Un infarct poate fi o lectie despre cat de

simpla este, de fapt, viata ta complicata

Durerea in piept, primul simptom care a atras atentia

Incepe prin a povesti ca in urma cu ceva timp stresul ajunsese la un maximum: nu mai
dormea, manca si traia dezordonat. Anxios si depresiv. Atunci, intr-o noapte in care se
culcase la ora 3, s-a trezit doua ore mai tarziu,  plin de transpiratie si cu o apasare pe piept. A
crezut initial ca apasarea va disparea, doar mai avusese asa ceva. Cand si-a dat seama ca nu
dispare, a plecat la spital. A condus el insusi. Banuia ca se intampla ceva serios si se gandea
la tatal lui, care facuse infarct miocardic la 35 ani. 

A mers direct la Ponderas Academic Hospital, unde i s-a facut o electrocardiograma care a
pus probleme, apoi inca una, care nu mai arata nicio tulburare. I s-a recomandat
coronarografie si a ezitat. I-a trecut prin minte sa plece, sa se culce si sa revina alta data
pentru investigatii. Totusi s-a decis sa intre atunci, pe loc, la coronarografie si aceasta a fost
sansa lui. Medicii din centrul de cardiologie interventionala, dr. Radu Pretorian si dr. Gabriel
Crasmariu, care au realizat coronarografia, i-au descoperit o artera complet blocata, si au
procedat la „desfundarea“ ei, prin angioplastie, implantandu-i un stent si evitand, astfel,
oprirea inimii. In doar cateva zeci de minute.

Dr. Radu Pretorian, medic primar cardiologie, coordonatorul sectiei de cardiologie

interventionala

Au urmat 12 ore de imobilitate, in care tot ce-si dorea era sa doarma. Nu se gandea la nimic
altceva.

Angioplastia coronariana, spune dr. Radu Pretorian, presupune introducerea unei sonde prin
artere si conducerea ei pana in dreptul inimii, unde vasele de sange sunt dilatate cu ajutorul
unor „baloane” de mici dimensiuni. Apoi, leziunile de pe vasul de sange sunt indepartate si se
monteaza un stent pentru a mentine vasul de sange respectiv deschis si functional. Tehnica a
fost creata undeva in anii 1970, dar acum totul a atins un alt nivel. Din anii 2000, de cand
procedurile de cardiologie interventionala au inceput sa se foloseasca pe scara larga la nivel
mondial, inclusiv in Romania, toate instrumentele au inceput sa devina din ce in ce mai fine,
iar tehnicile au devenit foarte precise. 

Stenturile au devenit din ce in ce mai mici, explica dr. Gabriel Crasmariu, si au dobandit o
forta mai mare. Cele de ultima generatie, cum este si cel montat pacientului, sunt stenturi
active care contin un agent farmacologic, care se elibereaza lent si impiedica reaparitia
ingustarilor care ar putea bloca din nou vasul de sange. 

Coronarografia ca metoda de investigatie se efectueaza in regim de urgenta, daca este vorba

de un infarct, dar se poate realiza si programat, la pacientii cu boala coronariana cronica. Se
pune un diagnostic, apoi medicii decid daca merg mai departe cu procedura de deschidere a
fluxului sanguin prin vasul astupat (stenozat).

Totusi, chiar daca procedura este foarte bine pusa la punct in zilele noastre, pentru reusita ei
si pentru revenirea rapida la viata normala a pacientului, este extrem de important ca ea sa fie
aplicata cat se poate de repede dupa ce infactul a intervenit, subliniaza medicii, aratand ca in
cazul lui Arata Ishiki a urmat o evolutie buna, fara complicatii - pacientul s-a externat in ziua
a treia dupa interventie.