Curs penal 3

APLICAREA LEGII PENALE IN TIMP

Prin aplicarea legii penale in general se intelege executarea sau indeplinirea obligatiilor pe care
aceasta le prevede.

Executarea legii penale poate fi realizata de buna voie prin respectarea perceptelor si supunerea
fata de regulile de conduit descries in norma fie prin constrangere adica prin aplicarea sanctiunii
prevazuta de norma de incriminare.

Elementele in raport de care se analizeaza aplicarea legii penale:

a. Timpul
b. Teritoriul
c. Persoanele
d. Faptele (infractiunile comise)

IN TIMP

DEF: prin aplicarea legii penale in timp se intelege aplicarea prescriptiilor sanctionatoare a acestora in
raport cu momentul savarsirii infractiunii si cu cel al tragerii la raspundere penala.

 Vizeaza momentul savarsirii actiunii

 Momentul tragerii la raspundere

Aplicarea in timp a legii penale se refera la urm:

A. Principiul activitatii legii penale:

Principiul fundamental al aplicarii legii penale in timp. Acest principiu se refera la faptul ca legea
penala este activa prin aceea ca se aplica infractiunilor savarsite cat timp ea este in vigoare (art 3
c. pen.).
Acest principiu mai presupune faptul ca legea penala nu se aplica faptelor savarsite inainte de
intrarea ei in vigoare.

Determinarea legii penale active:

Presupune ca in momentul in care se comite o infractiune organul judiciar trebuie sa constate

daca acea fapta este incriminata intr-o lege penala in vigoare.

Potrivit Constitutiei Romaniei o lege penala intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii ei in
monitorul oficial sau la data prevazuta in cuprinsul legii.

OUG care cuprinde dispozitii penale intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in
procedura de urgenta la camera competenta a fi sesizata dupa care s epublica in Monitorul Oficial cand
intra in vigoare.
Iesirea din vigoare a legii penale:

Poate avea loc prin mai multe modalitati:

a. Prin abrogare care poate fi:

- totala
- partiala
- prin inlocuire
b. Dupa modul in care opereaza abrogarea ea poate fi:
- expresa
- tacita (total sau partial)

O norma juridical penala nu iese din vigoare in mod tacit prin neaplicarea ei (desuetitudine)

Concursul de legi penale:

Cu existenta a doua sau mai multe legi penale, ambele in vigoare, care reglementeaza aceasi
materie concomitent, in dreptul penal poarta denumirea de concurs de legi penale. Cel mai adesea
poate sa apara intr-o loge penala care contine o reglementare generala si o lege speciala care contine o
reglementare speciala in aceasi materie.

Regula in concursul de legi penale intre o lege genarala si un aspeciala este ca se aplica legea
speciala care se completeaza cu dispozitiile legii generale.

In legatura cu aplicarea legii penale in timp, o probelema importanta o constituie stabilirea datei
savarsirii infractiunii. Distingem infractiuni:

- de consumare imediata sau instantanee

- in cazul unei infractiuni al carui rezultat se produce mult mai tarziu fata de momentul comiterii
faptei, data savarsirii este cea la care a avut loc actiunea incriminatoare dar incadrarea juridica a
faptei se va face tinanduse seama de rezultatul produs prin acea fapta.
- In cazul infractiunilor omisive, care se savarsesc printr-o inactiune, se aplica legea in vigoare in
momentul in care subiectul trebuia sa realizeze conduita ceruta de lege.
- In cazul infractiunii continue (ex: infractiunea de furt de curent electric) momentul care este
considerat ca fiind data savarsirii infractiunii este momentul in care inceteaza sustragerea.
- In cazul infractiunii continuate (ex: delapidarea) data savarsirii inractiunii este data la care se
executa ultimul act infractional.
- Infractiunea de obicei (ex: folosirea unui minor in scop de cersetorie/ prostitutie) va fi data
ultimului act infractional care coincide cu momentul epuizarii infractiunii.
 B. Principiul neretriactivitatii legii penale:
Izvoraste din dispozitiile art 1 (2) si art 2 (2) c. pen.: nici o persoana nu poate fi sanctionata penal
pentru o fapta care nu era prevazuta de legea penala la data cand a fost savarsita.
Acest principiu mai presupune faptul ca nu se poate aplica o pedeapsa ori nu se poate lua o
masura de siguranta sau educativa daca acestea nu erau prevazute de lege la data cand fapta a
fost savarsita.

Extraactivitatea legii penale:

Aceasta situatie apare in situatiile tranzitorii respective in acele imprejurari care se ivesc ca
urmare a intrarii in vigoare a unei legi noi care urmeaza sa se aplice si cauzelor penale care nu au fost
inca judecate.

Retroactivitatea legii penale:

Se intelege extinderea imperiului legii penale sau a efectelor acesteia asupra unor fapte comise
inainte de a intra in vigoare. Aceasta extindere are un caracter exceptional.

Categorii de legi penale care retroactiveaza:

A. Legea penala de dezincriminare: este acea lege penala care prin dispozitiile ei face sa inceteze
caracterul penal al unei fapte incriminate printr-o lege anterioara.

Dezincriminarea nu trebuie confundata cu abrogarea unei incriminari, deoarece este posibil ca o

fapta prevazuta intr-o anumita lege penala sa fie abrogate, dar acea fapta sa ramana incriminata in
cuprinsul unei alte legi penale.

Dispozitiile prin care se reglementeaza aplicarea legeii de dezincriminare sunt cuprinse in art 4 c.
pen. si 3 din legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a noului c. pen.:

- Potrivit art 4: legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche daca nu mai sunt
prevazute de legea noua. In acest caz, executarea pedepselor, a masurilor educative sau de
siguranta pronuntate in baza legii vechi precum si toate consecintele penale ale hotararilor
judecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi.
- Art 3 din legea 187/2012 trimite si el la art 4 din c. pen. si prevede ca sunt aplicabile disp art 4 si
in situatiile in care o fapta determinata comisa sub imperiul legii vechi nu mai constituie
infractiune potrivit legii noi datorita modificarii elementelor constitutive ale infractiunii inclusiv a
formei de vinovatie ceruta de legea noua pentru existenta infractiunii.
Tot aici se precizeaza ca disp art 4 c. pen. nu se apliuca in situatia in care fapta incriminate de
legea noua sau de o alta lege in vigoare sta sub o alta denumire.

Modalitatile de dezincriminare:

a. Dezincriminare totala: (ex.1 noul cod penal a dezincriminat total fapta de cersetotorie si de
prostitutie. Ex.2 Codul penal anterior incrimina fapta de denuntare calomnioasa. Noul cod penal
incrimineaza aceasi fapta la art 268 sub denumirea de inducer in eroare a organelor judiciara.)
 b. Prin modificarea elementelor constitutive ale infractiunii inclusive a formei de vinovatie.

B. Legea interpretativa: deoarece face corp comun cu legea interpretata si produce efecte de la
data intrarii in vigoare a legii interpretate.
C. Legea de amniustie, de gratiere si decretul de gratiere dat de presedinte au caaracter
retroactiv deoarece intervin cu privire la fapte comise anterior intrarii acestor legi in vigoare
D. Legea penala noua mai favoraliba. Are intotdeauna un caracter retroactiv
Aceasta lege retroactiveaza pentru cauzele in curs de judecata (art 5 c.pen.) dar si in cauzele
judecate definitiv (art 6 c. pen.)

Retroactivitatea functioneaza si in cazul legilor declarate necontitutionale precum si a oug aptrobate de

parlament cu modificai sau completari ori neaprobate daca in timul cat acestea au fost in vigoare au
cuprins dips mai favorabile.

Ultraactivitatea legii penale

Urmatoarele:

Legea penala temporara:

in baza disp art 7 c. pen. Se precizeaza ca legea penala temporara se aplica intractiunilor
savarsite in timpul cat era in vigoare chiar daca fapta nu a fost uramrita sau judecata in acel interval de
timp. Legea penala temporara este legea care cuprinde in corpul ei data iesirii din vigoare sau a carei
aplicare este limitata prin natura temporara a situatiei care a impus adoptarea sa.

Legea penala mai favorabila:

Intotdeauna ultraactiveaza. Ea retroactiveaza atunci cand este mai favorabila si se aplica

infractiunilor savarsite cat era in vigoare. Este acea lege care contine dispozitii mai favorabile celor
implicati in rap jur pen de conflict.

Codul penal reglementeaza legea penala mai favorabila in 2 situatii prevazute in art 5 si 6 c. pen.:

A. Art 5.: atunci cand de la data savarsirii infractiunii si pana la judecarea definitiva cauzei a
intervenit una sau mai multe legi penale se aplica cea mai favorabila.

Pentru stabilirea legii penale mai favorabile in teorie au fost elaborate cateva criterii pt stabilirea
legii pen mai favorabile:

- Conditiile tragerii la raspundere penala

- Regimul sactionator
- Conditiile pentru incriminarea faptei
 Potrivit deciziei curtii constitutionale nr 265/2014, disp art 5 sunt constitutionale in masura in care
nu permit combinarea prevederilor din legile successive in stabilirea si aplicarea legii pen mai favorabile.

B. Art 6: aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva.

Disp art 6 opereaza in situatia in care dupa ramanerea definitive a unei decizii de condamnare si
pana la executarea completa a pedepsei inchisorii sau amenzii intervine o lege noua care prevede o
pedeapsa principal mai usoara ca durata.

Bibliografie: 51-71