Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cantemir Dimitrie - Istoria Ieroglifica1 (Aprecieri)
Cantemir Dimitrie - Istoria Ieroglifica1 (Aprecieri)
CANTEMIR
ISTORIA IEROGLIFIC{
*
APRECIERI
Cel ]nt`i istoric… a fost Cantemir, un cap genial, c[ruia niciodat[ nu i-a
lipsit puterea de a str[bate prin problemele cele ]ntunecoase ale trecutului.
}n Etymologicum Magnum Romaniae, tom IV, B., 1898, p. VIII.
vremea aceea a b[snui asupra istoriei, ]n care era ]nsu=i at`t de intim ames-
tecat, a vremii sale.
Cronicile vremii =i un grec ocrotit la curtea domnilor Moldovei ne arat[
pe un om care v[dit cauta s[-=i c`=tige prietenii bune pentru un scop mare,
pentru una din acele ]ncerc[ri ce hot[r[sc asupra vie\ii =i asupra unei \[ri
]ntregi. Ca un fiu pentru cei b[tr`ni, ca un frate pentru cei de-o seam[ cu
d`nsul, ca un p[rinte pentru cei tineri. Iubirea lui se ]ndreapt[ mai ales c[tre
acest tineret, care el ]nsu=i, =i de mult, alerg`nd sub toate steagurile cre=tine,
se lupt[, se cere la lucruri noi =i r`vne=te necontenit la ispr[vi extraordinare,
la mari vitejii, la lovituri de aventur[.
Nicolae IORGA, Sfaturi pe ]ntuneric. Conferin\e la radio, Editura Militar[,
Bucure=ti, 1976, p. 73-76.
nici leul, nici vulturul din lumea noastr[, ci o fiin\[ pe jum[tate real[, pe
jum[tate de poveste =i legend[: unicornul. Simbolul ar fi desigur cel mai po-
trivit s[ lege la un loc contururile p[m`nte=ti =i cele nep[m`nte=ti ale
apari\iei ce ne preocup[. Interesant e c[ ]n Istoria ieroglific[, oper[ ]n care
Cantemir poveste=te ]n form[ alegoric[ ]nt`mpl[rile printre care via\a p`n[
la o anume v`rst[, cu at`tea fund[turi =i ie=iri, l-a amestecat sau l-a ]ncur-
cat, boierii moldoveni =i munteni figureaz[ sub numiri, unii de dobitoace,
al\ii de p[s[ri, =i iar[=i al\ii sub numiri de corcituri mitologice. Ni se vorbe=te
aici despre corb =i vidr[, despre stru\oc[mil[, leopard =i elefant. Sub aceste
numiri se ascund personaje istorice precum Constantin Br`ncoveanu, cu-
tare Duca, cutare Racovi\[… }n fabulos deghizata Istorie ieroglific[, Dimit-
rie Cantemir ]nsu=i ]=i joac[ rolul sub ]nf[\i=area Inorogului, numele slav,
adoptat de cronicarii no=tri, al Unicornului. Inorogul, animal cu copite
nedespicate, av`nd un fantastic corn lung, ce izbucne=te drept ]nainte din
mijlocul frun\ii, reprezint[ una din pl[smuirile cele mai sugestive ale
imagina\iei mitologice. Inorogul, animal de o s[lb[ticie de nedomesticit, dar
sublimat totodat[, unealt[ a miraculosului adesea, era ]n literatura medi-
eval[ un simbol al castit[\ii, =i prin deriva\ie apoi =i un animal al puterii spir-
ituale.
Via\a lui D. Cantemir e o via\[ la r[scruce de vremuri =i rezum[, prin
profilul ei abrupt, prin peripe\iile ce o ]nal\[ =i o sf`=ie, un ansamblu de situa\ii
dintre cele mai dramatice ale istoriei noastre.
Lucian BLAGA, Izvoare, Editura Minerva, Bucure=ti, p. 141-147.
Istoria ieroglific[ poate fi asemuit[ unui roman social prin toat[ acea sub-
structur[, pe care se ]ntemeiaz[ fabula\ia =i care nu e alta dec`t ]ns[=i via\a
principatelor, moldovenesc =i muntenesc, ]n decurs de =aptesprezece ani, ]ntre
1688 =i 1705 – cu alte cuvinte ]ntre ]nceputul domniei lui Br`ncoveanu =i
cea de a doua domnie a lui Antioh Cantemir, Elefantul sau Filul pe iero-
glifice=te, =i pe care mezinul nu-l cru\[ defel de s[ge\i din cele mai bune —,
via\a politic[ ]n primul r`nd, ale c[rei i\e r[sucite =i ]ncurcate de continue
rivalit[\i pentru domnie sunt trase cu brutalitate de la Poart[, din Cetatea
Epithimii sau a Poftei, cum ]i spune Cantemir ]n romanul s[u…
+i toat[ aceast[ desf[=urare de ]nt`mpl[ri, toat[ aceast[ ]ncruci=are de
drumuri, tot acest r[zboi al r`vnelor =i dezam[girilor, toat[ aceast[ g`lceav[
a patimilor, tot acest machiavelism de Fanar, se desf[=oar[ ]ntr-un ritm at`t
de viu =i de sus\inut, ]nc`t impresia c[ deschizi, ]n m`n[ cu singurul fir ari-
Istoria ieroglific[. Vol. II 379
tizat cititorul contemporan cu el; a devenit mai grea pentru noi, mai ales
datorit[ faptului c[ nu mai practic[m acela=i gen de lectur[ ca cititorii din
vremea Inorogului: ]n locul lecturii intensive, care nu p[r[sea o pagin[ p`n[
nu-i descoperea toate straturile ]n\elesurilor =i felurimea frumuse\ilor, noi
practic[m lectura extensiv[, care acumuleaz[ c`t mai multe c[r\i. }n numele
acestei practici s-a vorbit despre faptul c[ scrierea principelui s-ar preta la
selec\ia soldat[ cu mutilarea ]n cele mai frumoase pagini. Ca =i Divina Come-
die, istoria lui Cantemir nu cuprinde pagini frumoase =i pagini ]ngropate de
timp; ea formeaz[ un tot. +i de aceea trebuie citit[ ]n clipele de r[gaz, even-
tual ]n paralel cu cine =tie ce povestire mai diluat[.
Dac[ ar fi fost tip[rit[ ]n timpul vie\ii scriitorului, cu siguran\[ c[ mul\i ar
fi citit-o pentru a r`de pe seama lui Racovi\[, a lui |ifescu, a Rusete=tilor;
dar, nu este mai pu\in sigur, c[ mul\i ar fi parcurs-o pe ]ndelete, relu`nd
pove=tile =i ]nv[\`nd pe dinafar[ sentin\ele.
Alexandru DU|U, Prefa\[ la Istoria ieroglific[, edi\ia a II-a B. P. T. , Edi-
tura Minerva, Bucure=ti, 1983, p. XIX.