-Subiecte Sesiune-

Axiome
Analiza tranz
Discurs-Exordium-Metafora
Comunicarea nonviolenta (tot)
Tot cursul 6,fara cursul 5

Subiecte de anul trecut

1. Definire ASERTIVITATEA + exemplu (poate fi folosita in orice situatie? )
2. Interviu, lista de exigente psihosociale pt un student la IM, caracteristici pe urm 4 dim + 5
caracteristici pt fiecare dimensiune
 -Intelectual-cognitiva
 -Motivationala
 -Personalitate
 -Sociala
3. Epilog+ Metafora – definitie si rol
4. De ce limbajul girafa are succes in comunicarea interpersonala ?

Axiomele comunicarii

1) Comunicarea este inevitabila sau Noncomunicarea este imposibila. 

2) Comunicarea se desfasoara la doua niveluri: informational si relational, cel de-al doilea
oferind indicatii de interpretare a continutului celui dintai.
3) Comunicarea este un proces continuu, ce nu poate fi tratat in termeni de cauza- efect sau
stimul - raspuns.
4) Comunicarea imbraca fie o forma digitala, fie una analogica
5) Orice proces de comunicare este asimetric sau complementar, daca el se intemeiaza pe
egalitate sau subordonare/supraordonare
6) Comunicarea este ireversibila
7) Comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare.

Analiza tranzactionala

Părintele (P) = set de comportamente pe care individul le-a copiat de la autorităţile

semnificative în mijlocul cărora s-a format (părinţii reali, profesorii etc.) şi care se poate
manifesta prin coerciţii, morală, dar şi prin atitudini protectoare.

 Parinte tandru – partea din noi care sare in ajutorul celuilalt

 Parinte critic – partea care cenzureaza, interzicind sau indemând sa interzicem

Adultul (A) = capacitatea de analiză şi acţiune cu maturitate şi responsabilitate. Individul în starea

de Adult exprimă abilitatea de a aprecia realitatea ,,aici şi acum“, fără să fie perturbat în decizii
de trecut.
 Copilul (C) = zestrea instinctuală, exprimată în manifestările de lamentare, culpabilizare,
disculpare, evadare etc. În Copil se află sentimentul stimei de sine. El este acela care confirmă
starea de bună dispoziţie sau de inconfort a individului.

TRANZACTIE COMPLEMENTARA
Atat timp cat tranzactiile sunt complementare, comunicarea poate dura la nesfarsit

TRANZACTII INCRUCISATE
Dialogul este redresat de persoana care are sanatate psihica si stima de sine dezvoltate

TRANZACTIE UNGHIULARA

TRANZACTIE IN DUPLEX

Pentru a prevedea comportamentul unui individ este necesar sa observam cit de frecvent intra in
actiune diferite stari ale Eului .. Frecvența este data de cantitatea de energie pe care o poseda fiecare
din cele trei stari.

Activităţi sociale – moduri de a ne petrece timpul

 Retragerea
 Ritualul
 Divertismentul
 Actiunea
 Jocul = sistem recurent de tranzacţii adesea repetitive cu motivaţii ascunse

 mesaj ascuns aflat în subsidiarul comunicării de suprafaţă, un fel de text în subtext;

 devalorizare sau o supraevaluare de sine sau a interlocutorului;
 disconfortul pe care îl creeează acesta în psihicul celuilalt;
 punct vulnerabil al receptorului;
 beneficiu al jocului care poate fi dominarea celuilalt, eliminarea intimitatii etc.

Structura discurs
1) Exordium
2) Corpul principal al discursului / Argumente
3) Epilog

1. Exordium= deschidere, uvertura, preambul

Posibile principii :
 - al adaptarii tematice (consacrarea discursului unui subiect)
- adaptarii geografice: oratorul tine cont de specificul locului in care se afla, evocarea traditiilor,
citarea unor personalitati autohtone in vederea apropierii de auditoriu;
- adaptare prin suris – incercarea de a destinde atmosfera prin cuvinte de spirit;
- sinceritatii – daruire din partea oratorului;
- adresabilitatii – publicul devine partener.

2. Argumentare

 Demers prin care o persoana incearca sa determine auditoriul cu care intra in relatie sa
adopte o opinie prin apel la idei care respecta corectitudinea.
 Obiectivul - transmiterea unei convingeri
 Construire: silogism - de la premise adevarate la concluzii adevarate
 inductie logica,
 relatii de cauzalitate

3. Epilog

 Se recapituleaza ideile si se face o sinteza

 Da ultimul asalt pentru cistigarea mintii auditoriului
 Final mobilizator

COMUNICAREA NONVIOLENTA

Comunicarea alienanta

 emiterea de judecăţi (de exemplu: Eu am dreptate…Tu greşeşti… Noi suntem buni…Ei sunt
răi…etc.) care, în general, pleacă de la premisa că cei care nu acţionează în conformitate cu
valorile noastre greşesc.
 etichetarea negativă a indivizilor, care mai devreme sau mai târziu contribuie la profeţia
autoîmplinită.
 negarea posibilităţilor de alegere, a responsabilităţii acţiunilor proprii.
 atribuirea acţiunilor unor forţe impersonale, autorităţii, impulsurilor necontrolabile, rolurilor
sociale sau legate de vârstă, etc.
 folosirea comparaţiilor, uitându-se că fiecare din noi reprezintă o individualitate;
 exprimarea dorinţelor sub formă de pretenţii mai ales de cei care deţin poziţii de autoritate.
Orice pretenţie în mod implicit sugerează că ascultătorul va fi sancţionat dacă nu se
conformează.
 nediferenţierea între judecăţi de valoare şi judecăţi morale; tendinţa de mixare a acestora
astfel încât sunt generalizate etichete sub forma judecăţilor de valoare.

Limbajul girafa
 Exprimarea,,Girafă“ –,,urechile“ cu care ascultăm sunt îndreptate spre cunoaşterea propriei
interiorităţi şi semnifică centrarea sinceră pe sentimentele şi nevoile personale (Simt…pentru
că am nevoie să…)

 Ascultarea,,Girafă“ (,,urechile“ spre exterior) priveşte identificarea cât mai exactă a

sentimentelor şi nevoilor celuilalt (Tu simţi….. pentru că ai nevoie de …?)