Sugestii pentru rezolvarea unei variante E.N.

Primele șase subiecte sunt dedicate înțelegerii textului literar și a celui nonliterar. A se citi cu mare,
mare atenție și a fi atenți la detalii.

La exercițiul 1., veți da răspunsul într-o propoziție, dacă vi se cer termenii din câmpul semantic sau
trăsăturile unui personaj, veți da exemplele cu citate: Doi termeni din câmpul semantic al iernii din
textul 1. sunt: ,,zăpadă'' și ,,gheață''. Două trăsături fizice ale personajului X sunt: ,,fața galbenă'' ,,și
ochii albaștri''.

La întrebările de tip-grilă, răspunsul se va da direct în chenarul respectiv, fără a fi încercuit.

Exercițiul 6. este dedicat unei trăsături morale, încât puteți formula astfel: ,,O trăsătură morală a
personajului X este/ o constituie faptul că este:
fericit/neîmplinit/modest/nervos/generos/cumpătat/curajos/ferm/tolerant/loial/emotiv/discrer/
curios/credincios/sensibil/.... Modalitatea de caracterizare este indirectă. O secvență sugestivă o
reprezintă....

Atenție, trei enunțuri.

De asemenea, puteți avea și trăsăturile textelor studiate la clasă: narativ, dramatic, liric. Veți formula
astfel: Un prim argument care justifică încadrarea fragmentului în tiparul narativ/liric/dramatic este:
(fragmentul este selectat din actul/scena?; (dramatic), sunt prezente personajele la acțiune (care?)
(narativ), emoțiile sunt exprimate în mod direct, prin intermediul mărcilor lexico-gramaticale
(verbe/pronume la persoana I) (liric). Un al doilea argument este dat de: numele personajelor este
plasat înaintea replicilor/este prezent conflictul dramatic/ dialogul este modul predominant de
expunere (dramatic), sunt prezenți indicii spațio-temporali (narativ), sunt prezente resursele
expresive (figurile de stil creează imaginile artistice 2-3- exemple).

Exercițiul 7., o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de conținut. Putem
formula astfel: O temă comună celor două texte date este...(ce au în comun cele două texte: pălăria,
școala, relația elev-profesor, familia, părinții, pasiunea pentru lectură, pasiunea pentru un sport etc.)
sau O similitudine ideatică identificabilă drept nucleu comun, la nivelul celor două fragmente este...

Primul fragment/text-suport/decupaj pune în lumină.../evidențiază/reliefează...

În cel de-al doilea fragment se remarcă/apare/este prezentat/ se accentuează....

Așadar, cele două fragmente au în comun...

Exercițiul 8. Este important a se respecta structura mini-textului argumentativ, întrucât vă întreabă

dacă sunteți sau nu de acord sau ce considerați voi în ceea ce privește un aspect.

Conectorii sunt? Consider că.../în opinia mea, (reluați cerința și aduceți pe scurt cele două
argumente, legându-le prin sintagma ,,având în vedere faptul că:'' De evitat conectorii cauzali:
deoarece, fiindcă, pentru că, întrucât. De asemenea, cele două argumente reluate în susținerea lor:
ÎN PRIMUL RÂND, caracter general și exemplificat cu ajutorul textului-suport: așa cum reiese din
textul dat.

În al doilea rând, caracter general. Nu este obligatorie concluzia!!!!

Exercițiul 9. Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera..., de...

O valoare culturală comună celor două texte este: credința, respectarea tradițiilor, onestitatea,
meritul individual, integritatea morală, dezvoltarea intelectuală, responsabilitatea individuală,
interesul pentru lectură/carte/dezvoltare/, patriotismul, educația prin carte, iubirea, performanța,
repesctul față de școală și față de profesori.

Atenție la secvența relevantă: nu vă apucați să citați cu secvențe, nu sunt obligatorii, însă dacă
sunteți siguri de ele, le puteți reda. Prezentați o faptă, un moment, un eveniment, o stare din care să
reiasă valoarea prezentată. Sunt necesare detaliile pentru a convinge corectorul că este cunoscut
subiectul operei identificate.

B. Recapitulați cu atenție noțiunile de vocabular, fonetică, morfologie și sintaxă. Cele patru subiecte
cu grilă vă pot încurca, de aceea, lucrați și cu ciorna, dacă este cazul de a se despărți în silabe pentru
a identifica corect: diftongul, triftongul, hiatul. Puneți accentul pe regulile de despărțire ăn silabe.
Atenție la grupurile ce, ci, ge,gi, che,chi, ghe, ghi, care nu formează diftong, triftong, hiat. De
asemenea, și la excepțiile acestora. Țineți cont de numărul de litere și de sunete!!!

Recitiți teoria de la construcțiile verbale, veți avea de transformat anumite construcții:

Transformarea unei construcții active într-o construcție pasivă.

O construcție activă alcătuită din subiect, verb și complement direct poate fi transformată într-o
construcție pasivă.

Trecerea de la construcția activă la construcția pasivă se realizează astfel:

› complementul direct din construcția activă devine subiect în construcția pasivă;

› subiectul din construcția activă devine complement de agent în construcția pasivă, legându-se de
verb prin prepozițiile ,,de către’’ sau ,,de’’;

› forma verbului din construcția activă se modifică, în construcția pasivă, într-una compusă, alcătuită
din auxiliarul pasiv ,,a fi’’ + participiul verbului acordat cu subiectul; auxiliarul păstrează modul și
timpul.

C.d-S; S-C.de agent; verbul nu își modifică modul și timpul.

De asemenea, o construcție pasivă poate fi transformată într-o construcție activă.

Cartea a fost scrisă de mama. –Mama a scris cartea.

Complementul de agent-S; Subiectul-C.d.; verbul nu își modifică modul și timpul.

Exemple de situații: Construcție activă-construcție pasivă.

Ana redactează compunerea. (construcție activă)

Compunerea este redactată de către Ana. (construcție pasivă)

Adrian cumpără biletele la spectacol. –Biletele la spectacol sunt cumpărate de către Adrian.

Vântul a împrăștiat frunzele din grădină. –Frunzele din grădină au fost împrăștiate de vânt.

Colegii tăi învățaseră definiția. –Definiția fusese învățată de colegii tăi.

Fratele meu va alege abonamentul cel mai bun. –Abonamentul cel mai bun va fi ales de către fratele
meu.

Construcții pasive în construcții active

Actorii sunt aplaudați de spectatori.-Spectatorii aplaudă actorii.

Copiii au fost apreciați de fiecare dintre noi.-Fiecare dintre noi a apreciat copiii.

Desenele de pe asfalt vor fi șterse de ploaie. –Ploaia va șterge desenele de pe asfalt.

Reținem: -numai verbele tranzitive pot fi utilizate cu forme active și/sau pasive. Dar odată trecute la
forma pasivă, ele nu mai sunt tranzitive (devin intranzitive prin PASIVIZARE).

-a nu se confunda construcția pasivă cu predicatul nominal: verbele utilizate în construcțiile pasive

încă exprimă acțiuni, chiar dacă acestea reprezintă procese pasive-prin urmare, la un mod personal,
ele vor îndeplini funcția de predicat verbal.

-verbul A FI este utilizat pentru obținerea formelor pasive nu este COPULATIV, ci auxiliar, EL ajutând
la exprimarea acestor forme verbale.

Recapitulați morfologia și funcțiile sintactice!

La subiectul 8, cerința vă solicită să corectați greșelile de orice natură, mare grijă și la lipsa virgulelor.

Subiectul al II-lea (Rezumat/narațiune/caracterizare de personaj/jurnal!)

Succese!

Compararea textelor

Un ajutor pentru exercițiul 9.

Tema copilăriei, dorul de casă, dragostea și căldura familiei, relația cu familia, cu lumea satului și cu
natura: Dumbrava minunată (M.Sadoveanu), Amintiri din copilărie (Ion Creangă), În casa bunicilor
(Ionel Teodoreanu), Copilăria (Maxim Gorki), Heidi, fetița munților (Johanna Spyri), 45 de kile de
speranță (Anna Gavalda)

Tema descrierii unui peisaj dominat de frig, de gheață, de alb, comuniunea intimă, caldă între om și
natura înconjurătoare: La Polul Nord ( Iuliu Cezar Săvescu), Iarna, Gerul (Vasile Alecsandri), Fram,
ursul polar (Cezar Petrescu), Cărțile cu Apolodor (Gellu Naum), Crăiasa Zăpezii (Hans Christian
Andersen)

Tema legăturii dintre bunici și nepoți, precum și rolul modelator, inițiatic, al celor dintâi: Val și
Cetatea sufletelor (Ana Alfianu), În casa bunicilor (Ionel Teodoreanu), Dumbrava minunată (M.
Sadoveanu), Bunicul, Bunica (Barbu St. Delavrancea), Vestitorul primăverii, în vol. Mai mult ca
Perfectul (Aivi Dal)

Tema iubirii, prin imaginea personajului principal feminin, prin suspansul creat în jurul poveștii de
dragoste- Sânziana și Pepelea (Vasile Alecsandri), Steaua fără nume (Mihail Sebastian), Jocul de-a
vacanța (Mihail Sebastian), Romeo și Julieta (W. Shakespeare), Pygmalion (George Bernard Shaw),
Luceafărul (Mihai Eminescu)

Tema valorilor profund umane-Pasărea (St.O. Iosif), O vară cu Isidor (Veronica Niculescu), Numai
poetul (Mihai Eminescu), Privighetoarea (Ioan Al. Brătescu Voinești)
Tema aventurii prin refugierea în lectura cărților găsite într-un loc: La Medeleni (Ionel Teodoreanu),
Romanul adolescentului miop (Mircea Eliade), Inocenții (Ioana Pârvulescu) Nucul lui Odobac (Emil
Gârleanu), Viața secretă a copacilor (Peter Wohlleben), Hronicul și cântecul vârstelor (Lucian Blaga),
Corigent la limba română (Ion Minulescu)

Tema timpului-omul raportat la timp: Numai poetul (M. Eminescu), Revedere (M. Eminescu),
Hronicul și cântecul vârstelor (L. Blaga), Cartea cu jucării (T. Argezi), Timpul fulgilor de nea (Matei
Vișniec)

Tema lecturii și importanța acesteia în viața copiilor-Matilda (Roald Dahl), Hronicul și cântecul
vârstelor (L. Blaga), Inocenții (Ioana Pârvulescu), Solenoid (Mircea Cărtărescu), Baronul din copaci
(Italo Calvino)

Tema cunoașterii lumii prin joc: La Medeleni (I. Teodoreanu), Hronicul și cântecul vârstelor (L. Blaga),
Inocenții (Ioana Pârvulescu), Departe în adâncul pădurii (Amos Oz), Copii eram amândoi (Mihai
Eminescu)

Tema artei-sculptura: Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Moni Stănilă), Cum să faci
portretul unei păsări (Jacques Prevert), Mitul lui Pygmalion (Alexandru Mitru), Sculptorul sihastru,
Artistul sculptează o fecioară din fildeș, Statuia prinde viață, în Legendele Olimpului, vol. I., Zeii,
Luchian. Ochii, sufletul, mâna (Veronica Niculescu)

Tema naturii, ca sursă de inspirație: Curcubeul (Dimitrie Anghel), Vara (George Coșbuc), Scoica (Ion
Pillat)

Tema călătoriei în timp și în spațiu: Căsuța din copac (Ion Pillat), Amintiri din copilărie (I. Creangă),
Portalul magic (Osborne Mary Pope Jack), Aventurile lui Tom Sawyer (Mark Twain)

Tema cunoașterii lumii/ a naturii: Cartea verii (Tove Jansson), Bunica (Barbu Ștefănescu Delavrancea),
În casa bunicilor (Ionel Teodoreanu), Vârstele jocului. Strada Cetății (Claudiu M. Florian) și Cartea
verii (Tove Jansson)

Tema prieteniei om-animal, indiferent de vârstă: Dumbrava minunată (M. Sadoveanu), Prietenul meu
(Ioana Pârvulescu), Iarna lui Isidor (Veronica Niculescu), Scatiul și stăpânul său (Anton Holban)

Tema tradițiilor și a obiceiurilor din mediul rural: Nunta Zamfirei (George Coșbuc), Baltagul (M.
Sadoveanu), Amintiri din copilărie (Ion Creangă), Ion (Liviu Rebreanu)

Tema timpului petrecut cu familia: Vizită, D-l Goe (I.L.Caragiale), Olguța și un bunic de milioane (Alex
Moldovan), Dosarul unei vacanțe de groază (Ana Rotea), O zi cu tanti Viki (Doina Ruști)

Tema animalelor personificate: Capra cu trei iezi (Ion Creangă), Ursul și vulpea (Grigore
Alexandrescu), Un urs pe nume Paddington (Michael Bond), Capra cea bună, lupul cel rău, iedul cel
mic și cumătra caprei (Matei Vișniec)

Tema sportului: Cireșarii (Constantin Chiriță), La Medeleni (Ionel Teodoreanu), Sumki (Amos Oz),
Inocenții (Ioana Pârvulescu), Ultima cursă (Horia Lovinescu)