Documentatie

Liceul Teoretic Novaci
PROIECT
de atestare profesională la Informatică
Profesor îndrumător Absolvent

Maricoiu Grigorie Cosmin Vilceanu Larisa Stefania
Clasa a XII-a G
1
~
2
3
TEMA
Evolutia sistemului juridic in
Romania
4
CUPRINS
pag.
 Motivarea alegerii temei 5
 Descrierea aplicației 6
 Codul sursă al 8
programului
 Concluzii 28
 Bibliografie 29
 Anexe 30
5
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Am ales ca tema “Evolutia sistemului juridic in Romania “ pentru ca pe viitor mi-ar placea sa
urmez o cariera in domeniul juridic, incercand pentru acest proiect sa pun in practica
cunostiintele acumulate pe parcursul anilor de studiu, informandu-ma despre un subiect care
ma intereseaza.
6
DESCRIEREA APLICAȚIEI
Lucrarea de fata are ca tema evolutia sistemului juridic in Romania. Din meniul
principal putem alege :
* Home
* Dreptul antic
* Dreptul feudal
* Dreptul modern
* Dreptul contemporan
Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in limbajul HTML, prin programare direct in
cod sursa
Sistemul judiciar din România este structurat sub forma unei piramide. În vârful piramidei
se află Înalta Curte de Casație și Justiție, apoi urmează Curțile de Apel și Curțile Militare
de Apel, Tribunalele, tribunalele specializate, Tribunalele Militare și la baza piramidei,
Judecătoria.
Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in limbajul HTML, prin programare direct in cod
sursa. Scrierea liniilor de comanda s-a facut cu Adobe Dreamweaver CS4 , vizualizarea codului
putandu-se face cu orice editor text (MS Word, Notepad s.a.).
Structural, prima pagina (index.html) este structurata cu ajutorul div-urilor si a tabelelor
7
In primul rand (table row) este prezentat meniul animat,din care poti alege: Home, Dreptul antic,
Dreptul feudal, Dreptul modern, Dreptul contemporan.
Meniul principal a fost realizat in html si css (cascading style sheet), pentru care s-a folosit in
principal programul de editare Adobe Dreamweaver CS4. De asemenea banner-ul din partea de sus a
paginii a fost facut in Adobe Photoshop CS3 .
1. Home - index.html. In aceasta pagina este prezentata o introducere si date despre autorul
atestatului.
2. Dreptul antic - antic.html In aceasta pagina sunt prezentate detalii despre dreptul antic,si este
prezentat un submeniu:
 Epoca dacilor
 Epoca Daciei romane
3. Dreptul feudal - dreptulfeudal.html In aceasta pagina sunt prezentate detalii despre dreptul
feudal si este prezentat un subemeniu:  Epoca prestatala
 Epoca feudala timpurie
 Epoca feudalismului dezvoltat
 Epoca fanariota
4. Dreptul modern - dreptulmodern.html In aceasta pagina sunt prezentate detalii despre dreptul
modern si este prezentat un subemeniu:
 Epoca lui Cuza

 Secularizarea averilor mănăstireşti
 Reforma agrară
 Reforma fiscală
 Alte reforme
5. Dreptul contemporan - dreptulcontemporan.html . In aceaste pagini sunt prezentate detalii

despre dreptul contemporan si este prezentat un subemeniu:
 Perioada comunista
 Republica Socialistă România
8
CODUL SURSĂ
AL PROGRAMULUI
Codul sursa al paginii “index.html”
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd">
<html>
<head>
<title>Evolutia sistemului juridic in Romania</title>
<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-
8" />
<link rel="stylesheet" media="all" type="text/css"
href="style.css" />
</head>
<body>
<div align="center">
<div id="container">
<div id="banner"></div>
<div>
<ul id="menu">
<li><a class="current" href="index.html" >Home</a></li>
<li><a href="antic.html" >Dreptul antic</a></li>
<li><a href="dreptulfeudal.html" >Dreptul feudal</a></li>
<li><a href="dreptulmodern.html" >Dreptul modern</a></li>
<li><a href="dreptulcontemporan.html" >Dreptul
contemporan</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<div style="padding:20px 20px 20px 20px;">
<h1>Lupulescu Taviana-Andreea </h1>
<h2>Nume liceu:Colegiul National Spiru Haret </h2>
<h2>Clasa 12G</h2>
<h2>Profesor coordonator: Knal Francisc Mircea</h2>
<h3>OBIECTUL ISTORIEI DREPTULUI ROMÂNESC </h3>
Istoria dreptului românesc studiază evoluţia dreptului pe
teri¬to¬riul ţării noastre.
Cum dreptul este în corelaţie cu statul, a fost necesar să analizăm şi
anumite probleme importante din existenţa statului.
Făcând parte din categoria ştiinţelor despre societate, istoria
drep¬tu¬lui românesc prezintă interdependenţe cu ştiinţele istori¬ce:
istoria României, arheologia, paleo¬gra¬fia, epigrafia, sigilografia,
heraldica, numismatica, arhivistica, ge¬nea¬logia, etc.
<br /><br />
Istoria dreptului românesc se foloseşte de datele furnizate de alte
ştiinţe care sunt considerate auxiliare din perspectiva disciplinei:
geografia pentru că mediul geo¬gra¬fic este un factor important în
dezvoltarea societăţii; filologia întrucât etimologia şi evoluţia
cuvintelor în timp ajută la înţelegerea transformării conceptelor;
etnografia deoarece se ocupă cu studiul vieţii populaţiilor.
<h3>NECESITATEA STUDIERII ISTORIEI DREPTULUI ROMÂNESC</h3>
9
Studiul istoriei dreptului românesc este important din mai multe
puncte de vedere. Mai întâi pentru că se pune problema etnogenezei şi
a parcursului istoric al poporului român, iar dreptul, ca fenomen de
suprastructură, se împleteşte organic cu viaţa social-economică şi
politică. Un al doilea motiv pentru care se impune studierea istoriei
dreptului românesc este acela că alături de dreptul roman constituie
alfabetul ştiinţei dreptului.
<br /><br />
Prin intermediul acestei discipline are loc familiarizarea cu
terminologia juridică, realizând semnificaţia aparte a unor concepte
care au semnificaţii diferite faţă de vorbirea curentă. În al treilea
rând, fără a cunoaşte evoluţia istorică a instituţiilor de drept, nu
se pot înţelege în toată plenitudinea lor. În fine, această disciplină
relevă în bună măsură specificul na-ţional al dreptului românesc.
Codul sursa al paginii “antic.html”
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
<li><a href="index.html" >Home</a></li>
<li><a class="current" href="antic.html" >Dreptul
antic</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<table style="border:1px solid #FFF;" width="500" align="center">
<tr>
<td align="center"><a href="antic.html">Epoca dacilor</a></td>
<td align="center"><a href="epocadacieiromane.html">Epoca Daciei
romane</a></td>
</tr>
</table>
<h2>Epoca dacilor</h2>
In Epoca Prestatala, relatiile sociale in cadrul societatii geto- dace
erau reglementate prin norme de conduita fara caracter juridic care
erau respectate si aplicate de buna voie pt ca reprezinta interesele
tuturor, norme cu un pronuntat caracter religios. Unele obiceiuri au
suprevietuit si in societatea feudala ceea ce reprezinta o dovada
incontestabila a continuitatii poporului roman pe acest teritoriu.
Herodot — fii puteau cere si obtine de la parinti delimitarea partii
care li se cuvenea din proprietatea comuna. Rezulta ca institutia
proprietatii private era in plin proces de formare.
<br /><br />
Furtul reprezenta o atingere foarta grava a normelor de convietuire
sociala.
Pentru incheierea conventiilor se folosea juramantul si un ritual f
asemanator cu infratirea din evul Mediu.
Juramantul pe zeitatile din templu pe care trebuia sa-l faca
slujitorii regelui. Daca regele se imbolnevea, unul din slujitori
10
jurase stramb. Pentru identificarea lui erau desemnati 3 ghicitori pt
a arata cine era acela si daca el nega se aduceau 6 ghicitori. Daca
dadeau aceeasi solutie, cel in cauza era condamnat la moarte, in caz
contrar pedeapsa se aplica primilor 3 ghicitori. Procedura aminteste
de proba cu jurator.
<br /><br />
Aceste reguli erau respectate firesc si nu prin constrangere.
Agatarsii (aceleasi obiceiuri ca si dacii) formulau regulile in
versuri si le invatau cantandu-le. Justinius arata ca scitii respecta
dreptatea in chip firesc si nu prin legi, iar Herodot, inca din sec VI
getii erau cei mai drepti dintre traci. Statul geto-dac s-a format in
cursul indelungatei domnii a regelui Burebista, despre care istoricul
Stabon arata ca pus capat razboaielor care ii divizau si slabeau pe
dacii. El i-a facut pe acestia sa-i asculte poruncile si a creat
statul de care se temeau toti vecinii inclusiv romanii.
<br /><br />
Pe langa reforma politica, el a intreprins si o reforma religioasa cu
ajutorul lui Deceneu – unificarea triburilor si uniunilor triburilor
intr-un sistem politeist unic. Prin reforma administrativa, el a mutat
centrul de putere din C Munteniei in interiorul arcului carpatic in
zona muntilor Orastie, unde a stabilit capitala Sarmisegetusa,
inconjurata de un sistem de protectie.
<br /><br />
Puterea suprema → regele ca varf al arisocratiei sclavagiste.
Regaliatatea tinde sa devina ereditara, atat Burebista, cat si Decebal
erau fii de regi, insa o particularitatea a succesiunii la tron este
ca au vocatie succesorala si fratii regelui precum si marele preot.
<br /><br />
Marele Preot → un vice- rege a carui putere religioasa completeaza
puterea laica a regelui. Iordanes si Diocrates afirma ca marii preoti
aveau o putere aproape regala. Rolul f important se explica prin
faptul ca aristocratia si regii emana legi. Legile sunt de origine
sorginala, de aceea preotiilor le revenea interpretarea vointei
divine, astfel incat ei aveau principalele atributii judecatoresti. El
are judecatorul suprem. Ei au reprezentat principalul factor prin
intermediul carora s-a format si impus sistemul de drept geto- dac.
<br /><br />
Pe langa rege si marele preot exista si curtea regelui: sfetnici
si executanti ai poruncilor regale. Ei se bucurau de stabilitate in
exercitarea atributiilor lor. Sistemul dregatoriilor era organizat
dupa modelul statelor elenistice, iar in cadrul acestui sistem exista
si o ierarhie astfel incat Acornion si Deceneu au fost primii sfetnici
ai lui Burebista si Resinas a lui Decebal.
<br /><br />
Rezulta ca teritoriul statului geto- dac era impartit in unitati
administrativ teritoriale in cadrul caruia activitatea din agricultura
era dirijata prin organele spacializate ale statului => rolul f
important al agriculturii in viata economica a geto- dacilor.
<br /><br />
Principala atributie a celor pusi mai mari peste agricultura era
de a supraveghea sistemul distribuirii si redistribuirii loturilor de
cultura prin tragere la sort, precum si repartizarea produselor
obtinute pe loturile respective.
<br /><br />
Existenta unei categorii distincte de dregatorii militare arata
ca exista un vast sistem de aparare in centrul caruia se afla sistemul
muntilor Orastie.
Odata cu formarea statului se constituie si dreptul in locul cutumelor
nejuridice a perioadei democratiei militare. Dreptul s-a format pe 3
cai:
-o parte a vechilor cutume anterioare formarii statului, cele utile si
convenabile clasei dominante au fost sanctionate devenind obiceiuri
juridice.
-in noul context economico-social marcat de existenta statului prin
comportamente si deprinderi repetate se formeaza si sunt sanctionate
noi obiceiuri juridice.
<br /><br />
-pe langa dreptul nescris, se elaboreaza si un sistem de legi care nu
ne-au parvenit pe cale directa, ci de la istoricii antici. Strabon si
Organes afirma ca legile in epoca lui Burebista, care pretindea ca i-
au fost inspirate de zei , sunt transmise din generatie in generatie
pana in secolul VI i. Hr.
11
<br /><br />
Nu s-a realizat o codificare a legilor, ci s-au introdus noi
norme de drept. Asa cum arata autorii, legile contin porunci ale
legilor. Institutile juridice reglementate de dreptul geto-dac nu sunt
cunoscute in amanunte. Le putem reconstitui in linii generale pe baza
unor izvoare istorice indirecte si pe baza urmelor pe care acestea
institutii le-au lasat asupra unor figuri juridice de mai tarziu.
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
Codul sursa al paginii”dreptulfeudal.html”
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
<li><a class="current" href="dreptulfeudal.html" >Dreptul
feudal</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
<td align="center"><a href="dreptulfeudal.html">Epoca
prestatala</a></td>
<td align="center"><a href="e2.html">Epoca feudala
timpurie</a></td>
</tr>
<tr>
<td align="center"><a href="e3.html">Epoca feudalismului
dezvoltat</a></td>
<td align="center"><a href="e4.html">Epoca fanariota</a></td>
</tr>
</table>
<h2>Epoca prestatala</h2>
Fiind o comunitate de munca, obstea este organizata in vederea
exercitarii in conditii optime a indeletnicirilor traditionale ale
membrilor sai: agricultura si pastoritul.
<br /><br />
Exista foarte putine dovezi scrise privind organizarea obstei satesti
intre perioada retragerii aureliane si sec VIII-IX, astfel incat
stabilirea organizarii obstei in aceasta epoca s-a putut realiza pe
baza metodei retrospective: prin studierea actelor scrise de dupa
intemeierea statelor romanesti de sine statatoare, precum si
cercetarea sociala la nivelul obstilor care au supravietuit in epoca
moderna.
<br /><br />
12
In perioada la care ne referim obstea era intr-o forma arhaica
fara diferentieri sociale care sa creeze situatii privilegiate unor
membrii.
<br /><br />
Organul suprem era Adunarea Generala a Obstei, numita tot obste,
convocata prin viu grai si care se tinea la casa obstei, iar in zilele
de sarbatoare la Biserica. La Adunarea generala participau toti
membrii majori, majoratul fiind stabilit fie in functie de varsta, fie
in functie de data casatoriei. Femeile nu participau decat la acele
adunari la care se luau hotarari in ceea ce le priveste.
<br /><br />
Adunarea generala lua toate deciziile privitoare la patrimoniu,
la organizarea muncii in comun, la solutionare conflictelor dintre
membrii, la organizarea Bisericii si cultului religios.
<br /><br />
In cadrul adunarii se distingea grupul oamenilor buni si batrani
compus din persoane de vaza ale obstei, cu mare experienta de viata,
iar acest sfat al oamenilor buni si batrani avea atributii
jurisdictionale: acea judecata de sub stejar.
<br /><br />
Un alt organ sunt Alesii Obstei, persoane imputernicite cu
exercitarea unor atributii speciale, denumirile lor amintind de cele
ale dregatorilor din statul feudal. Fiind o comunitate de munca,
obstea sateasca a creat norme de conduita legate de obiectul muncii in
comun, care reglementeaza procesul muncii in comun, norme fundamentale
la care se adauga celelalte norme referitoare l astatutul persoanei,
la familie, la invoieli si la solutionarea diferendelor dintre membrii
obstei.
<br /><br />
Toate normele imbraca forma obiceiului sau cutumei si nu au un
caracter juridic datorita democratismului obstei in perioada sa
arhaica.
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
Codul sursa al paginii”e2.html”
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
feudal</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
13
prestatala</a></td>
timpurie</a></td>
</tr>
<tr>
dezvoltat</a></td>
</tr>
</table>
<h2>Epoca feudala timpurie</h2>
Incheierea procesului etnogenezei a dus la afirmarea poporului roman
din punct de vedere etnic ca un popor cu o personalitate proprie care
a folosit apelativul “roman” pt a se desemna, izvorat din traditia
colonistilor romani cat si din cea a autohtonilor daci, ca locuitori
ai unor teritorii care au facut candva parte din Imperiul Roman.
<br /><br />
In perioada feudalismului timpuriu, in sec IX-XIV, au avut loc
tranformari la nivelul obstei teritoriale care au dus la aparitia
stratificarii sociale de tip feudal si a relatiilor de productie de
tip feudal si au determinat formarea claselor si categoriilor sociale
specifice feudalismului. Astfel, din randul membrilor obstei si in
special din Alesii obstei s-a format aristocratia cnezatelor,
voievodatelor, tarilor si embrionul viitoarei clase a nobililor
feudali.
<br /><br />
Aceste formatiuni prestatale de tip feudal au depasit stadiul de
organizare sociala al uniunilor si confederatiilor de obsti, fiind
adevarate formatiuni de tip politic statal cu un aparat administrativ
si militar corespunzator care sa asigure realizarea functiilor interne
si externe.
Functia interna asigura tinerea in ascultare a taranimii dependente.
In acest sens juzii, cnezii, voievozii dispunea de asezari intarite si
de cete militare compuse din curteni si slujitori care alcatuiau un
adevarat aparat razboinic (“apparatus belicus” asa cum e el numit in
Diploma Ioanitilor) si cu ajutorul caruia ii tineau in ascultare pe
taranii dependenti.
<br /><br />
Functia externa era slab dezvoltata deoarece aceste organe politice
isi exercitau autoritatea pe teritorii restranse si dispuneau de
mijloace militare insuficiente pt a face fata sarcinii de aparare
impotriva atacurilor popoarelor vecine.
In perioada sec IV- IX, in cadrul obstilor si al uniunilor de obsti, a
existat un sistem de reguli de conduita fara caracter juridic, fara
continut de clasa, elaborate de comunitate si respectate de buna voie
de membrii obstei pe baza deprinderii si obisnuintei.
<br /><br />
Incalcarea era sanctionata printr-un mecanism obstesc, prin
organele alese de membrii obstei. Aceste norme nu aveau o sanctiune
statala. Insa, in contextul formarii relatiilor de productie de tip
feudal, al stratificarii sociale, vechile norme din cadrul obstei
devin norme juridice, alcatuind ceea ce N Iorga denumea dreptul
popular al comunitatilor satesti. Alaturi de vechile reguli de
conduita apar unele noi cu caracter juridic corespunzatoare noilor
realitati, cele ale lumii feudale.
<br /><br />
Din aceasta categorie de norme faceau parte acelea care
stabileau:
<ul type="circle">
<li>privilegiile feudale;</li>
<li>obligatiile taranilor dependenti;</li>
<li>3 forme ale rentei feudale;</li>
<li>sistemul relatiilor de vasalitate;</li>
<li>noua organizare politica a societatii;</li>
<li>caracterul ereditar al institutiei cnezatului;</li>
<li>caracterul electiv si apoi electivo-ereditar al institutiei
voievodatului.</li>
</ul>
</div>
14
</div>
</div></div>
</body>
</html>
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
feudal</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
prestatala</a></td>
timpurie</a></td>
</tr>
<tr>
dezvoltat</a></td>
</tr>
</table>
<h2>Epoca feudalismului dezvoltat</h2>
Organizarea centrala cuprinde domnul, sfatul domnesc si dregatorii.
<br />
DOMNUL – organ suprem si varful ierarhiei feudale in cadrul
sistemului relatiilor feudale de vasalitate. E o institutie original
romaneasca care a aparut in stransa legatura cu formarea statelor
feudale romanesti, ca o evolutie a formatiunilor prestatale de tip
feudal.
<br /><br />
Nu are corespondent in sistemul institutiilor tarilor vecine,
iar termenul e de origine latina “dominus” = stapan, ceea ce
corespunde conceptiei feudale ca domnul e seful unui stat independent
care nu recunoaste o autoritate superioara.
<br /><br />
In Legea tarii institutia domniei s-a cristalizat prin preluarea
unor traditii formate in cadrul cnezatelor, voievodatelor, tarilor,
dar si prin asimilarea unor trasaturi ale monarhiei bizantine care
pastrau amintirea organizarii politice romane, aveau ca fundament
ideologic crestinismul ortodox si contineau premisele necesare pt
centralizarea puterii si asigurarea independentei statului.
<br /><br />
15
Domnul poarta si titulatura de Mare Voievod a sublinia latura
traditionala a acestei institutii si exercita in calitate de Mare
Voievod prerogative de conducator al armatei si judecator suprem.
<br /><br />
In calitate de sef al statului feudal, domnul exercita o serie
de atributiuni:
<ul type="square">
<li>pe plan politic-administrativ – stabileste impartirea
teritorial-administartiva a tarii;</li>
<li>numeste si revoca dregatorii;</li>
<li>bate moneda;</li>
<li>exercita tutela asupra Bisericii, avand dreptul de a-i confirma
pe mitropoliti, episcopi;</li>
<li>incheie tratate de alianta;</li>
<li>declara starea de razboi sau pace.</li>
<li>pe plan militar – coordona steagurile marilor boieri, iar apoi
comanda Oastea cea Mica;</li>
<li>pe plan judiciar – era judecatorul suprem putand pronunta
pedeapsa cu moartea si confiscarea averii;</li>
<li>avea drept de a delega atributiile jurisdictionale catre
dregatori saule putea conferi boierilor si manastirilor, in cadrul
imunitatilor feudale cu care acestia erau investiti.</li>
</ul>
Hotararile judecatoresti ale domnului nu se bucurau de autoritate de
lucru judecat decat in timpul domniei acestuia. Domnii care urmau
puteau rejudeca procesele si modifica sentintele pronuntate de domnii
anteriori. Domnul judeca cu Sfatul domnesc.
pe plan legislativ – vointa domnului era lege, iar activitatea sa de
legiferare imbraca
<br /><br />
forma hrisoavelor legislative (cuprindeau norme de drept, norme cu
caracter general). Au aparut tarziu, la inceputul sec XVI. Pana atunci
hrisoavele domnesti, avand caracter individual, se limitau la
aplicarea dispozitiilor Legii tarii la cazuri particulare.
Din examinarea atributiilor domnului rezulta ca aceasta institutie se
caracterizeaza prin confuziunea atributiilor.
<br /><br />
In ceea ce priveste sistemul succesiunii la tron, Legea tarii consacra
un sistem original, sistemul mixt electivo-ereditar. Are o straveche
traditie la romani.
Caracteristic Evului Mediu e faptul ca proprietatea, in general, si
proprietatea asupra pamantului, in special, au o structura complexa
divizata si ierarhizata, caracterizata prin imbinarea stapanirii
devalmasa cu cea individuala, ca si coexistanta mai multor forme de
proprietate, in functie de titularul dreptului de proprietate, fiecare
forma avand un regim juridic distict, in functie de cea a titularului.
<br /><br />
Rezulta ca in feudalism propritatea nu e absoluta ca in dreptul
roman, ci e divizata. Legea tarii consacra in acest sens un dominium
eminens care apartine boierilor si celorlalti proprietari si un drept
de folosinta al taranilor aserviti asupra loturilor pe care le
lucreaza.
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>

<html>
<head>
16
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
feudal</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
prestatala</a></td>
timpurie</a></td>
</tr>
<tr>
dezvoltat</a></td>
</tr>
</table>
<h2>Epoca fanariota</h2>
Intrucat prima faza a regimului turco-fanariot reprezinta punctul
culminant al dominatiei otomane asupra tarilor romane, ea se
caracterizeaza printr-o slaba activitate de legiferare existand putine
incercari de elaborare a unor lucrari cu caracter legislativ si
normativ.
<br /><br />
Amintim in acest sens Nomocanonul lui Gheorghe din Trapezunt
intocmit in 1730 in T.Romaneasca din porunca domnului Nicolae
Mavrocordat cuprinzand dispozitii de drept canonic si manualul de legi
a lui Mihail Fotino, elaborat de marele paharnic din ordinul domnului
Moldovei Stefan Racovita. Acest manual este structurat in 3 volume si
cuprinde dreptul laic si canonic.
<br /><br />
Pe fondul schimbarii raportului de forte in S-E Europei se
observa scaderea influentei Imperiului Otoman si cresterea influentei
Imperiului Tarist care devine putere protectoare asupra tarilor
romane. Se resimte si influenta rusa asupra activitatii de legiferare,
sens in care in aceasta perioada este tradusa si tiparita in tarile
romane instructiunea Ecaterinei a II-a a Rusiei.
<br /><br />
Insa din punct de vedere al evolutiei dreptului, prima faza a
regimului turco-fanariot este dominata de personalitatea lui
Constantin Mavrocordat, un om de mare cultura care a domnit de 10 ori
in T.Romaneasca si Moldova, alternativ, totalizand 22 de ani de
domnie, perioada impresionanta pentru o epoca in care durata medie a
domniei era de 2 ani.
<br /><br />
Mavrocordat a realizat o serie de reforme in cele 2 tari romane
in spiritul absolutismului iluminat in directia modernizarii statului
si a sistemului de drept. Aceasta modernizare se impunea fata de
imprejurarea ca relatiile de productie de tip capitalist se aflau in
prim proces de cristalizare, in timp ce institutiile juridice
ramasesera la nivelul realitatilor lumii feudale.
<br /><br />
17
Mavrocordat a reunit reformele intreprinse pana in 1740 intr-un
asezamant dat in acel an si care a fost publicat in revista Mercure de
France in 1742. Asezamantul din 1740 cuprinde 13 articole: primele 4
vizeaza scutirea de dari a preotilor si manastirilor, limitarea
jurisdictiei clerului si introducerea epitropiilor manastiresti pentru
administrarea averilor manastirilor.
In urma pacii de la Kuciuk-Kainardji, dominatia otomana asupra tarilor
romane a slabit ca intensitate, crescand in schimb influenta Rusiei ca
putere protectoare. Fata de inconvenientele decurgand din durata
foarta scurta a domniilor fanariote s-a stabilit ca durata domniei
este de 7 ani.
<br /><br />
Printr-un hatiserif dat de sultan in 1802 a fost organizat un
sistem de garantii cu sprijinul Rusiei care dobandise dreptul de a
constata abuzurile domnilor, dreptul de intercesiune in favoarea
tarilor romane si a Bisericii Ortodoxe sub pretextul apararii
crestinismului.
<br /><br />
Uzand de aceste prerogative, Rusia a silit Turcia sa treaca de
la simpla recunoastere a drepturilor tarilor romane la respectarea lor
efectiva, ceea ce a creat o mai mare stabilitate politica si o
intarire a pozitiei domnilor romani.
Domnul are in aceasta perioada o serie de atributii
legislative: intareste prin hrisov domnesc pravilele, stabileste
importanta diferitelor izvoare de drept, aproba aplicarea
obiceiurilor;
administrative: numeste si revoca dregatorii;
atributiile sale judiciare au fost drastic ingradite ca urmare a
organizarii instantelor intr-un sistem judiciar modern.
<br /><br />
Divanul Domnesc - numarul membrilor se restrange, el fiind
alcatuit numai din boieri veliti, insa atunci cand se luau decizii de
importanta mai mare pentru tara domnul convoca un organ cu o
competenta mai larga numit Sfatul de Obste al Tarii in care intrau si
reprezentanti ai clerului.
<br /><br />
Divanul avea:
competenta legislativa, in sensul aprobarii actelor domnului, inclusiv
a celor cu caracter normativ;
competenta administrativa: asigurarea aplicarii unor norme de drept si
de a organiza unele servicii publice;
atributii judiciare sporite, iar prin hatiseriful din 1802 consultarea
divanului devine obligatorie pentru domn in materia fixarii si
repartizarii impozitelor.
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
Codul sursa al paginii”dreptulmodern.html”
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
18
<li><a class="current" href="dreptulmodern.html" >Dreptul
modern</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
<td align="center"><a href="dreptulmodern.html">Epoca lui
Cuza</a></td>
<td align="center"><a href="e6.html">Secularizarea averilor
mănăstireşti</a></td>
<td align="center"><a href="e7.html">Reforma agrară</a></td>
</tr>
<tr>
<td align="center"><a href="e8.html">Reforma fiscală</a></td>
<td align="center"><a href="e5.html">Alte reforme</a></td>
</tr>
</table>
<h2>Epoca lui Cuza</h2>
După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi
colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru,
apoi prim-ministru al României), iniţiază importante reforme interne:
secularizarea averilor mânăstireşti (1863), reforma agrară (1864),
reforma învăţământului (1864) ş.a., care au fixat un cadru modern de
dezvoltare al ţării.
<br /><br />
Întâmpinând rezistenţă din partea guvernului şi a Adunării
Legiuitoare, alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi ai marii
burghezii, precum şi a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza
formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu,
care realizează secularizarea averilor mânăstireşti (decembrie 1863)
şi dizolvă Adunarea Legiuitoare (2 mai 1864).
<br /><br />
În acelaşi an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă
constituţie şi o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului
o bază mai largă, şi decretează (14 august 1864) legea rurală
concepută de Kogălniceanu. În timpul domniei lui Cuza a fost conceput
codul civil şi Codul penal, legea pentru obligativitatea
învăţământului primar şi au fost înfiinţate primele universităţi din
ţară, respectiv cea de la Iaşi (1860), care azi îi poartă numele, şi
cea de la Bucureşti (1864). Tot în această perioadă a fost organizată
şi armata naţională.
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
19
<div>
<ul id="menu">
modern</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
Cuza</a></td>
</tr>
<tr>
</tr>
</table>
<h2>Secularizarea averilor mănăstireşti</h2>
Imaginea lui Alexandru Ioan Cuza pe o marcă poştală din Republica
Moldova
Această lege a fost dată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul
de a lua toate proprietăţile şi averile anumitor Biserici şi mănăstiri
şi a le trece în proprietatea statului, pentru „a spori avuţia ţării”.
<br /><br />
Tot în timpul lui Cuza unele mănăstiri şi schituri au fost desfiinţate
total sau transformate în biserici de mir. Domnitorul Ioan Cuza a
instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale mănăstirilor,
bisericilor, anumitor seminarii, centre de asistenţă socială etc.
<br /><br />
În faţa acestor măsuri aspre, mitropolitul Sofronie Miclescu al
Moldovei a făcut mai multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la
înlăturarea sa din scaun, această stare provocând, mai târziu, însăşi
căderea guvernului Kogălniceanu.
<br /><br />
Legea secularizării a fost adoptată în 1863 şi, pe lângă cele
enumerate mai sus, poate fi menţionată şi confiscarea anumitor averi
pe care le aveau unele mănăstiri din Sfântul Munte Athos şi pe care
le-au primit cu mult timp înainte de la alţi domnitori (Ştefan cel
Mare, Mihai Viteazul etc,) pentru ca monahii din Sfântul Munte să se
roage pentru bunăstarea domniilor lor.
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
<html>
<head>
8" />
20
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
modern</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
Cuza</a></td>
</tr>
<tr>
</tr>
</table>
<h2>Reforma agrară</h2>
Dezbaterile înverşunate care au avut loc în vara anului 1862 în
privinţa proiectului de reformă agrară propus de conservatori şi
adoptat de majoritate, dar nesancţionat de domnitor, au dovedit că
maleabilitatea de care dădeau dovadă o bună parte dintre conservatori,
în privinţa adoptării unui program general de reforme, nu concorda cu
acceptarea de către ei a unei reforme agrare în sensul programelor
revoluţionare de la 1848.
<br /><br />
De aceea, în anii imediat următori unificării administrative, nu s-a
putut trece brusc la reforma agrară, ci s-a continuat, pentru o
perioadă de timp, să se adopte reforme pe linia organizării moderne a
statului, deoarece acestea nu întâmpinau opoziţia conservatorilor,
încă stăpâni pe majoritatea mandatelor din adunare datorită sistemului
electoral restrictiv.
<br /><br />
Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea căilor
ferate, constituirea Consiliului superior al instrucţiunii publice, un
regulament de navigaţie, organizarea corpului inginerilor civili,
reorganizarea Şcolii de silvicultură şi o serie de măsuri
premergătoare unei secularizări a averilor mănăstireşti au
reprezentat, în această perioadă, concretizările planului de reforme.
<br /><br />
Din momentul în care conducerea guvernului a fost preluată de Mihail
Kogălniceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei agrare a dus la
izbucnirea unui violent conflict între guvern şi majoritatea adunării.
A urmat dizolvarea adunării, pe calea loviturii de stat.
<br /><br />
Aceasta din urmă a sporit puterea domnitorului Cuza, şi totodată a
înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorităţii în
adunare. Sancţiunea poporului prin plebiscit şi recunoaşterea noii
stări de lucruri de către puterea suzerană şi puterile garante au
creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului
paşoptist, desfiinţându-se relaţiile feudale în agricultură şi
procedându-se la o împroprietărire a ţărănimii clăcaşe.
<br /><br />
21
Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de
ţărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape
alţi 60.000 de săteni au primit locuri de casă şi de grădină. Reforma
agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în 1865,
a satisfăcut în parte dorinţa de pământ a ţăranilor, a desfiinţat
servituţile şi relaţiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării
capitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai însemnate
evenimente ale istoriei României din secolul al XIX–lea
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
modern</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
Cuza</a></td>
</tr>
<tr>
</tr>
</table>
<h2>Reforma fiscală</h2>
Reforma fiscală a fost materializată prin instituirea impozitului
personal şi a contribuţiei pentru drumuri, generalizată asupra tuturor
bărbaţilor majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea
impozitului funciar şi alte măsuri care au făcut ca la sfârşitul
anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice,
Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.
<br /><br />
Ar putea fi adăugată, pe plan cultural, „importanta iniţiativă a
guvernului moldovean al lui Mihail Kogălniceanu, care a instituit, în
toamna anului 1860, prima universitate a ţării, cea ieşeană.”
22
<br /><br />
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
modern</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
Cuza</a></td>
</tr>
<tr>
</tr>
</table>
<h2>Alte reforme</h2>
În timpul guvernului condus de Mihail Kogălniceanu, s-a trecut la
etapa hotărâtoare a înfăptuirii reformelor. Astfel, primul demers
făcut, într-o direcţie în care guvernul ştia că nu avea să întâmpine
opoziţie pe plan intern, a fost acela al secularizării.
<br /><br />
La 13/25 decembrie 1863, la propunerea guvernului, adunarea a votat
secularizarea averilor mănăstireşti cu 93 de voturi contra 3. Era o
măsură de însemnătate majoră, datorită căreia era recuperat peste un
sfert din teritoriul naţional.
<br /><br />
Apoi au fost elaborate şi promulgate Legea contabilităţii, Legea
consiliilor judeţene, Codul Penal şi Legea instrucţiunii publice,
precum şi crearea Consiliului de Stat. Tot acum se înfiinţează Şcoala
Naţională de Arte Frumoase, la Bucureşti, la conducerea căreia este
desemnat Theodor Aman şi este inaugurată, în premieră, o Şcoală de
Medicină Veterinară.
<br /><br />
23
Analizând suita de evenimente, unele cu caracter realmente
revoluţionar, se poate spune că sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au
fost puse bazele statului unitar român modern.[18] Practic, nu există
domeniu de activitate economică, social-politică, culturală,
administrativă sau militară din ţară, în care Cuza să nu fi adus
îmbunătăţiri şi înnoiri organizatorice pe baza noilor cerinţe ale
epocii moderne.
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
Codul sursa al paginii”dreptulcontemporan.html”
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
<li><a class="current" href="dreptulcontemporan.html"
>Dreptul contemporan</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
<td align="center"><a href="dreptulcontemporan.html">Perioada
comunista</a></td>
<td align="center"><a href="e9.html">Republica Socialistă România
</a></td>
</tr>
</table>
<h2>Perioada comunista</h2>
Primii ani de guvernare comunistă au fost marcaţi de numeroase
schimbări de curs politic şi de valuri succesive de arestări, datorită
luptelor dintre diferitele facţiuni aflate în lupta pentru putere. În
acest timp, economia ţării era secătuită de societăţile mixte SovRom,
care se bucurau de dreptul de a exporta mărfuri în URSS la preţurile
impuse de la Moscova. În toate ministerele erau plasaţi „consilieri”
sovietici, care erau subordonaţi direct Moscovei şi care aveau cu
adevărat puterea de decizie. În această perioadă a început infiltrarea
de informatori ai serviciilor de securitate la toate nivelurile şi în
toate straturile sociale.
<br /><br />
În 1948, s-a trecut la primele măsuri de „colectivizare” a
agriculturii, care a devenit în scurtă vreme un proces marcat de
violenţe şi abuzuri, de timp ce ţăranii înstăriţi (chiaburii) nu erau
dornici să-şi predea în mod voluntar averea. Rezistenţa ţăranilor a
fost înfrântă prin bătăi, arestări şi condamnări arbitrare sau prin
deportare.
24
<br /><br />
La data de 23 mai 1948 are loc ultima cedare teritorială în favoarea
Uniunii Sovietice: Eduard Mezincescu, în calitate de reprezentant al
Ministerului Afacerilor Străine al Republicii Populare Române,
semnează un proces-verbal secret de predare - primire, împreună cu
reprezentantul sovietic, N.P. Sutov, în urma căruia Republica Populară
Română cedează Insula Şerpilor statului vecin de la Răsărit, Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste.
<br /><br />
Gheorghe Gheorghiu-Dej, un stalinist dur, nu agrea reformele lui
Nikita Hruşciov şi de procesul „destalinizare” iniţiat de acesta după
1956. Dej s-a opus realizării obiectivelor economice ale CAER-ului,
prin care România ar fi fost transformată în „coşul de pâine” al
blocului sovietic, iniţiind în schimb un program ambiţios de
dezvoltare a industriei grele. Dej a închis cele mai mari lagăre de
prizonieri politici, a abandonat lucrările la Canalul Dunăre-Marea
Neagră, a desfiinţat sistemul raţiilor de alimente şi a crescut
salariile muncitorilor.
<br /><br />
Au fost luate de asemenea măsuri pentru limitarea influenţei culturii
ruse în ţara: limba rusă a încetat să mai fie obiect obligatoriu de
studiu în şcolile de toate gradele, iar editura „Cartea Rusă” a fost
închisă.
<br /><br />
Toate acestea, combinate cu resentimentele legate de ocuparea unor
provincii istorice româneşti de sovietici (Bucovina de Nord,
transformată în regiune a RSS Ucrainiană şi Basarabia în RSS
Moldovenească şi regiune a RSS Ucraineană), au condus în mod
inevitabil România comunistă pe un drum relativ independent şi
naţionalist.
<br /><br />
Gheorghiu-Dej, un stalinist convins, considera că regimul mai liberal
al lui Hruşciov ameninţa să-i submineze autoritatea. Într-un efort de
întărire a poziţiei în ţară, Dej a hotărât să înceapă cooperarea cu
toate statele, indiferent de sistemul economico-politic, atâta vreme
cât erau recunoscute principiile egalităţii internaţionale şi ale
neamestecului în afacerile interne. Această politică a dus strângerea
legăturilor cu Republica Populară Chineză, care era de asemnea
promotoarea autodeterminării naţionale.
<br /><br />
În 1954, Gheorghiu-Dej a demisionat din funcţia de Secretar General al
partidului, dar a rămas premier al guvernului. S-a format în schimb un
secretariat format din patru membri, unul dintre membri fiind Nicolae
Ceauşescu, secretariat care a controlat partidul timp de un an, până
când Dej a reluat frâiele puterii. În ciuda noii politici de cooperare
internaţională, România a devenit membră a Pactului de la Varşovia în
1955, prin care s-a oficializat subordonarea unei mari părţi a armatei
naţionale maşinii militare sovietice (ocupaţia militară sovietică a
luat sfârşit în 1958). Mai târziu, România a refuzat să permită
efectuarea de manevre militare ale trupelor Pactului de la Varşovia pe
teritoriul românesc şi a limitat participarea propriilor militari la
manevre pe teritoriul altor ţări membre ale Pactului.
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
25
</head>
<body>
<div>
<ul id="menu">
<li><a class="current" href="dreptulcontemporan.html"
>Dreptul contemporan</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
<td align="center"><a href="dreptulcontemporan.html">Perioada
comunista</a></td>
<td align="center"><a href="e9.html">Republica Socialistă România
</a></td>
</tr>
</table>
<h2>Republica Socialistă România </h2>
Republica Socialistă România (RSR), este numele purtat de România în a
doua parte a perioadei conducerii comuniste a ţării (1965-1989), după
ce iniţial s-a numit Republica Populară Română.
<br /><br />
În această perioadă, ţara a fost condusă de Nicolae Ceauşescu, în
calitatea sa de secretar general al partidului unic, Partidul Comunist
Român (PCR), la care s-a adăugat, începând cu anul 1974, funcţia de
preşedinte al Republicii Socialiste România. Regimul comunist, sub
conducerea lui Nicolae Ceauşescu, a avut un caracter preponderent
dictatorial.
<br /><br />
Acest regim dictatorial a avut un impact major asupra sistemului
juridic autohton, in sensul ca legile erau in mare masura
nedemocratice, iar cele democratice erau nerespectate de catre sistem.
Nivelul de trai scazut a dus la un grad ridicat de coruptie in randul
magistratilor, rezultand un sistem ineficient si puternic
birocratizat.
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
Codul sursa al paginii”epocadacieiromane.html”
<html>
<head>
8" />
href="style.css" />
</head>
<body>
<div>
26
<ul id="menu">
<li><a class="current" href="antic.html" >Dreptul
antic</a></li>
</ul>
</div>
<div id="continut">
<tr>
<td align="center"><a href="antic.html">Epoca dacilor</a></td>
<td align="center"><a href="epocadacieiromane.html">Epoca Daciei
romane</a></td>
</tr>
</table>
<h2>Epoca Daciei romane</h2>
Cu toate ca, in urma razboaielor daco-romane, armatele romane au
cucerit cea mai mare parte a teritoriului geto-dac, au ramas in
continuare zone neocupate de trupele romane si locuite de dacii
liberi: N Moldovei, Crisana, Maramures. Dreptul in Dacia, ca de altfel
in toate provinciile Imperiului, are un profund caracter statuar. El
consacra un statut juridic diferit pentru diversele clase si categorii
sociale.
<br /><br />
Cetatenii romani se bucurau in Dacia de plenitudinea drepturilor
civile si politice, cu exceptia proprietatii quiritare pe care nu o
putea exercita decat cetatenii romani din coloniile investite cu ius
italicum. Drepturile politice erau ius suffragi, ius honorum, ius
militiae, iar cele civile erau ius comerci, ius conubi si legis actio.
<br /><br />
In raporturile dintre ei, cetatenii romani utilizau normele
dreptului civil, iar in raport cu necetatenii, dreptul gintilor.
<br /><br />
Latinii aveau un statut juridic intermediar intre cetateni si
peregrini, bucurandu-se doar de o parte din drepturile civile si
politice. Aveau ius comerci, uneori ius conubi si legis actio si ius
suffragi. Nu aveau ius honorum si ius militiae. Latinii din Dacia erau
latini fictivi (aveau statutul juridic al latinilor coloniari, dar nu
erau rude de sange cu romanii). Se utilizeaza termenul de latini in
sens juridic si nu in sens etnic.
<br /><br />
In perioada stapanirii romane in Dacia statutul de latin
devenise o exceptie, aplicandu-se numai unui numar restrans de
persoane, datorita tendintei de generalizare a cetateniei romane, prin
edictul lui Caracal din 212 d.Hr. Latinii utilizau in raporturile cu
cetatenii romani si cu peregrinii, precum si in raporturile dintre ei
normele dreptului gintilor.
<br /><br />
Peregrinii formau categoria sociala cea mai importanta din Dacia
deoarece intra marea masa a autohtonilor daci. Ei erau dediticii pt ca
se opusesera cu forta armelor cuceririi romane. Nu se bucurau de
dreptul lor national anterior cuceririi romane. In raporturile cu
cetatenii si cu latinii, precum si in raporturile dintre ei, utilizau
dreptul gintilor. Peregrinii obisnuiti puteau utiliza in raporturile
dintre ei si cutumele locale desemnate prin perifraza: “leges moresque
peregrinorum”. Cutumele erau recunoscute si acceptate in masura in
care nu contraveneau normelor de drept si principiilor juridice
romane.
<br /><br />
Din examinarea statutului juridic al diferitelor categorii de
persoane, rezulta ca dreptul gintilor e un drept comun cetatenilor,
latinilor si peregrinilor, utilizat in raporturile juridice dintre
acestia. Formele juridice bazate pe ius gentium, desi diferite de cele
bazate pe ius civile, produceau efecte juridice valabile, chiar daca
imperfecte in raport cu exigentele dreptului civil.
<br /><br />
27
ex:<br /> - cetatenii romani se puteau casatori valabil cu o
peregrina, dar nu aveau asupra sotiei si asupra copiilor nici manus
deplin, nici patria potestas deplina.
<br />
- forma scrisa utilizata in contractele incheiate intre cetateni si
peregrini se folosea nu ad validatem, ci ad probationem.
<br />
- litigiile civile dintre cetateni si peregrini erau deduse in
fata instantelor romane din provincie pe baza fictiunii ca peregrinul
este cetatean roman (“si civis romanus eset”).
<br /><br />
Ius gentium, ca diviziune a dreptului privat roman e mult mai
evoluat in raport cu dreptul civil, intrucat nu presupune forme
solemne si gesturi rituale si se intemeiaza in principal pe elementul
subiectiv al vointei romane.
<br /><br />
In procesul convietuierii romanilor cu dacii, dreptul civil,
dreptul gintilor si cutumele locale s-au apropiat pana la contopire
dand nastere in conditiile specifice ale Daciei unui sistem de drept
nou pe care-l numim drept daco-roman. In acest proces de sinteza
juridica, este evident ca o influenta covarsitoare o exercita dreptul
roman care a fost si ramane cel mai evoluat sistem de drept pe care l-
a avut omenirea.
<br /><br />
Insa, si normele dreptului local au exercitat o influenta asupra
dreptului roman, mai ales in inlaturarea formalismului din actele
juridice si in generalizarea principiului bunei credinte.
Sinteza juridica daco-romana, care alaturi de sinteza etnica si
institutionala constituie etnogeneze romana, este demonstrata clar
printr-unul din cele mai importante documente ale dreptului privat
roman.
<br /><br />
Tablitele cerate din Transilvania se prezinta sub forma unor
tablite din lemn de brad legate cate 3. Fetele interioare ale
tablitelor exterioare si ambele fete ale tablitei interioare sunt
scobite, scobitura fiind acoperita cu ceara pe care s-a scris cu
varful unui stilet. Tablitele au fost descoperite 1786 – 1855 la
Alburnus Maios (Rosia Montana) intr-o mina de aur abandonata.
<br /><br />
Tablitele cerate, gasite in minele de la Rosia, sunt raspandite in
muzee din toata Europa. Acestea "sunt actul de nastere a poporului
roman", cum afirma Ion Baltariu, in "Tripticele din Transilvania"
Cele mai spectaculoase descoperiri s-au facut între anii 1786-1855
când au fost gasite în minele de aur de la Rosia Montana tablitele
cerate dacice ("carti din lemn cerate"), descoperi unice pentru
cunoasterea vietii juridice si a institutiilor respective. Acestea
reprezinta texte de drept civil roman privind contracte de vânzare-
cumparare, de împrumut cu dobânda, conventii de asociatie, acte ale
collegiilor, dovezi de cheltuieli si preturi, etc.
<br /><br />
Tablitele cerate "daco-romane" dateaza dintre anii 131-167 e.n., fiind
ascunse în galeriile Sf. Ecaterina - Monulesti si Sf. Iosif din
masivul Leti, galeria Ohaba - Sf. Simion de pe masivul Cârnic si
galeria Laurentiu (Boaba) din masivul Igre. Descoperite dupa 16
secole, ele au constituit un "miracol" arheologic al Daciei romane. S-
au gasit 50 de piese din care jumatate s-au distrus integral s-au
partial în contact cu atmosfera de la suprafata, din nepricepere,
ignoranta, rea-credinta, pastrându-se întregi sau parti din ele 25
"carti din lemn".
</div>
</div>
</div></div>
</body>
</html>
28
CONCLUZII
Odata cu realizarea acestei aplicatii, am invatat intr-o perioada relativ scurta, sa lucrez cu o
interfata vizuala, prin intermediul limbajului de programare web HTML.
Imbinand cunostintele acumulate in timpul liceului, privind programarea structurala, am reusit

implementarea unei aplicatii web de prezentare a celor mai frumoase capitale ale lumii. Se
poate observa posibilitatea de aplicare a elementelor teoretice limbajului HTML in crearea
acestei aplicatii de mare utilitate.
Informatiile acumulate pe parcursul realizarii proiectului de atestat imi vor servi drept suport
pentru studiu, mai departe, intr-o cariera ca programator. Este drept ca aceasta lucrare
constituie doar o mica parte din tainele programarii, dar avand in vedere ca acest capitol a fost
afectat numai in clasa a XII-a, sunt de parere ca obiectivul fundamental il constituie motivatia de
a aprofunda singur, de a-ti fi propriul tau profesor, avand la indemana materiale specifice.
29
BIBLIOGRAFIE
http://www.w3schools.com/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Dreamweaver
https://ro.wikipedia.org/wiki/HTML5
https://ro.wikipedia.org/wiki/HyperText_Markup_Language
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascading_Style_Sheets
https://tutorialehtml.com/ro/introducere-in-html/
COSTĂCHEL, V., PANAITESCU, P. P., CAZACU, A., Viaţa feudală în Ţara Ro-ânească şi Moldova (secolele XIV –
XVII), Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1957.
CRONŢ, Gheorghe, Dreptul bizantin în ţările române. Pravila Moldovei din 1646, în ,,Studii”, anul IX, nr. 5 /
1958.
CRONŢ, Gheorghe, Instituţii medievale româneşti. Înfrăţirea de moşie. Jurătorii, Editura Academiei, 1969.
DANIELOPOLU, George, Explicaţiunea Institutelor lui Iustinian, vol. 1, Imprimeria Statului, Bucuresci, 1899.
DAVIDOGLU, Lascăr, Repertoriu de formulare juridice, ed. a III-a rev., ad. şi complet., Ed. Forum, Bucureşti, f. a.
DENSUŞIANU, Nicolae, Dacia preistorică, [ed. a II-a], Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986.
DIMITRESCU, Gh. D., Dota în vechile noastre legiuiri, în AFDB, anul IV, nr. 1 –2 / 1942.
DJUVARA, Neagu, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne (1800 –1848), trad. Maria
Carpov, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995.
30
ANEXE
Ală turi de acest dosar este atașat DVD-ul ce conține aplicația realizată .
31

Documentatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documentatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liceul Teoretic Novaci

Profesor îndrumător Absolvent

 Epoca lui Cuza

5. Dreptul contemporan - dreptulcontemporan.html . In aceaste pagini sunt prezentate detalii

<h3>NECESITATEA STUDIERII ISTORIEI DREPTULUI ROMÂNESC</h3>

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN"

Imbinand cunostintele acumulate in timpul liceului, privind programarea structurala, am reusit

S-ar putea să vă placă și