www.liceunet.

ro
Opere literare de studiat pentru
Bac
Cuprins

 Poezii de studiat
o 1. Poezia romantică
o 2. Poezia simbolistă
o 3. Poezia modernistă
o 4. Poezia neomodernistă
 Texte narative

Cel mai important pas pe care trebuie să îl faci atunci când începi
pregătirea pentru examenul de Bacalaureat este să cunoști materia pe care
trebuie să o studiezi, adică programa.

Partea bună este că programa pentru Bacalaureatul la română în

2019 nu s-a schimbat față de anii trecuți. Pentru a te ajuta, ți-am pregătit o
listă cu operele pe care trebuie să le studiezi, listă pe care o poți folosi și ca
pe un plan, iar astfel vei învăța organizat și eficient.

Iată ce trebuie să înveți pentru Bac-ul la limba și literatura română:

Poezii de studiat
1. Poezia romantică
 Luceafărul de Mihai Eminescu
 Floare albastră de Mihai Eminescu: poezie romantică

2. Poezia simbolistă
 Plumb de George Bacovia
 Lacustră de George Bacovia

3. Poezia modernistă
 Flori de mucigai de Tudor Arghezi
  Testament de Tudor Arghezi
 Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga

4. Poezia neomodernistă
 Leoaică tânără, iubirea… de Nichita Stănescu

Texte narative
 O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale: comedie;
 Moara cu noroc de Ioan Slavici: nuvelă psihologică, realistă;
 Baltagul de Mihail Sadoveanu: roman tradițional și obiectiv;
 Ion de Liviu Rebreanu: roman realist-obiectiv, tradițional;
 Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil
Petrescu: roman modern, citadin, subiectiv, psihologic, roman al
experienței;
 Patul lui Procust de Camil Petrescu: roman modern, citadin;
 Enigma Otiliei de George Călinescu: roman de tip balzacian,
bildungsroman, tradițional, citadin, obiectiv;
 Moromeții de Marin Preda: roman tradițional, obiectiv, realist;
 Iona de Marin Sorescu: parabolă dramatică, teatru modern postbelic
 Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă: basm
 Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi: nuvelă istorică
 Zmeura de câmpie de Mircea Nedelciu: roman postmodern, scris după
1980 - doar pentru profilul uman
 Femeia în roșu de Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu:
roman postbelic, postmodernist, realist, scris după 1980
- doar pentru profilul uman.

Lista autorilor canonici pentru Bacalaureat o găsești aici.

1. Bacalaureatul la română

De asemenea, următoarele ghiduri și materiale îți vor fi extrem de utile

pentru a înțelege mai bine genurile, perioadele și curentele literare:

 Epoci și perioade literare (perioada și principalii reprezentanți)

 Curente literare (caracteristici, autori reprezentanți, opere studiate
la școală)
 Genul liric - trasături, clasificarea speciilor lirice
 Genul epic - trăsături, specii epice
 Genul dramatic - trăsături.
Bacalaureat Română - Autori canonici
Autorul canonic este acel autor original, care a reușit să producă opere de valoare,
devenite un etalon în literatura română și internațională.

Autorii canonici pentru Bacalaureat

Sub fiecare autor canonic din această listă vei găsi cele mai importante opere literare,
conform programei de Bacalaureat, și eseurile redactate de profesorii noștri de limba română
care respectă cerințele baremului (printre acestea găsim: tema și viziunea despre lume, modul
în care se reflectă o temă, particularități de construcție a unui personaj, relația dintre două
personaje, particularități ale textului poetic / romanului / nuvelei / comediei, etc).

Fiecare eseu reprezintă o rezolvare de nota 10 a unei cerințe întâlnite la Bacalaureat cel
puțin o dată între 2011 și 2019 (indiferent dacă este vorba despre despre examenul de Bac din
sesiunea iunie-iulie, modele de subiecte, simulare sau sesiunea specială). Conform programei
de Bacalaureat, autorii canonici sunt aceiași indiferent de profilul tău (real sau uman) sau de
perioada în care ai susținut examenul de Bac (în 2015, 2016, 2017, 2018 sau îl vei da în
2019).

În plus, la unele opere literare ale autorilor canonici vei întâlni în lista de eseuri și un
comentariu, un rezumat, fișă de lectură, perspectivă narativ, momentele subiectului,
demonstrație nuvelă / basm / roman, relația incipit - final, apartenența la curent sau la specie,
artă poetică sau comparație între roman și film. Aceste opere au format de eBook și îți
prezintă în mod simplu cele mai importante aspecte ale unei anumite opere literare.

Ai obținut o notă mică la teză? Încă mai poți obține o notă

mare la Bac
Dacă la teză ai tratat „Tema și viziunea despre lume în Luceafărul”, dar nu ai obținut o notă
mulțumitoare, încă mai ai timp să schimbi acest lucru și să obții punctajul dorit de tine la
examenul de Bacalaureat la limba română.

Accesează exemplele oferite de Liceunet.ro, citește-le, încearcă să înțelegi ideile principale

într-un mod logic și vei vedea că în curând vei stăpâni materia și principalele opere literare
ale autorilor canonici.

Autori canonici:
1. Mihai Eminescu
 Luceafărul: poezie romantică
 Sărmanul Dionis: nuvelă fantastică
 Floare albastră: poezie romantică
 Scrisoarea I: poezie romantică

2. Ion Creangă
 Povestea lui Harap-Alb: basm cult

3. Ion Luca Caragiale

 O scrisoare pierdută: comedie

4. Ioan Slavici
 Moara cu noroc: nuvelă psihologică, realistă

5. George Bacovia
 Plumb: poezie simbolistă
 Lacustră: poezie simbolistă
 Sonet: poezie simbolistă

6. Lucian Blaga
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii: poezie expresionistă
 Dați-mi un trup, voi munților: poezie modernistă
 Izvorul nopții: poezie modernistă

7. Tudor Arghezi
 Flori de mucigai: poezie modernistă
 Testament
 Psalmul 6: psalm (poezie)
 Psalmul Tare sunt singur, Doamne, și pieziș: psalm (poezie)

8. Ion Barbu
 Riga Crypto și lapona Enigel

9. Mihail Sadoveanu
 Baltagul: roman tradițional și obiectiv
 Hanu Ancuței: povestire în ramă

10. Liviu Rebreanu

 Ion: roman realist-obiectiv, tradițional
  Pădurea spânzuraților: roman de analiză psihologică

11. Camil Petrescu

 Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război: roman modern, citadin,
subiectiv, psihologic, roman al experienței
 Patul lui Procust: roman modern, citadin
 Jocul ielelor: dramă de idei, psihologică și de conștiință
 Act venețian: operă dramatică modernă

12. George Călinescu

 Enigma Otiliei: roman de tip balzacian, bildungsroman, tradițional, citadin,
obiectiv
 Bietul Ioanide: roman realist, obiectiv cu puternice influențe balzaciene

13. Marin Preda

 Moromeții: roman traditional, obiectiv, realist
 Cel mai iubit dintre pământeni: roman total

14. Nichita Stănescu

 Leoaică tânară, iubirea...: poezie neomodernistă
 Cântec: poezie neomodernistă
 În dulcele stil clasic: poezie neomodernistă
 Către Galateea: poezie neomodernistă

15. Marin Sorescu

 Iona: parabolă dramatică

16. Titu Maiorescu

 Despre criticismul maiorescian
 Eseu Titu Maiorescu: Junimea și Convorbiri literare

17. Eugen Lovinescu

 Despre modernismul lovinescian

Observație: Mircea Eliade nu este autor canonic, dar dacă vrei să afli mai multe despre
operele sale care au fost incluse în programa pentru Bacalaureat: Maitreyi, Nuntă în cer sau
La țigănci atunci citește această pagină.
De asemenea, Costache Negruzzi nu este autor canonic, dar dacă vrei să afli mai multe
despre opera sa inclusă în programă poți accesa eBook-ul nostru: Alexandru Lapușneanu.

___

Deoarece majoritatea elevilor de clasa a XII-a au avut de curând sau vor avea Teza la limba
și literatura română și știm că profesorii au profitat de această ocazie pentru a le testa
cunoștințele pentru Bacalaureat, îți punem la dispoziție o listă cu autorii canonici.

Notă: Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul

monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora.

Spor la învățat!

Epocile și
perioadele
literare
Un aspect important al literaturii române îl reprezintă epocile și perioadele
literare. În acest eBook, fiecare capitol este dedicat unei epoci
literare diferite, iar citindu-l vei afla cele mai importante informații
despre istoria literaturii române.

În cadrul acestui ghid vei găsi informații despre principalele epoci literare,
iar printre acestea se numără: literatura română veche, perioada pașoptistă,
epoca marilor clasici sau perioada interbelică și postbelică.

Totodată, aici vei găsi 8 capitole structurate atent, fiecare prezentând cele
mai importante caracteristici ale subiectului prezentat și liste cu principalii
reprezentanți/scriitori. Așadar, dacă nu îți mai amintești care sunt cei mai
importanți scriitori români care fac parte din „Epoca marilor clasici”, care
au fost principalele caracteristici ale literaturii în perioada interbelică sau
prin ce s-a remarcat creația literară în perioada postbelică, te ajutăm noi să
deslușești prin intermediul acestui ghid. În plus, vei găsi informații
și despre curentele literare specifice fiecărei perioade.
 Citește acest ghid complet despre perioadele literaturii române pentru a
obține nota dorită la clasă și pentru a-ți asigura o pregătire adecvată pentru
examenul de Bacalaureat.

Literatura română veche

Știai că mulți dintre învățații care au avut funcții importante în ierarhia
bisericească au avut o contribuție importantă la apariția literaturii române
vechi și la dezvoltarea textelor?

Accesează capitolul „Literatura română veche” și vei găsi o listă cu cei care
și-au adus aportul, dar și cu cele mai importante scrieri ale lor.

Cuprins

 Caracteristicile literaturii române vechi:

o secolul al XVI-lea
o secolul al XVII-lea
o secolul al XVIII-lea
 Opere reprezentative
 Reprezentanți

De asemenea, profesorii noștri de limba și literatura română au sintetizat în

acest capitol cele mai importante informații pe care trebuie să le reții
despre apariția și istoria literaturii române vechi, iar citindu-le îți asiguri,
automat, note mai mari la școală și la Bacalaureat.

Caracteristicile literaturii române

vechi:
 secolul al XVI-lea
Primul document scris în limba română este „Scrisoarea lui Neacșu din
Câmpulung”, text adresat lui Johannes Benkner, judele Brașovului. Apoi,
sunt traduse în limba română o serie de texte religioase, printre care:
„Psaltirea scheiană”, „Psaltirea voronețeană”, „Psaltirea Hurmuzachi” sau
„Codicele voronețean”. Tot din această perioadă este atestată și opera
„Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, o carte care
conține învățăturile pe care domnitorul le lasă celor care vor urma la tronul
Țării Românești.
De asemenea, tot acum, încep să devină cunoscute și utilizate cronicile de
curte, scrise din poruncă domnească, printre cronicarii importanți
remarcându-se: Macarie, Azarie și Eftimie.
Nu în ultimul rând, de remarcat este activitatea tipografului Coresi, care
tipărește cărți în limba română și în limba slavonă, acestea având o
contribuție semnificativă la formarea limbii române literare.

 secolul al XVII-lea
În secolul al XVII-lea apare pe teritoriul Țărilor Române o nouă elită
cărturărească, formată din clerici cu funcții înalte în ierarhia bisericească.
Reprezentativ în acest sens este Varlaam, mitropolitul Moldovei, care
tipărește „Cazania. Carte românească de învățătură”. Acest volum conține
predicile duminicale, însă într-un limbaj nou din care lipsesc cuvintele
bisericești în slavonă, arhaismele, iar cuvintele dialectale sunt ocolite pe cât
posibil. Tot în această perioadă, Simion Ștefan, mitropolitul Transilvaniei,
tipărește „Noul Testament”, prima traducere integrală în limba română a
textului sacru, iar mitropolitul Dosoftei tipărește „Psaltirea în versuri”.

O contribuție importantă în evoluția limbii române a avut-o și Grigore

Ureche, care a scris „Letopisețul Țării Moldovei (...) de la Dragoș vodă până
la Aron vodă (1359-1594)”. Limbajul folosit de cronicar este unul
individualizat, în care se îmbină dorința de a crea un stil cărturăresc cu
încercarea de a nu depăși asteptările contemporanilor. Scrierile începute de
Grigore Ureche vor fi continuate de Miron Costin, acesta relatând
evenimentele cuprinse între anii 1594-1661, iar apoi de Ion Neculce, care s-
a referit la evenimentele desfășurate în perioada 1661-1743.

În scrierile lor, cronicarii aduc argumente care demonstrează latinitatea

limbii și a poporului român, dar și dovezi care atestă continuitatea
elementului roman în Dacia. De asemenea, ei susțin unitatea de limbă,
cultură și teritoriu a românilor din cele trei țări române.
 secolul al XVIII-lea
În secolul al XVIII-lea un rol reprezentativ îl are Dimitrie Cantemir, cel mai
important dintre umaniștii români, procupat de noile curente și ideile
raționaliste. Una dintre cele mai cunoscute opere ale sale este „Istoria
ieroglifică”, scrisă în limba română la Constantinopol, între 1703 și 1705.
Bogată în analize filosofice și abordând o multitudine de problematici,
opera lui Dimitrie Cantemir se integrează în mișcările spirituale
reformatoare din vremea sa.

Opere reprezentative
  Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung - (1521)
 Psaltirea Hurmuzachi, Psaltirea Voronețeană, codicele Voronețean,
Psaltirea Scheiană - (1578)
 Catehism (întrebare creștinească) - (1559)
 Tetraevangheliarul - (1561)
 Pravila - (1560-1562)
 Pasltirea lui Dosoftei - (1673)
 Biblia de la București - (1688)
 Istoria ieroglifică - (1703-1705)

Reprezentanți
 Varlaam
 Antim Ivireanul
 Grigore Ureche
 Miron Costin
 Ion Neculce
 Constantin Cantacuzino
 Radu Greceanu
 Radu Popescu

Literatura română premodernă

Știai că Școala Ardeleană este reprezentativă pentru literatura română
premodernă și pentru perioada de tranziție?

Accesează capitolul despre „Literatura română premodernă” și vei

putea observa o listă cu reprezentanții Școlii Ardelene.

Cuprins

 Caracteristicile literaturii române premoderne

 Literatura premodernă | Principii
 Scriitori reprezentanţi

De asemenea, profesorii noștri de limba română au reușit să sintetizeze și

să îți prezinte cele mai importante caracteristici ale perioadei de
tranziție și informațiile esențiale despre Școala Ardeleană.

Caracteristicile literaturii române

premoderne
Literatura română premodernă, cunoscută și ca perioada de tranziţie
spre literatura modernă este plasată pe axa timpului între 1780-1821.
Altfel spus, această perioadă domină ultimele decenii ale secolului al XVIII-
lea, ea continuând în mare parte programul cultural propus de umaniști,
curentul literar care se dezvoltă în această perioadă fiind iluminismul,
urmat mai târziu de clasicism.

Mișcarea literară începută în Transilvania, cunoscută sub denumirea

de „Școala Ardeleană” are ca principal scop continuarea ideilor lansate
de Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce și anume recunoașterea
caracterului latin al limbii și al poporului român.

Deși scriitorii în acea perioadă nu se ridicau la cele mai înalte standarde,

totuși prin traducerile și imitațiile lor au contribuit la formarea bazei
pentru limba și literatura română, știut fiind faptul că una dintre
reușitele corifeilor „Școlii Ardelene” a fost introducerea alfabetului latin și
renunțarea la cel chirilic.

Ei militau pentru emanciparea politică a românilor din Transilvania și

unirea tuturor românilor într-o singură țară, contribuția lui Samuil Micu,
Gheorghe Șincai, Petru Maior fiind, în acest sens, edificatoare prin lucrările
lor. O altă lucrare important este și „Țiganiada”, scrisă de Ioan-Budai
Deleanu, prima epopee în limba română.

Tot în această perioadă apare și una dintre primele gramatici românești,

coordonată de Ienăchiță Văcărescu, precum și alte lucrări importante
pentru poporul român. Poezia lui Iancu Văcărescu este o inovație pentru
literatura din acea perioadă. Cu o structură clasică a versurilor, poezia sa
dovedește un ritm dinamic ce lasă un ecou puternic.

Dacă scrierile predecesorilor constau în introducerea unor secvențe lirice în

versuri de inspirație religioasă, odată cu etapa premodernă și afirmarea
poeților Văcărești sau a scrierile lui Costache Conachi, poezia capătă
viață și expresivitate.

Literatura premodernă | Principii

 încurajarea tipăriturilor în limba română, care dădeau impresia celor
care le citeau și erau sub stăpânire străină că aparțin aceluiași spirit
prin faptul că citeau aceeași limbă;
 promovarea dreptăţii sociale;
 precizarea obiceiurilor ṣi includerea istoriei naţionale;
 includerea traducerilor ṣi a imitaţiilor în scrierile realizate;
 separarea istoriei de literatură;
  introducerea ideii că poezia nu înseamnă doar versificație, ci e
capabilă de lirism, sensibilitate, sinceritate.

Scriitori reprezentanţi
 „Școala Ardeleană”: Samuel Micu, Gheorghe Șincai, Petru
Maior, Ioan Budai- Deleanu;
 Poeții Văcărești;
 Costache Conachi;
 Dinicu Golescu;
 Anton Pann.

Perioada Pașoptistă
Accesează acest capitol despre literatura și rolul său în perioada
pașoptistă și vei putea observa cele mai importante caracteristici ale
perioadei pașoptiste și lista cu reprezentanții perioadei pașoptiste în
literatura română.

Dacă manualul tău de la școală nu oferă destule informații despre literatura

pașoptistă, sau dacă informațiile oferite sunt prea greoaie, capitolul
structurat de profesorii noștri de limba română îți va fi de un real
folos.

Cuprins

 Caracteristicile perioadei pașoptiste

 Curente literare specifice
 Scriitori reprezentanţi

De acum, vei cunoaște cei mai importanți reprezentanți/scriitori din

pașoptism și vei înțelege mai ușor rolul literaturii în această epocă.

Caracteristicile perioadei pașoptiste

Perioada paṣoptistă (1830-1860) este una dintre etapele
fundamentale ale literaturii române, aceasta caracterizându-se
printr-o mare efervescenţă culturală ṣi prin promovarea specificului
naţional. Paṣoptismul se manifestă în preajma Revoluţiei de la 1848, fiind
strâns legat de ideea emancipării ṣi de afirmarea conṣtiinţei naţionale.

Perioadă culturală cunoscută sub numele de perioada pașoptistă are la

bază activitatea revistei „Dacia literară”, al cărei prim număr este
publicat în 1940 de Mihail Kogălniceanu, îndrumătorul generaţiei
paṣoptiste.

Principalul obiectiv al paṣoptiṣtilor este crearea unei literaturi

naţionale. Bineînţeles, acest scop măreţ e aliniat ideilor de formare a unei
conṣtiinţe comune ṣi de unire a românilor din toate provinciile.

Astfel, ceea ce se promovează în plan literar este pus în slujba idealului

naţional, mai exact, literatura reprezintă un alt câmp de luptă în cadrul
căruia se militează pentru conturarea conştiinţei naţionale şi pentru
realizarea Unirii Principatelor.

Acesta este ṣi scopul revistei „Dacia literară”, întrucât, încă din primul
număr al revistei, prin articolul-program „Introducţie” publicat de
Kogălniceanu, se trasează directive precum:

 necesitatea aṣezării principiului estetic la baza criticii româneṣti –

„[…] vom critica cartea, iar nu persoana.”;
 unitatea limbii ṣi a literaturii la nivelul provinciilor româneṣti, unirea
literară fiind un prim pas pentru o viitoare unire teritorială ṣi socială;
 evitarea traducerilor ṣi a imitaţiilor care „omoară în noi duhul
naţional”;
 valorificarea specificului naţional;
 promovarea unor surse de inspiraţie precum „frumoasele noastre
ţări”, obiceiurile ṣi istoria naţională, imitarea literaturii străine fiind
înlocuită cu promovarea unei literaturi naţionale.

Curente literare specifice

Prin ideile pe care le promovează, paṣoptismul nu doar trezeṣte conṣtiinţa
naţională ṣi animă poporul la acţiune în vederea unificării depline, ci
orientează totodată literatura înspre romantism.

Nu întâmplător, articolul lui Kogălniceanu este considerat un manifest al

romantismului, ideile pe care acesta le impune aflându-se în consonanţă cu
temele acestui curent, cu atât mai mult cu cât romantismul are la bază
dorinţa de libertate, iar Kogălniceanu urmărea emanciparea Principatelor.

Cu toate acestea, nu doar romantismul se reflectă în operele scriitorilor

paṣoptiṣti, ci ṣi alte curente, precum clasicismul sau realismul. Din
dorinţa de modernizare, de aliniere la celelalte naţiuni din Occident,
literatura română „arde” etape din evoluţia ei şi încearcă o împletire a mai
multor curente literare, de multe ori chiar în cadrul aceleiaşi creaţii. Astfel,
apare fenomenul coexistenţei mai multor curente literare în
cadrul aceleiaṣi opere, această imixtiune fiind vizibilă în creaţii precum
„Alexandru Lăpușneanul” (Costache Negruzzi) sau chiar în pastelurile lui
Alecsandri.

Scriitori reprezentanţi
POEZIE

 „Pasteluri” (Miezul Iernii, Sfârșit de toamnă, Malul

Siretului, Iarna, Sania), „Doine ṣi lăcrămioare” de Vasile Alecsandri;
 „Zburătorul”, „Poezie” de Ion Heliade Rădulescu;
 „Fabule”, de Grigore Alexandrescu (Iepurele, ogarul și
copoiul, Câinele și cățelul, Nebunia și amorul, Dreptatea leului);
 „Povestea vorbii”, de Anton Pann.

PROZĂ

 „Alexandru Lăpușneanul”, de Costache Negruzzi;

 „Memorial de călătorie”, de Grigore Alexandrescu;
 „Balta albă”, de Vasile Alecsandri.

DRAMATURGIE

 „Despot-Vodă”, de Vasile Alecsandri.

Epoca Marilor Clasici

Epoca marilor clasici (cunoscută și ca perioada marilor clasici) este de o
importanță majoră, deoarece marchează perioada de timp în care au
publicat și au scris unii dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii
române.

Pentru a citii despre marii clasici ai literaturii române, te sfătuim să

accesezi acest eBook. Aici vei găsi câte un capitol dedicat fiecărei
epoci literare.

În plus, fiecare capitol conține: liste cuprinzând cele mai importante

caracteristici ale epocii respective, scriitorii și operele care au consacrat-o,
 totul într-un limbaj simplu de înțeles și potrivit ca suport de studiu pentru
școală.
Cuprins

 Caracteristicile Epocii Marilor Clasici

 Scriitori reprezentanţi

Caracteristicile Epocii Marilor Clasici

Atunci când ne referim la Epoca marilor clasici, cunoscută și ca perioada
junimistă, marcăm a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când au scris și
au publicat mari autori ai literaturii române, precum: Mihai
Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă și Ioan Slavici.

Totuși, pentru a înțelege cu exactitate ce înseamnă „Epoca marilor clasici”,

considerăm că definiția cuvântului „clasic” este de un real folos.

Conform „DEX online” termenul „clasic,” atunci când este folosit pentru a
caracteriza o operă literară sau științifică, face referire la un model de
perfecțiune, la o scriere litrerară care poate servi drept model. Totodată,
atunci când termenul de „clasic” este folosit pentru a descrie un artist sau
un scriitor, acesta subliniează valoarea respectivului. Operele sale rămân
actuale și de o importanță majoră mult după moartea sa.

Istoria acestei epoci înfloritoare coincide cu înființarea societății

„Junimea”, societate aflată sub protectoratul și îndrumarea lui Titu
Maiorescu. Acesta, împreună cu ceilalți junimiști (Petre Carp, Vasile Pogor,
Iacob Negruzzi etc.) au lansat o revistă în care au publicat cele mai
valoroase creații literare ale vremii.

Revista „Convorbiri literare” reprezintă o piatră de temelie a literaturii

române, deoarece în paginile acestei publicații au apărut pentru prima dată
scrierile autorilor menționați mai sus.

Câteva detalii despre importanța și activitatea

lui Titu Maiorescu:
 în căutarea sa de modele pentru literatură, i-a promovat pe Ion
Creangă, Mihai Eminescu, Ioan Slavici și Ion Luca Caragiale;
 pune problema unei selectări riguroase a celor care vor influența
viața culturală românească;
  articolele publicate de el, precum „Comediile d-lui Caragiale" sau
„Eminescu și poeziile lui" reprezintă un reper în critica literară
românească;
 a fost eseist, filosof, academician, critic literar, estetician, pedagog,
avocat și chiar primul ministru al României vreme de doi ani (1912-
1914);
 este unul dintre fondatorii Academiei Române;
 este un adept al evoluției naturale, dar pregătite temeinic și încearcă
să ghideze viața socială și culturală din România conform crezului
său (opus „formei fără fond”).

Cei patru mari scriitori, cunoscuți drept „marii

clasici”, au în comun faptul că:
 scrierile lor împărtășesc același stil / spirit modern;
 au adoptat ideologia filo-germană, dar au preluat și părți din cultura
franceză;
 au studiat, au locuit și au scris la București și / sau Iași;
 au făcut parte din societatea „Junimea”;
 operele lor literare au apărut în revista „Convorbiri literare”;
 l-au avut ca mentor pe Titu Maiorescu, un om de cultură apreciat al
vremii (om politic influent și totodată critic literar);
 au fost ridicați de Titu Maiorescu la rang de modele pentru scriitorii
contemporani.

Scriitori reprezentanţi
Cei patru scriitori importanți au marcat
literatura română printr-o nouă direcție în:
1. Poezie - Mihai Eminescu (Luceafărul, Scrisoarea I, Floare
albastră, Dorința, La steaua, Atât de fragedă, Ai noștri tineri, Făt-
frumos din lacrimă, Epigonii, Glossă, Geniu pustiu, Lacul, Memento
Mori, Odă în metru antic, Sărmanul Dionis, Scrisoarea I, Afară-i
toamnă (Sonet), Rugăciunea unui dac, Când amintirile... etc);
2. Teatru/ opere dramatice - Ion Luca Caragiale (O scrisoare
pierdută, O noapte furtunoasă, D`ale carnavalului, Conu` Leonida
față cu reacțiunea, Repausul dominical, Bacalaureat, Calul
dracului, Năpasta, Tren de plăcere, Un pedagog de școală nouă, etc );
3. Proză - Ioan Slavici (Moara cu noroc, Popa Tanda, Mara, Budulea
Taichii, Pădureanca, Scormon, Comoara, Gura satului, Zâna
Zorilor) și Ion Creangă (Povestea lui Harap Alb, Amintiri din
copilărie, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă, Moș Ion Roată și Unirea).
 Epoca de tranziție
Am dedicat un capitol din eBook-ul nostru și epocii de tranziție (cunoscută
și ca perioada de tranziție), perioadă literară când s-au
manifestat poporanismul și semănătorismul, ca principale curente
literare.

Profesorii noștri de limba și literatura română, au adunat în acest capitol

despre perioada de tranziție a literaturii cele mai importante trăsături ale
acesteia și principalii reprezentanți ai epocii de tranziție.

Cuprins

 Caracteristicile epocii de tranziție

 Curente literare specifice
o A) Sămănătorismul
o B) Poporanismul
 Scriitori reprezentanţi
o Poezie
o Proză

Citește „Perioada de tranziție” și vei obține nota dorită atunci când vei
studia această lecție la clasă.

Caracteristicile epocii de tranziție

Perioada de tranziţie este plasată pe axa timpului între două epoci de o
mare efervescenţă culturală: epoca junimistă și perioada interbelică. Altfel
spus, această perioadă domină primele decenii ale secolului al XX-lea, ea
continuând în mare parte programul cultural propus de junimiṣti.

Mai mult, tranziţia poate fi considerată o prelungire a clasicismului și a

romantismului, prin operele unor autori precum George Coșbuc sau
Alexandru Vlahuţă. Oricum, cert este că această perioadă nu are la bază un
singur curent literar sau o singură doctrină estetică, ci încă se raportează la
principiile literare de care ţineau cont Eminescu ṣi Caragiale.

Tocmai de aceea, Eminescu a rămas un model pentru poeţii perioadei de

tranziţie, influenţa acestuia asupra operei lui Vlahuţă fiind covârṣitoare. De
asemenea, ideile junimiste rămân niṣte repere importante, scriitori precum
Octavian Goga promovând valorile naţionale atât de apărate de Maiorescu.
În plus, tot în această perioadă se afirmă poetul Alexandru Macedonski, a
cărui operă este o prelungire a romantismului, dar, totodată o
fundamentare a simbolismului românesc.
Curente literare specifice
Faptul că epoca de tranziţie se bazează pe continuitate, nu pe negare, este
dovedit prin apelul la cele două curente literare autohtone: sămănătorismul
ṣi poporanismul. Acestea sunt orientări tradiţionaliste care radicalizează
ideile promovate de Mihail Kogălniceanu ṣi de Titu Maiorescu.

Astfel, dacă pașoptiṣtii ṣi junimiștii susţineau specificul naţional,

descurajând preluarea unor modele străine, ṣi literaţii perioadei de
tranziţie resping cu vehemenţă influenţele exterioare, inspirându-se din
viaţa satului românesc.

A) Sămănătorismul
 este un curent literar creionat în jurul revistei „Sămănătorul”,
publicată pentru prima dată în 1901, graţie implicării poeţilor George
Coșbuc și Alexandru Vlahuţă. Pe lângă cei doi poeţi menţionaţi,
printre reprezentanţii sămănătorismului se numără ṣi Duiliu
Zamfirescu sau Şt. O. Iosif.

Trăsături

 orientarea spre trecut (paseism);

 ridicarea la rang superior a ţărănimii, categorie socială care conservă
neatinse valorile naţionale;
 prezentarea satului ca o lume ideală, un univers lipsit de artificiu
(spre deosebire de oraṣ);
 promovarea unor teme literare precum istoria, folclorul, lumea
satului, natura.

B) Poporanismul
 curent literar creionat în jurul revistei ,,Viaţa românească”, publicată
în 1906, sub conducerea lui Constantin Stere. Printre reprezentanţii
poporanismului îi putem enumera pe Octavian Goga și Ion
Agârbiceanu.

Trăsături

 dorinţa simţită acut de reîntoarcere în universul rural;

  spre deosebire de sămănătorism, nu idealizează viaţa satului
românesc, ci o prezintă într-o manieră realistă, insistând asupra
problemelor ţăranului român;
 iubirea faţă de patrie;
 promovarea dreptăţii sociale.

Scriitori reprezentanţi
Poezie
 Alexandru Vlahuţă
 George Coșbuc (Mânioasă, Moartea lui Fulger, Moartea lui
Gelu, Nunta Zamfirei, O scrisoare de la Muselim Selo, Pașa Hassan)
 Şt. O. Iosif
 Octavian Goga (De demult, Toamna)
 Duiliu Zamfirescu (Viața la țară)
 Alexandru Macedonski (Noapte de decemvrie, Rondelul rozelor
ce mor, Valțul rozelor)

Proză
 Barbu Ştefănescu-Delavrancea (Hagi Tudose)
 Mihail Sadoveanu
 Ion Agârbiceanu
 I. Al. Brătescu-Voinești.

Perioada interbelică
Un loc important in eBook-ul redactat de profesorii noștri
despre perioadele și epocile literare îl ocupă capitolul despre perioada
interbelică în literatura română.

Cuprins

 Caracteristicile perioadei interbelice în literatura română

o A. Despre tradiționalism
o Principii tradiționaliste
o B. Despre modernism
o Principii moderniste
o C. Despre curentele avangardiste
 Scriitori reprezentanți
o Poeți
 o Prozatori
o Dramaturgi
o Critici importanți/ Ideologi/ Mentori

Accesând acestă pagină despre perioada interbelică în literatura română ,

vei putea citi cele mai importante caracteristici despre perioada interbelică
a literaturii, într-un mod simplu de înțeles.

Caracteristicile perioadei interbelice

în literatura română
Perioada interbelică a literaturii române (1918-1939) a fost una extrem
de bogată în creații literare, operele publicate atunci fiind încă de
actualitate și studiate de elevi la școală.

Ceea ce diferențiază perioada interbelică în literatura română de restul

grupărilor culturale este faptul că în această perioadă au reușit să coexiste
și să „înflorească” două curente literare de orientări
opuse: modernismul și tradiționalismul românesc.

A. Despre tradiționalism
Reprezentanții curentului tradiționalist au mizat pe valorificarea
tradițiilor românești și pe conservarea valorilor. Aceștia au decis să se
îndepărteze de orice influențe moderne.

Unul dintre cei mai importanți îndrumători ai scriitorilor tradiționaliști a

fost Nichifor Crainic, director al revistei „Gândirea” din Cluj.

Principii tradiționaliste
 crearea operelor literare bazate pe tradiții românești;
 un loc important în creațiile scriitorilor tradiționaliști le-au ocupat și
ritualurile străvechi, miturile și valorile românești;
 idealizarea istoriei și a valorilor specifice lumii satului românesc;
 sublinierea rolului ortodoxiei, al credinței și al lui Dumnezeu;
 curentele literare promovate intens de către tradiționaliști au fost:
gândirismul, sămănătorismul și poporanismul;
 apărarea valorilor naționale în fața „spiritului internaționalist”;
 promovarea autohtonismului;
 accentuarea dimensiunii spirituale a sufletului țărănesc;
  promovarea folclorului și a istoriei.

B. Despre modernism
La fel cum Nechifor Crainic a fost ideologul tradiționalismului, Eugen
Lovinescu a jucat rolul de mentor al scriitorilor moderniști, operele
acestora apărând în revista „Sburătorul" din București.

Principii moderniste
 cultura românească trebuia să se alinieze/sincronizeze cu cea
occidentală, mult mai bogată și apreciată;
 este promovată proza obiectivă;
 scriitorii tineri sunt încurajați și susținuți;
 Lovinescu menționează chiar un „spirit al veacului”/saeculum, un
spirit sacru, căruia trebuia să i se închine și viața culturală
românească;
 rolul tradiției, al miturilor și al ritualilor străvechi este minimalizat
sau chiar ignorat în totalitate;
 literatura se orientează spre intelectualism (afirmarea personajului
intelectual) și mediul citadin (al orașului);
 modernizarea literaturii române și îndepărtarea de „spiritul
provincial”;
 promovarea procedeelor literare precum analiza psihologică sau
fluxul conștiinței;
 interes orientat înspre autenticitate și credibilitate.

C. Despre curentele avangardiste

Acestea erau situate la limita dintre modernism și tradiționalism.
Dadaismul, suprarealismul, constructivismul și integralismul au „înflorit”
în România datorită unor scriitori precum: Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie
Voronca etc.

Scriitori reprezentanți
m = modernism

t = tradiționalism

Poeți
  George Bacovia (m) - Lacustra, Plumb, Sonet, Amurg violet, Nervi
de primăvară, Decor, Ecou de romanță, Nocturna
 Lucian Blaga (m) — Dați-mi un trup, voi munților, Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii, Izvorul nopții, Meșterul
Manole, Gorunul, Lumina, Paradis în destrămare, Strigăt în
pustie, Zamolxe, etc.
 Ion Barbu (m) — Joc secund, Oul dogmatic, Riga Crypto și lapona
Enigel, Din ceas, dedus, După melci
 Tudor Arghezi (m) — Creion, Flori de mucigai, Testament, Psalmul
6, Adam și Eva, Tare sunt singur, Doamne, și
pieziș, Porunca, Morgenstimmung, Cuvânt, Epigraf, Inscripție pe un
portret
 Ion Pillat (t) — Aci sosi pe vremuri, Lumină iarna
 Vasile Voiculescu (t) — În gradina Ghetsemani

Prozatori
 Camil Petrescu (m) — Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război, Act venețian, Jocul ielelor, Patul lui Procust, Suflete tari;
 Hortensia Papadat-Bengescu (m) — Concert din muzică de Bach ;
 Anton Holban (m) - Ioana, O moarte care nu dovedește
nimic, Jocurile Daniei;
 Vasile Voiculescu (t) — Lostrița, Pescarul Amin, Capul de
zimbru, Șarpele Aliodor
 Liviu Rebreanu (t) - Ion, Pădurea
spânzuraților, Ciuleandra, Răscoala, Catastrofa;
 Mihail Sadoveanu (t) - Baltagul, Creanga de aur, Frații
Jderi, Dumbrava minunată) .

Dramaturgi
 Camil Petrescu („ Jocul ielelor");
 Marin Sorescu („ Iona”).

Critici importanți/ Ideologi/ Mentori

 Eugen Lovinescu;
 Nichifor Crainic (Amiază);
 Garabet Ibraileanu;
 Șerban Cioculescu;
 Vladimir Streinu;
 Perpessicius.
 Perioada postbelică
În eBook-ul redactat de profesorii noștri de limba română despre epocile
literare, am dedicat o pagină și literaturii române din perioada
postbelică. Această perioadă, în care literatura a fost „ghidată” de partid și
de stat, este ilustrată într-o manieră simplă, ușor de înțeles.

Cuprins

 Clasificare
 Caracteristicile perioadei postbelice în literatura română
o Realismul socialist
o Reprezentanți ai realismului socialist
o Neomodernismul – anii ‘60
o Reprezentanți ai neomodernismului

Accesând pagina despre perioada postbelică în literatura română vei

putea observa cele mai importante caracteristici ale realismului socialist și
ale neomodernismului, etape marcante ale literaturii românești postbelice.

Clasificare
În perioadă postbelică/epoca postbelică (după al Doilea Război Mondial) se
întrezăresc următoarele etape în literatura română:

1. Realismul socialist – (1949-1964)

2. Neomodernismul – anii ‘60
3. Postmodernismul – anii ‘80

Caracteristicile perioadei postbelice în

literatura română
1. Realismul socialist
Reprezintă perioada în care crezul de a trăi și de a fi liber în societate exista
mai mult ca o dorință, fiind imposibil de realizat. În această etapă
istorică literatura nu mai însemna sensibilitate și subiectivitate, trecute
prin filtrul propriu al scriitorului, ci era mai degrabă o susținere lozincardă
a principiilor dictatoriale ale partidului.
Luând în discuție lirica, aceasta cuprindea elogii la adresa conducerii de
partid și de stat, a socialismului victorios și a Uniunii Sovietice, „marele
vecin de la Răsărit”. Poezia „angajată” foarte rar vorbea despre România,
iar spiritul de partid conducea poeții pe drumul realismului socialist.

Nici în ceea ce privește genurile epic și dramatic situația nu era diferită.

Acestea erau formate aproape în totalitate din construcții înclinate spre
realizările socialismului, în care toată lumea aproba industrializarea
socialistă și colectivizarea.

Publicul poeziei este poporul, iar dacă luăm în calcul faptul că poporul era
controlat politic, la fel se întâmpla și cu literatura, unde trebuia exprimată
recunoştinţa profundă pentru beneficiile comunismului. Literatura era
condusă de partid, la fel ca orice alt domeniu al vieții sociale, fiind definită
de următoarele idei:

 promovarea spiritului colectiv şi colectivist;

 întemeierea „omului nou”, soldatul dependent de partid și de idealul
comunist;
 accentuarea funcției de manipulare, control;
 încercarea de persuasiune a maselor;
 conceperea versului agitatoric;
 folosirea adresării directe, specifică poeziilor-manifest, menite să
proslăvească oamenii politici ai vremii și să fie pe gustul poporului.

Reprezentanți ai realismului socialist

 Poezie: Mihai Beniuc, Maria Banuş, Eugen Jebeleanu, Miron Radu
Paraschivescu, Mihu Dragomir, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu,
Nina Cassian, A. E. Baconsky, Alexandru Andriţoiu, Dan Deșliu.
 Proză:
 Titus Popovici
 Mihail Sadoveanu
 Zaharia Stancu
 Marin Preda: Delirul, Moromeții, Cel mai iubit dintre
pământeni,
Viața ca o pradă
 Eugen Barbu.
 Dramaturgie: Horia Lovinescu, Aurel Baranga, Maria Banuș,
Alexandru Mirodan.

2. Neomodernismul – anii ‘60

Situația literaturii din perioada realismului socialist avea să se schimbe
după 1965, când, profitând de momentele de libertate, apare „literatura
<<deceniului obsedant>>”. Anii ’60 aduc un suflu nou datorită revenirii în
viața literară a autorilor indexați, dar și debutului entuziasmant al tinerilor
scriitori aflaţi sub dominația unor modele: Nicolae Labiș, Tudor
Arghezi, Lucian Blaga.

Generația ’60 sau „generația Nichita Stănescu”, așa cum a mai fost numită,
reprezintă un moment important, ce își propune redescoperirea,
promovarea sistematică și apărarea specificului literaturii.
Datorită liberalizării ideologice, apare generația autorilor care încearcă să
scrie original. Astfel, se afirmă o nouă spiritualitate, o generație
caracterizată de dorința de afirmare, eliberată de șabloane, o adevărată
„explozie lirică”.

În această perioadă literatura cunoaște următoarele transformări:

- poezia operează cu necuvinte;

- poemul modern este pulsatoriu, încărcat cu nodule de tensiune;

- revenirea la metafore și la limbajul conotativ;

- introducerea funcției estetice;

- refuzul sincronizării cu „spiritual veacului”;

- proza nu se creează după un program, ci e constituită „din câteva

revelații”.

Reprezentanți ai neomodernismului
 Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Dumitru Radu
Popescu, Gellu Naum, Ana Blandiana, Ioan Alexandru.
 Autori indexați care revin: Emil Botta, Ștefan Augustin Doinaș, Geo
Dumitrescu.
 Poeți care renunță la realismul socialist în favoarea
neomodernismului: Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu.

Postmodernismul
Dacă dorești ca atunci când vei studia la clasă Postmodernismul, să obții
nota 10 și să înțelegi în totalitate această epocă a literaturii românești, te
sfătuim să accesezi eBook-ul redactat de profesorii noștri.
 Vei afla toate caracteristicile și trăsăturile Postmodernismului românesc și
vei primi acces la lista cu cei mai valoroși reprezentanți ai săi.

Prin urmare, dacă manualul de la clasă prezintă aceste informații într-o

manieră greoaie sau, din contră, mult prea simplistă, în acest capitol vei
găsi trăsăturile esențiale ale Postmodernismului din România.

Astfel, vei știi ce importanță au Radu G. Țeposu și Ion Bogdan Lefter în

contextul literaturii postmoderniste și multe alte informații care fac
diferența dintre nota 9 și nota 10.

Cuprins

 Caracteristici și trăsături ale postmodernismului

 Scriitori reprezentanți
o PROZĂ
o POEZIE
o DRAMATURGIE
o CRITICI LITERARI

În perioadă postbelică se întrezăresc următoarele etape:

I. Realismul socialist - (1949-1964)

II. Neomodernismul – anii ‘60
III. Postmodernismul – anii ‘80

Caracteristici și trăsături ale

postmodernismului
Perioada postmodernă își are primele mișcări în anii ’60, când grupul
oniricilor, format din Emil Brumaru, Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag,
împreună cu scriitorii din „Școala de la Târgoviște”: Radu Petrescu, Mircea
Horia Simionescu au primele reacții împotriva poeticii moderniste.

Astfel, mai târziu, postmodernismul, numit și Generația ’80 se afirmă

începând cu anul 1980 și se manifestă până în zilele noastre,
fiind complementar modernismului. Prefixul „post” definește această
perioadă, arătând dimensiunea livrescă ce se adaugă modernismului.

În anul 1986, reunind în revista „Caiete critice” probleme referitoare la

postmodernism, colectivul de redacție format din Eugen Simion, Ion
Bogdan Lefter, Mircea Iorgulescu, Damian Necula, Monica Spiridon și
Ștefan Stoenescu a reușit să atragă atenția scriitorilor și să încurajeze
referirile la postmodernism, acestea devenind tot mai frecvente.
Considerând că totul a fost spus deja, cu ajutorul intertextualității
postmoderniștii includ în operele lor idei, trimiteri la autori și texte foarte
cunoscute.

Relația pe care postmodernismul o are cu tradiția este simplu de explicat:

principiile tradiției sunt identificate dintr-un alt punct de vedere, modern.
În fond, „modernii de azi sunt clasicii de mâine”. Repetarea istoriei e
posibilă doar prin ironie, acesta fiind alt procedeu specific
postmoderniștilor, care se adaugă următoarelor trăsături:

 narativul se combină cu lirismul în poezie;

 banalul e scos în evidență și valorificat;
 renunțarea la clișee;
 accentul cade pe spiritul ludic și parodie;
 realitatea străzii apare în poezie;
 sunt preferate jocurile de limbaj, oralitatea expresiei, pastișa, colajul;
 e permis amestecul genurilor literare;
 includerea stilurilor nonficționale și a literaturii noncanonice;
 stilul ermetic și impersonal e abandonat.

Scriitori reprezentanți
PROZĂ
 Mircea Nedelciu (Zmeura de câmpie, Femeia în roșu)
 Adriana Babeți (Femeia în roșu)
 Mircea Mihăieș (Femeia în roșu)
 Mircea Cărtărescu

POEZIE
 Mircea Cărtărescu (Levantul, Poema chiuvetei, O seară la
operă, Ciocnirea)
 Alexandru Mușina
 Ioan Vieru
 Matei Vișniec

DRAMATURGIE
 Dumitru Crudu
 Valentin Busuioc

CRITICI LITERARI
  Radu G. Țeposu
 Ion Bogdan Lefter.

Desfășurarea probei scrise

Anul acesta, 2019, proba scrisă a Bacalaureatului la limba și literatura română va avea
loc în data de 1 iulie, iar rezultatele le vei afla în data de 8 iulie. Pentru ca la examen să nu ai
emoții și să nu întâmpini probleme este foarte important să știi ce presupune această probă și
cum se desfășoară.

Vestea bună este că structura și modul de desfășurare a examenului sunt asemănătoare cu cele
de anii trecuți. Prin urmare, și în 2019, la Bac-ul de la română vei avea de rezolvat trei
subiecte, iar timpul alocat pentru această probă este de trei ore.

Înainte de aducerea subiectelor în săli, profesorii supraveghetori se vor asigura că te-ai așezat
în locul potrivit, îți vor explica cum se va desfășura examenul și îți vor explica modul de
completare a datelor personale pe foaia tipizată.

Ai grijă să ai la tine actul de identitate, doar pe baza acestuia vei putea intra în sala de
examen!

Cuprins

 Cum te pregătești pentru proba scrisă?

 Subiectul I
o Cerința B
 Subiectul II
 Subiectul III

Cum te pregătești pentru proba scrisă?

După cum am menționat deja, proba scrisă la limba și literatura română este compusă din trei
subiecte, fiecare cu câte un grad diferit de dificultate.

Structura examenului:

 primul subiect este format din două subpuncte și presupune citirea unui text
nonliterar, memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, științific,
argumentativ, din domeniul audio-vizual, la prima vedere și rezolvarea câtorva cerințe
pornind de la informațiile din acest text. Așadar, la subpunctul A vei primi 5 întrebări,
iar răspunsul îl vei găsi chiar în textul dat, în timp ce subpunctul B este puțin mai
amplu și presupune redactarea un text argumentativ pornind de la o idee regăsită în
textul respectiv.
 al doilea subiect presupune lecturarea unui text literar (epic, liric sau dramatic) și
rezolvarea unui cerințe simple care ține de genul sau curentul literar în care se
încadrează fragmentul.
  al treilea subiect presupune scrierea unui eseu de minimum 400 de cuvinte despre o
anumită operă studiată în perioada liceului.

Rezolvarea corectă a fiecăruia dintre cele trei subiecte va fi notată după cum urmează:
Subiectul I - 50 de puncte, subiectul al II-lea - 10 puncte, subiectul al III-lea - 30 de puncte.
Pentru ca nota primită de tine să fie cât mai mare îți vom oferi câteva sugestii:

 Rezolvă cât mai multe dintre variantele care s-au dat anii trecuți la examenul de
Bacalaureat de la română. Modificările nu sunt majore, așa că te vei obișnui cu modul
de formulare a cerințelor, iar la examen nu vei mai avea probleme;
 Partea bună este că pentru subiectul I trebuie doar să citești cu atenție textul pentru că
majoritatea răspunsurilor le găsești în fragmentul respectiv. Dacă vei rezolva câteva
modele înainte, iar la examen vei citi cu atenție fiecare cerință, ți se va părea floare la
ureche să rezolvi corect cerințele acestui subiect. Tot ce trebuie să reții este structura
textului argumentativ și maniera pe care trebuie să o abordezi pentru a-ți susține cât
mai bine argumentele. Toate aceste detalii îți vor fi clare în minte odată ce vei
consulta modelele redactate de profesorii noștri, concepute special pentru a-ți da o
mână de ajutor;
 Nici subiectul al II-lea nu ar trebui să îți dea mari bătăi de cap. Și aici vei primi un
fragment dintr-un text la prima vedere, iar pe baza acestuia va trebui să formulezi un
răspuns de minimum 50 de cuvinte. În principal, se testează cunoștințe legate de
specia și curentul literar în care se încadrează textul. De asemenea, ți se poate cere să
caracterizezi un personaje, să prezinți tema sau alte cerințe care țin de interpretarea
textului.
 Pentru subiectul al III-lea încearcă să citești toate operele din programa pentru
Bacalaureat. Astfel îți va fi mult mai ușor să reții momentele cheie. În plus, pe
liceunet.ro vei găsi o serie de eseuri, rezumate și comentarii de nota 10 care te vor
ajuta să redactezi corect propria ta lucrare.

Important!

Pentru un plan de studiu personalizat pentru Bacalaureat, te sfătuim să consulți capitolul

„Resurse pentru pregătirea la limba și literatura română” din ghidul nostru.

Aici vei găsi link-uri către întrebările primite de elevi la examen. După ce descarci
documentul și accesezi variantele (în funcție de profilul dorit de tine), sfatul nostru este să
rezolvi aceste variante singur. Apoi, poți să compari rezolvarea ta cu rezolvarea realizată de
profesorii noștri de limba română (pe care o vei găsi tot acolo).

În acest fel vei putea observa cum arată un exemplu de nota 10, care sunt punctele tale slabe
și pe ce trebuie să te concentrezi în timpul pregătirii pentru Bacalaureat.

Subiectul I
Subiectul I al examenului de Bacalaureat de la limba și literatura română constă
în înțelegerea unui text la prima vedere, pe baza căruia va trebui să răspunzi la o serie de
întrebări.
Important! Față de anii trecuți structura acestui subiect este puțin modificată. Vei primi în
continuare un fragment dintr-un text la prima vedere, diferența este că acum cerințele sunt
împărțite în două subpuncte, A și B.

În general, în cazul cerințelor de la subpunctul A răspunsul îl găsești chiar în text. Tot ce

trebuie să faci este să citești cu mare atenție textul și să te asiguri că ai înțeles exact ce vrea să
transmită autorul. În principal, va trebui să arăți că știi să aplici unele noțiuni de lexic, dar
și că știi să recunoști și să argumentezi unele concepte legate de literatură.

Cerința B
Cerința B a subiectului I al Bacalaureatului de la limba și literatura română
presupune redactarea unui text argumentativ pe baza unui citat, a unei afirmații sau
pornind de la o temă dată. Scopul acestuia este de a-ți testa competența de a utiliza corect și
adecvat limba română în orice situație de comunicare, precum și capacitatea de a-ți susține
propriile opinii cu argumente solide.

Totodată, trebuie să ai în vedere și faptul că ți se cere să redactezi un text de 150-300 de

cuvinte, astfel, structura argumentativă va fi una redusă. Prin urmare, este foarte important să
o respecți, altfel profesorul poate considera că nu știi să sintetizezi informațiile.

În plus, nu uita că trebuie să ai o structură de tipul:

 introducere;
 două argumente;
 concluzie.

De asemenea, nu omite să formulezi propriul punct de vedere, iar argumentele dezvoltă-le

într-un mod convingător și adaugă întotdeauna exemple.

Pentru a învăța cum se redactează corect un text argumentativ, care este structura acestuia și
ce pași trebuie să respecți, îți punem la dispoziție ghidul „Cum se face un Text
Argumentativ”, unde vei găsi toate detaliile de care ai nevoie.

Cu puțină atenție și dacă vei ține cont de toate sfaturile pe care ți le oferim, nu va fi deloc
dificil să acumulezi toate cele 50 de puncte repartizate pentru acest subiect.

Subiectul II
Subiectul al II-lea nu este foarte complex și presupune lecturarea unui text la prima vedere,
iar apoi elaborarea unui răspuns de minimum 50 de cuvinte. Va trebui să dovedești că ai
înțeles ideea fragmentului dat și să poți prezenta curentul sau specia în care poate fi încadrat
textul. De asemenea, ți se poate cere să prezinți trăsăturile de caracter ale unui personaj, să
explici tema sau poți primi alte cerințe care țin de înțelegerea și interpretarea textului.

Un răspuns corect la cerințe din cadrul subiectului al II-lea se notează cu 10 puncte.

Subiectul III
Subiectul al III-lea de la Bacalaureatul de la limba și literatura română
presupune redactarea unui eseu structurat despre o anumită operă aparținând autorilor
canonici.

În general, în ultimii ani, cerințele formulate au avut în vedere redactarea unui eseu în care să
prezinți:

 tema și viziunea despre lume;

 particularități de construcție a unui personaj;
 modul în care se reflectă o temă;
 relația dintre două personaje;
 particularități ale / unui roman / unei nuvele / unui text poetic.

Nu uita că în redactarea eseului tău trebuie să ții cont reperele din enunț - care te vor ajuta să
îți structurezi lucrarea. În plus, trebuie, obligatoriu, să le tratezi integral pentru că numai în
felul acesta vei obține punctajul maximum.

Pentru a te familiariza cu structura eseului pe care trebuie să-l redactezi la subiectul al III-lea
și pentru a învăța cum să interpretezi corect enunțul și să respecți baremul impus, îți punem la
dispoziție un ghid care îți va fi de mare ajutor la pregătirea pentru Bac:

Subiectul al III-lea al Bacalaureatului la română - Ghid pentru scrierea eseului ...

Resurse pentru pregătirea la

română
În pagina „Resurse pentru pregătirea la română” vei găsi trimiteri către
subiectele și modelele de subiecte puse la dispoziție de către Ministerul
Educației și pe care le-au primit elevii la examenele din anii trecuți. Tot
consultând această secțiune a ghidului vei putea accesa o serie de rezolvări
de nota 10 pe care profesorii noștri le-au redactat pentru a-ți servi drept
model și sursă de verificare după ce ai dat singur răspunsurile la cerințe.

Pregătirea pentru examenul de Bacalaureat la limba și literatura română

va fi mult mai ușoară dacă ai la dispoziție materiale din care poți să te
inspiri, dar și dacă operele pe care trebuie să le studiezi sunt explicate pe
înțelesul tău.

Tocmai de aceea, îți propunem să arunci o privire peste subiectele de

la simularea examenului de Bacalaureat din 2019, simularea examenului de
Bacalaureat din 2018, cât și peste cele de la simularea din 2017, pe care le
găsești pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării.
Rezolvă aceste subiecte fără nicio sursă de inspirație pentru că astfel își vei
testa cunoștințele pe care le-ai acumulat până în prezent. Apoi intră
pe pagina destinată simulării din 2019, pe pagina specială dedicată
simulării din 2018 și pe cea dedicată simulării din 2017, iar acolo vei
găsi rezolvări de nota 10 ale subiectelor de la simulare, în funcție de profil
(uman și real).
În plus, tot pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, vei găsi o serie
de modele de subiecte pentru Bacalaureatul 2019, modele de subiecte
pentru Bacalaureatul din 2018 și modele de subiecte pentru Bacalaureatul
2017, dar și modelele și variantele pe care elevii le-au primit anii trecuți la
Bac-ul de la română.

Poți verifica dacă rezolvările tale sunt corecte accesând paginile

noastre Modele de subiecte rezolvate | Bac 2019, Modele de Subiecte
2018 și Modele de Subiecte 2017, special create pentru a veni în ajutorul
tău.
Important! Accesând modelele de subiecte pentru Bacalaureatul din
2019 vei vedea exact care este structura pe care o va avea examenul scris la
limba română.

Totodată, pe site-ul Liceunet.ro, la secțiunea Română găsești ghiduri,

eseuri, texte argumentative, referate și multe alte materiale, care te vor
ajuta să te pregătești de nota 10 pentru Bac-ul la română.

Pentru examenul de bacalaureat la romană trebuie avut în vedere

precizările privind conţinuturile programei la limba si literatura
română:
Astfel trebuie să cuprindem:
1. Literatura
2. Limbă şi comunicare

În acest articol voi face referire la partea cu literatură: Precizarile

din programa care fac referire la literatură: Pasaj extras
din programă:
"Autori canonici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale,
Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor
Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil
Petrescu, G.

Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin

Sorescu. Notă.

Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu

implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel
puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere
pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori.
Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat
cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară,
despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau
un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi
teorie literară (perioade, curente literare / culturale, elemente de
analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în tabel:

* proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru

aspecte esenţiale ale speciei narative pe care o ilustrează;
* roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale
genului şi ale evoluţiei acestuia;
* poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale
genului şi ale evoluţiei acestuia;
* dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte
specifice şi diferite ale genului şi ale evoluţiei acestuia."

SCHEMA OPERELOR LITERARE

Această schemă este doar un exemplu, este posibil ca la clasă,

profesorul vostru să abordeze alte titluri de opere.

I. PROZA –specii narative

1.Basmul cult – Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb link: Basmul
cult
2.Povestirea – Mihail Sadoveanu, Hanul ancuţei link spre lecţie
II. NUVELA
a) Nuvela istorică – Costache Negruzzi, Alexandru
Lăpuşneanul link spre lecţie
b) Nuvela Fantastică – Mircea Eliade, La Ţigănci link spre
lecţie sau – Mihai Eminescu, Sărmanul Dionis link: Sărmanul Dionis
c) Nuvela psihologică – Ioan Slavici, Moara cu noroc link spre
lecţie

III. ROMANUL
Romanul de până la al doilea război mondial – (perioada
interbelică)
a)Romanul tradiţional – Ioan Slavici, Mara link spre lecţie
b)Romanul de tip obiectiv – Liviu Rebreanu, Ion link spre lecţie
c)Romanul modern de tip subiectiv – Camil Petrescu, Ultima
noapte de dragoste întâia noapte de război sau Patul lui
Procust link spre lecţie
d)Romanul realist – George Călinescu, Enigma Otiliei link spre
lecţie

Romanul de după la al doilea război mondial – (perioada

postbelică), Marin Preda - Moromeţii link spre lecţie

IV. DRAMATURGIA –specii dramatice

1. Comedia – I.L.Caragiale, O scrisoare pierdută link spre lecţie
2. Drama – Camil Petrescu, Jocul ielelor; Act Veneţian link spre
lecţie

V. POEZIA – evoluţie
1. Paşoptismul – Vasile Alexandri, Mezul iernii; Malul Siretului link
spre lecţie
2. Mihai Eminescu – Luceafărul, Floare albastră, ScrisoareaI, Oda
în metru antic, Sara pe deal link spre lecţie
3. Simbolismul – George Bacovia, Plumb; Lăcustră link spre lecţie
4. Tradiţionalismul – Vasile Voiculescu - In gradina
Ghetsemani link spre lecţie ; Ion Pilat - Aci sosi de vremuri link spre
lecţie
5. Modernismul
a. Lucian Blaga -Eu nu strivesc corola de minuni a lumii link spre
lecţie
b. Tudor Arghezi - Testament; Psalmul III[Tare sunt singur, Doamne
şi pieziş!...]; Flori de mucigai link spre lecţie
c. Ion Barbu - Riga Crypto şi lapona Enigel; [Din ceas, dedus...] link
spre lecţie
6. Neomodernismul – Nichita Stănescu (În dulcele stil clasic;
Către Galateea; Cântec) link spre lecţie

VI. EPOCI ŞI IDEOLOGII LITERARE

1. Introducţie la Dacia literară – Mihail Kogălniceanu link spre lecţie
2. Junimea şi revista Convorbiri literare– Titu Maiorescu link spre
lecţie
3. Modernismul interbelic(perioada interbelică) – Eugen
Lovinescu link spre lecţie

Sfaturi:
- căutaţi cărtile la bibliotecă şi citiţi în întregime: basmul, povestirea,
nuvelele, romanele, comediile şi dramele. Luaţi-vă notiţe, faceţi-vă
scheme şi comentarii proprii pe care le veţi memora cu uşurinţă.
-poeziile trebuiesc citite, înţelese şi învăţate. Comentariul pe care-l
veţi face trebuie să fie pe înţelesul vostru, trebuie să conţină cuvinte
înţelese de voi.
ebacalaureat.ro