Literatura română interbelică

Română A, Anul III, Seria I

- Întrebări și teme -

lect. univ. dr. Ştefan Firică

1. PREZENTAREA TEMATICII. Structura seminarului.

2. ISTORII, ORAȘE, MEDII INTERBELICE. Jurnaliști și scriitori.

Puncte de pornire:
● Despre ce realități sociale „vorbesc” textele propuse? Gândiți-vă la spațiul și la momentul
istoric. Documentați-vă, pentru cel puțin unul dintre ele.
● Cine credeți că sunt autorii? De ce?
● Care dintre ele vă interesează mai mult? a. tematic; b. stilistic. De ce?

3. IDEOLOGII CULTURALE INTERBELICE. Modelul lovinescian.

Puncte de pornire:
● Explicați sensul cuvintelor și sintagmelor subliniate în documentul atașat. Ele reprezintă
idei directoare în critica lovinesciană.

4. TUDOR ARGHEZI: înnoirea limbajului poetic.

Puncte de pornire:
● Ce înțelege Matei Călinescu prin conceptul literalitate?
● Aplicați conceptul pentru a interpreta una dintre poeziile argheziene.
● Citiți câteva poeme de Baudelaire. Care e diferența dintre „estetica urâtului” la
Baudelaire și la Arghezi?

5. TUDOR ARGHEZI: experimentul în proză.

Teme de eseu:
● De ce romanul Cimitirul Buna-Vestire e subintitulat poem?
● Arghezi s-a numărat printre contestatarii artei lui Rebreanu. De ce? Iată un fragment
dintr-o cronică pamflet ce-i aparține: „A scrie b...a = ba, b...e = be, b...i = bi este a scrie,
evident, dar a scrie așa sau a râncheza sau a umbla pe bicicletă e cam același lucru. Când
oaia zbiară, se scrie, desigur, oaia zbiară, dacă verbul e corect și la București și la
Năsăud, și a scrie că oaia zbiară nu este literatură și nu este artă. [...] A scrie ca dl.
Rebreanu nu este câtuși de puțin a scrie, este a lipi cu pap pe geamuri ilustrații din
Universul literar” („Cum se scrie românește...”, în Cugetul Românesc, nr. 1, februarie
1922).
● Cum interpretați ultima parte a romanului?
6. ION BARBU: de la balcanism la modernism.

Puncte de pornire:
● Ce știți despre Nastratin Hogea?
● Ce alți scriitori români au explorat imaginarul balcanic?
● Ce înseamnă pentru voi balcanismul?
● Primele 14 versuri ale poemului Un personaj eteroman realizează portretul
personajului din titlu. Reconstruiți acest portret. Cu ce curent din pictură e compatibilă
maniera poetului?
● În prima strofă a Oului dogmatic e construită antinomia dintre „oul sterp” și „viul ou”.
Comentați această distincție.
● Aplicați conceptul literalității de la Matei Călinescu pentru a interpreta una dintre
poeziile barbiene.

7. TRADIȚIONALISM: rigiditatea teoriei, fluiditatea poeziei.

Teme de eseu:
● Comentați unul dintre poemele într-un vers de Ion Pillat.

8. LUCIAN BLAGA: poezie și cunoaștere.

Puncte de pornire:
● Vă place poezia lui Blaga? Justificați-vă răspunsul, cu argumente convingătoare.
● Prezentați trăsăturile expresionismului, pornind de la un tablou (o pictură).

9. AVANGARDA. Manifeste literare. Cum citim un text suprarealist.

Puncte de pornire:
● Care sunt asemănările și deosebirile dintre perspectivele asupra metropolei din Veac de
Blaga și Scrisoare deschisă de Mihail Cosma?
● Este Poem ultragiant de Geo Bogza un text literar valoros sau un text-șoc, menit doar „să
epateze burghezul”? Argumentați.
● Inventați un obiect suprarealist din familia mesei-lup (de Victor Brauner) și a canapelei-
buze (de Salvador Dali). Descrieți acel obiect.
● Comentați poemul Cuplul de Gellu Naum.
● Cum înțelege feminitatea Gellu Naum? Puteți face referire și la alte scrieri ale sale.
● Comentați poemul Passionèment (Cu pasiune) de Gherasim Luca, după ce l-ați urmărit în
interpretarea autorului (aici).
● Scrieți un text în care să apară un „vampir pasiv” (în sensul de la Gherasim Luca).

10. Anul 1933. CAMIL PETRESCU și MIHAIL SADOVEANU.

 Teme de eseu:
● Ce înseamnă „noua structură” pentru Camil Petrescu? În ce fel se manifestă ea în
romane?
● În eseul său De l’amour (1822), Stendhal distingea între patru tipuri de iubire: amour-
goût, amour physique, amour-passion și amour-vanité. Cu ce fel de iubire avem de-a
face în romanele camilpetresciene? Argumentați.
● Partea I a romanului Patul lui Procust a apărut, sub titlul „În loc de ora ceaiului”, în
revista Cetatea literară (director: Camil Petrescu), pe 19 decembrie 1925, semnată „T.”.
Printre cei care au crezut că „T.” e o nouă scriitoare (și nu un travesti feminin al lui
Camil) s-a numărat E. Lovinescu, autor al unei cronici elogioase publicate tot în Cetatea
literară, pe 15 ianuarie 1926: „Doamnă, – căci nu pot crede într-o substituire, deși ești
bărbat prin incisivitatea observației și realismul notației – doamnă, îmi iau libertatea de a-
ți zice bun-venit în pragul activității d-tale literare”. Comentați întâmpinarea lui E.
Lovinescu.
● Imaginați-vă în postura de cronicar literar al anilor ’20. Ați atribui inițialei „T.” o
identitate feminină? De ce?
● Cum interpretați finalul romanului Patul lui Procust?
● Pădurea sadoveniană e săracă în întâmplări spectaculoase, nemaivăzute. În schimb,
naratorul presară la tot locul semne: ursul, ceața, iepurele alb, apa sfințită, visul,
scrisoarea lui badea Toma, ornicul din părete, ceaslovul etc. Alegeți două semne și
reconstruiți în jurul lor semnificația nuvelei.
● Scrieți un mini-eseu despre iubire în proza lui Sadoveanu, pornind de la cele două texte
și, eventual, de la altele citite (Nunta domniței Ruxanda, Zodia Cancerului sau vremea
Ducăi-Vodă, Divanul persian). Care e nota particulară sadoveniană în tratarea acestei
teme?

11. „TÂNĂRA GENERAȚIE”: programe, confesiuni, eseuri, romane.

Puncte de pornire:
● Ce înseamnă autenticitatea pentru interbelici? Ce scriitori autenticiști cunoașteți?
● Comparați personajul-narator al lui Blecher cu cel al lui Camil.
● Cum apar obiectele în proza lui M. Blecher?
● Este prozatorul M. Blecher mai apropiat de „tânăra generație” sau de grupul suprarealist?

12. ISTORII LITERARE INTERBELICE. Modelul interbelic al istoriei literare naționale.

Renegocierea relației dintre tradiție și modernitate. Ce complexe are literatura română (G.
Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent). A nega istoria și
critica literară (Eugen Ionescu, Nu).

Puncte de pornire:
● Care sunt principiile de bază ale unei istorii literare, potrivit lui G. Călinescu? Citiți
„Prefața” Istoriei literaturii române de la origini până în prezent (1941) și pasajul din
studiul Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică (1947).
● Vi se pare corectă teoria călinesciană a celor patru mituri fondatoare? De ce da/nu?
● Studiu de caz: recitiți capitolele dedicate lui Liviu Rebreanu, în Istoriile... scrise de
Lovinescu și de Călinescu. De ce credeți că Ion se află în centrul canonului modernist
românesc?
 ● De ce credeți că Arghezi a reprezentat un casus belli pentru criticii literari interbelici?
● Apariția volumului Nu a fost salutată nu doar de literații vremii, dar și de filosoful Mircea
Vulcănescu. Dincolo de umor, credeți că există și o miză filosofică a cărții? Explicați.
● Comentați poziția lui Eugen Ionescu față de „tânăra generație”.

13. JURNALUL. Scriitură, eu, istorie. Autoportret de tânăr(ă). Autenticitate sau

automistificare? (Mircea Eliade, Șantier; Mihail Sebastian – Jurnal. 1935-1944; Jeni
Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit).

Puncte de pornire:
● Recunoașteți autorii fragmentelor de jurnal atașate. Ce elemente tematice / stilistice v-au
făcut să le identificați scriitura?
● Care dintre jurnalele identificate au fost destinate publicării? În ce fel afectează acest
lucru scriitura diaristică?