OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE CHIMIE

DEVA, 2-7 aprilie 2023

Ediţia a LVI-a

Barem de evaluare şi de notare

Proba teoretică
Clasa a XII–a

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

Subiectul I (20 de puncte)

1 C; 2 B; 3 E; 4 D; 5 E; 6 B; 7 B; 8 D; 9 A; 10 C.
Fiecare răspuns corect primeşte 2 puncte
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
II.1) 4 p distribuite astfel:
‐ ‐
‐ 2 2 2 ‐
2x
0,059
2 2 ‐ 1p
Q/QH
2

‐
2 2 2 2p

II.2) 2 p:
‐
‐ | | | , , , | 2p

II.3) 4 p distribuite astfel:

0,059
/ / 0,059 / 0,059
2
+
pH=-lg[H ]
2p
‐
[Q]=[QH2]
‐ / 0,059 0,059

/ 0,696 0,246 0,45 2p

II.4) 2 p:
E=E0-0,059·pH 2p

II.5) 2 p:
pH(1) = 3,8; pH(2) = 4,15; pH(3) = 4,38; pH(4) = 4,57. 2p
,

Olimpiada Naţională de Chimie 2023 Pagină 1 din 7

Barem de evaluare şi de notare – proba teoretică
Clasa a XII-a
II.6) 6 p:

Soluţia conţine 0,01 0,1 10‐3

-3
Fie V=x mL = 10 ·x L soluţie NaOH adăugată
nNaOH = CM·VS=10-4·x moli NaOH adăugat
CH3COOH + NaOH → CH3COONa + H2O
2p
reacţionat format 10
adăugat
-3 -4 -4
Sistemul tampon conţine: (10 - 10 ·x) = 10 ·(10-x) mol CH3COOH nereacţionat
10-4·x mol sare CH3COONa formată
VS= (100+x) mL soluţie după adăugarea NaOH
10‐4 10 10
10 ‐4
10

x = 1 mL soluţie NaOH adăugat 3,8 4,754

x = 2 mL soluţie NaOH adăugat 4,15 4,752
2p
x = 3 mL soluţie NaOH adăugat 4,38 4,748
x = 4 mL soluţie NaOH adăugat 4,57 4,746

4,75
4

4,75 10‐ 10‐ ,

1,78 10‐5
2p

Subiectul al III-lea (20 de puncte)

III.1) 2p distribuite astfel:

2x
S, S
1p

III.2) 1p:
22 = 4 1p

III.3) 4p distribuite astfel:

4x
1p

Olimpiada Naţională de Chimie 2023 Pagină 2 din 7

Barem de evaluare şi de notare – proba teoretică
Clasa a XII-a
III.4) 2p:

2p

III.5) 1p:
Toluen – este produs secundar de hidrogenoliză 1p

III.6) 6p distribuite astfel:

3x
2p

III.7) 4p distribuite astfel:

4x
1p

Olimpiada Naţională de Chimie 2023 Pagină 3 din 7

Barem de evaluare şi de notare – proba teoretică
Clasa a XII-a
Subiectul al IV-lea (40 de puncte)

IV.A) 6p distribuite astfel:

‐1
0,78 28 0,21 32 0,01 40 28,96 1p

‐1
. 0,6985 20,23 1p

1 0,264
32 16 20,23 0,736 1p

26,4 ; 22,4 1 1,18

1p
73,6 ; 3,29

CH4(g) + 2 O2(g)→ CO2(g) + 2 H2O (l)

1 mol 2 moli 1 mol 1p
0,59 1,18 0,59 mol

După oxidarea metanului şi răcirea amestecului la 0 °C rămân 3,29 moli de gaz (0,59 moli
CO2, (3,29 - 0,59) moli CH4), noua presiune, după neglijarea volumului apei, va fi
p = 0,736 atm. 1p
1,18 + 3,29 = 4,47 moli ... ... ... 1 atm
3,29 moli ... ... ... x atm (x = 0,736 atm)

IV.B) 14p distribuite astfel:

IV.B.1) 1,5 p:
Folosind ecuaţia polinomială, pentru T = 281,3 K corespunde Cp = 75,3 J mol-1 K-1. 1,5 p
IV.B.2) 9,5 p distribuite astfel:
l = 2 cm => Volumul 8 cm3, ρ = 1 g/cm3 => m = 8 g,
8 0,5 p
ţă ‐1
0,44
18

Energia necesară ca gheaţa să devină lichidă:

1,5 p
‐1 ‐1 ‐1
0,44 37,4 273 268 6010
2727

‐1 ‐1 1p
2727 2 75,3 50 31,9 304,9
Temperatura la care ajunge apa după ce întreaga cantitate de gheaţă a devenit lichidă.

ă 31.9 0
1,5 p
2 31,9 0,44 unde tech – temperatura de echilibru
26,1o 299,1

Olimpiada Naţională de Chimie 2023 Pagină 4 din 7

Barem de evaluare şi de notare – proba teoretică
Clasa a XII-a
 Δsublimare, 273KH = Δtopire, 273KH + Δvaporizare, 273KH
Δtopire, 273KH = Δsublimare, 273KH - Δvaporizare, 273KH 1p
= 51,10 kJ mol-1 - 45,09 kJ mol-1 = 6,01 kJ mol-1

,
ţă ţă 1p

. ‐1
ţă 0,44 37,4 75,3 13,0 - entropia crește la
1p
topirea gheţii

, , ‐1
ă ă 2 75,3 11,6 - entropia scade la
1,5 p
răcirea apei

‐1 ‐1 ‐1
13 11,6 1,4 - per total variaţia entropiei este pozitivă
0,5 p
(crește)

IV.B.3) 3 p distribuite astfel:

Volum total de apă 36 ml + 8 ml = 44 ml (2,44 moli) 0,5 p

‐1 ‐1
44 ‐1
2,44 8,314 140,1
44 10‐3
0 393 140,1 ‐1
55059 55,1 2,5 p

proces izoterm =>ΔH = 0

Precizare: - nu este importantă unitatea de măsură pentru volum

IV.C) 20 p distribuite astfel:

IV.C.1) 2 p distribuite astfel:
+ + 2x
- N N -
O O O O 1p

Precizare: Se acceptă şi forma: N

O O cu acordarea a jumătate din punctaj (1p)

IV.C.2) 1 p:
2 1p

IV.C.3) 6 p distribuite astfel:

Mecanismul prezintă o suită de etape succesive, aşadar etapa lentă va fi etapa determinantă
1p
de viteză pentru întregul proces.

Olimpiada Naţională de Chimie 2023 Pagină 5 din 7

Barem de evaluare şi de notare – proba teoretică
Clasa a XII-a
Etapa (2) nu poate fi etapă lentă deoarece implică recombinare a radicalilor liberi (energie
1p
de activare zero).
Una dintre etapele (1) sau (3) ar putea fi lentă.
Dacă etapa (1) ar fi cea lentă:
_Viteza de reacţie ar fi - expresie plauzibilă (reacţie bimoleculară) 1p

Dacă etapa (3) ar fi cea lentă:

_În sistem s-ar acumula HNO2 format din reacţia rapidă (1) => viteza întregului proces ar
1p
depinde de o reacţie bimoleculară lentă de descompunere a HNO2

_În situaţia acumulării HNO2 în sistem, cantitatea de apă rezultată din etapa (3) ar fi
semnificativ mai mică decât cea a Br2 format din succesiunea a două etape rapide: (1) şi 1p
(2), fapt infirmat de datele experimentale (cantităţi aproximativ egale de H2O şi Br2).

În concluzie, varianta ce concordă cel mai bine cu datele experimentale ar fi:

_etapa (1) - lentă (determinantă de viteză) => viteza întregului proces:
_etapa (2) - foarte rapidă 1p
_etapa (3) - rapidă

IV.C.4) 2 p distribuite astfel:

. . .
Pentru experimentele 1 şi 2: <=>
. .
. 1p
.
<=>2.45 2.5 1 => 1
.

. . .
Pentru experimentele 2 şi 3: <=>
. .
. 1p
.
<=>1.59 1 1.67 => 1
.
=> ; ecuaţie de viteză confirmată

IV.C.5) 3 p distribuite astfel:

=>

La 127oC (400K):
oricare dintre variantele:
‐1
. 0.85
0.021
4 10
. .
‐1 0.75
. 2.08
0.021 p
10 10
. .
‐1
. 1.31
0.022
10 6
. .

Olimpiada Naţională de Chimie 2023 Pagină 6 din 7

Barem de evaluare şi de notare – proba teoretică
Clasa a XII-a
La 107oC (380K):
‐1
. 3.18 0.75
0.016
20 10 p
. .

‐1 ‐1 0.5 p
scrierea unităţii de măsură a constantei de viteză de ordinul 2:

calculul Ea:

sau =>

0.021
8.31 0.016 17 1p
1 1 1 1
380 400

IV.C.6) 3p:
Etapa (1) a mecanismului (determinantă de viteză) are o energie de activare mică
(sub 20 kJ/mol) datorită caracterului de radical liber al NO2 (conform structurilor limită) ce
3p
favorizează atacul radicalic asupra HBr (cu punerea în libertate a radicalului Br·) fără a mai
necesita o etapă de iniţiere (caracteristică unui mecanism radicalic înlănţuit).

IV.C.7) 3p:
Conform stoechiometriei: 2 , în experimentul (2) NO2 este
în exces (de două ori mai mult decât HBr), aşadar mai rămâne fracţiunea 1/2 din cantitatea
iniţială de NO2 atunci când s-a consumat tot HBr, adică la sfârşitul reacţiei, ceea ce din 3p
punct de vedere teoretic reprezintă timpul infinit => ⁄ ∞
Precizare: datorită valorii, acest timp nu mai poate avea unitate de măsură :)

Olimpiada Naţională de Chimie 2023 Pagină 7 din 7

Barem de evaluare şi de notare – proba teoretică
Clasa a XII-a