Syllabus Contabilitatea Institutiilor Publice FSEGA - ID

Finanțe și bănci
CONTABILITATEA
INSTITUȚIILOR PUBLICE
III II
2018
Cuprins:
INFORMAȚII GENERALE............................................................................................................................................ 3
1. 1CADRUL LEGISLATIV AL CONTABILITĂȚII INSTITUȚIILOR PUBLICE IN ROMÂNIA....................................................7
1.1.1 OBIECTUL CONTABILITĂȚII PUBLICE...............................................................................................................................7
1.1.2 MODALITĂŢI DE ŢINERE A CONTABILITĂŢII INSTITUTIILOR PUBLICE.......................................................................................7
1.1.3. FORME DE ÎNREGISTRARE CONTABILĂ...........................................................................................................................8
1.1.4. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE....................................................................................................................................8
1.1.5. REGISTRE DE CONTABILITATE....................................................................................................................................10
1.1.6. BALANTA DE VERIFICARE.........................................................................................................................................11
1.2. ELEMENTELE SITUATIILOR FINANCIARE............................................................................................................ 11
1.2.1 PREVEDERI GENERALE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE...................................................................................................11
1.2.2 COMPONENTA SITUATIILOR FINANCIARE.....................................................................................................................12
1.2.3 PRINCIPII CONTABILE...............................................................................................................................................14
1.2.4 POLITICI CONTABILE................................................................................................................................................ 15
1.3. TESTE DE EVALUARE........................................................................................................................................ 15
2.1CONTABILITATEA CAPITALURILOR, FONDURILOR, IMPRUMUTURILOR SI PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI SI
CHELTUIELI............................................................................................................................................................. 18
2.1.1 DEFINIRE CAPITALURI...............................................................................................................................................18
2.1.2. DATORII...............................................................................................................................................................19
3.3. PRINCIPALELE OPERATII................................................................................................................................... 20
DESCRIERE OPERATIE............................................................................................................................................ 20
PLATA FURNIZORILOR DIN CONTUL DE DISPONIBIL MAI PUTIN AVANSURILE ACORDATE SI EVIDENTIEREA
DIFERENTELOR DE CURS VALUTAR FAVORABILE..................................................................................................... 21
PLATA FURNIZORILOR DIN CONTUL DE IMPRUMUT MAI PUTIN AVANSURILE ACORDATE SI EVIDENTIEREA
DIFERENTELOR DE CURS VALUTAR FAVORABILE..................................................................................................... 21
2.2CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR.................................................................................................................... 22
2.2.1 ACTIVELE FIXE NECORPORALE....................................................................................................................................22
2.2.2 ACTIVE FIXE CORPORALE...........................................................................................................................................23
2.2.3 ACTIVE FIXE FINANCIARE.......................................................................................................................................... 25
2.2.4. PRINCIPALELE OPERATII...........................................................................................................................................26
DESCRIERE OPERATIE.................................................................................................................................... 26
ACHIZITIONATE DE LA TERTI....................................................................................................................... 26
PRIMITE PRIN DONATIE, TRANSFER CU TITLU GRATUIT INTRE INSTITUTII, REDISTRIBUIRI
INTRE UNITATI.................................................................................................................................................. 26
REALIZATE DIN PRODUCTIE PROPRIE........................................................................................................ 26
VANZAREA......................................................................................................................................................... 26
ACTIVE FIXE CORPORALE............................................................................................................................. 27
SCADEREA DIN EVIDENTA............................................................................................................................. 28
ALTE ACTIVE ALE STATULUI (ZACAMINTE, RESURSE BIOLOGICE NECULTIVATE, REZERVE DE
APA)..................................................................................................................................................................... 28
INREGISTRAREA AMORTIZARII................................................................................................................... 28
CHELTUIELI CU AMORTIZAREA ACTIVELOR FIXE CORPORALE.........................................................28
ACTIVE FIXE CORPORALE IN CURS............................................................................................................. 28
ACTIVE FIXE FINANCIARE............................................................................................................................. 28
Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 1

2.3CONTABILITATEA STOCURILOR.......................................................................................................................... 29
2.3.1 DEFINIRE...............................................................................................................................................................29
2.3.2 STOCURILE............................................................................................................................................................ 29
2.3.3 PRINCIPALELE OPERATII CU STOCURI...........................................................................................................................32
DESCRIERE OPERATIE.................................................................................................................................... 32
STOCURI PRIMITE CU TITLU GRATUIT (DONATII,SPONSORIZARI,COMASARI )...............................................................32
2.4. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII.................................................................................................... 34
2.4.1. TERTI.................................................................................................................................................................. 34
2.4.2. EVALUAREA CREANTELOR SI DATORIILOR.....................................................................................................................37
2.4.3. AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE.................................................................................................................................38
2.4.4. PRINCIPALELE OPERATII PRIVIND TERTII.......................................................................................................................38
2.5.CONTABILITATEA TREZORERIEI......................................................................................................................... 42
2.5.1. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT...................................................................................................................42
2.5.2. CONTURI LA TREZORERIA STATULUI SI BANCI...............................................................................................................43
2.5.3. CASA SI ALTE VALORI..............................................................................................................................................43
2.5.4. ACREDITIVE.......................................................................................................................................................... 44
2.5.5. DISPONIBILUL DIN FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA....................................................................................................44
2.5.6. DISPONIBIL AL INSTITUTIEI PUBLICE FINANTATE DIN VENITURI PROPRII.............................................................................44
2.5.7. DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE.......................................................................................................44
2.5.8. VIRAMENTE INTERNE..............................................................................................................................................44
2.5.9. AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE..................................................................................................................44
2.5.10. FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE......................................................................................................................45
2.5.11. PRINCIPALELE OPERATII PRIVIND TREZORERIA.............................................................................................................45
- DEPUNERI DE NUMERAR LA BANCA..........................................................................................................................46
3.1. CONTABILITATEA VENITURILOR SI FINANTARILOR.....................................................................................49
3.1.1 MOMENTUL RECUNOASTERII VENITURILOR...................................................................................................................49
3.1.2. CONTINUTUL GRUPELOR DE VENITURI........................................................................................................................49
3.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR.............................................................................................................. 51
3.2.1. CHELTUIELI...........................................................................................................................................................51
3.2.2. CONTINUTUL GRUPELOR DE CHELTUIELI......................................................................................................................52

Informații generale
Date de identificare a cursului
Date de contact ale titularului de curs Date de identificare a cursului și date de contact ale
tutorilor
Conf. univ. dr. Cristina Silvia NISTOR Denumire: Contabilitatea instituțiilor publice
Birou 222 Cod: ELR0053
Telefon: 0264-418652 Anul: 3
Email: cristina.nistor@econ.ubbcluj.ro Semestrul: 2
Website: http://econ.ubbcluj.ro/~cristina.nistor Tip: obligatoriu
Consultații: conform orarului afișat la biroul 222 Număr de credite: 4
Pagina web a cursului:
Tutori: Conf. univ. dr. Cristina Silvia NISTOR
Email tutori: cristina.nistor@econ.ubbcluj.ro
Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

Cursul CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE îşi propune ca dezvoltare ablităţi şi cunoştinţelor în
domeniul contabilizării curente a operaţiunilor tranzacţiilor şi evenimentelor economice în conformitate cu
reglementările contabile, în vigoare în România, respectiv, Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.
1917/2005.
Titularul de curs recomandă acest suport de curs studenţilor înscrişi la învăţământul economic superior-
învăţământ la distanţă (ID), indiferent de specializare. Pentru facilitarea înţelegerii cursului de
CONTABILITATE A INSTITUȚIILOR PUBLICE se recomandă promovarea anterioară a celorlalte cursuri de
Contabilitate sau parcurgerea unei bibliografii minimale aferente acestei discipline de studiu.
Descrierea cursului
Disciplina/cursul CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE se adresează studenţilor nivel licenţă
învăţământ economic superior la distanţă (ID).
Obiectivele principale ale cursului /disciplinei vizează:

 Aprofundarea cunoştinţelor generale ale studenţilor însuşite la disciplinele de Contabilitate
 Aprofundarea bazei ştiinţifice a studenţilor pentru dezvoltarea unui raţionament profesional autentic;
 Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a înţelege şi reda "viaţa reală" a unei institu ții public prin
intermediul unor referenţiale contabile performante;
 Crearea condiţiilor care să permită studenţilor aprofundarea cunoştinţelor despre diferite referenţiale
contabile performante;
 Incitarea studenţilor pentru implicarea lor în activitatea de cercetare ştiinţifică contabilă;
Organizarea temelor în cadrul cursului
Conţinutul disciplinei se axează pe următoarele secţiuni definitorii ale contabilităţii institu țiilor publice,
reglementate în România dar şi cu trimiteri la referenţialul contabil internaţional, şi anume: contabilitatea
activelor imobilizate (necorporale, corporale, financiare); contabilitatea stocurilor; contabilitatea relaţiilor de

decontare cu terţii; contabilitatea trezoreriei; contabilitatea capitalurilor proprii, fondurilor, imprumuturilor și
provizioanelor pentru riscuri; contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor și finan țărilor (din exploatare, financiare,
extraordinare); conţinutul structura şi întocmirea situaţiilor de raportare financiară anuală.
Competenţe dobândite prin absolvirea disciplinei:

După absolvirea disciplinei de „Contabilitate a institu țiilor publice", studenţii vor dobândii următoarele
competenţe:
 Stăpânirea raţionamentului profesional privind recunoaşterea, evaluarea şi prezentarea informaţiilor
contabile în situaţiile financiare ale institu țiilor publice;
 Stăpânirea filierelor de înregistrări contabile în contabilitatea curentă a institu țiilor publice;
 Abilitatea de a aplica raţionamentul profesional în contextul diferitelor referenţiale contabile (IPSAS,
Reglementări Contabile Româneşti);
 Capacitatea de a întocmi, prezenta, şi analiza, situaţiile financiare anuale ale institu țiilor publice;
Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

Cursul de Contabilitate a instituțiilor publice îmbină în mod armonios, două modalităţi de învăţare pentru a
asigura o cât mai bună pregătire a studenţilor. În primul rând studenţii au posibilitatea să frecventeze şi să
audieze prelegeri pe tematica specifică cursului, urmate de discusţii cu titularul de curs, menite să exemplifice
şi să clarifice noţiunile şi conceptele teoretice tratate în literatura de specialitate. În al doilea rând, studenţii vor
fi stimulaţi să ia parte la un proces de învăţare activă, prin rezolvarea unor teme practice, şi/sau realizarea de
monografii contabile şi referate de cercetare ştiinţifică axate pe problematica contabilităţii institu țiilor publice
din instituțiile publice care acţionează în mediul economic românesc, în care studenţii îşi desfăşoară
activitatea.
Materiale bibliografice obligatorii
1. Nistor C.S., Ștefănescu C.A., Cordoș G., Crișan A. R., Opri șor T ., (2017), Strategie de îmbunătățire a
raportărilor din sectorul public în contextul tendin țelor interna ționale/ Strategy for Improving Public Sector
Reporting In the Context of International Trends , Editura Presa Universitara Clujeană.
2. Tiron Tudor A., Nistor C.S., Cirstea A, (2013) Contabilitatea institutiilor publice din Romania , editura
Efes,ISBN 978-606-526-156-3
3. Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, aprobate prin
OMFP nr.1719/2005
În suportul de curs, la finele fiecărui capitol, sunt precizate atât referin țele bibliografice obligatorii, cât și cele
recomandate. Sursele bibliografice au fost astfel stabilite încât să ofere posibilitatea adâncirii nivelului de
înțelegere a fiecărui aspect.
Materiale şi instrumente necesare pentru curs
În cadrul cursului se va apela la o serie de echipamente şi materiale precum: laptop, videoproiector, conexiune
Internet, suport de curs şi, respectiv, documente informative puse la dispoziţie sau făcute publice de către
diverse instituții publice.
Calendarul cursului
Programarea întâlnirilor față în fa ță se realizează la începutul fiecărui semestru și se afi șează online, pe
website-ul facultății. Pe parcursul semestrului sunt programate două întâlniri fa ță în fa ță și, respectiv, două
întâlniri online. În vederea eficientizării acestor întâlniri, pentru fiecare din acestea se recomandă parcurgerea
de către student a materialelor bibliografice corespunzătoare temelor abordate în cadrul fiecărei întâlniri.

Tip întâlnire Tematica și aspectele abordate
Față în față Prezentarea și discutarea principalelor aspecte referitoare la contabilitatea institu țiilor
publice. Totodată, în cadrul acestei întâlniri se vor prezenta și discuta cerin țelor temelor
aferente.
Online Discuții având drept scop aprofundarea în țelegerii no țiunilor studiate și realizarea temelor.
Față în față Prezentarea și discutarea principalelor aspecte referitoare la contabilitatea institu țiilor
publice. Totodată, în cadrul acestei întâlniri se vor prezenta și discuta cerin țelor temelor
aferente.
Online Discuții având drept scop aprofundarea în țelegerii no țiunilor studiate și realizarea temelor.
Politica de evaluare şi notare

Nota finală va fi compusă din două păr ți: 80% va reprezenta evaluarea sub forma unei probe scrise în cadrul
sesiunii de examene, iar 20% va reprezenta evaluarea pe parcurs, prin intermediul temelor de control realizate
și transmise în maniera și în termenele de timp indicate. Nerespectarea rigorilor şi recomandărilor introduse de
titularul de curs atrage după sine nepromovarea examenului.
Elemente de deontologie academică
Se vor avea în vedere o serie de aspecte precum: lucrările elaborate de către studenţi pe parcursul activităţilor
vor avea în mod obligatoriu caracter de originalitate, orice tentativă de fraudă va fi sancţionată conform
regulamentelor în vigoare; rezultatele finale se vor comunica în maxim 48 de ore de la finalizarea probei scrise
din cadrul sesiunii de examene; studen ții vor putea contestata rezultatele în termenul transmis de cadrul
didactic, care nu va fi mai scurt de 24 ore de la comunicarea rezultatelor, contesta țiile fiind soluţionate în
maximum 24 de ore.
Studenţi cu dizabilităţi
Atât prin intermediul programului de întâlniri fa ță în fa ță, cât şi prin întâlnirile programate în mediul virtual,
titularul de curs se va implica şi va sprijini studenţii, astfel încât aceştia să reuşească să asimileze în mod
optim conceptele şi abilităţile aferente disciplinei. Studen ții care au o dizabilitate motorie sau de altă natură vor
putea contacta tutorii pentru adaptarea cerin țelor la specificul dizabilită ții.
Strategii de studiu recomandate
Având în vedere faptul că toată structura tematică a cursului şi programul activităţilor tutoriale sunt anunţate
din timp, este de aşteptat ca studenţii să parcurgă materialele bibliografice puse la dispoziţie, anterior fiecărei
întâlniri programate. De asemenea, studenţii vor fi încurajaţi să efectueze cercetări documentare şi de teren
pentru a identifica cazuri şi exemple coerente cu tematica studiată, ca bază a unor discuţii în cadrul întâlnirilor.

Contabilitatea instituțiilor publice
Capitolul 1
Organizarea si conducerea contabilității instituțiilor publice
I. C u p rin s
1 . C a d ru l le g isla ti v a l con ta b ilită ţii in sti tu ţiilor p u b lice în R o m â n ia
2 . E lem e n te le situ a ti ilo r fi n a n cia re
II. O b ie cti v e
C a ra cte ru l n o rm a ti v a l co n ta b ilită ţii fi n a n cia re ;
R eg lem e n tă rii co n ta b ile ro m â n eşti ;
M o d a lită ţi d e o rg a n iza re şi co n d u ce re a co n ta b ilită ţii in sti tu ţiio r
p u b lice
C u n o a ste re a sfe re i d e a cti u n e a co n ta b ilita ti i
C u n o a ste re a le g isla ţie i d e b a ză p rivin d fu n cţio n a re a in sti tu ţiilo r
p u b lice .
III. C u v in te ch e ie - E n ti ta ti p u b lice , fo rm e d e in re g istra re c o n ta b ila ,

d o cu m e n te ju sti fi ca ti ve

1. 1Cadrul legislativ al contabilității instituțiilor publice in
România
1.1.1 Obiectul contabilității publice

Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea institutiilor publice, trebuie sa asigure inregistrarea
cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta
financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si pentru utilizatori externi: Guvernul,
Parlamentul, creditorii, clientii, dar si alti utilizatori (organismele financiare internationale) .
Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de
venituri si cheltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum si pentru intocmirea contului general anual de executie a
bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum si a
conturilor anuale de executie ale bugetelor locale.
In sensul prevederilor Legii finantelor publice nr. 500/2002, institutii publice reprezinta
denumirea generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si
institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora.
Potrivit prevederilor art.74 din Legea finantelor publice nr.500/2002 contabilitatea publica
cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si plata
cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte
evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si excedentul sau deficitul patrimonial;
d) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.
1.1.2 Modalităţi de ţinere a contabilităţii institutiilor publice
Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutiile publice revine ordonatorului de

credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective.
Institutiile publice organizeaza si conduc contabilitatea de regula, in compartimente distincte, conduse
de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.
Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din
subordine de organizarea si conducerea contabilitatii.
In sensul prevederilor Legii finantelor publice nr. 500/2002, compartimentul financiar-contabil
reprezinta o structura organizatorica in cadrul institutiei publice, in care este organizata executia bugetara
(serviciu, birou, compartiment). Seful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupa functia de
conducere a compartimentului financiar-contabil si care raspunde de activitatea de incasare a veniturilor si de
plata a cheltuielilor sau, dupa caz, una dintre persoanele care indeplineste aceste atributii in cadrul unei
institutii publice care nu are in structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care indeplineste
aceste atributii pe baza de contract.
Numirea directorului economic, a contabilului sef sau a altei persoane imputernicita sa indeplineasca
aceasta functie, din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si
alte autoritati publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite, se face cu avizul
Ministerului Finantelor Publice.
Directorii economici, contabilii sefi sau alte persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie
din cadrul institutiilor subordonate ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice

centrale se numesc cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil din cadrul ministerului sau
organului central respectiv, pe baza propunerii ordonatorului de credite al institutiei respective.
Conducatorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul consiliilor locale municipale, ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale, se numesc cu avizul directiilor generale ale
finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.
Conducatorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul institutiilor publice finantate din bugetele
locale se numesc cu avizul conducatorului financiar-contabil al consiliului local respectiv.
Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul
contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate, care raspund potrivit legii.
Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au
personal incadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot incheia contracte de prestari de servicii,
pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale, cu societati
comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate, conform legii. Incheierea contractelor se
face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii. Plata serviciilor respective
se face din fonduri publice cu aceasta destinatie.
In acest scop, persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii trebuie sa asigure,
potrivit legii, conditiile necesare pentru intocmirea documentelor justificative privind operatiunile economice,
organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii, organizarea si efectuarea inventarierii elementelor
de activ si de pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de intocmire a
situatiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea documentelor justificative,
a registrelor si situatiilor financiare, organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul persoanei
juridice.
1.1.3. Forme de înregistrare contabilă
Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare si documente

contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a
operatiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exercitiului bugetar.
La institutiile publice, forma de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economico-financiare este
“maestru-sah”.
In cadrul formei de inregistrare “maestru-sah”, principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt:
Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea mare si Balanta de verificare.
La institutiile publice se poate folosi forma de inregistrare in contabilitate “maestru-sah simplificat”. In
acest caz, contabilitatea sintetica se tine pe “Fise de cont pentru operatii diverse”, deschise pentru fiecare cont
sintetic in Cartea mare (sah), iar contabilitatea analitica se tine pe fisele mentionate la forma de inregistrare
“maestru-sah”.
Evidenta analitica a creditelor bugetare, platilor de casa si a cheltuielilor efective se tine cu ajutorul
“Fisei pentru operatii bugetare”.
1.1.4. Documentele justificative
Între procedeele metodei contabilităţii se numără şi documentarea, adică sprijinirea înregistrării în

contabilitate a evenimetelor şi tranzacţiilor pe documente justificative. De altfel, Legea contabilităţii stabileşte
că “orice operaţiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în
contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ”. 1
Documentul justificativ poate fi definit ca fiind actul scris întocmit pentru consemnarea la origine a
operaţiunilor contabilizabile servind ca dovadă a înfăptuirii acestora.
1
Ordonanţa Guvernului României nr. 61/30.08.2001 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.
82/1991, art. 6, alin. 1.

Într-un document justificativ, pe baza căruia urmează să se facă înregistrările în contabilitate trebuie să se
regăsească următoarele elemente:
o denumirea documentului;
o denumirea şi sediul unităţii patrimoniale care întocmeşte documentul;
o numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
o menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei economice şi financiare (când este cazul);
o conţinutul operaţiei economice şi financiare, iar când este necesar şi temeiul legal al efectuării ei;
o datele cantitative şi valorice aferente operaţiei economice şi financiare efectuate;
o numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiei
economice şi financiare, a persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în
drept să aprobe operaţiile respective, după caz;
o alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiilor în documentele justificative.
Formularele folosite ca documente contabile pot fi tipizate şi netipizate.
Formularele tipizate sunt suporturi de informaţii în care conţinutul, forma şi formatul sunt prestabilite şi
imprimate.
Formularele netipizate sunt suporturi de informaţii în care conţinutul, forma şi formatul nu sunt
prestabilite şi imprimate, iar folosirea lor este la latitudinea unităţii patrimoniale.
Documentele care servesc la cunoaşterea operaţiilor contabilizate cunosc o mare varietate.
Având rolul de a mijloci introducerea datelor în fluxul de prelucrare şi informare contabilă,
documentele justificative sunt supuse unor verificări sub diferite aspecte şi la diverse momente.
După momentul în care se efectuează, verificarea documentelor poate fi:
o preventivă, respectiv înainte ca operaţia economico-financiară să aibă loc;
o operativă, adică în timpul efectuării operaţiilor economico-financiare;
o postoperativă, şi anume după efectuarea operaţiilor contabilizate.
După aspectele care sunt supuse controlului distingem: verificarea formei, verificarea calculelor, si
verificarea fondului.
Verificarea formei constă în urmărirea utilizării formularelor corespunzătoare naturii operaţiei
respective (în cazul documentelor tipizate) sau verificarea elementelor conţinute de elementele netipizate.
În documentele care conţin date se verifică exactitatea acestora.
Verificarea de fond a documentelor se referă la legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea şi
economicitatea operaţiei consemnate.
În documentele justificative şi în cele contabile nu sunt admise ştersături sau alte asemenea procedee
de corectare a erorilor. Erorile, constatate cu ocazia întocmirii şi verificării documentelor primare, se
corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra
lor se scrie textul sau cifra corectă.
Corectarea se face pe fiecare din exemplarele documentului justificativ greşit şi se confirmă prin
semnătura persoanei sau persoanelor care au întocmit documentul respectiv, menţionându-se şi data când a
avut loc aceasta. La corectarea documentelor care consemnează operaţii de predare-primire de valori
materiale şi a imobilizărilor corporale este necesară confirmarea, prin semnătură, atât a predătorului, cât şi a
primitorului.
În documentele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, precum şi în
documentele pentru care indicaţiile de completare prevăd asemenea restricţii, corecturile nu sunt admise sub
nici o formă, documentul greşit anulându-se.
În cazul completării documentelor în sistem informatic, corecturile sunt admise numai înainte de
prelucrarea acestora, menţionându-se data rectificării şi semnătura celui care a făcut modificarea.
Documentele înscrise în listele de erori, anulări sau completări, pe baza cărora se fac modificări în fişiere sau
în baza de date, trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de unitatea beneficiară.
Drumul pe care îl parcurg documentele din momentul emiterii sau intrării lor în unitatea patrimonială şi
până la clasarea lor în arhivă reprezintă circulaţia documentelor.

1.1.5. Registre de contabilitate
Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare.

Intocmirea, editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor elaborate de
Ministerul Finantelor Publice. Acestea se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta
in mod ordonat si astfel completate incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor
contabile efectuate.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza in mod cronologic,
operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau intrare a
acestora in unitate.
Registrul-jurnal se intocmeste de fiecare institutie si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate
proprie, zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a documentelor
in care se reflecta miscarea elementelor de activ si de pasiv.
Registrul -jurnal este prezentat sub forma unui registru-jurnal general si a unor registre - jurnal auxiliare.
In cazul in care se folosesc registre- jurnal auxiliare, totalul lunar al fiecaruia se trece in registrul-jurnal
general.
In conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul tehnicii de calcul fiecare operatiune se va inregistra in
mod cronologic, dupa data de intocmire sau de intrare a documentelor. In aceasta situatie Registrul-jurnal se
editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. Registrul-jurnal parafat si inregistrat la
organul fiscal teritorial se completeaza lunar prin preluarea totalului din registrul-jurnal obtinut cu ajutorul
tehnicii de calcul.
Operatiile de aceeasi natura, privind acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document
centralizator, care sta la baza inregistrarii in registrul-jurnal.
Principalele registre-jurnal auxiliare care pot fi utilizate sunt cele privind aprovizionarile, vanzarile,
trezoreria, operatiile diverse, in functie de necesitatile institutiei .
Periodic, de regula lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizeaza in registrul-jurnal general.
Registrul-inventar este un document obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale
de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate
potrivit normelor legale.
Elementele patrimoniale inscrise in registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte
documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil.
Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea institutiei, anual la inchiderea exercitiului, cu ocazia
incetarii activitatii, fara stersaturi si spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si in
procesele-verbale de inventariere, prin gruparea elementelor de activ si de pasiv.Registrul-inventar se
completeaza pe baza inventarierii faptice. Registrul-inventar serveste ca document contabil obligatoriu de
inregistrare a rezultatelor inventarierii si ca proba in litigii.
Acest registru se numeroteaza si se completeaza fara stersaturi si fara a se lasa spatii libere.
In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza soldurile
existente la data inventarierii, la care se adauga intrarile si se scad iesirile de la data inventarierii pana la data
incheierii exercitiului .
Registrul “Cartea mare“ este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin
regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile efectuate in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui
cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale .
Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se intocmeste de fiecare institutie, precum si de
fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie.
Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub forma de registru sau foi volante si listari informatice
legate sub forma de registru, dupa caz. Registrele de contabilitate se numeroteaza inainte sau pe masura
intocmirii lor, iar la inchiderea conturilor, acestea se bareaza, nefiind admisa inregistrarea unor operatii
ulterioare.
Registrul-jurnal si registrul-inventar se numeroteaza si se snuruiesc inainte de depunere la organele
fiscale teritoriale pentru parafare si inregistrare. Numerotarea filelor registrelor se face in ordine crescatoare,

iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor .Volumele urmatoare de registre contabile se vor
inregistra la organele fiscale teritoriale pe masura completarii celor inregistrate si parafate anterior,
efectuandu-se totodata completarea acestora, fara stersaturi, spatii libere sau file lipsa .
Registrele de contabilitate numerotate, snuruite, parafate, inregistrate la organele fiscale teritoriale si
conduse regulat pot fi admise ca proba in cazul litigiilor, precum si in orice alte situatii .
Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor patrimoniale se intocmeste balanta de
verificare.
1.1.6. Balanta de verificare
Balanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii inregistrarilor
contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul
instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare.
Balanta de verificare se intocmeste pe baza datelor preluate din Cartea mare (sah) , respectiv din fisele
deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Pentru verificarea inregistrarilor in contabilitatea analitica se
intocmesc balante de verificare analitice. La institutiile publice, balantele de verificare sintetice se intocmesc
lunar iar balantele de verificare analitice, cel mai tarziu la sfarsitul perioadei pentru care se intocmesc situatiile
financiare.
Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile institutiei urmatoarele elemente: simbolul si denumirea
conturilor, in ordinea inscrisa in planul de conturi, soldurile initiale sau totalul sumelor debitoare si creditoare
ale lunii precedente dupa caz, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare,
soldurile finale debitoare si creditoare. In balanta de verificare pentru luna ianuarie rubrica “solduri initiale” se
completeaza cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.
1.2. Elementele Situatiilor Financiare

1.2.1 Prevederi generale privind situatiile financiare
Pentru institutiile publice, documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in

administrarea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli, il
reprezinta situatiile financiare.
Acestea se intocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice, aprobate prin
ordin al ministrului finantelor publice.
Situatiile financiare se intocmesc in moneda nationala, respectiv in lei, fara subdiviziunile leului.
Pentru necesitatile proprii de informare si la solicitarea unor organisme internationale, se pot intocmi
situatii financiare si intr-o alta moneda.
Intocmirea situatiilor financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de inventarierea generala a
elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune, potrivit normelor emise in
acest scop de Ministerul Finantelor Publice.
Situatiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare (active
nete/patrimoniu net/capital propriu), precum si a performantei financiare si a rezultatului patrimonial.
Situatiile financiare se semneaza de conducatorul institutiei si de conducatorul compartimentului
financiar-contabil sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.
Institutiile publice au obligatia sa prezinte la unitatile de trezorerie a statului la care au deschise
conturile, situatia fluxurilor de trezorerie pentru obtinerea vizei privind exactitatea platilor de casa, a soldurilor
conturilor de disponibilitati, dupa caz, pentru asigurarea concordantei datelor din contabilitatea institutiei
publice cu cele din contabilitatea unitatilor de trezorerie a statului.
Situatiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenta trezoreriilor statului se vor
restitui institutiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzatoare.

Este interzis institutiilor publice sa centralizeze situatiile financiare ale institutiilor din subordine care nu
au primit viza trezoreriei statului.
Institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite secundari sau tertiari,
depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele
stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, alte autoritati publice,
institutii autonome si unitatile administrativteritoriale, ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de
credite, depun la Ministerul Finantelor Publice sau directiile generale ale finantelor publice judetene si a
municipiului Bucuresti, dupa caz, un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si
la termenele stabilite de acesta.
Unitatile fara personalitate juridica, subordonate institutiei publice, organizeaza si conduc
contabilitatea operatiunilor economico-financiare pana la nivel de balanta de verificare, fara a intocmi situatii
financiare.
Activitatea desfasurata in strainatate de unitatile fara personalitate juridica, subordonate institutiilor
publice din Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe
teritoriul Romaniei.
1.2.2 Componenta Situatiilor Financiare

Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind:
a) bilantul;
b) contul de rezultat patrimonial;
c) situatia fluxurilor de trezorerie;
d) situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor;
e) anexe la situatiile financiare, care includ: politici contabile si note explicative;
f) contul de executie bugetara.
Bilantul
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv la
incheierea exercitiului financiar precum si in celelalte situatii prevazute de lege. Bilantul cuprinde elementele
de activ si de pasiv grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate. Structura bilantului nu
poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul. Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat in
bilant valoarea corespunzatoare pentru exercitiul financiar precedent se prezinta intr-o coloana separata. Este
obligatorie respectarea numarului de rand inscris in formatul aprobat de MFP.
Structura bilantului
A. Active
Active fixe necorporale, corporale , financiare
Creante peste un an
Stocuri
Creante sub un an
Investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci
Cheltuieli in avans
B. Capitaluri si datorii
Capitaluri:rezultatul patrimonial (al exercitiului), rezultatul reportat, rezerve, fonduri, alte capitaluri ale
statului
Provizioane
Datorii peste 1 an, sub 1 an

Venituri in avans
Contul de rezultat patrimonial
Contul de rezultat patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din cursul
exercitiului curent. Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor,
indiferent daca au fost incasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau
destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu. Formatul Contului de rezultat patrimonial nu poate fi
modificat de la un exercitiu financiar la altul.
Situatia veniturilor si cheltuielilor
Venituri operationale
- impozite si taxe, contributii si alte venituri
- venituri din activitati economice
- finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala
- alte venituri operationale
Total venituri operationale
Cheltuieli operationale
- cheltuieli cu personalul
- subventii, transferuri
- cheltuieli privind stocurile
- cheltuieli de capital, amortizari si provizioane
- alte cheltuieli operationale
Total cheltuieli operationale
Excedent (deficit) din activitatea operationala
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Excedent (deficit) din activitatea financiara
Excedent (deficit) din activitatea curenta (excedent/deficit din activitatea operationala +/-
excedent/deficit din activitatea financiara )
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Excedent/deficit din activitatea extraordinara
Rezultatul patrimonial (economic) al exercitiului (excedent/deficit din activitatea curenta +/-
excedent/deficit din activitatea extraordinara)
Situatia fluxurilor de trezorerie
Situatia Fluxurilor de trezorerie prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in:

Fluxuri de trezorerie din activitatea operationala, care prezinta miscarile de numerar rezultate din
activitatea curenta:
- Incasari
- Plati
Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii, care prezinta miscarile de numerar rezultate din
achizitiile ori vanzarile de active fixe:
- Incasari
- Plati
Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare, care prezinta miscarile de numerar rezultate din
imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare:
- Incasari

- Plati
Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor
Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informatii referitoare la structura

capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influentele rezultate in urma
reevaluarii activelor, calculului si inregistrarii amortizarii sau din corectarea erorilor contabile.
Situatia prezinta in detaliu cresterile si diminuarile din timpul anului al fiecarui element al conturilor de
capital.
Anexele la situatiile financiare
Anexele sunt parte integranta a situatiilor financiare. Ele contin: politici contabile si note explicative.
Notele explicative furnizeaza informatii suplimentare care nu sunt incorporate in situatiile financiare.
1.2.3 Principii contabile

Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza in conformitate cu principiile contabile
generale, conform contabilitatii de angajamente.
- Principiul continuitatii activitatii - Presupune ca institutia publica isi continua in mod normal functionarea, fara
a intra in stare de desfiintare sau reducere semnificativa a activitatii. Daca ordonatorii de credite au luat
cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea
acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative.
- Principiul permanentei metodelor – Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un
exercitiu financiar la altul.
- Principiul prudentei – Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si in special:
- trebuie sa se tina cont de toate angajamentele aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al
unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data
depunerii acestuia;
- trebuie sa se tina cont de toate deprecierile.
- Principiul contabilitatii pe baza de angajamente – Efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt
recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul
sau este incasat sau platit si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale
perioadelor de raportare. Situatiile financiare intocmite in baza acestui principiu ofera informatii nu numai
despre tranzactiile si evenimentele trecute care au determinat incasari si plati dar si despre resursele viitoare,
respectiv obligatiile de plata viitoare. Acest principiu se bazeaza pe independenta exercitiului potrivit caruia
toate veniturile si toate cheltuielile se raporteaza la exercitiul la care se refera, fara a se tine seama de data
incasarii veniturilor, respectiv data platii cheltuielilor.
- Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii – Componentele elementelor de activ sau de
datorii trebuie evaluate separat.
- Principiul intangibilitatii - Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu
bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent.
- Principiul necompensarii – Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de
venituri si cheltuieli este interzisa, cu exceptia compensarilor intre active si datorii permise de reglementarile
legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.
- Principiul comparabilitatii informatiilor – Elementele prezentate trebuie sa dea posibilitatea compararii in timp
a informatiilor.
- Principiul materialitatii (pragului de semnificatie) – Orice element care are o valoare semnificativa trebuie
prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeasi
natura sau au functii similare trebuie insumate si prezentate intr-o pozitie globala. Un element patrimonial este
considerat semnificativ daca omiterea sa ar influenta in mod vadit decizia utilizatorilor situatiilor financiare.

- Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (realitatii asupra aparentei) – Informatiile contabile
prezentate in situatiile financiare trebuie sa fie credibile, sa respecte realitatea economica a evenimentelor sau
tranzactiilor, nu numai forma lor juridica. Abaterile de la principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate
in cazuri exceptionale. Astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative, precum si motivele care le-au
determinat, impreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra valorii activelor, datoriilor, pozitiei financiare si
a rezultatului patrimonial.
1.2.4 Politici contabile

Reglementarile romanesti presupun stabilirea unui set de proceduri de catre conducerea fiecarei
institutii publice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la
intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale.
Aceste proceduri trebuie elaborate de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai
specificului activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de institutie.
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza ale contabilitatii de
angajamente.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare, a
unor informatii care trebuie sa fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice; si
b) credibile in sensul ca: -reprezinta fidel rezultatul patrimonial si pozitia financiara a
institutiei publice;
-sunt neutre;
-sunt prudente;
-sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege sau au ca rezultat informatii
mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile institutiei publice. Acest lucru trebuie mentionat in
notele explicative.
1.3. Teste de evaluare

Sistemul de contabilitate al instituțiilor publice se bazează pe: 2 Situatiile financiare ale institutiilor publice sunt compuse
a. contabilitatea de trezorerie din urmatoarele documente:
b. contabilitatea de angajamente
a. bilant, contul de rezultat patrimonial, situatia
fluxurilor de trezorerie, situatia modificarilor
in structura activelor / capitalurilor, anexe la
1 situatiile financiare (care includ : politici
contabile si note explicative), contul de
executie bugetara.
b. bilant, contul de rezultat patrimonial, situatia

fluxurilor de trezorerie, anexe la situatiile
financiare (care includ : politici contabile si
note explicative), contul de executie
bugetara.
c. bilant, contul de rezultat patrimonial, situatia

fluxurilor de trezorerie, situatia modificarilor
in structura activelor / capitalurilor, contul de
executie bugetara.

Capitolul 1
Referințe bibliografice:
1. *** Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, aprobate prin
OMFP nr.1917/2005. pag. 11-30, 596-604
2. *** Legea finanţelor publice 500/2002
3. *** Legea finanţelor publice locale 273/2006
4. *** Legea proprietăţii publice şi regimul juridic al acesteia 213/1998
5. IFAC - Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public Ed. CECCAR, 2005 Bucuresti,
pag. 70-98

Capitolul 2
Contabilitatea elementelor patrimoniale
I . C u p r in s
1 . C o n t a b ilit a t e a c a p it a lu r ilo r , f o n d u r ilo r , im p r u m u t u r ilo r s i p r o v iz io a n e lo r
p e n t r u r is c u r i
2 . C o n t a b ilit a t e a im o b iliz ă r ilo r c o r p o r a le , n e c o r p o r a le , fi n a n c ia r e ş i a
a ju s t ă r ilo r p e n t r u a p r e c ie r e a s a u p ie r d e r e a d e v a lo a r e a a c ti v e lo r
3 . C o n t a b ilit a t e a s t o c u r ilo r
4 . C o n t a b ilit a t e a d e c o n t a r ilo r c u t e r ti i
5 . C o n t a b ilit a t e a t r e z o r e r ie i
I I . O b i e c ti v e
C a r a c t e r u l n o r m a ti v a l c o n t a b ilit ă ţ ii fi n a n c ia r e ; R e g le m e n t ă r ii
c o n t a b ile r o m â n e ş ti ; M o d a lit ă ţ i d e o r g a n iz a r e ş i c o n d u c e r e a
c o n t a b ilit ă ţ ii in s ti t u ţ iio r p u b lic e ; C u n o a s t e r e a s f e r e i d e a c ti u n e a
c o n t a b ilit a ti i ; C u n o a s t e r e a le g is la ţ ie i d e b a z ă p r iv in d f u n c ţ io n a r e a
in s ti t u ţ iilo r p u b lic e .
I I I . C u v in t e c h e ie
E n ti t a ti p u b lic e , fo rm e de in r e g is t r a r e c o n t a b ila , d o cu m e n te
j u s ti fi c a ti v e

2.1Contabilitatea capitalurilor, fondurilor, imprumuturilor si
provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
2.1.1 Definire capitaluri
Capitalurile unei institutii publice cuprind: fonduri, rezultatul patrimonial (economic), rezultatul reportat
din anii precedenti, rezervele din reevaluare.
2.1.1 Fondurile
Fondurile unei institutii publice includ: fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului,
fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului, fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al
unitatilor administrativ-teritoriale, fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ-
teritoriale, fondul activelor fixe necorporale.
Statul sau unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor care
alcatuiesc domeniul public.
Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art.35 alin. (4) din Constitutie, prevazute cu
caracter exemplificativ in anexa la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia
si din orice alte bunuri care sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile
administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege.
Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in
proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitatile
administrativ-teritoriale au drept de proprietate privata.
Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeste, dupa caz, de ministere, de celelalte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si de autoritatile publice centrale care au în
administrare asemenea bunuri.
Centralizarea inventarului mentionat se realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice si se supune
spre aprobare Guvernului.
Inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale se întocmeste,
dupa caz, de comisii special constituite, conduse de presedintii consiliilor judetene, respectiv de primarul
general al municipiului Bucuresti sau de primari.
Inventarele astfel întocmite se însusesc, dupa caz, de consiliile judetene, de Consiliul General al
Municipiului Bucuresti sau de consiliile locale si se aproba prin hotarare de guvern.
2.1.2. Rezultatul patrimonial (economic) si rezultatul reportat

Rezultatul patrimonial se stabileste la sfarsitul perioadei, prin inchiderea conturilor de cheltuieli si a
conturilor de venituri si finantari. Prin perioada se intelege sfarsitul exercitiului financiar (an bugetar). La
inceputul anului bugetar, soldul rezultatului anului bugetar precedent se transfera asupra rezultatului
reportat.
Rezultatul reportat exprima rezultatul patrimonial al exercitiilor financiare anterioare.
2.1.3. Rezerve din reevaluare

Activele fixe pot fi supuse reevaluarii care se efectueaza potrivit reglementarilor legale, caz in care sunt
prezentate in bilant la valoarea reevaluata si nu la costul lor istoric. Reevaluarea acestora se face, cu
exceptiile prevazute de reglementarile legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor
evaluari efectuate de evaluatori autorizati.
In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ fix este determinata pe baza
reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de

achizitie/costului de productie. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se aplica activului avand in
vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.
Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere
substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilantului.
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza
ca o crestere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descrestere
anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu
descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o
cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma
referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul
capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii , iar eventuala diferenta
ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala
2.1.4. Fonduri cu destinatie speciala

Fondul de rulment- se constituie din excedentul anual al bugetului local. Disponibilitatile acestui fond
pot fi utilizate temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile
anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului
bugetar. Fondul de rulment se poate fi utilizat si pentru finantarea unor investitii din competenta autoritatilor
administratiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul comunitatii
Sume reprezentand amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local - serviciile
publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica au obligatia calcularii, inregistrarii si
recuperarii uzurii fizice si morale a activelor fixe aferente acestor activitati, prin tarif sau pret potrivit legii.
Aceste sume se utilizeaza pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in
programul de investitii, ca surse de finantare
Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte- potrivit legii, se
pastreaza intr-un cont distinct, deschis pe seama unitatilor administrativ-teritoriale, la unitatile trezoreriei
statului
Fondul de risc- se constituie distinct pentru garantii locale la imprumuturi interne si, respective, pentru
garantii la imprumuturi externe, pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre
autoritatile administratiei publice locale a imprumuturilor contractate de agentii economici si serviciile publice
de subordonare locala. Fondul de risc se constituie din: sumele incasate sub forma de comisioane de la
beneficiarii imprumuturilor garantate, dobanzile acordate de unitatile trezoreriei statului la disponibilitatile
fondului, dobanzi si penalitati de intarziere pentru neplata in termen de catre beneficiarii imprumuturilor si in
completare de la bugetul local
Fondul de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat- se constituie anual dintr-o cota de pana la
3% din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat. Fondul de rezerva se utilizeaza pentru acoperirea
prestatiilor de asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate
prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Fondul de rezerva se reporteaza in anul urmator si se
completeaza potrivit legii.Eventualul deficit curent al bugetului asigurarilor sociale de stat se acopera din
disponibilitatile bugetului asigurarilor sociale de stat din anii precedenti si, in continuare, din fondul de rezerva.
Fondul de rezerva pentru sanatate- se constituie in baza prevederilor legale in cota de 1% din sumele
constituite la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Bugetul fondului se aproba ca anexa la legea
bugetului de stat. Utilizarea fondului se stabileste prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerva ramas
neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.
2.1.2. Datorii
2.2.1.Imprumuturi si datorii asimilate (peste un an)
Imprumuturile si datoriile din aceasta clasa reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un
an, conform acordului de imprumut.

Conform Legii datoriei publice nr.313/2004 termen scurt inseamna ca durata de rambursare nu
depaseste 1 an. Termen mediu inseamna ca durata de rambursare este mai mare de 1 an, dar nu depaseste
5 ani. Termen lung inseamna ca durata de rambursare depaseste 5 ani.
Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi
externe contractate sau garantate de stat, imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, imprumuturi contractate
sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si
dobanzile aferente acestora. Conform Legii datoriei publice nr. 313/2004, datoria publica reprezinta
datoria publica guvernamentala la care se adauga datoria publica locala.
Datoria publica guvernamentala cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale
statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin
Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare. Instrumentele datoriei publice
guvernamentale includ, fara a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piata interna sau externa,
imprumuturi de stat de la banci, de la alte institutii de credit, persoane juridice romane sau straine,
imprumuturi de stat de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale, sau de
la alte organizatii internationale, imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al
Trezoreriei Statului, garantii de stat.
Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor
administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de
acestea de pe pietele financiare. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, imprumuturi de la
societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit.
2.2.2. Provizioane
Provizionul reprezinta un pasiv cu exigibilitate sau valoare incerta. Provizioanele se constituie pentru
elemente cum sunt:
 litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele, alte datorii incerte;
 cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia
acordata clientilor;
 alte provizioane.
Un provizion va fi inregistrat in contabilitate daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
 exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
 este probabila efectuarea unor plati pentru onorarea obligatiei respective;
 suma poate fi estimata.
Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au
fost constituite. Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor. Valoarea recunoscuta ca
provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei
curente. Provizioanele vor fi revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare
curenta. In cazul in care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse, provizionul
trebuie anulat.
3.3. Principalele operatii

Nr Cont Cont
Crt Descriere operatie debitor creditor
A. CAPITAL, REZERVE, FONDURI (conturile 100-105)
Exemple operatiunilor cu conturile de la 100 la 105 la cl. 2 –Active fixe
B. REZULTATUL PATRIMONIAL (cont 121)
Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul perioadei 121 6xx
Inchiderea conturilor de venituri la sfarsitul perioadei 7xx 121
C. REZULTATUL REPORTAT (cont 117)
La inceput an, preluare excedent patrimonial aferent 121 117
exercitiului precedent

La inceput an, preluare deficit patrimonial aferent 117 121
exercitiului precedent
D. PROVIZIOANE (cont 151)
Constituirea sau majorarea provizioanelor pentru riscuri si 681 151
cheltuieli
Diminuarea sau anularea provizioane pentru riscuri si 151 781
cheltuieli constituite
E. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
1. Imprumuturi externe contractate sau garantate de stat (cont 160)
Tragerile din imprumuturi externe intrate in contul de 513 160
disponibil in valuta
Acordarea de avansuri pentru realizarea obiectivelor 232,234, 513
prevazute in contract- din contul de disponibil 409
Acordarea de avansuri pentru realizarea obiectivelor 232,234, 160
prevazute in contract- din contul de imprumut 409
Plata furnizorilor din contul de disponibil mai putin 401,404 513
avansurile acordate si evidentierea diferentelor de curs 665
valutar nefavorabile
Plata furnizorilor din contul de imprumut mai putin 401,404, 160
avansurile acordate si evidentierea diferentelor de curs 665
valutar nefavorabile
Plata furnizorilor din contul de disponibil mai putin 401,404 513,765
avansurile acordate si evidentierea diferentelor de curs
valutar favorabile
Plata furnizorilor din contul de imprumut mai putin 401,404 160, 765
avansurile acordate si evidentierea diferentelor de curs
valutar favorabile
Regularizarea avansurilor acordate, la primirea bunurilor, 401,404 232, 234
lucrarilor, serviciilor 409
La finele lunii, reevaluarea imprumuturilor externe la cursul 665 160
valutar din ultima zi a lunii si evidentierea diferentelor de
curs valutar nefavorabile
La finele lunii, reevaluarea imprumuturilor externe la cursul 160 765
valutar din ultima zi a lunii si evidentierea diferentelor de
curs valutar favorabile
La finele lunii, reevaluarea soldului contului de disponibil si 665 513
evidentierea diferentelor de curs valutar nefavorabile
La finele lunii, reevaluarea soldului contului de disponibil si 513 765
evidentierea diferentelor de curs valutar favorabile
Rambursarea la scadenta a imprumuturilor externe 160 560,561,
770
Evidentierea dobanzilor datorate 666 168
Plata dobanzilor si comisioanelor aferente imprumuturilor 168, 623 560,561,
externe 770
2. Imprumuturi externe contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice
locale (cont 162)
(Exemplificarea operatiunilor este data la monografia bugetului local)
3. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni (cont 161) – exemplificarea operatiunilor
este data la monografia bugetului local
4. Alte imprumuturi si datorii asimilate si dobanzile aferente acestora (cont 167 si 168)

a.1 Leasing financiar- in situatia in care activele fixe achizitionate nu se supun
amortizarii
- active fixe corporale primite conform contractului incheiat, 212,213 306,307,
la valoarea de intrare 214 308, 309
- evidentierea datoriei, inclusiv a dobanzilor aferente (in 682, 666 167
limita prevederilor bugetului aprobat)
- inregistrarea obligatiei de plata a ratelor lunare pe baza 167, 404
facturii emise de proprietarul bunurilor 4426
- inregistrarea platii ratelor de leasing 404 560,561,
770
a.2 Leasing financiar- in situatia in care activele fixe achizitionate se supun amortizarii
- active fixe corporale primite conform contractului incheiat, 212,213, 167
la valoarea de intrare 214
- evidentierea dobanzilor aferente (in limita bugetului 666 168
aprobat)
- inregistrarea facturii pentru rata scadenta si dobanda 167,168 404
aferenta 4426
770
b.1 Leasing operational - in situatia in care activele fixe achizitionate nu se supun
amortizarii
- inregistrarea obligatiei de plata a ratelor lunare pe baza 612,658 401
770
- inregistrarea intrarii activului fix la valoarea reziduala plus 212,213, 306,307,
cota-parte din valoarea de intrare cuprinsa in ratele de 214 308,309
leasing
b.2 Leasing operational - in situatia in care activele fixe achizitionate se supun
amortizarii
- inregistrarea obligatiei de plata a ratelor lunare pe baza 612,658 401
770
- inregistrarea intrarii activului fix la valoarea reziduala plus 212,213, 719
cota-parte din valoarea de intrare cuprinsa in ratele de 214
leasing
2.2Contabilitatea imobilizarilor
Definire active fixe
Activele fixe – sunt active detinute de catre institutiile publice in scopul utilizarii lor pe
termen lung. Activele fixe includ activele fixe corporale, activele fixe necorporale si activele fixe
financiare.
2.2.1 Activele fixe necorporale

Activele fixe necorporale sunt active fara substanta fizica, care se utilizeaza pe o perioada
mai mare de un an. Potrivit prevederilor OG. nr.81/2003 privind reevaluarea si amortizarea
activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice, aprobata prin Legea nr.493/2003, activele
fixe necorporale cuprind: cheltuieli de dezvoltare, brevetele, certificatele de inregistrare, marcile,
alte titluri de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala, licentele si alte valori similare, alte
active fixe necorporale, inregistrari ale reprezentatiilor teatrale, programe de radio sau televiziune,
lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule,
benzi magnetice sau alte suporturi, active fixe necorporale in curs.
Evaluarea initiala a activelor fixe necorporaleActivele fixe trebuie sa fie evaluate la:
- costul de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de productie, pentru cele construite sau produse de institutie;
- valoarea justa pentru cele intrate pe alte cai decat prin achizitie sau productie (ex.donatii,
sponsorizari). Valoarea justa se determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea
ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate de regula de evaluatori autorizati. Un
element necorporal raportat drept cheltuiala nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui
activ necorporal.
Cheltuielile ulterioare (de reparatii) efectuate cu un activ fix necorporal dupa cumpararea
sau finalizarea sa, se înregistreaza în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. Acestea au
ca scop restabilirea starii tehnice initiale prin inlocuirea componentelor uzate. Cheltuielile
ulterioare (de modernizare) vor majora costul activului fix necorporal atunci cand au ca efect
imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali stabiliti initial.
Un activ fix necorporal trebuie prezentat în bilant la costul acestuia (de achizitie sau
productie), mai putin amortizarea si provizioanele cumulate din depreciere.
Amortizarea Valoarea amortizabila reprezinta valoarea contabila a activului fix necorporal
ce trebuie inregistrata in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utile. Institutiile publice
amortizeaza activele fixe necorporale utilizand metoda amortizarii liniare.
Amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare (CA) la valoarea de
intrare a activelor fixe necorporale.
- Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani, cu aprobarea
ordonatorului de credite;
- Brevetele, certificatele de inregistrare, marcile, alte titluri de protectie a drepturilor de proprietate
intelectuala, licentele si alte valori similare achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeaza pe
durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre institutiile publice care le detin;
- Programele informatice create de institutiile publice, achizitionate sau dobandite pe alte cai se
amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de 5 ani, cu
aprobarea ordonatorului de credite
- Inregistrarile de reprezentatii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari muzicale,
evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice
sau alte suporturi nu se amortizeaza.
Ajustari pentru depreciere. Pentru deprecierea reversibila (relativa, nedefinitiva) a activelor
fixe necorporale trebuie constituita o ajustare pentru depreciere.
Reevaluarea se efectueaza pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul
Finantelor Publice sau de catre evaluatori autorizati. Rezultatele reevaluarii se inregistreaza in
contabilitate.
2.2.2 Active fixe corporale
Active fixe corporale sunt active fixe care indeplinesc cumulativ doua conditii: au valoare
de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului si durata normala de utilizare
mai mare de un an. Contabilitatea sintetica a activelor fixe corporale se tine pe categorii, iar
contabilitatea analitica se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se întelege obiectul singular

sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile acestuia, destinat sa îndeplineasca în
mod independent, în totalitate, o functie distincta.
In categoria activelor fixe corporale se cuprind:
- terenuri si amenajari la terenuri;
- constructii;
- instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii;
- mobilier, aparatura birotica, sisteme de protectie a valorilor umane si materiale si alte
active corporale;
- active fixe corporale in curs.
Evaluarea activelor fixe corporale se realizeaza la:
- costul de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de productie, pentru cele construite sau produse de institutie;
- valoarea justa pentru cele intrate pe alte cai decat prin achizitie sau productie (ex.donatii,
sponsorizari). Valoarea justa se determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea
ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate de regula de evaluatori autorizati.
Cheltuielile ulterioare aferente unui activ fix corporal trebuie recunoscute, de regula, drept
cheltuieli în perioada în care au fost efectuate. Costul reparatiilor efectuate la activele fixe
corporale, în scopul asigurarii utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala în
perioada în care este efectuata.
În situatia unei modernizari care conduce la îmbunatatirea parametrilor tehnici initiali
pentru a creste performantele sau durata de functionare a activului, aceasta se recunoaste ca o
componenta a activului. Pentru cladiri si constructii, lucrarile de modernizare trebuie sa aiba ca
efect sporirea gradului de confort si ambient.
La expirarea contractului de concesiune, închiriere sau locatie de gestiune, valoarea
investitiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu, se scad din contabilitatea institutiei publice
care le-a efectuat si se înregistreaza în contabilitatea institutiei care le are în proprietate pentru a
majora corespunzator valoarea de intrare a activelor fixe respective, potrivit contractelor încheiate.
Un activ corporal trebuie prezentat in bilant la costul acestuia (de achizitie sau productie),
mai putin amortizarea si provizioanele cumulate din depreciere.
Amortizarea
Valoarea amortizabila reprezinta valoarea contabila a activului fix corporal ce trebuie
inregistrata in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utile. Institutiile publice amortizeaza
activele fixe corporale utilizand metoda amortizarii liniare.
Amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare (CA) la valoarea de
intrare a activelor fixe corporale si necorporale. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie,
in concesiune sau in folosinta gratuita, se calculeaza de catre institutiile publice care le au in
patrimoniu.
Amortizarea investitiilor efectuate la activele fixe corporale inchiriate de institutiile publice
se inregistreaza de institutiile publice care au efectuat investitiile, pe perioada contractului sau pe
durata normala de utilizare ramasa, dupa caz.
La incetarea contractului, valoarea investitiilor nediminuata cu amortizarea calculata se
cedeaza institutiei publice care le are in patrimoniu sau agentului economic, dupa caz, pentru a
majora corespunzator valoarea de intrare a activelor fixe corporale.
In procesul-verbal de predare-preluare a investitiei se va mentiona si valoarea amortizarii
investitiei, pentru ca institutia publica care le are in patrimoniu sau agentul economic sa poata
inregistra amortizarea corespunzatoare noii valori de intrare.
Activele fixe corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice se amortizeaza in cadrul
unei plaje de ani cuprinsa intre o valoare minima si una maxima, existand posibilitatea alegerii
numarului de ani de amortizare cuprins intre aceste limite. Astfel stabilita, durata normala de

functionare a activului fix ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare a
acestora.
In cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii contabile a ctivelor fixe
corporale si necorporale scoase din functiune, valoarea ramasa neamortizata se include in
cheltuielile institutiilor publice, integral, la momentul scoaterii din functiune.
Ajustari pentru depreciere
Pentru deprecierea reversibila (relativa, nedefinitiva) a activelor fixe corporale trebuie
constituit o ajustare pentru depreciere.
Reevaluarea
Finantelor Publice sau de catre evaluatori autorizati. Rezultatele reevaluarii se inregistreaza in
contabilitate.
Potrivit prevederilor legale in vigoare, pot fi transmise fara plata, orice fel de bunuri aflate
în stare de functionare, indiferent de durata de folosinta, daca acestea nu mai sunt necesare
institutiei publice care le are în administrare, dar care pot fi folosite în continuare de alta institutie
publica sau daca, potrivit reglementarilor în vigoare, institutia nu mai are dreptul sa utilizeze bunul
respectiv.
Institutia publica care disponibilizeaza bunuri va informa în scris alte institutii publice pe
care le considera ca ar avea nevoie de bunurile disponibilizate.
Transmiterea, fara plata, de la o institutie publica la o alta institutie publica, se va face pe
baza de proces-verbal de predare-preluare, aprobat de ordonatorul principal de credite al institutiei
publice care a solicitat sa îi fie transmis bunul respectiv, precum si de ordonatorul de credite care îl
are în administrare.
Institutiile publice pot valorifica bunurile, fara organizare de licitatii, prin schimbarea
acestora cu alte bunuri noi de acelasi fel, având cel putin aceiasi parametri. În cazul în care la
schimbarea bunurilor se solicita diferente de pret, plata se aproba în prealabil de catre ordonatorul
principal de credite bugetare, cu avizul MPF.
Scoaterea din functiune a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se face cu
aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, dupa caz.
La institutiile publice la care conducatorii indeplinesc atributiile ordonatorilor tertiari de
credite, scoaterea din functiune a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se va face cu
aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, dupa caz, in functie de subordonare.
Institutiile publice au obligatia sa evidentieze în contabilitate diferentele din reevaluare,
amortizarea activelor fixe corporale si necorporale, precum si sumele rezultate din valorificarea
activelor fixe corporale scoase din functiune.
Activele fixe corporale si necorporale primite ca donatii, sponsorizari, cu titlu gratuit se
înregistreaza în contabilitate la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza raportului
intocmit de specialisti si cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate,
de regula, de evaluatori autorizati.
2.2.3 Active fixe financiare
In cadrul activelor fixe financiare se cuprind: titlurile de participare, alte titluri imobilizate,
creante imobilizate.
a.Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute de institutiile
publice în capitalul unor unitati patrimoniale sau organisme internationale, a caror detinere pe o
perioada indelungata aduce venituri sub forma de dividende .
b.Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligatiunile detinute de institutiile publice, a
caror detinere pe o perioada indelungata aduce venituri sub forma de dobanzi.

Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii: împrumuturi acordate
pe termen lung si alte creante imobilizate.
În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistreaza sumele acordate tertilor în baza
unor contracte pentru care unitatea percepe dobânzi, potrivit legii
La alte creante imobilizate se cuprind garantiile, depozitele si cautiunile depuse de institutia
publica la terti
Activele fixe financiare recunoscute ca active se evalueaza la costul de achizitie sau
valoarea determinata prin contractul de achizitie al acestora.
Cheltuielile accesorii privind achizitionarea activelor fixe financiare se înregistreaza direct
în cheltuielile exercitiului.
Activele fixe financiare trebuie prezentate în bilant la valoarea curenta- de piata- data de
costul de achizitie mai putin ajustarile cumulate din depreciere.
Pentru deprecierea reversibila (relativa, nedefinitiva) a activelor fixe financiare trebuie
constituita o ajustare pentru depreciere.
Finantelor Publice sau de catre evaluatori autorizati.
2.2.4. Principalele operatii
Nr Cont debitor Cont creditor

Crt Descriere operatie
A ACTIVE FIXE NECORPORALE
1 Intrarea in patrimoniu a activelor fixe necorporale care se supun amortizarii
achizitionate de la terti 203,205,208 404
primite prin donatie, transfer cu titlu gratuit intre 203,205,208 719,280
institutii, redistribuiri intre unitati
realizate din productie proprie 203,205,208 721
receptionate la finalizarea investitiei 203,205,208 233, 721
constatate plus la inventar 203,205,208 719
diferente din reevaluare 203,205,208 105
2 Intrarea in patrimoniu a activelor fixe necorporale care nu se supun
amortizarii
intrarea in patrimoniu a inregistrarilor reprezentatiilor 206 100
teatrale, programelor de radio sau televiziune,
lucrarilor muzicale, evenimentelor sportive, lucrarilor
literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule,
benzi magnetice sau alte suporturi prin achizitionare
de la terti, primite prin donatie, transfer cu titlu
gratuit, intre institutii sau redistribuiri intre unitati,
realizate din productie proprie, constatate plus la
inventar, achizitionate in regim de leasing financiar
cheltuieli cu active fixe necorporale neamortizabile 682 404
cheltuieli cu a. fixe necorp. neamortizabile achiz. in 682 167
regim de leasing financiar
Diferente din reevaluare 206 105
3 Iesirea din patrimoniu a activelor fixe necorporale care se supun amortizarii
Vanzarea 461 719
- scaderea din evidenta: % 203,205,208
- cu valoarea neamortizata 658

- cu valoarea amortizata 280
4 Iesirea din patrimoniu a activelor fixe necorporale care nu se supun
amortizarii
iesirea din patrimoniu a inregistrarilor reprezentatiilor 100 206
teatrale, programelor de radio sau televiziune,
lucrarilor muzicale, lucrarilor literare, artistice ori
recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice
5 Inregistrarea amortizarii
- cheltuieli cu amortizarea activelor fixe necorporale 681 280
6 Inregistrarea ajustarilor pentru deprecierea activelor fixe necorporale
constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 681 290
deprecierea activelor fixe necorporale
reducerea sau anularea ajustarilor constituite pentru 290 781
deprecierea activelor fixe necorporale
7 Avansuri acordate furnizorilor de active fixe necorporale

avansuri acordate 234 512,541,542
550,551,560
561,770
decontarea avansurilor acordate 404 234
8
Active fixe necorporale in curs
realizate din productie proprie (pe cont propriu) 233 721
facturate de furnizori 233 404
la receptia finala a investitiei- pentru active fixe 203,205, 233
recorporale amortizabile 208
la receptia finala a investitiei- pentru active fixe 682 233
necorporale neamortizabile
cedate sau scoase din active 658 233
pierderi din calamitati 690 233
deprecierea activelor fixe necorporale in curs
deprecierea activelor fixe necorporale in curs
B ACTIVE FIXE CORPORALE
1 Intrarea in patrimoniu a activelor fixe corporale care se supun amortizarii
achizitionate de la terti 211,212, 404
213,214
primite prin donatie, transfer cu titlu gratuit intre 211,212, 719,281
institutii sau redistribuiri intre unitati 213,214
realizate din productie proprie (pe cont propriu) 211,212, 722
213,214
constatate plus la inventar 211,212, 719
213, 214
achizitionate in regim de leasing financiar 212,213,214 167
diferente din reevaluare 211,212, 105
213, 214
2 Intrarea in patrimoniu a activelor fixe corporale care nu se supun amortizarii
achizitionare de la terti, primite prin donatie, transfer 211,212,213 101,102,
cu titlu gratuit intre institutii sau redistribuiri intre 214 103,104
unitati, realizate din productie proprie, constatate plus

la inventar, achizitionate in regim de leasing financiar
cheltuieli cu active fixe corporale neamortizabile 682 404
cheltuieli cu active fixe corporale neamortizabile 682 167
achizitionate in regim de leasing financiar
diferente din reevaluare 211,212, 105
213, 214
alte active ale statului (zacaminte, resurse biologice 215 101
necultivate, rezerve de apa)
3 Iesirea din patrimoniu a activelor fixe corporale care se supun amortizarii
Vanzare 461 719
scaderea din evidenta % 211,212,
cu valoarea neamortizata 658 213, 214
cu valoarea amortizata 281
4 Iesirea din patrimoniu a activelor fixe corporale care nu se supun amortizarii
scaderea din evidenta 101,102, 211,212
103, 104 213, 214
alte active ale statului (zacaminte, resurse biologice 101 215
necultivate, rezerve de apa)
5 Inregistrarea amortizarii
cheltuieli cu amortizarea activelor fixe corporale 681 281
6 Inregistrarea ajustarilor pentru deprecierea activelor fixe corporale
deprecierea activelor fixe corporale
deprecierea activelor fixe corporale
7 Avansuri acordate furnizorilor de active fixe corporale
avansuri acordate 232 512,541,
542,550,
551,560,
561,770
- decontarea avansurilor acordate 404 232
8 Active fixe corporale in curs
- realizate din productie proprie (pe cont propriu) 231 722
- facturate de furnizori 231 404
receptia finala a activelor fixe corporale amortizabile 211,212, 231
213, 214
receptia finala a active fixe corporale neamortizabile 682 231
658 231
- cedate sau scoase din activ
690 231
- pierderi din calamitati
- constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 681 293
deprecierea activelor fixe corporale in curs
- reducerea sau anularea ajustarilor const. pt 293 781
deprecierea activelor fixe corporale in curs
C ACTIVE FIXE FINANCIARE
1 Inregistrarea titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate
alte titluri de participare detinute de Stat prin MFP 260 269
alte titluri imobilizate detinute de Stat prin MFP 265 269
Plata subscripţiei activelor deţinute de stat de la BS 269 770
Alte titluri imobilizate (obligaţiuni pe termen madiu şi 265 463

lung) rezultate din conversia creanţelor BS
Diferente favorabile dintre valorea contabila a altor 520 265, 750
titluri de participare vandute si pretul de cesiune
Diferente nefavorabile dintre valorea contabila a altor 520, 664 265
titluri de participare vandute si pretul de cesiune
Conversia altor titluri imobilizate în acţiuni 260 265
Diferente nefavorabile dintre valorea contabila a 520, 664 260
titlurilor de participare pe termen mediu si lung
vandute si pretul de cesiune
Diferente favorabile dintre valorea contabila a titlurilor 520 260, 750
de participare vandute si pretul de cesiune
Creante reprezentand dividende aferente actiunilor, 463 750
dobandite ca urmare a conversiei creantelor bugetare
Incasarea dividendelor de la societati comerciale 550, 463.
581, 550
520 581
2 Creante imobilizate (cont 267)
acordarea de credite ipotecare din buget pentru 2673 551,560
construirea, cumpararea, reabilitarea, consolidarea si
extinderea de locuinte (prin ANL)
rambursarea ratelor de credit de catre clienti 551,560 2673
dobanzi de incasat aferente creditelor acordate 2674 766
incasarea dobanzilor 551,560 2674
garantii depuse si alte creante imobilizate la dispozitia 267 512,513,
tertilor 551,560,
561,770
restituirea garantiilor depuse si a altor creante 512,513,551 267
imobilizate 560,561,770
2.3Contabilitatea stocurilor
2.3.1 Definire
Activele circulante
Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:

 este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii;
 este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
 este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.
Ciclul de exploatare al unei persoane juridice reprezinta perioada de timp dintre
achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in
numerar sau sub forma unui echivalent de numerar.
Prin echivalente de numerar se intelege investitiile financiare pe termen scurt, usor
convertibile in numerar si al caror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ.
In categoria activelor circulante intra: stocuri, inclusive valoarea serviciilor prestate pentru
care nu a fost intocmita factura; terti; investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.

2.3.2 Stocurile
Stocurile sunt active circulante:

a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie in vederea vanzarii;
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul
de productie sau pentru prestarea de servicii;
In cadrul stocurilor se cuprind: materii prime, materiale consumabile, materiale de natura
obiectelor de inventar, produse, animale si pasari, marfuri, ambalaje, productia in curs de executie
precum si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti. Sunt incluse de
asemenea, stocurile de materii prime strategice si de alte bunuri cu o importanta deosebita pentru
economia nationala.
Evaluarea stocurilor
Stocurile se inregistreaza in contabilitate la costul de achizitie sau costul de productie, dupa

caz.
1) Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul,
in comertul cu amanuntul.
2) Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor,
manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si
ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in
contabilitate, fiind recunoscute in costul activului. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii
bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza
astfel :
Soldul initial al + Diferentele de pret aferente

diferentelor de pret intrarilor in cursul perioadei
cumulat de la inceputul anului
Coeficient = -----------------------------------------------------------------------------x 100
de repartizare Soldul initial al + Valoarea intrarilor in cursul
stocurilor la pret de perioadei la pret de inregistrare,
inregistrare cumulat de la inceputul anului
Acest coeficient se imulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare,
iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile
iesite.
Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor
sintetice de gradul I si II prevazute in planul de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.
La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor
de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul
de achizitie, respectiv de productie, dupa caz.
Diferentele de pret astfel stabilite, la receptia bunurilor respective se inregistreaza
proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor.
3) Metoda pretului cu amanuntul este folosita in comertul cu amanuntul pentru a
determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si
pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.

Costul bunurilor vandute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul de
vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
La iesirea din gestiune a stocurilor, acestea se evalueaza si se inregistreaza in

contabilitate prin aplicarea uneia din metodele:
a) metoda primului intrat-primului iesit-FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat-CMP;
c) metoda ultimul intrat-primul-iesit- LIFO;
Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor,
de la un exercitiu la altul. Daca, in situatii exceptionale, ordonatorii de credite decid sa schimbe
metoda pentru un anumit element de stocuri, in notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele
informatii:
- motivul schimbarii metodei; si
- efectele sale asupra rezultatului.
O persoana juridica trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru
toate stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita,
folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificata.
Evaluarea la data bilantului
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea ce
se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la
valoarea realizabila neta, prin constituirea unui provizion pentru depreciere.
Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul
desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile
necesare vanzarii.
Ajustari pentru depreciere
Institutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea stocurilor la sfarsitul exercitiului
financiar, pe seama cheltuielilor (conturile 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398).
In situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus
la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o oarecare masura, atunci acea ajustare trebuie
diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri.
In situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata,
ajustarea trebuie majorata.
Metode de evidenta a stocurilor
Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate
operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a
stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.
Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza
inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre
valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza
inventarierii.
Scaderea din gestiune a stocurilor

Potrivit prevederilor reglementarilor legale in vigoare, scaderea din contabilitate a unor
pagube care nu se datoreaza culpei unei persoane precum, se face in baza aprobarii ordonatorului
de credite respectiv, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. In acest scop, ministerele,
celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, iar pentru consiliile locale si
judetene - Ministerul Administratiei Publice si Internelor - vor elabora norme proprii, care vor fi
supuse spre avizare Ministerului Finantelor Publice.
De asemenea, pentru institutiile publice limitele maxime de perisabilitate admise, se aproba
de ordonatorul principal de credite. In acest scop, ministerele vor stabili limite proprii, care vor fi
supuse spre avizare Ministerului Finantelor Publice
Declasarea si casarea unor bunuri materiale, se aproba de catre ordonatorul superior de
credite, respectiv principal sau secundar, dupa caz.
Momentul inregistrarii
Bunurile si serviciile sunt considerate ca fiind achizitionate de catre institutii din momentul
in care acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci cand furnizarea acestor bunuri si servicii
este terminata. Exceptii:
a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in unitate si inregistrarea lor la locurile de
depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se
receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri
se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
b) in situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod
cert in proprietatea unitatii, se procedeaza astfel:
-bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare cat si in
contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
-bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune;
c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din
unitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
-bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in
afara bilantului;
-bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare
cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la
intrari si, respectiv la iesiri, atat in gestiune cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.
2.3.3 Principalele operatii cu stocuri
Conturile 4426,4428 apar pentru activitatile platitoare de TVA

Nr Cont debitor Cont creditor
Crt Descriere operatie
A. Metoda inventarului permanent
1. Achizitionarea stocurilor
a. -in cazul in care s-au intocmit facturi : 301,302,303,304, 401
305,309351,354,
356,357,358,361,
371,378,381,4426

b. -in cazul in care nu s-au intocmit 301,302,303,304, 408
facturi: 305,309351,354,
356,357,358,361,
371,378,381,4428
2. 301,302,303,309,
Stocuri primite cu titlu gratuit 361, 371 381 719
(donatii,sponsorizari,comasari )
3. Stocuri rezultate din dezmembrarea 301,302,303 719
imobilizarilor
4. Productia, lucrarile, serviciile in curs 331,332,341,345, 709
de executie si produsele obtinute din 346,348, 361,381
productia proprie, la finele perioadei
5 Reluarea productiei, lucrarilor si 709 331,332
serviciilor in curs de executie, la
inceputul perioadei
6 Retinerea din productie proprie a 301,302,303,371, 345
produselor finite ca materii prime, 381
materiale, marfuri sau ambalaje
7 Materii prime, materiale, produse, 351 301,302,303,
animale, marfuri, ambalaje, bunuri 345,361,371,
date spre prelucrare sau custodie la 381
terti, marfuri depuse in consignatie
8 Primirea bunurilor de la terti , 301,302,303,345, 351,401
inclusiv valoarea serviciilor prestate 361,371,381
9 Consumuri de stocuri
Materii prime 601 301
Materiale consumabile 602 302
Materiale de natura ob.de inventar 603 303
Animale si pasari 606 361
Ambalaje 608 381
Munitie si furnituri pentru aparare 609 309
nationala, ordine publica
Materiale si ambalaje pentru rezerva de 689 304,305
stat si de mobilizare
10 Vanzarea catre terti a stocurilor 411 701,702,703,
704,705,706,
707
11 Scaderea din evidenta a stocurilor vandute:
Semifabricate, produse finite, produse 709 341,345,346
reziduale
Diferente de pret intre cost productie si
pret standard sau prestabilit :
-nefavorabile 348 709
-favorabile 709 348
Marfuri 607,378,4428 371
Ambalaje 608 381
12 Plusuri de natura stocurilor constatate la inventariere
Materiale de natura ob. de inventar 303 603

Produse- animale si pasari 361 709
- marfuri 371,378 709
- ambalaje achizitionate 381 608
- ambalaje din productie proprie 381 709
13 Lipsuri constatate cu ocazia inventarierii
Materiale de natura ob. de inventar 603 303
Animale si pasari:- achizitionate 606 361
- din productie proprie 709 361
Ambalaje: achizitionate 608 381
din productie proprie 709 381
Materiale si ambalaje pentru rezerva de 684 304,305
stat si de mobilizare
Imputarea lipsurilor persoanelor vinovate:
-sumele se cuvin bugetului 428,461 448
-sumele raman la dispozitia institutiei 428,461 719
B. Metoda inventarului intermitent
1. Achizitionarea stocurilor
a. - s-au intocmit facturi: 601,602,603,4426 401
b. -nu s-au intocmit facturi: 601,602,603,4428 408
2. La sfarsitul lunii, stabilirea 301,302,303 601,602,603
stocurilor, pe baza MII
3. La inceputul lunii urmatoare, 601,602,603 301,302,303
trecerea pe cheltuieli a stocurilor
constatate la sfarsitul lunii anterioare
AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR
1. Constituirea, majorarea ajustarilor 681 391,392,393,
pentru deprecierea stocurilor 394,395,396,
397,398
2. Anularea, diminuarea ajustarilor 391,392,393, 781
pentru depreciere constituite 394,395,396,
397,398
2.4. Contabilitatea decontarilor cu tertii
2.4.1. Terti
Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor institutiei publice în relatiile

acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor
sociale de stat, decontarile referitoare la fondurile nerambursabile primite de la Comunitatea
Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD), cu debitorii si creditorii diversi, creante bugetare si
creditori bugetari, decontarile intre institutii publice, precum si evidenta operatiilor ce necesita
clarificari ulterioare si alte decontari.

Furnizori si conturi asimilate
In aceasta categorie se cuprind cumpararile de marfuri si produse, lucrarile executate si

serviciile prestate, precum si cumpararile de active fixe pe baza de numerar, virament sau efecte
comerciale de platit. Avansurile acordate furnizorilor se înregistreaza distinct.
Operatiunile privind achizitiile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate, precum si
achizitiile de active fixe pe baza efectelor comerciale, se înregistreaza în conturile corespunzatoare
de efecte de platit.
Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se înregistreaza într-un cont în afara
bilantului si se mentioneaza în notele explicative.
Efectele comerciale trebuie sa îndeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de
reglementarile în vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.
Bunurile cumparate, lucrarile executate si serviciile prestate pentru care nu s-au primit
facturi, se evidentiaza distinct in contabilitate.
Datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data
efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta.
Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de
raportare (leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda
straina, la data efectuarii tranzactiei.
Contabilitatea furnizorilor se tine pe fiecare persoana fizica sau juridica. In contabilitatea
analitica furnizorii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata.
Clienti si conturi asimilate
În aceasta categorie se cuprind vanzarile de marfuri si produse, lucrarile executate si

serviciile prestate, pentru care s-au intocmit facturi, sau inca nu s-au intocmit facturi, cu
incasare in numerar, prin virament sau efecte comerciale. Avansurile incasate de la clienti se
înregistreaza distinct.
Creantele incerte se inregistreaza distinct.
Creantele in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data
efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta.
Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de
raportare (leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda
straina, la data efectuarii tranzactiei.
Contabilitatea clientilor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau
juridica. In contabilitatea analitica clientii se grupeaza astfel: clienti interni si externi, iar in cadrul
acestora pe termene de incasare.
Personal si conturi asimilate
a. Decontarile cu personalul evidentiaza drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile

din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate
temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi în bani si/sau în natura datorate de
institutia publica personalului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor în
vigoare, din fondul de salarii.
b. Decontarile cu pensionarii evidentiaza drepturile de pensie si alte drepturi prevazute de
lege, cuvenite pensionarilor conform legii. Decontarile cu somerii – evidentiaza indemnizatiile de
somaj datorate somerilor. Se înregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit
reglementarilor în vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.),
precum si avansurile acordate potrivit legii.

c. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistreaza distinct, pe persoane.
d. Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata în rate, chirii sau pentru
alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza
numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.
e. Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de
personal), respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi încasate de la acesta, aferente exercitiului în
curs, se înregistreaza ca alte datorii si creante în legatura cu personalul.
f. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si
echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile
stabilite în baza unor hotarâri ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul unitatii
se înregistreaza ca alte creante în legatura cu personalul.
Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate
Decontarile privind asigurarile sociale evidentiaza contributiile angajatorilor -institutii

publice- pentru asigurari sociale de stat, asigurari sociale de sanatate, accidente de munca si boli
profesionale, asigurari pentru somaj precum si contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale,
asigurari sociale de sanatate si aigurari pentru somaj. Eventualele sume datorate sau care
urmeaza a se încasa în perioadele urmatoare, aferente exercitiului în curs, se înregistreaza ca alte
datorii si creante sociale.
Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi asimilate
În cadrul decontarilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale se cuprind:

taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe cladiri, taxa
asupra mijloacelor de transport si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.
a. Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe baza de
decont, ca diferenta între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate
(taxa pe valoarea adaugata colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii
(taxa pe valoarea adaugata deductibila. În situatia în care exista decalaje între faptul generator
de taxa pe valoarea adaugata si exigibilitatea acesteia, totalul taxei pe valoarea adaugata se
înregistreaza într-un cont distinct, denumit taxa pe valoarea adaugata neexigibila care, pe masura ce
devine exigibila, se trece la taxa pe valoarea adaugata colectata, respectiv la taxa pe valoarea
adaugata deductibila.De asemenea, în contul de taxa pe valoarea adaugata neexigibila se
înregistreaza si taxa pe valoarea adaugata deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si
prestari de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au întocmit facturile.
Diferenta de taxa, în plus sau în minus, între taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe
valoarea adaugata deductibila se înregistreaza în conturi distincte (taxa pe valoarea adaugata de
plata, respectiv taxa pe valoarea adaugata de recuperat si se regularizeaza în conditiile legii.
b. Impozitul pe venituri de natura salariilor, ce se înregistreaza în contabilitate, cuprinde
totalul impozitelor individuale, calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului
angajat permanent al institutiei publice, impozitul retinut din drepturile banesti acordate salariatilor
temporari si colaboratorilor de orice fel, impozitul retinut din pensii potrivit legii
c. La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetelor locale se cuprind: impozitul pe
cladiri sau alte impozite si taxe, potrivit legii. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri
de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetelor locale.
d. Alte datorii si creante cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate,
prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului
statului dupa prescrierea lor , plusul de numerar din casierie, amenzi si penalitati, varsaminte
efectuate în plus la buget si altele.

Decontari-fonduri de la Comunitatea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD)
Sumele primite din contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene

(PHARE, ISPA, SAPARD) se inregistreaza la institutiile publice implicate in derularea acestor
fonduri (Fondul National si Agentiile de Implementare) ca si creante - sume de primit- si datorii -
sume de plata.Aceste sume sunt recunoscute ca venituri numai la beneficiarii finali, persoane fizice
si juridice. De asemenea, cheltuielile din aceste fonduri sunt recunoscute numai la beneficiarii finali
ai fondurilor.
Debitori si creditori diversi, debitori si creditori ai bugetelor
Creantele fata de alte persoane fizice sau juridice se înregistreaza în conturile de debitori
diversi. Sumele datorate de institutia publica unor terte persoane juridice sau fizice, altele decât
personalul propriu, furnizorii si clientii-creditori, se înregistreaza în contul de creditori diversi.
Evidenta creantelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor
sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj si al Fondului national unic de asigurari sociale
de sanatate, se realizeaza pe baza declaratiilor fiscale depuse de catre persoanele fizice si juridice.
Evidenta analitica se tine pe tipuri de impozite si pe platitori, pe structura clasificatiei bugetare.
Creditorii bugetari- reprezentand sumele de restituit contribuabililor sau de compensat cu alte
creante ale aceluiasi buget sau cu alte creante ale altor bugete, la cererea acestora, se evidentiaza pe
tipuri de impozite si pe platitori .
Conturi de regularizare si asimilate
Conturi de regularizare si asimilate cuprind: Cheltuieli in avans, venituri înregistrate în avans

si decontari din operatii în curs de clarificare.
Cheltuielile anticipate sau efectuate in avans, urmeaza sa fie recunoscute ca si cheltuieli
efective in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se includ: cheltuielile cu abonamentele,
asigurarile, etc., efectuate in luna decembrie pentru anul urmator.
Veniturile realizate în perioada curenta, dar care privesc perioadele sau exercitiile urmatoare,
se înregistreaza distinct în contabilitate, la venituri în avans.
În aceste conturi se înregistreaza, în principal, urmatoarele venituri: veniturile din chirii,
abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare.
Operatiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzatoare, pentru care sunt
necesare clarificari ulterioare, se înregistreaza, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate
în acest cont trebuie clarificate de catre persoana juridica într-un termen cat mai scurt.
Decontari
Contabilitatea decontarilor între institutii cuprinde operatiunile de decontare intervenite in

cursul executiei intre institutii reprezentand valoarea materialelor transmise si primite in vederea
executarii unor actiuni in cadrul institutiei precum si cu sumele transmise de institutia superioara
catre institutiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocatii bugetare, din fonduri
speciale, fonduri cu destinatie speciala, imprumuturi externe rambursabile si nerambursabile.
Contabilitatea decontarilor între institutiile publice, cuprinde operatiile care se înregistreaza
reciproc si în aceeasi perioada de gestiune, atât în contabilitatea unitatii debitoare, cât si a celei
creditoare apartinând aceluiasi ordonator principal de credite.
2.4.2. Evaluarea creantelor si datoriilor

Creantele si datoriile institutiei publice se înregistreaza în contabilitate la valoarea
nominala.
Creantele si datoriile în devize se înregistreaza în contabilitate atât în lei, la cursul de
schimb în vigoare la data efectuarii operatiunilor, cât si în devize. Operatiunile în valuta trebuie
înregistrate în momentul recunoasterii initiale în moneda de raportare, aplicându-se sumei în valuta
cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
a. Evaluarea la momentul (decontarii) lichidarii creantelor si datoriilor Diferentele de

curs valutar ce apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor în valuta la cursuri diferite fata de
cele la care au fost înregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate
în situatiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada
în care apar.
O diferenta de curs valutar apare când exista o modificare a cursului de schimb între data
efectuarii tranzactiei si data decontarii oricaror elemente monetare ce rezulta dintr-o tranzactie în
valuta.
Atunci când tranzactia este decontata în decursul aceluiasi exercitiu financiar în care a
survenit, întreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta în acel exercitiu. Atunci când tranzactia
este decontata într-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta în fiecare
exercitiu financiar, ce intervine pâna în exercitiul decontarii, este determinata tinând seama de
modificarea cursurilor de schimb survenita în cursul fiecarui asemenea exercitiu financiar.
b. Evaluarea la data bilantului La data intocmirii situatiilor financiare, creantele si datoriile
in valuta se evalueaza la cursul publicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru ultima zi a
perioadei de raportare.
Creantele si datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea
Europeana se evalueaza la data bilantului la cursul publicat de Banca Centrala Europeana, valabil
pentru ultima zi a perioadei de raportare.
Perioadele de raportare pentru institutiile publice sunt trimestrul si anul bugetar.
2.4.3. Ajustari pentru depreciere

Institutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea creantelor la sfarsitul
exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor (conturile 491,496,497).
In situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus
la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o oarecare masura, atunci acea ajustare trebuie
diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri. In situatia in care se constata o
depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata.
2.4.4. Principalele operatii privind tertii
A. Operatiuni privind decontarile cu furnizorii
1. Acordarea avansurilor catre furnizori 409 512,513,515,516,

550,551,560,561,
770
2. Decontarea avansurilor acordate furnizorilor 401 409
3. Acordarea avansurilor catre furnizorii de 232 512,513,515,516,
active fixe 234 560561,770

4. Decontarea avansurilor acordate furnizorilor 404 232,234
de active fixe
5. Decontarea pe baza de efecte comerciale a 401 403
datoriilor fata de furnizori
6. Decontarea pe baza de efecte comerciale a 404 405
datoriilor fata de furnizorii de active fixe
7. Achitarea furnizorilor % 401,404 512,513,515,516,
541,542,550,551,
560,561,
8. Diferente favorabile de curs valutar rezultate 401,404 765
urma lichidarii datoriilor in valuta
B. Operatiuni privind decontarile cu clientii
1.Vanzari catre clienti- in cazul in care s-au 411 701,702,703,704,
intocmit facturi 705,706,707,708,
4427
2. Vanzari catre clienti- in cazul in care nu 411 701,702,703,704,
s-au intocmit facturi 705,706,707,708,
4428
3. Emiterea facturilor pentru operatiunile 411 418
evidentiate anterior in contul 418, 4428 4427
Concomitent, se inregistreaza TVA colectata
4. Diferente nefavorabile de curs valutar 5124, 665 411
rezultate in urma lichidarii creantelor in valuta
5. Diferente favorabile de curs valutar 5124 411,765
rezultate in urma lichidarii creantelor in valuta
6. Primirea avansurilor de la clienti 560,561,5124 419
7. Decontarea avansurilor primite 419 411
8. Incasarea sumelor datorate de clienti
- prin casa 531 411
- prin banca 5124,528,557 411
9. Acceptarea efectelor comerciale de incasat 413 411
10. Incasarea efectelor comerciale 5124,528,560, 413
561
11. Scoaterea din evidenta a clientilor incerti 654 411
12. Reactivarea clientilor scosi din evidenta 411 714
C. Decontari cu personalul si asigurarile sociale
1. Inregistrarea salariilor lunare brute conform 641 421
statului de salarii
2. Inregistrarea contributiilor angajatorilor 6451 4311
pentru asigurari sociale
pentru asigurari sociale de sanatate
Inregistrarea contributiilor angajatorilor pentru 6452 4371
asigurari de somaj
pentru accidente de munca si boli profesionale
5. Inregistrarea, conform statelor de plata, a 421 %
retinerilor din salarii
- CAS 4312
- CASS 4314

- somaj 4372
- impozitul pe venit de natura salariala 444
- avansuri acordate personalului 425
- retineri din salarii datorate tertilor 427
- imputatii 4282
- alte datorii sociale 438
6. Virarea retinerilor catre terti % 550,551,560,
561, 770
- impozitul pe venit de natura salariala 444
- CAS unitate 4311
- CAS angajat 4312
-CASS unitate 4313
-CASS angajat 4314
-somaj unitate 4371
- somaj angajat 4372
- retineri din salarii datorate tertilor 427
- imputatii 4282
7. Plata avansurilor cuvenite 425 512, 513, 551,
560, 561, 770
8. Achitarea salariilor nete datorate 421 512, 513, 550,
personalului 551, 560, 561
9. Evidentierea salariilor si a altor drepturi de 421,422,423 426
personal neridicate 424,425
10. Achitarea drepturilor de personal 426 512,513,550,551
neridicate 552, 560,561, 770
11. Drepturi de personal neridicate prescrise 426 448
datorate bugetului
12. Inregistrarea unei pagube din vina
unui salariat 428 %
- cu valoarea contabila a bunului imputat 719
- cu diferenta dintre valoarea de inlocuire si 448
valoarea contabila, care se vireaza la buget
13. Inregistrarea unei pagube din vina 461 %
tertilor, care se face venit la bugetul statului
- cu valoarea contabila a bunului imputat 719
- cu diferenta dintre valoarea de inlocuire si 448
valoarea contabila de inregistrare, care
urmeaza a se vira la buget
D. Taxa pe valoarea adaugata
1. Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata 4426 512,513,516,531
achitata organelor vamale pt bunurile si 542,550,560,561
serviciile din import 770
2. Inregistrarea TVA deductibila cuprinsa in 4426 542,401,404
facturisau alte documente legale pentru bunuri
achizitionate, lucrari executate sau
servicii prestate
3. Inregistrarea TVA aferenta bunurilor 4428 401,404
cumparate,lucrarilor executate si serviciilor
prestate cu plata in rate
4. Inregistrarea TVA aferenta bunurilor 4426 4428
cumparate,lucrarilor executate si serviciilor

prestate cu plata in rate- ajunse la scadenta
5. Inregistrarea sumelor incasate in numerar 531 701, 702, 703,
din vanzarea produselor prin magazine pp 707,4427
6. Inregistrarea facturilor pt produsele livrate 411 701,702,703,704
, lucrari executate, servicii prestate, inclusiv 705,706,707
TVA colectata 708,4427
7. Inregistrarea vanzarilor de bunuri, 411 701,702,703,704
lucrariexecutate si servicii prestate cu plata in 705,706,707,708
rate 4428
8. Inregistrarea incasarii in numerar sau 531, 411

prinbanca a valorii produselor livrate, 560,561
lucrarilor si serviciilor prestate
9. Inregistrarea TVA aferenta vanzarilor, 4428 4427
lucrarilorexecutate sau serviciilor prestate
devenita exigibila
10. La finele lunii inregistrarea TVA 4427 4426
deductibila retinutapotrivit legii din
TVA colectata
11. La finele lunii, determinarea TVA 4427 4423
datorata bugetului statului (TVA colectata mai
mare decat TVA deductibila)
12. La finele lunii determinarea TVA 4424 4426
ramasa de recuperat sau de compensat in
lunile urmatoare(TVA deductibila mai
mare decat TVA colectat)
13. Plata TVA datorata 4423 531, 560,561
14. Incasarea in contul de disponibil a TVA 560,561 4424
recuperat de la buget
15. Incasarea compensarii cu bugetul statului a 4427 4424
TVA de recuperat
E. Inregistrarea diferentelor de curs valutar
1. Diferente de curs valutar nefavorabile 665 401,403,404,
rezultate din reevaluarea datoriilor la 405,408,
sfarsitul perioadei 419,462,
2. Diferente de curs valutar favorabile 401, 403,404, 765
rezultate dinreevaluarea datoriilor la 405,408, 419,
sfarsitul perioadei, sau laplata datoriilor, 462
urmare scaderii cursului valutar
3. Diferente de curs valutar nefavorabil 665 409,411,413,4
rezultate din reevaluarea creantei la sfarsitul 18,461
perioadei, sau laincasarea creantei, urmare
scaderii cursului val
4. Diferente de curs valutar favorabil rezultate 409, 411, 765
din reevaluarea creantei la sfarsitul perioadei 413, 418, 461
F. Valorificarea materialelor rezultate dindezmembrarea si casarea
bunurilor scoase din functiune
1. Cheltuieli ocazionate de casarea, 658 401
dezmembrarea,declasarea activelor fixe,
materiale de natura ob. de inventar

2. Materiale rezultate din casare 302, 303 719
3. Valorificarea materialelor rezultate 602, 603 302, 303
- cand venitul se retine de institutia publica, 411 719
- cand venitul se vireaza la buget, potrivit legii 411 448
4. Incasarea facturii 560,561,770 411
5. Virarea la buget a sumelor obtinute 448 560,561,770
PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
1. Constituirea sau majorarea provizioanelor 681 491
pentru deprecierea creantelor-clienti
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor 491 781
pentru deprecierea creantelor-clienti
3. Constituirea sau majorarea provizioanelor 681 496
pentru deprecierea creantelor –debitori diversi
4. Diminuarea sau anularea provizioanelor 496 781
pentru deprecierea creantelor-debitori diversi
2.5.Contabilitatea trezoreriei
2.5.1. Investitii financiare pe termen scurt
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament,

altor valori de trezorerie, a disponibilitatilor existente în conturi la trezoreria statului, Banca
Nationala a României, bancile comerciale si în casierie.
În scopul întaririi rolului finantelor publice si al asigurarii unei discipline bugetare ferme,
institutiile publice (Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum
si institutiile din subordinea acestora) indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv
activitatile de pe lânga unele institutii publice, finantate integral din venituri proprii, efectueaza
operatiunile de încasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului în raza carora îsi au
sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilitati, în conditii de siguranta
si fara comisioane. Este interzis institutiilor publice de a efectua operatiunile de mai sus prin
bancile comerciale, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.
În vederea efectuarii cheltuielilor, institutiile publice au obligatia de a prezenta trezoreriei
statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri si cheltuieli, aprobat în conditiile legii.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si
bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor de credite, numai dupa
deschiderea de credite si repartizarea creditelor bugetare.
Contabilitatea institutiilor publice asigura înregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor
efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.
Aceasta categorie include: investitii financiare pe termen scurt, conturi la trezoreria statului
si banci, disponibil al bugetelor, casa si alte valori, acreditive, disponibil din fonduri cu destinatie
speciala, disponibil al institutiei publice finantate din venituri proprii, disponibil din veniturile
fondurilor speciale, viramente interne, provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare pe
termen scurt.

Investitiile financiare pe termen scurt la institutiile publice se prezinta sub forma
obligatiunile emise si rascumparate. In scopul asigurarii surselor de finantare, primariile emit
obligatiuni cu dobanda sau cu discount pe care le rascumpara la termen.
2.5.2. Conturi la trezoreria statului si banci

Aceasta grupa cuprinde: valorile de încasat (sub forma cecurilor de incasat, efectelor de
incasat si efectelor remise spre scontare), disponibilitatile în lei si valuta provenind din imprumuturi
interne si externe, fonduri externe nerambursabile imprumuturi pe termen scurt primite de la banci,
bugetul de stat, bugetul local, contul curent general al trezoreriei statului precum si dobânzile de
incasat aferente disponibilitatilor si respectiv a dobanzilor de platit, aferente imprumuturilor pe
termen scurt primate.Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de
documente prezentate persoanei juridice si neaparute înca în extrasele de cont, se înregistreaza într-
un cont distinct.
Disponibilul bugetelor este detaliat pe venituri si cheltuieli in trezorerie. Se mai include
disponibilul din fondului de rulment al bugetului local, disponibil din cote defalcate din impozitul
pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, disponibil din venituri incasate pentru bugetul
capitalei, disponibil al bugetului asigurarilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezerva,
disponibilul din fondul de rezerva al asigurarilor sociale de sanatate, disponibil din sume incasate in
cursul procedurii de executare silita, disponibil din sume colectate pentru bugete .
2.5.3. Casa si alte valori
Contabilitatea disponibilitatilor aflate în casieria institutiei publice, precum si a miscarii

acestora ca urmare a operatiunilor de încasari si plati efectuate în numerar, se tine distinct în lei si în
valuta..
Înregistrarea în contabilitate a operatiilor financiare în lei sau în valuta se efectueaza cu
respectarea regulamentului operatiilor de casa, a regulamentelor emise de Banca Nationala a
României potrivit legii si a altor reglementari.
Operatiunile privind încasarile si platile în valuta se înregistreaza în contabilitate la cursul
zilei, comunicat de Banca Nationala a României.
La finele perioadei, disponibilitatile în valuta si alte valori de trezorerie (titluri de stat în
valuta, acreditive, depozite pe termen scurt în valuta ) se evalueaza la cursul de schimb în vigoare la
acea data, iar diferentele de curs rezultate se înregistreaza în contabilitate ca venituri sau cheltuieli
din diferente de curs valutar.
Institutiile publice pot ridica din contul de finantare sau din conturile de disponibil, dupa caz,
deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plati în numerar, reprezentând drepturi de
personal, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justifica a fi efectuate prin decontari.
De asemenea, au obligatia sa îsi organizeze activitatea de casierie, astfel încât încasarile si
platile în numerar sa fie efectuate în conditii de siguranta, cu respectarea dispozitiilor legale în
vigoare si în limita plafonului de casa stabilit de catre trezoreria statului pentru fiecare institutie
publica.
Încasarile efectuate de catre institutiile publice prin casieria proprie se vireaza în conturile
bugetare respective deschise la trezoreria statului si reprezinta venituri ale bugetului de stat, ale

bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale. În acelasi mod
se depun si veniturile care sunt lasate la dispozitia institutiilor ca venituri proprii.
Institutiile publice pot achizitiona timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna,
tichete si bilete de calatorie, bonuri valorice pentru carburanti auto, bilete cu valoare nominala,
tichete de masa, alte valori, etc. pentru necesitatile proprii. Utilizarea si decontarea acestora se va
face potrivit reglementarilor legale în vigoare.
2.5.4. Acreditive
In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, persoanele juridice pot solicita institutiilor
publice deschiderea de acreditive la banci, în lei sau în valuta, în favoarea acestora. Sumele depuse
de banci, precum si sumele în numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, în vederea
efectuarii unor plati în numele institutiei, se înregistreaza în contabilitate în conturi distincte.
2.5.5. Disponibilul din fonduri cu destinatie speciala
Se vor utiliza potrivit destinatiilor aprobate prin legislatia în vigoare privind constituirea si
utilizarea acestor fonduri.
Sumele de mandat si sumele in depozit sunt sumele pe care institutiile publice le pot pastra
la finele anului intr-un cont distinct de disponibil pentru a fi utilizate in anul urmator. Aceste
categorii de sume sunt stabilite prin precizari emise de Ministerul Finantelor Publice.Aceasta grupa
mai include si disponibilitatile unor fonduri gestionate in afara bugetelor locale, respectiv:
disponibil din taxe speciale, disponibil din amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice
de interes local, disponibil al fondului de risc, disponibil al depozitelor speciale constituite pentru
construirea de locuinte. Tot ca un disponibil cu destinatie speciala este considerat si acela rezultat
din valorificarea unor bunuri intrate in proprietatea privata a statului.
2.5.6. Disponibil al institutiei publice finantate din venituri proprii
Veniturile proprii ale institutiilor publice se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se

contabilizeaza de catre acestea, potrivit dispozitiilor legale.Excedentele rezultate din executia
bugetelor institutiilor publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la buget, se
regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetul din care sunt finantate, in limita sumelor primite de la
acesta. Excedentele anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice, finantate integral
din venituri proprii, se reporteaza in anul urmator.
2.5.7. Disponibil din veniturile fondurilor speciale
Fondurile speciale sunt: Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si bugetul
asigurarilor pentru somaj. Conturile de disponibil ale bugetelor acestor fonduri corespund conturilor
de venituri si cheltuieli din trezorerie.
2.5.8. Viramente interne
În contul de viramente interne se înregistreaza transferurile de disponibilitati banesti între

conturile de la trezorerie si banci, precum si între conturile de la banci si casieria institutiei publice.

2.5.9. Ajustari pentru pierderea de valoare
Pentru deprecierea investitiilor pe termen scurt, la sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia
inventarierii, institutiile publice pot reflecta ajustari pentru pierderea de valoare.
La sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderea de valoare a investitiilor
pe termen scurt se diminueaza sau anuleaza, dupa caz, prin reluarea la venituri.
In situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata,
ajustarea trebuie majorata.
La iesirea din institutie a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderea
de valoare se anuleaza.
2.5.10. Fonduri externe nerambursabile
Contributia financiara a Comunitatii Europene reprezinta sume care se transfera Guvernului

României de catre Comisia Comunitatilor Europene, cu titlu de asistenta financiara nerambursabila
acordata României de catre CE.
Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate in conturi distincte si se utilizeaza numai
in limita disponibilitatilor existente in aceste conturi si in scopul in care au fost acordate. MFP
asigura gestionarea contributiei financiare a CE prin conturi deschise la BNR, trezoreria statului
sau, dupa caz, la banci comerciale, conform prevederilor memorandumurilor de întelegere,
memorandumurilor de finantare si ale Acordului multianual de finantare SAPARD.
Disponibilitatile din contributia financiara a CE si sumele recuperate si datorate CE, aflate în
conturile deschise la BNR, trezoreria statului sau, dupa caz, la banci comerciale, sunt purtatoare de
dobânda; dobânda se bonifica si se utilizeaza conform prevederilor memorandumurilor de
întelegere, memorandumurilor de finantare, ale Acordului multianual de finantare SAPARD si ale
altor documente încheiate sau convenite între CE si Guvernul României, precum si, dupa caz,
conform instructiunilor emise de donator. Contributia publica nationala destinata cofinantarii în
bani a contributiei financiare a CE se aloca, se utilizeaza si se deruleaza conform cadrului tehnic,
juridic si administrativ prevazut pentru fondurile nerambursabile. Sumele necesare finantarii
proiectelor/programelor în cazul indisponibilitatii temporare a contributiei financiare a CE se
transfera structurilor de implementare, urmând sa se regularizeze cu fondurile primite de la CE, în
limita sumelor eligibile transferate.
Sumele platite necuvenit din contributia publica nationala, reprezentând cofinantarea în bani
a contributiei financiare a CE, în scopul achitarii debitelor catre CE, ca urmare a eventualelor
nereguli sau neglijente stabilite în baza prevederilor memorandumului de finantare si a Acordului
multianual de finantare SAPARD, se recupereaza conform legii si se fac venit la bugetul din care au
fost acordate.
Orice înscris pe baza caruia se aloca fonduri provenind din contributia financiara a
Comunitatii Europene si din contributia publica nationala se investeste cu titlu executoriu.
Disponibilitatile din contributia publica nationala destinate cofinantarii în bani a contributiei
financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar în conturile structurilor de
implementare, se reporteaza în anul urmator pentru a fi folosite cu aceiasi destinatie.
2.5.11. Principalele operatii privind trezoreria
Investitii financiare pe termen scurt

Operatiunile cu obligatiuni emise si rascumparate (cont 505) – sunt exemplificate la
monografia privind BL
Conturi la trezoreria statului si banci
- Ridicari de numerar de la trezorerie sau 581 512,513,515,516,550,
banca 551,552,560,561,770
- concomitent: 531 581
512,513,515,516, 581
- Depuneri de numerar la banca 550,551,552,560,561
, 770
- concomitent: 581 531
- Evidentierea dobanzilor de incasat 5182 766
aferente disponibilitatilor aflate in conturi
la banci
- Incasarea dobanzilor aferente 512,513,515,516, 5182
disponibilitatilor in conturi la banci 560,561
Casa si alte valori
- Cumpararea de timbre postale, tichete si 532 401
bilete de calatorie si alte valori
Acreditive si avansuri de trezorerie
- Acordarea avansurilor de trezorerie 542 531
- Decontarea avansurilor de trezorerie 301-381,401, 404, 542
428, 531,532, 604-
614;622-628;
665,4426
- Inregistrarea diferentelor de curs valutar 542 765
favorabile rezultate in urma reevaluarii
avansurilor de trezorerie la finele
perioadei

Contabilitatea institutiilor publice
Capitolul 2
Efes,ISBN 978-606-526-156-3
OMFP nr.1719/2005

Capitolul 3
Contabilitatea elementelor contului de rezultate
I. C u p rin s
1 . C o n ta b ilita te a v e n itu rilo r si fi n a n ta rilo r
2 . C o n ta b ilita te a ch e ltu ie lilo r
II. O b ie cti ve
D e fi n ire a co n ce p te lo r d e ve n itu ri şi ch e ltu ie li şi g ru p are a
a ce sto ra d u p ă n a tu ra e co n o m ică a a ce sto ra;
D e fi n ire a co n ce p tu lu i d e fi n a n ta ri
III. C u v in te ch e ie
C h e ltu ie li/v e n itu ri d e e xp lo a ta re , fi n an ciare , e xtra o rd in a re , fi n an ta ri

3.1. Contabilitatea veniturilor si finantarilor
Potrivit contabilitatii de angajamente, veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte
sume de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz,
aferente unei perioade de timp.
3.1.1 Momentul recunoasterii veniturilor
Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza documentelor care

atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal), avize de
expeditie, facturi, alte documente legal intocmite sau in momentul incasarii efective a acestora, in
situatia in care nu exista documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.
În contabilitate, veniturile din activitati economice se înregistreaza în momentul predarii
bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau în alte conditii prevazute în contract,
al facturarii lucrarilor executate si serviciilor prestate, moment care atesta transferul de proprietate
catre clienti.
Veniturile proprii ale institutiilor publice provin din chirii, organizarea de manifestari
culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari
de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii si altele asemenea.
Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu
ocazia decontarii sau a raportarii in situatiile financiare a elementelor monetare, creantelor si
datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau
fata de cele care au fost raportate in situatiile financiare anterioare.
Veniturile din dobânzi se inregistreaza pe masura generarii veniturilor respective.
3.1.2. Continutul grupelor de venituri

Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, dupa natura si sursa lor.
Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activitati economice, alte venituri
operationale, venituri din productia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contributii de
asigurari, venituri nefiscale, venituri financiare, finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu
destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala, venituri din provizioane, venituri extraordinare.
Venituri din activitati economice

Veniturile din activitati economice, includ: venituri din vanzarea produselor finite; venituri
din vanzarea semifabricatelor; venituri din vanzarea produselor reziduale; venituri din lucrari
executate si servicii prestate; venituri din studii si cercetari; venituri din chirii; venituri din vanzarea
marfurilor; venituri din activitati diverse; variatia stocurilor.
Venituri din alte activitati operationale

Veniturile din alte activitati operationale includ: venituri din creante reactivate si debitori
diversi; alte venituri operationale.
Venituri din productia de active fixe

Veniturile din productia de active fixe includ: venituri din productia de active fixe
necorporale; venituri din productia de active fixe corporale.
Venituri fiscale

Aceasta grupa include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat, recunoscute la
momentul constatarii, inregistrate pe baza declaratiilor fiscale si a deciziilor emise de organul fiscal.
Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.
Grupa „Venituri fiscale” include: impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la
persoane juridice; impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice; alte impozite
pe venit, profit si castiguri din capital; impozit pe salarii; Impozite si taxe pe proprietate; impozite si
taxe pe bunuri si servicii; impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale; alte impozite si
taxe fiscale.
Venituri din contributii de asigurari

Aceasta grupa contine veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturile bugetului
asigurarilor pentru somaj, veniturile Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
recunoscute la momentul constatarii, inregistrate pe baza declaratiilor fiscale si a deciziilor emise de
organul fiscal. Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.
Grupa “Venituri din contributii de asigurari” include: venituri din contributiile angajatorilor:
contributiile pentru asigurari sociale, contributiile pentru asigurari de somaj, contributiile pentru
asigurari sociale de sanatate, contributiile pentru accidente de munca si boli profesionale si alte
contributii pentru asigurari sociale; venituri din contributiile asiguratilor: contributiile pentru
asigurari sociale, contributiile pentru asigurari de somaj, contributiile pentru asigurari sociale de
sanatate si alte contributii ale altor persoane pentru asigurari sociale.
Venituri nefiscale
Aceasta grupa include venituri ale bugetului general consolidat, altele decat cele mentionate
la grupele: “Venituri fiscale” si “Venituri din contributii de asigurari”. De regula, aceste venituri
sunt recunoscute la momentul incasarii, neexistand obligatia de a intocmi declaratii conform legii.
Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.
Grupa “Venituri nefiscale” include: venituri din proprietate; venituri din vanzari de bunuri si
servicii;
Venituri financiare
Grupa „Venituri financiare” include: venituri din creante imobilizate; venituri din investitii
financiare cedate; venituri din diferente de curs valutar; venituri din dobanzi; sume de primit de la
bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar – PHARE, SAPARD, ISPA; alte
venituri financiare; sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli
neeligibile) – PHARE, SAPARD, ISPA.
Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie

speciala
Potrivit prevederilor legislatiei in vigoare privind finantele publice, finantarea institutiilor
publice si serviciilor publice se asigura astfel:
- integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, dupa caz;
- din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
- integral din venituri proprii.
Potrivit prevederilor Legii contabilitatii, contabilitatea institutiilor publice asigura
inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare,
potrivit bugetului aprobat.
Platile efectuate din contul de finantare bugetara de catre institutiile finantate integral de la
buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrari executate si servicii prestate,

reprezinta plati de casa. In aceasta categorie se includ si platile efectuate prin casierie, in
conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
Institutiile publice pot avea si alte surse de finantare, respectiv: fonduri externe
nerambursabile, subventii, alocatii bugetare cu destinatie speciala, etc., dupa caz.
Aceasta grupa include: finantarea de la buget; finantarea in baza unor acte normative
speciale; venituri din subventii; venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala; finantarea din
fonduri externe nerambursabile; fonduri cu destinatie speciala; venituri din cofinantarea de la buget
aferenta programelor/proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile; Venituri din bunuri
si servicii primite cu titlu gratuit.
Venituri din provizioane si ajustari pentru deprecieresau pierdere de valoare

Veniturile din reluarea provizioanelor si ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de
valoare se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. Diminuarea sau anularea
provizioanelor si ajustarilor constituite se efectueaza prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu
se mai justifica mentinerea acestora.
Grupa “Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare”
include: venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea operationala;
venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare.
Veniturile extraordinare
Grupa “Venituri extraordinare” include: venituri din despagubiri din asigurari; venituri din
valorificarea unor bunuri.
3.2. Contabilitatea cheltuielilor

3.2.1. Cheltuieli
Potrivit contabilitatii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate in
vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si subventii, transferuri,
asistenta sociala acordate, aferente unei perioade de timp.
Momentul recunoasterii cheltuielilor
Cheltuielile de personal: salarii in bani si in natura, prime, al 13-lea salariu, contributiile aferente
acestora, se recunosc in perioada in care munca a fost prestata.
Drepturile cuvenite si neachitate aferente exercitiului bugetar, sunt incluse de asemenea in costurile
de personal ale exercitiului.
Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci cand acestea au fost consumate, cu exceptia
materialelor de natura obiectelor de inventar care se inregistreaza la scoaterea din folosinta a
acestora.
Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achizitionate si platite in exercitiile bugetare
anterioare si consumate in exercitiul bugetar curent.
Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentru
acest scop.
Cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost prestate si lucrarile
executate, indiferent de momentul cand a fost efectuata plata acestora.
Cheltuielile cu dobanzile se recunosc drept costuri in perioada cand sunt datorate conform
contractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite.
Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se inregistreaza in mod
sistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix.

Valoarea ramasa neamortizata a activelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea duratei
normale de functionare a acestora, se recunoaste drept cost al perioadei cand acest eveniment a avut
loc.
Cheltuielile efectuate cu activele fixe in curs nu reprezinta un cost al perioadei. Costul acestora va fi
recunoscut dupa finalizarea si punerea in functiune a activelor fixe si calculul amortizarii.
Transferurile intre unitati ale administratiei publice, curente si de capital, se recunosc ca si
costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.
Alte transferuri, interne si in strainatate, se recunosc ca si costuri la institutia care transfera
fondurile.
3.2.2. Continutul grupelor de cheltuieli

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor.Principalele
grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de
terti, cheltuieli cu alte servicii executate de terti, cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuieli financiare, alte cheltuieli
finantate din buget, cheltuieli de capital, amortizari si provizioane, cheltuieli extraordinare.
Cheltuieli privind stocurile

Cheltuielile privind stocurile includ urmatoarele: materii prime, materiale consumabile, materiale de
natura obiectelor de inventar, materiale nestocate, animale si pasari, marfuri, ambalaje, alte stocuri.
Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

Cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti includ: energie si apa; intretinere si reparatii;
chirii; prime de asigurare; deplasari, detasari, transferari.
Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

Cheltuielile cu alte servicii executate de terti includ: comisioane si onorarii; protocol, reclama si
publicitate; transportul de bunuri si personal; servicii postale si taxe de telecomunicatii; servicii
bancare si asimilate; alte servicii executate de terti; alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale.
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Aceasta grupa include cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ce trebuie platite de
catre institutiile publice.
Cheltuieli cu personalul
Cheltuielile cu personalul includ: salariile personalului; drepturi salariale in natura; asigurari
sociale: contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale, asigurari de somaj, asigurari sociale de
sanatate, accidente de munca si boli profesionale, alte cheltuieli privind asigurarile si protectia
sociala; indemnizatii de delegare, detasare.
Alte cheltuieli operationale

Alte cheltuieli operationale includ: pierderi din creante si debitori diversi; alte cheltuieli
operationale.
Cheltuieli financiare
Cheltuielile financiare includ: pierderi din creante imobilizate; cheltuieli privind investitiile
financiare cedate; diferente de curs valutar; dobanzi; sume de transferat bugetului de stat
reprezentand castiguri din schimb valutar in cadrul programelor PHARE, SAPARD, ISPA; dobanzi
de transferat Comunitatii Europene sau de alocat in cadrul programelor: PHARE, SAPARD, ISPA;
alte pierderi-cheltuieli neeligibile: PHARE, SAPARD, ISPA.

Alte cheltuieli finantate din buget
Alte cheltuieli finantate din buget includ: subventii; transferuri curente intre unitati ale
administratiei publice; transferuri de capital intre unitati ale administratiei publice; transferuri
interne; transferuri in strainatate; asigurari sociale; ajutoare sociale; alte cheltuieli.
Cheltuieli de capital, amortizari, provizioane si ajustari

Cheltuielile de capital includ: cheltuieli operationale privind amortizarile, provizioanele si ajustarile
pentru depreciere; cheltuieli cu active fixe neamortizabile; cheltuieli financiare privind amortizarile,
provizioanele si ajustarile pentru pierderea de valoare; cheltuieli privind rezerva de stat si de
mobilizare.
Cheltuieli extraordinare
Cheltuielile extraordinare includ: pierderi din calamitati;cheltuieli extraordinare din peratiuni cu
active fixe.

Capitolul 3
Efes,ISBN 978-606-526-156-3
OMFP nr.1719/2005

Syllabus Contabilitatea Institutiilor Publice FSEGA - ID

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Syllabus Contabilitatea Institutiilor Publice FSEGA - ID

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Finanțe și bănci

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 1

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 2

Date de identificare a cursului

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

Obiectivele principale ale cursului /disciplinei vizează:

Organizarea temelor în cadrul cursului

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 3

Competenţe dobândite prin absolvirea disciplinei:

Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

Materiale bibliografice obligatorii

Materiale şi instrumente necesare pentru curs

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 4

Politica de evaluare şi notare

Elemente de deontologie academică

Strategii de studiu recomandate

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 5

III. C u v in te ch e ie - E n ti ta ti p u b lice , fo rm e d e in re g istra re c o n ta b ila ,

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 6

1.1.1 Obiectul contabilității publice

1.1.2 Modalităţi de ţinere a contabilităţii institutiilor publice

Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutiile publice revine ordonatorului de

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 7

1.1.3. Forme de înregistrare contabilă

Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare si documente

1.1.4. Documentele justificative

Între procedeele metodei contabilităţii se numără şi documentarea, adică sprijinirea înregistrării în

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 8

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 9

Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare.

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 10

1.1.6. Balanta de verificare

1.2. Elementele Situatiilor Financiare

Pentru institutiile publice, documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 11

1.2.2 Componenta Situatiilor Financiare

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 12

Contul de rezultat patrimonial

Situatia veniturilor si cheltuielilor

Situatia fluxurilor de trezorerie

Situatia Fluxurilor de trezorerie prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in:

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 13

Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor

Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informatii referitoare la structura

Anexele la situatiile financiare

1.2.3 Principii contabile

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 14

1.2.4 Politici contabile

1.3. Teste de evaluare

b. bilant, contul de rezultat patrimonial, situatia

c. bilant, contul de rezultat patrimonial, situatia

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 15

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 16

Contabilitatea elementelor patrimoniale

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 17

2.1.1 Definire capitaluri

2.1.2. Rezultatul patrimonial (economic) si rezultatul reportat

2.1.3. Rezerve din reevaluare

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 18

2.1.4. Fonduri cu destinatie speciala

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 19

3.3. Principalele operatii

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 20

Cristina Silvia Nistor (Anul univ. 2018-2019) Contabilitatea instituțiilor publice 21