PRELECTURA TEXTULUI LITERAR- „EX LIBRIS”- DE TUDOR ARGHEZI

Activitatea de învățare se referă la însușirea de noi cunoștințe și deprinderi de către

elev, în cadrul procesului instructiv-educativ. Activitatea de învățare se referă, de obicei, la
învățarea școlară. Căile unei învățări eficiente pot fi numai în parte descoperite de elev, în
experiențele lui de învățare. El trebuie ajutat să învețe cum să învețe pentru a deveni stăpânul
propriei activități de învățare. Este ceea ce se numește „instruire metacognitivă”.
Prelectura este momentul didactic care deschide receptarea textului literar, moment ce
precedă seria lecturilor succesive.
Criteriul selecției clasei pentru care voi construi activitatea de învăţare are în vedere
focalizarea demersului didactic asupra dialogului dintre elev cu textul, focalizare care este
consonantă cu imperativele învățământului centrat pe elev.
Din această perspectivă, a învățământului centrat pe elev, profesorul, ca facilitator al
învățării, proiectează ora de română ținând cont de particularitățile de vârstă, de aptitudinile și
inteligențele dominante pe care elevii le au.
În ceea ce privește particularitățile de vârstă ale elevilor, teoria lui Jean Piaget oferă
informații lămuritoare cu privire la tipul textului suport pe care profesorul îl alege în scopul
formării /dezvoltării competențelor specifice alese pentru o anumită clasă, în funcție de
caracteriesticile stadiului dezoltării cognitive.
În cazul de față, abordarea este deductivă. Este o abordare prin care se obține o judecată
nouă, o concluzie (alegerea clasei) dintr-o judecată anterioară, numită premisă (textul suport
"Ex libris" de Tudor Arghezi).
Alegerea clasei ține cont de abilitățile pe care elevii le au ca urmare a dezvoltării lor
cognitive, de relevanța pe care mesajul textului o are pentru ei, precum și de prezența unor
dimensiuni tematice și discursive comune cu interesul acestora.
Potrivit acestor motive, clasa pentru care voi construi activitatea didactică este clasa a VII-a.
În plus, alegerea clasei este justificată și prin raportarea mesajului textului la tema
generală propusă de programa școlară pentru clasa a VII-a: „Orizonturile lumii și ale
cunoașterii".
Etapa prelecturii este o secvență asistată, prin care profesorul mediază întâlnirea
elevilor cu opera literară. Acest rol al profesorului determină obiectivele secvenței.
Unul dintre obiectivele prelecturii vizează conturarea atitudini estetice și a orizontului de
așteptare.

1
 Proiectarea prelecturii trebuie să se realizeze în concordanță cu proiectarea postlecturii,
astfel încât cele două momente să se completeze reciproc. Din acest motiv, durata etapei
prelecturii nu trebuie să depășească 10-15% din timpul alocat receptării operei.
Activitatea de învățare pe care o propun ține cont de următoarele
aspecte: 1. specificul textului concretizat la nivel generic, tematic și lingvistic;
2. clasa pentru care se construiește activitatea didactică;
3. etapa lecturii la care face referire subiectul: etapa prelecturii.
Prelectura presupune două momente consecutive: „durata pregătirii pentru lectură" și
„durata aproximării sensurilor". Primul moment vizează conturarea atitudinii estetice, iar
cel de-al doilea moment constă în contuarea orizontului de așteptare specific întâlnirii cu
textul „Ex libris" de Tudor Arghezi.
În pregătirea pentru lectură, propun un punct de acces estetic prin prezentarea picturii
alegorice „Bibliotecarul" a lui Giuseppe Arcimboldo, în care cărțile sunt legate metaforic de
chipul unui om care își dedică viața cărților (3 minute).
Prin activitate frontală, folosind metoda conversației euristice, timp de 5 minute, elevii
descoperă că Ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor se sărbătorește pe 23 aprilie,
prin hotărârea UNESCO în cadrul Conferinței generale de la Paris, în 1995. Pe 23 aprilie, s-a
născut și a murit William Shakespeare (1564-1616) și a murit Miguel de Cervantes, creatorul lui
„Don Quijote". Din 2005, în România, la 23 aprilie, se sărbătorește nu numai ziua cărții ci și ziua
bibliotecarului.
Conversația euristică este o metodă care, conform lui Piaget și Palmade, „ferește elevul de
răspunsuri stereotipe".
Pe lângă faptul ca această activitate pe care mi-am propus-o în primul moment al
prelecturii, conturează atitudinea estetică, formează/dezvoltă și competența „Sensibilizare și
exprimare culturală", care este una dintre competențele cheie ale disciplinei limba și literatura
română.
A doua durată a prelecturii, durata aproximării sensurilor, are menirea de a contura
(fără a forma deocamdată) orizontul de așteptare al elevului în raport cu textul. Mi-am propus ca
această activitate să se desfășoare timp de 10 minute.
Pentru aceasta, titlul, ca element paratextual, poate prezenta anticipativ mesajul textului.
Explicația a ceea ce înseamnă titlul, „Ex libris", este oferită printr-o fișă de lucru în care
voi folosi metoda Scriptio Continua. Aceasta constă în scrierea unui text continuu, fără semne
de punctuație și de ortografie, care explică semnificația expresiei „Ex libris".
Sarcina de lucru este aceea ca, lucrând în perechi, elevii să despartă fluxul informațional
și să îl rescrie corect, folosind semne de punctuație și ortografie.
Această activitate, explică sensului expresiei din titlu fiind, totodată, un punct de plecare în
anticiparea mesajului textului.
Mai mult decât atât, aceasta formează/dezvoltă, prin receptarea și producerea de mesaj
scris, competența „Comunicare în limba maternă" care este a doua competență cheie a
disciplinei noastre.

2
 În etapa prelecturii, am folosit ca resurse materiale: laptopul, videoproiectorul, imagini cu
lucrarea „Bibliotecarul" pictată de Giuseppe Arcimboldo, fișe de lucru, resurse care alături de
cele umane: elevii clasei a VII-a cu caracteristicile etapei de dezvoltare cognitivă specifice
vârstei și eu, ca profesor care am stilul de predare concret-întâmplător, reușesc să activizeze
colectivul de elevi, acesta manifestând interes pentru lecție, iar lucrul în perechi, dar
și activitatea frontală, dezvoltă inteligența emoțională a elevilor.
Aceștia, conform lui Daniel Goleman, autorul lucrării „Inteligența emoțională", își
clădesc sau consolidează încrederea în sine, iar prin lucrul în perechi, dezvoltă aptitudinile
sociale.

B. Se dă textul:
………………………………………. (alegi ce text vrei)

1. Item obiectiv de asociere

Acest item presupune stabilirea unor corespondenţe/ asocieri între elemente distribuite pe două
coloane: pe una, premisele, iar pe cealaltă, soluţiile.

Obiectiv : să identifice figurile semantice

Cerința:
Scrie în spaţiul punctat din dreptul fiecărei cifre din prima coloană litera care corespunde
figurii de stil din a doua coloană:

1. : construcția 1..... A. Figura de stil 1

2. : construcția 2..... B. Figura de stil 2

3. construcția 3..... C. Figura de stil 3

4. construcția 4..... D. Figura de stil 4

5. construcția 5..... E. Figura de stil 5

6. construcția 6..... F. Figura de stil 6

G. Figura de stil 7

Timp de rezolvare : 5 minute

Răspuns așteptat : 1B, 2C, 3A, 4G, 5E, 6D,
Punctaj : 60 de puncte (10p, 10p, 10p, 10p, 10p, 10p)
Criteriu de performanță : obiectivul se consideră atins dacă toți elevii asociază 4 din 6 figuri
semantice cu construcțiile date.

3
2. Item semiobiectiv
Itemi cu răspuns scurt

Itemul presupune un răspuns care constă dintr-un singur cuvânt sau dintr-un număr restrâns
de cuvinte (de exemplu, o propoziţie). Așadar, elevul are libertatea de a formula răspunsul, dar
numai între anumite limite şi urmând anumite instrucţiuni.

Obiectiv : să identifice elementele de prozodie

Cerința:
Scrie în spaţiul punctat elementele de prozodie identificate în textului dat.

……………………………………..………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………

Timp de rezolvare : 10 minute

Răspuns așteptat : strofa este……, rima este…….., ritmul este………, măsura este………
Punctaj : 40 de puncte (10p, 10p, 10p, 10p)
Criteriu de performanță : obiectivul se consideră atins dacă toți elevii identifică 3 din 4
elemente de prozodie
Evaluarea în domeniul educaţiei şi al învăţământului urmăreşte să aprecieze cu
obiectivitate şi prin mijloace ştiinţifice efectele unei acţiuni pedagogic