Limba latină

Tema 1
a) Numiţi considerentele pentru care este necesară studierea limbii latine.
(Limită de spaţiu: minimum 5 rânduri)
b) Relataţi experienţa de elev în clasa a VIII-a, referitoare la orele de limba latină.
(Fără limită de spaţiu)
c) Reproduceţi schematic tema „Limba latină şi teoria comunicării”.

a) Consider că studierea în școli, licee, facultăți a limbii latine este necesară pentru a ne
cunoaște originile, știm că aceasta este limba străveche a limbii române. În limba
română există multe cuvinte care sunt împrumutate sau moștenite din limba latină.
Toate limbile romanice provin din latina-mamă, iar multe cuvinte de bază cărora stă
limba latină sunt răspândite în lte limbi moderne, precum engleza.
b) Experiența mea ca elev în clasa a VIII-a la orele de limbă latină pot să spun că a fost
foarte interesantă, deoarece doamna profesoară de atunci avea multe metode prin care
să ne facă să înțelegem această limbă mai ușor și să ne și placă orele petrecute cu
dumneaei.
c)

LIMBA LATINĂ

Strămoșii noștri

cărți școli

elevi profesori
 Tema 2
Unul dintre militanţii pentru drepturile limbii latine şi ale „fiicelor” acesteia (cele zece limbi
romanice) a fost Vasile Alecsandri (14.06.1818, Bacău – 22.08.1890, Mirceşti, jud. Iaşi).
a) Cum apreciaţi participarea şi succesul său la concursul destinat poeţilor din lumea
romanică (Montpellier, 1878)?
b) Parcurgeţi textul poeziei premiate, „Cântecul gintei latine”, şi comentaţi-l în limbaj
propriu, în minimum 5 rânduri.

a) Apreciem participarea şi succesul său la concursul destinat poeţilor din lumea

romanică prin lecturarea operelor sale, studierea vieții acestuia.
b) Opera lui Vasile Alecsandri constituie un elogiu adus latinității, poetul scoțând în
evidență importanța pe care a avut-o moștenirea latină în evoluția poporului român și
a celorlalte popoare care au origini latine. Alecsandri aduce un omagiu impresionant
elementului care unește, până în ziua de astăzi, numeroase popoare europene:
moștenirea latină („Latina gintă e regină/ Între-ale lumii ginte mari;/ Ea poartă…

Tema 3
Aplicaţie lingvistică pe un text inedit
1. Obiectiv: autoevaluarea cunoştinţelor fundamentale de limba latină, în raport cu limba
română
2. Suport teoretic: legile fonetice care au acţionat de la latina târzie la româna primitivă
comună
3. Text-suport: creaţia populară
- folclorul mic/al copiilor (numărători, ghicitori, recitative etc.) sau
- folclorul mare (balade, doine, legende, snoave; descântece, bocete, oraţii de
nuntă, strigături; pluguşoare, colinde, sorcove, jocul ursului etc.)
Pentru informare privind speciile literare, consultaţi revista „Ateneu”, nr. 1/2022,
pagina 5 (rubrica „Teleşcoala Ateneu”, „Literatura pentru copii – o tematică”), din
ataşamentul la acest e-mail: at2022_01net
4. Algoritm de culegere a textului/textelor:
4.1. Identificarea unui depozitar de tradiţie locală (de regulă sunt persoane de peste 50 de
ani, dar pot fi şi sub această vârstă);
4.2. Chestionarea cu privire la producţiile folclorice pe care le deţine;
4.3. Selectarea producţiilor din sfera folclorului mic sau a folclorului mare, în general din
domeniul celui generat de sărbătorile de iarnă: pluguşor, colindă, sorcovă, semănatul,
chiraleisa (persoana intervievată va descrie obiceiul preotului de a merge de Crăciun sau/şi de
Bobotează pe la casele credincioşilor, însoţit de copii care strigă „Chiraleisa!”), jocul ursului,
jocul caprei, căiuţii, teatru folcloric („Jienii” ş.a.), vasilca (colindătorii poartă pe o tavă un
cap de porc sau o păpuşă, împodobit(ă) cu panglici, mărgele ş.a.) etc.;
4.4. Înregistrarea PRIN TELEFON a respectivei producţii folclorice;
4.5. Consemnarea datelor tehnice despre informator şi despre culegător, ca în acest
exemplu:
Cules/culeasă de la: Ioan Popescu
Vârsta: 83 de ani
Localitatea: satul Sârbi, com. Podul Turcului, jud. Bacău
Data culegerii: 21.04.2022
Culegător: Adina Ionescu
Atenţie! Producţia folclorică trebuie să fie inedită şi nu citită din vreo carte sau manual.
(Persoana poate fi rugată să-şi scrie producţia folclorică pentru ca înregistrarea să nu
cunoască sincope.) Puteţi înregistra mai mult de o producţie folclorică, dar veţi fi punctaţi
numai pentru una dintre ele. Textele vor fi publicate într-o antologie.
4.5. Transcrierea înregistrării, cu semne diacritice, în registrul literar (ex.: „chicior”, „o
vinit”, „candilî” se vor transcrie „picior”, „a venit”, „candelă”);
4.6. Rezolvarea cerinţei didactice pe baza textului rezultat din transcriere, astfel:
- se extrag din textul transcris 3 (trei) cuvinte pentru a ilustra tot atâtea legi fonetice
EXEMPLU:
părinte < parens (N.), parentis (G.), parentem (Ac.)
a neaccentuat (vocală deschisă) trece la ă (vocală semideschisă)
(Poate fi discutată oricare dintre celelalte legi fonetice semnalate în cuvântul dat.)

5. Finalizare
Trimiteţi totul (înregistrarea audio, textul rezultat din înregistrare, rezolvarea cerinţelor
lingvistice) în words (deci nu în PDF), cu font Times New Roman, cu toate semnele
diacritice, pe adresa de e-mail:
scsvabc@gmail.com

Tema 4
a) Lectura/prelucrarea unui text, în limba română şi apoi în limba latină:
„Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, de Mihai Eminescu
Algoritm de lucru:
a.1. de citit integral textul poeziei, pentru a intui mesajul acesteia;

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

de Mihai Eminescu

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
Vis de răzbunare negru ca mormântul,
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând.
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,

Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori;
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!
(1867)

Quid tibi exopto, dulcis Romania

Quid tibi exopto, dulcis Romania,

Terra gloriarum et amorum terra?
Bracchia nervosa fortiaque arma,
Magnis praeteritis, maxima futura.
Vinum effervescat, spumet poculumque
Si nobiles tui nati haec pervolunt;
Namque manet rupes, etsi cadit unda,
Dulcis Romania, tibi hoc exopto.

Somnium ultoris nigrum ut sepulchrum,

Gladius cruore inimico fumans,
Atque super hydram ventis agitentur
Gloriarum signa tua in triumpho.
Dicant orbi terrae tricoloris signum,
Dicant magna gesta Dacoromanorum,
Candidus eorum ignis cum erumpit,
Dulcis Romania, tibi hoc exopto.

Angelus amoris, angelus pacisque

Mystice subridens in altari Vestae
Qui caecare potest Martem gloriantem,
Cum in mundo volat lampade quem lustrans.
Tuum sinum clarum angelus advolet,
Gustet res secundas coeli paradisi.
Hunc tu amplectaris, extruasque aras,
Dulcis Romania, tibi hoc exopto.

Quid tibi exopto, dulcis Romania,

Juvenilis sponsa atque amans mater,
Nati tui vivant in fraternum aevum
Sicut noctis stellae, aurorae dies,
Vitam in aeternum, gloriam laetaque
Arma fortiaque, animum Romanum,
Somnium virtutis, maiestatis famam,
Dulcis Romania, tibi hoc exopto.
Traducere în limba latină de Traian Diaconescu

a.2. de ascultat înregistrarea audio primită, ca sugestie de lectură;

a.3. de citit în faţa microfonului primele 4 versuri din poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce
Românie”, de Mihai Eminescu în limba română şi, în continuare, aceleaşi versuri, în limba
latină;
a.4. de trimis înregistrarea audio a lecturii celor 4 versuri. Veţi utiliza aplicaţia de reportofon
pe care o deţine orice telefon. Ascultaţi însă în prealabil lectura mea (un posibil model), din
anexe. Veţi trimite înregistrarea audio pe această adresă de e-mail (scsvabc@gmail.com),
pentru care veţi primi unul dintre cele 4 calificative: foarte bine, bine, satisfăcător,
nesatisfăcător, cu abrevierile F.B., B., S., NS. Dacă nu aţi atins pragul lui B., veţi repeta
înregistrarea numai după ce veţi reasculta lectura mea.
a.5. de extras din textul poeziei „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, de Mihai Eminescu un
cuvânt de origine latină şi de raportat la un corespondent al său dintr-o altă limbă romanică
(italiana, spaniola, portugheza, franceza). Numiţi acel corespondent. Consultaţi DEX-ul
pentru a stabili etimologia latină, apoi internetul sau dicţionare ajutătoare.

b) Autodictaţi-vă terminologia gramaticală de bază, asociind fiecărei părţi de vorbire/ părţi de

propoziţie un exemplu din poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”:
SUBSTANTIVUL
cf. lat. sub „dedesubt”, stans, -tis „așezat, care stă”

ARTICOLUL
cf. lat. articulus „încheietură; nod”; echivalent: determinare

ADJECTIVUL
cf. lat. ad „pe lângă”, iectum „așezat”

PRONUMELE
cf. lat. pro „în loc de”, „pentru”; nomen-inis „nume” (în gramatică, numele este
substantivul)

NUMERALUL
cf. lat. numeralis, -e (adj.) „referitor la număr”, din numerus,-i „număr”

VERBUL
cf. lat. verbum, -i „cuvânt, vorbă”, p. ext. „rezultat al mișcării gândului” (Ch. Baudelaire îl
numește „îngerul mișcării”)

ADVERBUL
cf. lat. adverbium, apud ad „(pe) lângă”, verbum „verb, cuvânt”

INTERJECȚIA
cf. lat. interiectio, -onis „interpunere”, apud inter „între”, iacio, -ere, ieci, iactum „a arunca
(vorba)”

PREPOZIȚIA
cf. lat. praepositio, -onis „punere înainte”, apud prae „înainte”, positio, -onis „așezare,
poziție”

CONJUNCȚIA
cf. lat. coniunctio, -onis „legare cu (împreună)”, apud con- „ca, împreună”, iungo, -ere,
iunxi, iunctum „a înjuga, a înhăma; a lega”

***
SUBIECTUL
cf. lat. subiectum „supus, subordonat”, apud sub „dedesubt”, iacio, -ere, ieci, iactum „a
arunca; a construi”

PREDICATUL
cf. lat. praedicatum, v. praedico, -are, -avi, -atum „a face cunoscut public, a spune (în
auzul lumii), a dezvălui”, apud prae (adv.) „înainte, în față”, dico, -ere, dixi, dictum „a
spune, a zice”

ATRIBUTUL
cf. lat. attributum „atribut, acordat”, v. attribuo, -ere, attribui, attributum „a atribui, a
acorda, a adăuga”, apud ad „la”, tribuo,-ere, tribui, tributum „a împărți, a da”

COMPLEMENTUL
cf. lat. complementum „întregire, completare”, apud compleo, -ere, -evi, -etum (de aici,
rom. complet) „a umple, a desăvârși”, v. com „(împreună) cu” + arh. pleo, plere „a umple”