Universitatea Transilvania din Brasov Proiect CNCSIS IDEI 856 - Etapa 2/2009

Caracterizare structurala materiale restaurare si eco-design I. Specii lemnoase mobilier istoric

Fisa I.1
STEJAR- Quercus robur L.

Lemn de foioase, cu pori asezati tipic inelar, bine vizibili cu ochiul liber

I. CARACTERISTICI FIZICE
• Culoare: alburn alb-galbui, pana la galbui-brun deschis; duramen brun-galbui pana la
brun slab roscat uniform colorat
• Luciu: lucios pe sectiunea radiala
• Textura- destul de uniforma, aspect decorativ, pe sectiunea tangentiala prezinta fladere,
iar pe cea radiala prezinta oglinzi si un aspect dungat datorita porilor vizibili.
• Miros- acrisor in stare verde
• Gust- nu prezinta gust caracteristic

II. CARACTERISTICI DE STRUCTURA

A. STRUCTURA MACROSCOPICA
Structura complexa, neuniforma.
• Inele anuale clar distincte pe sect. transversala datorita diferentei de porozitate intre
lemnul timpuriu si cel tarziu, cu contur in general regulat
• Porii asezati tipic inelar, cu trecere brusca de la marimea porilor din lemnul timpuriu
spre aceea a porilor din lemnul tarziu. Porii din lemnul timpuriu sunt mari, bine vizibili
cu ochiul liber, in duramen umpluti partial cu tile, dispusi frecvent in 2-3 randuri
tangentiale. Porii din lemnul tarziu sunt mici, nevizibili cu ochiul liber, vizibili pana la
nevizibili cu lupa, dispusi in zone late cu aspect de flacari vizibile cu ochiul liber. Intre
zona de lemn timpuriu si cea de lemn tarziu, frecvent o zona de fibre mai mult sau mai
putin intrerupta.
• Raze medulare clar vizibile cu ochiul liber, de doua marimi, late, foarte bine vizibile cu
ochiul liber si inguste, foarte fine, abia vizibile cu lupa. Pe sectiunea radiala razele apar
sub forma unor benzi late, continue sau intrerupte, lucioase (“oglinzi”), asezate
transversal pe inelele anuale, iar pe sectiunea tangentiala se prezinta sub forma unor linii
longitudinale, cu lungimea frecvent intre 10 si 30 mm (raze medulare inalte).
• Parenchim lemnos: apotraheal, fin, dispus in randuri tangentiale subtiri, vizibile cu
lupa.
• Alte caracteristici: nu prezinta

B. STRUCTURA MICROSCOPICA
• Vase: cu deschideri de marimi diferite; cele din lemnul timpuriu vizibil mai mari decat
cele din lemnul tarziu. Vasele din lemnul tarziu cu pereti subtiri. Vasele din lemnul
timpuriu unitare, rotunde sau ovale, cu diametrul de 150-270-350 pana la 500 µm;
vasele din lemnul tarziu poligonale sau rotunde, cu diametrul de 30-70-140 µm. In
lemnul timpuriu in numar de 5-8-13 pe mm2 si peste 25 in lemnul tarziu, in proportie de
23,5-39,4-43,7% in inelele anuale inguste si 3,9-7,7-13% in inelele anuale late. Prezinta
tile de la rare la abundente.

1
Universitatea Transilvania din Brasov Proiect CNCSIS IDEI 856 - Etapa 2/2009
Caracterizare structurala materiale restaurare si eco-design I. Specii lemnoase mobilier istoric

• Fibre: cu pereti grosi, libriforme, fibrotraheide, traheide vasicentrice; . grosime pereti

celulari (2 pereti) de 5-6,8-8,7 µm; lumen de 5,3-7-9,2µm, lungimi de 1230-1530-1740
µm, proportie de 40,3-44,3-50% in inele anuale inguste si 53,5-58,1-63,3% in inele
anuale late.
• Raze:
o cu inaltimea de 80-160-240 µm pentru raze mari si intre 6-38-80 µm pentru
raze mici, cca. 25 celule Razele medulare uniseriate, cu peste 15 celule in
inaltime
o Cu latimea de 500-1000 µm pentru raze mari si 8-15-25 µm pentru raze mici
o Numar de raze: pentru raze mari 1/mm si 5-9-12/mm in cazul razelor mari
o Proportie: 14,4-16,6-17,9 % in cazul inelelor anuale inguste si 18,1-29,3-33%
in inelele anuale late.
• Parenchim lemnos: apotraheal reticular, paratraheal si metatraheal difuz (uniseriat si
pluriseriat), in proportie de cca. 2,8-4,9-8,1 %

III. PROPRIETATI FIZICE

Lemn tare si greu.
• Densitate in stare uscata ρ0 = 390-650-930 kg/m3, densitate aparenta ρ12,15= 430-690-960
kg/m3 ,si in stare verde ρverde= 650-1000-1160 kg/m3
• Duritate: Brinel (HBII=66 N/mm2; HB⊥=34 N/mm2)
• Coeficienti de contragere: longitudinala 0,4 %; radiala 4-4,6 %; tangentiala 7,8-10 %;
volumica 12,6-15,6%

IV. PROPRIETATI MECANICE

• Rezistenta la compresiune II: 54-61-67N/mm2
• Rezistenta la incovoiere: 74-88-105 N/mm2
• Modul de elasticitate la incovoiere: 10000-11700-13200 N/mm2
• Rezistenta la tractiune paralela: 50-90-180 N/mm2 si perpendiculara pe fibre: 2,6-4-9,6
N/mm2
• Rezistenta la forfecare: 6-11-13 N/mm2
• Rezistenta la soc: 1-6-16 J/cm2
• Rezistenta la torsiune: 11-20 N/mm2
• Rezistenta la despicare: 0,4 N/mm2
• Rezistenta la uzura:

V. PROPRIETATI TEHNOLOGICE
• Incleiere: in general buna, posibila patare cu adezivi alcalini
• Finisare: se baituieste si lacuieste fara dificultati
• Prelucrabilitate: se comporta bine la prelucrari mecanice

VI. UTILIZARI
- La fabricarea mobilei si binalelor, furnire estetice, in constructii, parchet, lambriuri, doage,
stalpi, lemn de mina, produse de strungarie, traverse, in constructii de masini. Alburnul se
exclude deoarece are o durabilitate naturala foarte mica.

2
Universitatea Transilvania din Brasov Proiect CNCSIS IDEI 856 - Etapa 2/2009
Caracterizare structurala materiale restaurare si eco-design I. Specii lemnoase mobilier istoric

Cheie de identificare macroscopica:

Lemn de foioase (18). Lemn cu porii asezati inelar (19). Lemn cu porii asezati tipic inelar (20).Porii
bine vizibili cu ochiul liber (21). Raze medulare clar vizibile cu ochiul liber (22). Raze medulare de
doua marimi: raze medulare late, foarte bine vizibile cu ochiul liber si raze medulare inguste, foarte
fine, abia vizibile cu lupa. Porii si parenchimul lemnos din lemnul tarziu in zone cu aspect de
flacari (23). Porii din lemnul timpuriu, in duramen cu tile, dispusi in putine randuri tangentiale (2
pana la 3 randuri). Porii din lemnul tarziu vizibili pana la nevizibili cu lupa. Trecere brusca de la
marimea porilor din lemnul timpuriu spre aceea a porilor din lemnul tarziu. Raze medulare de
inaltimi variabile, frecvent intre 10-30 mm (uneori depasesc 30 mm) (24). Porii din lemnul tarziu
mici, vizibili pana la nevizibili cu lupa, dispusi in zone late. Raze medulare de inaltimi variabile,
frecvent inalte (25): Conturul inelelor anuale in general regulat. Parenchimul lemnos fin, in
randuri tangentiale subtiri, vizibile cu lupa. Intre zona de lemn timpuriu si cea de lemn tarziu,
frecvent o zona de fibre mai mult sau mai putin intrerupta. Alburn alb-galbui, pana la galbui-
brun deschis; duramen brun-galbui pana la brun slab roscat uniform colorat. Raze medulare
inalte. Textura destul de uniforma. Lemn tare si greu- stejar (Quercus robur L.).

Cheie de identificare microscopica:

Lemn cu vase si fibre, cu sau fara parenchim lemnos, traheide sau canale gumifere; raze medulare
uniseriate, biseriate sau pluriseriate. Lemn cu structura complexa. Lemn de foioase (14). Vase cu
deschideri de marimi diferite; cele din lemnul timpuriu vizibil mai mari decat cele din lemnul
tarziu. Lemn cu vase asezate inelar sau semiinelar (15). Raze medulare uniseriate si pluriseriate
(16). Raze medulare de doua marimi, bine distincte: uniseriate si 20-30 seriate, caracteristice (17):
Vasele din lemnul tarziu cu pereti subtiri. Vasele din lemnul timpuriu unitare, rotunde sau ovale,
cu diametrul de 100-500 µm; vasele din lemnul tarziu poligonale sau rotunde, cu diametrul de
24-70 µm. Razele medulare uniseriate, cu peste 15 celule in inaltime; razele pluriseriate (cele
peste 20 seriate) de 500-1000 µm latime. Fibre cu pereti grosi. Tile de la rare la abundente.
Parenchim paratraheal si metatraheal difuz (uniseriat si pluriseriat)-stejar (Quercus robur L.).

3
Universitatea Transilvania din Brasov Proiect CNCSIS IDEI 856 - Etapa 2/2009
Caracterizare structurala materiale restaurare si eco-design I. Specii lemnoase mobilier istoric

STEJAR- Quercus robur L.

STRUCTURA MACROSCOPICA

Sectiune transversala

Sectiune tangentiala

Sectiune radiala
Fig. 1. Aspectul macroscopic al lemnului de castan comestibil (Castanea sativa) pe cele trei directii caracteristice
4
Universitatea Transilvania din Brasov Proiect CNCSIS IDEI 856 - Etapa 2/2009
Caracterizare structurala materiale restaurare si eco-design I. Specii lemnoase mobilier istoric

STEJAR- Quercus robur L.

STRUCTURA MICROSCOPICA - SECTIUNE TRANSVERSALA

a b

c d

e f
Figura 2. Imagini microscopice sectiune transversala stejar (Quercus robur L.). Magnificare: a,b -40x (pori asezati tipic
inelar; cei din ltz sub forma de flacari; parenchim metatraheal in benzi tangentiale fine); c,d-100x (pori mari in ltp, diametre
intre 100-400 µm); e,f-200x (vase uneori cu tile, parenchim lemnos paratraheal vasicentric; fibre cu pereti grosi)

5
Universitatea Transilvania din Brasov Proiect CNCSIS IDEI 856 - Etapa 2/2009
Caracterizare structurala materiale restaurare si eco-design I. Specii lemnoase mobilier istoric

STEJAR- Quercus robur L.

STRUCTURA MICROSCOPICA - SECTIUNE TANGENTIALA

a b

c d

e f
Figura 3. Imagini microscopice sectiune tangentiala stejar (Quercus robur L.). Magnificare: a,b-40x; c,d-100x (parenchim
lemnos metatraheal abundent; raze medulare pluriseriate cu peste 20 de celule; vase partial cu tile); e,f-200x (parenchim
metatraheal si paratraheal)

6
Universitatea Transilvania din Brasov Proiect CNCSIS IDEI 856 - Etapa 2/2009
Caracterizare structurala materiale restaurare si eco-design I. Specii lemnoase mobilier istoric

STEJAR- Quercus robur L.

STRUCTURA MICROSCOPICA - SECTIUNE RADIALA

a b

c d

e f
Figura 4. Imagini microscopice sectiune radiala stejar (Quercus robur L.). Magnificare: a -30x; b-40x; c,d-100x (parenchim
lemnos paratraheal; vase partial cu tile); e,f-200x (parenchim lemnos apotraheal)