltăi e slujire
 îşi moelează viaa în unce e
Dumnezeu e moelul aulor
şi e cel al coleor
f88 EX 1

 ae o o eştee setaoasă a  devotae ă otă a

băe ae de a oete abee sexe
stâjetoae ş a edeea  aestă o atee deosebtă aă
eset aă de se de as et 
 aa obee seae a băe 
a tâe devotă
 aatese sexae sedae
oă să se devote

 ae eştee eeba ă   ae  ooseşte eg abstate e a

sa eat ea tae a et
e  se vo tea ba de
avataj aată o este
 aae tees etr gâdea
dt ooă
 ae să se joae   vto
eova obeee gâdeşte
deedet t og
 e tebă de de tăe
a ede
 aestă be attd


vebae: osedă abtatea de a
otet aa oete oexe ae
o o
 se gâdeşte a e areă va a

 vseaă dest de des  t  ae  oto est asa

ze eoo
 eege eooae se deată  dezvotă sesbtte a eoe
se shbaea ză sa atoa
 se ea e dtre
se gjoeaă băeaşvto
 rvre ete  dezvotă tees etr oeze
a e  ae aată a ote a
devotaea ă
 see este etra

(connuar în agna urătoar)

s ae grupeor de rst
(connuare d agina anterioaă)

 încă uptă pentru independenţa  consideră că subee şi bani au un

faţă de părinţi ro important în ce priveşte
 grupu socia are importanţa acceptarea din partea grupuui
principaă sau foosirea tpuui iber
 apare un conct între rou de  dezvotă un comportament
tnăr ş i ce de adu t acceptabi din punct de vedere
 se înfiripă reaţi i primare între ce i soca
de aceaşi se  uni reîncheagă reaţia cu părinţi

 îşi pune întrebări gree egate de  are nevoie să fie acc epta t ca
credinţă pentru a şi-o îsuşi persoană careşi ad uce contrib uţia
 începe să arate preocupare pen tru şi vaoarea în biserică; se va
aţii; foarte conşent de ce e bine impica în proiecte importante,
şi rău în diferite situaţ uneori trecnd dincoo de
 este conştient că reprezintă un
mode pen tru cei mai m ici
abiităţie sae
 preocuparea pentru aţ poate
face să aibă o mărturie bună 
 Anexa 2

Ce fel de pte

hi impon  unoşii şi  înţlgi opiilo noşi

Q s unoş propriei persoane Tbui s înţlgm
modu l în  psonli ţil no s uni şi slu il în   n
şm op fz mod ul în  n p om l i id ţi
s n uim l i nfomţii l d mi jos şi s n d idm Sunm
pinţi  v i s u d pbili? Publii s u pivţi?

ărintee reacv

Pun-ţi umol înbi

 Simţi nvoi s-ţ domini opilul şi s fii l  i o

diziil?
Spui luui d gnul: "F s pnu  ş m spus


u! su "Nu-mi pun l îndoil uoi Eu sun
pinl!


Rţionzi d mul oi în mod xg fţ d
opi lul  ău ?
Tu ş  l   âşig d  uz în oi poblmă


mi su m?
T lup ţi pnu  fi mi lxibil?
 
NEX 
ş direciv; adică e asiguri că oţi copiii ăi şiu
regulle şi şiu care ese părerea a?

Dacă ai răspuns afirmaiv la majoriaea acesor n rebări ai

endina de a fi un păine reaciv Poae că e buie să nveţ să e
mai relaxezi, să nu iei lucrurile aşa n serios şi să e mai desinzi
pe parcur Opreşe-e din când n când aşază-e pe jos şi
joac ăe cu copilul ău. Due la o p limbare şi bucură-e de floril e
de pe câmp
Şi nu uia săţi su diezi pr ioriăţile se oare o podea curaă
mai imporană decâ enuziasmul unui băieţel care uiă să se
şeargă pe picioare şi aleargă de colocolo penru aţi arăa un
fluu re pe car e l a pins? s e o rolă de hârie igi ecă ma i de preţ
decâ  creaiviaea unui ad olescen car e ocmai a repara mâ na
rupă a fraelui său folosind hâria pe pos de gips?

ărintele adaptabil
Dacă ai răspuns negaiv la majoriaea nrebărilor


precedene r ăspun de la urm ăoa rele n rebăr


şi de acord cu aproape orice doreşe copilul ău să
faci?
Ţi-e greu să  poziiv?
Ţi-e greu să preiei conducerea?
Îţi place să fii "u nul dinre cop?


 ajuns la concluzia că nu pui accenul pe problemele
minore dar nici pe cele majore?
Î ţi ese uş or să e a dapezi la siua ţii noi?
Pregăeşi meniuri diferie penu copii n funcţie de
preferinţele lor?

A fos aceasa o descriere a a?  endinţa de a fi un părine

adapabil  unul care ese foare iubior şi perm isiv dar care
nâmpină dificulăţi când vine vo rba de impunerea au oriăţ i
Dacă le ngădui copiilor să ia decizii şi să aibă ceva de spu s cu
prvire la proprile vieţi ese bine dar numai până la un punc
 fl de părnte eşti?
Un cop d do an n st xprt în a- condc propra vaă
(ca s n ma vorb m d vaţa altcva ) Un copl d trsp rzc
an poat consdra c "ora d ccar st pntr copi mc
dar probabl c nu ar d d cât odhn ar nvo n
adoscnt Trb s  t strădt s  dnt ifc stua ţil în car
controll pnţor s t ncsar  să în vţ să pri conducr a
Ca prnt  adaptabl car ar prf ra s ă f ma dgra bă n ul
dntr cop probabl că t dstrz m lt c coptă Car  an 
adolscnţ snt ma plcţi pntr n dcât pntr un
părnt ractv  Dar a g jă  st or s ă prz  controll înant
d vrm
Când băţ notr ra în crtr  (Clada) avam
tndnţa d a f n părnt ractv în tmp c Davd ra un tată
ada ptabl Eu avam tndnţa d a fac d n orc probl mă na
majoră în tmp c  Davd întrba  E char aa d m portant?
Cop
stll tmpramnta
d condcr ăd or
 d mlt foart bn
îl vor acst
stârn p dfrn
n părintîn
împotrva alta Est foart mportant ca mama  tata săi
rcnoasc proprl tndn  să cat să lcrz în chipă
Î mprună Davd  c mn am ptut să găsm n chlbru
nătos într a f hprractv  hpradaptabl c c tr bă
a not Dfrnţl dntr no n-a ajutat să n întărm
apttdn d crtr a coplor

ăintele public
Dacă casa ta samnă c un loc pblc în car ntră  s d
dmnaţa pân sara cop vcnor  prtn coplor d la
coa sar p uta să f n prnt pblc P o f atât d  dstractv
T mţ bn împr nă c co p tă  c prt n lor  tndna
d a f  orntat însp r acţun  bt oamn î n gnral  cop
în mod spcal.
Trb s  atnt însă pntr a n dvn pra ocupat cu
aţ oamn  al t actvtţ   a nţ ngja făr ă să vr  copi Un
tânăr n-a spus c o notă d tstţ Toată lma o ba p
mama ma dar n pra ra p acasă Trb să rzit d
asmna tntaţ d a-ţ împng cop ma rtra spr
 EX 
anumie aciviţi doar penru c ţie ţi place s fii aciv i
impica

Păintel e pivat
Dac ei cre aiv conse cven organiza i ţi place s   sing ur
probabi
c c ei
ei nro un prine
companie bunprva Cândmue
Poţ fce e de unu singur
i rareor ii
ţ pierzi
conroul Trebuie oui s fii aen penru a nu deven prea
deaa inflexibi sau s nu judeci prea mul Trebuie de
asemenea s eviţi proiecarea propriilor ale endinţe
perfecţionise asupra copilului u
 n casa noasr amândoi eram mai mul persone pubice
decâ privae Uneori ns ne plcea s fim doar cu famii su
doar noi doi fr ale persoane n jur Copii nori sun o
combinaţie  unu  ese fore soc iabi alul fo re rer as i a lul
undeva la mijloc Înţelegând câ de diferi ese fiecare b l
nosru a â faţ de noi  c â i unu l fţ de alu) a m ncerc s
evim si forţm s  se poriv esc u nui singur ipar .
 Anexa 3

Cum să siţişi
î  şţo
CU P  inţi

ş iritt şi Nu
pli şt
d tm îit ui îtâliri progrmt cu
E prţi? sigurul diţl cu prii u sut
uosc ut c işt îtâli ri pr distrct iv D  i vr s t fi
îtro situţi î cr cv r put spu cv mi plcut
dspr fiul su fiic t? Dj şti c difiil st  şi probbil c-I
iubşt  odiţiot p copiul tu  Î  plus , itrr î tr-o sl
d cls  oric sl d cls  st or um itimidt  Ditro
dt, t coplşşt mitir zillor d şcol, câd ri şi tu
copi şi profsorul r dultul Est gru s u t simţi di ou
c u copil câd sti î bc, d cll t prt  ctdri 
ă cnoşem rofesor
Î  czul id l, şdiţ cu p riţ u  st prim oczi î cr
t îtâlşt cu d sc lul copilului t u âd biţii oş tri ru l
şol, îtotdu îrcm s profitm d ptrcril şi
îtâliri sociţiilor d priţi şi profsori ptru -i uoşt
p dsli biţor oşti Voim c przţ ost s l
smzz profsorilor c sutm itrsţi d flul î r s
dscurc copi oştri l şcol şi c ducţi st importt
ptu fmi ost.
 EX 
Un pinte nea spus:  nem s iniţiem un dialog u
diigntee opiului nostu tempeamental ât de uând posibi
Abodm anii de oa a pe un efot de ehip ia pofesou
este un pion pinipa Î l întebm: Cu am putea olaboa
pentu a ne asigua  a est opil va vea o expeienţ poziti?
Aeast abodae
pofesoului ajut opilul
în folosul mult laui.atageea
II de patea noast a

Î mpărtăşirea informaţiilor
Când te întâneti u pofesoul opilului tu ai putea s


înepi u âteva înteb i geneale  u a  fi:

Cae este bana opiluui meu?

Cae este ila d e notae?
Obinuiţi s daţ teste standadizate? Când le daţ de

 obiei?
Cae este pota în mateie de teme?
Cum se apotez opilul meu la ilalţi opii din
las?

 putea de asemenea s împteti infomaţi speifie

ae ezi   vo fi de folos pofesoului um a fi

situţi speiale aas


poblee mediale
eazile pesonale ale opilului dinolo de ele
aademie
el motveaz pe opilul tu de exemplu lauda în lo

&
de epimae).

Sfaturi folositoare

Poate
totui s fieedinţele u p inţii
podutive nu suntumtoaele
da umezi pea distative da pot
pinipi
Iuzitoae:
um s supravieţuieşti  urma şedinţelor CU părinţii 197
 F o list a sbictlor dspr car vri s discuţi i
aranj az lista astfl, înct sbi ctl mai important s
fi în capul i Du sta cu tin i f rfir la a în
timpul dinţi
2. Fi prznt la tmp 
3 Pstraz o attdin poziti Adţi amint c scopul
întlnir st sţi ajut copilul
4 Notaz sugstil profsorului. Nu-ţ fi tam s pi
întrbi lgat d l.
5 Ascult cu at nţ c dort s spun dasclu l Evit
oric nînţlgr pin pararazara a ca c a sps
acsta.
'
iml sigăt: "Uitete la mine!

Adptt din curriculumul Grupurilor P Dvid şi Cludi


Arp,
Cook,Building
ColordoPosiie Relaionship
Springs, or he een Years, Dvid. C
994, p. 20
Adpt t din Paren alk, de dr Kevin Lemn şi Rnd y Crlso n,
Thoms elson Publishers, shville, 993, pg. 227-228 .


Al doil ea sigăt : "Am fă ct bine ?

Building Fam ily S renghs A an ual or Fam ilies, Universitte
ebr sk  Lincol n, Deprtm entul de dezvo ltre umn şi


fmie şi Deprtmentul de conferinţe şi insttute, mrte,
986, pg. 
Adptt din Encouraging he Hear A eaders Guide o

3
Rewarding and Recognizing Ohers, de Jmes M. Kouzes şi
Brry Z Posne r, Josse y-Bss , Sn Frncis co,  999, pg 60.
Adele Fber şi Eline Mzlish, How o alk  ids Will isen
and isen   ids Will alk, Avon Books, ew York, 982,
pg. 76.
00 
A treiea stigăt: "Nu mă ascuţi

 Fabr ş Mazlis, How to Talk

3
o Gottma aisng an Emotionally ntelligent Child, Smo
ad Scstr Nw York 1997
Doald Sloat The angers of Growing U in a Christian Home,
Tomas Nlso Nasvill 198


Al paulea si găt : " Vreau să fac a�a cum dor esc eu 
"
Patricia Cambrli şi Grald R Pattrso Discipl ad
Cld Complac i Partg icls  Handbook of

2
Parenting, d  M.  Bors ti Lawr c Erlb am Assocat s
ll sda  N 1 995, 4: 205-225
Ross Gr and

3
Understanding TheParenting
ExlosiveEasily
Child A NewandAroach
Frustrated "Chronically
for
nexible Children, arprCollis Nw York 1998


T Brry Brazto  Touchoints: The Essential eference, Prss
Books Radig Mas s. 1 992, pag. 274275
bdm.
Cytia Uic Tobias You can t Make Me  Bu t  Can Be
Persuaded, WatrBook Prss Color ad o Sprig s 1999 pa g. 27
"
 Ptr Goldta T Parts Gid to Back�toScoo
Cool Womans ay, 4 Sptmbri 1990, pag. 120
Cada Arp Beating the Winter Blues: A Comlete Survival

7 Handb ook for Moms, Tomas Nlso Nasvl 1991, pag. 89


Al cincilea strig ăt: "Nu mă poţ i obli ga 

2
Lawrc Ktr Parent an d Child, Morrow w York 1991
pag. 98 .
bidm pag 145

3
Brazlto Touchoints, pag 252
Carli Sdd Leters to Philli, Brkly Pblshig Nw
York  970
5
N 0f
Kevi Lema şi Rady also Paren Tak: raigh Answers

b7
t the Questins Tha ae Mms and Dads Thomas Nelso
Nashv ille 1993, pag 17
Kue Paren and Chid, pag 146-147

Shedd Leers  Phiip


Al şaselea sigt "Te usc

2
Adapae după Hw  Reay Le Yr Chidren a lui Ross
ampbe Vic o Books Wheao  1 981 , pag 6669
Jea lIsley lake ef-Eseem A amiiy Aai azelde
fomaio ad Educaioal Sevices ee iy Md 1998

1
Al şatelea sti gt "Nu veau

2
Jey Whie şi May Whie en Yur Kids Arent Kids
Anymre NavPess oloado Spgs 1989, pag 19

3
Jea Lush şi Pamela Vedeve Mhers and ns Flemig 
Reve Old Tappa 1998

4
Lida Soa The Hmewrk uin: Geting Kids  D Their
Hmewrk Wilamso Publishig haloe V 1990
"
Kahy oad Mies The Big R Resposibiliy Chrisian
Parening Tday maiuie 1990, pag 40.


Al tulea stigt "Sunt deja mae

Nom Wigh cia i a Teenagers Wish Their parens Knew

2
Abu Kids de Fiz Rideou Vico Books Wheao 
1984, pag 157
David laudia Ap Brusc au 13 ani Ediua Scipum
Oad ea&2005