1.

Enciclopedia Înţelepciunii, Editura ROOSD, traducere din rusă: Bogdan

Budeş, Nad. Chiţan, Alina Patracova, etc. Martie – iunie 2020 COVID
Întroducere: Nebunul se consolează cu trecutul, prostul – cu viitorul, deşteptul – cu prezentul; Cearta fără
motiv – semnul prostiei; Prostul în copilărie se gândeşte doar la părinţi, în tinereţe – doar la femei, La
bătrâneţe – la copii, la sine – nu are când se gândi.

Femeia frumoasă, eroul şi înţeleptul vor găsi adăpost oriunde s-ar afla;

Prietenul se cunoaşte la nevoie, eroul – în bătălii, rudele – la necazuri, omul cinstit – la achitarea datoriei;

Trăieşte în tinereţe aşa, ca să fii fericit la bătrâneţe ; Înţeleptul nu plânge după cele pierdute, după cei
morţi şi după trecut;Nu te baza şi bucura de ziua de mâne până nu a venit, nimeni nu ştie ce nenorociri va
aduce;Nu există prieten mai bun ca sănătatea şi duşman mai rău ca moartea;Focul se stinge cu apă,
umbrela te apără de ploaie, soare, doctorul – de boală, numai prostia nu are leac.

Cât timp bărbatul doreşte o femeie, atât timp mintea lui este legată ca viţelul sugar de vacă; Soţia e
sufletul casei, fără ea casa e ca o pădure;Valoarea omului frecvent se cunoaşte după moartea lui;

Omul trebuie că muncească, dar să nu fie sluga banilor. Cel mai bun sfetnic este timpul;

ESUP(640 – 550 Î. Hr.) La întrebarea, cu ce se ocupă ZEUS ? a răspuns: Înalţă pe cei mici şi coboară pe cei
mari; Dacă bani ai mulţi – nu te bucura, dacă puţini – nu te întrista, totul se va schimba; Dacă nu poţi evita
moartea – mori cu demnitate; Fiecare om cu treaba lui şi fiecare treabă – la timpul ei; Nu vorbi înainte să te
gândeşti;

-HOMER (sec. XII - VII Î. Hr.) Nu încerca să fii de ajutor, dacă nu eşti dorit; Nu este nimic mai rău ca rătăcire
pe meleaguri străine; Pe femeie tăcerea o înfrumuseţează;

-Cleobulas din Lindas(538 – 470 Î. Hr.) Nu te umfla în pene la fericire, nu te umili la nenorocire; Nu - i
dispreţui pe cei săraci; Trebuie să asculţi, dar nu să tragi cu urechea; Nu te mângâia şi nu te certa cu
nevasta în lume şi faţă de copii: prima e o prostie, a II – o nebunie;

-Confuţius(551 – 479 Î. Hr.) China Prostul se plânge, că lumea nu –l cunoaşte, înţeleptul – că el nu cunoaşte
pe oameni , lumea; Să plăteşti răului cu bine e absurd, cu ce atunci vei plăti binele??

Cel ce tinde să cunoască lumea şi calea cea dreaptă, dar se îmbracă neîngrijit şi mănâncă prost nu e
demn de stimă; Există nemurirea?? – noi nu ştim ce este viaţa, cum am putea şti ce este moartea?

-Zao - Zi (579 – 499 Î. Hr.) China Nenorocirea lumii provine din mărunţişuri, orice lucru mare e compus din
cele mici; Fi-ţi atenţi la gândurile Voastre proprii, ele sânt începutul faptelor; În lume totul se naşte, creşte,
înfloreşte apoi se întoarce la rădăcini; Cel care este mulţumit de sine e bogat; Bărbatul onorabil face multe,
dar nu se laudă, acumulează merite, dar nu le preamăreşte, nu dă la iveală înţelepciunea sa; Dacă aduni
mult – mult o să ai de pierdut; Cine crede că a înţeles totul – nu ştie nimic, e bolnav;înţeleptul se fereşte de
orice morală; Cel ce nu preţuieşte viaţa, o neglijează nu este deştept, învăţătura dă cunoştinţe, dar nu
minte;

-PITAGORA(576 – 496 Î. Hr.) Cruţa –şi lacrimile copiilor voştri, ca ei să le poată vărsa pe mormintele voastre;
Discuţia trebuie să fie purtată aşa,ca din duşmani să-ţi faci prieteni şi nu invers Când eşti înfuriat nu trebuie
nici să vorbeşti, nici să acţionezi;Omul fără avere nu are patrie ; Viaţa e ca la teatru, uneori cei răi ocupă
locurile cele mai bune; Din 2 voinici mai puternic este cel ce are dreptate;Începutul este o jumătate de lucru
terminat;Nu-ţi alege prieten pe cel, ce nu trăieşte bine cu nevasta lui; Niciodată să nu te miri, mirarea a
creat pe zei şi religia;Înainte să începi a vorbi – lasă gândul să se coacă; Când nenorocirea bate la uşă –
deschide, nu lăsa să mai vină odată, supunerea o dezarmează; Dacă te – ai îmbătat – nu te apuca de un
lucru sfânt de a face copii;

- Antisthenes (444 –366 Î. Hr.) Cineva i-a zis:”Mulţi te laudă, la ce el a răspuns:dar ce le - am făcut rău ?” ;
La întrebarea , care ştiinţă e mai necesară? El a răspuns: Ştiinţa de a uita tot ce este inutil”; Nu neglija
duşmanii, ei sunt primii, care î-ţi observă greşala; Filosofia a oferit posibilitatea să vorbesc cu mine însăşi;

- Aristofon (445 –385 Î. Hr.) Ştiu perfect pe cei, ce-mi sunt datori, uit repede cui sunt dator; Este înţelept cel
ce ştie să zică multe, dar foarte concis, scurt, vorba lungă – minte scurtă; Cel deştept învaţă mult de la
duşmanul său; Doi tineri sau dus la o casă de toleranţă:Nu – i ruşine să intri, dar să ai putere să poţi ieşi;

-Democrit din Abdera (460 –370 Î. Hr.) Bogat e cel ce are puţine cerinţe şi dorinţe şi se bucură de ce are;
Viaţa fără petreceri e ca un drum lung fără hanuri;A trăi prost, nechibzuit nu înseamnă a trăi rău, ci a muri
încet;Cine a avut noroc de un ginere bun a câştigat un fiu, iar dacă-i rău şi prost – atunci a pierdut şi
fiica;Obiceiurile părinţilor se transformă în viciile copiilor; Cuvântul este umbra faptei; Când un orator
vorbea mult şi prost, Dem.a zis:”El nu că nu ştie să vorbească, el nu ştie să tacă”;

-Diogene din Sinope (412 –323 Î. Hr.) Din viaţă e bine să pleci ca de la un banchet: nici flămând, nici treaz;
Lume multă – oameni puţini; Cum să răspunzi invidioşilor?- Cu o dispoziţie bună;

-Herodot (485 –430 Î. Hr.) Femeile scot de pe sine odată cu hainele şi ruşinea; Mai bine să fii invidiat, decât
compătimit; Zeus tună şi fulgeră asupra celor mai înalte case şi copaci, cei mici – mai puţin
suferă;Împrejurările domnesc asupra oamenilor şi nu invers; Arcul nu trebuie să fie încordat tot timpul, tot
aşa omul are nevoie de glume, distracţii, ca să nu - şi iasă din minţi;

- Hipocrate (460 –377 Î. Hr.) A propus 4 feluri de tratament:1. Să fie de folos, să nu facă mai rău ;
2.Tratarea opusului prin opus;3.Ajutorul naturii;4. Remediere prin atenţie sporită. Oboseala fără motiv
anunţă o boală;Bolnavul trebuie să lupte cu boala în comun cu doctorul Între medicină şi înţelepciune nu
este mare diferenţă, doctorul trebuie să fie filosof; Din două suferinţe simultane în corpul uman cea mai
puternică o reduce pe cea mai mică; Medicina este cea mai nobilă din toate artele. Băutul vinului reduce
foametea; Inactivitatea şi trândăvia aduc viciul bolilor; Ce nu vindecă leacul - vindecă Ferul, ce nu vindecă
Ferul - vindecă focul, ce nu vindecă nici focul – incurabil este;

- Îzocrate (436 –338 Î. Hr.) Fii constant în prietenie, e la fel de ruşinos să nu ai prieteni, ca şi să-i schimbi
des; Laudă –i faţă de cei, care ar putea să le transmită, pe cei, ce-i vrei de prieten, lauda e începutul
prieteniei, iar defăimarea – a duşmăniei;

-Platon (428 –347 Î. Hr.) A deschis o şcoală filosofică, care a activat 915 ani, amplasată în o dumbravă ce
purta numele eroului grec ACADEMUS. Mitul: La început omul avea 4 mâni, 4 picioare, 2 chipuri, cu calităţi
şi de bărbat şi de femeie, care progresa foarte rapid. Zeus avea temeri, că va fi depăşit şi a divizat omul în
două pârti. De atunci fiecare bărbat şi femeie îşi caută jumătatea sa; Temelia înţelepciunii este răbdarea;

-Socrate (469 –399 Î. Hr.) Fiind condamnat la moarte ar fi putut evada, dar a refuzat şi a băut cupa cu
venin; Cine nu înţelege şi nu învaţă din vorbă, nu va învăţa nici cu bâtaea; Nu se poate vindeca trupul fără
să vindeci sufleţul; Sunt foarte multe lucruri fără care se poate trăi, cu cât mai puţine dorinţe – cu atât mai
aproape de Dzeu; EU mănânc ca să trăiesc, aţii – trăiesc ca să mănânce; Eu ştiu, că nu ştiu nimic;
-Sofocle (496 –406 Î. Hr. ) A vorbi mult nu înseamnă a spune multe; Bătrâneţea în singurătate e cea mai
mare nenorocire;; Înţelepciunea e mama fericirii;

- Tucidide (460 –400 Î. Hr. ) Lucrurile există pentru oameni – nu invers; Recunoaşterea sărăciei nu este o
ruşine, e ruşinos să nu încerci să scapi de ea prin muncă; Frica comună face alianţa trainică; - Aristotel (384
–322 Î. Hr. ) Platon îmi este prieten, dar adevărul este mai presus;Toate ştiinţele sunt mai necesare ca
filosofia, dar nici una nu este mai superioară;Unui suflet remarcabil nu - i este străină nebunia; Cineva îi
şopteşte lui Aristotel că este bârfit de o persoană în lipsa lui. El zice: Atunci să mă şi omoare în lipsa
mea;Vorbele serioase se nimicesc prin râs, râsul – prin seriozitate; E bine să te îndoieşti în orice cercetare de
adevăr;Cine are mulţi prieteni – nu are nici unul;

Bion din Boristenes: Nevasta urâtă e ca o pedeapsă, cea frumoasă – e un bun public.

Epicur (341 –270 Î. Hr. ) Toate dorinţele trebuie testate: ce se va întâmpla, dacă ele se vor realiza?Dar
dacă nu se vor realiza? Apleacă-te doar pentru a ridica pe cei căzuţi; Cel mai mare rău e moartea, darea nu
are nici o legătură cu noi: cât trăim –ea lipseşte, dacă vine – noi nu mai suntem; Muritorule – treci prin
viaţă, dar nu te agăţa de ea;

Meneandru(343 –291 Î. Hr. ) Preferaţii zeilor mor tineri; Nu râde de bătrâneţe – spre ea ţii calea;Tatăl
este cine te creşte, nu cine a dat viaţă; E greu de găsit o soţie cumsecade. Faina Ranevscaia: cine caută o
soţie fără cusururi - nu are minte deloc.

Cato Cel Bătrân- Marc Parcvus(234- 149 Î.Hr.) Mania se deosebeşte de nebunie doar prin o durată mai
mică;Trăeşte cum poţi, dacă nu poţi cum vrei; Nu bate cu pumnul în vârful acului.

Plaut(Titus Maccius Plautus) (254 –184 Î. Hr. ) este imposibil să-l dezbraci pe cel gol;Celui deştept sunt
suficiente două vorbe; Martorul, care a văzut e mai de preţ ca cel, care a auzit;Cine vrea să guste nuca –
trebuie să spargă coaja; Nu te lăsa aşteptat niciodată;Nu poţi să sufli şi să înghiţi simultan;Prefer ca
inamicii să mă invidieze, nu eu pe ei; Omul pentru om este lup;A scoate apa cu sita; Din cei mulţi prieteni
sânt puţini de încredere;

Terentius (195 -159) Foarte important de condus după principiul:Nimic peste măsură;Un început rău e şi
un sfârşit rău; O minciună atrage după sine o altă minciună;Sunt om şi nimic omenesc nu –mi este străin;
Marcus Tillius Cicerar (106 –43 Î. Hr.) Hârtia suportă orice;Puţină bucurie are viaţa, dacă mereu te gândeşti
la moarte; Tot ce este minunat este o mare raritate; VOTURILE se Cântăresc, nu se numără;Cea mai grea
parte este întroducerea; Viaţa e scurtă, slava uneori e veşnică; Viaţa nu este condusă de înţelepciune, ci de
destin;Cum e omul – aşa şi discursul;Când armele vorbesc – legile tac;Nu există nici un poet, care ar
considere alt poet mai presus ca el;O-O-O Timpuri, O-O-O moravuri E plăcut să - ţi aminteşti de necazuri
după ce ele au trecut; Munca micşorează durerea;

Gaius Iulius Cezar (102 –44 Î. Hr.) Sunt 2 lucruri ce sporesc puterea: armata şi banii;Fiecare –îşi crează
soarta cu mâna sa;Asupra soţiei mele nu trebuie să cadă nici o umbră de îndoială;Am venit, am văzut, am
învins; Cea mai bună moarte e cea pe neaşteptate;

Horaţiu(Qvintus Horaţius Flaccus9Gaius Iulius Cezar (65 –98 Î. Hr.) Orice ai turna în un vas murdar se va
înăcri;Războaiele sunt blestemate de mame;Toţi vom ajunge în unul şi acelaşi loc;Deshamă calul, care a
îmbătrânit; Banul ori domină, ori îi slujeşte omului;Dacă ai ceva mai bun –propune, dacă nu – supune-te;
Trăieşte cu gândul, că viaţa - i scurtă, fiecare zi e un dar de la Dzeu; Tot ce-i ascuns va ieşi totuna la
suprafaţă cândva; Cel păţit se teme, dar e priceput; La ce rost în viaţa trecătoare adunăm atâtea bunuri?
Cine are multe – multe va avea de pierdut; Nu duce lemne în pădure;Pe ultimul drum mergi numai odată,
moartea –l ajunge pe cel ce fuge de ea;După o oră urmează o zi; Şterge mai des cele scrise;Eu nu mai sunt
cel de cândva;

Titus Liviu(59 Î. Hr. – 17 după Hristos) În trupul bolnav o neputinţă naşte alta; Hanibal, tu ştii să obţii
victoria, dar nu ştii să o foloseşti;Tot ce vine la final pare mai important;Un om sănătos suportă uşor boala
grea, cel bolnav - nici pe cea uşoară; Mai bine mai târziu, ca niciodată; Cel deştept şi dă şi primeşte un sfat
util, cel prost – nici nu dă, nici nu ascultă; Prietenia între împăraţi nu este trainică; De la mal nu poţi
conduce corabia;

Ovidius Nasa (43 Î. Hr. – 18 după Hristos) Vinul băut cu măsură îndeamnă la mângăeri, alungă
grijile;Timpul vindecă dorul din dragoste;Trebuie să înveţi cear de la duşmani;Fructul interzis e tare dulce;O
picătură de apă găureşte piatra;

Cine obţine un sărut,dar nu obţine şi restul – nu merită respect;Ce să facă femeile, dacă bărbaţii sunt mai
uşuratici ce ele? Publicus SURUS,( sec. I In.Hr.

Săracului nu –i ajunge f. puţin, celui zgârcit – f. mult; Cel mai mult să te temi de cel ce nu se teme de
moarte;El caută otravă şi în vorbe dulci;Dă dublu cel ce dă la timp şi repede; Măreţia începe de la
mărunţişuri.

Orice lucru costă atât, cât poţi obţine de la cumpărător; Cel vinovat se teme de lege, cel nevinovat – de
soartă.

Să te fereşti de cel, ce te-a înşelat odată; De un copac frumos e plăcut ciar să te spânzuri;Cel mai mic fir de
păr, sau pai are umbră;Un nume bun e moştenire de la părinţi.

Iartă multe la alţii - ţie – nimic;Iubirea nu face casa bună cu frica;Pe leul mort îl muşcă şi un căţeluş; Micile
defecte a celor mari pot deveni virtuţi; Dacă iartă mult cel puternic va deveni şi mai tare;Fiecare om se află
la o distanţă egală de moarte;Tăcerea e un refuz politicos la o rugăminte;A nu face rău deja e bine;Să nu
aştepte fapte bune cel ce face rele;

Dacă nu încerci – nu ştii ce poţi;A nu ierta pe nimeni şi a ierta pe toţi e la fel de rău; Cine nu ştie să tacă –
nu ştie nici să vorbească;

O datorie mică naşte un datornic, una mare – un duşman;Nu e deloc uşor să păstrez ceia, ce le place la
mulţi;De discutat – mai des şi mai mult, de hotărât numai odată; Achitare unui vinovat – este condamnarea
judecătorului. Uitarea e unica scăpare de la supărare;Răbdarea – cel mai bun leac pentru durer, Jale şi
lacrimile moştenitorului – bucurie şi râs cu mască; A primi o binefacere e ca şi a pierde libertatea; Greşelile
de vârstă trec odată cu vârsta;Îndoiala e primul semn al raţiunii;

Întâmplările fericite aduc prieteni, cele nefericite – îi pun la încercare;Cine are mai puţine dorinţe – are
mai puţine nevoi;Omul are deseori una pe limbă şi alta - în gând;

Pe prieten dojeneşte –l în taină, dar laudă-l public;Nenorocirile dublează memoria;Nevasta deşteaptă

conduce soţul supunându-se; Omul nu este un cadou vieţii, ci e dat cu împrumut; Omul moare ori de câte
ori îşi pierde apropiatul; Altora le place mai mult ce e al nostru, nouă – ce e a altora;Tinerii ascultă cu
plăcere sfaturile proaste;Bogăţia nu scade lăcomia;
//Seneca cel Bătrân(54 În Hr. -32 după Hr.) Prietenii l-au rugat pe OVIDIU să scoată din poeziile sale 3
versuri alese de ei. A fost de acord. Cu condiţia, să-i permită să includă în carte 3 versuri, la discreţia
proprie. De acord. Rezultat: El a inclus anume aele 3 versuri, care au fost propuse la excludere;

A greşi e omeneşte; Femeia poate ţine în secret şi aceia, ce nu ştie; Noi să păstrăm tăcerea, lasă să
vorbească faptele.

//Seneca cel Tânăr (4 În Hr. -65 după Hr.) Ai grijă de timp; Mai bine să te limitezi la citire aiurea - pierdere
de timp, o bibliotecă mare te face să risipeşti timpul; Orice exces e un viciu;Pericolul sporeşte orice
plăcere;Mare prostie să mori de frică în faşa morţii Timpul liber fără ocupaţie spirituală – îngroapă omul de
viu. Prietenia se termină acolo, unde apare neîncrederea;Dacă nu este progres – apare regresul repede; A
trăi înseamnă a te lupta

;Aurul se încearcă cu focul, femeia – cu aurul, bărbatul – cu femeia; Exces de mâncare – de la puţină
minte; Fiecare lucru – la vremea lui; Acela, de care se tem mulţi – se teme de mulţi; Mai bine să înveţi mai
mult, decât să nu înveţi nimic;

Mai bine să nu începi, decât să te opreşti la jumătate; Toţi văd viciile altora, dar nu pe ale sale;Filosofia –
ştiinţa despre bine şi rău;Nu există o minte strălucită fără un pic de nebunie;Nu e sărac cel ce are puţin, dar
cel ce vrea mult;

Priveşte cu demnitate ce nu poate fi evitat;Unele leacuri sânt mai periculoase ca boala;E mai bine să cazi
odată, ca să te clatini şi să tremuri mereu;Nimeni nu întârzie acolo, de unde nimeni nu se mai întoarce;

Nimeni nu simte cum trece tinereţea, observă pe neaşteptate ca ă trecut deja;Nimeni nu devine
întâmplător om bun;Despre un bine făcut să vorbească cel care l-a primit, nu ce l ce l-a făcut;Când înveţi pe
alţii – înveţi şi tu;

Ciar din prima oră de viaţă ea se scurtează cu o oră;Din orice fundătură te poţi ridica la cer;Cel ce trăieşte
să nu piardă speranţa;Critica duşmanului e o laudă şi apreciere;Discursul adevărat e scurt şi simplu;Înainte
de a povesti cuiva ceva – spune-ţi ţie; Împotriva nenorocirilor vieţii există binefacerea morţii; Fi, ca cel ce
ne calcă pragul să ne admire pe noi, nu vesela, mobila, etc.

Cine cu cine seamănă – se găsesc şi se adună; Înaintaşii noştri au făcut multe, dar nu au dus nimic până la
capăt; Învaţă să te bucuri;Învaţă la tinereţe, ca să ai ce aminti la bătrâneţe; Unde au fost vicii – acum sânt
obiceiuri;

Cezarului multe –i sunt interzise, dar multe şi i se permite;Cel ce se gândeşte numai la sine nu poate fi
fericit;Ceia ce este natural nu este ruşinos;Limba adevărului e simplă.

ALBIUS TIBERUUS(50 -19 În Hr.) Deşi Ştiu că nu mă mai iubeşti, fii fericită cu amintirile;Timpul tratează
orice boală de suflet; EPICTET (50 –138) Dacă iubeşti pe cineva( mamă, copil, prieten…)ţine minte, că ei sunt
muritori, nu te întrista tare, când vor muri, nimeni nu conduce evenimentele, noi le primim aşa cum sunt.

Arbiter Gaius Petronius (27 -66)Cine trăieşte peste tot – nu trăieşte nicăieri; Lumea toată e o comedie;
Când lucrurile merg prost – dispar mulţi prieteni; Şarpele nu naşte funii;Şarpele combinat cu ariciul – 2 m de
sârmă gimpoasă;

Ce este foarte accesibil – nu este tare preţuit; Dragostea veche nu se uită uşor;Agricultura se bazează pe
muncă, nu pe boi, cai;Tot răul va merge spre bine;Zilele trebuie cântărite, nu măsurate;Cade cele ce merge,
nu cel ce se tărâe; Pliniu cel Tânăr, Gaius Pliniu (61 -14). Trebuie să citeşti mult, dar nu multe;Corb la corb
nu scoate ochiul;Cei nefericiţi vorbesc altfel, ca cei fericiţi;

Plutarh (45 -27) Cel setos de laudă e sărac în merite;La eleni cei deştepţi vorbesc, iar cei proşti
decid;Omul nu poate fi, decât ceia ce este;Nimic nu se usucă mai des, ca lacrimile;

Tacit Cornelius Tacitus (56 -117) Armata necunoscută pare mai ameninţătoare;Tot ce se socoate foarte
vechi a fost cândva nou; Cel ce suferă mai puţin arată la toţi durerea; Încet, dar sigur;Ce-i război civil – toţi
contra tuturora;Cel ce strigă mai tare se teme cel mai mult;Distanţa sporeşte farmecul;Pornesc războiul ci
laşi - suferă cei curajoşi; Exerciţiile multe nasc buni meseriaşi;

Apuleus Platonicus (124 -180)Nu poate nimeni dezbrăca pe cel gol;Prima cupă – pentru sete;a doua -
pentru veselie;a 4- pentru desfătare; a 5 . pentru nebunie;Tot ce ştiu e limitat, ce nu cunosc – e nelimitat;

Fericitul Augustin (354 -430) Toţi vor să fie sfinţi, dar nu toţi pot; Nu rosti decizii definitive;Din numele
tău poţi face numai un rău, tot binele vine de la DZEU; Grigore din Nazaria, Theologul (330 -390) – Episcop,
patriarh la Constantinopol, prieten cu Vasile Cel Mare. Discuţiile, care durează mult – scurtează viaţa;Omul
rău este păcătos şi fiind bogat. Să vorbească pot mulţi –să înţeleagă – puţini;Celor înţelepţi soluţia de multe
ori le vine noaptea;Încearcă să faci bine oricui , nu numai sie;

Ion gură de Aur (347 -407) arhiepiscop la Constantinopol, destituit de Împărăteasa Eudochia, era contra
luxului şi desfrâului; Vrei să faci un bine – fă aproapelui tău;Mai bine să stai în întuneric, decât fără prieteni;
Vasile Cel Mare(330 – 379) născut în familie de nobili, 9 copii. Când inima se veseleşte – sufletul
înfloreşte;Educaţia cu forţa nu este temeinică, trebuie veselie, bucurie ţi răbdare;De dragul celui, pentru
care trăieşti nu te teme să mori ;

Bârfitorul murdăreşte 3 oameni:pe cel bârfit, pe cel ce ascultă şi pe sine însuşi;Cel ce porneşte un război –
va cădea în plasa lui;

Ioan Damaschinul(675- 753)Pe cel nebun să nu –l dai în vileag,iti vei face un duşman;Nu neglija 4
lucruri: focul, boala, duşmanul şi datoria;Fugi de cel viclean , ce-ar dacă - i rudă sau prieten;Fructul amar
uns cu miere nu se va îndulci;

Al MAARI arab( 979- 1057) Respectul şi binele îl ştie cel, ce ţine limba scurtă la beţie; Unii prieteni î-mi
doresc să trăiesc un veac, dar mare bucurie ar avea să mor căt mai repede; Unii oameni sunt ca cioara pe
grămada de grăunţe;Cum să scapi de pasiune, dacă ea ne ţine şi supune de veacuri ? Câte bordeie – atâtea
obiceiuri. Mintea este o povară grea, aripile ştiinţei ne despart de lume ;FIII AI LUI ADAM, ce prost trăiţi: şi
–n dragoste, Si – n ură vă minţiţi; Aşa-i făcută lumea:când unul întă în casă – altul trebuie să iasă;

AVICENNA( Abu – Ali – Al Nusain Ibn Abd Allah Ibn Sina (980 -1037 A scris Kanonul Medicinii din 5 părţi,
bazele anatomiei, cauzele infecţiilor – se află în aer, apă. Tratament cu medicamente naturale. Spunea, că
sunt trei lichide:sângele, limfa, fierea. În singurătate omul nu supravieţuieşte, toate cunoştinţele se
datoresc comunităţii; Calităţile medicului: privire de şoim, mână de femeie şi inimă de leu; Medicul are 3
arme:cuvântul, planta ţi cuţitul; De ce-ţi doreşti o viaţă aşa de lungă, dacă a lumii taine oricum nu le
cunoşti? Din timpul fără de sfârşit primeşti în dar doar un minut;

Omar HAIAM( 1048 1131) Mi se zice beţiv – şi adevăr e aşa, Păcătos, răzvrătit şi adevăr e aşa; Eu sunt eu
– trăncăniţi ce vă place, Haiam nu se schimbă, şi adevăr e aşa. Mai bine fii flămând, decât să mănânci ce se
nimereşte, mai bine fii de unul, decât cu cine –ţi cade.
 All Samarkandi: Cel mai mare copac poate fi doborât în câteva ore, dar să crească din nou trebuiesc
secole . Dacă ai semănat spini – nu poţi culege struguri. Cine n-a iubit în tinereţe – degeaba a trăit;
Temelia statului este dreptul şi justiţia;Religia fără putere moare,şi invers;

Roger BACON (1214- 1294) Pe lume totul se repetă;Orice formă de constrângere va naşte un rău nou;E
jalnic cel, ce nimic nu – şi doreşte şi se teme de orice, destinul monarhilor Ca să nu scadă averile trebuie: să
cheltui nu mai mult de ½ din venituri, dacă vrei ca ele să crească – nu mai mult de 1/3; Cele mai mari
descoperiri în lume au făcut bărbaţii neînsuraţi şi fără copii;Lectura face pe om cunoscător, conversaţia –
ingenios, scrisul – precis;

Bar Nebralus (1226 – 1286), sirian Abul Fardi bin Haruh: Vinul transmite omului 4 calităţi: la început – de
păun; impozant umflat în pene, etc. 2. De maimuţă; 3.De leu - arţăgos , supraapreciază forţele.4. De porc -
se tăvăleşte în glod.

Lauda să o preţuieşti, dacă vine de la un om, căruia nu i –ai făcut încă nici un bine;Nu neglija oamenii
mici, ei te vor ajuta să te înalţ.i

Cei invidioşi sunt nemulţumiţi de insuccesele sale şi de succesele altora;Răbdarea e o calitate foarte de
preţ, dar viaţa e prea scurtă, ca să rabzi prea multe;Ce e secret pentru duşman – nu spune nici la prieten, ei
se pot schimba cu rolul;Măsura este prietenul sănătăţii şi a naturii în general: când bei, mănânci, iubeşti –
păstraţi măsura;

Daniil Întemniţatul (sec 12-13) Cel bogat are prieteni peste tot, pe cel sărac – nimeni nu –l agreează; Să-l
înveţi ceva bun pe un prost – egal ca să torni apă în sită;Când vrabia va înghiţi vulturul, piatra va pluti pe
apă, porcul va lătra la veveriţă - atunci va prinde la minte nebunul; Nevasta rea nenoroceşte viaţa soţului şi
a familiei;

Nesami JanJavi (1141 – 1211), azer. Mereu o unitate trage spre sută, iar suta nu tinde spre unitate; Viaţa
lungă se transformă în răsplată;

Şota Rustaveli, sec. XII, gruzin:Mai bine să mori în glorie, decât să trăieşti în ruşine;Cel mai primejdios
duşman e cele ce te doreşte ca prieten; Deşteptul înfruntă soarta, prostul – veşnic se plânge pe ea;La a
inimii chemare să răspunzi cu dragoste;Omul fără suflet trăieşte fără rost, cum îl duce mintea;

Dante Aligherri(1265 – 1321). Olandez:A scris sonete, dedicate Beatricei, Comedia Divină. De 2 ori
condamnat la moarte, propunea crearea unui stat mondial unic. E greu să treci pragul casei străine,
amară-i pâinea prin străini;Nu te opune Zeului Dragostei vei pierde mereu bătălia ;Nu există suferinţă mai
mare ca amintirea zilelor fericite;Cele mai fierbinţi locuri în iad sunt rezervate celor ce în timpuri de restrişte
au păstrat neutralitatea; Tu urmează-ţi calea, lasă oamenii să vorbească ce vor;Îndoiala în cercetare îmi
oferă satisfacţie, ca şi cunoaşterea;

RUMI- 1207-1273:Persia: În oglindă, cum se ştie, totul e pe dos, dar fără ea nu ne –am vedea pe sine
niciodată;După moarte nu mă căutaţi în pământ – ci în inimile oamenilor apropiaţi, luminaşi.

SAADI(Abu Muslim bin Abdalaah, Persia(1207 – 1291): Cei răi privind la un păun – nu-i văd frumosu , ci
picioarele strâmbe. Faina Ranevschi - RUSIA: Sub fiecare coadă de păun se ascunde anus de găină;Prostului
îi stă bine să tacă, dar dacă el ar fi ştiut asta – nu era prost; Cu o nevastă minteoăsâ şi blândă soţul poate
să ajungă să conducă o ţară; Cine face legi pentru alţii – să fie primul, care le respectă;
 Francesco Petrarca, Italia, 1304 – 1374:Scopul meu în viaţă:Să nu sufăr de sărăcie, să nu deţin nimic
inutil, să nu poruncesc şi să nu fiu supus;GRĂBEŞTE- TE ÎNCET !! Nu ţine cărţile ca în puşcărie, ele trebuiesc
să tracă prin multe mhâni – în memoria individuală sau colectivă;Nu există nimic desăvârşit mereu este loc
de mai bine; Ce-i rutină obişnuită – te oboseşte - cei raritate – te fascinează; Eu sunt deocamdată unul
dintre cei mulţi, dar mă străduiesc să fiu unul dintre cei puţini;

Ali Sin Nevit( Nisan Ali- 141-501) Cu răbdare şi cunoştinţe faci mâtasă din frunză şi miere din flori;Nu
este mai bun prieten pe lume, ca cartea; Nu poate omul trăi veşnic, e fericit cel, de care ne amintim mereu.

Ludovico Ariosta, Italia, 1474 – 1553:  Cu anii omul pierde tot: Tinereţea, frumuseţea, sănătatea.,
ambiţiile, numai prostia nu – l părăseşte pe om;

Jiordano BRUNO, Italia, 1548 – 1600: Călugăr dominican,critica religia creştină, fugar. Socotea Soarele –
centrul Universului, eretic, inchiziţia, ars pe rug. Credinţa este necesară pentru a ţine poporul în supunere.
Picătura de apă sparge piatra nu prin forţă, ci prin frecvenţa căderii ei. Cine vrea să fie învăţat trebuie
mereu să se îndoiască; Cei ce nu înţeleg, socot, că ştiu mai multe, iar cel lipsit de minte socoate că ştie tot;

Leonardo da Vinci(!452 -1519) În natură totul este gândit şi alcătuit cu mare înţelepciune, fiecare trebuie
să-şi caute de treaba lui , Iată legea supremă a vieţii. Orice viaţă trăită destoinic,e demn de o viaţă lungă;
Acolo, unde moare speranţa, se naşte deşertul ;Ochi şi urechi dornice şi înşelate de secrete străine se vor
găsi mereu;

Fierul neutilizat rugineşte, apa stătută se strică, omul fără muncă şi rost în viaţă se ofileşte; Pictura este
poezi , care se priveşte,poezia este pictura, care se ascultă; Cunoştinţele, care nu sau născut din experienţă
sunt sterile şi greşite;

Cine trăieşte cu frică – de frică va muri;Ştiinţa e comandant, practica e soldatul ei;Am primit de la părinţi
un dar de nepreţuit – viaţa, ei ne-au născut, hrănit, educat. Iar acum, când sunt bătrăni şi neputincioşi e
datoria noastră să –i ajutăm.

Oponentul, care-ţi arată greşelile mai util ca prietenul, care le ascunde; Slava şi faima se află în mâni
muncitoare; Sunt 3 tipuri de oameni:cei, care văd singuri;cei . care văd doar ce li se arată; cei care nu văd.
Cumpătarea este cea mai vrednică pază contra viciilor;Niciodată nu obosesc să ajut pe alţii deci prefer să
mor, dar să nu obosesc;

Victor Cernomărdin:НИКОГДА ЭТОГО НЕ БЫЛО и вот--- опять; Хотелось как лучше, но получилось
как всегда.

Erazmus din Rotterdam (1469 – 1536), copil din flori, orfan, s-a retras la mănăstire, unde învaţă limba
greacă, latina, a călătorit mult. A scris Elogiul Nebuniei, ales ca profesor de theologie la Oxford, Kembridj.
Stomacul nu se umple cu poveşti.

Majoritatea oamenilor sunt nebuni, dar fiecare nebun în felul său;Nebunia crează state, susţine puterea,
religia, justiţia,cear viaţa e un joc al nebuniei; Înţelepciunea la adus pe Socrate la cupa cu otravă;Unii nici nu
au dovedit să devină tineri şi sunt deja bătrâni; Dacă-ţi faci prieteni noi – nu uita de cei vechi;Eleganţa este
necesară nu numai în arte, ci şi în multe activităţi din viaţă.

Nu poate iubi pe altul cel ce se urăşte pe sine;Mai bine să ştii mai puţine şi să iubeşti, decât să stii multe
fără iubire;Nimic în viaţă nu este plăcut, dacă nu este împărţit cu prietenii;Toate greşelile, păcatele tinereţii
vor fi plătite la bătrâneţe;Să mănânci doar atât, ca să nu se distrugă corpul ferește - te de exces;Omul are 2
ochi, 2 urechi, dar o limbă:vezi multe, auzi multe, dar ai grijă de ce vorbeşti;

MARTIN Liuter (1483- 1546)Primul protestatar reformator german, teolog: fiecare creştin are legătură
directă cu Dzeu, nu trebuie intermediari, popi, car fac bani din cultul lui Dzeu ; Biblia trebuie de citit în limba
maternă, nu greacă, să fie bine înţeleasă, nu tălmăcită de cineva după bunul său plac. PAPA Ioann al Xl-al.a
excomunicat din biserică ca eretic; Minciuna se încolătăceşte mereu ca un şarpe, care nu stă niciodată
drept, decât după moarte şi atunci nu deodată; Muzica este cea mai bună consolare pentru cei întristaţi,
ajută şi vei fi ajutat;

NICOLLO Makiaveelli (1469 – 1527) italian, influenţa personalităţii asupra mersului istoriei mondiale; Câţi
oameni minunaţi sunt în iad; Atunci, când viclenia, ticăloşia oamenilor e fără margini, trebuie ca lumea să
se împuţineze: fie prin ciumă, potop, recoltă proastă, cutremure,războaie, etc. Cei ce rămân să fie mai buni;
Oamenii nu sunt vrednici nici la fărădelegi, nici la binefaceri; Soarta dispune de ½ din faptele noastre, restul
depinde de fiecare;Din cauza călugărilor, noi, italienii am rămas fără religie şi ne-am cufundat în vicii;
Trebuie respinsă idea, că lumea este condusă de DZEU şi de soartă,, că omul nu poate nimic schimba.

Margareta de NAVARRA (1492 – 1549) Franţa, sora regelui Franţisc al I și soţia prinţului Carol al IV, mort
la război, căsătorită a II oară cu Henric al II de NAVARRA, scria povestiri, versuri sub pseudonim. Fiind
nemulţumit de ce ai , în goană după ceva mai mult vei pierde şi ce ai;Dragostea adevărată nu recunoaşte
nici un fel de legăminte;Cel ce socoate, că ştie tot nu ştie nimic, dar dacă a înţeles acest lucru, el deja ceva
ştie ceva;

Michelangelo Buonarrati (1475 – 1564), sculptor, arhitect, pictor era în perioada Renaşterii. Capela
SIXTINĂ – pictată, alt catedrale; Mulţumesc lui DZEU că nu doresc mai mult, decât pot obţine;Orice operă
merită preţ bun, dacă exprimă o idee, copiii mei vor fi operele mele. Arta e geloasă, doreşte o dedicaţie
completă;NU ştiu ce e mai bine: un rău de folos, sau un bine fără rost;

Michel de Montaigne (1533- 1592), Franţa .Doctorul , care începe a trata un bolnav trebuie să facă
aceasta cu eleganţă, veselie, bunăvoinţă, un doctor posomorât nu va progresa în meserie;Dacă ar fi să mai
trăiesc odată nu aş schimba nimic: nu – mi pare rău de trecut, nu mă tem de viitor; Dacă trăieşti rău, nu
căuta alt vinova.

Viaţa nueste nici bună – nici rea, depinde cu ce o umpli; Oamenii cred mai mult în ce ştiu mai puţin;Nu
există un răspuns mai dispreţuitor, ca tăcerea, tendinţa de a cunoaşte e demnă; Fericirea nu constă în a
muri frumos, ci a trăi în demnitate; O mie de drumuri pot să te abată de la ţintă, doar numai unul e corect;

PIERRE de Ronsaard (1524 – 1585) De-aş putea mitui moartea cu aur, ca să stea mai departe aş dori să fiu
cel mai bogat; Materia e fără moarte, doar formele dispar;Lumea e un teatru, iar noi – actori, cerul
urmăreşte cum jucăm; Prieteni, să păcălim moartea, să bem pentru dragoste, mâne – cine ştie…SĂ bem!
Mai bine să cazi beat în aşternut, ca treaz în sicriu; În faţa dragostei toţi suntem neputincioşi, ea –i mai
presus de zei, foc, metale ;

Vai, nu vremea trece, noi ne trecem; Mai proşti ca proştii, mai orbi ca orbii sunt cei, ce nu –şi educă bine
copiii;Se ştie din străbuni – un lucru nou atrage proşti; Când ai făcut o treabă slută – nu cere sfat, totul deja
e făcut;Din timp să chibzuieşti, ca printre proşti să nu nimereşti;Omul are o limbă mică, dar care multe vieţi
a distrus prin bârfe, minciuni, intrigi;
 Nu trebuie să crezi fără dovezi, în ce auzi fără să vezi; Părintele Silvester(Medvedev) 1566, a slujit la
catedrala din Kremlin; Cinsteşte memoria părinţilor morţi, dă de pomană la biserică şi la tine acasă, aşa vei
primi din mila Domnului;

Orice muncă şi altă treabă să fie însoţită de rugăciune şi de vorbe curate, să fie realizată cu tăcere
deplină. Cuvintele, râsul–s fără rost. Cântecul necuviincios va îndepărta Domnul de la aşa lucrări, va bucura
Diavolul.

Miguel de Servantes 1547 – 1616. Spania. De sărăcie nu scapi, nici când tai frunze la câni, când
trândăveşti; A vorbi fără să te gândeşti e ca a trage din armă fără să ţinteşti; E păcat, dacă femeia arată
mai puţin frumoasă, cum ar putea;

A face un bine prostului e ca cum ai turna apă în mare; Dacă tot ce străluceşte ar fi aur, el ar fi mult mai
ieftin;Meritele tatălui nu se răsfrâng asupra copilului;Nici cel mai bun leac nu va ajuta celui ce nu doreşte să
se lecuiască; Cine nu ştie să se bucure de fericire, când ea soseşte – nu trebuie să plângă când ea
dispare;Mai bine smolit la faţă, decât negru la suflet;Nimic nu este mai ieftin şi totodată mai de preş, ca
politeţea; Gelozia – telescop, din nimic face gigant, din bănuieli – adevăr;

Comenius 1562 – 1615) ceh. Fără exemple nu poţi învăţa minte;Ai grijă ca copiii mereu să aibă ceva de
făcut, tot să facă cu plăcere; Extrasele din clasici se întipăresc la început în minte, apoi pe hârtie, apoi în
sânge; Studiul înţelepciunii ne înalţă, ne fac mai puternici, generoşi;Educaţia trebuie să fie adecvată,
adevărată, completă, limpede li temeinică;

Temeinic la om e doar ceia, ce el a văzut şi însuşit în primii 7 ani de viaţă; Cel ce ştie puţin, puţin poate
învăţa pe alţii; Mintea luminează calea voinţei, voinţa – comandă faptele;A citi şi a nu înţelege e tot ca şi a
nu citi; Sunt copii cu mintea ageră şi mult curaj, da foarte neascultători, încăpăţinaţi. La şcoală se socot
lipsiţi de speranţă pe viitor, dar adesea devin remarcabili.

LOPE de Vega(!562 – 1635) a scris peste 1000 piese. Naivitatea – calea suferinţei;În castele străine nu
umbla, pe a ta să o păzeşti de rele Se știe demul,că Iubirea între inegali nu este trainică;

Oricât de îndrăgostit nu este – pe sine se iubeşte cel mai tare. Nu poţi ascunde 3 lucruri:dragostea, banii
şi grijile: dragostea se citeşte pe ochi, banii – în priviri, grijile sunt scrise pe faţă.; Slava şi faima lumească –i
ca un foc de paie:arde puţin si nu face jăratic;

La femei ½ din frumuseţe se datoreşte croitorului; Nu există pentru cei ce se iubesc mai grea încercare ca
căsnicia, iubirea pleacă pe acelaşi drum pe care vine gelozia; Pe cele frumoase şi fluturatice le iubim cu
pasiune, dar nu durează mult, ca cele temeinice; Iubire de cineva blestemată e de toate vinovată, pierde
curajul, mintea, libertatea;

RENE DECARTES 1596 -1650. Franţa. A promovat dualismul sufletului ca temă de bază;A studia scriitorii din
alte veacuri – e ca şi a călători;Toate ştiinţele sunt legate între ele, studiază – le odată,. nu pe rând, au
reguli generale; RUŞINEA E O FORMĂ DE TRISTEŢE BAZATĂ PE DRAGOSTE DE SINE şi teamă de
condamnarea cuiva;Izolarea se simte tare în oraşele mari;Nu poţi născoci ceva original, totul a fost deja
spus de filosofi;

WILIAM ShaKspeare- 1564 – 1616;, dramaturg, poema Venera şi Adonis; Lucreţia, 154 de sonete, Romeo şi
Djulieta Rihard al II, Doi tineri din Verona, Mult zgomot pentru nimic, A 12 –a noapte, Antoniu şi Kleopatra,
Ledi MAKCBET; etc. Binecuvântaţi pe pământ cei ce fac pacea;De boală râde cel, ce nu ştie ce–i asta;O
durere mare o vindecă pe alta mică;Fii cu toţi amabil, dar nu familial; A vedea şi a simţi înseamnă a fi,
gândul înseamnă trai, viaţă;Durerea te va apăsa mai tare, dacă te laşi în voia ei;

Prietenul trebuie să rabde defectele prietenului; Uneori e mai mare plăcere atunci, când alergi după un
lucru, decât când îl posedăm; Există rău în orice bine;Când nu ai nici o bucurie – speranţa tot e bucurie;

Oaspetele nepoftit e plăcut când pleacă;Cu cât trecutul e mai amar,cu cât mai puţine cuvinte – cu atât
mai multe sentimente;Cu cât pasiunea e mai puternică – cu atât finalul e mai trist; Cu cât trecutul e mai
amar -- cu atât prezentul e mai dulce; Nu - mi pare nicicum rău, că am făcut un bine;

JOZEFF ADISSON 1872 -1719. Scriitor englez. Căsătoria se caracterizează prin faptul, că nu te mai închini
la o zeiţă, un idol, dar vezi o simplă femeie.

Cu vârsta devenim mai serioşi – primul pas spre prostie;To tce facem pentru urmaşi, aş vrea să văd ce vor
face ei pentru mine; Omul se deosebeşte de animale,că poate râde;Sănătatea şi veselia se hrănesc una pe
alta;Femeia, care a fost fericită în prima căsătorie acceptă mai uşor cea de a doua;Dacă răposatul ar putea
asculta ce vorbesc cei de la tribună şi ar putea citi ce este scris pe lentele funerare – ar muri de ruşine;
Fericirea adevărată iubeşte singurătatea;Când văd mese copioase – văd în spatele lor DZ; HTA, obezitate,
etc. Bărbatul care are un comportament deosebit de respectuos cu femeia rar se bucură de succes aici;

Primul pahar – pentru sine, al II – pentru prieteni, al III – pentru dispoziţie, al IV – pentru duşmani;Citind
epitafurile de pe pietrele din cimitir mă gândesc – unde sunt îngropaţi cei răi?? Banii separaţi al soţilor
este un lucru LA FEL DE NEFIRESC, CA PROPRIA SEPARARE;

Sensul prieteniei adevărate constă: bucuriile se dublează, iar necazurile – scad cu ½;O carte frumoasă
este un cadou de la autor moştenitorilor, Lectura pentru mine e ca şi gimnastica pentru corp;Veselia e o
stare a minţii; Omul trebuie să fie atent: câtă avere are în plus, faţă de cât trebuie ? Dacă vezi ceva rău la
un om – nu comenta , zici rău – vei auzi şi mai rău.

BALTASAR CRACION:1601 -1658.Să ştii să trăieşti – să poţi transforma tristeţea în bucurie;Toţi proştii sunt
încăpăţinaţi şi invers;Toţi oamenii au despre sine o părere foarte bună, cu cât socot că e mai bună – mai
puţin o merită;Dacă vrei să pui capăt bârfelor – nu le băga în samă; Acţionează în taină, surpriza este
garanţia succesului, de la un joc deschis nu vei avea nici câştig, nici bucurie; Apucă – te de o treabă uşoară,
ca de una grea şi de una grea ca de una uşoară;

Cel invidios moare de câte ori e lăudat duşmanul său. Din orice mărunţiş nu fă un scandal întreg, alege
esenţa şi simplifică lucrurile;Când calea nu este clară – urmează pe cel înţelept, prudent, el mai devreme
sau mai târziu va găsi o soluţie;Cel pe care nimic nu – l deranjează – nu are inimă, nu este o personalitate;
Cine acordă atenţie nimicurilor şi se supără – singur e de nimic;

Cel mai bun mod de a obţine ce doreşti – să nu-i dai importanţă majoră; Oamenii se cunosc după vorbe:
Vorbeşte, dacă vrei să te cunoască;Lumea e plină de prostie, dar nimeni nu observă prostia sa;Prea multă
vorbă e motiv de ceartă; Deşteptul pe toţi îi apreciază: în fiecare vede ceva bun;Nu alerga după multe, ce e
mult nu este scump;Cu proştii nu are rost să fii înţelept, nu fii raţional cu nebunii, vorbeşte cu fiecare în
limba lui;Omul de treabă e uşor de înşelat, cine nu minte – i crede pe toţi ca cinstiţi;Nu începe viaţa cu cel ce
trebuia de terminat, începe cu ce este mai important;Nu fii dominat de capricii, cine nu cunoaşte . nu
înţelege;Viaţa pentru mulţi pare prea scurtă; Fii natural în toate, nu comunica veştile neplăcute şi mai ales –
nu le asculta;
 Pasiunea alungă raţiunea;Nu lupta cu cel, ce nu are ce pierde, ni vei câştiga; Nu arăta niciodată un lucru
terminat la jumătate, începutul este imperfect întotdeauna, această imagine va rămâne în memoria
altora;Omul este apreciat după ce prieteni are, să fii înconjurat de acei,de la care poţi ceva
învăţa;Înfăţişarea omului e oglinda sufletului.

Bun şi puţin e de 2 ori mai scump ca bum şi mult;Foloseşte –te de faptul, că eşti nou, noutatea e preţuită,
o mediocritate nouă seamănă cu o celebritate veche;Faptele sunt rodul intenţiilor, idei bune – fapte bune;În
momente de restrişte, zbucium – încetează orice activitate, aşteaptă să treacă furtuna, cedezi acum –
câştigi în viitor.

Niciodată să nu te laşi descoperit în totalitate; Raţiunea fără înţelepciune e dublă nebunie; Fii alături de
cel fericit şi mai departe de cel nefericit;Lipsa de noroc – pedeapsa pentru prostie;Viaţa e imposibilă fără
odihnă, călătorii, popa;Sunt oameni, ce nu pierd mintea niciodată – no o au; Respectă –te. Dacă vrei să fii
respectat;

Să ştii să ceri, pentru unii e greu, dar sunt şi de ceia, ce nu pot refuza. Învaţă să citeşti expresia feţei. Unul
râde din prostie, altul plânge de răutate. Cei mai periculoşi duşmani sunt foştii prieteni, ei lovesc unde
doare mai tare; Sunt oamenii vorbei şi oamenii faptei:fă diferenţă şi vei alege prieteni adevăraţi;Curaj şi
răbdare, să ştii să aştepţi; Sinceritatea exagerată este o vulgaritate;

Nu te zgârci cu vorbe bune şi mai ales cu fapte bune, iubeşte şi vei fi iubit;Ce e plăcut în trecut ce e în
viitor trezeşte dorinţă; O glumă îngăduită e plăcută şi depinde de capacitatea fiecăruia de a o recepta
corect. Jeleşte – i pe cei, ce nu ştiu gluma.

Jean de la BRUGERE- 1645 – 1696.Un caracter nobil are cel, ce nu urmăreşte avantaje;Mulţi cheltuie ½
din viaţă pentru a face nefericită a doua jumătate;În divulgarea unei taine mereu e vinovat cel, care a
încredinţat–o cuiva; Tare e greu să fii mulţumit de cineva, sfârşitul vine totuna, dar aşteptarea e
chinuitoare;Extremele sunt vicioase, fiind de la OM, iar centrul – provine de la DZEU; Trebuie să obţinem
bunăvoinţa celora pe care vrem să-i ajutăm şi a celora, de la care aşteptăm ajutor;

Despre puternicii lumii mai bine să tăcem: dacâ –i lâudâm -se socoate linguşeală, dacă-î critici – e cam
periculos, cât sunt vii, dacă au murit – critica e o ticăloşenie; Esenţa politeţei – de a vorbi şi de a te purta ,
ca apropiaţii să fie mulţumişi de sine şi de noi;Un bun interlocutor este nu cel ce vorbeşte cu plăcere, ci cel,
cu care alţii vorbesc cu plăcere, fiind mulţumiţi de sine şi de DVS; Să - ţi fie dor de persoana, pe care o
iubeşti e mai uşor, decât să trăieşti cu cine nu - l iubeşti; Adesea oamenii cad de la înălţime din aceleaş
motive sau merite , de la care au ajuns aşa sus;

Omul se poate promova din calităţi proprii sau datorită prostiei altora;Omul este mincinos din firea lui,
adevărul este simplu şi gol, pe care mulţi nu – l acceptă, ei cred în cele place ş ia creat în cap: gogoşi şi
braşoave;Generozitatea nu înseamnă a oferi mult - ci la timp; Pedro Calderon de la Barca 1600-- 1681.
Spania. A scris 120 piese, 80 comedii. Sunt persoane, ce au plăcerea să se plângă şi să se jelue mereu, ei
singuri caută fel de fel de necazuri şi motive ;

Cine alege între minte şi frumuseţe, trebuie să aibă o amantă frumoasă şi o nevastă deşteaptă;Cine nu
iubeşte defectele celui iubit – nu este îndrăgostit;Un secret e cel mai bine păstrat de cel ce nu – l
cunoaşte;Niciodată nu da sfat celui, ce cere doar bani;Limba e armă foarte periculoasă, rana de săgeată se
vindecă mai repede, ca cea de cuvânt;
 PIERRE Corneilla dramaturg francez, 1606 – 1684.Nepăsarea e un duşman mai rău, ca armata inamică;
Felul de a dărui dă valoare cadoului; Pasiunea se ţine de speranţă şi piere alături cu ea, focul dacă nu e
susţinut se stinge;Exemplu rău mai des este urmat;

Din 2 femei frumoase e mai presus cea ce nu vorbeşte fără rost, cine vorbeşte mult spune şi multe
prostii;Când persoana iubită e departe – iubeşti ce cade la nimereală; Cine nu se teme de moarte nu se
teme nici de amintiri; De la iubire la ură e tare mică cale;Cine jură credinţă patriei – a terminat-o cu familia.
Când te împărtăşeşti cu durerea – ea scade din intensitate.

ASCUNDE –ÎI DORINŢELE; TOPEŞTE –ŢI Visele; Căsătoria şi iubirea merg pe căi diferite, prima caută
venituri, a doua–pasiune şi înţelegere;Ştiinţa de a conduce nu se capătă din cărţi, dacă insulta vine de la un
om stimat – rana e mai adâncă;

DANIEL DEFO, englez - 1660- 1731. A avut 8 copii, prizonier la piraţii din Algir, răscumpărat, Romanul „Get
– Beget”, critică idea superiorităţii naţiei engleze, ce nu a plăcut regelui, falimentat, condamnat, apoi
eliberat. Robinson Kruzo, Capitanul Singleton, etc. Teme - te de furia omului răbdător; Toate vaicărelele
noastre pentru ce nu avem provin din neştiinţa reală ce avem; Nenorocirile – din cauza utilizării proaste a
bunurilor materiale, nefericiţii nu au prieteni;. După sărăcie – cea mai mare nenorocire e să rămâi fără
prieteni; Nu preţuim ce avem , când pierdem – plângem;Ce îl salvează pe unul, pe altul îl duce la pieire; Mai
multe muşte se îneacă în miere, decât în oţet;

WLIHELM GOTFRIED LEIBNIŢ, german, filosof, 1646 – 1716, născut la Leipţig, fizica, istoria, logica,
matematica….Lumea reală diferă de cea percepută, temelia bisericii MONADELE, 4 principii filosofice:
teoria cunoaşterii, originea răului, raţionalismul, teoria probabilităţii a jocurilor de azart, logica
matematică. Absolutul este suma atribuţiilor şi calităţilor lui DZEU; Cine nu a gustat amarul nu merită şi nu
va preţui dulcele;Fiinţa este liberă când este în armonie cu propria existenţă;Prezentul e mai măreţ de
comun cu viitorul;

Fericirea este tendinţa permanentă spre noi satisfacţi și împliniri;Un cap prost, dar înzestrat cu
instrumente şi antrenat, învăţat poate ajunge mai departe ca cel deştept, el va trage cu rigla o linei mai
dreaptă, ca cel deştept fără;

Limba reflectă nivelul înţelepciunii; JOHN LACKE 1632 – 1704. Arta de a învăţa multe constă în a te ocupa
simultan cu cât mai puţine;Voinţa şi dorinţa nu trebuie amestecate; Exemplele proaste acţionează mai
eficient ca cele bune;Invidioşii mor, dar invidia– niciodată;

Cine a câştigat timp – a câştigat tot. Cine din bărbaţi se teme tare de coarne - să nu se însoare, alt
remediu nu este;Cel prost, ca să rupă un fruct – taie copacul; ISAAAC NEWTON, 1643- 1727, evreu. Legea
gravităţii universale, descompunerea luminii, , teoria mişcării acustice, dinamica, etc.. Nu inventez ipoteze.
Dacă am văzut mai departe ca alţii – PENTRU CĂ AM STAT PE UMERII UNOR GIGANŢI;

BLAISE PASCAL 1629-1882. Francez, la 17 ani a scris primul tractat în matematică, teolog; Cele mai bune
sunt faptele nobile neştiute;Cel mai strălucitor discurs e fără efect, dacă-i prea lung;Nu e prea bine să fii
prea liber şi să nu ai nevoie de nimic; Vrei ca lumea să vadă şi să aprecieze virtuţile tale – nu te lăuda;Primul
se supără cel , ce nu are dreptate; Alexander POPE 1688 – 1744, catolic, englez. Boala e un fel de bătrâneţe
timpurie; Cel mai bun guvern e cel, ce guvernează mai puţin;Oamenii caută pe cineva nu ca să asculte, dar
ca să vorbească;A greşi – e calitatea omului. A ierta – a ZEILOR;Cuvintele – ca frunzele, copacul face multe
frunze, dar mai puţine fructe;Ura faţă de părinte se va răsfrânge asupra fiului;Lumea este condusă de
destin şi de capricii;
 Fransois de la Roclefoucauld 1613 – 1680. Cine crede, că se poate descurca fără alţi oameni – greşeşte,
cine crede, că ceilalţi nu se vor descurca fără el – şi mai mult greşeşte;Dai sfaturi, dar nu şi minte, ca ele să
fie de folos;Omul nu este niciodată aşa de nefericit, cum i se pare şi nu este atât de fericit, cât
doreşte;BARUCH SPINOZA 1632 – 1677, Olandez, evreu. Tractat filosofic despre DZEU, natură şi om, etica
demonismului după metoda geometrică;

Esenţa omului se manifestă prin dorinţe, tot ce e minunat e rar şi greu de obţinut; Începutul acordului
este înţelegerea; Frica se naşte ca urmare a slăbiciunii spiritului;Trimiterea la o autoritate nu este un
argument, numai legea;Ruşinea e o formă de tristeţe, care se naşte la om atunci, când el vede, că faptele
lui sunt dispreţuite de ceilalţi;Cine ştie ce este ruşinea trăieşte cinstit;

Djonatahan SWIFT englez, 1667 – 1745.Cîlîtoriile lui Guliver. Bolile bâtrăneţii slăbesc legătura noastră cu
viaţa În ochii lumii vei fi tânără şi frumoasă numai câţiva ani, a soţului - câteva luni; Să vă dea DZEU să vă
trăiţi toate zilele vieţii destinate;Legea este ca o pânză de păiangen, care prinde doar muştele, dar nu şi
bondarii mari, viespile;

Cei bătrân, când se adună şi amintesc tinereţea, le pare foarte fericită Puţini trăiesc în prezent, mulţi se
pregătesc;Când citeşti o carte bună, sau nu prea ai impresia, că ea e vie şi vorbeşte cu tine; Înţeleptul e cel
mai puţin singur în singurătate; Nu te grăbi să spui”NU” până nu vei fi întrebat;

Partidul este nebunia multora pentru câştigul unor puţini; Elefantul e pictat întotdeauna mai mic ca
realitatea, puricele – mai mare;Taverna este locul, unde nebunia se vinde la pahar. Refuzul de a discuta e
caţi cum ai tăia picioarele că nu poţi cumpăra papuci;Nu ştim, ce se face în rai, însă ştim precis, că acolo
nimeni nu se mărită . sau însoară;

WOLTAIR( Francois Marie Aronet) 1694-1778 scrisori filozofice, Franţa , Prusia, 20 ani la Geneva, a avut
conac acolo,Istoria Imperiului Rus ,, Petri I,…Istoria Janei D - Arc. A fi liber înseamnă a face ceva ce-ţi face
plăcere;

Dacă mulţimea se apucă să judece, totul e pierdut;Nu există nici un rău, ce nu dă naştere la un bine;
Când nimic nu e de spus e greu să vorbeşti ceva clar;Speranţa la vindecare e ½ din rezultat;Nimic nu se
petrece pe lume întâmplător: totul este ori o încercare, ori pedeapsă, ori preîntâmpinare;

Când citeşti prima dată o carte bună – îţi faci un bun prieten nou, când o reciteşti – o revedere cu un vechi
prieten;Am petrecut 40 ani în pelerinaje, dar am rămas tot aşa sărac, ca la început; PIERRE AUGUSTIN
CARON de BEAUMARCHCAIS 1732 – 1799., francez. Bărbierul din Sevilia, Eugenia, Doi prieteni, Nunta lui
Figaro Rossini). În dragoste ce ar fi „prea mult” e puţin;Vântul care stinge lumânarea - aprinde focul din
vatră; Nu există leacuri pentru toate bolile;

ÎN viaţă este o mare lege: unul cioban – altul rege, Naşterea – i o întâmplare; Orice domnitor prin viaţă-i
trecător, numai WOLTER e nemuritor A trăi înseamnă a lupta şi invers;Căsătoria e cel mai caragios lucru pe
lume, fiecare om e copilul cuiva; Doar dulcele secret conferă farmec dragostei;Dacă cauţi plăceri în altă
parte – soţia nu posedă arta atracţiei, farmecul dragostei, pasiunii;

Să ai bogăţii, bunuri multe – e puţin, să ai plăcere de la ele – fericire;Ah femeie, creatură slabă şi
perfidă.... Bem când nu ne este sete, mâncăm fără foame, facem permanent sex – iată ce ne deosebeşte de
animale;Înainte vă spuneam totul , acum nu ascund nimic;Natura a poruncit femeii:fii frumoasă, dacă poţi,
înţeleaptă, dac vrei, dar e obligatoriu să fii raţională în toate;Omul sfios e îmbrâncit de orice trecător;
 Săracul nu mai trebuie să aibă nici un defect – totulce are e suficient; Nu e nevoie să fii posesorul unui
obiect, ca să ai păreri despre el, cu excepţia femeii; NAPOLEON BONAPART 1769 – 1821. A absolvit şcoala
militară, artilerist, la 24 ani – general. Armata puternică are dreptate întotdeauna;În dragoste unica
victorie este fuga;În Rusia nu există drumuri – NUMAI DIDRECŢII;O armată de berbeci condusă de un leu va
biruie armata de lei, condusă de berbec.

Oamenii geniali sunt meteoriţi ce ard pentru a lumina epoca; Sunt două metode de a motiva oamenii :
frica şi propriul interes; Arta conducerii este de a permite oamenilor . care doresc , să îmbătrânească în
funcţiile, pe care le deţin.

Bărbatul, care acceptă să fie manipulat de femeie nu este nici bărbat, nici femeie;Să nu te apuci să faci un
lucru, pe care nu –l cunoşti;Poporul, care nu vrea să hrănească armata sa- va grăni pe cea străină;Omul
needucat este plictisitor, cel pedant – insuportabil;Opinia publică are întotdeauna ultimul cuvânt; Căsătoria
nu este prevăzută de la natură;Politica nu are inimă, doar cap;Succesul naşte oameni mari;

Gheorghe Gordon Noel Rairon 1788-1824. Poemele Prizonierul din Chillan, Monfred, Kain, DOM JUAN, .
Mişcarea cârbunarilor, eliberarea Grecei.i Binecuvântate să fie zilele tinereţii, amintite - bătrâneţei;
Noaptea dă strălucire stelelor şi femeilor;Rana din dragoste nu ucide des, dar nu trece niciodată; E plăcut
să citeşti scrisori vechi, - nu trebuie să răspunzi la ele;

Tomas Carluile 1795 – 1881, Scoţia. Măreţia unui om mare se manifestă prin faptul, cum el tratează
oamenii mici; Portofelul la mulţi e principalul, ce sprijină sufletul; Tot ce a creat omenirea s-a păstrat
datorită cărţilor; Istoria lumii este istoria oamenilor remarcabili, vestiţi;Prezentul este un sumar al
trecutulu.

Nimeni nu ştie, cu se vacoporta gloata, nici ea însăşi; Nu cred în înţelepciunea colectivă a unei mulţimi de
ignoranţi;Un punct de vedere nou se află mereu în minoritate; Omul este judecat după credinţa sa, sau lipsa
ei;Cel mai nefericit e cel ce nu a găsit rostul său în viaţă;Nu te plânge de vremurile grele, în care trăieşti , fă
ceva să fie mai bune;

Pentru oamenii ce respectă poruncile lui DZEU este foarte utilă inscripţia de la mănăstirea TECEM: „ Fă ce
vrei”; Cum e societatea – aşa e şi guvernarea; Dreptul societăţii de a spune prostii e si dreptul guvernanţilor
de a face prostii; Dragostea – e un schimb de fantezii, este mult mai plăcuta ca căsătoria, iar romanele –
mai interesante ca tratatele istorice statale.

Cel bărbat, ce nu a cunoscut femei desfrânate nu ştie multe;Lumea este de 2 feluri; Cei ce au mau multă
mâncare, decât poftă de mâncare şi invers;Cândva intrigile amoroase erau extrem de misterioase, acum –
foarte scandaloase;

Mai întâi dragoste, foc, flacără – apoi – căsătorie, fum, lacrimi; Sebastian Roch Nicolas , 1741 – 1794,
scriitor francez. Fără femei – începutul vieţii e lipsit de sprijin, mijlocul – de plăceri, sfârşitul – de mângâiere;
Cine colectează epigrame seamănă cu cel ce mănâncă cireşe:alege la început cele mai bune, apoi – le
mănâncă pe toate;

Amanta e o femeie cu care uiţi tot ce ştiai pe de rost, inclusiv şi de defectele femeilor;Mintea, dorinţa şi
plăcerea – baza relaţiilor între bărbat şi femeie;Am creat în minte imaginea unei femei, foarte rar întâlnite,
ceia ce mă fereşte de cele des întâlnite;

Puţin ce ştiu am uitat. Gavriil Romanovici Derjavin 1743- 1816, participă la stoparea răscoalei lui
Pugaciov,scrie „Oda către Feliţa” , laudă pe Ecaerina a II. Sunt împărat, sunt rob, sunt vierme, sunt DZEU;
Trăieşte şi lasă şi pe alţii să trăiască;Cum se varsă în mare râurile – la fel în veşnicie se scurg zilele şi anii;
Lauda prea mare e bătaie de joc, fii cumpătat în toate;E deştept cel, ce e ca şi noi de prost; Ecat.II., soţia lui
Petru al III, pe care l-a detronat, a anexat Krimeia, o parte a Poloniei, Belarusiei, Lituaniei, a avut mari
conducător de armată: Suvorov, Poteomchin, Uşacov. A scris multe scrisori, proteja artele.

Fi-îi blânzi, umani, accesibili cu cei mici, ascultaţi fiecare cuvânt care merită atenţie, face –ţi aşa, ca cei
buni să vă iubeaşcă, cei răi – să se teamă şi toţi să vă stimeze; Orice copil se naşte neştiitor, datoria
părinţilor – să - l înveţe; Cinstiţi părinţii voştri la orice vârstă, răbdare în toate, ciar şi în faţa celor greşiţi;
Arcaşul, dacă nu nimereşte ţinta nu dă vina pe arc sau săgeată, ci pe sine;Cartea ci ar de nu vorbeşte – e
oglinda celor bune şi rele ; Omul care la o petrecere nu se veseleşte ori este bolnav, ori are gânduri
rele;Învingătorii nun sunt judecaţi;Un om cu minte clară va găsi mereu o ocupaţie;Ce deştept nu se
ruşinează să înveţe la bătrâneţe, ce n-a dovedit în tinereţe; Când faci cuiva un bine – îl faci pentru tine mai
ales; O dificultate se trece prin muncă;Ştiinţa este o podoabă pentru cel fericit şi un refugiu pentru cel
nefericit;Cel bun preface orice activitate în ceva bun, cel rău găseşte rău în toate celea; DENIS FONVIZIN
1745 – 1792.Mare cărturar, critica pe ECAT.II ca despot, a călătorit mult prin Europa, comedia
„NEISPRĂVITUL” vestită, Kaliostro. Nu poate fi nimeni fericit de unul singur; Mita este veşnică, nu poate fi
stârpită, cum să rezolvi toate problemele doar din salariu; Totul constă în imaginaţie,dacă ascultă gura
lumii – nu vei fi bogat, ascultă natura şi nu vei fi sărac; Dragostea rar învinge lăcomia, cel tânăr e moale,
ca ceara ; Nu trebuie să lăsăm bani moştenire copiilor, dacă vor avea minte – vor face şi bani, dacă nu – vor
irosi repede tot;Fericit e cel ce şi la bâtrâneţe păstrează sentimentele curate.

BENJAMIN FRANCLIN 1706 – 1790. A înfiinţat prima bibliotecă publicâ în America,, filosof, editor, şef de
poştă, unul din autorii Declaraţiei de Independenţă – 1776, Constituţiei – 1787. Ateistul – copil nefericit, ce f
vrea să se convingă, că nu are tată;Bogăţia depinde de 2 lucruri:hărnicie şi cunoaştere;Un imperiu mare e
ca o plăcintă, toţi vor să muşte pe de la margini; Căsnicia fără iubire poate duce la iubire fără căsnicie;Fii
politicos cu toţi, amabil , sociabil cu mulţi, dar familiar – cu puţini;

Timpul înseamnă bani, ei au capacitatea de a se înmulţi:Fii atent cu cheltuielile mărunte, o gaură mică
scufundă o corabie mare; Azi în lume mulţi supravieţuiesc nu datorită credinţei, ci datorită lipsei ei;

Omul bun trebuie să aibă şi neajunsuri, ca să nu indispună pe alţii;E uşor să vezi, greu e să prevezi; Nu te
grăbi să-ţi alegi prieten, dar mai ales să- i schimbi;

Dacă lumea având credinţă în Dzeu sunt aşa de răi – cum ar fi ei fără religie?? Vei fi prost, dacă cumperi
ce nu ai nevoie, degrabă vei fi nevoit să vinzi ceia ce – ţi trebui;

Dacă vrei viaţă lungă – reduce –ţi poftele; Vrei să afli neajunsurile unei femei – laud – o în faţa
prietenelor ei; Nu pierde vremea aurea şi vei avea timp liber; E nepoliticos să închizi gura prostului, dar e şi
mai rău să-l laşi să continue;

Omul ocupat nu este vizitat de cei leneşi, muştele nu se adună la oala, care fierbe; Ce folos va aduce
noua ta invenţie? – Ceia ce va aduce şi un nou – născut.

.Clopotul ceamă lumea la biserică, dar nu ascultă predica; Creditorii au o memorie mai bună, ca
debitorii;Cel ce înţelege lumea tot mai mult – o iubeşte tot mai puţin;

Munca nu te oboseşte, lenea te rugineşte; Amanţii, poeţii şi călătorii sunt gata să plătească, numai să fie
ascultaţi; Nu există duşmani mici, al meu e mai bun, ca al nostru;Mâncăm pentru plăcerea proprie, ne
îmbrăcăm pentru plăcerea altora;Nu există un război bun, sau o pace rea; Să nu –ţi controlezi subalternii e
ca şi să le oferi portofelul deschis; Nu lăsa lucrul pe mâne, dacă –l poţi face azi;

Nu poţi ajuta pe cel ce nu ascultă sfatul;Nimic de prisos, tot la timp, un ou azi e mai bine, ca o găină
mâne;Împrumută bani unui duşman şi –l vei face prieten, dar unui prieten – poţi să-l pierzi, sau să –l faci
duşman;

Omul bogat, sănătos şi deştept se culcă şi se scoală devreme;Unde domneşte foamea – legile nu se
respectă, unde nu se respectă legile – vine sărăcia şi foamea; Comerţul nu duce la sărăcie nici un popor;Trei
schimbări de domiciliu – ca un incendiu mare;Învaţă –l pe copil să tacă, de vorbit se va învăţa singur;
Celibatarul e ceva nenatural, ca 1/2 de foarfece; Deseori e mai generos cel mai sărac; Ca să fii satisfăcut de
situaţia ta rea – compară cu una mai rea;Viaţa nu e ca la editori, scriitori care în ediţia a doua corectează
greşelile din prima ;

Iohann WOLFGANG van GOETHE 1749 – 1832. Scria versuri la 8 ani. Balada de Est şi de Vest, FAUST,etc.
Credinţa nu este începutul, ci sfârşitul înţelepciunii;Dacă te vei ocupa cu studierea corpului, sau spiritului
tău te vor declara bolnav;În fiecare zi trebuie să asculţi măcar un cântec, să admiri un tablou. Să citeşti un
aforism; Cine stă mult pe gânduri nu va lua cea mai bună decizie;Cele mai mari probleme apar acolo, de
unde mai puţin te aştepţi; Nu există nici o prostie, ce nu poate fi corectată de raţiune, nici o înţelepciune ce
nu poate fi afectată de prostie; Sărbătoreşte doar ce ai finisat cu succes. Cea mai ridicolă dorinţă este cea
de a place la toţi;Lumea progresează, dar fiecare om trebuie să o ia de la început; Cu cât creaţia poetică e
mai inaccesibilă, originală – cu atât e mai preţuită, nimeni nu vrea să arâte prost; Aceia e mai greu, ce –ţi
părea mai uşor –să vezi ce ste în faţa ochilor Străinătatea nu – ţi va fi niciodată patrie; Omul este unica
făptură, care râde şi plânge şi ştie diferenţa în ce este şi ce ar trebui să fie;

HEGEL(Glicord William Friederich) 1770 – 1831. Germania, a dezvoltat teoria lui KANT, metafizica
antropologică, omul este şi bun şi rău de la natură, identitate deplină a interiorului şi exteriorului.
Fenomenologia, logica, bazele filosofiei moderne; Taina fericirii este în a ieşi din cercul propriului eu; Omul
nu ştie altceva, decât şirul faptelor sale. HEINRICH HEINE 1797 – 1856, evreu. Ah, asta a fost demult. Eram
tânăr şi prost pe atunci, acum sunt bătrân şi prost.

Toată averea o las moştenire soţiei, cu condiţia ca să se recăsătorească, dacă mor. Vreau ca cel puţin un
bărbat să deplângă sincer moartea mea; Unica frumuseţe, pe care o cunosc este sănătatea. Dacă ochiul te
duce în ispită – scoate –l, dacă mâna – tai –o, dacă limba – muşc-o, dacâ gândul – treci în religia catolică;
Femeia este şi măr şi şarpele din rai;

Fiecare om este o lume, care se naşte, şi moare odată cu el, sub fiecare piatră de mormânt se află istoria
lumii întregi Pe cine Dzeu vrea să-l pedepsească – îl face poet;Dragoste-i o durere de dinţi în inimă; Tăcerea-
i o metodă englezească de a conversa; Înţelepţii inventează idei noi, proştii – le răspândesc;Vara este o
iarnă colorată în verde;

Evreii au devenit negustori şi banchiri, dacă altceva nu le se permitea, fiind obligaţi să fie bogaţi, pentru
ce apoi au fost persecutaţi. SĂ nu promovaţi botezul la evrei, asta este o apă, care repede se usucă,
încurajaţi circumcizia – o credinţă pătrunsă în carne;Uimitor, cum în aşa cap mic este atâta ignoranţă; Rar
putem observa crăpătura unui clopot, se simte după sunet;Cel mai bun antidot contra pasiunii femeilor sunt
tot femeile; Un şarlatan orb vinde la piaţă apă, care restabileşte vederea; Englezii au mai multe păreri, ca
ghănduri, nemţii – mai multe gânduri, ca păreri; Nu spun, că femeile nu au caracter, zic, că ele în fiecare zi
au caracter diferit; Da, trebuie să ne iertăm duşmanii, dar după ce au fost spânzuraţi; Dacă vrei să fii bogat
– nu te stărui să - ţi creşţi averea – ci să-ţi micşorezi lăcomia;Adevărul poate fi găsit doar în cărţile interzise,
altele mint;

IOHANN GOTTFREID HERDER 1744 -1803.În singurătate omul este neputincios, cei mai mari tirani sunt
timpul şi întâmplarea; Gândul se exprimă de limbă, dacă ea este neclară, încâlcită, greoaie – aşa – i şi
mintea.

Paul Henri Thru 1723 – 1789. German. ; Toate religiile de pe lume ne oferă doar o adunătură de mituri,
fantezii, care tulbură minţile; Dacă în lume nu ar exista răul – omul nu se va gândi la DZEU. Nu Dzeu l-a
creat pe om după chipul şi asemănarea lui, ci omul l-a creat pe DZEU după virtuţile şi neajunsurile sale;
Adevărata religie e acolo unde se află regele şi călăul;Nu poţi să fii fericit, dacă tremuri de frică mereu;
Preoţii slujesc unui Zeu, dar au grijă doar de sine, primesc darurile, la care Dzeu nu a pretins niciodată, doar
clerul a râvnit;

Alexander van HUMBOLDT 1769 – 1859. Femeile sunt mai aproape de idealul omenesc;David HUNA 1711
– 1776 , englez. Dragostea – dorinţa de a face fericită altă persoană;Un popor fără religie e puţin mai sus
ca animalul. Viaţa este dirijată de obiceiuri, nu de minte;

TOMAS DJEFERSON 1743 – 1826, primul Preşedinte al Americii, 2 mandate 1801-1809, a creat Biblioteca
Congresului. Dacă eşti supărat – numără până la 10, foarte supărat – până la 100. Nici un guvern nu poate
exista fără cenzură,, acolo, unde presa este liberă – nimeni nu este liber; Omul, care nu citeşte nimic este
mai educat ca cel, care citeşte numai ziare. Cel ce nu se teme de adevăr – nu are de ce să se teamă de
minciuni;Prefer sî rămân în amintirea oamenilor pentru ce am făcut pentru alţii, nu ce am făcut pentru
mine; Nu este adevărat, că onestitatea omului creşte odată cu averea;

Samuiel Djonson 1709 1784, dicţionar de limbă engleză, romanul Rasselas, Prinţul din Abissinia, multe
articole. Fără de păcat este doar cel incapabil de păcat;Drumul spre IAD e pavat cu intenţii bune; La 75 ani e
timpul să devii serios;În lume încă sunt multe de făcut, puţine de învăţat; Om de credinţă: nu a fost de mulţi
ani la biserică, dar scoate pălăria, când trece pe alături;

Orice autocritică e o laudă ascunsă; Să fim mai veseli, tristeţea creşte de la sine; Pentru o creatură mică,
ca omul lucrurile mărunte nu au valoare;Încrederea în sine e prima condiţie a succesului; Dacă amicul
afirmă,că între virtute ţi viciu nu este diferenţă – numără linguriţele după plecarea lui; Dacă nu aveţi nici o
ocupaţie – evitaţi singurătatea, fiind singur – nu pierdeţi timpul.

Dacă nu –ţi faci prieteni în tinereţe – la bătrâneţe vei fi singur. Sunt oameni care nicicum nu se pot
desprinde de tinereţea lor;Dorinţele sunt necesare , ca viaţa să fie mereu mişcare, viaţa e un drum de la o
dorinţă la alta , nu de la o posesiune la alta; Ziua de Mâne e un hoţ bătrân şi mincinos. Irlandezii sunt
foarte cinstiţi, ei niciodată nu se vorbesc de bine unul despre altul; ARTA AFORISMULUI NU ESTE ÎN
EXPRIMAREA UNEI IDEI ORIGINALE, PROFUNDE, CI ÎN CAPACITATEA de a exprima în câteva cuvinte o idee
utilă şi accesibilă, ce te face să gândeşti;Vinul roşu e pentru tineri, PORTO – pentru bărbaţi, dacă vrei eroism
– bea coniac;

Mai bine să trăiesc bogat, decât să mor bogat; Dragostea este înţelepciunea prostului ţi prostia
înţeleptului; Unii deştepţi aleg soţii mai prostuţe, speră să comande, dar greşesc mereu;

Lauda are obicei să dea cu împrumut, iar linguşeală se face cadou; De la un om , pe care nu – l poţi
înveseli nu aştepta fapte bune;Talentul scriitorului – să prezinte noul ca ceva obişnuit şi invers;Dacă cineva
vorbeşte mult despre necazurile sale – el capătă plăcere. Adevărata durere este trăită în tăcere; Să
conversezi cu cel deştept, să ia-i cina cu cel bogat; Poetul poate cânta multe femeii cu care se teme să se
căsătorească;

Egalitate deplină – toţi să fie săraci şi nefericiţi; Ruşinea este frica în faţa oamenilor, conştiinţa este frica
faţă de Dzeu; Căsătoria poate aduce multe necazuri, cei celibatarii nu pot avea nici o plăcere; Fericire e
nimic, dacă nu ai cu cine o împărţi.

Acolo, unde încep secretele, nu e departe până la minciună;Ce este scris fără efort se citeşte fără
plăcere;Distincţii poţi primi cu condiţia pierderii onoarei;Cel ce simte durerea nu crede în existenţa ei;
Trăiesc ca să scriu şi scrie ca să trăiesc; Nu aş dori să trăiesc cu un om, ce minte la trezie, trebuie să-i torn,
ca să aflu adevărul;

Cine nu are prieteni nici nu i-a căutat niciodată; O femeie nu recunoaşte farmecul altei femei;Şi
aşteptarea bucuriei se numeşte bucurie;Lucrurile bune şi foarte bune, dacă se repetă zilnic – sunt
plictisitoare;Este trist să te bucuri de unul singur;

Gheorgj CHRISTOFOR LIHTENBERG 1742 – 1799, Germania. Fizic, matematic. A descoperit teoretic
electricitatea +şi minus. Mulţumesc lui DZEU că m-a făcut ateist; Educaţia este un fel de naştere; Cartea e
ca oglinda, dacă se uită o maimuţă aşa şi se reflectă;Omul care niciodată nu are timp în general nu face
nimic;Lumea există nu ca să o cunoaştem, ci să ne educăm cu ea;Cel ce vrea să facă tot deodată nu face
nimic;Singurătatea trebuie căutată în oraşele mari;

MIHAIL LOMONOSOV 1711 -1765. Inspiraţia e o domnişoară violată prea des;Cine nu poate face un lucru
mic nu va face nici unul mare;Limba spaniolă –i bună să vorbeşti cu Dzeu, franceza – cu prietenii, germana
– cu duşmanii, italiana - cu femeile, rusa – cu toată lumea ;Lenea – începutul tuturor viciilor;Piticul e pitic şi
pe vârful muntelui, titanul e titan ţi în fundul prăpastiei;Când cerşeşti poţi să nu spui adevărul;; Cine minte
trebuie să dispună de o memorie bună, să nu uite ce a minţit;

JEAN PAUL FREDERICH RIGTER 1763 – 1825 Fiecare în sine se socoate cel mai important, numai prostul
spune asta deschis; Cine poate trăi la bătrâneţe fără dragoste – nu a iubit de tânăr, a pus capăt
speranţelor;Amintirile – rai de unde nimeni nu te poate izgoni; Cel ce poartă felinarul noaptea – se împedică
mai des ca cel, ce merge din urmă; Cel mai sărac e cel, ce nu a căutat nici prietenie, nici dragoste, sau le –a
pierdut;UN MEDIC BUN TE SCPĂ NUNUMAI DE BOALĂ; DAR ŞI DE UN MEDIC RĂU; Să fii deschis pasiunilor,
dar să le poţi poseda;

JEAN JACHUES ROUSSEAU 1712-1778 Oare liniştea e benefică??La închisoare e linişte, dar…Ciclopul închis
în peşteră aşteaptă în linişte sacrificarea? Cea mai mare greşeală a educaţiei este graba, copilul trebuie
educat când el încă nu vorbeşte; Omul cu cât ştie mai puţin socoate că ştie mult;

Răbdarea este amară, fructele ei sunt dulci;O mie de drumuri sunt greşite, numai unul duce spre
adevăr;Recunoştinţa suferă de amnezie;Omul cu inimă sinceră are şi chip senin;Orice restricţie e benefică,
te scuteşte de frământări; Nouă zecimi din fericire ţin de sănătate, nu sacrificaţi sănătatea pentru averi
faimă, carieră;Dacă o glumă se ascunde în spatele a ceva serios – asta e ironie, dacă ceva serios ce ascunde
în o glumă – asta e umor;

ARTUR ŞOPENHAUER 1788 -1860 Frumuseţea este o scrisoare de recomandare deschisă, care
cucereţte din prima clipă; Între geniu şi imbecil comun e că ambii trăiesc în o lume mai deosebită, ca restul;
„MEDIA VITA SUMUS ÎN MORTE” - În mijlocul vieţii suntem deja aproape de moarte. Platon: Mulţimea nu
poate să facă filozofie; Nu spune prietenului ce nu trebuie să ştie duşmanul tău;Nimeni nu a trăit în trecut,
nimeni nu va trăi în viitor, numai prezentul este viaţă;

Trebuie să trăieşti mult şi să îmbâtrâneşti, ca să înţelegi cât de scurtă este viaţa; În educaţie profesorul
nu vorbeşte de la sine, doar expune ceia, ce a învăţat de la alţii;

Moarte lui Socrate şi răstignirea lui HRISTOS fac parte din cele mai importante caracteristici a vieţii şi
morţii; Mulţimea are mulţi ochi şi urechi, dar puţină raţiune;

O oră la un copil e mai lungă, ca ora la matur;A citi – este a gândi cu capul altora; Grigore Savici
SCOVORODA, pedagog ruso - ucrainean, 72 ani, din Poltava, satul Cernuhi 1722 -1794 în familia unui cazac,
a călătorit mult, multe limbi: greacă, ebraică….Epitafiul de pe mormânt în satul Ivanovca, Harcov scris de el
personal „LUMEA VROIA SĂ MĂ PRINDĂ; DAR NU A REUŞIT”.

Să cunoşti ce –i lumina trebuie sa ştii ce – întunericul;Nu există ceva mai stupid ca egalitate
generală;Omu ,căruia nu –i place munca şi grijile va trăi în mizerie mare;Cel ce nu poate face un lucru nu
crede, că altul va putea;

Prost e nu cel ce nu ştie, ci cel ce nu vrea să ştie;Cu cât e mai mare binele, mai multe eforturi cere;
Femeia iubitâ iradiază mai mult farmec, decât are;Să se vândă poate cel ce nu a reuşit să se ofere;

Suvorov A.V: 70 ani, 1730 – 1800, deces în dizgraţie, în reg. Novgorod, satul Koncianschoie. Războiul se
termină doar când este îngropat ultimul soldat mort; Fiecare soldat trebuie să înţeleagă manevra sa.
Disciplina este mama victoriei. Eşti speriat – eşti învins; Un deştept face cât trei proşti; Greu la învăţătură –
uşor în luptă;Nu te teme de moarte, nu sunt 2 morţi, iar de una nu scapi;Soldatul, care răspunde:”NU ŞTIU”
nu e bun. Victoria este instruire, disciplină sănătate,îndrăzneală şi curaj, curăţenie, îngrijire; Cear dacă mori
– salvează tovarăşul.

Djordj Waşington, 67 ani, 1732 – 1799 , primul Presed. SUA, 2 mandate 1801 – 1809, Constituţia, a creat
armata, sistemul politic, în scrisoarea de adio poporului Scrie: De păstrat neutralitatea cu alte ţări, relaţii
comerciale. A răcit sub ploaie şi a decedat. Disciplina este sufletul armatei; De preţuieşti reputaţia – leagă-
ţi viaţa cu oameni respectabili;Cultura – tinde spre perfecţiune;

Djech LONDON 40 ani, 1876 – 1916, romanele „Colţ alb”, „Fiica zăpezilor”,”Oamenii prăpastiei”, „Lup de
mare”,”Martin Eden”, etc. Deces – supradoză de morfină; Viaţa-i dă omului mai puţin, decât ar dori, să
trăieşti, nu să exişti, e un joc, în care toţi pierd. Un os aruncat la un chîne nu e milă adevărată, osul
împărţit aruncat la un chîne , când singur eşti flămând e milă adevărată ;Mai bine să ard ca făclia, să fiu
praf deşi cenuşă, decât veşnic să mucezesc; Un beţiv face ceia ce unul treaz nu poate nicicum;Tinerii POT
muri, cei bătrâni – sunt obligaţi;

TOMAS Babington 1800 -1859.Mulţi politicieni afirmă, că poporul nu merită libertate dacă nu ştie să o
folosească; Un guvern bun nu e cel, ce vrea să facă poporul fericit, ci ce care ştie cum;Scopul oratorului nu
este să dezvăluie adevărul , ci să convingă lumea în ce spune;Nu intra în apă fără să ştii a înota; O faptă
mică bună e mai presus ca promisiuni mari;Ce se referă la toţi – nu se referă la nimen.i

VLADIMIR MAIACOVSCHI 37 ani, 1893 – 1930;, gruzin, născut în familia unui pădurar, Şcoala de pictură,
sculptură şi arhitectură Moscova. Dacă stele se aprind, înseamnă că cineva are nevoie de ele; Nu e bărbat,
ci nor în pantaloni; Poezia e ca şi extracţia de Radiu. Un gram pe an de muncă;
 KARL MARX; Istoria se repetă de 2 ori: i - ca tragedie şi II – ca farsă;Pe un şes orice deal pare un munte;O
stafie bântuie prim Europa-stafia comunismului; Revoluţia este locomotiva istoriei umane;Religia – opiu
pentru popor;Numai în colectiv sunt posibilităţi de dezvoltare a fiecărui individ şi libertate personală;Boala
este viaţa constrânsă în libertatea ei;Eu sunt prieten cu puţini, dar îi apreciez mult;

GI FR MAPASAN, 43 ani, 1850 -1893, Peste 300 povestiri, 6 romane, deces de schizofrenie în spital. Viaţa
e ca un munte, Urci încet – cobori repede;Singura glorie adevărată – gloria MUNCII;Toate cuvintele de
dragoste sunt bine cunoscute, depinde cine şi cum le spune; Căsătoria fără iubire e prostituţie legală;Nu e
suficient să fii deştept, trebuie să ştii ca să nu fii peste măsură de deştept;Nu este duşman mai periculos ca
fostul prieten. Frederich WILHELM NIETŢŞE , 56 ani, 1844 – 1900. Dacă femeia dă dovadă de aptitudini
ştiinţifice – ceva în aparatul ei genital nu e în regulă; Femeia e profundă - nu dai de fund niciodată;Din
şcoala militară: ce nu mă omoară mă face mai puternic;Aproapele nostru nu este vecinul, ci vecinul
vecinului meu;Mă miră nu faptul, că m-ai minţit, ci că te –am crezut. Honore de BALIZAC franţuz– 57 ani,
1799 – 1850.Viitoul poporului e în mâinile mamelor;Oamenii mari au fost cumpătaţi la mâncare; Totul
vine la timpul cuvenit pentru cel ce ştie să aştepte; Prostia este e 2 feluri: tăcută şi vorbăreaţă;Ca să ai
mereu dreptate – vorbeşte doar singur;Semnul de întrebare – temelia ştiinţei; E mai uşor să fii amant, ca
soţ, zilnic să fii plin de spirit, decât uneori;Nu poate fi prietenă femeia, care poate fi amantă; Pasiunea
colecţionării – primul semn de psihiatrie; Indifernţa pentru sexul frumos la bâtrîneţe – plata pentru prea
multă plăcere în tinereţe;Cântecul de leagăn a mamei ne însoţeşte toată viaţa;

Zgârcenia începe, când se termină sărăcia; Cât sunteţi în viaţă – umpleţi –o cu dulceaţă; VISSARION
BELINSCHI 1811 – 1848.Educaţia decide soarta omului;Cine nu merge înainte – merge înapoi;Nu-i bine să fii
bolnav, şi mai rău e să mori cu gândul, că nu ai lăsat nimic; Copilul se educă nu prin forţă, ci prin exemlple;
Datoria femeii – să insufle bărbatului energie sufletească, aspiraţii spre ceva util şi bun;Omul se teme de ce
nu ştie, cunoştinţele neagă frica;Gelozia – tirania omului asupra cuiva, dezgustător. Moartea vine la noi nu
numai când murim, dar ţi atunci, când mor cei dragi.

ALEXANDR BLOC, 41 ani. Şi luptă veşnică, la linişte putem doar să visăm;Să cunoşti , că ce – bun se află
alături vine prea târziu. Scriitorul spune lucrurilor pe nume;Dacă vrei să te înalţi – înalţă pe cineva;Cu
credinţă poţi reuşi puţin, fără credinţă – nimic; Viaţa este o oboseală, care creşte cu fiecare pas; Lumea
seamănă cu corabia lui NOIE: puţini oameni şi multe animale;Pentru a crea ceva mare trebuie să fii sî
harnic, şi foarte leneş.

Anton Pavel Cehov, 44 ani, 1860 – 1904. Călătorie la Sahalin, Europa, tbc, soţia actriţa KATRIN. „Livada cu
vişini”. La om totul trebuie să fie frumos:şi chipul, şi haina şi sufletul şi gândurile; Doar prostul şi şarlatanul
cunoaşte totul;Sf. Petru a rămas în relaţii bune cu Dzeu, măcar că a tratat –o pe soacra lui; El s-a născut
prost şi apoi şi – a dezvoltat proprietăţile sale;Banditul cere ori banul, ori viaţa, femeia – şi una şi alta; Spun
unii, că banii sunt rădăcina relelor tot aşa – şi lipsa lor;Un prost născoceşte moda, alţii deştepţi – o
urmează; Să picteze un tablou pot mulţi, să –l vândă – puţini; Dacă te temi de singurătate – nu te
căsători;Laconismul – sora talentului;Dacă medicul prescrie la boală multe medicamente – ea este
incurabilă; Să pleci la Paris cu soţie e tot aşa ca cu samovarul la Tula; Femeia fără bărbat se ofileşte,
bărbatul – se prosteşte; Copilul educat fără violenţă ştie ce este demnitatea şi conştiinţa,Dacă nu simţi
necesitatea de a încălca măcar una din cele 10 porunci –ceva nu este cu DVS în regulă;Un scriitor clasic este
lăudat fără a fi citit;Despre lucrurile intime se poate vorbi doar cu un om străin;Să asculţi muzică bună în
timpul mesei e o insultă şi pentru bucătar şi pentru artist;Curajul este dorinţa puternică de a trăi, fiind gata
de a muri;
Agata KRISTi 86 ani 1890 -1976.Marele avantaj a unui medic – de a nu urma sfaturile sale; Moartea dă
naştere unor păreri deformate despre decedat;

WINSTON CHURCHILLE – 98 ani, 1874 – 1965.Capizalismul este distribuirea inegală a bunurilor, socialismul
– a sărăciei;Politicienii toţi se gândesc la alegerile viitoare, omul de stat – la generaţiile viitoare; Mereu sunt
gata să învăţ, dar nu – mi place si Dacă nu ar exista creştinismul – nimeni nu ar fi ştiut de evrei;Sunt trei
feluri de minciuni: Minciuni, minciuni exraordinare şi statistica.

DOSTOIEVSCHI Feodor 60 ani, 1821 – 1881.Învaţă să citeşti, citiţi cărţi serioase, restul va face viaţa;
Alexandru DIUMA tata -68 ani. Toată înţelepciunea se exprimă în 2 cuvinte; A aştept şi a spera.

ALBERT EINŞTEIN – 76 ani, 1870- 1955. Imaginaţia este mult mai valoroasă ca cunoştinţele. Pentru mine
diferenţa între trecut, prezent şi viitor este o iluzie;Niciodată nu te gândi la viitor, el vine foarte repede;De
când matematicienii sau ocupat de teoria relativităţii nici eu nu o mai înţeleg;

RAJF EMERSON 79 ani 1803- 1882 american. Toţi oratorii buni au început ca oratori slabi;Anul ne învaţă
multe lucruri pe care zilele nu le ştiu;Prieten e cel , cu care poţi gândi în glas tare; Viaţa e formată din cele
la ce te gândeşti pe parcursul zilei; Fumatul ne face să credem, că facem ceva atunci, când nu facem nimic;
Ca să nimereşti ţinta – ocheşte mai sus de ea;Ce este buruiană de câmp – o plantă, a căror capacităţi încă
nu le cunoaştem Soţia plăteşte profesorii, dar pe fiu îl învaţă colegii de clasă;

LION FEICHTWANGER – 74 ani, evreu, filosof, scriitor 1844 -1958. ”Zeul din argilă”,”Anul 1918”,”Ducesa
slută”, „Devotatul Peter”” Războiul evreilor”, „ Falsul Neron ”..Viaţa, oricât de blestemată, merită a fi
trăită;Suferinţa pe cel tare îl face mai tare, pe cel slab – mai slab; Omul are nevoie de 2 ani să se înveţe a
vorbi şi de 60 – să tacă;A fi fericit pentru unii – 3 condiţii: să fii prost,egoist şi sănătos;Demnitatea
principală a unui scriitor: să ştie, că nu ar fi trebuit să scrie;Când îmbătrâneşti obiceiurile devin o tiranie;

ANATOL FRANS- 80 ani, 1814 – 1924. Femeia foarte greu trebuie să aleagă cu cine să trăiască : ori cu un
bărbat pe care îl iubesc şi alte femei, ori cu cel ce nu este iubit de alte femei; Să apreciezi femeia după chip
– ca si cum ai aprecia vinul după dopul sticlei;Să nu pierzi simţul umorului, el e ca mirosul la trandafir.

MAHATMA – 70. 1869 -1948.Pentru un flămând Dzeu e ca pâine cea de toate zilele;Libertatea nu are nici
o valoare, dacă nu include dreptul de a greşi. Pacea este atunci, când pumnul se desface în palmă pentru a
da mâna;

Alexandru Grin, poet rus 52 ani. 1880-1932, născut în familia unui polonez sărac, militar, a dezertat, exilat
în Siberia.”Meritul soldatului Panteleev”, „Elefantul la Moscova”,”Pânzele purpurii, „Lumea strălucitoarea”.
Alergătoare pe valuri”, etc. TBC, deces în Crimea. În situaţia, când cel slab urăşte, cel tare – ucide;Mulţi vor
să trăiască după principiul:”Bine, mult şi pe gratis”; Acum copiii puţin se joacă, mult învaţă, învaţă… nicicum
nu încep a trăi; Trebuie să fii tare, casă poţi face ce spui;; Scriitorii luminează nu viitorul, ci trecutul.

VICTOR HUGO 73 ani , 1802-1835, francez, poet, tata – general. „Scrisori către o mireasă, „ HAN DIN
ISLAND”, „ NOTR DAM de PARIS”, „Mizerabilii”, roman scrie după ce fiica şi soţul se îneacă în Sena. Turistul
– este privit ca un sac cu bani, toţi vor ca să-l golească; Cei nai mari poeţi au apărut după mari dezastre
sociale; Gândul e rezultatul activităţii mentale, visul e i plăcere ce nu se amestecă cu gândul; Râsul –
soarele pe faţa omului; Omul are trei feţe: 1. – cea atribuită ; 2 – cea ce-şi o atribuie singur; 3- cea reală;
Majoritatea are putere, dar nu are atâta dreptate cât minoritatea;Cel ce posedă farmecul cântecului
cucereşte lumea;
KHALIL JURBAN, 48 ani scriitor libanez, 18883- 1931.Dacă nu ar exista oaspeţi – orice casă ar semăna cu un
mormânt; Iubirea care nu se naşte în fiecare zi – în fiecare zi moare;Nu e deştept cel, ce nu iartă micile
neajunsuri la femeie; Visele la RAI – deja e RAI, teama de iad – deja este iad;

FRANŢ KAFCA, 41 ani german, 1883 – 1924, tbc. Romanele „America”, „Procesul şi castelul”, multe
povestiri. Totul constă în o CLIPĂ, ea determină totul; Toate minciunile servesc adevărului; Umbrele nu
sting soarele;Viaţa, ca şi fructul e mai duce înainte de a se ofili;Sunt femei, pe care toţi le iubesc, dar cu car
nimeni nu se însoară; Unii vorbesc mult, dar nu spun nimic, alţii –nu ştiu ce să spună şi nu cred în ce
spun;Istoria nu ne învaţă nimic, ea doar ne pedepseşte pentru lecţiile neînvăţate; Mai uşor gaci din circ
biserică, ca invers;Femeia limitată caută în fiecare bărbat soţ, nu bărbat în soţul său; Petri I pentru a
preveni dezordinea – tulbura mereu ordinea publică;

Vasile KLIUCEVSCHI, 70 ani, 1841- 1911, istoric, academic rus. O inimă de ar fi, căci tristeţe se va găsi;A fi
vecin nu înseamnă a fi apropiat; După 50 ani să ai în garderobă 2 cravate ( albă şi neagră) şi o pălărie, să te
poţi duce la nunţi şi înmormântări; În Rusia Centrul este la periferie; Prostia este un lucru scump, pot să-şi-
o permită doar cei bogaţi;Fă ce spun eu, dar nu ceia ce fac eu, spune religia iezuită; Unii vorbesc mult, dar
nu spun nimic, alţii nu ştiu ce spun şi nu cred ce zic;Istoria nu ne învaţă nimic, ea doar pedepseşte pentru
lecţiile neînvăţate. Mai uşor faci din circ biserică, ca invers;

Ea caută soţ în fiecare bărbat, dar nu a găsit bărbat în soţ;Petri I pentru a preveni dezordinea tulbura
mereu ordinea publică;Scriitorii atribuie eroilor săi calităţi, de care ei însăşi nu dispun;De ce secere ca
preotul să fie evlavios, doar medicul nu este obligat să fie sănătos; Numai tinerii îmbătrânesc;

Stanislav LEM, 57 ani, 1909 -1966, evreu polonez, născut la LVOV, refugiat în România, lagăr de
concentrare. «Agenda de front” „ Da-ţi lui Dzeu cei a lui, Cezarului – tot aşa, dar omгlui ce rămâne?;

În casa călăului şi a spânzuratului de funie nu se vorbeşte; Se întîmplă, că larii să prindă rădăcină în cap…
Numai cel mort poate învia, cel viu – mai greu; Gunoiul ne interesează doar ca îngrăşământ; A trăi este
dăunător pentru sănătate; Uneori Diavolul mă ispiteşte să cred în DZEU;Când greşelile vor deveni mai rare
– ele vor fi mai scumpe;

Nu merge pe o cale prea netedă – te vei aluneca; Nu orice materie cenuşie este creier;E greu să trăieşti
după moarte – uneori cheltui o viaţă întreagă;El poartă drapelul sus, nu vrea să-l vadă în ochi;Cocoşul cântă
şi în ziua, când îi tai gâtul;Gândeşte –te înainte de a te gândi; Cu focul lui Prometeu a fost ars Djordano
Bruno; Prefer inscripţia ” Intrare interzisă”celei „Nu există ieşire”; Mai întâi a fost cuvântul. Apoi – tăcerea.
Faptul, că a murit nu înseamnă, că a trăit;Copiii îi nasc pe pârinţi; Cine are memorie bună are ce
uita;Groparii nu au sezon mort;Pâinea deschide orice gură; De multe ori ieşirea e acolo, unde a fost
intrarea; Merge cel ce şcheoapâtă, cel ce nu merge - nu şcheoapătă;Eu spun lucruri atât de vechi, că mulţi
deja le – au uitat; Prefer să ascult poveşti din trecutul îndepărtat decât despre viitorul luminos;

ABRAHAM LINCOLN, 56 ani, 1809 – 1865.Avocat, 2 mandate de Preşedinte. În discursul de la

inaugurarea cimitirului militar a zis multe, ce sunt repetate şi azi; Căsătoria nu este nici rai, nici iad – e un
purgatoriu; Specialist a băga multă vorbă în o idee minusculă;Dacă ar fi ştiut că va avea o înmormântare
aşa de pompoasă – murea demult; Poţi să prosteşti un om tot timpul , pe mulţi - ceva timp, dar pe mulţi ţi
pe o perioadă lungă – nicicum; Lupii au prins şi au vrut să sfâşie un câine, el se roagă, vrea sâ trăiască,
promite că va fi de folos lupilor, Toată iarna el ajuta lupii să intre în sat, la stâne să fure animale. Dar
primăvara lupii totu l-au mâncat. Ce să scrie pe lentă la mormânt?? De la prieteni – nu merge.. De la
duşmani – tot nu. Au scris: „De la colegi”. Nu putem să ajutăm pe oameni cu ceia, ce ei singuri pot face.
 Constantin PAUSTOVSCHI- 75 ani, 1892-1968, născut în Khiev, deces la Moscova.”Marii
strălucitori”,”Marea Neagră” ,” Cara - Bugaz”, Kolhida”.. Putee imaginaţiei creşte pe măsura cunoştinţelor;
Aşteptarea unei sărbători uneori depăşeşte evenimentul; E nefericit cel ce nu cunoaşte tristeţea, bucuria,
umorul; Omul trebuie să fie deştept, simplu, curajos; A. Puşchin , 38 ani, 06 mai 1799 la Moscova -1837.
Duel 27.ianuarie. Liceul din Ţarschoie Selo. Evgenii Oneghin. Boris Godunov. Demonii. Ivan Belchin. Micile
tragedii. Căsuţa din Colomna. Petru i. Dama de pică. Nopţile egiptene. Fata Căpitanului. Călăreţul de
aramă. Angajat la Ministerul de Externe,- Moldova, exil. Nefericirea e o bună şcoală, fericire e o
universitate; Dragoste este la toate vârstele, iar eu iubind am fost şi prost şi fără grai; Lipsa respectului faţă
de strămoşi – imoral; Adevărul amar e mai scump ca minciuna dulce; Cel învăţat , dar lipsit de dar seamănă
cu măgarul ,care a mâncat KORANUl, ca sî prindă la minte, ca MAHOMED; Primeşte şi lauda şi bârfa cu
înţelepciune, nu te opune prostului. Sentimentul însănătoşirii e unul din cele mai plăcute şi dulci; Ah, să mă
minţi nu este greu, eu singur să mă mint sunt

Erih Marie REMARC, 72 ani, 1898- 1970. După gimnaziu – mobiliza pe Frontul de Vest, a scris aşa roman.
Drumul de întoarcere, despre viaţa soldaţilor după front, generaţie pierdută. Trei camarazi. Arcul de triumf.
Scânteia numită viaţă. Viaţă cu împrumut. Noaptea în Lisabona.. Deces în Elveţia. În oraşele mici oamenii
sunt deprimaţi din cauza lipsei caselor de toleranţă. Orice iubire vrea să fie veşnică; Banii – lucru f,
important, mai ale când nu –i ai, e o libertate în aur, dar strică caracterul şi prietenia; Dacă femeia aparţine
altuia – este de zeci de ori mai dorită. Orice dictator începe cu o simplificare; În viaţă trebuie să ştii şi să
pierzi;Să te naşti prost nu e o ruşine, ca cea să mori prost;Este liber doar cel, ce a pierdut tot pentru ce ar
trebui să trăieşti;Moartea unui om e o tragedie, a un milion – e statistică;Pe cei vinovaţi de obicei conştiinţa
nu –i mustră;Nu poţi trece prin suferinţa iubirii pierdute, decât prin altă iubire;Caracterul unui om se
cunoaşte, când devine şef;

Roman ROLAN,78.1866–1944,dramaturg.Pisea„Sf.Luis”.Triumfulraţiunii.Danton. Robespier.!4 iulie. Scrie

biografia lui Bethoven, Michelangelo, Tolstoi, Mahatma Gandi. Evanghelia universală.

ROZANOV Vasile, 53 ani 1856 – 1919, publicist. Să - ţi imaginezi e mai uşor ca să lucrezi iată sursa
socialismului în Rusia. Oamenii, care nu se grăbesc nicăieri , nu au nici un scop – sunt ai lui DZEU;Nu critica
clerul fără el poporul a murit, ei protejează sufletul; Socialismul va trece ca o furtună vântoaie,
disharmonie; Înţelepciunea supremă nu este în dăruire, ci în capacitatea de a găsi plăcere în cele mai mici
lucruri;Fă cu încredere ce trebuie să faci şi vei ajunge să-ţi placă;Nu succesul merită laudă, ci efortul;Nu
citiţi cărţi lipsite de valoare, viaţa e scurtă, citiîi cartea cu mare grijă, aş cum au fost scrise.

Bertrand RUSSELL, 98 ani, 1872 – 1970;savant englez, Premiul Nobel pentru literatură, filozofie,
matematică. Autobiografia – în trei volume, a condamnat invazia în Cehoslovacia 1968; Ştiinţa exactă sec
bazează pe aproximaţii; Iubim pe cei, ce ne urăsc duşmanii, dec facem prieteni prin duşmani;Nu evita
ispitele, cu timpul ele te vor evita;Sunt aşa de ocupat, că am contramandat şi ziua decesului;

Antuan de Sent - Exuperi, 44 ani, Franţa. 1900 -1944. Zbor de noapte. Academia franceză. Vântul, nisipul şi
stelele. Micul prinţ. Să fii om e să porţi răspunderea pentru ce faci; Războiul nu e o întâmplare, ci o boală,
ca tifosul; Dacă te laţi domesticit, va veni o zi . când vei plânge;Cel mai mare lux pe lume este luxul
comunicării cu semenii;Noi atragem neplăcerile ţi le acordăm prea mare atenţie;Suntem mulţi, dar toţi
murim în singurătate;Nu este obligatoriu să fii înger, ca să devii sfânt;Hoţ e nu cel ce fură, ci cel ce este
prins;

Bernard SHOW. Tu ai un măr, eu – un măr, ne schimbăm - rămânem cu un măr. Dacă schimbi o idee .
fiecare rămâne cu 2 idei; Oamenii,care se pot veseli – nu au bani, cei cu bani – n se pot veseli; Reputaţia
unui medic – depinde de numărul personalităţilor celebre, pe care i-a trimis în rai; Învaţă, ca şi cum o să
trăieşti veşnic, trăieşte, ca şi cum vei muri mâine;Cei care au învăţat mult ştiu cel mai puţin. Un orator: Vor
veni vremuri mai bune.. Din sală: Dar nu ne puteţi spune data?

LEV TOLSTOI- 82 ani, 1828 – 1910. Toate familiile fericite se aseamănă, cele nefericite – fiecare în felul
său;Ca să trăieşti cu o persoană . află ce te uneşte, nu ce te desparte de ea; Rădăcina faptelor rele este în
gânduri rele; Nu cere de la nimeni să te ajute în ce poţi face singur;Oamenii puternici sunt mereu simpli;

IVAN Serghei TURGHENEV- 71 ani, 1818 -1889.Despre sinucigaşi: atât timp. Cât nu–şi realizează intenţia –
nimeni nu-l crede, după ce nimeni nu –l compătimeşte;Femeia înţelege sacrificiul şi singură ştie să se
sacrifice;Fericirea-i ca sănătatea: când este – nu o observi;

MARC TWEN - pseudonim, ce înseamnă – „Măsura doi”, o adâncime a apei conduită pentru cârmaci – 75,
1835-1910.(Samoil Janghos ne Clenes). Moravurile vechi şi cele noi. Aventurile lui Tom Soier. Viaţa pe
Misisipi. Prinţ şi cerşetor. DZEU îi protejează pe proşti şi copii, ei spun mereu adevărul, deci deştepţii şi
maturii – mint; A observat, că la un muzeu din HAVANA se află două cranii ale lui Hristofor Columb - când
era copil şi matur…. Toate partidele politice la urmă fiind sufocate de propriile minciuni; Lui Adam şi Eva le
era greu să poarte discuţii lungi, - nu aveau pe cine bârfi;

Dacă ai nevoie de bani – te duci la străini, dacă de sfat – la prieten, dacă nu ai nevoie de nimic - du-te la
rude; Un tost şcheoapîtă şcheoapîtă cu tâlc: „Fie, ca atunci, când ajungi la culmea succesului să nu –ţi iasă
în cale prietenii”;Din prelegerea lui MARC TWEN la o şcoală de fete:”Să nu fumaţi niciodată, adică nu
fumaţi prea mult, să nu vă măritaţi niciodată – adică să nu vă măritaţi prea mult; Carte clasică e cea
lăudată de toată lumea, dar pe care nu o citeşte nimeni;Dacă prietena spune, că arătaţi bine – semn că te
ofileşti; Sfârşitul predicii foarte m-a impresionat, păcat că nu m-am trezit mai devreme să ştiu şi
restul;Puţini rezistă povara bogăţiei; Ridurile sunt urmarea zâmbetelor şi emoţiilor din trecut;Nu intra în
jocuri de noroc în 2 cazuri: când ai bani şi când nu-i ai;Modestia a dispărut odată cu apariţia îmbrăcămintei;
Faci plăcere la un scriitor în 3 cazuri:când zici, că ai citit una din cărţile lui: când zici, că ai citit toate cărţile
lui: dacă vei cere manuscrisul viitoarei lucrări; Omul a fost creat de DZEU în ultima zi de muncă , era prea
obosit; Angajament strict: să nu fumez simultan mai mult de o ţigară;Nu vreau să stric relaţiile nici cu Raiul,
nici cu Iadul - am prieteni peste tot;Am rezultat politicos să particip la înmormântare, am scris o scrisoare,
că sunt de acord cu acest eveniment; OSCAR WILDE – 46 ani, 1854 – 1900, irlandez. Tinerii în America sunt
gat să împartă cu părinţii toată lipsa de experienţă;Viaţa este foarte importantă, că să fie luată în serios, în
care ai 2 tragedii,una când nu obţii ce vrei , a doua – când obţii, aici e mai greu; Înainte scriitorii scriau,
cititorii – citeau, acum nu are cine citi; Imaginaţia-i dată ca să te consolezi, când nu ai , iar umorul – când
ai, Dna are mereu 30 ani , cear şi la 50; Cele urâte – gelozie pe soţii lor, cele frumoase – pe soţii altor
femei;Bărbaţii se căsătoresc din oboseală, singurătate, femeile – din necesitate şi curiozitate, dar toţi
rămân dezamăgiţi; Ea a schimbat de multe ori soţul, acum are numai un amant şi bârfele au încetat;Le
examen prostul pune întrebări, la care cel deştept nu ştie ce să spună;Tragedia bătrâneţii e că inima
rămâne tânără; Lui WILDE s-a propus să facă lista a 100 cele mai bune cărţi, el răspunde: Este imposibil, eu
am scris doar 5 cărţi; Cea mai grea activitate – să nu faci nimic, sau să vorbeşti despre nimic Iubesc bărbaţii
cu viitor, iar femeia – cu trecut;; Cu sfaturile bune nu mai am ce face – le dau la alţii; Cel ce a murit a dat
prea mare importanţă diagnosticului stabilit de medic;

THEODOR Rousvelt 61 ani 1858- 1919, al 26 Preşedinte , Şcoala nu a frecventat, fiind bolnăvicios, Dreptul
la Harvard, posturi diferite, inclus vice-preşedinte la Mac – Khinlei, care a fost asasinat, aşa a devenit
Preşedinte în 1900, reales în 1904. A contribuit la pacea Rusia – Japonia, Premiul Nobel pentru pace. Nu
bogăţia face un stat, ci modul, în care ne folosim de ea;În politică faci lucruri, ce nu le vrei, dar trebuie;Fă
tot ce poşi, cu ce ai, acolo unde eşti;Să ai un corp sănătos e minunat, să ai un suflet curat e bine, foarte
important pentru om şi naţiune este caracterul, totalul meritelor, care face omul bun. Nu greşeşte doar cel
ce nu face nimic, a greşi e omeneşte, nu bă temeţi să greşiţi, nu repeta greşelile; Nici un om asupra sau sub
lege, toţi să o respecte. Nu ridica vocea, ci pregăteşte o bâtă mare, atunci vei câştiga; E mai bine să faci
afaceri cinstite, decât să faci acte de binefacere din profituri şi bani necinstiţi. O persoană fără carete, incult
poate fura un vagon cu marfă – cel cu studii şi priceperi – poate fura o cale ferată; Credinţa le trebuie celor
slabi sau slăbiţi. Fericirea e în a crea, prin asta distrugi moartea; Eroul face cât poate, altul – nici atâta; Ce
bine că va veni ziua de mâne;Morala este igiena gândului şi a inimii;Ce poţi distruge în o zi – vei restabili
sute de ani;Obiceiul este natura doua, iar pentru mulă – prima;