Lesenciuc Anamaria

Pneumonia
Pneumonia este o afecțiune inflamatorie a plămânilor care afectează în
primul rând micile cavități cu aer cunoscute sub denumirea de alveole. De
obicei, este provocată de o infecție cu virusuri sau cu bacterii și mai rar, de alte
microorganisme, de anumite medicamente și de alte afecțiuni, cum ar fi bolile
autoimune.
Simptomele tipice includ tuse, durere în piept, febră și respirație grea.
Instrumentele de diagnosticare includ radiografia și cultura sputei. Pentru
prevenirea anumitor tipuri de pneumonie sunt disponibile vaccinuri.
Tratamentul depinde de cauza subiacentă. Pneumonia bacteriană presupusă se
tratează cu antibiotice. În cazul în care pneumonia este gravă, persoana
afectată este în general internată în spital. Anual, pneumonia afectează
aproximativ 450 de milioane de persoane, șapte procente din populația totală
a lumii și provoacă 4 milioane de decese. Deși pneumonia era considerată de
William Osler, în secolul al XIX-lea, drept „principala cauză de
deces”,introducerea, în secolul al XX-lea, a terapiei cu antibiotice și a
vaccinurilor a contribuit la îmbunătățirea ratei de supraviețuire.Cu toate
acestea, în țările în curs de dezvoltare, precum și în rândul persoanelor foarte
în vârstă, foarte tinere sau care suferă de boli cronice, pneumonia rămâne
principala cauză de deces.
Tipuri de pneumonie:
Pneumonia bacteriană
Pneumonia virală
Pneumonia de aspirație

Persoanele cu pneumonie infecțioasă au, deseori, tuse productivă, febră

însoțită de frisoane, dispnee, durere în piept, ascuțită sau sub formă de
junghiuri, în timpul inspirației profunde, și o rată a respirației crescută. La
persoanele în vârstă, confuzia poate fi cel mai important semn. Semnele și
simptomele tipice la copiii sub cinci ani sunt febra, tusea și respirația grea și
rapidă.
Febra nu este foarte specifică, deoarece apare în multe alte boli comune și
poate lipsi la cei care suferă de o boală gravă sau de malnutriție. În plus, tusea
lipsește, frecvent, la copiii sub două luni. Semnele și simptomele mai grave pot
include: colorație albăstruie a pielii, sete diminuată, convulsii, vomă
persistentă, valori extreme ale temperaturii sau un nivel diminuat al stării de
conștiență.
Aceasta este provocată, în primul rând, de infecții cauzate de bacterii sau de
virusuri și, mai rar, de ciuperci și paraziți. Deși au fost identificate peste 100 de
tipuri de agenți infecțioși, numai câteva sunt responsabile pentru majoritatea
cazurilor. Infecțiile mixte, atât cu virusuri, cât și cu bacterii, pot apărea în până
la 45% dintre infecții la copii și în până la 15% dintre infecții la adulți. Agentul
cauzal nu poate fi izolat în aproximativ jumătate dintre cazuri, în pofida unor
teste atente.
Afecțiunile și factorii de risc care predispun la pneumonie includ: fumatul,
deficiența imunitară, alcoolismul, boala pulmonară obstructivă cronică, boala
renală cronică și boala hepatică.

IMAGISTICA:
Radiografia toracică este frecvent utilizată în stabilirea unui diagnostic. La
persoanele cu forme mai ușoare, radiografia este necesară numai în cazul celor
cu posibile complicații, celor care nu răspund la tratament, sau atunci când
cauza este incertă. Dacă o persoană este atât de bolnavă încât necesită
spitalizarea, se recomandă o radiografie toracică. Rezultatele nu indică
întotdeauna severitatea bolii și nu deosebesc cu siguranță între infecțiile
bacteriene și cele virale.
Radiografiile pot clasifica pneumonia drept pneumonie lobară,
bronhopneumonie (cunoscută drept pneumonie lobulară), și pneumonie
interstițială. Pneumonia bacteriană, existentă în comunitate, prezintă de regulă
consolidarea pulmonară a unui lob pulmonar, fiind cunoscută drept
pneumonie lobară. Cu toate acestea, rezultatele pot varia, iar alte caracteristici
sunt obișnuite în alte tipuri de pneumonie. Pneumonia de aspirație poate
prezenta opacități bilaterale mai ales la baza plămânilor și pe partea dreaptă.
Este posibil ca în unele cazuri radiografiile pneumoniei virale să pară normale,
să aibă un aspect hiper-inflamat sau să pară similare pneumoniei bacteriene cu
consolidare lobară. Este posibil ca în stadiile incipiente ale bolii să nu existe
semne depistabile radiologic, mai ales în cazul deshidratării; sau pot fi dificil de
interpretat în cazul persoanelor obeze sau care au antecedente de afecțiuni
pulmonare. O tomografie computerizată poate oferi informații suplimentare în
cazurile incerte.