Acreditată de L U I G e L o C R o Li C I D e M Stomatologi Din România

Acreditată de Colegiul Medicilor Stomatologi din România 1/2023
Vol. XVIII · nr. 1 (66)

Martie 2023
8
9
dentalTarget, Vol XVI, No. 1, (60), 10.2021 editorial 1
SUMAR
Editorial
Eveniment
• prilie , lu ucure ti
e la scanare la sinteri are totul pentru lu ul dumnea oastră de lucru
imone edi, ehnician dentar istoia, talia

raducere din e ista r e ruarie
ă ă
l
eorgiana etru a ealapu, driana isoc, a riela ia oi, ana ella ndrei
l Cod CNCSIS 902/9412/209,
l ă
rago ihail ea unea, driana isoc, ergiu ihai ia oi, ana ella ndrei
l re ista de medicină
ă dentară ce apare trimestrial
l istri uită prin po tă i online
ca inetelor stomatologice i la ora-
toarelor de tehnică dentară
li er ri , ad om urg
raducere de na u andra iredariu l e ista dental arget o eră o pri ire
de ansam lu asupra medicinei
dentare iind singura re istă
rom nească de specialitate ă
u andra ărgărit, dina elin, a riela ia oi, aniela oana ărlungeanu, ana ella ndrei ă
ă
l scrisă n data ase
u andra ărgărit, na aria ristina apadopol, agdalena atalia ina, aniela oana ărlungeanu, http e scohost com
Oana Cella Andrei
Dental Labor Manolache ă

ihai urli a a, orina arilena ristache, adu a riel onescu, iorel te an erieanu,
Ioana Maria Stoica, Segiu Drafta
A .K . D ental Clinic
ă ro ni r orina ristache Interdisciplinaritate Suport IT

ISSN -1842 -5054, ro ni r ihai urli a a ro heorghe răgănescu Ing. Adrian Canja
Cod CNCSIS 902/9412/209, on ni r lina eodorescu Prof. Adrian Podoleanu
ă e ucrări r drian ihail istor s ni orin odeniciu Ec. Sabina Canja,
s ni r ldi o ergel on ni a inia enisa uc Ing. Virgil Butoianu
s ni r ihaela antea Conf. Univ. Anca Tudor
ă s ni r ătălina arca iu Prof. Nicolae Faur
e-mail: office@dentaltarget.ro r le andru re oescu e ucrări ihai lu cu u licitate, contact i a onamente
www.dentaltarget.ro Prof. Dr. Carmen Todea s ni adu egru dentalTarget SRL
Tel. 0724 864 358 ro ni r osmin inescu r ana te ania oare , , ucure ti,
ro r eda egru iu r onu oare Tel. 0724 864 358,
Prof. Dr. Mihai Românu r rago eorge omanescu office@dentaltarget.ro
www.medicam3.ro
laudia ă ărescu Prof. Dr. Angela Podariu Dr. Claudiu Anghel www.dentaltarget.ro
ro r ristina aria or un r ladimir o ca
ditura nu i asumă respon-
ro r heorghe ate o its
Conf. Univ. Dr. Oana Cella Andrei ro r elinda el sa ilitatea pentru corectitudinea
ro r idiu icolae ri u ro ni r osmin inescu i e actitatea articolelor pu li-
Consiliul editorial Prof. Dr. Emanuel Bratu ro ni r orina ristache cate, aceasta apar in nd n
ă ă on ni r arius eretter e ucrări r iana odor totalitate autorilor.
Conf. Univ. Dr. Oana Cella Andrei ro r asile icolae on ni r a riela ia oi eproducerea articolelor se
ro r ihaela ăuna Prof. Dr. Daniel Munteanu e ucrări r adu tanciu poate ace numai cu acordul
on ni r arina ele canu mre on ni r a riela ia oi e ucrări r a riela ănase scris al editurii
e ucrări r umini a ăguci Conf. Univ. Dr. Liana Todor s ni r u andra ărgărit
e ucrări r aura osi s ni r i ia lice ănăsescu ă
on ni r onstantin ăguci arths arths ro
e ucrări r ariclea oro an Dr. Alina Cibea
on ni r oan ndrei ig s ni adu curtu
Conf. Univ. Dr. Monica Scrieciu DTP - Dan Cibea
ă ă s ni ergiu ntonie
on ni r nca ră ilă ehn entar ristian oan etri tudent na u andra iredariu erest
on ni r arilena ătăiosu Tehn. Dentar Bogdan Dobrin r ngelica liu ă
Conf. Univ. Dr. Ligia Muntianu Tehn. Dentar Liviu Fera r ndi răgu
INAINTE
14. – 18. MARTIE
PAVILION 01.2
D-020
100 % DIN DOLOMIȚI

TOTUL PENTRU FLUXUL DUMNEAVOASTRĂ DE LUCRU
i i a l ilo i ali i i alo il a al i ci li i o ai c și o abili a

p r od u ce m t ot u l p e con t p r op r iu . c i i io a ii i ai la i o i cial l c a i ol oi
i i i a ial a i și olo ii oa b ac lași aco iș o i icilo o a olo i și MAI MULTE
ici ilo a ia i ic c și c i ca io al a ia a i i c ac INFORMAȚII
i ș cali a a și c l a.
SCANNER INTRAORAL ȘI IMPRIMANTĂ 3D ZIRKONZAHN SHADE GUIDES ZIRKONOFEN TURBO

Un pachet complet pentru un ﬂux de lucru digital o i i ob o oli ici i o a abili i ia a
fără probleme z ir coni u P r e t t au ® o l ci o i a c ilo ici i co io a o i ai
a ial l i și a c lo ii o și i
UNITATE DE FREZARE M2 COMFORT LINE IMPLANTURI PROTETICE PRETTAU® DISPERSIVE®

aa c a a o ca a a și C om op ne tn e pe tn r u m ai m ul t de 140 de s is t e m e de i olo ii i co i c a i c loa
l o bi oa a im pl ant ur i și c o a a i la a i a al a c a al i l c olo
Ø 95 Ø 98 Ø 106 Ø 125
Prettau® 3 Dispersive®
Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_ manolache@yahoo.de

Zirkonzahn Worldwide – Tirolul de Sud, Italia – T +39 0474 066 680 – info@zirkonzahn.com – www.zirkonzahn.com
editorial 3
ZIRKONZAHN WORLDWIDE
ÎN CUVINTE ȘI FAPTE!
ZIRKONZAHN USA HEAD OFFICE EDUCATION CENTER POLAND

ATLANTA, USA WARSAW, POLAND
EDUCATION CENTER STONEHENGE
ZIRKONZAHN CANADA HEIDEN, GERMANY
MONTREAL, CANADA
EDUCATION CENTER ATLANTA EDUCATION CENTER HUNGARY

ZIRKONZAHN NEULER BUDAPEST, HUNGARY
ATLANTA, USA EDUCATION CENTER NEULER
NEULER, GERMANY
ZIRKONZAHN FOREST SCHOOL

ZIRKONZAHN IBÉRICA PREDOI, SOUTH TYROL
EDUCATION CENTER NEW YORK
NEW YORK CITY, USA EDUCATION CENTER IBERICA
BARCELONA, SPAIN
ZIRKONZAHN MOUNTAIN MONASTERY

CAMPO TURES, SOUTH TYROL
NE W !
EDUCATION CENTER CALIFORNIA ZIRKONZAHN CANINUS
IRVINE, USA DOBBIACO, SOUTH TYROL NE W !
ZIRKONZAHN PREMOLARIS
CAMPO TURES, SOUTH TYROL
EDUCATION CENTER BRUNICO

BRUNICO, SOUTH TYROL
ZIRKONZAHN MOLARIS I
MOLINI DI TURES, SOUTH TYROL
ZIRKONZAHN HEADQUARTERS
GAIS, SOUTH TYROL NE W !
ZIRKONZAHN MOLARIS II
ZIRKONZAHN MEXICO
EDUCATION CENTER MEXICO
IRAPUATO, MEXICO
KLINIK DEMEDICI
ZIRKONZAHN HELDENCAMPUS
ZIRKONZAHN MILITARY SCHOOL

ZIRKONZAHN FORGE
ZIRKONZAHN SAFARI SCHOOL

MOLINI DI TURES, SOUTH TYROL ZIRKONZAHN RANGER SCHOOL
Zirkonzahn deține de asemenea de sucursale și centre de educație n șapte țări di erite din lumea ntreagă, clienții pot participa la cursurile de ormare o erite n
cadrul ie Zirkonzahn chule coala Zirkonzahn
În in im a A lp ilor it alie n i, p r in v alor ile f u n d am e n t ale ale i o a a a ia a i ol l alia i lc al

i ci li i i o a i i c ii și o abili ii co a ia i ci al l c ca i labo a o o a olo ic
a i i a a ilia i o a o ol ii i o a oa și o a ci ci loca ii o c i oa i a la c i a
c o l o a olo ic. b o o l o l b ilo i i lc al. c i i io a ii i oa
i aco iș oa a ial l a c i a l la i o i cial l c a i co a ia ol oi i i i
a a o a l co o l și i l și olo ii o i icilo o a olo i și ici ilo
o a a i la ilo i o a co c și a i i ica i li ca
ol a i a a a a co oal co a a a l c i și c la oc il la i ca a
oc l i o c i și i a c a a l i la l i la a a a al .
al cali a al oci ii.
Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_manolache@yahoo.de

4 editorial Zirkonzahn Worldwide – Tirolul de Sud, Italia – T +39 0474 066 680 – info@zirkonzahn.com – www.zirkonzahn.com
DE LA SCANARE LA SINTERIZARE – TOTUL PENTRU FLUXUL DUMNEAVOASTRĂ DE LUCRU
a a i ac c a c ș a aci l i o l i i i a co c cial
ol ii a i și ic a ac co o i i la cali a l l c a și ab ica a o l lo
l i c l ai c olo ii la a ia a i și i cl i i a a o a l
i li c oa l oc l o c i al a ilo i o a . lic și la a o oli i a și
d e n t ar e . C u n ou l s can e r in t r aor al D e t e ct ion E y e , d e f oar t e c io a o i al co bi a i c i i
a ci i a ila l aci l i oa i i ali a c a ba i o și a i i a ba a
ș i ai i c c a a a b . i a a oi i a c co o i
ai co o abil aci și a i ca a a i ai c i a c c a o oc o al
al c c lo i ali și a i i i . ca la o ol i . ci c și i i i ol l a
oi c a a șo co ac și o o ic ia o l i i a l c i l
ca a b i aa c lb c a c o c a i la a la o l ll a
i li c oc l ac i i io a . a c a l a o o l c a ca co l . a c o l l oi c a
ca a ac a o c ca a i și c ș i i i al și l oi c oa a a o l o a
o a l i o a oi c a a o l l i. o l l i o a . lic l c a l ioa l
c a oa a oi i i a olo i i i a a a c a a o i și c l i i i la i i a a
a a i c l ci ci i i a al oii li ii i a i i.
co o .
istemul 4000 pentru imprimare permite cabinetelor și laboratoarelor dentare să bene cieze de un pachet prestabilit complet integrat n u ul de lucru
digital Zirkonzahn

recen
Zirkonzahn Worldwide – Tirolul de Sud, Italia – T +39 0474 066 680 – info@zirkonzahn.com – www.zirkonzahn.com ie carte 5
a o alo i li ia a co l a o a ibil c l a ac i l o bi a a
și ib a ii a i ii a co o li li c co bi a i c o il cial i c i babil i
ci ia și ibili a a. a al l c a a o i ab ica lo obiș i i a ial
l o al a al al l o oi și a c ia . l o
și al o bl l o li ia co o c i ci ci bi bla c il o a și i o a oi
ași i a c olo i a i la c a o bi ac ași o i i c o ci i i ica i al
co l a o a . m icr on i.
inia de con ort al unității de rezat include mașini, pre ăzute cu una sau două camere de rezare, eleskoper rbit 1 mm și un magazin de instrumente
cu până la 4 de ante n uncție de model
icio li i a l o bi oa a
ac o ibil bla c i a ial c
a c ia c și bla c i i c a ic
icl și bla c i a b ®
. i c il o a
și i o o bi ac ași o i i c o ci i i ica
a a ic o ilo ac l c o bi il
ab ica a o a a a ilo i ia ca l
o lo i la ica o bl illi .
6 editorial Follow us – Zirkonzahn Worldwide

c l i o a l co a l a al
i o o bo c a a a c i i i co i
i o a i i i a a c ilo ici i co i
a o i ai o și i a ia ii al i i
al a c lo ii și a alo ilo a a . c l c
c i l oc a c și co l i
l c ic c . o a o a ca i i i a
a i o i ib i o i a c l ii și o i i a io
a l lo i co i . ol l ca a
i i a oa co i la i i i a a
a ca i i i a aa la l
i co i i oc i i a . co bi a i
c o lac c a ic cial și abili a o ac a a o
a a ai la i co l . l
ili a o l oa c a o a i i i al i i a
și oa c ca și i ala a a ac ali i i c
c o al c a c c l ai c c ii.
u noul Zirkono en urbo , este acum posibilă sinterizarea structurilor de zirconiu mai mici n apro imati 1 oră și 0 de minute rept urmare, restaurările din
zirconiu pot realizate și nalizate n doar ore și 10 minute

Zirkonzahn Worldwide – Tirolul de Sud, Italia – T +39 0474 066 680 – info@zirkonzahn.com – www.zirkonzahn.com editorial 7
PRETTAU ® ZIRCONIA – FABRICAT CU MÂNDRIE
P r e t t au ® i co ia a ial l al ol ii c io al oa li și a al . o și l a și ai ci c
și ic la co oa i i i al la a ca co l aci l i c il o ai a ca ac i a c
o oli ic . i ia a ® in clu d e d iv e r s e t ip olog ii d e lic i colo a a o al ai oa a lica
i co i i o ibil ca i c i a c și c bac i i a lica a l ioa a i a șo
ca i i bla c i. l i ii a i a a i olo ii i co i co a ic . ol a a o l i i al c
a oci ii a a c c ia ai l cal a și c l ib la ac a c a ic oi ai c i
d e s ig n u lu i m on olit ic p r in n oile v e r s iu n i D is p e r s iv e . Î n ace s t
®
color ar e . P r e t t au ®
i i ®
e s t e ce l m ai r e ce n t m at e r ial
ca a i ca a c a icii și colo a a a al ai ol a oci a și ca ac i a a i i l
c a ao i a l i c a ial l b cia c c loa alo i a l c și i la co oi
i i l oc l i ab ica i o a ii c loa olo i a al i l .
a a o oli ic a ® i i i ® ali a
c a o l l i i i al l c la i o a .
GHIDURI CROMATICE MONOLITICE DIN ZIRCONIU PRETTAU ® - IDENTICE CU

RESTAURAREA FINALĂ
a o l oilo i i c lo i i o a a i și a ial l o i i co i i ic a i
c loa a i l i aci l i oa i a c ci i c c loa a a ii co c c loa a i l i
ba a șa ioa lo o oli ic i co i al i ilo . n at u r al al p acie n t u lu i. S p e ct r u l d e cu loar e e s t e in s p ir at d e
ac o oa abili i a și a i a ial l a a cla ic co i c lo i i și
ad e cv at d e P r e t t au ® i co ia ca l ca i l c o a ic a albi .
l c ia o i a
a ial l i și a c lo ii
i ii o oli ici ob
i o ibili b o a
in cis iv u lu i s u p e r ior , a
i ci i l i io c c bac
i i o ca ac i a
l ioa i ci i l i i io
și a ola l i
Follow us – Zirkonzahn Worldwide

8 editorial dentalTarget, Vol XVII, No. 3-4, (64-65), 11.2022
GĂSIȚI MAI MULT DESPRE ZIRKONZAHN
VIZITÂND PAGINA DE INTERNET
WWW.ZIRKONZAHN.COM
SAU URMĂRIȚI SOCIETATEA PE
PAGINILE DE SOCIAL MEDIA!
COMPONENTE PROTETICE PENTRU IMPLANTURI - DISPONIBILE PENTRU MAI MULT DE

140 DE SISTEME DE IMPLANTURI
Gama largă de componente protetice pentru implanturi Zirkonzahn, disponibile pentru mai mult de 140 de sisteme de implanturi și cu o garanție de până la
30 de ani.
În special atunci când se produc restaurări de implanturi, este Toate componentele - disponibile pentru mai mult de 140 de
important să se ajusteze în mod optim diferitele componente una sisteme de implanturi și realizate din aliaj de titan medical de
față de cealaltă. Portofoliul larg al Zirkonzahn, care include înaltă calitate pentru a îndeplini cele mai stricte criterii de
Scanmarkers, White Scanmarkers, ScanAnalogs (analogi de calitate - sunt garantate până la 30 de ani, inclusiv implanturile de
laborator folosiți ca scanmarkers), copinguri de amprentă, la alți producători utilizate cu bonturile de implant Zirkonzahn.
analogi de laborator, Multi Unit Abutments, Raw-Abutments® În plus, integrarea completă în fluxul de lucru și în software-
și capace de vindecare, cuprinde de asemenea: ul Zirkonzahn prin intermediul bibliotecilor corespunzătoare
permite clienților noștri să furnizeze stomatologilor toate
- Zirkonzahn LOC-Connector, un sistem de atașare rapidă componentele necesare pentru un caz de implant (ghiduri
pentru implanturi și bare pentru fixarea protezelor dentare chirurgicale, restaurări cu încărcare imediată, tăvițe de
detașabile pe implant; amprentă personalizate și/sau modele frezate cu analogi de
- Multi Unit Abutments 17°, caracterizat de un unghi de 17° laborator). Utilizatorii Exocad® și 3shape pot, de asemenea, să
pentru a compensa orice înclinații ale implantului și cu două descarce și să implementeze gratuit componentele Zirkonzahn
tipuri diferite de conexiuni anti-rotație care permit poziții în software-ul lor de proiectare prin intermediul Zirkonzahn
intermediare; Library Download Center.
- Baze din titan K85, cu înălțimea reglabilă la lungimea
individuală a dintelui; Toate produsele inovatoare Zirkonzahn au fost concepute
- Baze din titan K80 ASC cu canal pentru șuruburi înclinate, cu pentru a îmbunătăți procesul de lucru al echipei tehnico-
o înălțime a coșului reglabilă în funcție de lungimea dintelui clinice într-o manieră ușoară și eficientă din punct de vedere
și posibilitatea de a înclina canalul de acces la șuruburi de al timpului. În cooperare cu diferite institute de cercetare,
la 0° la 30°; compania dezvoltă în mod constant soluții noi și inteligente
- White Metal Scanmarkers corpuri de scanare reutilizabile pentru a crea o restaurare 100% orientată spre pacient, cu
pentru a achiziționa poziția și orientarea implantului în aspect natural.
timpul scanărilor intraorale și ale modelului.

Zirkonzahn Worldwide – Tirolul de Sud, Italia – T +39 0474 066 680 – info@zirkonzahn.com – www.zirkonzahn.com
„Largo al Factotum” sau stomatologul priceput
Dr. Adrian Mihail Nistor
„Sono il factotum de la citta”

- fragment din Cavatina lui Figaro din opera „Bărbierul din Sevilla” 1816 de Gioachino Rossini (1792-1868)
Fiecare dintre noi, cititori ai revistei dentalTarget, avem abilităţi

profesionale mai evidente sau mai reduse în funcţie de pregătirea
și talentul nostru. Încercăm, pe măsura calităţilor noastre, să
ajutăm pacienţii care ne solicită și concomitent să ne asigurăm un
trai decent. Toate disciplinele componente ale stomatologiei -
endodonţia, protetica dentară fixă și mobilă, chirurgia orală și toate
celelalte - reprezintă provocări continue cărora ne străduim să le
facem faţă.
Comunitatea profesională a stomatologilor, cu toată heterogenita-
tea sa, exercită în majoritatea cazurilor un efort intelectual și fizic
continuu, cu o determinare uneori fără limite, pentru realizarea
unor tratamente de bună calitate, dublate de o mare empatie în
raport cu pacienţii, ce nu cred că se regăsește decât cu greu într-o
altă specialitate medicală. Acest grup imens majoritar este rar
vizibil în mediul on-line iar rezultatele prezentate sunt de multe ori
de nivel profesional european. Ei reprezintă în fapt „truditorii tăcuţi”
de care orice societate are mare nevoie. În același timp există o
minoritate pe care o putem considera nereprezentativă dar extrem
de „vocală” în toate mediile of- și mai ales on-line, care își declamă
abilităţile și realizările într-o manieră hiperbolică. „Clinica mea”-
termen pe care îl considerăm incorect (clinică sugerează o
conotaţie universitară) – realizează albiri dentare profesionale
,,cu laser”, dinţi ficși în doar 24 de ore cu tehnologie laser, trata-
mentul „definitiv”al cariei dentare tot cu laser (denumirea apare
frecvent în reclame similare) iar șirul „manoperelor minune” poate
continua. În privinţa reducerilor de onorarii practicate pentru multe
manopere considerate dificile, potenţialul pacient are senzaţia că
doar prin prezenţa sa în cadrul „clinicii ” la plecare poate chiar...
primi o sumă considerabilă la finalizarea procedurii respective.
Și această practică comună doar lanţurilor comerciale o consi-
derăm nedemnă, chiar înjositoare, pentru o meserie atât de nobilă
și rafinată intelectual cum este stomatologia. Onorariile manopere-
lor stomatologice sunt stabilite anterior, sunt ne-negociabile și se
ajustează doar de către cel ce le-a creat în situaţii bine determinate.
Așa-zisele „promoţii” nu sunt demne de specialitatea noastră.
Personajul Figaro din opera „Bărbierul din Sevilla” își prezintă de o
manieră similară capacităţile profesionale (inclusiv posibilitatea
efectuării unei extracţii dentare – lucru real dacă urmărim textul
original al partiturii lui Rossini).
În România reclamele pentru activităţile medicale stomatologice
sunt relativ scăpate de sub un control riguros, cu excepţia dimen-
siunilor plăcilor de semnalizare a cabinetelor care au dimensiuni
standardizate prin lege (dar nici acestea nu se respectă).
În multe ţări europene, cu care noi ne comparăm periodic însă fără
mare folos, reclama în stomatologie este interzisă cu excepţia
momentului inaugurării unui cabinet nou. Cred că trebuie să
urmăm acest exemplu în toată rigurozitatea sa. Diferenţierea o
face doar profesionalismul dar deopotrivă și modestia.
Așadar stimaţi colegi... mai multă modestie și mai multă carte
decât laudă.
1 0 editorial dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

peci ic aspects in remo a le partial denture treatment or patients
presenting allergies to acr lic resins a literature re ie
specte speci ice ale tratamentului cu prote e par iale mo ili a ile la
pacien i alergici la ră ini acrilice o recen ie a literaturii de specialitate
eorgiana etru a ealapu1), driana isoc 2), a riela ia oi3), Oana Cella Andrei2)
1) ri ate practice, 2) epartment o rosthodontics, arol a ila ucharest, 3) epartment o entistr , ni ersit o radea
Abstract
cr lic resins used or remo a le partial dentures can harm patients ith allergies at their components The aim o this re ie as to assess the
current state o research, alternati e treatment options or these patients and protection measures or pro essionals e posed to those occupational
allergens selected articles pu lished et een rom three data ases u ed, oogle cholar, cience irect
ere anal ed using icroso t cel ere case studies, literature re ie s and in vitro studies ere pu lished et een
in urope o them anal ed allergic reactions at acr lic components that caused oral mani estations ost
re uent allergen is the residual monomer n patients, most re uent oral mani estation is allergic stomatitis ccupational e posure at monomer
determines dermic and respirator mani estations lternati es or treatment include h poallergenic resins, thermoplastic resins, and
techni ues
e ords: remo a le partial denture, acr lic resin, allerg
Rezumat
ă inile acrilice utili ate pentru con ec ionarea prote elor mo ili a ile pot dăuna pacien ilor alergici la componentele lor Scopul acestei recen ii este
de a e alua situa ia pre entă a cercetării n domeniu, op iunile de tratament alternati disponi ile astă i pentru ace ti pacien i i măsurile de protec ie
pentru pro esioni tii e pu i la aceste alergii ocupa ionale ă articole selectate, pu licate ntre anii , din a e de
date u ed, oogle cholar, cience irect au ost anali ate utili nd icroso t cel au ost studii de ca , anali e ale
literaturii i studii in vitro au ost pu licate ntre anii n uropa dintre ele anali au reac iile alergice la componentele
ră inilor acrilice cu mani estări la ni elul ca ită ii orale el mai rec ent, n apari ia reac iilor alergice orale este incriminat monomerul
re idual, iar acestea se mani estă cel mai des la pacien i su ormă de stomatită alergică n ca ul e punerii ocupa ionale, el pot pro oca n principal
mani estări cutanate i respiratorii lternati ele de tratament includ ră inile acrilice hipoalergenice, ră inile termoplastice, utili area prote elor den-
tare re ate i a celor imprimate
Cuvinte-cheie: prote ă par ială mo ili a ilă, ră ină acrilică, alergie
Adriana Bisoc, Lecturer, MD, PhD, Department of Removable Prosthodontics, Faculty of Dentistry, “Carol Davila” University of Medicine and
Pharmacy, 37 Dionisie Lupu Street, 020021 Bucharest, Romania; Phone +40722–667 183, e-mail: adry_bis@yahoo.com
Gabriela Ciavoi, Assoc. Prof., MD, PhD, Department of Dentistry, University of Oradea, Str. Universităţii nr. 1, Oradea, 410087, Bihor, Romania; gabri-
elaciavoi@gmail.com
Introducere
dată cu introducerea n n stomatologie a polimerilor acrilici ca n ederea sistemati ării datelor rele ante su iectului studiat u ost
materiale pentru a a prote elor1, prote ele dentare mo ili a ile au utili ate urmatoarele cu inte cheie „ră ini acrilice”, „metacrilat de metil”,
de enit accesi ile unui număr din ce n ce mai mare de pacien i n „alergii”, „ a a prote ei”, „stomatită alergică”, „acrilat hipoalergenic”,
acela i timp, deoarece anumite componente ale acestora pot declan a „e ect ad ers”, „alergie de contact”, „materiale dentare” „acr lic resins”,
la anumi i pacien i o serie de reac ii alergice, importan a diagnosticului i „meth l methacr late”, „allergies”, „denture ase”, „allergic stomatitis”,
a tratamentului de specialitate i o a ordare multidisciplinară sunt nece-
„h poallergenic acr late”, „ad erse e ect”, „contact allerg ”, „dental
sare pentru reu ita tratamentului2-13.
materials” , o in ndu se articole după aplicarea criteriilor de
re entul studiu i propune să reali e e o anali ă a literaturii de speci- selec ie, n lotul de studiu au ost incluse un număr de articole pu -
alitate pentru a determina ni elul actual al cunoa terii n ceea ce pri e te licate ntre anii i atele au ost anali ate utili nd icroso t
tratamentul protetic mo ili a il al pacien ilor care pre intă reac ii alergice EXCEL.
la ră inile acrilice i a identi ica op iunile de tratament n aceste ca uri, riteriile de includere i ea ă articole n lim a engle ă i rom nă, pu li-
in nd cont i de aptul că aceste su stan e pot pro oca i alergii cate n perioada cuprinsă ntre anii , rele ante temei studiate
ocupa ionale ale personalului medical e pus i o iecti elor cercetării, pri ind tratamentul protetic mo ili a il al
pacien ilor care pre intă reac ii alergice la ingredientele din compo i ia
ă ră inilor acrilice u ost luate n calcul anali ele de literatură, studii de
tudiul a ost reali at n mai , iar anali a literaturii de speciali- ca , studii in vitro. Criteriile de excludere i ea ă articolele pu licate mai
tate14-135 a ost reali ată consult nd următoarele a e de date u ed de reme de anul , articole pu licate n alte lim i dec t cele anterior
https pu med nc i nlm nih go , oogle cholar https scholar men ionate i studii cu pri ire la alergia la ră inile acrilice din domenii ce
google com , cience irect https sciencedirect com , nu au legătură cu medicina dentară
1 2 protetică mo ilă dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

Rezultate el mai a ordat su iect n cadrul studiilor selectate a ost cel al reac iilor
in cele articole selectate, au ost studii de ca , anali e ale alergice la componentele ră inilor acrilice cu mani estări la ni elul
literaturii de specialitate i studii in vitro istri u ia n unc ie de tipul ca ită ii orale el mai rec ent, n apari ia reac iilor alergice orale
de articol se regăse te n ig este incriminat monomerul re idual, iar acestea se mani estă cel mai des
su ormă de stomatită alergică e i a elul
Autor Substanțe incriminate în Simptome
apariția manifestărilor alergice
R. Rai și colab.40 monomer, hidrochinonă, N,N- stomatită, sindromul „gurii care

dimetil-p-toluidină arde”
A. Quaade și colab.73 monomer sindromul „gurii care arde”,

eroziuni la nivelul mucoasei orale
T. Shiratori și colab.74 monomer stomatită
K. Hansel și colab.75 monomer stomatită
Z. Venables și colab.76 monomer stomatită
P. Canallatos și colab.77 monomer stomatită
ig istri u ia n unc ie de tipul de articol D.J. Gawkrodger63 monomer, peroxidul de benzoil, stomatită, reacții lichenoide,
hidrochinona, ftalatul de dibutil, eritem, sindromul „gurii care
n unc ie de anul apari iei, cele mai multe studii anali ate sunt pu licate pigmenții, coloranții arde”
n ultimii ani, i estul de de studii T. Inozume și colab.75 monomer eroziuni la nivelul mucoasei orale
sunt pu licate n perioadele i e i ig I. Stoeva 78 monomer stomatită
S. Kurian79 monomer, peroxid de benzoil, stomatită, sindromul „gurii care
hidrochinonă arde”, reacții lichenoide
B.W. LeSueur și colab.80 monomer stomatită
D. Arenholt-Bindslev și monomer, peroxid benzoil, stomatită, reacții lichenoide,
colab.81 hidrochinonă cheilită
N. Martin și colab.82 monomer stomatită, edem lingual
A. Melo și colab.83 monomer eritem
A. Chonin 69 monomer sindromul „gurii care arde”,
ulcerații, eritem, edem
A. Choudhary și colab.84 monomer stomatită
D. Hadyaoui85 monomer sindromul „gurii care arde”
Tabel I rincipalele su stan e alergene incriminate i mani estări clinice

ig istri u ia studiilor n unc ie de perioada de apari ie
l doilea cel mai a ordat su iect n cadrul studiilor selectate pentru
ele mai multe studii utili ate n ederea reali ării pre entei lucrări, mai reali area pre entei lucrări a ost cel al reac iilor alergice ocupa ionale
precis un număr de articole, sunt e ectuate n uropa estul nt lnite n r ndul personalului medical stomatologic e pus monomerului
in estiga iilor sunt reali ate n sia , merica , rica i acrilic in cele de articole care a ordea ă tema reac iilor alergice
ustralia e i ig ocupa ionale ma oritatea, mai e act , sunt studii de ca , ,
restul iind re ie uri n număr de articole incluse n pre entul
studiul anali ea ă e ectele inde ira ile ale ră inilor acrilice, mai e act
iind anali ate iocompati ilitatea, to icitatea sistemică i cea locală,
poten ialul de a produce reac ii alergice, citoto icitatea i poten ialul
carcinogenic a oritatea articolelor selectate sunt de tip anali ă a
literaturii de specialitate, restul iind studii clinice in total, un număr de
articole i ea ă alternati ele de tratament pe care le putem utili a n
ca ul pacien ilor alergici la ră ini acrilice, pentru solu ionarea ca ului
printr un tratament indi iduali at un procent de se re eră la testele
epicutanate
ig istri u ia studiilor n unc ie de regiunea geogra ică n care au ost reali ate
rticolele utili ate au ost ncadrate n categorii n unc ie de temele in totalul studiilor selectate, un număr mare sunt repre entate de
a ordate „ eac ii alergice orale la componentele ră inilor acrilice articole care e aluea ă reac iile alergice orale la componentele ră inilor
con en ionale”, „ eac ii alergice ocupa ionale”, „ ecte noci e ale acrilice n timpul colectării datelor necesare reali ării pre entului studiu
ră inilor acrilice”, „ lternati e de tratament disponi ile pentru pacien ii cu am o ser at un număr mai mare de articole disponi ile n literatura de
teren atopic”, „ estele epicutanate atch tests ” e i ig specialitate despre acesta temă pu licate n perioada cuprinsă ntre anii
, aspect ce poate i e plicat printr un proces de m unătă ire a
materialelor acrilice e istente n pre ent e poate a irma că n pre ent
sunt nregistrate mai pu ine ca uri de reac ii alergice orale pro ocate de
ră inile acrilice, comparati cu perioada apari iei acestor materiale, lucru
datorat optimi ării procesului de polimeri are cu o inerea unei cantită i
reduse de monomer re idual i ameliorării compo i iei, re ult nd o
inciden ă mai scă ută a e ectelor noci e lshere si și colab.122 au
pu licat n anul un studiu care se concentrea ă asupra di erselor
protocoale disponi ile pentru m unătă irea per orman elor polimerilor
on orm acestui studiu, reducerea ni elului de monomer re idual i
ig istri u ia studiilor n unc ie de tema a ordată m unătă irea re isten ei materialului depind de condi iile de polimeri are
dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 protetică mo ilă 1 3

ost polimeri area presupune imersia n apă a nd temperatura oC de către ocietatea mericană a ermatitei de ontact American
pentru de minute cest procedeu a pre entat re ultate ncura atoare, Contact Dermatitis Society) în anul 201224 e asemenea, ei au ost
pre ent nd următoarele e ecte a ora ile iocompati ilitate superioară, inclu i n anul n seria de re erin ă de testare epicutanată patch n
ni eluri scă ute de monomer re idual i scăderea citoto icită ii tatele nite ale mericii parte din articolele , , , , , , , incluse
olimeri area su presiune m unătă e te caracteristicile mecanice i n pre entul studiu i au mani estările alergice pro ocate de ră inile
i ice ale prin reducerea ni elului de monomer re idual, ca acrilice n r ndul personalului medical stomatologic on orm re ultatelor
urmare a dispersiei crescute a moleculelor de nereac ionat n acestor studii, sunt nt lnite n special dermatite de contact locali ate la
matrice e asemenea, utili area ultrasunetelor i iradierii gamma au ni elul degetelor, ante ra elor sau, mai rar, la ni elul e ei, declan ate
pre entat re ultate a ora ile n ceea ce pri e te reducerea ni elului de prin contaminare directă u ost semnalate de asemenea simptome respi-
monomer nereac ionat ratorii pro ocate de aporii monomerului acrilic rintre acestea se numără
e poate o ser a n urma anali ei re ultatelor că cea mai rec entă tuse, astm ocupa ional, rinită sau respira ie uierătoare „ hee ing”
ormă de mani estarea a alergiilor orale la componentele ră inilor acrilice ed și colab. au reali at n anul „ llergic eactions to ental
este stomatita alergică de contact, aspect sus inut de o serie de stu- aterials stematic e ie ”, articol ce o eră o anali ă sistemati ată
dii40,63,74–78,80–82,84,121 ceste reac ii pot i imediate, mediate prin g , sau a reac iilor alergice pro ocate de materialele dentare in cau a
nt r iate, mediate celular tomatita alergică presupune un prim contact numărului mare de ca uri de dermatite alergice men ionate n literatura
sensi ili ant cu alergenul, n urma căruia lim ocitele de memorie sunt de specialitate, monomerul metacrilatului de metil a ost catalogat de
acti ate, ără să apară mani estări clinice intre cele de studii incluse isher ca iind principala cau ă a dermatitelor alergice raportate n r ndul
n lotul de studiu care a ordau această pro lematică, n dintre medicilor stomatologi i a tehnicienilor dentari re alen a alergiilor de
acestea mani estările alergice orale erau nt r iate, iind or a de hiper- contact pro ocate de metacrilatul de metil raportată n di erse studii123,124
sensi ilitate de tip u o rec en ă mai redusă au ost raportate i a ost de on orm datelor disponi ile, a re ultat aptul că personalul
ca uri de hipersensi ilitate imediată la ră inile acrilice tsara și stomatologic pre intă cel mai rec ent reac ii alergice la late , ră ini
colab.67 au pu licat n anul un articol prin care se su linia ă posi- acrilice i ormaldehidă
ilitatea apari iei reac iilor alergice imediate la aceste materiale, precum n r ndul categoriilor e puse pro esional sunt necesare măsuri adec ate
i necesitatea diagnosticului i inter en iei precoce pentru remiterea de protec ie pentru pre enirea apari iei reac iilor alergice a amura
simptomatologiei n literatura de specialitate sunt disponi ile doar c te a și colab.43 au reali at n anul un studiu prin care i au propus să
ca uri de hipersensi ilitate de tip declan ate de componentele ră inilor teste e e icien a mănu ilor de protec ie utili ate n mod curent n ca ine-
acrilice, care se mani estă su ormă de urticarie sau angioedem tele medicale st el, a ost testată permea ilitatea mănu ilor de unică
A. Chonin și colab. au reali at n anul un studiu prin intermediul olosin ă la tipuri di erite de monomeri dentari onomerii e alua i au
căruia au e aluat cele mai rec ente mani estări alergice intraorale la ost metacrilatul de metil, uretan dimetacrilat, hidro ietil dimetacrilat,
aceste materiale in lotul de studiu repre entat de de su iec i, un trietilenglicol metacrilat , etilenglicol dimetacrilat i is glicidil metacrilat
număr de de pacien i au pre entat reac ii po iti e n urma e ectuării ost testată permea ilitatea prin tipuri de mănu i late , late ără
testelor epicutanate, dintre care pre entau istoric de teren atopic pudră, late acoperit, policloropren i clorură de poli inil , timpul de
cest lucru ne atrage aten ia asupra necesită ii unei anamne e complete e punere iind de de minute la o on orm acestui studiu,
i instituirii de măsuri suplimentare n ca ul pacien ilor cu teren atopic, n dintre monomeri au penetrat mănu ile metacrilatul de metil, hidro ietil
r ndul cărora se pot nt lni mai rec ent reac ii alergice e asemenea, dimetacrilat, trietilenglicol metacrilat, etilenglicol dimetacrilat), în vreme
n urma anali ei datelor o inute se poate a irma că doar o cincime din ce doar doi monomeri uretan dimetacrilat, is glicidil metacrilat nu au
pl ngerile re eritoare la tratamentele stomatologice reali ate cu penetrat cele tipuri de mănu i n acest mod, ni se atrage aten ia asu-
metacrilat ar putea a ea etiologie alergică hiar dacă mucoasa orală pra ine icien ei mănu ilor utili ate n mod curent i asupra riscului
este e pusă rec ent unui număr mare de su stan e cu poten ial alergen, ocupa ional la care sunt e pu i medicii stomatologi i tehnicienii dentari
aceste reac ii apar destul de rar e isten a mucoasei orale poate i ste esen ială educarea studen ilor la medicină dentară i a altor
e plicată prin pre en a sali ei i constituen ilor acesteia care au capaci- pro esioni ti medicali cu pri ire la poten ialul de penetrare a monomerilor
tatea de a dilua poten ialele su stan e alergene nainte ca acestea să n literatura de specialitate a ost semnalată această pro lematică prin
pătrundă n mucoasă, sali a e ercit nd rolul de arieră de ensi ă studii125–130 e istente de peste de ani
e asemenea, n situa iile n care mucoasa ucală pre intă le iuni, sali a parte din studiile , , , , incluse n cercetare anali au mi loacele
a ori ea ă indecarea acestora n alt actor de protec ie al mucoasei optime pentru pre enirea reac iilor alergice ocupa ionale n r ndul
ucale este repre entat de asculari a ia ogată care contri uie la pro esioni tilor medicali n r ndul recomandărilor nt lnite n aceste stu-
ndepărtarea rapidă a antigenelor pătrunse accidental dii se numără utili area mănu ilor din nitril n a oarea celor din late ,
n ceea ce pri e te etiologia acestor reac ii alergice, principalul actor schim area mănu ilor la de minute sau c nd pre intă urme i i ile de
etiologic citat n ma oritatea studiilor , , , este monomerul rămas deteriorare, utili area unor mănu i cu grad sporit de protec ie
nereac ionat serie de articole40,63,78,81 incluse n studiu su linia ă nsă il ershield , măsuri de igieni are corespun ătoare, asigurarea unei
aptul că n compo i ia ră inilor acrilice sunt incorporate i alte su stan e entila ii optime la locul de muncă pentru reducerea concentra iei de
capa ile să determine reac ii alergice, precum pero idul de en oil, compu i acrilici olatili, precum i cură area imediată a onelor care au
hidrochinona, , dimetil p toluidina, coloran ii, pigmen ii, talatul de luat contact cu monomerul acrilic.
di util, moti pentru care i aceste su stan e ar tre ui luate n Articolele , , , pu licate n ultimii ani i ea ă noile surse se e pu-
considerare pentru testele epicutanate istă numeroase studii medi- nere la acrila i ă inile acrilice sunt utili ate pe scară largă at t n
cale care de at impactul alergiilor de contact pro ocate de metacrilatul domenii medicale, c t i non medicale ceste materiale sunt nt lnite n
de metil asupra sănătă ii pro esioni tilor din domeniul stomatologic di erse domenii, pornind de la industrie i con ec ionarea di eritelor
n contrast, studiile re eritoare la e ectele acestuia asupra pacien ilor sunt tipuri de opsele sau ade i i, p nă la utili area acestora n industria
n principal studii de ca n procent de din articolele incluse n cosmetică din ce n ce mai rec ent a o ser at o cre tere a numărului
studiu a ordau tema alergiilor ocupa ionale pro ocate de ră inile acrilice de ca uri de alergie la metacrila i raportate n ultimii ani odată cu e olu ia
n r ndul medicilor stomatologi, asistentelor dentare, c t i tehnicienilor industriei cosmetice pentru unghii n prim ca raportat de alergie la
dentari atorită poten ialului ridicat al acestor materiale de a produce n unghiile acrilice datea ă din anul , nsă cre terea numărului acestor
special dermatite de contact, ocupa ionale i non ocupa ionale, ca uri a ost nregistrată din anul , odată cu popularitatea do ndită
metacrila ii au primit titlul de „ lergen de ontact al nului”, titlu acordat de aceste inter en ii cosmeti ce 13 3 .

u ost nt lnite ca uri de dermatite de contact at t n r ndul manichiuris- Concluzii
telor, c t i n r ndul ene iciarelor acestor ser icii st el, ar tre ui luată a ni elul mucoasei orale, ră inile acrilice pot pro oca irita ii i reac ii
n calcul posi ilitatea apari iei reac iilor alergice ncruci ate la di erse alergice rincipalul actor cau al al reac iilor alergice la ră inile acrilice
ră ini acrilice i managementul corespun ător al acestor ca uri ai mult este monomerul re idual, care se găse te ntr o cantitate mai mare n
dec t at t, con orm unui studiu reali at de iec ierc ns a n ca ul ră inilor autopolimeri a ile e remarcă o citoto icitate mai scă ută
anul , dintre reac iile alergice po iti e la ră ini acrilice au ost i o cantitate de monomer re idual limitată n ca ul ră inilor acrilice
nregistrate n r ndul persoanelor de se eminin lte studii134,135 dis- polimeri ate la cald, comparati cu cele autopolimeri a ile e l ngă
poni ile n literatura de specialitate sus in această o ser a ie i anume monomerul nereac ionat, tre uie a ut n edere că i alte su stan e care
că n urma e ectuării testelor epicutanate, cele mai multe reac ii po iti e intră n componen a ră inilor acrilice pero idul de en oil, hidrochinona,
sunt nregistrate n r ndul emeilor entru pre enirea reac iilor alergice talatul de di util, ,n dimetil p toluidina,pigmen ii, coloran ii sau produ ii
ncruci ate, persoanele de se eminin care ac parte din echipa re ulta i n urma procesului de polimeri are ormaldehida pot produce
stomatologică ar tre ui, de asemenea, să e ite purtarea unghiilor acrilice reac ii alergice n r ndul pacien ilor
n procent de din articolele incluse n pre enta lucrare anali au a pro esioni ti n domeniu, tre uie să con tienti ăm e isten a a
e ectele inde ira ile ale acestor materiale u ost de ătute mai e act numeroase surse de e punere ocupa ională i non ocupa ională, precum
iocompati ilitatea, to icitatea locală, to icitatea sistemică, poten ialul de i pericolul apari iei reac iilor alergice ncruci ate la di erse ră ini acrilice
a produce reac ii alergice, citoto icitatea i poten ialul carcinogenic al atorită poten ialului acestui monomer de a produce reac ii la ni elul
ră inilor acrilice st el, din anali a acestor studii , , a reie it că pielii, sistemului respirator i sistemului ner os, tre uie adoptate măsuri
ră inile acrilice polimeri ate la cald pre intă o citoto icitate mai scă ută optime de protec ie pentru e itarea producerii acestor e ecte nedorite
i o cantitate de monomer re idual limitată, n compara ie cu ră inile o icitatea sistemică a acestor materiale este scă ută, ele iind rapid
autopolimeri a ile e asemenea, la ni elul mucoasei orale, aceste meta oli ate n ca ul e punerii ocupa ionale, ele pot pro oca n principal
ră ini pot pro oca irita ii i reac ii alergice, nsă to icitatea sistemică a mani estări cutanate i respiratorii, dar nu sunt considerate materiale cu
acestor materiale este scă ută um a ost pre entat i anterior, n ca ul poten ial cancerigen pentru nici una dintre categoriile e puse
e punerii ocupa ionale ele pot pro oca n principal mani estări cutanate n ca ul pacien ilor cu alergii la ră inile acrilice con en ionale, ră inile
i respiratorii, ne iind considerate materiale cu poten ial cancerigen acrilice hipoalergenice, ră inile termoplastice pentru con ec ionarea
oten ialul alergen al ră inilor acrilice con en ionale este legat, n pieselor protetice le i ile, precum i utili area prote elor dentare re ate
general, de pre en a monomerului re idual, iar citoto icitatea scă ută i imprimate ac parte din arsenalul terapeutic pe care medi-
este asociată cu ră inile polimeri ate la cald ste cunoscut aptul că cii stomatologi l au la ndem nă pentru solu ionarea acestor ca uri clinice
ră inile polimeri ate prin căldură produc mai pu ine e ecte citoto ice, n
timp ce ră inile autopolimeri a ile sunt mai dăunătoare n unc ie de o
onescu ratamentul edenta iei par iale cu prote e mo ile linica i tehnica de la orator ucure ti ditura
serie de parametri temperatura de polimeri are, raportul pu ere lichid , a ional
cantitatea de monomer re idual poate aria ntre din greutate la raig ateriale dentare restaurati e ucure ti ll ducational
eru , eleanu
,
omanian llergolog in the actual uropean conte t omanian ntern ed e
ră inile autopolimeri a ile i , , la ră inile polimeri ate prin oum ed nterne un
ohansson , ie er , ahl , riedmann , anier , oc e , et al e ised nomenclature or
căldură25 u ost anali ate i alternati ele ia ile pentru solu ionarea allerg or glo al use eport o the omenclature e ie ommittee o the orld llerg rgani ation, cto er
ca urilor pacien ilor care pre intă reac ii alergice la ră inile acrilice llerg lin mmunol a
ell , oom s linical aspects o immunolog , ord lac ell
con en ionale houdhar și colab.84 au pu licat n anul un arti- escotes , ho uet ast le s ell and oom s s classi ication is it still alid o icolog e
col care anali ea ă alternati ele pentru pacien ii alergici , , , . a an ar , anonica , olgate , oc e , laiss he hite oo on llerg pdate
rintre acestea se regăsesc polistiren re istent la impact, policar onat il au ee orld llerg rgani ation ,
ela a , ugo i ihi , u anci , omi , itum ral allerg s ndrome the need o a multidisci-
armat cu i re de sticlă, ră ini pe a ă de clorură de poli inil, ră ină plinar approach cta lin roat un
e ossi , reen erg ntraoral contact allerg a literature re ie and case reports m ent ssoc
otopolimeri a ilă clipse entspl , alplast, material olosit la ct
schen renner are llergic eaction to opical hlorhe idine luconate m urs
con ec ionarea prote elor le i le, con ec ionarea a ei prote ei din alia e a
metalice n alt studiu113 indică, de asemenea, utili area prote elor den- ollet , eud , alac heilitis, perioral dermatitis and contact allerg ur ermatol
un
tare re ate i imprimate rote ele par iale le i ile sunt allo re , a onado ntraoral contact allerg to materials used in dental practice critical re ie
ed ral rgano o oc spanola ed ral cad eroam atol ed ucal ec
pre entate ca alternati ă a prote elor par iale mo ili a ile con en ionale o aru , o aru , ostache , amarosi , ihai edicina si patologie orala ol ucure ti ed
n di erse studii disponi ile n literatura de specialitate , , . u lishing
lms , ahiaoui o tor , emmer ach ontact allergies to dental materials iss ent ul
intre articolele incluse n studiu, i au necesitatea e ectuării testelor
i uentes , a ari , ogers ontact stomatitis lin ermatol ct
epicutanate, considerate, con orm cademiei mericane de einhart , toopler , ra ord ral persensiti it eactions ermatol lin ct
Dermatologie17, standardul „de aur” n r ndul metodelor diagnostice ale 76.
ra e , orner , olt , raham , e is , ariser , et al uidelines o care or contact
alergiilor de contact ceste teste au do edit de a lungul timpului că sunt dermatitis ommittee on uidelines o are m cad ermatol an
iltshire , erreira , igthelm lergia a los materiales dentales uintessence u l nt dontol
o metodă sigură, non in a i ă i u oară de o iecti are a poten ialului
alergic al ră inilor acrilice40,120,121. andon , upta , gar al enture ase materials rom past to uture ndian ent ci
re enta recen ie su linia ă importan a diagnosticului ormelor de a ar rosthodontic pplications o ol meth l ethacr late n pdate ol mers ct
mani estare orală a alergiilor i a cunoa terii at t a alternati elor de trata- ashid , hei h , ohra llergic e ects o the residual monomer used in denture ase acr lic resins ur
ent
ment e istente pentru solu ionarea acestor ca uri, c t i a riscului ogan a dogan , ul nthesis o ol meth l methacr late ith ora ecah drate ddition or
ocupa ional la care sunt e pu i medicii stomatologi i tehnicienii dentari nerg pplications esearch ate ct
oller , arsha cr lates ne sources and ne allergens lin p ermatol pr
prin natura pro esiei lor nd n edere că literatura de specialitate din 83.
auder , ratt cr late stemic ontact ermatitis ermat ontact topic ccup rug
ultimii de ani nu mai o eră su iciente articole care să de ată aceste ct
su iecte, se poate a irma că lipsa acestor in orma ii sugerea ă noi teme edia
chmal , indsle iocompati ilit o ental aterials nternet erlin pringer cience usiness
p aila le rom doi org
de interes iitor sunt corelate n primul ele i , g ll , ana , cel ect o pol meri ation methods on the residual monomer le el o
acr lic resin denture ase pol mers ol m d echnol
r nd cu modalitatea de colectare a datelor, ntruc t au ost c a e , alls pplied ental aterials th ed hichester ohn ile ons
utili ate pentru căutare doar trei plat orme de a e de date re ie
orge , iampaolo , achado , ergani
rosthet ent ug
toto icit o denture ase acr lic resins a literature
u ed , cience irect, oogle cholar n al doilea r nd, de i arrison , uggett ect o the curing c cle on residual monomer le els o acr lic resin denture ase
pol mers ent ec
numărul studiilor anali ate n cadrul acestei recen ii este crescut n ostic , e cic , gic , ligori e ic d erse reactions to denture resin materials ur e ed
compara ie cu cel nt lnit de regulă ntr o cercetare de acest gen, au ost harmacol ci ec
oec ler , orton , oser , ette elease o di en o l pero ide rom pol meth l methacr late
anali ate doar articole pu licate n lim a engle ă i n lim a rom nă denture ase resins an in itro e aluation ent ater u l cad ent ater ec

o as , o ell , e , ones toto icit o esters leacha le rom denture so t lining pol mers ent houdhar , e anara anan , ali , houdhar , i ram ontact llerg to enture esins and ts
es lternati e ptions nt ral mplantol lin es ug
c regor dro uinone an e aluation o the human ris s rom its carcinogenic and mutagenic properties ad aoui linical and histological mani estations o allerg to meth l methacr late i an ent nternet
rit e o icol cited ul aila le rom http academ ih org ournals inde php ld article ie
ugo i ihi , er e , u an i , ulat , e o ita , o a ili , et al ccupational contact derma- rinc , o cs , ere es llergies in ental ractice uestionnaire ased tud nterdiscip ed
titis amongst dentists and dental technicians cta lin roat un ep
nderson , ong , otson ur ed helms ngl un on al es , organti , ampos , i atto , ene es llerg to auto pol meri ed acr lic
71. resin in an orthodontic patient m rthod ento acial rthop ar
amann , odgers , ulli an ccupational allergens in dentistr urr pin llerg lin mmunol iu , iang , ing , aomao , ai uan , aihui , et al nal sis o pathogenic actors and
ct clinical mani estations o su ects ith contact stomatitis re reat tomatol is un
asse ille cr lates in contact dermatitis ermat ontact topic ccup rug e ed , hopra , achde llergic eactions to ental aterials stematic e ie lin iagn es
arem a , ie ierc ns a , recis , ierc ns a achura cr lates as a signi icant source o ct
occupational and non occupational contact allerg ed r apina , enche a , raste a , e o a , isselo a ane a oncomitant contact allerg to orm-
ucharc , o i ls a , ran temple s a , ieron , o a tar , r cis cr lates as aldeh de and methacr lic monomers in students o dental medicine and dental patients nt ccup ed n iron
a signi icant cause o allergic contact dermatitis ne sources o e posure ostep ermatol lergol ealth ct
ug rasad unasehall , ughes , tone t pical pattern o meth acr late allergic contact dermatitis
ai , ina ar , urian , indoo n estigation o contact allerg to dental materials patch testing in dental pro essionals r ent ep
ndian ermatol nline ul alto orte , lan o , uuliala , olan i ethacr late and acr late allerg in dental personnel ontact
ra apati , ethuraman , ector , atel ontact dermatitis due to meth l methacr late uncommon ermatitis o
and un anted entit or dentists ase ep ec cr oon , sa sson , imerson , oh , ru e ontact allerg to meth acr lates in the dental series
aner a ross reactions o multi unctional methacr lates and acr lates cta dontol cand in southern eden simultaneous positi e patch test reaction patterns and possi le screening allergens ontact
ct ermatitis ct
a amura , shima , ashimoto onomer permea ilit o disposa le dental glo es rosthet ent aa ola , eino , ammilehto , l stalo , uosma , lan o espirator e ects o e posure to
ul methacr lates among dental assistants llerg un
alther , alther , ie l , eichl , ehe , ilius , et al toto icit o ingredients o arious ol a aei , amdouh , el ani , hahtaheri posure to meth l methacr late and its su ecti e
dental materials and related compounds in and cells iomed ater es s mptoms among dental technicians, ehran, ran nt ccup a rgon
ta , a u ilma n itro comparison o the c toto icit o acetal resin, heat pol meri ed resin, and eorge , uralidharan , o rritants and llergens in ental aterials e ie harm es nt
auto pol meri ed resin as denture ase materials iomed ater es ppl iomater o ug
ra ala , umar , achha , ao , a ani enture ase rein orcing materials re ie nn iec ierc ns a , recis llergic ontact ermatitis in entists and ental urses og ermatol
rosthodont estor ent un
ie enture ase aterials ome ele ant roperties and their etermination nt ent ral ealth eurtsen ol meth lmethacr late esins n chmal , renholt indsle , editors iocompati ilit o
14. 2015. ental aterials nternet erlin, eidel erg pringer cited ul p aila le rom
ohamed , ri in , ohd sha , i am , amsudin echanical and thermal properties o https doi org
h dro aptite illed pol meth l methacr late heat processed denture ase material ed ala sia autam , ingh , harma , iddhartha , hand , umar iocompati ilit o pol meth lmethac-
a uppl r late resins used in dentistr iomed ater es ppl iomater ul
ic man , adipat uthi ul , atterth aite ontemporar denture ase resins art ent pdate ha es de , achado , ergani , de ou a , iampaolo toto icit o denture ase and
pr , , hard chairside reline materials a s stematic re ie rosthet ent e
ue i , h u o , ata e , ra a a , rita , no , et al linical application o remo a le partial den- eggat , ed arune o icit o meth l methacr late in dentistr nt ent un
tures using thermoplastic resin art aterial properties and clinical eatures o non metal clasp dentures ural , ta , eni , nl er i , a ra tar ect o leaching residual meth l methacr late con-
rosthodont es pr centrations on in itro c toto icit o heat pol meri ed denture ase acr lic resin processed ith di erent pol m-
ta , o o etintas , al , oso a , esercioglu , uneri toto icit o hard and so t denture eri ation c cles ppl ral ci e ug
lining materials u ed nternet cited ar aila le rom https pu med nc i nlm nih go eggat , mith , ed arune urgical applications o meth l methacr late a re ie o to icit rch
andal , halaut , he ha at , anmeet , ulati e ra in enture ase esins e ie ent n iron ccup ealth
d tud ec o ic , o o i , istic , ir ani , an o i he residual monomer in dental acr lic resin and its
oman , tanciu , hita , ostescu armacologie pentru medicina dentara ucuresti ll ad erse e ects ontemp ater an
112–140. răciun , onstantiniuc , adea , r u , spas , ri an d erse reactions associated ith
a auchi , anai , ang , tahashi , u o ntihistamines or llergic hinitis reatment rom the dental materials re ie nt ed ent
ie point o onsedati e roperties nt ol ci an ettencourt , e es , de lmeida , inheiro , li eira e, opes , et al iodegradation o
ontogiorgis , ad ipa lou itina on teroidal nti n lammator and nti llerg gents urr ed acr lic ased resins re ie ent ater a e
hem an em erton , ohmann is ssessment o residual monomer migrating rom acr lic pol mers and
assau , onacier llergic ontact ermatitis ed lin orth m an causing llergic ontact ermatitis during normal handling and use egul o icol harmacol ug
ersaud , emon , a li ala llerg mmunotherap n tat earls nternet reasure sland
tat earls u lishing cited ar aila le rom http nc i nlm nih go oo s oiato , reitas , dos antos , de edeiros , onego cr lic esin toto icit or enture ase
ames , ernstein llergen immunotherap an updated re ie o sa et urr pin llerg lin mmunol iterature e ie d lin p ed rgan rocla ed ni ug
e oeen , han , hani a et and ha ards o materials used in the a rication o dental prostheses
anasie ic , ilde randt , ers t n erostomia o arious tiologies e ie o the iterature d a ater oc
lin p ed rgan rocla ed ni e os nceanu , os nceanu , orna crilatul le i il solu ie terapeutică ia ilă n prote area
uggenheimer , oore erostomia tiolog , recognition and treatment m ent ssoc an amo i ilă omanian ed ent duc ol , ssue , ul ecem er
radinaru , ur ui , lim , hirica , ntohe oluti e aspects o le i le acr lates superposa le
cited ug aila le rom https iotene com dr mouth products moisturi ing gel on general status o the patients omanian ed ent duc ol , o
sa sson , usteme er , ntelmi ontact llerg to ental aterials and mplants n ohansen , im , u a an , l e a , e ar he de elopment o le i le denture materials and concept a
ahler , epoitte in , rosch , editors ontact ermatitis nternet ham pringer nternational narrati e re ie ealth ransl ed
u lishing cited a p aila le rom https doi org rdelean , usu , igmeanu lternati e enture ase aterials or llergic atients ntech pen
a rodger n estigation o reactions to dental materials r ermatol ep cited ul aila le rom https intechopen com online irst
ui enao , oreno de ega , nche re , arc a e a ial edema due to an acr lic li , umar enture ase esins rom ast to e ra ur ol lin ed ec
dental prosthesis ontact ermatitis a teinmassl , iedemair , uc , laun er , teinmassl , runert , et al o dentures
anoue , agano , atsumura se o a light pol meri ed composite remo a le partial denture ase or reall release less monomer than con entional dentures lin ral n estig un
a patient h persensiti e to pol meth l methacr late , pol sul one, and pol car onate a clinical report rosthet ei er , osen auer esidual meth l methacr late monomer, ater sorption, and ater solu ilit o
ent an h poallergenic denture ase materials rosthet ent ul
a ula , ugo i ihi , itum , urcin , in o i ontact allerg in the mouth di ersit o clinical edd , edd , othi , a eendra nduring monomer elution rom unali eunad enturous and
presentations and diagnosis o common allergens rele ant to dental practice cta lin roat cad cam dental pol mers thru arti icial aging
ec in amo u , osumu , ai o , gunrinde , in amo u ral health related ualit o li e
tsara , ood , eu er mmediate h persensiti it to a dental appliance containing nic el and meth l acr lic ersus le i le partial dentures hana ed un
methacr late nn llerg sthma mmunol o , upplement oguc i , o nac a lastic dental prostheses alternati e solutions or patients using acr lic prosthe-
hen , ir as enture stomatitis inmed pr ses iterature re ie d lin p ed rgan rocla ed ni ct
honin , toe a linical mani estations o intraoral contact h persensiti it among dental patients ith opescu , opescu , ercu , anolea roposal or a hort atch est eries o ental
methacr late allerg nnu roceeding ci ap ec aterials or atients ith uspected ral ontact llerg e ng ater
cutariu , atei , aco ei , urdu linical statistical tud o ral ucosa atholog nduced eller , ood , hammissa , emmer e ie allergic contact stomatitis ral urg ral ed
the cr lic esins rom emo a le entures in lder atients ater last ep ral athol ral adiol a
itterm ller , iller , chmal , uchalla i e hundred patients reporting on ad erse e ects rom lshere si , undie , uchtar , hari rotocols o impro ements or denture ase resin
dental materials re uencies, complaints, s mptoms, allergies ent ater ec n o er ie et ater iner ar
lamri , ill , ummer , homas , homas , ppel rti icial nail earing ne pected elicitor o ar s , elsito , e eo , o ler , rans a , ai ach , et al orth merican ontact
allergic contact dermatitis, oral lichen planus and ris arthroplast ontact ermatitis ep ermatitis roup patch test results, rch ermatol e
uaade , ald , ohansen llergic contact stomatitis caused meth acr lates in an occlusal splint etter , a is , iannias , heng , onnoll , el har , et al atch test results rom the
ontact ermatitis e a o linic ontact ermatitis roup, m cad ermatol ep
hiratori , o a sa o , u ai , suruta e ere stomatitis ith a deep uccal ulcer associated ith an insle , had ic he permea ilit o dental glo es ollo ing e posure to certain dental materials
allergic reaction to meth l methacr late used or dental treatment ontact ermatitis ec ent an
ansel , ramontana , ianchi , ro i , tingeni llergic ontact tomatitis to ental rosthesis ue ichards , dis is , a idson , osell , a ine ermea ilit o late glo es a ter contact
to cr lic onomers ith ross reacti it to dro eth l ethacr late ermat ontact topic ccup rug ith dental materials m rthod ento ac rthop u l m ssoc rthod ts onst oc m oard rthod
ug e ep
ena les , ara ana , ohnston o unusual cases o allergic contact stomatitis caused meth- ead , chuster , ilson , anes ects o dental medicaments on e amination glo e perme-
acr lates ontact ermatitis e a ilit rosthet ent pr
anallatos , clean , rustino a illar resection prosthesis a ricated rom urethane dimethacr late or egum , edhurst ontact dermatitis rom penetration o ru er glo es acr lic monomer r ed
a patient ith pol meth l methacr late allerg clinical report rosthet ent ar pr
toe a he oral tolerance to contact allergens in prosthodontic iomaterials ase reports nnu aegemae ers , eutter , den rend , alten ermea ilit o surgeons glo es to meth l meth-
roceeding ci ap ec , oo acr late cta rthop cand ec
etha unn n estigation o contact allerg patch testing ith dental series nternet masters un sgaard ermea ilit o protecti e glo es to di methacr lates in resinous dental materials cand
nstitute o edical ciences and esearch, oim atore cited ul aila le rom http reposito- ent es un
r tnmgrmu ac in uttardi , hite , aner ee he urden o allergic contact dermatitis caused acr lates ontact
e ueur , iannias ontact stomatitis ermatol lin an ermatitis ep
renholt indsle , olan i , aner a iagnosis o ide ects o ental aterials, ith pecial pencer , a ani , hompson cr late and methacr late contact allerg and allergic contact dis-
mphasis on ela ed and mmediate llergic eactions n chmal , renholt indsle , editors ease a ear re ie ontact ermatitis ep
iocompati ilit o ental aterials nternet erlin, eidel erg pringer cited ul p atica rtega , astor ieto , il estre al ador llergic ontact ermatitis aused cr lates
aila le rom https doi org in ong asting ail olish ctas ermosi iliogr ug
artin , ell , ongman , ing ro acial reaction to methacr lates in dental materials clinical on alo , inho , gner , ndersen , ru e , iepgen , et al llergic contact dermatitis caused
report rosthet ent ep nail acr lates in urope n stud ontact ermatitis pr
es uita , il a , o ima , oura , io ani , can llergic reaction to acr lic resin in olls , ho dhur , ooper , ousen , l nn , ha ar , et al ecommendation to include
a patient ith a pro isional cro n case report ra ent ci ar h dro eth l meth acr late in the ritish aseline patch test series r ermatol ct

Reîndrăgostiți- vă
de procedurile de Clasa II
Dentsply Sirona.
Acum puteți simplifica orice restaurare de Clasa II

într-un mod plăc ut.
Clasa II Dentsply Sirona oferă produse și tehnici care Palodent® Prime&Bond

elect®
SDR®
flow+
TP H
Spectra® ST
Enhance®
se potrivesc perfect pentru cele mai comune

provocări, cum ar fi realizarea punctului de contact sau SmartLite®
Pro
sensibilitatea postoperatorie, astfel încât să vă puteți
finaliza restaurările cu ușurință.
www.dentsplysirona.ro-ro/materiale-de-restaurare
dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 tehnologie mo ilă 1 7

protetică digitală
1 8 tehnologie digitală dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023
implantologie
MAGNUM SPLENDIDUM
Aliajul tău preferat pe bază de crom-cobalt de ultima generație
atât pentru CAD/CAM cât și pentru TURNARE
Calitate superioară pentru a asigura stabilitate în timp!
MESA ITALIA srl

Via dell’Artigianato 37 - 25039 Travagliato (BS) - Italy
Tel. +39 030 6863251 - east-europe@mesaitalia.it - www.mesaitalia.it
MESA International mesainternational
2 0 implantologie dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

ANALOGUE - DIGITAL SOLUTIONS FOR COMPLEX
ARCADE REHABILITATIONS
SOLUȚII ANALOGICE - DIGITALE PENTRU REABILITĂRI

COMPLEXE ALE ARCADEI
Simone Fedi, Tehnician dentar – Pistoia, Italia

T r ad ucer e d in R ev ista N r . 1 F eb r uar ie 2 0 2 3
A b str act
T h e ob j ectiv e of th is protocol is to create an optimal mas ticatory and aes th etic modificarea proiecției propriului zâmbet, dacă este cazul.
f unction in relation to th e pos ition of th e implants , f av oring of th e h y g iene, ph o- Cuvinte cheie analog, digital, CAD-CAM, stomatologie digitală, amprente di-
netics and aes th etic integ ration of th e pros th es is , b ut als o to s implif y a complex g itale, d es ig n d ig ital.
analog -d ig ital w ork path , s uch as th at of mak ing th e pros th es is ty pe T oronto -
B rid g e. T h ank s to th e us e of d ig ital tech nolog y and th e S mile C reator s of tw are Caz clinic
( E x ocad ) , it can b e pres ented to th e patient a d ig ital aes th etic prev iew of th e Pacient în vârstă de 5 de ani, de sex masculin, nefumător, fără boli relevante
pros th etic reh ab ilitation, b ef ore th e tech nical realization of th e f uture pros th etic în curs de desfășurare se prezintă la clinică cu edentație totală maxilară.
or , according ith a sample created by a printer 3D of the real definitive Pacientul este purtătorul unei proteze totale mobile pe care o consideră in-
w ork , g iv ing th e pos s ib ility to th e d octor and th e patient to participate at th e compatibilă, din cauza căreia se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește
remod eling of th e proj ection of th eir ow n s mile, if neces s ary . masticația și fonația. Pe arcada mandibulară este prezentă o proteză mobilă
K ey -w ord s : analog , d ig ital, C A D -C A M , d ig ital d entis try , d ig ital impres s ion, d i- care completează edentațiile. De asemenea, pacientul se confruntă cu un di-
g ital d es ig n. sconfort psihologic din cauza vârstei și a relației cu colegii de la locul de muncă
și își dorește să înlocuiască proteza maxilară cu una fixă.
R ezumat R eab ilitarea s e v a ef ectua prin conex iunea d e tip M . U . A . ( M ulti U nit A b utment)
biectivul acestui protocol este de a crea o funcție optimă masticatorie și este- pentru a favoriza pasivizarea și axul optim de inserție al protezei. Proiectul
tică în raport cu poziția amplasării implantelor, favorizând igiena, fonetica și include o proteză cu structură metalică, cu design anatomic redus, montată
integrarea estetică a protezei, dar și pentru a simplifica un parcurs analogic- di- cu conexiune directă prin sistemul Multi nit Abutment, cu acoperire estetică
g ital d e lucru complex , precum cel al ef ectuarii protezei d e tip T oronto - B rid g e. d in compozit.
Datorită utilizării tehnologiei digitale și a soft are-ului Smile Creator (Exocad), P e b aza amprentei analog ice cu trans f er prin s is temul M ulti U nit A b utment
pacientului i se poate prezenta o previzualizare digitală din punct de vedere ( ig.1) au fost realizate modelul master și apoi suprafața ocluzală pentru înr-
estetic a reabilitării protetice, înainte de realizarea tehnică a viitoarei lucrări egistrarea raportului centric și a dimensiunii verticale de ocluzie. După înregis-
protetice, în consecință, cu o probă creată de o imprimantă 3D a adevaratei lu- trarea raportului centric, medicul dentist efectuează două fotografii, cu și fără
crării definitive, oferind posibilitatea medicului și pacientului să participe la depărtătoare ( ig. 2a și b).
1 2a 2b
dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 materiale i tehnologii 2 1

L ab orator - proiectul d ig ital
Modelul master, antagonist, poziția implanturilor (prin scanbody) și relația
centrică sunt transformate din informații analogice în informații digitale cu
aj utorul unui s canner d e tip d es k top.
Pentru a începe pre-vizualizarea reabilitării virtuale se utilizează progra-
mul de proiectare Exocad, care oferă posibilitatea de a suprapune foto-
grafiile făcute de către medicul dentist la scanările de fișiere în laborator.
Acest proces este posibil datorită unor puncte de reper, pe care le găsim
atât pe fișierele 2D - imagini, cât și pe fișierele 3D- scanări efectuate,
( F ig . 3 -8 ) .
4 5
6 7
M od ulul S mile C reator al s of tw are-ului E x ocad permite cons truirea unui

proiect protetic individual în strânsă legătură cu parametrii esteticii indivi-
duali. ( ig.9). Programul se bazează pe principiile diviziunii armonice
care pe baza liniilor care definesc simetria feței și a zâmbetului în com-
binație cu liniile clasice auxiliare utilizate în selectarea și poziționarea
dinților. n acest caz sunt marcate corespunzător și permit stabilirea for-
mei optime a protezei în spațiul protetic în mod compatibil cu caracteri-
s ticile f aciale ( F ig . 6 -7 ) .
După crearea designului protezei, datorită imprimărilor 3D se poate

efectua o probă provizorie din rășină acrilică ce va avea aceeași anato-
8 mie ca și reabilitarea protetică definitivă.
Această probă oferă posibilitatea de a înțelege dacă proiectul digital a
fost creat conform arcadei dentare a pacientului și dacă fonetica și este-
tica sunt corespunzatoare cu arcada respectivă. ( ig.10-11).
9
10 11
2 2 materiale i tehnologii dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

dată determinate spațiile potrivite se trece la realizarea unei structuri
reduse a anatomiei create anterior. Cu a utorul unei mașini de frezat se
va realiza o structură în ceară calcinabilă (Disco Mesa) . Structura astfel
produsă va fi transformată din ceară în rășină acrilică - acest lucru a ută
la precizia lustruirii și la stabilitate în faza de turnare în Crom Cobalt, prin
procedura tradițională de turnare, cu a utorul unei mașini de topire prin in-
ducție. ( ig.12-13). Pentru a efectua o turnare corectă vor fi utilizate ti e
din ceară de albine ce vor acționa ca niște canale de intrare iar ulterior ca
o rezervă de metal în timpul fuziunii ( ig.1 ). De asemenea acționează
ca ecrane de răcire poziționate în puncte strategice pentru a uniformiza
răcirea structurii. Concomitent se fixează și un fir de ceară poziționat în fața
12 canalului de intrare cu rol depresurizator. ( ig.15.).
13 14 15
16 17
Aceste măsuri vor evita posibilele tensiuni ale unei astfel de piese com-
plexe. Deasemenea, datorită utilizării alia ului Crom-Cobalt ( ucens Mesa),
(dacă este posibil, se va introduce cardul electronic de caracteristici ale
metalului), se va facilita turnarea. Cea mai importantă caracteristică a sa
este aceea de a avea un punct de fuziune mai mic decât alte alia e din
Crom, acest factor a ută utila ul de turnare prin inducție în topirea unei
mase metalice mari și accelerează procesul de topire a metalului.( ig.16-
18). Cu a utorul unei plăci din plastic transparent se recreează în mod exact
un negativ al anatomiei lucrării protetice. ( ig.19-20).
18
19 20
dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 materiale i tehnologii 2 3

După finalizarea procesului de turnare
se trece la prelucrarea lucrării protetice
( ig.21-22). Având în vedere că meta-
lul are structură opacă se efectuează
introd ucerea aces tuia în interiorul
modelului din plastic și in ectează lent
compoziția flo ( ig.23).
Se efectuează o primă in ecție cu
material compozit apoi finisarea și
21 22 colorarea internă. Apoi se efectuează
o a doua in ecție a materialului pentru
a crea arcadele dentare ( ig.2 -26).
Imaginile 27-31 arată lucrarea protetică
finită.
23 24
25 26
27 28
29 30 31
Concluzii Cu o alegere corectă a materialelor este posibilă utilizarea optimă a

soluțiilor digitale prin adaptarea metodelor tradiționale. Astfel se permite
Procedurile de proiectare digitală permit participarea activă a pacientului
laboratorului de tehnică dentară să simplifice fluxul de lucru , să reducă
și a clinicianului la proiecția zâmbetului (Smile Creator - Exocad) și cre-
costurile și să treacă la producția pe scară mai largă.
ează posibilitatea de a modifica și accelera schimbul de informații prin
furnizarea unor soluții protetice optime. De asemenea stocarea digitală Via dell’Artigianato, 35/37 - 25039 Travagliato (BS) Italy
a proiectelor realizate permite în orice moment al tratamentului corecta- T. + 39 030 6863251 - east-europe@mesaitalia.it - www.mesaitalia.it
rea tuturor erorilor de proiectare detectate în timpul utilizării. Mesa International
2 4 materiale i tehnologii dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

PRIMESCAN CONNECT
cela i canner er r ant ac i n arianta
c la t la n reț i ata il
NOU!
Best
PRICE!
Marius Gheorghe - 0726.777.111 - marius@dentex.ro

www.facebook.com/laboratordentex www.dentex.ro
Maraton de
Estetică Dentară
Ediția
009
București FACE Club

21–22 Aprilie 2023
Vă invităm la cel mai mare eveniment pentru

medici dentiști și tehnicieni dentari din regiune!
– 12 lectori internaționali
– 15 ore de prelegeri INFORMAȚII & ÎNREGISTRARE:
ivoclar.com/ro_ro/marathon2023
– FACE Club Exuberant Joy Party
© FACE Club
ivoclar.com
Making People Smile
Program Lectori
Vineri 21 Aprilie 2023 Prof. Dr. Nitzan
Bichacho
08:00 – 09:00 Înregistrare & Cafeaua de dimineață (Israel)
09:00 – 09:30 Bun venit & Ceremonia de deschidere

Prof. Dr. Markus
09:30 – 11:30 Prof. Dr. Nitzan Bichacho Blatz (SUA)
Controlul interfețelor naturale și artificiale în zona zâmbetului
11:30 – 13:00 Prof. Dr. Markus Blatz MDT Oliver Brix

Actualizare asupra ceramicilor frezate CAD/CAM în stomatologia estetică (Germania)
13:00 – 14:00 Pauza de prânz
14:00 – 15:30 MDT Shigeo Kataoka Dr. Florin Cofar

Asemănarea cu Morfologia Dintelui Natural și cele trei Morfologii de Bază pentru (România)
protetica estetică
15:30 – 16:30 Dr. Dan Lazăr Dr. Mirela Feraru

Uzură dentară frontală și laterală. Ce ar trebui să facem acum? (Israel & România)
16:30 – 18:00 Dr. Florin Cofar

Blocaje în stomatologia digitală Assoc. Prof. Dr.
Marko Jakovac,
21:00 – open end FACE Club Exuberant Joy Party DMD, MSc, PhD
Participă & Bucură-te (Croația)
FACE Club Exuberant
Joy Party MDT Shigeo
Kataoka (Japonia)
Sâmbătă 22 Aprilie 2023
10:00 – 11:30 Dr. Mirela Feraru Dr. Dan Lazăr
Armonizarea zâmbetului în tratamentele estetice dificile. Abordare paro – protetică (România)
11:30 – 13:00 MDT Oliver Brix

Fascinantele Ceramici integrale – Dincolo de limite Dr. Markus Lenhard
(Elveția)
13:00 – 14:00 Dr. Markus Lenhard
Modificări estetice utilizând materiale compozite directe
14:00 – 15:00 Coffee Break Assoc. Prof. Dr. Dan

Pătroi, DDS, PhD
15:00 – 16:00 Dr. Dan Pătroi (România)
Preparații minim invazive pentru refacerea esteticii și a funcției
MDT Florin
16:00 – 17:00 MDT Florin Stoboran Stoboran
From IMPRESSION to EXPRESSION in Vertical Dimension (România)
17:00 – 18:00 Prof. Dr. Marko Jakovac & DDT Dragan Stolica
Protocolul digital în stomatologia minim invazivă DDT Dragan Stolica
(Slovenia)
18:00 Ceremonia de Închidere. Ne revedem la următorul Maraton de Estetică Dentară!
Care este limba utilizată?

Engleză cu traducere în Română.
Română cu traducere în Engleză.
Japoneză cu traducere în Engleză.
Înregistrare & Pachete disponibile Early Bird*/Preț întreg
Pachet Full Access 1 299 RON cu TVA * / 1 699 RON cu TVA.

Pachet Full + Însoțitor 1 599 RON cu TVA * / 1 999 RON cu TVA
Pachet Doar Curs 999 RON cu TVA * / 1 399 RON cu TVA
Mai multe informații despre Eveniment

și Înregistrare via cod QR și prin link:
* Early Bird valabil până pe 10.03.2023! ivoclar.com/ro_ro/marathon2023
dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 eveniment 2 9

Material and machine: the first impression counts
Compact milling machine (PrograMill DRY) and state-of-the-artzirconium
oxide (IPS e.max ZirCAD Prime)
Material și mașină: prima impresie contează
Mașină de frezat compactă (PrograMill DRY) și oxid de zirconiu de ultimă
generaţie (IPS e.max ZirCAD Prime)
Oliver Brix, Bad Homburg

raducere de na u andra iredariu student anul , acultatea de edicină entară uliu a ieganu, lu apoca, om nia
Abstract
In April 2021, we extended the digital portfolio of our dental laboratory with an exciting new piece of equipment: the
dry milling unit PrograMill DRY (Ivoclar).
Its compact size was the feature that sold this unit to us. Combined with the PrograMill CAM software, the PrograMill
Dry mill forms a convenient package. While our laboratory is firmly focused on analog applications, we do use CAD/
CAM technology for certain procedures, especially for the manufacture of zirconia restorations. A cost-benefit
analysis has shown that, as a small boutique laboratory, we do not have much scope for investing in large and
complex CAD/CAM systems.
Key Words: milling systems, analog applications, CAD/CAM systems, zirconia restorations
Rezumat
În aprilie 2021, am extins portofoliul digital al laboratorului nostru stomatologic cu un nou echipament interesant:
unitatea de frezare uscată PrograMill DRY (Ivoclar). Dimensiunea sa compactă a fost caracteristica care ne-a vân-
dut această unitate. Combinată cu software-ul PrograMill CAM, freza PrograMill Dry formează un pachet convenabil.
Deși laboratorul nostru este ferm axat pe aplicaţii din sistem analog, folosim tehnologia CAD/CAM pentru anumite
proceduri, în special pentru fabricarea restaurărilor din zirconiu. O analiză cost-beneficiu a arătat că, în calitate de
mic laborator de tip boutique, nu avem prea multe posibilităţi de a investi în sisteme CAD/CAM mari și complexe.
Cuvinte cheie: sisteme de frezare, sistem analog, sisteme CAD/CAM, restaurări din zirconiu
Un rezumat: Privind retrospectiv la primul nostru an de utilizare a

În plus, software-ul CAM PrograMill oferă o
PrograMill DRY
interfaţă de utilizator clar aranjată și o
Unitatea PrograMill DRY a îndeplinit fără greș toate sarcinile pe care i
manevrare intuitivă la pregătirea obiectelor
le-am atribuit. Mașina a oferit o precizie ridicată chiar și atunci când CAD pentru anvelopare (Fig. 03). Software-
marginile erau subţiri și suprafeţele netede. În comparaţie cu sistemele ul permite o poziţionare precisă și
de frezare similare, timpii de prelucrare sunt scurţi, ceea ce se reproductibilă a restaurării CAD pe disc.
datorează interacţiunii strâns coordonate dintre componentele CAM și Acesta este un factor cheie pentru succes,
CNC. Manipularea mașinii este o bucurie, interiorul său este ușor de în special atunci când se utilizează discuri
curăţat, iar mecanismul de încărcare a discurilor este pe cât de simplu, din oxid de zirconiu care prezintă o pro-
pe atât de ingenios. PrograMill DRY (Fig.2) poate prelucra o varietate gresie integrată a nuanţei și transluciditaţii,
de materiale, cum ar fi discuri pentru restaurări provizorii sau structuri cum ar fi noile IPS e.max ZirCAD Prime și
din ceară, pe lângă oxidul de zirconiu. Aceste aplicaţii oferă opţiuni IPS e.max ZirCAD Prime Esthetic.
atractive pentru laboratorul nostru și există șanse mari să începem să Relaţia dintre nesting, selectarea strategiei
le frezăm în viitorul apropiat. de frezare și modificarea strategiei de
frezare este ușor de înţeles și de aplicat.
Cu toate acestea, se recomandă, în gen-
eral, obţinerea unei instruiri riguroase în
utilizarea software-ului. Chiar dacă folosiţi
cele mai bune opţiuni de frezare, mașini și
strategii disponibile, nicio restaurare CAD/
CAM nu va fi vreodată complet gata de
utilizare imediat după procesul de frezare.
Am renunţat la această idee cu ceva timp
în urmă și am ajuns să vedem frezarea
CAD/CAM ca pe o etapă valoroasă și
importantă care contribuie la procedura
01 oi posi ilită i estetice datorită o i ilor moderni de irconiu noastră de lucru manual și de finisare.
3 0 restaurări estetice dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

05 estaurarea din irconiu după sinteri are i după inisarea ulterioară
06 igitalul nt lne te manualul
Înainte de a fabrica o restaurare, trebuie să fim clari cu

privire la scopul procesului de frezare care urmează să
fie efectuat. Pentru ce va fi folosită structura: o faţetare
02 ic n dimensiuni, mare n per orman ă” ma ina compactă de re at completă, o faţetare parţială, o restaurare monolitică sau
rogra ill o structură hibridă? Dorim să fabricăm o restaurare pen-
tru un singur dinte, o punte mică sau o punte de mare
anvergură? Dacă este vorba de o punte, aceasta va fi
plasată pe implanturi? Trebuie să analizăm cu atenţie
posibilităţile înainte de a decide asupra celui mai bun
material posibil pentru aplicaţia dorită.
IPS e.max ZirCAD Prime și

IPS e.max ZirCAD Prime Esthetic
În acest raport, vă împărtășim experienţele pe care
le-am acumulat cu materialele din oxid de zirconiu IPS
e.max ZirCAD Prime și IPS e.max ZirCAD Prime Esthetic
de la Ivoclar (Fig. 04). Ambele materiale de zirconiu se
03 rogra ill o eră o inter a ă clar aran ată i ndepline te toate cerin ele bazează pe Gradient Technology și combină două mate-
rii prime ale oxidului de zirconiu cu rezistenţe la flexiune
diferite într-un singur produs. Acestea prezintă o pro-
gresie continuă a nuanţei și transluciditaţii. IPS e.max
ZirCAD Prime combină un oxid de zirconiu 3Y-TZP
(zona dentinară) cu un oxid de zirconiu 5Y-TZP (zona
incisivă). Ca urmare, materialul oferă o rezistenţă la
flexiune de 1200 MPa în dentină și 650 MPa în zona
incisală (Fig. 05). Versiunea estetică IPS e.max ZirCAD
Prime Esthetic este diferită în măsura în care rezistenţa
sa la flexiune este ușor redusă în zona dentinară pentru
a maximiza proprietăţile sale estetice excepţionale.
Alcătuit dintr-o combinaţie de 4Y-TZP și 5Y-TZP, acest
material oferă o transluciditate crescută și este conceput
04 oile materiale de irconiu e ma ir rime i e ma ir rime pentru restaurări unidentare și punţi cu trei elemente.
sthetic com ină re isten a i estetica ntr un singur produs Ambele materiale de zirconiu integrează proprietăţi
estetice echilibrate, cu o luminozitate stabilă și o translu-
Oxidul de zirconiu și selecţia materialului
ciditate excepţional de frumoasă în zona incizală. Figura
În ultimii ani, oxidul de zirconiu a devenit disponibil într-o
5 prezintă o punte realizată din IPS e.max ZirCAD Prime
gamă vastă de discuri în diferite grade de transluciditate,
după sinterizare și glazurare. Glazura a fost aplicată
gradienţi de culoare și rezistenţe. Această mare varietate
pentru a expune mai clar efectul de nuanţare.
ne obligă să analizăm elementele fundamentale ale
oxidului de zirconiu.
dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 restaurări estetice 3 1

07 om ina ia dintre strategia de an elopare i re are duce la o preci ie 08 p nă la cele mai mici detalii
upă ce a ost separată de disc, restaurarea este prelucrată din nou manual 10 nalogul ace ca digitalul să ie per ect
nainte de sinteri are pentru a aplica a ustări ine n acele one n care re a are
nevoie de mâna de ajutor a tehnicianului dentar.
11 re e de o id de irconiu riegel ental pentru nete irea i retu area ini ială, re ă triunghiulară omet pentru separare i recon igurare,
iamante tăiate n pentru contururi ine, nelte din cauciuc special concepute ran ental
“Realizarea” restaurărilor din zirconiu

Transluciditatea ridicată și o potrivire aproape perfectă o gamă variată de freze din oxid de zirconiu și le folosim
cu ghidul de culori se numără printre atributele care defi- chiar și pentru conturarea restaurărilor înainte de sinter-
nesc IPS e.max ZirCAD Prime Esthetic (Fig. 06). Am izare. Considerăm că este mai bine să finalizăm toate
observat un nivel ridicat de acurateţe și precizie a detali- detaliile de conturare și să netezim suprafeţele
ilor deja după procesul de frezare, cu o strategie de restaurărilor înainte de sinterizare (Fig. 09 și 10). Acest
frezare modificată (Fig. 07 și 08). Înainte ca restaurarea lucru înseamnă că, după ce restaurarea este sinterizată,
să fie separată de disc, praful de șlefuire a fost îndepărtat sunt necesare doar ajustări minime, de exemplu,
într-un cabinet mic, folosind aspiraţie și aer comprimat. subţierea marginilor sau efectuarea unor corecţii oclu-
Pentru a separa conectorii, am folosit o freză cu vârf zale fine. Figura 11 prezintă o imagine de ansamblu a
subţire de oxid de zirconiu. Mișcarea silenţioasă a frezei frezelor rotative pe care le folosim, inclusiv câteva exem-
previne apariţia rupturilor. În general, ne place să folosim ple de locuri unde le folosim.

12 n iltrare su tilă cu lichide de in iltrare e ma ir
Aplicarea de efecte de nuanţare personalizate înainte

de sinterizare
Ivoclar oferă o gamă de lichide de colorare concepute
pentru a se potrivi cu gama lor de materiale din oxid de
zirconiu (IPS e.max ZirCAD MO, LT și Prime și MT, MT
Multi și Prime Esthetic) (Fig. 12). Pentru restaurările com-
plet glazurate, folosim numai blocuri de zirconiu albe -
necolorate - (de exemplu, nuanţa MO-0). În acest caz,
avem tendinţa de a colora doar ușor marginile structurii
folosind tehnica de infiltrare. Ocazional, accentuăm dis-
cret zona treimii incizale de pe structură, folosind un
amestec de gri și violet. Există o serie de posibilităţi de 13a-c entina se aplică de două ori pe onele pro imale i cer icale ca i pe por iunea
personalizare a restaurărilor monolitice sau a restaurărilor centrală a supra e ei oclu ale ri i iolet sunt amestecate mpreună i aplicate la
care sunt glazurate labial. Aici, cel mai mare efect vizual treimea inci ală iar cuspidul se nclină dintr o singură aplicare e treimea inci ală se aplică
i liniu e de al astru ntr o singură aplicare cest lucru nu creea ă un e ect al astru
poate fi obţinut prin simpla aplicare a nuanţelor externe rin urmare, această aplica ie nu este critică i este e ectuată doar pentru a adăuga ce a
înainte de ardere. Dacă se aplică lichide de infiltrare mai multă ia ă restaurării
înainte de sinterizare, există riscul ca efectul de nuanţare
să nu apară așa cum s-a dorit și să nu poată fi corectat Zonele meziale și distale pot fi accentuate cu o singură
sau să poată fi corectat doar prin șlefuire. Cu toate aces- aplicare de albastru. Figurile 13a-13c prezintă zonele de
tea, șlefuirea extensivă poate slăbi structura oxidului de pe restaurare infiltrate cu lichide colorante. Preferăm să
zirconiu și, prin urmare, trebuie evitată. Așadar, are vreun folosim o pensulă plată pentru a personaliza suprafeţe
sens să aplicăm lichide de infiltrare înainte de sinteriza- mari și o pensulă ascuţită pentru a aplica culorile în
re? Există un motiv simplu pentru care se aplică lichidele puncte în locuri selectate. Dacă doriţi să rafinaţi un efect
de infiltrare: acestea ajută la crearea unui efect natural sau dacă nu sunteţi sigur de infiltrare, vă recomandăm să
de profunzime emanat din interiorul restaurării. Creșterile preinfiltraţi restaurarea cu apă distilată (o dată sau de
sau scăderile de luminozitate și intensitatea nuanţelor două ori), urmată imediat de aplicarea lichidului colorant.
trebuie să provină din interiorul adâncimii restaurării pen- După ce procedura de infiltrare este finalizată, restaura-
tru a avea un aspect natural. rea este uscată sub o lampă de încălzire cu infraroșu
Mai jos, descriem procedura pe care o aplicăm în labora- timp de 15 până la 50 de minute și apoi este așezată pe
torul nostru pentru a crea personalizări subtile ale o tavă de sinterizare.
nuanţelor. Înainte de a personaliza restaurarea, o curăţăm
folosind diverse perii și îndepărtăm orice reziduu. Lichidele Sinterizarea: o componentă centrală a fluxului de
de colorare sunt umplute în recipiente mici, iar apa lucru cu zirconiu
distilată este umplută într-un recipient suplimentar. Pentru Procesul de sinterizare în cuptorul de sinterizare
a aplica lichidele, preferăm să folosim pensule plate și Programat S2 (Ivoclar) (Fig. 14) este esenţial pentru
pensule cu un capăt ascuţit (fără părţi metalice). rezistenţa finală și aspectul vizual al restaurării. Când am
Este recomandabil să purtaţi mănuși atunci când atingeţi abordat acest subiect în rândul colegilor, am observat că
cadrele înainte de sinterizare. Începem procedura de infil- sinterizarea nu primește întotdeauna atenţia pe care o
trare prin aplicarea a unul sau două straturi de lichid A2 merită ca o componentă esenţială în fabricarea unei
în zonele cervicale, interdentare și ocluzale. Treimea restaurări. Uneori se folosesc programe prestabilite,
incizală poate fi accentuată cu o singură aplicare de violet chiar dacă volumul și dimensiunea structurilor ce
și gri pentru a crea o iluzie de profunzime. Aplicarea aces- urmează a fi sinterizate sunt diferite de cele recomandate
tor culori poate fi extinsă pentru a ajunge până în pantele pentru acele programe. Vrem să deţinem controlul și să
cuspidale. Această abordare împiedică restaurarea să luăm lucrurile în propriile mâini. În mod specific, acest
pară prea luminoasă - o întâmplare care, din păcate, este lucru înseamnă că ajustăm setările de temperatură
obișnuită pentru aproape toate materialele de zirconiu. atunci când sinterizăm unităţi mari.

De asemenea, recomandăm calibrarea cuptorului de
sinterizare și efectuarea unei verificări vizuale a elemen-
telor de încălzire, deoarece orice abatere de la tempera-
tura de sinterizare necesară poate afecta negativ efectul
de nuanţare după sinterizare. În mod implicit, creștem
temperatura cu 20°C până la 30°C pentru unităţile mari
pentru a efectua o creștere a nivelului de transluciditate.
Notă: Cele de mai sus sunt recomandările noastre și nu
sunt identice cu recomandările producătorului.
Finisarea: o oportunitate de a vă perfecţiona

rezultatele
După ce a fost sinterizată, restaurarea, frezată din IPS
e.max ZirCAD, are deja un aspect foarte plăcut (Fig. 15).
De obicei, acurateţea potrivirii este obţinută fără nicio
dificultate dacă au fost utilizaţi parametrii corecţi de
pregătire, amprentare, proiectare și frezare. În opinia
14 uptorul de sinteri are rogramat o ine scoruri ridicate pentru o unc ionarea noastră, restaurările din zirconiu își dezvăluie întregul
prietenoasă i pentru re ultate e celente
potenţial estetic odată ce sunt acoperite cu material de
glazură (Fig. 16 și 17). Experienţa noastră a arătat că
lustruirea singură face ca restaurarea să pară cenușie și
denaturează potrivirea nuanţelor. Înainte de a colora res-
taurarea, aplicăm un strat uniform și subţire de glazură și
apoi o ardem. Aceasta este urmată de arderea coloranţilor
cu coloranţii noștri modificaţi. Materialele pe care le folo-
sim pentru această etapă sunt preluate din gama IPS
Ivocolor Shades and Stains (Ivoclar). Pentru a le combi-
na, le amestecăm cu glazura Glaze Paste FLUO care le
însoţește. Raportul de amestecare poate varia de la 20%
la 50% Glaze Paste. În cazul de faţă, am aplicat doar
câteva personalizări individuale. Ca ultimă etapă, se
15 untea sinteri ată efectuează o lustruire fină cu ajutorul unei perii de lustru-
ire fină și a pastei de lustruire cu oxid de zirconiu (Fig. 18
și 19).
Oxidul de zirconiu: un material pentru multe cazuri

Am văzut că IPS e.max ZirCAD Prime Esthetic se
apropie foarte mult de ceramica de presare IPS e.max
Press HT (transluciditate ridicată) în ceea ce privește
potrivirea culorilor, luminozitatea și aspectul. Din punct
de vedere estetic, IPS e.max ZirCAD Prime Esthetics
poate fi utilizat pentru toate restaurările unidentare și
pentru punţi mici, fără nicio limitare. Figurile 20 și 21
prezintă o coroană posterioară monolită frezată după
colorare și glazurare. Figurile 22 - 26 prezintă diferite
16 edere oclu ală după sinteri area lentă cazuri clinice care au primit restaurări IPS e.max ZirCAD
Prime care au fost complet placate pe partea vestibulară
cu IPS e.max Ceram (Ivoclar).
Concluzie: interacţiunea dintre om, mașină și

material
Cu ajutorul unui sistem CAD/CAM adecvat și al unui por-
tofoliu de materiale de ultimă generaţie, un protocol de
lucru care utilizează construcţia CAD, nesting, frezare și
personalizare poate fi integrat eficient într-un cadru de
laborator mic pentru a fabrica restaurări din zirconiu. Am
beneficiat de noi oportunităţi pentru a ne mări portofoliul
laboratorului și pentru a ne extinde limitele în viitor.
17 n strat su ire de material de sticlă aduce la ia ă nuan a i dinamica materialului n

general, recomandăm să nu lustrui i numai o idul de irconiu ustruirea se ace după
gla ura pentru aplicarea inisa ului

18 estaurare inali ată din e ma ir rime stetic, după colorare su tilă, gla- oate detaliile luate mpreună inclusi e ectul de nuan ă i impresia de ansam lu
urare i lustruire inală ascund aptul că această restaurare este reali ată din o id de irconiu un material
e trem de opac nouă genera ie de materiale deschide op iuni atracti e
20 potri ire e celentă a nuan elor i de naltă calitate 21 aloarea lumino ită ii este, de asemenea, impresionantă
22 emplu 23 emplu
a itua ie ini ială temporare de lungă durată n pregătire pentru o nouă restaurare protetică a a ricat din e ma ir rime a ete i o punte
24 emplul unte de irconiu e ma ir rime pe irconiu indi idual on- 25 emplul untea i mpline te destinul
turi, din nou cu o a etare la ială con en ională e ma eram
li er ri este un e pert de renume interna ional

Distribuitori autorizaþi Ivoclar Vivadent:
în domeniul ceramicii integrale.
Dent Distribution Grup Doriot Dent u apro imati un an n urmă, a nceput să
Str. Logofãt Tãutu nr. 66, Sector 3 Str. Barabas Bela nr. 18 A,
Bucureºti, Tel. 021 308 57, 51 Arad, Tel. 0257 254 638 utili e e n la oratorul său noul aparat de re at
office@dentdistribution.ro, office@doriotdent.ro des top rogra ill oclar n raportul său
www.dentdistribution.ro www.doriotdent.ro de utili are, el re umă e perien ele sale cu
Plurifarm Dent Tiana Dent unitatea compactă de re are uscată i descrie
B-dul. Prof. Dr. Gh. Marinescu, Str. Tudor Arghezi nr 7, Sibiu, moti ele pentru care olose te sistemul de o id
nr. 43, Sector 5, Bucureºti,
Tel: 0 21 316 22 25
Tel. 0756 163 143
tianadent@gmail.com
de irconiu e ma ir rime pentru
office@plurifarmdent.ro www.tianadent.ro numeroase aplica ii

Magnetic attachments for mobile dentures – a review of
published case reports
Sistemele speciale tip magneţi pentru proteze mobilizabile –
recenzia unor prezentări de caz din literatura de specialitate
rago ihail ea unea1), driana isoc2), Sergiu-Mihai Ciavoi3), Oana Cella Andrei2)
1) ri ate practice, 2) epartment o emo a le rosthodontics, arol a ila ucharest, 3) Student, Bennigton College, 1 College Dr.Bennington, VT | 05201-6004 US
Abstract
The aim o this case reports research as to e aluate in hat degree, in clinicians opinion, using magnets in prosthetic treatment represents an
optimi ation or the dentures hat is the current state o no ledge o this technolog in clinical practice, and hat are the ad antages that magnets
are o ering to oth patients and dentists the search as per ormed et een , irst on u ed and
cience irect, then on e o cience, cience irect, ochrane i rar , , esearch ate num er o case reports as ound ata
and main themes o interest ere anal ed using icroso t cel a ter , most magnets ere used ithout elding techni ues most
used allo s or a ricating them ere d e and o m ost a utments used are natural teeth ost used method is the indirect method most
magnetic attachments are reali ed in the dental la orator a ter an impression ta en the clinician ale emale proportion is e ual ost case
reports are rom ndia, ollo ed apan and omania the necessit o an uni ersall accepted magnetic attachment or dentures
is mentioned in literature erdentures ith magnets present a er good sta ilit during unctions such as mastication and phonation n anali ed
case reports, the e pressed degree o satis action o the patients earing such dentures is er high, the ma orit o them declaring that e en a ter
ears o earing it the denture is maintaining its sta ilit
e ords: magnets, mo ile dentures
Rezumat
Scopul acestei anali e a pre entărilor de ca e istente n literatură este de a e alua n ce măsură, n opinia practicienilor, prote area cu sisteme de
ancora speciale cu magne i repre intă o optimi are n tratamentele cu prote e mo ili a ile, care este gradul de cunoa tere al acestei tehnologii n
practica clinică i care sunt a anta ele pe care utili area magne ilor le poate o eri at t pacientului, c t i medicului stomatolog ă
pentru căutare au ost olosite mai multe a e de date u ed i cience irect, apoi e o cience, cience irect, ochrane i rar , ,
esearch ate , n perioada cuprinsă ntre u ost găsite articole de tip pre entare de ca atele i principalele teme de
interes au ost anali ate utili nd icroso t cel upă anii , ma oritatea magne ilor au ost monta i utili nd tehnici care nu presu-
pun sudură alia ele cele mai des utili ate n con ec ionarea magne ilor au ost d e i o m a oritatea st lpilor protetici sunt repre enta i de
din ii naturali etoda cea mai des utili ată este cea indirectă, cu amprentă n ca inet i con ec ionare n la orator ropor ia dintre pacien ii de se
masculin i eminin este egală a oritatea pre entărilor de ca au ca ară de pro enien ă ndia, urmate apoi de aponia i om nia În
literatură apare men ionată necesitatea de a se o ine un sistem special cu reten ie magnetică uni ersal acceptat upraprote ele cu acest tip de
sistem special de men inere, spri in i sta ili are pre intă o sta ilitate e trem de crescută n timpul proceselor de mastica ie i de ona ie on orm
pre entărilor de ca anali ate, gradul de satis ac ie al pacien ilor purtători de ast el de prote e cu magne i este oarte ridicat, ma oritatea declar nd
aptul că i după o perioadă de ani prote a i men ine sta ilitatea
Cuvinte-cheie: magne i, prote ă par ială mo ili a ilă
Adriana Bisoc, Lecturer, MD, PhD, Department of Removable Prosthodontics, Faculty of Dentistry, “Carol Davila” University of Medicine and
Pharmacy, 37 Dionisie Lupu Street, 020021 Bucharest, Romania; Phone +40722–667 183, e-mail: adry_bis@yahoo.com
Introducere ă
rote ele cu sistem special de ancora magnetic repre intă una dintre tudiul a ost reali at n perioada , iar articolele
cele mai e iciente i moderne metode de tratament indicate n ca ul care au ost incluse n această anali ă a literaturii au ost căutate n
pacien ilor care pre intă edenta ii ehnologia utili ată n a ricarea decurs de săptăm ni pe două plat orme de a e de date u ed i
acestor supraprote e este ntr o continuă de oltare, apt pentru care, la cience irect entru identi icarea celor mai rele ante studii care ar
momentul actual, pe pia a stomatologică, e istă o multitudine de tipuri de
sisteme magnetice, iecare a nd a anta ele i indica iile proprii, n putea constitui a a acestei anali e a literaturii au ost utili ate o serie de
unc ie de caracteristicile iecărui plan de tratament a a a acestor cu inte cheie magnetic o erdentures”, magnetic dentures”, magnetic
sisteme se a lă or a de atrac ie magnetică dintre magnetul propriu is i attachment s stem”, dental magnets”, magnetic retention”, magnetic
metalul magneti a il, care are rolul de a men ine prote a la ni elul ield”, magnet retained o erdentures”, attracti e orces”,
ca ită ii orale, asigur nd ast el o sta ilitate e trem de ună n timpul magnet retained implant”, magnetic assem l ”, t pes o magnets” i
proceselor de mastica ie i ona ie t t pla a largă de indica ii, precum i retenti e orces” eoarece n urma căutărilor ini iale e ectuate n cele
calitatea e trem de ună a materialelor, le o eră acestor tipuri de sisteme două plat orme de a e de date online u ed i cience irect a ost
o popularitate crescută, n special n ări precum hina, aponia, selectat un număr relati redus, de doar pre entări de ca uri, au ost
ermania, tatele nite ale mericii, or egia, uedia etc. reali ate căutări suplimentare pe alte plat orme online e o cience,
copul acestei anali e a pre entărilor de ca din literatură este de a
e alua n ce măsură, n opinia practicienilor, prote area cu sisteme de cience irect, ochrane i rar , , esearch ate , iar după
ancora speciale cu magne i repre intă o optimi are n tratamentele cu aplicarea criteriilor de includere i e cludere a re ultat un total de de
prote e mo ili a ile, care este gradul de cunoa tere al acestei tehnologii pre entări de ca uri clinice n cadrul acestei anali e, au ost e trase date
n practica clinică i care sunt a anta ele pe care utili area magne ilor le rele ante din con inutul pre entărilor de ca , de e emplu tipurile de alia e
poate o eri at t pacientului, c t i medicului stomatolog eromagnetice utili ate, ările de pro enien ă ale autorilor, e icien a

sistemelor speciale cu magne i utili ate n tratarea edenta iilor cu Autorii Anul Tipul de magnet Țara de Sudură
supraprote e, pro lematica e pusă n pre entarea de ca , materialele i publicării utilizat proveniență
metodele care au ost olosite pentru con ec ionarea supraprote elor i cazurilor
montarea magne ilor i e entuale o ser a ii ale autorilor cu pri ire la
Masuda și colab.1 2016 MAGFIT (Nd-Fe-B), Japonia Nu
posi ilită ile de m unătă ire ale acestei tehnologii n iitor
GIGAUSS (Ni-Cr)
Rezultate Sasaki și colab.2 1984 Pd-Co-Ni, Co-Sm Japonia Da

a urile clinice din selec ie a ordau n principal teme ca e icien a di eri- Highton și Caputo3 1988 Nd-Fe-B, Co-Sm S.U.A. Da
telor tipuri de alia e eromagnetice utili ate n tratarea pacien ilor cu
Nilanonth și colab.4 2017 Co-Cr Thailanda Nu
edenta ii, o ser area e olu iei n timp a acestor pacien i purtători de
supraprote e, gradul de satis ac ie estetică i unc ională o erit de pro- Sadamori și colab.5 2006 Nd-Fe-B Japonia Nu
te ele cu magne i a elul o eră date despre numărul pacien ilor Riley și colab.6 1999 Nd-Fe-B, Co-Sm Regatul Unit Nu
pre enta i n iecare articol, se ul acestora, dacă au ost utili a i ca st lpi
Deogade și colab.7 2014 Co-Sm India Nu
din i naturali sau implanturi i care a ost metoda de aplicare a magne ilor
ropor ia dintre pacien ii de se masculin i eminin este egală Suma și colab.8 2013 Nd-Fe-B, Co-Sm India Nu
e i a elul a oritatea pre entărilor de ca au ca ară de Gupta și colab.9 2017 Co-Sm India Nu
pro enien ă ndia, urmate apoi de aponia i om nia upă anii ,
Ronak și colab.10 2015 Al-Ni-Co, Co-Sm India Nu
ma oritatea magne ilor au ost monta i utili nd tehnici care nu presupun
sudură alia ele cele mai des utili ate n con ec ionarea magne ilor au Madan și colab. 11
2016 Nd-Fe-B India Nu
ost d e i o m a oritatea st lpilor protetici sunt repre enta i de Deepika și colab. 12
2015 Al-Ni-Co India Nu
din ii naturali etoda cea mai des utili ată este cea indirectă, cu
13
Angdrijono și colab. 2018 MAGFIT DX (Nd- Indonezia Nu
amprentă n ca inet i con ec ionare n la orator
Fe-B)
Ceruti și colab.14 2010 Al-Ni-Co Canada Nu

Autorii Anul u ărul Sex ul Stâlpi protetici e odă
15
publicării pacienților pacienților inți naturali / Shankar și colab. 2014 MAGFIT (Nd-Fe-B) India Nu
cazurilor Implanturi Anupam și colab. 16
2014 MAGFIT (Nd-Fe-B) India Nu
Masuda și colab.Error! 2016 3 F, M Naturali irec ă și Ma și colab. 17
2016 MAGFIT EX 600 Coreea de Sud Nu
Bookmark not defined. ndirec ă
(Nd-Fe-B)
Sasaki și colab.2 1984 1 M Naturali ndirec ă
Andrei și colab.18 2015 MAGFIT România Nu
3
Highton și Caputo 1988 1 M Naturali ndirec ă 19
Andrei și colab. 2022 MAGFIT România Nu
Nilanonth și colab.4 2017 1 F Naturali ndirec ă 20
Reagan și Cha 1997 Nd-Fe-B S.U.A. Nu
Sadamori și colab.5 2006 1 M Naturali ndirec ă 21
Walid AJ 2020 Pd-Co-Pt, Nd-Fe-B, Palestina Nu
Riley și colab.6 1999 4 M Naturali ndirec ă Co-Sm
Deogade și colab.7 2014 1 M Naturali ndirec ă Farcașiu și colab.22 2011 MAGFIT (Nd-Fe-B) România Nu
8
Suma și colab. 2013 1 M Naturali ndirec ă Thean și colab. 23
2001 MAGFIT EX 600 Singapore Nu
Gupta și colab. 9
2017 1 M Naturali ndirec ă (Nd-Fe-B)
Ronak și colab. 10
2015 1 F Naturali ndirec ă Marukawa și colab.24 1994 Co-Sm Japonia Nu
25
Madan și colab.11 2016 1 M Naturali ndirec ă Matsumura și colab. 2000 Co-Sm Italia Nu
26
Deepika și colab.12 2015 1 F Naturali ndirec ă Goiato și colab. 2007 Co-Sm Brazilia Nu
Angdrijono și colab.13 2018 1 F Naturali ndirec ă Tabel II utorii, anul pu licării, tipul de magnet, ara de pro enien ă i utili area sudurii
Ceruti și colab.14 2010 17 M, F Implanturi irec ă
Shankar și colab.15 2014 1 F Naturali ndirec ă n anul , asuda și colab.1 au redactat o pre entare a trei ca uri n
care au ost utili a i magne ii rimul ca era al unei paciente de se
Anupam și colab.16 2014 1 M Naturali ndirec ă
eminin, n rstă de ani, care pre enta edenta ie par ială at t la ni e-
Ma și colab.17 2016 1 M Naturali irec ă lul mandi ulei c t i la ni elul ma ilarului, aceasta sus in nd aptul că
Andrei și colab.18 2015 1 F Naturali ndirec ă echea prote ă din acrilat nu mai pre enta o sta ilitate i o men inere
satis ăcătoare ratamentul a constat n inser ia unei supraprote e cu
Andrei și colab.19 2022 1 M Naturali ndirec ă
sistem magnetic de tipul con ec ionat din alia de d 2 e i,
Reagan și Cha20 1997 1 M Naturali ndirec ă n acest ca , eeper ii au ost monta i la ni elul din ilor st lpi naturali i
Walid AJ 21
2020 1 M Naturali ndirec ă i a i cu a utorul cimenturilor care con in ră ină ade i ă l doilea ca era
22
tot al unei paciente de se eminin, n rstă de de ani, cu edenta ie
Farcașiu și colab. 2011 1 F Naturali ndirec ă
par ială la ni elul ma ilarului i pro leme de men inere a prote ei n tim-
23
Thean și colab. 2001 1 M Naturali ndirec ă pul mastica iei, unde tratamentul a constat n inser ia unei supraprote e
Marukawa și colab. 24
1994 1 F Naturali ndirec ă cu sistem magnetic de tipul con ec ionat din alia de d e
Matsumura și colab. 25
2000 1 F Naturali ndirec ă
e asemenea, i n acest ca din ii st lpi erau din i naturali l treilea ca
era al unui pacient de se masculin, n rstă de de ani, care pre en-
26
Goiato și colab. 2007 1 F Implanturi ndirec ă ta la ni elul mandi ulei o edenta ie par ială ratamentul a constat n
Tabel I utorii, anul pu licării, numărul pacien ilor articol, se ul acestora, din i naturali inser ia unei supraprote e cu sistem magnetic de tipul
implanturi i metoda de aplicare a magne ilor directă indirectă con ec ionat din alia de i r

o i ace ti pacien i au declarat că sunt satis ăcu i de gradul de men inere n anul , ile și colab.6 au studiat e olu ia n timp a prote elor cu
al noilor supraprote e cu magne i, dar i de aptul că unc ia estetică i magne i con ec iona i din alia e de d e i o m a pacien i de se
unc ia masticatorie au ost rea ilitate complet n toate aceste ca uri masculin, pe parcursul a luni oate prote ele care au ost implicate n
pre entate anterior, medicul dentist a utili at magne i de naltă calitate, acest e periment nu au mani estat a solut nicio modi icare n ceea ce
con ec iona i din alia e „premium” pri e te enomenul de apari ie a coro iunii sau scăderea reten iei după
asa i și colab.2 au reali at n anul o serie de e perimente, cu primele luni rimele modi icări nota ile au apărut după luni de la
scopul sta ilirii gradului de reten ie al magne ilor con ec iona i din alia de utili are apari ia coro iunii , urm nd ca, la inalul celor luni, speciali tii
d o i i o m i al re isten ei la coro iune a acestora n cadrul să conclu ione e următoarele n ca ul am elor alia e, după o purtare i
acestei pre entări de ca , un pacient de se masculin, care pre enta o utili are ndelungată i rec entă a supraprote elor, a apărut enomenul
edenta ie par ială la ni el mandi ular, a ost prote at cu a utorul unei de coro iune odată cu apari ia primelor semne de coro iune, s a remar-
supraprote e cu magne i n alt aspect important este repre entat de cat i o scădere a reten iei re uie men ionat aptul că magne ii din
aptul că din ii st lpi erau din i naturali, iar eeper ii monta i la ni elul articolul anterior nu erau pre ă u i cu n eli de protec ie din titan sau
acestora erau con ec iona i din alia de d o i upă inserarea aluminiu apt care a dus la apari ia relati rapidă a enomenului de
prote ei, pacientul a ost chemat la controale periodice pentru ca coro iune, i totodată la scăderea gradului de reten ie
parametrii lega i de re isten a la coro iune i gradul de reten ie să ie Deogade și colab.7 au pu licat o pre entare de ca n care unui pacient
eri ica i u ost conclu ionate următoarele alia ul de d o i are un de se masculin n rstă de de ani i a ost m unătă it aspectul
grad de reten ie e trem de ridicat, care se men ine constant după inserări o ra ilor n unda i pentru a da impresia de o ra i mai plini cu a utorul
i de inserări repetate, inclusi n timpul procesului de mastica ie magne ilor din alia de o m ncorpora i la ni elul unor plăcu e rotunde
re isten a celor două alia e la coro iune este ridicată, deoarece acestea con ec ionate din acrilat i montate la ni elul prote ei totale din acrilat pe
sunt acoperite i de un n eli de protec ie metalic care pacientul o de inea de a de ani a ni elul prote ei au ost monta i,
n anul , ighton i aputo3 au pre entat ca ul unui pacient de se de asemenea, doi magne i unul pe hemiarcada dreaptă, altul pe cea
masculin, n rstă de de ani, cu o edenta ie termino terminală la st ngă pentru a se putea conecta cu magne ii de la ni elul plăcu elor din
arcada superioară n plus, pacientul sus inea că are mari di icultă i n acrilat ceastă pre entare de ca descrie o utili are mai neo i nuită a
mastica ie i, implicit, n a a ea o dietă corespun ătoare n această magne ilor n stomatologie, n ca ul de a ă iind or a de o cosmeti are
situa ie clinică, cei doi medici au optat pentru un tratament cu o a o ra ilor, nu de reali area unei supraprote e edicii au men ionat
supraprote ă cu magnet con ec ionat din alia de o m, n timp ce aptul că pacientul s a declarat satis ăcut din punct de edere estetic
alia ul moale de ier a ost utili at pentru con ec ionarea eeper ilor, Suma și colab.8 au ilustrat ntr o pre entare de ca modalitatea n care
insera i la ni elul din ilor naturali upă instalarea prote ei, pacientul a edenta iile par iale de la ni elul ma ilarului i mandi ulei unui pacient de
ost monitori at timp de ani, urmărindu i se e olu ia lunar utorii au se masculin, n rstă de de ani, pot i tratate c t mai e icient i ără
a uns la conclu ia că utili area prote elor pe magne i n ca urile de costurile inanciare ridicate pe care un e entual tratament cu implanturi
edenta ii iterminale este ideală pentru asigurarea reali ării c t mai le ar putea implica a ni elul ma ilarului, edenta ia termino terminală
e iciente i corecte a unc iilor de mastica ie i ona ie e tinsă a ost tratată printr o supraprote ă cu magne i din alia de o m,
pre deose ire de pre entările de ca anterioare, unde alia ele de cu eeper ii po i iona i la ni elul din ilor st lpi naturali
o m erau utili ate rec ent, ilanonth și colab.4 au utili at magne i n ca ul mandi ulei, edenta ia termino terminală a ost tratată tot prin
con ec iona i din o r n tratarea edenta iei par iale a unei paciente de montarea aceluia i tip de supraprote e, din ii st lpi iind repre enta i tot
se eminin, n rstă de de ani ai mult, această supraprote ă ăcea de către din i naturali olu ia pacientului a ost monitori ată pe o durată
parte din ansam lul unei prote e aciale, deoarece pacientei i usese de ani, conclu iile iind că mastica ia i ona ia se des ă oară normal i
ndepărtată chirurgical o parte din regiunea acială, care cuprindea e icient, reten ia magne ilor este oarte ridicată, iar mentenan a i igieni-
ochiul st ng i nasul, n urma opera iei de nlăturare a unui carcinom area acestora este oarte u or de reali at onclu iile ilustrate n
amelo lastic utorii au utili at alia e din o r deoarece, n urma tes- pre entarea de ca anterioară sunt sus inute i de articolele redactate
telor e ectuate n la oratoarele dotate cu magnetometre, au a uns la de upta și colab. , de ona și colab.10 i de adan și colab.11,
conclu ia că acest tip de alia ar i ideal n ca ul pre entat mai sus, deoarece n aceste situa ii clinice au ost tratate acelea i tipuri de
principala calitate a acestui alia iind repre entată de gradul de reten ie edenta ii ca i n ca ul anterior n primul ca , pacientul este de se mas-
e trem de ridicat dată cu anii , acest alia a nceput să ie din ce culin, n ca ul al doilea i n al treilea ca iind or a de două paciente de
n ce mai utili at n con ec ionarea supraprote elor cu magne i, la se eminin, to i pre ent nd edenta ii par iale care au ost tratate cu
momentul actual cererea pentru magne ii de acest tip iind oarte mare n a utorul acelora i tipuri de supraprote e cu magne i, con ec ionate tot din
special la ni elul continentului asiatic alia de o m ractic, aceste trei articole relie ea ă i mai mult aptul
Sadamori și colab.5 au descris o pre entare de ca n care pacienta de că acest tip de supraprote e cu magne i sunt un tratament de elec ie
se eminin, n rstă de ani, a su erit un traumatism n urma unui n ca ul edenta iilor par iale, prin multitudinea de a anta e pe care le au
accident auto, apt care a dus la pierderea din ilor i n plus, igieni area u oară, men inerea ridicată, re acerea mastica iei
traumatismul a a ectat i esutul osos i gingi al de la ni elul celor doi i ona iei, etc
din i n această situa ie, s a optat pentru un tratament care presupune n anul , eepi a și colab.12 au redactat o pre entare de ca care
instalarea unei supraprote e cu magne i con ec iona i din alia de ilustra e icien a utili ării supraprote elor n ca ul edenta iilor par iale at t
d e la ni elul onei edentate, nso ită de o plăcu ă a ricată din la ni elul ma ilarului c t i la ni elul mandi ulei, la o pacientă de se
ră ină polimeri a ilă de culoarea gingiei, pentru a masca de ectul re ul- eminin cu rsta de de ani t t n ca ul mandi ulei, c t i n ca ul
tat n urma traumatismului lăcu a, reali ată cu scopul de a cosmeti a ma ilarului, s a optat pentru un tratament cu a utorul supraprote elor cu
gingia lipsă, era pre ă ută cu un magnet con ec ionat tot din alia de magne i din alia de l i o care erau pre ă u i cu n eli e tern de
d e care se insera la ni elul caninului , pre ă ut i acesta la protec ie din titan a ni elul mandi ulei, eeper ii au ost monta i pe din i
r ndul lui cu un alt magnet n urma tratamentului, pacientul, care a ost naturali, mai e act pe canini la ma ilar eeper ii au ost instala i tot pe
monitori at timp de ani, a declarat aptul că igieni area supraprote ei i canini, dar i pe primul premolar superior din cadranul
a plăcu ei este u oară, mastica ia i ona ia se des ă oară n parametri eparti area topogra ică ilaterală a din ilor st lpi i o eră prote ei o ună
normali iar gradul de satis ac ie n urma utili ării este ridicat e aseme- sta ilitate n conclu ie, n ca ul edenta iilor n care doar un număr redus
nea, nu au ost semnalate pro leme legate de o e entuală scădere a de din i sau mai este pre ent la ni elul arcadelor, supraprote ele cu
men inerii care să ie cau ată de inserările i de inserările repetate magne i repre intă unul dintre cele mai e iciente tratamente

ntr o pre entare de ca redactată n anul de către ngdri ono onclu iile acestui ca clinic au ost următoarele din punct de edere
și colab.13, pentru o pacientă de se eminin, cu rsta apropiată de estetic, re ultatul supraprote ării cu magne i este oarte un, deoarece
pacienta din ca ul men ionat anterior i cu acela i tip de edenta ie, s a elementele de men inere, sta ilitate i spri in nu pot i o ser ate nu sunt
utili at ca metodă de tratament tot supraprote area cu magne i i eren a i i ile pacientul este mul umit de men inerea prote ei n timpul proce-
a constat n aptul că n acest ca au ost utili a i magne i din alia de sului de mastica ie la controlul e ectuat după o perioadă de ani, din ii
d e , alia care are o reten ie superioară comparati cu cel de l i o st lpi se pre entau ntr o stare e celentă, cu o mo ilitate redusă, com-
n am ele situa ii clinice, după o monitori are de c te a luni, a ost con- parati cu data inserării supraprote ei
clu ionat aptul că acest tip de supraprote are o eră pacientului o ună eagan i ha20 au redactat o pre entare de ca care ilustra c t de
sta ilitate n mastica ie i, de asemenea, i resta ile te e icient ona ia e icientă este o supraprote ă cu magne i n ca ul unei edenta ii par iale
În anul 2010, Ceruti și colab.14 au redactat o pre entare a unei serii de n ona rontală mandi ulară acientul, de se masculin, n rstă de
ca uri care a ea ca scop monitori area unui număr de pacien i de de ani, a ost de acord cu op iunea aceasta de tratament n detrimentul
am ele se e pe o durată de an de la instalarea supraprote elor cu unei lucrări i e, deoarece i s au e plicat a anta ele unei lucrări mo ili a-
magne i lia ul din care ace tia erau con ec iona i era l i o, cu ile n compara ie cu una i ă de e emplu, o igieni are mult mai u oară
n eli e tern din titan, iar st lpii protetici ai pacien ilor erau repre enta i a prote ei eeper ii au ost monta i la ni elul celor doi canini in eriori,
de implanturi eeper ii monta i la ni elul acestora erau con ec iona i din ace tia iind con ec iona i din alia moale de o el, e trem de re istent la
alia moale de o el, alia e trem de re istent la coro iune coro iune utorii preci ea ă aptul că ntotdeauna, n ca ul unei
upă ncheierea perioadei de an, autorii au a uns la următoarele con- edenta ii par iale, solu ia de tratament de elec ie ar tre ui să ie prote a-
clu ii gradul de satis ac ie al pacien ilor este e trem de ridicat, deoarece rea par ială cu a utorul supraprote elor cu magne i, deoarece pacientul
prote a pre intă o sta ilitate e trem de ridicată n timpul procesului de poate să insere i să de insere cu u urin ă prote ele, igieni area este
mastica ie implanturile la ni elul cărora sunt monta i eeper ii sunt oarte acilă iar din punct de edere estetic, restaurarea este e trem de
u or de igieni at de către pacien i, a irma ie care se repetă i n ca ul satis ăcătoare, mai ales c nd edenta ia care tre uie prote ată se a lă n
supraprote elor propriu ise n eli ul de protec ie al magne ilor a ona rontală n plus, i pre entarea de ca reali ată de alid
pre enit apari ia enomenului de coro iune sus ine aptul că n ca ul edenta iilor n ona rontală solu ia optimă este
n ca ul pre entărilor de ca redactate de han ar și colab.15, de repre entată de supraprote area cu magne i cesta din urmă a tratat un
nupam și colab.16 i de a și colab.17, edenta iile par iale pre ente at t ca al unui ăr at relati t năr, care pre enta o edenta ie n ona din ilor
la ni elul ma ilarului c t i la ni elul mandi ulei au ost tratate cu a utorul rontali ma ilari, tot prin montarea unei prote e cu magne i, din ii st lpi
supraprote elor cu magne i de tipul , con ec iona i din alia e de iind repre enta i de cei doi canini superiori, eeper ii iind monta i la
d e n toate aceste articole, pacien ii pre entau edenta ii par iale ni elul acestora
e tinse, dar, cu toate acestea, a e istat posi ilitatea montării eeper ilor acientul, după o perioadă de ani, se declară satis ăcut din punct de
pe din i st lpi naturali, mai e act la ni elul caninilor sau premolarilor ncă edere estetic i unc ional, dar, cu toate acestea, e istă posi ilitatea ca
pre en i pe arcade n aspect e trem de important care tre uie magnetul să transpară prin ersantul acrilic al prote ei n ncercarea de
men ionat este aptul că, n ultimul ca , a și colab.18 au tratat prin a compensa prin ngro area ersantului, acest apt poate conduce la
supraprote area cu magne i un pacient de se masculin care su erea de om area e agerată a u ei superioare, apt care repre intă un de a-
oala ar inson, opt ndu se pentru această solu ie deoarece o ast el de vantaj.
supraprote ă este e trem de u or de inserat, de de inserat i de igieni at n anul , arca iu și colab.22 au redactat un articol în care era
de către o persoană care are limitări motorii se ere ale mem relor pre entat ca ul unei paciente de se eminin n rstă de de ani, care
cau ate de patologia neurologică men ionată anterior la ni elul mandi ulei pre enta edenta ie par ială ratamentul a constat
În anul 2015, Andrei și colab.18 au ilustrat ntr o pre entare de ca modul n e trac ia tuturor din ilor care nu mai puteau i sal a i, cu e cep ia unui
n care unei paciente de se eminin cu rsta de de ani i au ost singur dinte natural, repre entat de caninul rmătorul pas este
schim ate prote ele i e oarte echi i complet inestetice cu prote e repre entat de instalarea unei prote e mandi ulare din acrilat, pre ă ută
par iale mo ile a ni elul ma ilarului, n cadranul , au ost monta i pe cu magnet de tipul , eeper ul iind montat la ni elul singurului
din ii st lpi naturali dispo iti e radiculare cu eeper i, urm nd apoi dinte de pe arcadă a optat pentru acest tip de prote ă deoarece
inserarea supraprote ei cu magne i n ca ul mandi ulei, tratamentul pre en a or elor magnetice cre te sta ilitatea, spri inul i men inerea
optim a ost repre entat de reali area unei supraprote e din acrilat prote ei la ni elul arcadei n timpul mastica iei i ona iei
men inută cu cro ete la ni elul caninilor in eriori n ma oritatea ca urilor ractic, magnetul ac ionea ă ca un element suplimentar de sta ilitate i
de acest el, pacientul se o i nuie te cu noile prote e după o perioadă men inere n anul , hean și colab.23 au pu licat o pre entare de
de timp, deoarece trecerea de la prote area i ă cu pun i cimentate pe ca n care a ost urmărită e olu ia pe o durată de ani a unui pacient
din ii st lpi la prote a mo ili a ilă sau mo ilă nu este suportată u or de se masculin purtător de supraprote ă cu magne i ni ial, pacientul
e asemenea, un alt actor important implicat n alegerea tratamentului pre enta o edenta ie par ială la ni elul arcadei ma ilare, caninii i
este situa ia inanciară a pacientului i care sunt costurile ma ime p nă premolarii iind ncă pre en i la ni elul lor au ost monta i eeper ii,
la care acesta este dispus să meargă acienta din această pre entare ace tia iind con ec iona i din alia moale de o el marca
s a declarat satis ăcută de tratamentul e ectuat, iar aptul că magne ii upă perioada de ani de la instalarea prote ei, autorii au o ser at
sunt utili a i pe din ii naturali restan i duce la m unătă irea at t a apari ia coro iunii i implicit scăderea reten iei, dar, cu toate acestea,
spri inului, c t i a sta ilită ii prote ei pacientul declara aptul că era e trem de satis ăcut de sta ilitatea pe
În anul 2022, Andrei și colab. au redactat o pre entare de ca a unui care o a ea prote a sa n timpul mastica iei aru a a și colab.24 au
pacient de se masculin n rstă de de ani, cu o edenta ie redactat un articol n care au descris ca ul unei paciente de se eminin,
mandi ulară de tip clasa enned , asociată i cu o atro ie se eră la cu di a ilită i motorii se ere, care a ost tratată pentru o edenta ie par ială
ni elul crestelor edentate aptul că ma ilarul pacientului pre intă o pro- mandi ulară cu a utorul unei supraprote e cu magne i con ec iona i din
te are i ă cimentată , constituie o pro lemă n asigurarea sta ilită ii i alia de o m utorii au conclu ionat aptul că, pentru un pacient care
men inerii e iciente a noii prote e de la ni elul mandi ulei, dar cu toate su eră de handicapuri motorii gra e, o prote ă cu magne i este ideală,
acestea, pacientul a dorit să păstre e lucrarea de la arcada superioară deoarece se poate cură a u or i rapid i se poate insera i de insera
ratamentul ideal pentru edenta ia mandi ulară a ost repre entat de ără mare e ort
supraprote area cu magne i, de tipul , eeper ii iind monta i pe n cadrul pre entărilor de ca redactate de către atsumura și colab.25 i
din i st lpi naturali , i de către oiato și colab.26 a ost su liniată importan a tratamentului prin

intermediul supraprote ării cu magne i din alia de o m n ca ul Concluzii
edenta iilor par iale deoarece această metodă are multe a anta e, printre n literatură apare men ionată necesitatea de a se o ine un sistem
care un cost mult mai redus a ă de tratamentul cu prote e i e spri inite special cu reten ie magnetică uni ersal acceptat rote ele cu magne i
pe implanturi, magnetul asigur nd reten ia, sta ilitatea i men inerea au un rol important n pre enirea resor iei osului al eolar restant i a
prote ei mo ili a ile n timpul mastica iei i ona iei n plus, chiar dacă osului interradicular din urul rădăcinii din ilor upraprote ele cu acest tip
odată cu trecerea unei perioade considera ile de timp ani de la de sistem special de men inere, spri in i sta ili are pre intă o sta ilitate
aplicarea prote ei n ca itatea ucală apar coro iuni iar or ele de atrac ie e trem de crescută n timpul proceselor de mastica ie i de ona ie
magnetică su eră scăderi, sta ilitatea supraprote ei răm ne rote ele cu ast el de sisteme m unătă esc situa ia unor pacien i care
satis ăcătoare su eră de limitări unc ionale asociate unor oli sistemice de e oala
n urma anali ării pre entărilor de ca care au ost selectate pentru acest ar inson , unor tul urări psihiatrice de e depresie sau schi o renie
studiu, s a putut o ser a aptul că ma oritatea ilustrau situa ii clinice n sau a unora asociate rstei naintate aloarea or ei de atrac ie a
care st lpii protetici pe care urmau să ie monta i eeper ii erau magne ilor cre te n mod direct odată cu dimensiunea acestora, i
repre enta i de din i naturali, deoarece ace tia o eră sta ilitate, men inere totodată depinde at t de tipul alia ului eromagnetic din care ace tia sunt
i spri in parodontal pentru iitoarea supraprote ă1-6 esigur, n anumite con ec iona i, precum i de irma producătoare on orm pre entărilor de
situa ii clinice unde din ii naturali ai pacientului nu pot i utili a i ca din i ca anali ate, gradul de satis ac ie al pacien ilor purtători de ast el de
st lpi, e istă posi ilitatea inserării implanturilor, acestea din urmă prote e cu magne i este oarte ridicat, ma oritatea declar nd aptul că i
asigur nd re isten a i sta ilitatea necesară iitoarelor prote e, dar nu la după o perioadă de ani prote a i men ine sta ilitatea
acelea i costuri n ca urile anali ate, sunt pre entate doar situa ii
clinice unde implanturile au ost utili ate cu rol de st lpi protetici, apt care
denotă că o parte din medicii denti ti pre eră din ii st lpi naturali14,26. asuda , one , a a , ome a a , atui , amasa a , o ota , utsu
, atsu a a , amoto , h a a case report o same da denture repair using
n ceea ce pri e te tipul de magnet cel mai rec ent utili at, ma oritatea magnetic attachments pn rosthodont oc
clinicienilor pre eră sistemele de tip ag it ichi teel , acesta iind asa i , inouchi , sutsui , oshida , shita magnetic attachment or o er-
printre cele mai per ormante de pe pia ă e regulă, alia ul din care dentures he ournal o rosthetic entistr
ighton , aputo magneticall retained partial denture uintessense nternational
magne ii de tip ag it sunt con ec iona i este d e , deoarece acesta
pre intă o re isten ă e trem de crescută la coro iune, iar or ele de ilanonth , ha a , hotprasert , ritha a om ination prosthetic design pro id-
atrac ie magnetică sunt e trem de ridicate , , , , , , , u toate aces- ing a superior retention or mid acial de ect reha ilitation ase eport lin p ent
tea, pe pia ă e istă o multitudine de tipuri de alia e eromagnetice care, adamori , a ihira , a ai , amada pplication o magnetic attachment or
pe parcursul anilor, s au do edit e trem de e iciente o m, d e , connecting a i ed parital denture and a detacha le gingi a clinical report nt hin
l i o, d o i i d o t intre acestea , cel mai rec ent utili at dent
ile , illiams , peight , almsle , arris n estigations into the ailure
este alia ul de o m , , , , , , , , urmat de Nd-Fe-B3,15,16,22,23, apoi de o dental magnets nt rosthodont
Al-Ni-Co10,12, de Pd-Co-Ni2 i n inal de d o t21 ipurile de alia e din eogade agnet retained chee plumper in complete denture esthetics a case
care magne ii iitoarei prote e sunt con ec iona i se aleg n unc ie de report ent ehran
uma , ri an a , nupam , hall agnet retained mandi ular o erdenture
gradul de reten ie, re isten a n timp i posi ilită ile inanciare ale multidisciplinar approach ournal o nterdisciplinar entistr
pacientului upta , ingh , uadri , apoor agnet retained mandi ular o erdenture
n unele pre entări de ca a ost su liniată importan a alegerii suprapro- pre enti e prosthodontics paradigm case report nternational ournal o urrent
esearch
te elor cu magne i ca tratament optim n situa ia pacien ilor care su eră ona , ar esh , a esh , amanna , imad , atan agnet retained
de gra e tul urări motorii de origine neurologică sau nu17, deoarece erdenture case report cholars ournal o ental ciences
e istă mai multe a anta e, dintre care cele mai importante sunt adan , hogat , a as , hagun agnet etained erdenture ndian ournal
o ealth ciences and are
următoarele supraprote ele cu magne i sunt u or de inserat i eepi a , rono agnet etained ooth upported er enture ase
de inserat, o eră o sta ilitate ună n timpul mastica iei iar igieni area lor eport ndian ournal o ental ciences
se reali ea ă oarte u or ngdri ono , erdi antini , a agnetic ttachment etained omplete
erdenture as reatment or aintaning l eolar idge eight case report
n alt aspect care a ost anali at n pre entările de ca care au ost ndonesian ournal o ental edicine
descrise anterior a ost e olu ia n timp a supraprote elor cu magne i, eruti , r ant , ee , ac ntee agnet retained implant supported o er-
autorii monitori nd pacien ii de a lungul unor perioade de timp aria ile dentures re ie and ear clinical report an ent ssoc
han ar , umar , autam , unitha agnet upported er entures
de la an p nă la ani ase eport ournal o research and ad ancement in dentistr
onclu iile care au re ultat n urma acestor anali e sunt următoarele nupam , nanda rishna , i ha , uma , hall andi ular erdenture
chiar i după ani de la montarea prote ei, pacien ii se declară mul umi i etained agnetic ssem l linical tip ndian rosthodont oc
a , in , ang , ar , im , un , ar , hin erdenture ith
de aceasta, gradul de satis ac ie iind e trem de ridicat din punct de magnetic attachments or a patient ith ar inson s disease a case report ournal o
edere estetic, supraprote ele cu magne i sunt o alegere e celentă, ie ental eha ilitation and pplied cience
pentru edenta ii terminale, ie n ca ul edenta iilor din ona rontală unde ndrei , ăguci , ăguci , crieciu , o rin , ănăsescu sing o erden-
tures on magnets to pass rom i ed to mo ile denture ental arget
cerin ele estetice sunt mult mai ridicate după ani, apare enomenul de ndrei , ărlungeanu , ina , isoc , ia oi magneticall retained partial
coro iune, n special n ca ul magne ilor care nu pre intă n eli e tern denture in a oung patient ith e treme one atroph ase report ental arget
de protec ie, apt care duce la o scădere a or ei de reten ie cu toate că
eagan , ha he use o magnets in the comprehensi e treatment o congenital
or ele de reten ie pre intă scăderi odată cu trecerea timpului, prote a partial anodontia a case report uintessence nt
ncă i men ine sta ilitatea la un ni el oarte crescut supraprote ele cu alid ooth upported erdenture or artiall dentulous enture sing
magne i asigură o sta ilitate e trem de ridicată n timpul mastica iei i agnetic ttachment ase eport ournal o ental ealth and ral esearch
ona iei arca iu , ndrei , u u sing magnets to increase retention o lo er denture
imitele acestui studiu sunt corelate n primul r nd cu numărul relati case report omanian ournal o ral eha ilitation
redus al pre entărilor de ca , doar de ast el de pre entări iind hean , hor , oh ia ilit o magnetic denture retainers a ear case
report uintessence nt
anali ate i, n al doilea r nd, cu aptul că ma oritatea ilustrea ă doar o aru a a , i ama , orisa i linical application o dental prosthesis ith
singură situa ie clinică a unui singur pacient , iind necesare mult mai magnetic attachment to a patient ith cere ral pals sa a ni ent ch
multe e emple de pacien i trata i prin acest tip de supraprote are pentru atsumura , a asa i agneticall connected remo a le sectional denture or a
ma illar de ect ith se ere undercut a clinical report rosthet ent
a desprinde conclu ii mult mai detaliate re eritoare la aplica ilitatea oiato , ernandes , dos antos , ar o ositioning magnets on a
practică i speci icul utili ării lor clinice multiple sectional ma illo acial prosthesis ontemp ent ract

dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 chirurgie 4 1
DIGITAL DENTAL
SOLUTIONS
by MegaGen
Guided surgery and

immediate loading
Initial stability
measuring system
Dental unit
MEDIT
Intraoral and desktop
scanners
Intraoral scanners and
radiology solutions
Occlusal analysis
3D printers and system
materials
Surgical solutions
Surgical solutions
Dental
cameras
4 2 istorie medicală dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

Frequency and type of minimally invasive treatment for proximal
carious lesions of lateral teeth – A pilot study
Frecvenţa şi tipul de tratament minim invaziv în tratamentul leziunilor
carioase proximale de la nivelul dinţilor laterali - Studiu pilot
u andra ărgărit 1), Adina Pelin 2), a riela ia oi3), aniela oana ărlungeanu4), Oana-Cella Andrei5)
1) epartment o estorati e dontotherap , arol a ila ucharest, 2) ri ate practice, 3) epartment o entistr , ni ersit o radea,
4) epartment o emo a le rosthodontics, arol a ila ucharest, 5) epartment o rosthodontics, arol a ila ucharest,
Abstract
The aim o the stud as to identi the re uenc o per orming minimall in asi e treatment o pro imal carious lesions and the pre erences o
clinicians regarding the t pe o conser ati e ca it per ormed t the same time, an attempt as made to identi the percentage o patients ho
returned to control in the ollo ing t o ears, o ser ing the ia ilit o the restorations in di erent minimall in asi e ca ities during this period
ata as o tained anal ing the medical records o patients rom a pri ate dental clinic in ucharest ha ing at least one class minimall in asi e
ca it The results sho ed the use o minimall in asi e strategies in onl o the cases ost cases ere slot t pe restorations , ollo ed
o t pe , galleries and tunnel t pe restorations ter ears, anal ing restorations presenting racture, e ound in
tunnel t pe, in slot t pe and in o t pe ca ities In conclusion, although minimall in asi e ca ities are not used on a large scale, the
represent a signi icant percentage o the treatment o carious processes located on the pro imal sur aces o the lateral teeth n our stud , o and
galler t pe ca ities ere more re uent in emale patients and slot t pe in male patients ost o the patients returned to the control a ter ears
racture as most re uentl ound in tunnel t pe restorations
e ords: minimall in asi e treatment, re uenc , ca it t pe
Rezumat
Scopul studiului a ost identi icarea rec en ei reali ării tratamentului minim in a i al le iunilor carioase pro imale i pre erin ele clinicienilor n ceea
ce pri e te tipul de ca itate conser atoare reali ată otodată, s a ncercat identi icarea procentuală a pacien ilor ce au re enit la control n următorii
doi ani o ser ndu se n această perioadă ia ilitatea restaurărilor coronare reali ate prin di erite ca ită i minim in a i e atele au ost o inute prin
anali a i elor medicale ale unor pacien i din cadrul unei clinici pri ate de stomatologie din ucure ti pre ent nd cel pu in o ca itate clasa a a minim
in a i ă Rezultatele au arătat o utili are a strategiilor minim in a i e n doar din ca uri a oritatea restaurărilor au ost de tip slot, repre ent nd
din totalul ca ită ilor minim in a i e, apoi tip casetă , tip galerii i tunel n ca ul controlului e ectuat la ani, din numărul
restaurărilor care au pre entat racturi, au ost ca ită i tip tunel, tip slot i tip casetă În concluzie, de i nu sunt utili ate la scară largă,
ca ită ile minim in a i e repre intă un procent semni icati de tratare a proceselor carioase a late pe e ele pro imale ale din ilor laterali n lotul
studiat, ai rec ent s a optat pentru ca ită i tip casetă sau galerie n ca ul emeilor i tip slot n ca ul ăr a ilor a oritatea pacien ilor au re enit la
control după ani ractura a ost identi icată cel mai rec ent n ca ul preparării ca ită ilor de tip tunel
Cuvinte-cheie: tratament minim in a i , rec en ă, tip ca itate
Gabriela Ciavoi, Assoc. Prof., MD, PhD, Department of Dentistry, University of Oradea, Str. Universităţii nr. 1, Oradea, 410087, Bihor, Romania; gabri-
elaciavoi@gmail.com ; Daniela Ioana Tărlungeanu, Assist. Prof., MD, PhD, Department of Removable Prosthodontics, Faculty of Dentistry, “Carol
Davila” University of Medicine and Pharmacy, 37 Dionisie Lupu Street, 020021 Bucharest, Romania; e-mail: ioanatarlungeanu@gmail.com
Introducere
re alen a proceselor carioase a scă ut odată cu e olu ia stomatologiei repararea ca ită ilor aplic nd principiile terapiei minim in a i e se a
cu toate acestea, caria dentară răm ne una dintre principalele a ec iuni reali a conser ator, crearea accesului spre procesul carios se a ace cu
medicale ce a ectea ă la ni el mondial un număr semni icati de gri ă, acilit nd doar i i ilitatea pentru ndepărtarea esuturilor a ectate
persoane1 erapia minim in a i ă ace parte din procedeele moderne de i accesul instrumentelor n ederea preparării ca ită ii
tratament al le iunilor carioase egulile de preparare a ca ită ilor ce in entru tratamentul le iunilor carioase situate la ni elul e elor pro imale
cont de criteriile enun ate de lac 2 sunt considerate astă i de unii clin- ale din ilor laterali se poate opta, n unc ie de situa ia clinică, pentru mai
icieni a i distructi e, conduc nd la pierderea semni icati ă de esuturi multe ariante de ca ită i o inute prin terapie minim in a i ă st el,
dure dentare sănătoase e consideră că, aplic nd aceste reguli, dacă procesul carios este situat la ni elul ariei de contact sau su
structura dentară restantă a i a ectată din punct de edere al re isten ei aceasta i e istă i i ilitate se poate lua n calcul prepararea unei casete
i a i predispusă unor iitoare racturi rice modi icare minoră a acă procesul carios a a ansat spre supra a a oclu ală i a su minat
anatomiei oclu ale3, care poate i generată de prepararea unei ca ită i creasta marginală oclu ală dar ără să o ntrerupă este de luat n calcul
con en ionale de clasa a a, conduce at t la modi icări ale rela iilor prepararea unei ca ită i tip slot, iar dacă procesul carios se a lă n ona
oclu ale c t i la e entuale pro leme legate de re isten ă mecanică sau ariei de contact a nd o pro un ime medie, creasta marginală oclu ală
pro leme parodontale4 erapia minim in a i ă presupune prepara ii de iind intactă, iar din ii ecini pre en i, se poate lua n calcul prepararea
dimensiuni reduse, limitate la ndepărtarea esuturilor a ectate, unei ca ită i tip tunel copul studiului a ost identi icarea rec en ei
nemai iind necesară aplicarea conceptului de e tensie pre enti ă a a reali ării tratamentului minim in a i al le iunilor carioase pro imale i a
cum este el descris pentru ca ită ile con en ionale dată cu e olu ia pre erin elor clinicienilor n ceea ce pri e te tipul de ca itate conser a-
materialelor dentare i cu apari ia celor ade i e a ost posi ilă reali area toare reali ată e asemenea, am ncercat să identi icăm procentual
unor prepara ii mai pu in in a i e numărul pacien ilor ce re in ntr un inter al de ani de la tratament i la
c i dintre ace tia s a raportat e ecul unor o tura ii, prin ractură
dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 odontoterapie restauratoare 4 3

ă
entru reali area acestui studiu am o inut datele necesare prin anali a
i elor medicale ale unor pacien i din cadrul unei clinici pri ate de stoma-
tologie din ucure ti riteriul de includere n studiu a ost repre entat
de e isten a a cel pu in o ca itate clasa a a restaurată prin terapie
minim in a i ă rmărind acest criteriu de selec ie, am putut include n
studiu un număr de de pacien i, at t de se eminin c t i de se
masculin, pro enind din mediul rural sau ur an articipan ii la studiu
s au ncadrat n inter alul de rstă ani pentru a acilita interpre-
tarea datelor, ace tia au ost mpăr i i n categorii n prima grupă au ig tili area ca ită ilor minim in a i e
ost ncadra i pacien ii cu rste ntre i de ani, n cea de a doua
n grupă cei cu rste ntre i de ani, iar n cea de a treia grupă t t numărul de ca ită i de clasa a doua, c t i tipul de ca itate raportat
pacien ii cu rstă peste ani la se ul pacien ilor au ost distri uite relati uni orm ig entru trata-
m nregistrat date re eritoare la numărul total de ca ită i de clasa a a mentul minim in a i la ăr a i, s a optat mai rec ent pentru ca ită i tip
identi icate la un pacient i numărul de ca ită i minim in a i e reali ate la slot la pacien ii emei, am o ser at o tendin ă mai mare spre utili area
acela i indi id entru o mai ună e empli icare a o iecti ului urmărit, ca ită ilor tip galerie estaurările tip casetă i tunel au ost identi icate
am notat tipul ca ită ilor i din ii la ni elul cărora s au reali at, mpăr indu similar la am ele se e
le n ca ită i tip slot, casetă, galerie sau tunel n inal, am identi icat dacă
pacientul s a pre entat la consulta ie n următorii doi ani i dacă moti ul
a ost e ecul unei restaurări de clasa a doua prin ractură n urma
nregistrării datelor o inute n programul cel, am reali at o statistică
prin care am dorit să e iden iem rec en a reali ării unor ast el de
restaurări minim in a i e, c t i riscul de ractură al ansam lului
dinte restaurare la ni elul lotului de pacien i selectat
Rezultate
otul anali at n cadrul acestei statistici a a ut de participan i de se
masculin, repre ent nd din total i de se eminin
n ceea ce pri e te distri u ia pacien ilor din punct de edere al rstei ig istri u ia ca ită ilor pe se e
ig , lotul selectat a ost mpăr it n categorii după cum urmea ă
ele mai multe ca ită i de clasa a a au ost identi icate pentru inter-
grupa de rstă de ani cu de repre entan i , grupa
alul de ani , din care minim in a i e e locul doi a ost
de ani cu de repre entan i i n inal lotul ani cu un număr
categoria de ani, cu un total de de ca ită i de clasa a a,
mic de pacien i eligi ili pentru studiu, doar participan i selecta i, dintre care minim in a i e a inalul clasamentului s a situat inter-
repre ent nd din total e asemenea, cel mai mare număr de alul cu ca ită i, dintre care doar minim in a i e ig
ca ită i a ost identi icat la inter alul de ani i cel mai mic la
inter alul cest lucru se poate datora at t numărului relati mare de
edenta ii e istent la persoanele din această categorie, c t i a restaurărilor
protetice mult mai rec ente
ig umăr ca ită i minim in a i e raportat la total i la inter alul de rstă
a grupa de rstă din inter alul nu a ost identi icată nici o ca itate
de tip galerie, comparati cu celelalte grupe de rstă n care aceste
ca ită i se situea ă numeric pe al doilea loc, după cele tip casetă ig
n ceea ce pri e te procentul de pacien i care au re enit la control, după

ig istri u ia pacien ilor din punct de edere al rstei
o perioadă de ani, acesta a ost unul satis ăcător, de dintre
su iec i u această oca ie s a constatat că ca ită i au pre entat e ec
terapeutic, respecti ractură dintre acestea, au ost ca ită i tip
n ceea ce pri e te alegerile clinicienilor a unui anumit tip de ca itate, am
tunel, au ost tip slot i restaurări tip casetă ici o ca itate de
o ser at o pre erin ă mai mare pentru restaurări tip slot, acestea tip galerie nu a ost n această situa ie ig
repre ent nd din totalul ca ită ilor minim in a i e e locul se a lă
ca ită ile tip casetă , urmate de galerie i tunel, ig
4 4 odontoterapie restauratoare dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

n ceea ce pri e te ca itatea tip slot, aceasta este de pre erat unei
ca ită i oclu o pro imale con en ionale, dar crearea accesului la ni elul
crestei marginale oclu ale are repercusiuni asupra re isten ei ansam lu-
lui dintre restaurare st el, de i terapia minim in a i ă o eră posi ilitatea
reali ării unor ca ită i conser atoare este oarte importantă deci ia asu-
pra tipului optim de ca itate ce a i preparat, n unc ie de situa ia clinică
rincipalul aspect care este luat n calcul este legat de măsura n care
reu esc aceste ca ită i să ndepărte e n totalitate esuturile a ectate de
e emplu n ca ul ca ită ilor tip tunel , dar tre uie inut cont i de capaci-
tatea acestor prepara ii de a suporta presiunile oclu ale ără a se ractura
n cadrul studiului nostru, orientarea clinicienilor pri ind tipul de ca itate
minim in a i ă a ost preponderent către cele tip slot, acestea a nd de
ig ipuri de ca ită i n unc ie de rstă
alt el i o tehnică simplă de reali are i iind de multe ori necesară n
practică, deoarece creasta marginală este rec ent de a su minată de
procesul carios atunci c nd pacien ii se pre intă n ca inetul stomato-
logic n practică, se pre eră utili area ca ită ilor tip slot sau tip casetă
atunci c nd este posi il el mai rar nt lnită a ost ca itatea tip tunel,
acest lucru dator ndu se pro a il tehnicii mult mai di icile de reali are i
e ecurilor care se pot produce n timpul preparării unei ast el de ca ită i,
precum deschiderea camerei pulpare, ractura crestei marginale n timpul
etapei de reali are sau ne ndepărtarea n totalitate a dentinei alterate
ntr un studiu din literatura de specialitate n care s a dorit o ser area
re isten ei pe termen lung a unor ca ită i tip tunel ersus a celor tip slot,
din ca ită ile ce apar in primei categorii au ost eliminate n a a de
preparare datorită racturii crestei marginale e asemenea, din punct de
edere procentual, numărul ca ită ilor tip tunel care au ost reali ate de
ig ipuri de ca ită i care au pre entat ractură către medicii stomatologi a repre entat doar din totalul ca ită ilor
cest aspect s a datorat aptului că medicii nu au reu it să se acomo-
de e cu tehnica de reali are a ca ită ilor tip tunel n cadrul studiului
nostru, procentul de pacien i care s au pre entat pentru control a ost
tomatologia minim in a i ă este a ată pe depistarea precoce i tratarea unul mul umitor, cei mai mul i dintre su iec i re enind n ca inet după o
c t mai rapidă a le iunilor carioase, reali nd un tratament minim in a i perioadă de ani n ceea ce pri e te ca ită ile care au su erit e ecul prin
al acestora atunci c nd este posi il, pentru a re ol a pierderile de ractură, cel mai rec ent tip a ost nt lnit n ca ul ca ită ii tip tunel i
esuturi dure dentare tudiul pre ent i a propus in estigarea rec en ei deloc n ca ul galeriilor
reali ării tratamentului minim in a i n practica pri ată stomatologică i Limitele acestui studiu sunt corelate n primul r nd cu numărul relati
a tipului de ca itate minim in a i ă mai rec ent utili ată pentru tratamen- redus de pacien i inclus n lotul studiat i cu aptul că ei au apar inut unui
tul proceselor carioase pro imale de la ni elul din ilor laterali, prin anali a singur ca inet, situat n mediul ur an e ultatele lui tre uie considerate
i elor de tratament ntr un ca inet pri at din ucure ti intre toate de etapă, su iectul a ordat iind relati nou i a lat n curs de cercetare,
categoriile de rstă, categoria a a ut cel mai mic număr de pacien i prin urmare rele an a datelor o inute se poate modi ica n timp
cu ast el de ca ită i minim in a i e reali ate, posi il i din cau a
rec en ei mai mari a edenta iei n cadrul acestui inter al de rstă Concluzii
aportul emei ăr a i este apro imati egal, o ser ndu se totu i o in acest studiu reiese o utili are a strategiilor minim in a i e n doar
u oară tendin ă spre reali area ca ită ilor minim in a i e la persoanele din ca urile pre ente n ca inetul stomatologic, cel mai rec ent clinicienii
de se eminin opt nd pentru reali area unor restaurări tip slot, casetă sau galerie n
n literatura de specialitate e istă studii care au ncercat determinarea ceea ce pri e te re isten a la ractură a restaurărilor odontale prin ca ită i
tipului optim de ca itate pro imală o inut prin terapie minim in a i ă, minim in a i e s a o ser at că n ca ul preparării ca ită ilor de tip tunel
ast el nc t ia ilitatea dintelui restaurat să ie de lungă durată anta ele a ost identi icată cel mai rec ent ractura ici o ca itate de tip galerie
restaurării tip tunel a ă de ca itatea tip slot au arătat că acest tip de nu a pre entat ractură n inter alul de doi ani alocat a oritatea
ca itate poate i mai conser atoare, put nd păstra integritatea crestei pacien ilor au re enit la control după ma im ani
marginale i ast el să optimi e e re isten a ansam lului dinte o tura ie
repararea ca ită ilor tip tunel repre intă nsă o pro ocare, mai ales
pentru clinicienii ără e perien ă5 otodată, un alt de a anta al preparării arcenes , asse aum , erna , la man , agha i , ope , urra
tunelului este accesul limitat la procesul carios, ceea ce poate conduce lo al urden o oral conditions in a s stematic anal sis ent es
la o ndepărtare insu icientă a esuturilor a ectate de carie istă studii lac or on perati e entistr he echnical rocedures in illing eeth
care au arătat că, din punct de edere clinic i radiologic, ca ită ile tip hicago edico ental u lishing ompan
tunel au cea mai mare ansă de e ec i că e ecul apare prin apari ia ount cclusion as it relates to the restoration o indi idual teeth n reser ation
and estoration o ooth tructure nd d ds ount ume, no ledge oo s and
cariilor secundare marginale n ona pro imală6 otodată, n timpul o t are, ris ane, , hapt
preparării ca ită ii tip tunel e istă posi ilitatea de apari ie a unui accident ount eriodontal considerations in tooth restoration n reser ation and
precum deschiderea camerei pulpare, ca itatea a nd un traseu o lic estoration o ooth tructure nd d ds ount ume, no ledge oo s and
o t are, ris ane, , hapt
prin dinte hu , ei , heung , alliah estoring pro imal caries lesions
a itatea tip casetă este o ca itate ce asigură re isten a ansam lului conser ati el ith tunnel restorations lin osmet n estig ent
dinte restaurare, păstr nd creasta marginală intactă la ni elul ei nu , e ara unnel restorations in general practice n luence o some clinical
aria les on success rate cta dontol cand
e istă or e masticatorii directe, dar pentru reali area prepara iei este rsted indsle , , e de etersen, , imonsen, unnel or saucer shaped
necesar un acces optim la ni elul procesului carios restorations a sur i al anal sis lin ral n est

edici denti ti in entatori renumi i n timpul ă oiului i il merican
entists amous in entors during the merican i il ar
ihai urli a a1), , orina arilena ristache1), , adu a riel onescu2), iorel te an erieanu1),#, Ioana Maria Stoica2), Segiu Drafta3)
1) epartment o ental echni ues, acult o id i er and ursing, arol a ila” ni ersit o edicine and harmac , ucharest, omania
2) tudent, acult o ental edicine, arol a ila” ni ersit o edicine and harmac , ucharest, omania
3) epartment o i ed ental rosthetics and cclusion, acult o ental edicine, arol a ila” ni ersit o edicine and harmac , ucharest, omania
orresponding author corina cristache um cd ro
# uthors ith e ual contri ution
Abstract
n this paper the iographies o t o er amous dentists during the merican i il ar ill e descri ed r d ard a nard and
r osephus e ua ere amous not or their medical or carried out in the dental ield, ut or the act that the t o in ented deadl
irearms, eapons used to e uip the t o com atant armies the rm o the orthern tates and the rm o the outhern tates t is a out
t o important in entors, ut also e cellent dental practitioners, hich at their time re olutioni ed not onl the merican arm industr ,
ut also the orld militar eapons ield
e ords: dentists, in entors, irearms
Rezumat
n aceast material or i descrise iogra iile a doi medici denti ti oarte cele ri din timpul ă oiului i il merican r d ard a nard i
r osephus e ua au ost cele ri nu pentru acti itatea lor medicală des ă urată n domeniul stomatologic, ci pentru aptul că cei doi au
in entat arme de oc mortale, arme olosite pentru echiparea celor două armate com atante rmata tatelor din ord i rmata tatelor de
ud ste or a despre doi in entatori importan i, dar i e celen i medici denti ti, care au re olu ionat la acel moment nu doar industria de
armament americană, ci i pe cea mondială
Cuvinte-cheie: medici denti ti, in entatori, armament de oc
Introducere
e tie că, pentru a i putea e ercita această no ilă pro esie medicală e erson inis a is , , , soldat cu ictoria
care este stomatologia, un medic dentist a ost i este o ligat să ie nu ordului, a costat na iunea americană peste de mor i, dar a
doar posesorul unei instruiri teoretice oarte solide, dar tre uia i tre- nsemnat a olirea scla iei i intrarea tatelor nite ale mericii n
uie să ie i posesorul unei manualită i de e cep ie cest lucru era r ndul statelor moderne ale lumii ost un con lict uria pentru
ala il i pentru pro esioni tii stomatologi care au ac ionat n timpul această t nără na iune a lumii care ncet, dar sigur dorea i ncepuse
ă oiului de ecesiune merican sau ă oiul i il merican , una să se impună ca o iitoare or ă n acel conte t politico economic
dintre cele mai s ngeroase con lagra ii des ă urate n a doua umătate interna ional e trem de complicat din a doua umătate a secolului al
a secolului al lea, mai e act ntre anii i XIX-lea (1-5).
u om insista pe des ă urarea acestui ră oi oarte s ngeros i pe
organi area ser iciilor medicale, inclusi de stomatologie ale am elor
entru a n elege mai ine conte tul socio istoric al acelei perioade, se păr i com atante ord i ud , acesta urm nd a constitui un alt su i-
impun c te a clari icări legate de acest mare con lict ci il, care a ost ect pentru un material ce a i pu licat ulterior
ă oiul de ecesiune merican oncret, ă oiul de ecesiune copul pre entului material l constituie a ordarea iogra iilor a doi
merican, denumit i ă oiul i il merican i sau ă oiul dintre medici denti ti oarte renumi i n timpul ă oiului i il merican,
ord i ud a ost un con lict politic i militar, distrugător pentru t năra importan i nu pentru acti itatea medicală de stomatologie des ă urată
na iune americană, ră oi care a durat nu mai pu in de ani cu oca ia acestui uria con lict, ci pentru aptul că, cei doi au in entat
i care s a des ă urat ntre tatele din ord niune i tatele arme de oc ucigătoare, arme care a eau să intre cu rapiditate n dot-
din Sud (Statele Confederate ale Americii) (1-5). area celor două armate com atante rmata tatelor din ord i
in multe puncte de edere, ă oiul i il merican a rmata tatelor din ud ste or a de apt despre doi importan i
repre entat un precursor al rimului ă oi ondial on lictul a ost in entatori, dar i e celen i practicieni stomatologi, care au re olu ionat
unul dintre primele ră oaie industriale, căile erate, telegra ul i armele la acel moment nu doar industria de armament americană, ci i pe cea
produse n serie iind olosite pe scară largă e i, ordul a ene iciat mondială r d ard a nard i r osephus e ua, ale căror io-
ncă de la nceput de o co r itoare superioritate economică i gra ii, scurte dar succinte, or i descrise n cele ce urmea ă
industrială, ictoria a ost o inută de către ace tia a ia după patru ani a ost nu doar un e celent medic stomatolog, dar
de lupte s ngeroase a ost un i mai reputat in entator american, un mare pasionat al
cest ră oi ci il des ă urat ntre rmata tatelor din ord gestionată armelor de oc care i a adus o contri u ie cu ade ărat e traordinară n
i e celent condusă de către re edintele raham incoln acest domeniu al armamentului, n timpul ă oiului de ecesiune
, , i rmata tatelor din ud condusă de către re edintele American (12-18).
dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 istorie medicală 4 7

icul d ard s a născut pe data de aprilie n localitatea adison, statul e i, a practicat medicina dentară p nă la moartea sa, r a nard a ost cunos-
e or , n , ntr un moment oarte greu, atunci c nd na iunea cut mai ales pentru mai multe in en ii din domeniul armamentului nă n anul
americană se autode inea ncă oarte ncet, dar sigur, după s ngerosul ră oi , d ard a nard a patentat apro imati de in en ii legate de armele de
de o inere a independen ei de su domina ia mperiului ritanic, ră oi care se oc, cele mai cunoscute iind cara inele a nard tip sau tip igura , pre-
inali ase cu doar peste decenii nainte cum i un tip de pistoale a nards , arme pe care acesta le a produs i care au
ntr o primă etapă, in entatorul american a rut să urme e o carieră militară, ost utili ate pe scară largă at t n timpul ă oiului din rimeea de către ca ale-
dorind să a ungă o i er n rmata n acest sens, a nard a ost admis n ria ritanică cara ine de ca alerie , c t i n timpul ă oiului i il merican de
anul ca student, n cadrul cele rei cademii ilitare a tatelor nite ale către am ele armate com atante t t rmata nionistă, c t i rmata
mericii est oint United States Military Academy at West Point in păcate, on ederată au a ut n dotare cara ine a nard tip i tip , dar i pistoale
a nard a demisionat din cele ra cademie ilitară mericană după doar un a nards cali ru i mai multe regimente din rmata nionistă au ost
semestru, datorită unor se ere pro leme de sănătate echipate cu cara ine a nard tip i apoi tip , n timp ce unită i ale rmatei
lterior, d ard a nard s a reorientat n carieră, de enind dentist n anul on ederate sau di erse trupe ale ili iilor on ederate au ost echipate cu acest
, iitorul in entator ne iind nici pe departe un specialist sla pregătit tip de armament
impotri ă, r d ard a nard a ost una dintre cele mai proeminente iguri
ale medicinei dentare americane din acele timpuri cesta a practicat stomato-
logia cu succes n altimore i ashington , a nd o clientelă nu doar oarte
astă, dar n acela i timp i oarte selectă mem ri ai ongresului merican,
pre edin i ai , mini trii n u ernul , cunoscu i oameni de a aceri i
oameni de tiin ă americani, etc
otodată, datorită prestigiului său e traordinar, r a nard a ost solicitat de
către arul icolae al usiei să de ină dentistul său personal dentist imperial
ar, de i această solicitare repre enta nu doar o mare onoare, dar i un post igura odel cara ină a nard
e celent remunerat, datorită distan ei oarte mari dintre i usia, d ard
a nard a re u at această imensă onoare, pre er nd să răm nă n n
ca inetul său alături de pacien i rimele cara ine a nard cali ru au ost produse de către ompania
am n aceea i perioadă, r a nard a de enit n anul pro esor de teorie pring ield rmor i au ost testate cu succes n anul ar, r a nard i
i practică stomatologică cu drepturi depline, n cadrul olegiului de hirurgie inan atorii săi au n iin at n anul ompania de rmament a nard
entară din altimore Baltimore College of Dental Surgery cesta a repre en- a nard rms ompan , companie care ulterior s a ocupat de producerea i
tat de apt prima coală de medicină dentară din lume, a ost n iin at n anul comerciali area tuturor tipurilor de arme produse de d ard a nard
, iar d ard a nard a de enit unul dintre primii a sol en i ai acestei e scurt, datorită a oiului de ecesiune, a nard a de enit o persoană
prestigioase institu ii de n ă ăm nt de stomatologie din , de enind e trem de ogată dar, cu toate acestea, renumitul in entator a continuat să
totodată, a a cum am preci at anterior, i cadru didactic al acestei importante practice i stomatologia p nă la s r itul ie ii
coli de n ă ăm nt medical americane otodată, tre uie amintit aptul că, r a nard a ost cel care l a a utat pe r
cela i r a nard a ost i mem ru ondator al socia iei mericane de e ua, un alt cunoscut medic stomatolog, să ai ă o ntre edere cu re edintele
edicină entară A.D.A. – American Dental Association), una dintre cele mai nionist raham incoln, moment n care acela i r e ua a pre entat
puternice i longe i e asocia ii de stomatologie din ntreaga lume o icialului american cele ra sa in en ie, mitraliera e ua, in en ie care a ea să
r d ard a nard a ost pregătit ini ial pentru a de eni o i er n rmata , re olu ione e industria de armament n perioada imediat următoare
studiind un semestru n cadrul cademiei ilitare est oint, de unde s a retras ncep nd cu anul , r a nard a de enit pro esor uni ersitar cu drepturi
din moti e de sănătate, aspect men ionat anterior idel unor anumite idei din depline, pred nd medicină dentară teorie i practică n cadrul ni ersită ii
acea perioadă, ncep nd cu anii , e celentul medic dentist a insistat a ionale din ashington National University of Washington) (8,13,21).
pentru n iin area unor ser icii de stomatologie n rmata ropunerea de r a nard s a stins din ia ă pe data de mai , iind nmorm ntat n
n iin are a unui corp distinct de medici denti ti n cadrul rmatei mericane, ongressional emeter n ashington , e a lungul ie ii, r
ăcută de către r d ard a nard, a e uat n anul a nard a ost căsătorit de ori cu llen născută n anul i cu ellie
ar, un an mai t r iu, n anul , c nd e erson a is, iitorul pre edinte al născută n anul , a nd din am ele căsnicii copii ăie i eorge
tatelor on ederate a de enit ministru de ră oi al n cadrul dministra iei illough i ohn i ete llen, osephine, arie, irginia i dna
ierce, acesta a sus inut o propunere a chirurgului general al rmatei de ace de asemenea parte din grupul celor care au practicat
la acea reme, r homas a son, de n iin are a unui orp al hirurgilor stomatologia, at t medici denti ti, c t i tehnicieni dentari, caracteri a i prin aptul
enti ti edici tomatologi compus din medici stomatologi, independent de că tre uiau să pre inte nu doar o e celentă manualitate, dar tre uiau să ie i
orpul hirurgilor ilitari dar, din considerente politice, i acest proiect a e uat e trem de in enti i, lucru oarte ade ărat, dacă a em n edere natura acestei
st el, n anul , stomatologia n nu a ost recunoscută ca specialitate pro esii oarte comple e i deose it de la orioase
medicală, de i destul de mul i denti ti au urmat cursurile uneia dintre cele coli r osephus e ua a ost un reputat medic dentist american, care s a ăcut remar-
de stomatologie deschise pe teritoriul american, pentru a se amiliari a i pentru cat n a doua umătate a secolului al lea nu prin contri u ia tiin i ică adusă n
a n elege mai ine ne oile pacien ilor domeniul stomatologiei, ci prin aptul că, acesta a ost cel care in entat una dintre
iscutăm nt i despre olegiul de hirurgie entară din altimore am amintit cele mai ucigătoare arme din toate timpurile, i anume mitraliera
de a despre acesta, a ost n iin at n anul , despre olegiul de hirurgie ei mai mul i dintre noi a em impresia că prima mitralieră care a apărut n dotarea
entară din hio, incinnati n iin at n anul , despre olegiul de hirugie armatelor lumii, a ost mitraliera atling aspect total incorect, prima mitralieră a ost
entară din enns l ania, hiladelphia n iin at n anul , iar mai apoi reali ată de către r osephus e ua, reputat medic dentist american, s a chemat
depre olegiul de edicină entară din e or n iin at mai t r iu, n anul mitraliera e ua i a intrat n dotarea rmatei mericane nioniste n timpul
oncret, ntre anii i , au e istat a sol en i cu diplomă ai ă oiului i il merican, cunoscut n istorie i ca ă oiul merican de
acestor coli de stomatologie de pe teritoriul , iar ntre anii i ecesiune
au e istat circa a sol en i de studii de medicină dentară ai acelora i repu- ar, cine a ost de apt r osephus e ua
tate coli medicale americane cesta s a născut pe data de ianuarie n localitatea lster ount , statul e
n schim , n anul , n plină des ă urare a ostilită ilor ă oiului i il or , a rsta de ani, amilia e ua s a mutat n ora ul ochester
merican , au e istat doar de a sol en i de studii medicale de semeni marelui reene ardiman lac , dentist american de re erin ă
stomatologie din cadrul institu iilor de n ă ăm nt americane, un număr pentru această specialitate medicală i care a re olu ionat stomatologia s r itului
oarte mic datorat greută ilor induse de această mare i s ngeroasă con lagra ie de secol nceput de secol , micul osephus, nainte de a urma o carieră n
(12-18). stomatologie, a ost, ncep nd cu rsta de ani, ucenic al unui important armu-
e enind la r d ard a nard, acesta a practicat pe toată durata ie ii sale rier, este or a despre illiam illinghurst din ora ul de re edin ă,
stomatologia, iind un specialist deose it de apreciat otodată, acela i r ochester, unde a rămas din anul p nă n anul i unde i a descoperit
a nard a ost i un pionier n in entarea i producerea de instrumente de acea manualitate incredi ilă, care a ea să l propulse e ntr o rumoasă carieră de
stomatologie medic dentist, dar i de in entator de arme de oc ,
4 8 istorie medicală dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

oncret, n anul , la rsta de de ani, osephus e ua s a decis să estarea mitralierei e ua a a ut loc pe data de mai , iar re ultatele au
urme e o carieră n stomatologie ro esorii lui au ost doi medici denti ti destul ost e trem de concludente, re edintele raham incoln deci nd imediat
de cunoscu i n n acea perioadă, este or a despre r roctor i r achi i ionarea acesteia pentru rmata nionistă in păcate, costurile de
Newell Allen (20-27). a rica ie ale aterilor de u ti e ua” s au do edit a i oarte mari pentru r
upă inali area unui stagiu o ligatoriu de medicină dentară alături de cei e ua, acesta iind ne oit să apele e ntr o primă etapă la inan atori mith i
medici anterior men iona i p nă n anul , r osephus e ua a căpătat radle , pentru ca n inal, produc ia acestei arme re olu ionare, mitraliera
drept de li eră practică n stomatologie i a practicat această pro esiune e ua, să ie preluată de cele ra irmă de armament americană emington
medicală a lată ncă n stadiu de pionierat n , n localitatea pring ater, e scurt, această nouă armă a primit re etul , re et care a ost
i ingston ount , statul e or , unde a rămas timp de ani n anul , r atri uit at t lui osephus e ua, c t i lui illiam illinghurst pe data de
osephus e ua a re enit n ora ul de re edin ă, ochester, unde i a deschis septem rie dată intrată n dotarea rmatei nioniste, mitraliera e ua a
un ca inet de stomatologie n ilder uilding ost utili ată n aproape toate marile ătălii ale ă oiului i il merican sau
ar, după cum om edea n continuare, r osephus e ua a practicat stoma- ă oiul de ecesiune merican cum a mai ost cunoscut n istorie, ră oi
tologia doar pentru a se ntre ine pe sine i amilia sa, prinicpala lui preocupare inali at n anul cu ictoria rmatei nioniste
la acel moment iind n domeniul conceperii i al a ricării armamentului st el, e enind la r osephus e ua, tre uie să men ionăm aptul că timp de ani,
pe data de iunie , un articol apărut ntr un prestigios iar local, Rochester ntre anii i , ndră ne ul in entator i a ntrerupt acti itatea de medic
Daily Union & Advertiser, a preluat a irma iile lui l ert ac , anga at al stomatolog, pentru a i promo a acest nou i modern prototip de armament
enitenciarului onroe ount , articol care a irma cu certitudine că r osephus mitraliera e ua , care s a do edit a i un ade ărat succes cesta i a reluat n
e ua, alături de ostul său patron, armurierul illiam illinghurst, au pus la anul acti itatea de medic dentist, acti itate ntreruptă cu doi ani nainte
punct un nou prototip de pu că cu repeti ie, modernă, cu un tir oarte rapid, care upă ncheierea ă oiului i il merican, mitraliera e ua a ost nlocuită n
a re olu iona industria de armament din rmata cu noua mitralieră atling, mitraliera e ua de enind doar o
oarte ade ărat, r osephus e ua, alături de illiam illinghurst, au ost oarte interesantă piesă de mu eu
elicita i pentru această reali are de către nota ilită ile ora ului ochester, oarte r e ua i a continuat acti itatea de medic stomatolog n ora ul ochester,
cur nd cei doi reali nd i un nou prototip al acestei arme re olu ionare, mai de enind n anul primul mem ru de onoare al ocietă ii de tomatologie a
mare i mai rapid, la un pre de doar de dolari, prototip care a ea să de ină tatului e or Dental Society of the State of New York , deci ie adoptată de
prima mitralieră din istorie i care s a numit mitraliera e ua ornind de la acest congresul acestei asocia ii pe data de iunie
model de mitralieră care a ea să de ină cunoscut n timpul ă oiului i il este de ani, n anul , r osephus e ua s a pensionat, după o acti i-
merican , producătorii de armament din a eau să reali e e tate remarca ilă de medic dentist de apro imati de ani cest reputat special-
nu peste mult timp, mitraliera atling, armă cu un tir oarte rapid i cu o preci ie ist stomatolog american s a stins din ia ă doi ani mai t r iu, pe data de noi-
e traordinară, i care este de apt considerată a i precursoarea pu tii mitraliere em rie , iind nmorm ntat n cimitirul ount ope din ora ul ochester
moderne (20-27). re uie amintit i aptul că, r osephus e ua a ost căsătorit cu ar
ar, să re enim la această uimitoare in en ie a r e ua ceasta a purtat e ua, cei doi a nd mpreună copii un ăiat, ero e ua i o ată, lorence
numele de „ ateria de u ti e ua” Requa Rifle Battery) (Figura 2), baterie Requa (21-28).
constituită din de e i de pu că cu lungimea de apro imati cm iecare, e i
montate pe un cadru, acest cadru iind a e at pe un cărucior cu ro i, tot ans-
am lul c ntărind nu mai mult de de ilograme cest ansam lu putea i m eteanu ă oiul i il merican, primul ră oi total n http historia ro e clu-
ncărcat cu muni ie de ăr a i de apro imati ori ntr un minut, ceea ce si e general articol r oiul ci il american primul r oi total
nsemna o rec en ă de de cartu e minut, lucru nemai nt lnit pentru acele https ro i ipedia org i i oiul i il merican
remuri cest ansam lu montat n arc de cerc, a mai primit denumirea i de http scritu com istorie php
https en i ipedia org i i merican i il ar
ma ină de măturat strada” street sweeper) (20-28).
http histor com topics american ci il ar american ci il ar histor
https ro i ipedia org i i raham incoln
https en i ipedia org i i raham incoln
http iograph com people a raham lincoln
https ro i ipedia org i i e erson a is
https en i ipedia org i i e erson a is
http iograph com people e erson da is
http health usne s com doctors ed ard ma nard
https i ipedia org i i d ard a nard
atch r d ard a nard etters rom the and o the sar merica s
ioneering ental urgeon urned i il ar un n entor ron orse u ,
https scienti icamerican com article dr ed ard ma nard
http scholarship richmond edu cgi ie content cgi article conte t masters theses
iaud entisterie pendant la uerre de cession am ricaine n http
histoire medecine r guerre de secession dentisterie pendant la guerre de secession
americaine php
iaud entisterie pendant la uerre de cession n http histoire
medecine r dentisterie guerre secession php
https cottoneauctions com oldsite old images i il ar ra ma nardcar ine pg
iaud r osephus e ua , dentist or ears and in entor o the irst
machine gun n http histoire medecine r guerre de secession osephus re ua php
https en i ipedia org i i illinghurst e ua atter
https mar erhunter ordpress com illinghurst re ua atter gun
igura ateria de u ti e ua Requa Rifle Battery). (22) https geni com people r osephus e ua
ling he stor o r osephus e ua , a dentist, and his i il ar
upă reali area acestui nou prototip de armă, mitraliera e ua, ingeniosul in en- machine gun olume , um er , ochester, e or , all, n http r scp li
rochester edu
tator a plecat pe data de aprilie n ora ul ashington ashington ,
son r , e rancisco r osephus e ua i il ar dentist and the illinghurst
n plin ă oi i il, pentru a se nt lni cu eneralul iple , cel care răspundea de
e ua olle un, useum estoration er ice, loom ield, anada,
n estrarea cu armament a rmatei nioniste rmatei ordiste eneralul https geni com people r osephus e ua
american a respins din start ideea acestui nou prototip de armă, apt pentru care, http compan mercantile com r osephus e ua i il ar entist and the
r osephus e ua, ene iciind de spri inul unui alt medic stomatolog, r illinghurst e ua olle un p html
d ard a nard, a o inut o ntre edere cu re edintele de atunci, cele- https armscollecting com r osephus e ua i il ar entist and the illin-
rul raham incoln, pe care l a con ins să participe la testarea acestei noi ghurst e ua olle un asp id
arme (20-27). https en i ipedia org i i reene ardiman lac
dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 istorie medicală 4 9

5 0 multidisciplinaritate dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023
he in luence o orthodontic appliances on the pre alence o carious lesions
case report
n luen a aparatelor ortodontice asupra pre alen ei proceselor carioase
pre entare de ca
u andra ărgărit1), na aria ristina apadopol2), Magdalena Natalia Dina3), aniela oana ărlungeanu4), Oana Cella Andrei4)
1) epartment o estorati e dontotherap , arol a ila ucharest, 2) ri ate practice,
3) epartment o ental echni ues, acult o id i er and ursing, arol a ila ucharest, 4) epartment o rosthodontics, arol a ila ucharest
Abstract
ultiple results o studies in literature regarding the pre alence o carious lesions in patients undergoing treatment ith i ed or remo a le orthodon-
tic appliances speci that these elements represent an important ris actor in the etiolog o caries, ut not necessaril a determinant one ome
studies are suggesting that or i ed orthodontic appliance earers, their mere presence ma es it di icult to per orm dental h giene correctl and
thus increases the ris o carious processes The case presented here is o a patient earing i ed orthodontic appliances ho as e aluated
clinicall and radiologicall e ore the start o the orthodontic treatment and at its completion, trac ing the num er o ne l appeared carious pro-
cesses t can e seen that onl one carious lesion hich appeared during the orthodontic treatment as diagnosed, on one lateral tooth t is di icult
to sa that the occurrence o this carious process is strictl due to the presence o orthodontic appliances, or as a ored them ma ing it di -
icult to saniti e the interdental spaces in the lateral area In conclusion, the pre alence o carious lesions can e insigni icant in orthodontic appli-
ances earers, i anti caries proph lactic measures are rigorousl respected
e ords: pre alence, carious lesions, orthodontic treatment
Rezumat
iteratura de specialitate a pre entat de a lungul timpului multiple re ultate n ceea ce pri e te pre alen a le iunilor carioase la pacien ii a la i n
tratament cu aparate ortodontice i e sau mo ili a ile, preci nd că aceste elemente repre intă un actor de risc important n cadrul etiologiei cariei,
dar nu neapărat un actor determinant nele articole sus in că, n situa ia purtătorilor de aparate ortodontice i e, simpla pre en ă a acestora
ngreunea ă reali area corectă a igienei dentare i ast el cre te riscul apari iei proceselor carioase Cazul prezentat este al unei paciente purtătoare
de aparate ortodontice i e care a ost e aluată clinic i radiologic naintea nceperii tratamentului ortodontic i la inali area acestuia, urmărindu se
numărul proceselor carioase nou apărute ost diagnosticat un singur proces carios apărut n timpul tratamentului ortodontic, la ni elul unui dinte
lateral u putem a irma că apari ia acestui proces carios se datorea ă strict pre en ei aparatelor ortodontice, sau a ost a ori ată de acestea prin
ngreunarea igieni ării spa iilor interdentare din ona laterală În concluzie, pre alen a proceselor carioase poate i nesemni icati ă n condi iile
purtării de aparate ortodontice, cu condi ia aplicării riguroase a unor măsuri de pro ila ie anti carioasă
Cuvinte-cheie: pre alen ă, carii, tratament orthodontic
Daniela Ioana Tărlungeanu, Assist. Prof., MD, PhD, Department of Removable Prosthodontics, Faculty of Dentistry, “Carol Davila” University of
Medicine and Pharmacy, 37 Dionisie Lupu Street, 020021 Bucharest, Romania; e-mail: ioanatarlungeanu@gmail.com
Magdalena Natalia Dina, Lecturer, MD, PhD, Department of Dental Technics, Faculty of Midwifery and Nursing, “Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, 37 Dionisie Lupu Street, 020021 Bucharest, Romania; e-mail: office@shinegrup.ro
Introducere
aria dentară repre intă o a ec iune comună la ni elul ca ită ii orale i ali a poartă un rol cheie ca agent natural mpotri a cariilor ecanismele
a ectea ă at t sănătatea orală, c t i pe cea generală a pacien ilor prin care aceasta men ine lora orală normală i prote ea ă integritatea
istă cercetări n ceea ce pri e te asocierea cu o rec en ă mai mare a din ilor includ acti itatea anti acteriană, clearance ul acterian i unc ia
proceselor carioase cu tratamentul ortodontic re en ia apari iei proce- de sistem tampon rin ac iunea de cură are mecanică, datorită lu ului
selor carioase este oarte importantă, pentru că, odată declan at, acest său, or i eliminate resturile alimentare dar i adu i constituen i sali ari
proces poate conduce la a ectări pulpare i parodontale i la e trac ia care să producă reminerali area smal ului2 ost arătat că at t lu ul
dintelui a ectat ariile dentare, ce repre intă una dintre cele mai rec en- sali ar c t i compo i ia sali ei pot su eri modi icări n ca ul pacien ilor
te a ec iuni nt lnite la specia umană, sunt in ec ii cronice ce re ultă n purtători de aparate ortodontice tudii din literatura de specialitate au
urma ac iunii acteriilor aderente speci ice, n principal a treptococului arătat o legătură directă ntre dietă i apari ia le iunilor carioase i n ca ul
utans, care meta oli ea ă aharurile pentru a produce acidul care, pacien ilor purtători de aparate ortodontice limentele de consisten ă
după o perioadă de ac iune, deminerali ea ă structura dentară1. moale sau lipicioase au o capacitate cariogenă mai mare dec t cele dure,
a oală multi actorială, caria dentară depinde de numero i agen i prin simplul apt că răm n i ate de din i i de componentele ortodontice
precum pre en a actorilor locali, a ahărului ermenta il, a lorei micro- mai mult timp i nu stimulea ă secre ia sali ară mplicit, timpul lor de
iene cariogenice i a altor actori de mediu tiologia i are originile n clearance n ca itatea ucală este mai crescut3,4 aharo a este car ohi-
diagrama modi icată e es ordan, ce este ormată din trei componente dratul cel mai comun din alimenta ie, necesar acteriilor cariogene pentru
repre ent nd dieta, placa acteriană i ga da ost adăugat recent i a supra ie ui in situ ormată din gluco ă i ructo ă, ea se găse te n
un al patrulea component, timpul, sau durata interac iunii dintre primele componen a ma orită ii ructelor i legumelor4 re proprietatea de a
trei ntersectarea tuturor acestora declan ea ă caria dentară1. produce glicani care inhi ă ac iunea sistemelor tampon sali are3.

laca acteriană matură meta oli ea ă aha- Scopul studiului nostru, urmărind datele
ro a mai repede dec t aci ii organici, iar pre entate n literatura de specialitate, a ost să
consecin a este men inerea p ului la alori monitori ăm un ca clinic al unei paciente
negati e pentru o perioada mai lungă de timp5. purtătoare de aparate ortodontice i e pentru a
icroorganismele preponderent nt lnite i constata cum in luen ea ă tratamentul
responsa ile de apari ia cariei dentare la ortodontic pre alen a proceselor carioase
pacientul ortodontic sunt lacto acilii i strepto-
cocii utans treptococul utans, n pre en a Prezentarea cazului clinic
ahărului i a trans era elor speci ice, acienta pre entată a ost e aluată din punct
sinteti ea ă ructan i glucan, care or i utili- de edere clinic i radiologic nainte, n timpul ig itua ia clinică anterioară tratamentului ortodontic
ate de acesta si de alte microorganisme pen- i la inalul tratamentului ortodontic i ce a
tru a genera caria cesta are un poten ial interesat am ele arcade in punct de edere
cariogenic crescut prin aptul că produce aci i al măsurilor de igienă orală, naintea de utului
i re istă n mediul acid3 ost arătat că tratamentului ortodontic, pacienta utili a pentru
rac e ii ortodontici a ori ea ă reten ia plăcii peria ul dentar o periu ă manuală, n asociere
acteriene, cresc nd riscul cariogen atoni i cu pastă de din i ără luor i cu a ă dentară
cola oratorii săi au descoperit ni eluri crescute e parcursul tratamentului, aceasta a adăugat
de treptococ utans la copiii ce urmau mi loace suplimentare precum periu ele inter-
tratamente ortodontice cu aparate i e6. dentare speciale i clătiri oca ionale cu apă de
re uie men ionat aptul că, cel mai adesea, gură maginea radiologică anterioară nceperii
tratamentele ortodontice interesea ă adoles- tratamentului ortodontic ig e iden ia ă ig rcada ma ilară situa ie ini ială
centul sau adultul t năr, cu un smal ulnera il a sen a molarilor , , i pre en a
la atacul carios din cau a din ilor permanen i intraosoasă a molarului nu este sesi ată
recent erup i st el se gre ea ă, cel mai pre en a niciunui proces carios a ansat sau
rec ent, carii la ni elul an urilor i osetelor de o tura ie
pe supra e ele oclu ale, care sunt oarte reten- n urma e aminării clinice se o ser ă
ti e ariile apar i la ni elul supra e elor incongruen a dento al eolară cu nghesuire a
netede la un pacient n tratament ortodontic grupului rontal in erior ig i di erite
e iunea incipientă este pata al ă cretoasă, o modi icări de po i ie precum me io
deminerali are de culoare al icioasă, opacă esti ulo rotat i disto nclinat, me io
sau ca un halou gri la ni elul smal ului, n spe- esti ulo, disto linguo rotat, aspecte ce au
cial cer ical, apărută la a a rac et ului i n repre entat indica ie pentru tratamentul
urul acestuia n ciuda e orturilor de a ortodontic i ot i e iden iate depo ite de
m unătă i practica ortodontică, petele al e placă acteriană i tartru la ni elul coletelor ig rcada mandi ulară situa ie ini ială
cretoase de la ni elul smal ului repre intă una premolarilor i molarilor, ceea ce a condus la
din cele mai comune complica ii n terapia indica ia de utili are a mi loacelor suplimentare
ortodontică i ă e pot orma n mai pu in de de igieni are e e iden ia ă supra e ele oclu-
patru săptăm ni, n inter alul de timp dintre ale i marginile inci ale are arcadei ma ilare
programările o i nuite la medicul ortodont i ig i un proces carios puncti orm la ni elul
pot e olua spre ca itate n smal sau chiar spre otodată, e aminarea arcadei mandi ulare
o carie care a unge pro und n dentină ig nu e iden ia ă le iuni ce necesită
re alen a le iunilor incipiente de tip pată al ă tratament restaurator odontal amenul radio-
cretoasă a cunoscut o di ersitate de procente, logic efectuat la 18 luni de tratament ortodontic
ig rtopantomogra ie la luni de la nceperea
de la p nă la , din cau a di icultă ii de i ig rele ă pre en a unui proces carios la tratamentului ortodontic
a reali a standardi area metodelor de ni elul supra e ei me iale a lui entru
examinare7 rin studiul lor, orelic și colab. tratamentul odontal al procesului carios situat
au raportat că din pacien i, după me ial pe s a recurs la reali area unei
ndepărtarea aparatelor, au pre entat le iuni de ca ită i de clasa a a de tip galerie ig
acest tip n pro imitatea gingi ală a supra e ei anopera s a e ectuat su i olare cu digă
esti ulare, la cel pu in un dinte, cel mai ig aminarea clinică după ndepărtarea
rec ent iind interesat incisi ul lateral superi- aparatului de la arcada ma ilară ig
or8 e de altă parte, o cercetare la ni elul e iden ia ă one ntinse de deminerali are la
popula iei sudane e a găsit caninii drept cei ni elul supra e elor esti ulare ale rontalilor i
mai a ecta i la pacien ii cu aparate ortodontice premolarilor ma ilari ig a itate de tip galerie la ni elul
plasate pe supra e ele esti ulare ale din ilor .
n unele ca uri, indi erent de tratament, aceste
pete al e pot i permanente n număr de
de participan i la un studiu clinic randomi at ce
a interesat programul de pre en ie a cariilor au
ost ree amina i după o perioadă de ani
e ultatele au arătat că din le iunile tip
pete al e cretoase au regresat, dar un procent
de din cele mai se ere au rămas i i ile ig rtopantomogra ie anterioară nceperii
pe supra e ele dentare10. tratamentului ortodontic ig turarea ca ită ii de la ni elul lui

ratthall a sus inut că ace ti actori di eră n luat n considerare le iunile de tip pată al ă
unc ie de indi id, rstă, de din ii in estiga i i cretoasă care erau pre ente ei de
perioada de timp a tratamentului n care au ost pacien i cu rste cuprinse ntre i de ani
surprin i11 n studiu trans ersal reali at de ce purtau aparate ortodontice ima ilare au
epartamentul antipur ental ollege ost distri ui i n două grupuri, n unc ie de
ospital n perioada martie mai pe un numărul supra e elor o turate
grup de pacien i nepale i cu rsta ntre e ultatele acestui studiu, con orm interpretării
ig ormă rontală imediat după ndepărtarea i de ani, a la i su tratament ortodontic, a cariogramei, au conclu ionat că de oltarea
aparatului ortodontic ma ilar indicat pre alen a cariilor dentare indicele cariilor după ndepărtarea aparatelor ortodon-
la , pari ia cariilor a ost mai tice este mult mai crescută la pacien ii care
st el, determin nd pre alen a proceselor mare la grupa de rstă de ani, pre entau o tura ii i risc crescut la carie
carioase pentru acest ca clinic, putem spune consider ndu se că ace tia pre intă un tipar naintea nceperii tratamentului st el, ansa
că pe parcursul tratamentului ortodontic a ost alimentar ogat n ast ood i dulciuri12. de a e ita apari ia unor noi procese carioase a
identi icat un singur proces carios la ni elul e eritor la aria iile de a ectare prin carie pe ost mai mică cu la pacien ii cu risc .
unei supra e e a unui dinte lateral ma ilar, ce a grupe de rstă, se consideră că inter alul n studiu statistic reali at la asa lanca n
ost tratat prin restaurare directă cu materiale de ani este cel mai a ectat ntruc t n cadrul departamentului de ortopedie dento
i ionomice umărul de din i ce au ost lua i n acest inter al sunt pre ente schim ări i io- acială al acultă ii de medicină dentară, n
calcul a ost , n urma e trac iei molarului logice ce determină de echili re meta olice i , a arătat că apari ia petelor al e cretoase
n scop ortodontic utem conclu iona că apar consecin e asupra re isten ei structurilor a ost n din ca uri pe din ii rontali n
n această situa ie clinică pre alen a proceselor dure dentare, e olu ia proceselor carioase iind timpul tratamentului ortodontic i pe din ii
carioase a ost nesemni icati ă, dar totu i mai accelerată dec t la adult13 n studiu clinic laterali u participat de pacien i cu aparate
tre uie luate n calcul deminerali ările trans ersal a identi icat că din pacien i ortodontice i e la ni elul supra e elor esti u-
supra e elor esti ulare ce pot de eni n ortodontici pre intă cel pu in o le iune incipientă lare care au ost urmări i timp de apro imati
anumite situa ii actori etiologici ai proceselor de carie aluarea clinică a a ut n edere luni a demonstrat că incisi ii ma ilari i
carioase la pacien ii purtători de aparate scorul pentru detectarea cariilor, la o primii molari permanen i sunt cei mai
ortodontice. popula ie din ndia14 istă studii clinice ale ulnera ili la deminerali are4.
căror re ultate nu au do edit o cre tere n ca ul en ilor, rac e ilor i ligaturilor din
semni icati ă a indicilor n urma tratamen- tratamentul ortodontic i s a o ser at pre en a
iteratura de specialitate a pre entat de a telor ortodontice, unele chiar arăt nd redu- mai multor specii micro iene5 la ni elul sali ei
lungul timpului multiple re ultate n ceea ce cerea numărului de carii, nsă tre uie a ută n i anume orph romonas gingi alis20,
pri e te pre alen a le iunilor carioase la edere e isten a aria ilelor indi iduale ce in treptococcus utans, acto acillus casei i
pacien ii a la i n tratament cu aparate ortodon- de suscepti ilitatea la carie a iecărui indi id, acidophilus21 ultiple studii in vitro au o ser-
tice i e sau mo ili a ile, preci nd că aceste dietă i igienă orală15 tili nd metoda at a initatea mai mare a microorganismelor
elemente repre intă un actor de risc important luorescen a laser cantitati ă imediat după cariogene a ă de rac e ii i ionomici, din sa ir
n cadrul etiologiei cariei, dar nu neapărat un ndepărtarea rac e ilor, la săptăm ni sau por elan, n compara ie cu cei din metal22.
actor determinant n urma anali ării situa iei respecti la luni, an der een și colab. au istă studii n literatura de specialitate i pri i-
clinice pre entate, constatăm că sunt de luat n o ser at o cre tere cu un procent de peste tor la in luen a tratamentului ortodontic cu
calcul i al i actori indi iduali, precum structura a pre alen ei deminerali ărilor imediat aparate ortodontice mo ile asupra pre alen ei
esuturilor dure dentare, mi loacele de igienă, după inali area tratamentului ortodontic i o le iunilor carioase olosind re ultatele unui
compo i ia sali ei i dieta reducere a acestora n timp, prin posi ilitatea test la pacien i a la i su tratamente cu
rin aplicarea aparatelor ortodontice s a o ser- de reminerali are a esuturilor dure16. aparate ortodontice mo ili a ile, ar hanechi
at modi icarea ecosistemului din ca itatea dent este un aparat porta il ce și colab. au raportat un ni el redus de placă
orală, prin cre terea numărului de acterii unc ionea ă după acelea i principii ca metoda acteriană la lotul studiat, datorită unei igiene
generatoare de carii laca acteriană ast el omparat cu inspec ia clinică, a satis ăcătoare23 ontrar re ultatelor acestora,
ormată este mai aderentă i mai greu de demonstrat o reproducti ilitate mai mare a Batoni și colab au descoperit ni eluri crescute
ndepărtat de la ni elul elementelor speci ice le iunilor ini iale de carie datorită a i ării de treptococ utans la copiii ce urmau acest
ale aparatului dentar i de pe structurile dure digitale directe i a u urin ei de mane rare tip de tratamente i au considerat că a a
dentare ta amentele, ce se i ea ă pe pentru monitori area e olu iei deminerali ărilor acrilică a aparatelor, n unc ie de mărimea i
supra e ele dentare n cadrul tratamentului smal ului orela ia dintre inspec ie i calitatea supra e ei sale, constituie un mi loc de
ortodontic i , ac di icilă ndepărtarea mecanică dent a ost enun ată de i on prin acumulare a plăcii e asemenea, placa
a plăcii acteriene, actor la care se adaugă studiul din cadrul ni ersită ii ommon ealth palatinală, acoperind din ii p nă la umătate din
lipsa complian ei pacien ilor n men inerea unei irginia, n anul cesta a e aminat năl imea e elor orale, ace ca depunerile să ie
igiene satis ăcătoare grupuri de indi i i cu rste mai mari de ani, mai mari din punct de edere cantitati n
rocesul de cură are mecanică prin peria nu imediat după plasarea aparatelor ortodontice aceste one24 ai mult, ntr un studiu reali at
distruge acteriile orale, ci le ndepărtea ă de i e, la luni i la luni de la ini ierea trata- in vivo pentru a e iden ia contaminarea
pe supra a a smal ului ost arătat că, n mentului e ultatele au arătat o rec en ă mai acteriană a acrilatului aparatului mo il, s a
situa ia purtătorilor de aparate ortodontice i e, mare a le iunilor de deminerali are n onele constatat că microorganismele l pot penetra
simpla pre en ă a acestor aparate ngreunea ă cer icale ale din ilor rontali ma ilari, la luni pe mm, ăc nd de in ec ia acestora mai
reali area corectă a igienei dentare i ast el a ă de luni de tratament 17. di icilă25 i erite de cele acrilice, aparatele din
cre te riscul apari iei proceselor carioase n altă metodă pentru a e alua riscul la carie material termoplastic acoperă n ntregime
literatura de specialitate au ost e puse di erite este ariograma, un program computeri at, din ii le sunt olosite at t pentru tratarea
opinii n legătură cu actorii de risc implica i n de oltat de etersson i ratthall18. malpo i iilor, c t i pentru conten ia re ultatului
apari ia cariilor n timpul tratamentului cu cercetare ce a interesat pacien ii unei clinici o inut rin aspectul i caracteristicile lor,
aparate ortodontice din ra ia audită a olosit cariograma i nu a acestea ormea ă un mediu anaero ntre a a

internă i supra e ele dentare, dat iind aptul că considerată un mi loc pro ilactic su icient ce a aries rthodontic ournal o epal, ,
liescu , a ar , ariologie i dontoterapie estauratoare,
sali a nu i mai poate e ercita rolul de cură are mpiedica apari ia proceselor carioase d edicală ucure ti p
naturală ste a ori ată ast el ade iunea otodată, este importantă diagnosticarea pre- agari a , uchindran , oganathan , opi ris ,
re alence o hite spot lesion in a section o ndian popula-
acteriană a coloniilor de treptococi utans i coce a le iunilor carioase tratarea acestor tion undergoing i ed orthodontic treatment n in i o assess-
Lactobacili5 oala carioasă poate i cu u urin ă a ec iuni cronice orale prin restaurări directe ment using the isual nternational aries etection and
ssessment stem criteria
pre enită dacă este depistată n stadii precoce sau indirecte adec ate hen , hou , aries outcome a ter orthodontic treat-
n ciuda acestui apt, pre alen a sa nu a ment ith i ed appliances a longitudinal prospecti e stud
nregistrat scăderi semni icati e n ultimii ani an der een, , attousch , oersma ongitudinal
anu , mit ental aries tat earls u lishing
e ultatele studiilor din literatura de 2021.
de elopment o caries lesions a ter orthodontic treatment
e aluated uantitati e light induced luorescence m
specialitate arată aptul că pacien ii purtători de itter , idson , ono an ental aries tiolog , rthod ento acial rthop
linical haracteristics, is ssessment, and anagement
aparate ortodontice sunt mai predispu i la rlan , opa , odnar , anual de
i on , re alence o hite pot esions during
rthodontic reatment, irginia ommon ealth ni ,p
apari ia proceselor carioase prin modi icări dontoterapie restauratoare dit ni arol a ila” uc 14-22.
p
apărute la ni elul sali ei, lorei ucale, dietei, our gui , e ar , am a rinciples in ontemporar
etersson , ratthall , aries ris assessment a
comparison et een the computer program ariogram ,
igienei, dar i a onelor retenti e determinate rthodontics edited il ano aretto rthodontics and dental h gienists and dentists ed ent
aries n ech
de pre en a aparatului ortodontic in anali a rso , uner , he elationship et een
l ulla , l harsa , ell erg , ir hed , aries
is ro iles in rthodontic atients at ollo p sing
ca ului pre entat se poate o ser a că a ost rthodontic reatment and ental aries ntech pen ariogram ngle rthod
atoni , ardini , iannotti , et al ect o remo a le
diagnosticat un singur proces carios la ni elul orthodontic appliances on oral coloni ation mutans strepto-
iu , un , ong , et al eriodontal health and relati e
uantit o su gingi al orph romonas gingi alis during orth-
din ilor laterali, apărut n timpul tratamentului cocci in children uropean ournal o ral cience odontic treatment ngle rthodontist
ortodontic u putem a irma că apari ia acestui oersma , an der een , ager ei and o hout
osen loom , inano ali ar treptococcus
mutans le els in patients e ore, during, and a ter orthodontic
proces carios se datorea ă strict pre en ei aries pre alence measured ith a ter treatment ith treatment merican ournal o rthodontics and ento acial
i ed orthodontic appliances n luencing actors aries es
aparatelor ortodontice, dar se poate presupune rthopedics
rusca , hara , terin orda , osa n luence
că a ost a ori ată de acestea, prin orelic , eiger , innet ncidence o hite spot o di erent orthodontic rac ets on adherence o microorgan-
ormation a ter onding and anding m rthod
ngreunarea igieni ării spa iilor interdentare din isms in itro ngle rthodontists
ar hanechi , ho , ip in , et al eriodontal status
ona laterală lta e , rahim , l arim , anhouri , o adult patients treated ith i ed uccal appliances and
istri ution o hite spot lesions among orthodontic patients remo a le aligners o er one ear o acti e orthodontic thera-
attending teaching institutes in hartoum, ral ealth p ngle rthodontists
Concluzii atoni , ardini , iannotti , et al ect o remo a le
https poc etdentistr com de elopment o hite spot
entru pacienta din ca ul clinic pre entat lesions during orthodontic treatment perceptions o patients
orthodontic appliances on oral coloni ation mutans strepto-
cocci in children uropean ournal o ral cience
anterior, pre alen a proceselor carioase a ost parents orthodontists and general dentists
ratthall , ental caries inter ened interrupted interpret-
nesemni icati ă pe durata purtării de aparate ed oncluding remar s and cariograph ur ral ci
essa , no i , to , et al n i o e aluation o the
acterial contamination and disin ection o acr lic aseplates
ortodontice cest lucru poate sugera că apli- o remo a le orthodontic appliances merican ournal o
r hrestha , r hrestha , r hrestha , r hrestha
carea unor măsuri de igienă riguroase poate i R.M, Effect of Orthodontic Treatment in Occurrence of Dental
rthodontic and ento acial rthopedics
705-711.
5 4 chirurgie dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 chirurgie 5 5
Cercon® ht
Laboratorul
e ta r ri n z na anteri ar i
teri ar entr nți a c r ane
calitatii
l in te nicile tainin c t ac i
la erin
10 2 00
l e ela ticitate 210 a
ezi tența la nc iere a r
1200 a
Di ni il n n anțele 1 D leac
Dia etr l i r i e e 12 1
1 i2
Vezi preţul, scanează codul QR
Cercon® xt
teri ar c r ane i nți e
ele ente n la re lar l 2
10 1 2 00
ezi tența la nc iere a r
0 a
ran l cența %
1 i2
Cercon® htML
teri ar e la c r an l n
la nte e 1 ele ente I eale
entr te nicile ll c nt r i c t ac
10 1 2 00
ezi tența la nc iere 1200 a
la ni el l entinei 0 a la ni el l
incizal l i
ran l cența 1 %
i2
Cercon® xtML
e ta r ri n z nele anteri are i
teri are c ar ane i nți e
ele ente n la re lar l 2 I eale
entr te nicile ll c nt r i c t ac
10 1 2 00
ezi tența la nc iere 0 a
ran l cența %
Di ni il n n anțele 1 D leac 20% Incizal Incizal
Dia etr l i r i e e 1 1 10%

10%
Strat tranziție 2
Strat tranziție 1
i2
60%
Dentina Dentina
Mihai Vasilovici - 0733.777.722 - mihai.vasilovici@dentex.ro

5 6 www.facebook.com/laboratordentex
chirurgie www.dentex.ro dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023
Scanare și design
simplificate
PrograScan®
PS5
PS3
– Scanări precise și viteza de scanare
rapidă
– Opțiuni de aplicare extinse în fluxuri
de lucru fără întreruperi pentru
rezultate optime
– Manevrabilitate ușoară și design
intuitiv cu exocad DentalCAD
ivoclar.com
Making People Smile

Acreditată de L U I G e L o C R o Li C I D e M Stomatologi Din România

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acreditată de L U I G e L o C R o Li C I D e M Stomatologi Din România

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acreditată de Colegiul Medicilor Stomatologi din România 1/2023

Vol. XVIII · nr. 1 (66)

e la scanare la sinteri are totul pentru lu ul dumnea oastră de lucru

imone edi, ehnician dentar istoia, talia

Dental Labor Manolache ă

ă ro ni r orina ristache Interdisciplinaritate Suport IT

100 % DIN DOLOMIȚI

i i a l ilo i ali i i alo il a al i ci li i o ai c și o abili a

SCANNER INTRAORAL ȘI IMPRIMANTĂ 3D ZIRKONZAHN SHADE GUIDES ZIRKONOFEN TURBO

UNITATE DE FREZARE M2 COMFORT LINE IMPLANTURI PROTETICE PRETTAU® DISPERSIVE®

Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_ manolache@yahoo.de

ZIRKONZAHN USA HEAD OFFICE EDUCATION CENTER POLAND

EDUCATION CENTER ATLANTA EDUCATION CENTER HUNGARY

ZIRKONZAHN FOREST SCHOOL

ZIRKONZAHN MOUNTAIN MONASTERY

EDUCATION CENTER BRUNICO

ZIRKONZAHN MILITARY SCHOOL

ZIRKONZAHN SAFARI SCHOOL

În in im a A lp ilor it alie n i, p r in v alor ile f u n d am e n t ale ale i o a a a ia a i ol l alia i lc al

Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_manolache@yahoo.de

Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_manolache@yahoo.de

6 editorial Follow us – Zirkonzahn Worldwide

Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_manolache@yahoo.de

GHIDURI CROMATICE MONOLITICE DIN ZIRCONIU PRETTAU ® - IDENTICE CU

Follow us – Zirkonzahn Worldwide

COMPONENTE PROTETICE PENTRU IMPLANTURI - DISPONIBILE PENTRU MAI MULT DE

Dental Labor Manolache – T +40 212 339 376 – dentallabor_manolache@yahoo.de

„Sono il factotum de la citta”

Fiecare dintre noi, cititori ai revistei dentalTarget, avem abilităţi

1 0 editorial dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

1 2 protetică mo ilă dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

R. Rai și colab.40 monomer, hidrochinonă, N,N- stomatită, sindromul „gurii care

A. Quaade și colab.73 monomer sindromul „gurii care arde”,

Tabel I rincipalele su stan e alergene incriminate i mani estări clinice

dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 protetică mo ilă 1 3

1 4 protetică mo ilă dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 protetică mo ilă 1 5

1 6 protetică mo ilă dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

Acum puteți simplifica orice restaurare de Clasa II

Clasa II Dentsply Sirona oferă produse și tehnici care Palodent® Prime&Bond

se potrivesc perfect pentru cele mai comune

dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 tehnologie mo ilă 1 7

Calitate superioară pentru a asigura stabilitate în timp!

MESA ITALIA srl

2 0 implantologie dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

SOLUȚII ANALOGICE - DIGITALE PENTRU REABILITĂRI

Simone Fedi, Tehnician dentar – Pistoia, Italia

dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 materiale i tehnologii 2 1

M od ulul S mile C reator al s of tw are-ului E x ocad permite cons truirea unui

După crearea designului protezei, datorită imprimărilor 3D se poate

2 2 materiale i tehnologii dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023 materiale i tehnologii 2 3

Concluzii Cu o alegere corectă a materialelor este posibilă utilizarea optimă a

2 4 materiale i tehnologii dentalTarget, Vol XVIII, No. 1, (66), 03.2023

Marius Gheorghe - 0726.777.111 - marius@dentex.ro

București FACE Club

Vă invităm la cel mai mare eveniment pentru

09:00 – 09:30 Bun venit & Ceremonia de deschidere

11:30 – 13:00 Prof. Dr. Markus Blatz MDT Oliver Brix

13:00 – 14:00 Pauza de prânz

14:00 – 15:30 MDT Shigeo Kataoka Dr. Florin Cofar

15:30 – 16:30 Dr. Dan Lazăr Dr. Mirela Feraru

16:30 – 18:00 Dr. Florin Cofar