TRANSFORMATA FOURIER

Fie funcţiile

una transformata Fourier prin cosinus a celeilalte

este transformata Fourier prin sinus a lui

Pentru a putea transforma Fourier prin sin sau cos, avem nevoie de
ecuaţii integrale.

Observaţie: Funcţia necunoscută se află sub integrală.

 5 pg. 189

1) Să se rezolve ecuaţia integrală:

unde .

————————

( i.e. aceasta este funcţia necunoscută)

Vom scrie ecuaţia integrală ca o transformată (înmulţim ecuaţia dată cu

):

unde

Folosim transformata Fourier pentru cosinus:

Dar
 prin părţi ʹ
ʹ

soluţia ecuaţiei integrale.

6 pg. 190 ( sau Bilet 5, Subiect 2.a)

 2) Să se determine funcţia care satisface ecuaţia integrală:

————————

O egalitate de această formă în care funcţia necunoscută se află sub

semnul de integrare se numeşte ecuaţie integrală.

Pentru rezolvarea ecuaţiei integrale, vom calcula transformata prin

cosinus:
.

Ştim că

Dar,

Fiind o funcţie pară, luăm o singură dată

de la în loc de 2 ori de la 0 la

Luăm
 Facem o combinaţie între cele 2 integrale pentru a obţine exponenţiala

Trebuie să calculăm integrala

folosind Teorema reziduurilor

Polii sunt şi sunt poli simpli. y

(0,r)

ia

(-r,0) u=z (r,0)

A 0 B x

-ia

Luăm pe axa Ox, 2 puncte şi şi parcurgem segmentul AB astfel .

Pentru a putea aplica Teorema reziduurilor, trebuie să completez segmentul
cu un arc de cerc (i.e. cu un semicerc superior care este parcurs în sens
direct) şi astfel am închis drumul respectiv.

Luăm pe suficient de mare astfel încât şi să se afle în

interiorul semicercului. Acum putem aplica Teorema reziduurilor.

Adăugăm integrala aceasta, deoarece pe curba respectivă

variabila de integrare şi ea este 0.
 ( se transformă în variabila )
Putem lua dacă considerăm pe ca un număr
complex.

Polii din ecuaţia vor fi: pol simplu

pol simplu

În domeniul delimitat de polul se află în domeniul nostru.

( se ia suficient de mare, astfel încât să se afle în domeniul nostru).
 aceasta este partea reală, partea imaginară nu există

deci,

soluţie a ecuaţiei integrale dată.

4 pag. 188

3) Trasând în prealabil graficul funcţiei , şi

apoi considerând ramurile pentru cazul - funcţie pară şi - funcţie
impară, să se determine transformatele Fourier prin sinus şi prin cosinus ale
acestei funcţii.
 Pentru a putea transforma Fourier prin sin sau cos, avem nevoie de
ecuaţii integrale.

Observaţie: Funcţia necunoscută se află sub integrală.

Din grafic: - funcţie pară, atunci graficul este simetric faţă de axa ,
- funcţie impară, atunci graficul este simetric faţă de origine.

sau calculând: funcţie pară,

funcţie impară.

Trebuie să construim graficul funcţiei. f(t)

(0,1)

0 t
Pentru

Pentru a vedea convexitatea, trebuie să calculăm derivata a doua:

ʹ
ʹʹ
graficul este convex (”ţine apa”)

• Vrem ca funcţia să fie pară, atunci graficul va fi simetric faţă de

axa verticală:

f(t)
(0,1)

0 t
 funcţie pară

• • Vrem să transformăm pe într-o funcţie impară, deci graficul

va fi simetric faţă de origine:

f(t)
(0,1)

0 t

(0,-1)

Ştim că pe funcţia capătă aceeaşi formă dacă funcţia este pară

şi impară, iar pe ramurile diferă.

f(t)
(0,1)

0 t

(0,-1)
 f(t)
1

0 t

(0,-1)

• • • Vom scrie transformatele Fourier prin cosinus şi prin sinus ale

lui :

Căutăm o combinaţie între şi :

 aducem la forma algebrică

Deci, , sunt cele două

transformate Fourier prin sin şi cos ale lui g.

• Ne folosim de transformata Fourier prin cosinus pentru calcularea

integralei:

Ne trebuie transformata Fourier prin cos a funcţiei :

Dar ,

Analog,

Dar ,