Bună seara!

Reamintesc celor care nu au reuşit să trimită temele că termenul-limită este mâine, vineri, 26 mai
2023, ora 20.
Retrimit conţinutul temelor.
Spor!

Tema 1
a) Numiţi considerentele pentru care este necesară studierea limbii latine.
(Limită de spaţiu: minimum 5 rânduri. Opinia trebuie să fie personală şi nu copiată de pe internet.)
b) Relataţi experienţa de elev în clasa a VIII-a, referitoare la orele de limba latină.
(Fără limită de spaţiu)
c) Reproduceţi schematic tema „Limba latină şi teoria comunicării”.
(Limită de spaţiu: maximum 2 pagini)
Precizări:

• Răspunsurile la punctele a) şi b) vor fi redactate în word, cu fontul TNR, cu semne diacritice.

• Rezolvarea punctului c) se va face cu scrisul de mână, după care pagina/paginile va/vor fi
fotocopiată/fotocopiate şi trimisă/trimise ca ataşament.
• Tema va fi expediată pe adresa de e-mail scsvabc@gmail.com

Tema 2
I. Unul dintre militanţii pentru drepturile limbii latine şi ale „fiicelor” acesteia (cele zece limbi
romanice) a fost Vasile Alecsandri (14.06.1818, Bacău – 22.08.1890, Mirceşti, jud. Iaşi).
a) Cum apreciaţi participarea şi succesul său la concursul destinat poeţilor din lumea romanică
(Montpellier, 1878)?
b) Parcurgeţi textul poeziei premiate, „Cântecul gintei latine”, şi comentaţi-l în limbaj propriu, în
minimum 5 rânduri.
Bibliografie:
https://e-lectura.ro/cantecul-gintei-latine-vasile-alecsandri/
https://www.desteptarea.ro/carol-scrob-si-neuitarea/
II. Limba română a atras atenţia vorbitorilor de alte limbi, din afara spaţiului romanic. Cum
apreciaţi atracţia manifestată de limba română şi cultura ţării noastre asupra cursantului chinez Yin
Yuguo? Citiţi la pagina 18 din „Ateneu” (ian. 2019) primul şi ultimul text publicat de acesta,
precum şi alte articole publicate pe această temă.
Bibliografie:
http://ateneu.info/wp-content/uploads/at2019_01net.pdf
https://www.desteptarea.ro/doua-amintiri-frumoase/
https://www.ub.ro/universitatea/iip/news/2218-sant-douazeci-de-ani-si-inca-unul-remember-yin-
yuguo

Limită de timp: ziua care precedă cursul, ora 24

Răspunsurile vor fi redactate în word, cu fontul TNR, cu semne diacritice.
Tema va fi expediată pe adresa de e-mail scsvabc@gmail.com
 Tema 3
a) Lectura/prelucrarea unui text, în limba română şi apoi în limba latină:
„Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, de Mihai Eminescu
Algoritm de lucru:
a.1. de citit integral textul poeziei, pentru a intui mesajul acesteia;

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

de Mihai Eminescu

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul,

Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând.
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,

Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori;
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!
(1867)
Quid tibi exopto, dulcis Romania

Quid tibi exopto, dulcis Romania,

Terra gloriarum et amorum terra?
Bracchia nervosa fortiaque arma,
Magnis praeteritis, maxima futura.
Vinum effervescat, spumet poculumque
Si nobiles tui nati haec pervolunt;
Namque manet rupes, etsi cadit unda,
Dulcis Romania, tibi hoc exopto.

Somnium ultoris nigrum ut sepulchrum,

Gladius cruore inimico fumans,
Atque super hydram ventis agitentur
Gloriarum signa tua in triumpho.
Dicant orbi terrae tricoloris signum,
Dicant magna gesta Dacoromanorum,
Candidus eorum ignis cum erumpit,
Dulcis Romania, tibi hoc exopto.

Angelus amoris, angelus pacisque

Mystice subridens in altari Vestae
Qui caecare potest Martem gloriantem,
Cum in mundo volat lampade quem lustrans.
Tuum sinum clarum angelus advolet,
Gustet res secundas coeli paradisi.
Hunc tu amplectaris, extruasque aras,
Dulcis Romania, tibi hoc exopto.

Quid tibi exopto, dulcis Romania,

Juvenilis sponsa atque amans mater,
Nati tui vivant in fraternum aevum
Sicut noctis stellae, aurorae dies,
Vitam in aeternum, gloriam laetaque
Arma fortiaque, animum Romanum,
Somnium virtutis, maiestatis famam,
Dulcis Romania, tibi hoc exopto.
Traducere în limba latină de Traian Diaconescu

a.2. de ascultat înregistrarea audio primită, ca sugestie de lectură;

WS312158 (în latină), WS312156 (în română) sau WS312587 (în română), WS312588 (în latină)
a.3. de citit în faţa microfonului primele 4 versuri din poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”,
de Mihai Eminescu în limba română şi, în continuare, aceleaşi versuri, în limba latină;
a.4. de trimis înregistrarea audio a lecturii celor 4 versuri. Veţi utiliza aplicaţia de reportofon pe care
o deţine orice telefon. Ascultaţi însă în prealabil lectura mea (un posibil model), din anexe. Veţi
trimite înregistrarea audio pe această adresă de e-mail (scsvabc@gmail.com), pentru care veţi primi
unul dintre cele patru calificative: foarte bine, bine, satisfăcător, nesatisfăcător, cu abrevierile F.B.,
B., S., NS. Dacă nu aţi atins pragul lui B., veţi repeta înregistrarea numai după ce veţi reasculta
lectura mea.
a.5. de extras din textul poeziei „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, de Mihai Eminescu un cuvânt
de origine latină şi de raportat la un corespondent al său dintr-o altă limbă romanică (italiana,
spaniola, portugheza, franceza). Numiţi acel corespondent. Consultaţi DEX-ul pentru a stabili
etimologia latină, apoi internetul sau dicţionare ajutătoare.

b) Autodictaţi-vă terminologia gramaticală de bază, asociind fiecărei părţi de vorbire/ părţi de

propoziţie un exemplu din poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”:
SUBSTANTIVUL
cf. lat. sub „dedesubt”, stans, -tis „așezat, care stă”

ARTICOLUL
cf. lat. articulus „încheietură; nod”; echivalent: determinare

ADJECTIVUL
cf. lat. ad „pe lângă”, iectum „așezat”

PRONUMELE
cf. lat. pro „în loc de”, „pentru”; nomen-inis „nume” (în gramatică, numele este substantivul)

NUMERALUL
cf. lat. numeralis, -e (adj.) „referitor la număr”, din numerus,-i „număr”

VERBUL
cf. lat. verbum, -i „cuvânt, vorbă”, p. ext. „rezultat al mișcării gândului” (Ch. Baudelaire îl numește
„îngerul mișcării”)

ADVERBUL
cf. lat. adverbium, apud ad „(pe) lângă”, verbum „verb, cuvânt”

INTERJECȚIA
cf. lat. interiectio, -onis „interpunere”, apud inter „între”, iacio, -ere, ieci, iactum „a arunca
(vorba)”

PREPOZIȚIA
cf. lat. praepositio, -onis „punere înainte”, apud prae „înainte”, positio, -onis „așezare, poziție”

CONJUNCȚIA
cf. lat. coniunctio, -onis „legare cu (împreună)”, apud con- „ca, împreună”, iungo, -ere, iunxi,
iunctum „a înjuga, a înhăma; a lega”

***
SUBIECTUL
cf. lat. subiectum „supus, subordonat”, apud sub „dedesubt”, iacio, -ere, ieci, iactum „a arunca; a
construi”

PREDICATUL
cf. lat. praedicatum, v. praedico, -are, -avi, -atum „a face cunoscut public, a spune (în auzul
lumii), a dezvălui”, apud prae (adv.) „înainte, în față”, dico, -ere, dixi, dictum „a spune, a zice”
ATRIBUTUL
cf. lat. attributum „atribut, acordat”, v. attribuo, -ere, attribui, attributum „a atribui, a acorda, a
adăuga”, apud ad „la”, tribuo,-ere, tribui, tributum „a împărți, a da”

COMPLEMENTUL
cf. lat. complementum „întregire, completare”, apud compleo, -ere, -evi, -etum (de aici, rom.
complet) „a umple, a desăvârși”, v. com „(împreună) cu” + arh. pleo, plere „a umple”

Surse:
Ioan Dănilă, „Limba română – algoritmii analizei gramaticale”, Bacău, Editura „Egal”, 2005
Idem, „Limba latină”, Iaşi, Editura PIM, 2014
c) Pentru delectare, audiaţi un moment umoristic, care demonstrează că fonetica poate fi sursă de
divertisment:
FONETICA HAZLIE
https://www.facebook.com/100015307458145/posts/857994158054158/?sfnsn=mo

Condiţii de rezolvare a temei 3:

Punctele a.5. şi b. se vor rezolva prin scrisul de mână, după care se va fotografia/scana
rezolvarea şi se va trimite ca anexă la mesaj.

Tema 4
a) Având drept punct de plecare afirmaţia „Et quasi cursores, vitae lampada tradunt” (Lucretius, De
rerum natura) (Şi precum alergătorii, [oamenii] îşi trec din mână în mână făclia vieţii), comentaţi
în minimum zece rânduri necesitatea respectării experienţei umane, sedimentată în generaţiile de
până la noi.
b) Particularizaţi discursul de la punctul a) raportându-vă la relaţia Nicolae Manolescu (discipol) –
Traian Cantemir (magistru), aşa cum este descrisă în revista „Ateneu”, nr. 644 (aprilie 2023),
pagina 3, sub titlul „A fost o figură a şcolii noastre şi a culturii în genere”.

Tema 5

I. Aplicaţie lingvistică pe un text inedit

1. Obiectiv: autoevaluarea cunoştinţelor fundamentale de limba latină, în raport cu limba română
2. Suport teoretic: legile fonetice care au acţionat de la latina târzie la româna primitivă comună
3. Text-suport: creaţia populară
- folclorul mic/al copiilor (numărători, ghicitori, recitative etc.) sau
- folclorul mare (balade, doine, legende, snoave; descântece, bocete, oraţii de nuntă,
strigături; pluguşoare, colinde, sorcove, jocul ursului etc.)
Pentru informare privind speciile literare, consultaţi revista „Ateneu”, nr. 1/2022, pagina 5
(rubrica „Teleşcoala Ateneu”, „Literatura pentru copii – o tematică”), din ataşamentul la acest e-
mail: at2022_01net
4. Algoritm de culegere a textului/textelor:
4.1. Identificarea unui depozitar de tradiţie locală (de regulă sunt persoane de peste 50 de ani, dar
pot fi şi sub această vârstă);
4.2. Chestionarea cu privire la producţiile folclorice pe care le deţine;
4.3. Selectarea producţiilor din sfera folclorului mic sau a folclorului mare, în general din
domeniul celui generat de sărbătorile de iarnă: pluguşor, colindă, sorcovă, semănatul, chiraleisa
(persoana intervievată va descrie obiceiul preotului de a merge de Crăciun sau/şi de Bobotează pe la
casele credincioşilor, însoţit de copii care strigă „Chiraleisa!”), jocul ursului, jocul caprei, căiuţii,
teatru folcloric („Jienii” ş.a.), vasilca (colindătorii poartă pe o tavă un cap de porc sau o păpuşă,
împodobit(ă) cu panglici, mărgele ş.a.) etc.;
4.4. Înregistrarea PRIN TELEFON a respectivei producţii folclorice;
4.5. Consemnarea datelor tehnice despre informator şi despre culegător, ca în acest exemplu:
Cules/culeasă de la: Ioan Popescu
Vârsta: 83 de ani
Localitatea: satul Sârbi, com. Podul Turcului, jud. Bacău
Data culegerii: 21.04.2023
Culegător: Adina Ionescu
Atenţie! Producţia folclorică trebuie să fie inedită şi nu citită din vreo carte sau manual.
(Persoana poate fi rugată să-şi scrie producţia folclorică pentru ca înregistrarea să nu cunoască
sincope.) Puteţi înregistra mai mult de o producţie folclorică, dar veţi fi punctaţi numai pentru una
dintre ele. Textele vor fi publicate într-o antologie.
4.5. Transcrierea înregistrării, cu semne diacritice, în registrul literar (ex.: „chicior”, „o vinit”,
„candilî” se vor transcrie „picior”, „a venit”, „candelă”);
4.6. Rezolvarea cerinţei didactice pe baza textului rezultat din transcriere, astfel:
- se extrag din textul transcris 3 (trei) cuvinte pentru a ilustra tot atâtea legi fonetice
EXEMPLU:
părinte < parens (N.), parentis (G.), parentem (Ac.)
a neaccentuat (vocală deschisă) trece la ă (vocală semideschisă)
(Poate fi discutată oricare dintre celelalte legi fonetice semnalate în cuvântul dat.)

5. Finalizare
Trimiteţi totul (înregistrarea audio, textul rezultat din înregistrare, rezolvarea cerinţelor
lingvistice) în words (deci nu în PDF), cu font Times New Roman, cu toate semnele diacritice, pe
adresa de e-mail:
scsvabc@gmail.com
Limită de timp: cu două zile înainte de data colocviului (25 mai 2023)
Vă sugerez să realizaţi culegerea textului folcloric în zilele de sărbătoare, când oamenii au o stare
sufletească specială şi sunt disponibili pentru abordarea unor subiecte de ordin cultural.
Vă stau la dispoziţie pentru orice neclaritate legată de tema aceasta. Spor!
II. Aţi fost antrenaţi în actul culegerii de folclor literar românesc. Motivaţi necesitatea
salvării acestui tezaur spiritual.
Tema 6
I. Termeni latineşti necesari în realizarea lucrărilor ştiinţifice
1) op. cit. (lat. opus citatum „opera citată”; subst. neutru: opus, genitiv operis, pl. opera); se scrie cu
italice, întrucât ţine locul titlului operei: op. cit.
2) ib./ibid./ibidem (lat. ibidem „în acelaşi loc”; adverb; accent pe a doua silabă, întrucât e un
compus pentru idem); se foloseşte când în nota de subsol se reiau atât numele autorului, cât şi al
titlului de lucrare, aflate în nota anterioară (deci cele două note trebuie să fie succesive); dacă nu
sunt succesive, se foloseşte abrevierea op. cit.
3) id./ idem (lat. idem „la fel”; adverb; accent pe prima silabă, întrucât în limba latină niciodată
accentul nu cade pe ultima silabă); se foloseşte când în nota de subsol se reia numele autorului, dar
cu un alt titlu de lucrare; cele două note trebuie să fie succesive; se scrie cu drepte (idem), întrucât
ţine locul numelui autorului, nu şi al titlului operei
4) ap./apud (lat. apud „după; lângă”; prepoziţie; accent pe prima silabă); se foloseşte când
reproducem o informaţie dintr-o lucrare la care nu am avut acces, dar pe care am identificat-o în altă
lucrare; „cadoul” pe care ni-l face limba latină este posibilitatea de a decodifica sensul prepoziţiei
prin lectură palindromică: citit de la sfârşit spre început, descoperim echivalentul în limba română
(apud ← după)
5) cf. (lat. confer „compară [cu]”; verb la imperativ; accent pe prima silabă); se foloseşte când
raportăm informaţia la o sursă fără a reproduce prin ghilimele secvenţa respectivă; este apropiat ca
utilizare de apud; este greşită traducerea prin „conform”

Aplicaţie:
Identificaţi sau imaginaţi o situaţie de utilizare a unuia dintre termenii de mai sus.

II. Presa trece printr-o perioadă de prefaceri, între care mutarea pe internet a apariţiilor.
Revista „Ateneu” are şi ea o dublă înfăţişare: cea de pe site-ul propriu (ateneu.info) şi cea
tipărită. Pe care dintre cele două variante o preferaţi? De ce?

III. Sintagma latinească genius loci desemnează spiritul dominant al unei aşezări umane. Numiţi o
personalitate din localitatea de domiciliu sau dintr-o localitate apropiată.
Ex.: Vasile Alecsandri, scriitor (14 iun. 1818, Bacău – 22 aug. 1890, Mirceşti, jud. Iaşi)

IV. Parcurgeţi în ansamblu cele două manuale de limba latină pentru clasa a VII-a, postate pe
www.edu.ro sau disponibile pe internet sub titlul „Elemente de limba latină şi de cultură
romanică”.
a) Pentru care dintre cele două variante aţi opta? De ce?
b) Ce obiectaţi celuilalt manual?

V. George Bacovia a dat câtorva poezii titluri în limba latină. Stabiliţi legătura dintre conţinutul
poeziei şi titlul acesteia. Se va alege una dintre următoarele poezii: „Dies irae”, „Ego”, „Finis”,
„Gaudeamus”, „In somno”, „Memento”, „Nihil”, „Pulvis”, „Sic transit”, „Vae soli...”, „Vanitas”,
„Veritas”, „Vobiscum”. (Textele poeziilor de mai sus sunt disponibile pe internet.)

Precizări:
1) Orice răspuns trebuie să fie de maximum 5 rânduri.
2) La temele anterioare am descoperit copieri de pe internet. (Secvenţele respective apar marcate
într-un raster special, care îl dă de gol pe cel ce le copiază.) Consider că a fost un accident şi că nu
se va repeta sub niciun motiv un asemenea act. E obligatoriu să citiţi textele de pe orice platformă,
dar apoi exprimaţi-vă în termeni proprii.
Succes!