Subiectul al III-lea

A.
Activitatea de învățare avută în vedere se va realiza la clasa a XII-a, în cadrul
aprofundării conceptului de „artă poetică” de factură modernistă. Am ales realizarea activității
în cadrul acestui colectiv dată fiind necesitatea formării de priceperi și deprinderi în vederea
familiarizării elevilor de liceu din clasa a XII-a cu procesul de identificare a temei, a ideilor
poetice și a condiției artistului și artei în general, pornind de la un text dat.
În actuala programă de Limba și literatură română, lectura ocupă un loc central în
paradigma învățării și își propune dezvoltarea unor competențe specifice: receptarea,
înțelegerea și interpretarea textelor citite, diferențiindu-se, astfel, mai multe tipuri de niveluri
ale lecturii, care pot fi realizate împreună cu elevii: lectura expresivă, lectura explicativă și cea
interpretativă. Renumitul teoretician Jean Lanjer prezintă relația lectorului cu textul pe care îl
citește prin patru etape diferite, care corespund nivelurilor lecturii mai sus menționate. Astfel:
1. a păși din exterior spre exterior, ceea ce înseamnă pătrunderea în universul ficțional al
textului, 2. A fi în exterior și a explora lumea textului, 3. A păși înapoi și a regândi datele cu
care s-a pornit la drum, 4. A ieși din lumea textului.
La clasă, specialiștii recomandă profesorilor, ca activitatea de lectură să fie structurată după un
tipar, caracterizat prin trei etape metodice distincte: prelectura, lectura propriu-zisă și
postlectura, elevul fiind în permanență în contact cu textul, dar și cu contextul lecturii.
Activitatea vizată se va opri asupra etapei de prelectură, etapă care va fi parte din prima
oră dedicată receptării textului. Aceasta nu va depăși 20-25 de minute. Discuția pe baza textului
se va întinde pe durata a 2-3 ore de curs. Prelectura reprezintă un moment premergător lecturii
propriu-zise, care constă în familiarizarea elevilor cu textul. Această prima etapă a lecţiei are
rolul de a face o legătură cu cele învăţate anterior de elevi, de a crea ancorele necesare pentru
asimilarea de noi cunoştinţe şi de a introduce tema nouă printr-o activitate care să antreneze
atenţia şi interesul elevilor pentru ce va urma. În cadrul acestei etape de intrare în text elevii
trebuie să identifice particularitățile artei poetice argheziene, pe baza textului supus analizei.
Etapa prelecturii presupune folosirea unor metode iniţiale (de „încălzire“ sau de „spargere a
gheţii“) care au rolul de a motiva elevii pentru lectura / discutarea textului respectiv. Plasate
înaintea lecturii textului (în cazul textelor scurte) sau înaintea începerii discutării acestora (în
cazul în care a fost recomandată lectura textului acasă), metodele iniţiale sunt menite să
stârnească interesul elevilor pentru text (temă, structură etc.), valorificând în acelaşi timp
experienţa lor de viaţă / de lectură.
Astfel, în cadrul acestei activități, vom utiliza metoda braimstorming-ului. Cunoscut şi
ca „furtună în creier“ sau asalt de idei, brainstorming-ul reprezintă o metodă ce pune în
valoare creativitatea. Un principiu important al brainstorming-ului este ideea conform căreia
cantitatea generează calitatea. Cu alte cuvinte, pentru a ajunge la idei valoroase şi originale,
este necesară o productivitate creativă cât mai mare. Vom ilustra în cele ce urmează etapele
realizării acestei metode. În etapa corespunzătoare alegerii temei şi anunţării sarcinii de lucru,
elevii sunt informați de faptul că vor trebui să facă predicții în legătură cu tema textului, pornind
de la titlul acestuia: Ex libris. Pornind de la răspunsurile elevilor, se va alcătui pe tablă un
ciorchine de idei care să grupeze sintetic răspunsurile elevilor, fără ca aceștia să facă observaţii
critice asupra celor spuse de ceilalţi. În etapa următoare se reiau ideile emise, încercând, de
această dată, găsirea unor criterii de grupare a acestora în categorii (condiția poetului, condiția
artei etc.). Se face o analiză critică a ideilor emise în grupul mare (clasa de elevi) sau în
subgrupuri (grupuri de 4-5 elevi), care are ca scop selectarea ideilor pertinente pentru
tema respectivă.
Am optat pentru utilizarea brainstorming-ul la începutul lecţiei, în etapa de prelectură, pentru
că oferă profesorului ocazia de a constata ce ştiu elevii despre o anumită temă, cum îşi
reprezintă aceştia o anumită problemă. Este important ca în continuare, pe parcursul lecţiei,
profesorul să facă referiri la rezultatele brainstorming-ului, valorizând ideile obţinute şi
observând felul în care prin această activitate elevii au anticipat temele discuţiei. Astfel
că, rezultatele obținute în urma utilizării brainstorming-ului vor fi dezbătute în etapa lecturii
propriu-zise, în partea a doua a lecției.
Drept concluzie, prelectura este momentul didactic care premerge receptării textului
literar, având ca obiective reducerea dificultăților de comprehensiune, de interpretare,
conturare a unui orizont de așteptare al elevului.
B.
1. Asociați figurile semantice din prima coloană cu realizările corespunzătoare din a doua
coloană:
a) epitet personificator 1) „mândrul soare”
b) epitet cromatic 2) „viața e ca o luptă”
c) comparație 3) „flori albastre”
d) personificare 4) „soarele ne privește cu blândețe”
e) oximoron 5) „călărețul singuratic”
6) „om rău”
7) „otravă dulce”

2. Citeşte cu atenţie textul următor:

„Şi dacă ramuri bat în geam
Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.
Şi dacă stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.
Şi dacă norii deşi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna.” (Mihai Eminescu – Şi dacă…)
Redactează, pe baza textului de mai sus, răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele cerinţe:
1. Transcrie din text un laitmotiv al poeziei eminesciene.
2. Transcrie din text două figuri de stil diferite.
3. Menționează două mărci ale prezenţei eului liric în textul dat.
4. Precizează ritmul, rima şi măsura versurilor.