Grile Neurologie

192.Afazia fluenta presupune un debit de:

a. peste 100 cuvinte / minut

b. peste 200 cuvinte / minut

c. peste 50 cuvinte / minut

193.Afazia nonfluenta presupune un debit de:

a. sub 50 cuvinte / minut

b. intre 100-75 cuvinte / minut

c. intre 100-50 cuvinte / minut

194.Agnozia reprezintă:

a. imposibilitatea / dificultatea de a recunoaste obiectele din jur

b. imposibilitatea / dificultatea de a numi obiectele din jur

c. imposibilitatea / dificultatea de a relationa cu obiectele din jur

195.Amorfognozia reprezintă:

a. nerecunoasterea formei obiectelor

b. nerecunoasterea structurii, texturii, materialului

c. incapacitatea de a denumi obiectul, chiar daca il recunoaste dupa forma, marime si consistenta

196.Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor dezastruoase ale

inactivitatii fizice asupra:

a. fortei si rezistentei musculare

b. stabilitatii articulare

c. metabolismului bazal

197.Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente anatomice,
dintre care cel mai important este:

a. grupul ligamentelor plantare tarsiene

b. gambierul (tibialul) posterior

c. lungul peronier lateral

198.Asomatognozia reprezintă:

a. recunoasterea schemei corporale

b. incapacitatea de recunoastere a schemei corporale

c. capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait

199.Asupra articulatiei, procesul inflamator şi aparitia infiltratului produce:

a. distensia capsulei articulare cu subtierea si atrofia acesteia

b. strangerea capsulei articulare, ingrosarea si intarirea ei

c. nu infuenteaza direct functionalitatea articulara

200.Axonotmesis înseamnă:

a. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina

b. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina

c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

201.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos în picioare este:

a. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in abductie,

inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele

b. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in flexie

anterioara, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele

c. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in abductie,

inchiderea ochilor accentueaza simptomele

202.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos în repaus este:

a. la ridicarea din decubit dorsal in asezat, cu mainile incrucisate pe piept, ridica membrul inferior
afectat de pe planul patului

b. tremuratura de repaus a capului

c. ambele

203.Cauzalgia este o complicatie care apare în leziunile nervului:

a. median

b. radial

c. cubital

204.Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:

a. entorsele prin eversie, cu lezarea ligamentului colateral intern

b. entorsele piciorului propriu-zis

c. entorsele prin inversie, cu lezarea ligamentului colateral extern

205.Clonusul apare în:

a. leziuni pseudobulbare

b. leziuni piramidale

c. leziuni de nervi periferici

206.Clonusul piciorului – miscari ritmice de flexie-extensie – apare după intinderea brusca a:

a. bicepsului femural

b. tibialului anterior

c. tricepsului sural

207.Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita terapeutica adoptata,

durează:

a. intre 1-2 luni

b. 3 luni

c. pana la 4-5 luni

208.Debitul verbal normal la o persoana sănatoasă este de :

a. 100-150 cuvinte / minut

b. 50-100 cuvinte / minut

c. peste 150 cuvinte / minut

209.Dintre factorii de risc în cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit și în legatura cu:

a. greutatea corporala scazuta, intemperiile, caratul de greutati

b. obezitatea, intemperiile, caratul de greutati

c. obezitatea, caldura excesiva, ortostatismul

210.Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim:

a. tractiunea axiala + decoaptarea gleno-humerala

b. folosirea diagonalelor Kabat

c. folosirea diagonalei de flexie-abductie-rotatie externa

211.Dintre probele de disdiadocokinezie, la proba marionetelor, la cerebelosi mişcările sunt:

a. lente, hipermetrice, sacadate

b. rapide, hipermetrice , cursive

c. rapide, hipermetrice, sacadate

212.Disartria reprezintă:

a. incapacitatea pacientului de a vorbi spontan, sau de a vorbi corect, cu toate ca stie ce vrea sa
spuna

b. exprimarea imperfecta a sunetelor si cuvintelor

c. pierderea capacitatii de a articula cuvintele

213.Efectele medicamentelor antiinflamatoare în traumatologia sportiva se bazeaza pe efectul

acestora:

a. de a stimula sinteza prostaglandinelor

b. de a inhiba sinteza prostaglandinelor

c. de a nu influenta sinteza prostaglandinelor

214.Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i pacientului:

a. sa se plimbe inainte-inapoi, sa mearga in jurul unui scaun

b. sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa mearga de-a lungul unei linii

c. sa realizeze toate aceste manevre

215.Evaluarea sensibilitatii superficiala tactila se face prin stimulare:

a. direct pe piele si apoi ridicat, fara a fi miscat de-a lungul ei

b. direct pe piele si miscat de-a lungul ei

c. indirect pe piele si apoi ridicat

216.Examenul obiectiv în cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza:

a. scolioza

b. cifoza

c. nu deceleaza modificari vertebrale statice

217. Examenul obiectiv în cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla nu va decela niciodata:

a. limitarea mobilitatii in toate sensurile, mai putin cel al pozitiei antalgice

b. limitarea mobilitatii in plan frontal

c. mobilitatea libera in toate sensurile.

218.Examinarea coordonarii presupune evaluarea modului în care subiectul:

a. se imbraca, se desbraca, atitudinea in somn si in efort

b. isi incheie nasturii, isi leaga sireturile, atitudinea in somn si in efort

c. se imbraca, se desbraca, isi incheie nasturii, isi leaga sireturile

219.Exerciţiile de stoarcere a unei mingii, ca și mişcarea “de a face mana cupa (caus)”, fac parte din
programul de reeducare analitica în:

a. paralizia de radial

b. paralizia de medial

c. paralizia de cubital

220.Faza a II-a a recuperarii umărului posttraumatic, care incepe după suspendarea imobilizarii,
urmareste întretinerea mişcării:

a. cu solicitare si cu implicarea leziunii

b. cu solicitare dar fara iritarea leziunii

c. fara solicitare si fara iritarea leziuni

221.Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare în cazul sportivilor:

a. poate fi intrerupta sau scurtata pentru accelerarea vindecarii

b. poate fi prelungita peste o saptamana pentru evitarea complicatiilor

c. trebuie respectata pentru a evita blocarea sau, dimpotriva exagerarea consecintelor negative

222. Fractura de scafoid nu se poate complica cu:

a. necroza aseptica, ulterior artroza secundara dureroasa

b. picior plat traumatic, ulterior artroza secundara a interliniei Chopart

c. calus vicios, cu anchiloza secundara

223.În cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este:

a. imobilizare la pat + kinetoterapie generala

b. tractiune-suspensie timp de 45 de zile

c. imobilizare la pat primele zile + tractiune-suspensie timp de 45 de zile

224.În cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal:

a. elastic, datorita participarii fibrelor de elastina

b. inert si inutil

c. nu se implica in functionalitatea ulterioara a articulatiei

225.În cazul leziunilor de tendon în zona pumnului, imobilizarile durează:

a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii

b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii

c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani – flexorii

226.În cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive și din “suspendat”, pot
incepe:

a. dupa primele 21 de zile

b. dupa 3-4 saptamani

c. dupa 4-5 zile

227.În cazul recuperarii umărului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este:

a. recuperarea fortei musculare si stabilitatea

b. asuplizarea articulatiei
c. recuperarea coordonarii miscarilor in umar si in intregul lant kinetic

228.În cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps său jonctiune musculo-
tendinoasă), se prefera:

a. imobilizarea 3-4 luni, interventia chirurgicala prezentand riscul complicatiilor

b. interventie chirurgicala + imobilizare minima de o saptamana

c. interventie chirurgicala + imobilizare pe atela 3-4 saptamani

229.În cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot incepe:

a. imediat dupa interventie

b. dupa minimum o saptamana de la interventie

c. din ziua a 3-a pana la a 5-a dupa interventie

230.În discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:

a. care imprima coloanei o scolioza sau flectare ventrala

b. in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies inexpresiv

c. cu membrele inferioare in extensie puternica

231.În evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba „indice-nas” la

pacientul cu sindrom cerebelos se observă:

a. tremuratura neintentionala + depasirea tintei (hipermetrie)

b. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + fara depasirea tintei (hipermetrie)

c. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + depasirea tintei (hipermetrie)

232.În evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba „indice-indice” la

pacientul cu sindrom cerebelos unilateral se observă:

a. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge +degetul afectat
dedesubtul celui sanatos

b. degetul de partea leziunii nu atinge linia mediana, degetul sanatos o depaseste +degetul
afectat dedesubtul celui sanatos

c. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge + degetul
sanatos dedesubtul celui afectat
233.În evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba asimetriei tonice
dinamice la pacientul cu sindrom cerebelos se observă, la comanda de a ridica brusc membrele
superioare indreptate inainte până la orizontală:

a. bratul partii afectate se opreste inainte, ridicandu-se mai jos decat cel normal

b. bratul partii afectate nu porneste o data cu cel sanatos, ridicandu-se mai jos decat cel normal

c. bratul afectat nu se opreste la timp, ridicandu-se mai sus decat cel normal

234.În evaluarea motilitatii, se observă intai atitudinea pacientului în pat. Poziţia cu un membru
inferior flectat din coapsă si genunchi, evoca:

a. meningita

b. Parkinson

c. sciatica

235.În faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive (histamina, anafilatoxine,
chinine, prostaglandine etc.) se produc:

a. vasoconstrictie si scaderea permeabilitatii vasculare

b. vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare si edeme

c. in prima faza a traumatismului substantele vasoactive nu actioneaza

236.În faza I (imediat după traumatism / după interventie ortopedico-chirurgicala) imobilizarea

umărului posttraumatic se poate face:

a. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale >de 30de zile

b. imobilizare cu bratul in abductie (aparat toraco-brahial) pentru intervale >de 30de zile

c. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale nelimitate

237. În faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicată:

a. imobilizarea completa, uneori prelungita pentru refacerea perfecta a structurilor traumatizate

b. mobilizari precoce practicate cu prudenta si progresiv, la limita durerilor

c. mobilizari numai dupa vindecare completa, chiar cu durere la mobilizare

238.În hemiplegia spastică atitudinea particulară caracteristică este:

a. membrul superior in flexie, usoara adductie si pronatie a antebratului

b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica

c. pacient in atitudine indiferenta

239.În neuropatia cubitalului sunt compromise mişcările de:

a. abductie + adductie degete

b. pronatie + flexie pumn

c. extensie cot + extensie pumn

240.În neuropatia medianului sunt compromise mişcările de:

a. pronatie + flexie pumn

b. extensie cot + extensie pumn

c. abductie + adductie deget

241.În neuropatia radialului sunt compromise mişcările de:

a. pronatie + flexie pumn

b. extensie cot + extensie pumn

c. abductie + adductie degete

242.În paraplegia spastică atitudinea particulară caracteristică este:

a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies inexpresiv

b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica

c. pacient in atitudine indiferenta

243.În perioada imediat următoare imobilizarii, în primele 2-3 săptamani dacă persistă inflamatia se
indică:

a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6 ore

b. hidrokinetoterapie calda

c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare

244.În perioada subacută a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se recomandă:

a. contractii izotonice cu rezistenta

b. programul Williams
c. contractii izometrice

245.În perioada subacută a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomandă

exerciţii de tip:

a. contractii izotonice cu rezistenta

b. hold-relax

c. contractii izometrice

246.În perioada subacută a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomandă:

a. contractii izotonice cu rezistenta

b. pozitiile finale ale diagonalelor Kabat

c. contractii izometrice

247.În programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica și antrenarea adductorului

policelui (să ţină între policele addus și index obiecte tot mai mici, tot mai subţiri) în cazul:

a. paraliziei de nerv radial

b. paraliziei de nerv medial

c. paraliziei de nerv cubital

248.În recuperarea cotului posttraumatic trebuiesc respectate cateva consideratii generale, cu

exceptia uneia dintre cele de mai jos:

a. stagnarea recuperarii >15 zile nu impune o pauza, iar lipsa ameliorarii nu impune mobilizare
sub anestezie sau interventie chirurgicala(artroliza), ci trebuie continuata recuperarea

b. cotul inflamat nu se mobilizeaza, pana nu dispare edemul si inflamatia

c. nu se folosesc mobilizari pasive sau incarcarea cu greutati pentru a forta extensia

249.În recuperarea leziunii flexorilor în zona palmara distala după interventia chirurgicala este
contraindicătă introducerea miscarilor pasive şi/său cu rezistenţa:

a. primele 2-3 saptamani

b. primele 5-6 saptamani

c. primele 6-8 saptamani

250.În recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive şi/sau întinderile cu
poziţionare pe atele amovibile sunt:
a. indicate cat se poate de repede, pentru a preveni retracturile

b. indicate, dupa caz, in functie de gravitatea sechelelor

c. contraindicate, ca si termoterapia

251.În stadiul de lombosciatică, fragmentul discal herniază:

a. paraligamentar

b. supraligamentar

c. subligamentar

252.La inspecţie, în boala Parkinson atitudinea particulară caracteristică este:

a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies inexpresiv

b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica

c. pacient in atitudine indiferenta

253.La manevra de flexie bruscă a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann apare dacă se
produce:

a. flexia + adductia policelui & flexia indexului

b. extensia + abductia policelui & flexia indexului

c. opozitia policelui + flexia indexului

254.La manevra de percuţie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul Rossolimo la mana
dacă apare:

a. extensia degetelor + pronatia antebratului

b. flexia degetelor + supinatia antebratului

c. extensia degetelor + supinatia antebratului

255.Lezarea tendoanelor flexorilor în zona palmară distală şi/sau a degetelor proximal, se recuperează
numai după rezolvarea chirurgicală care constă în:

a. sutura tendoanelor

b. plastii cu grefoane de tendon -precoce sau tardive

c. dupa caz, sutura precoce sau plastii cu sutura tardiva

256.Leziunea arhicerebelului determină:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor, nistagmus

b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru

c. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT abolite

257.Leziunea neocerebelului determină:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor, nistagmus

b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru

c. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT abolite

258.Leziunea paleocerebelului determină:

a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor, nistagmus

b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru

c. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT abolite

259.Lombalgia într-o protruzie discală simplă este datorată:

a. efortului fizic normal, repetat

b. efortului fizic supradimensionat

c. nu depinde de efortul fizic

260.Nervul circumflex (axilar) are originea în rădăcinile:

a. C5-C7

b. C5-C6

c. C6-C8

261.Nervul musculocutanat are originea în rădăcinile:

a. C5-C7

b. C5-C6

c. C6-C8

262.Nervul suprascapular are originea în rădăcinile:

a. C5-C7
b. C5-C6

c. C6-C8

263.Neurapraxie înseamnă:

a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina

b. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

c. leziunea exclusiva a aaxonului, cu conservarea tecii de mielina

264.Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprimă clinic printr-un deficit motor pentru:

a. abductia bratului (primele 15 ) + rotatia externa a bratului

b. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului

c. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat

265.Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprimă clinic printr-un deficit motor
pentru:

a. abductia bratului (primele 15 ) + rotatia externa a bratului

b. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat

c. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului

266. Neurotmesis reprezintă:

a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina

b. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina

c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

267.Pacientul cu proteza totală de şold va evita următoarele manevre, cu excepția uneia dintre cele
de mai jos:

a. decubitul dorsal

b. combinatia flexie- adductie- rotatie externa

c. rotatia externa si adductia din decubit / asezat

268.Pacientul cu sindrom cerebelos are mersul:

a. cu baza largita, hipermetric, ebrios, deviaza de partea bolnava

b. cu baza normala, hipermetric, ebrios, deviaza de partea sanatoasa

c. cu baza normala, hipermetric, ebrios, nu deviaza

269.Paralizia posttraumatică de plex brahial de tip inferior cuprinde rădăcinile:

a. C5-C6 contingent C4

b. C8-T1, contingent T2

c. in principal C7

270.Paralizia posttraumatică de plex brahial de tip mijlociu cuprinde rădăcinile:

a. C5-C6 contingent C4

b. in principal C7

c. C5-C7

271.Paralizia posttraumatică de plex brahial de tip superior cuprinde rădăcinile:

a. C5-C6,contingent C4

b. C5-C7

c. C5-C7

272.Patologia traumatică la sportivi impune circumstanţe specifice, printre care nu se numără una
dintre următoarele:

a. rezolvarea cazului cat mai rapid posibil

b. rezolvarea cazului evitand formele terapiei de crutare (repaus la pat,interzicerea sprijinului,

imobilizarea unor segmente etc.)

c. rezolvarea cazului evitand consecintele negative ale formelor terapiei de crutare

273.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. În cazul leziunilor de tendon în zona
pumnului, imobilizarile nu durează:

a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii

b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii

c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani – flexorii

274.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. În perioada imediat următoare
imobilizării, în primele 2-3 săptămâni dacă persistă inflamaţia nu se indică:

a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6ore

b. hidrokinetoterapie calda

c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare

275.Pregatirea programului kinetic de recuperare funcțională se face folosind triada:

a. aplicatie de gheata + masaj + electroterapie antialgica

b. aplicatie de gheata + hidroterapie + electrostimulare

c. caldura + masaj + electroterapie antialgica

276.Primul obiectiv în recuperarea funcțională propriu-zisă a umărului posttraumatic este:

a. recastigarea fortei musculare a stabilizatorilor umarului

b. refacerea amplitudinii complete de miscare

c. recastigarea abilitatilor in diverse activitati

277.Printre factorii de risc în cazul discopatiilor vertebrale lombare, nu se numară:

a. obezitatea , frigul , umezeala , miscari bruste necontrolate

b. caratul de greutati in mod obisnuit

c. greutatea corporala scazuta si caldura excesiva

278. Proba Babinski – a aplecării pe spate în sindromul cerebelos:

a. cerebelosul o face fara sa flecteze genunchii si cade ca un butuc

b. cerebelosul o face cu extensia trunchiului

c. cerebelosul o face cu tripla flexie

279.Proba Garcin Rademaker – pacientul stă cu un picior înaintea celuilalt, cu picioarele depărtate şi
este împins anterior:

a. normal – se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul anterior

b. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul sanatos, indiferent daca acesta a
fost inaintea/inapoia celuilalt
c. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul bolnav, indiferent daca acesta a fost
inaintea/inapoia celuilalt

280.Procesele inflamatoare influentează musculatura juxtaarticulară:

a. determina instalalarea rapida a hipertrofiilor musculare

b. determina scaderea fortei de contractie

c. nu influenteaza activitatea musculara

281.Programele educaționale kinetice în cazul discopatiilor îți propun printre obiective:

a. inzavorarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului

b. eliberarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului

c. pozitia indiferenta a coloanei vertebrale lombare in timpul efortului

282.Programul de kinetoterapie în recuperarea şoldului nu presupune:

a. evitarea flexuum-ului prin reeducarea extensiei

b. evitarea rotatiei externe prin reeducarea rotatiei interne

c. posturi libere in care pacientul sa nu aiba dureri

283.Răspunsul caracteristic pentru semnul Babinski este cu:

a. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + strangerea degetelor

b. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in evantai

c. dorsiflexia lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in evantai

284.Recuperarea funcțională propriu-zisă a umărului posttraumatic se desfășoară în:

a. faza a II-a

b. faza a III-a

c. faza a IV-a

285.Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune triada:

a. caldura - intindere - masaj

b. caldura - intindere - atela

c. masaj - intindere – atela

286.Redoarea de ceafă apare în:

a. meningite, hemoragii meningeene

b. boala Parkinson

c. discopatii vertebrale

287.Redoarea de ceafă defineşte:

a. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de mobilizare activa

si pasiva a cefei

b. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de mobilizare activa a

cefei

c. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de mobilizare pasiva a

cefei

288.Refacerea stabilitatii şi mișcării controlate în recuperarea umărului începe din:

a. faza a III-a de recuperare, dupa 3 saptamani de la deghipsare

b. faza a IV-a de recuperare, dupa 6 saptamani de la deghipsare

c. faza a II-a de recuperare, imediat dupa deghipsare

289.Reflexul ahilian depinde de rădăcinile:

a. L2-L4

b. L5-S2

c. L4-S2

290.Reflexul bicipital este controlat motor de:

a. nervul axilar – ramurile C4-C6

b. nervul musculocutanat – ramurile C5-C6

c. nervul radial – ramurile C6-C8

291.Reflexul bicipital se exprimă prin:

a. flexia antebratului

b. usoara supinatie a antebratului

c. ambele
292.Reflexul rotulian depinde de rădăcinile:

a. L2-L4

b. L5-S2

c. L4-S2

293.Reflexul tricipital este controlat motor de:

a. nervul median – ramurile C6-C8

b. nervul radial – ramurile C6-C8

c. nervul cubital – ramurile C6-C8

294.Reflexul tricipital se exprimă prin:

a. extensia antebratului + usoara rotatie externa

b. extensia antebratului + usoara rotatie interna

c. extensia antebratului

295.Ruptura tendonului ahilian nu se produce:

a. la jonctiunea tendon-muschi la tineri

b. la cca.2 cm de insertia pe calcaneu la varstnici

c. la jumatatea tendonului in timpul unei intinderi excesive

296.Sechela cea mai importantă care poate apare după fracturile bimaleolare este:

a. redoarea articulara

b. edemul cronic de glezna

c. instabilitatea laterala a gleznei

297.Semnul Babinski se obține prin stimularea părtii laterale a plantei şi se face cu membrele
inferioare:

a. in flexie

b. in extensie

c. indiferent

298.Semnul flexiei combinate a coapsei şi trunchiului Babinski reprezintă o sincinezie caracteristică:

a. leziunilor pseudo-piramidale

b. leziunilor piramidale

c. leziunilor de nervi periferici

299.Semnul Romberg (manevra de dezechilibrare daca subiectul este cu ochii închişi) este pozitiv de
cauza cerebeloasă, dacă:

a. apare lent, cade de partea leziunii, modificarile pozitiei capului modifica sensul caderii

b. inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarea de echilibru

c. apare imediat dupa inchiderea ochilor

300.Sensibilitatea proprioceptivă mio-artrokinetică reprezintă:

a. simtul atitudinilor

b. simtul miscarii si pozitiei

c. ambele