Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de învăţare
AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE DE
RETENTIE

Cuprins
1. Obiectivele unităţii de învăţare
2. Definitie, clasificare
3. Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj de
greutate din beton
4. Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj fluvial
5.Amenajari hidrotehnice cu front de retentie de tip baraj din
materiale locale
6. Răspunsuri şi comentarii la teste
7. Bibliografie minimală

1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

 Definire si clasificare

 Conditii de amplasament si fundare

 Alcatuire constructiva generala si solutii constructive

2. DEFINITIE, CLASIFICARE

Acumulare Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelor

necesara realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.

Baraj Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rol

de realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
Clasificare Barajele se clasifica astfel:
a.dupa materialul de constructie principal:
- materiale locale (pamint, piatra)
- beton
- beton armat
- lemn, metal, material plastic

b.dupa tipul constructiv:

- masive (de greutate)
- cu rosturi largite, evidate
1
 Amenajari Hidrotehnice

- cu contraforti
- in arc
- fluviale
- combaterea eroziunii solului

c.dupa scop:
- de acumulare
- de derivare

d.dupa folosinta amenajarii din care fac parte:

- producere de energie electrica
- transport pe apa
- hidroamelioratii
- alimentare cu apa
- combaterea actiunii daunatoare a apei
- piscicole, sanitare, sportive
- complexe

e.dupa conditiile de descarcare a apei:

- cu descarcator in corpul barajului
- fara descarcator in corpul barajului

Test de autoevaluare – Intrebarea 1

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă acumularea?

b) Ce reprezinta barajul?

c) Dupa ce criterii se clasifica barajele?

d) Care sunt tipurile constructive de baraje?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

2
 Amenajari Hidrotehnice

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Acumulare = o lucrare de gospodarirea apelor necesara
realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.
Baraj = o constructie hidrotehnica de retentie cu rol de
realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
Barajele se clasifica dupa materialul de constructie
principal, tipul constructiv, scop, folosinta amenajarii din care fac
parte, conditiile de descarcare a apei.

3. AMENAJARI HIDROTEHNICE CU FRONT DE RETENTIE DE TIP

BARAJ DE GREUTATE DIN BETON

Baraj de greutate Constructia hidrotehnica generala masiva din beton care isi
din beton mentine stabilitatea prin intermediul fortei de greutate proprie poarta
numele de baraj de greutate din beton.

Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe teren

de fundare de natura stincoasa.

Conditii naturale Calitatile care se cer terenului de fundare sunt:

- rezistenta ridicata
- compresibilitate redusa si uniforma
- permeabilitate scazuta, fara pericol de pierdere a stabilitatii la
actiunea apei infiltrate
- monolit, fara crapaturi, dislocari, zone alterate sau dezagregate,
fenomene tectonice, falii, zone de alunecare.

Din punct de vedere morfologic, se prefera inscrierea barajelor

de greutate din beton in vai fara proeminente sau depresiuni
accentuate, in care sa nu existe rigole de eroziune ascunsa in patul
albiei.

Alcatuire constructiva generala

In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poate
Alcatuire
avea forma triunghiulara, trapezoidala, poligonala, caracterizat de
constructuva
elementele geometrice din sectiunea de inaltime maxima.
generala in sectiune
transversala

3
 Amenajari Hidrotehnice

Alcatuire Axul barajului este planul vertical ce trece prin mijlocul

constructiva coronamentului unui baraj. Acesta poate fi rectiliniu, curbiliniu sau
generala in vedere frint.
in plan

Alcatuire In profil longitudinal, corpul unui baraj de greutate din beton se

constructiva fragmenteaza in ploturi independente prin intermediul rosturilor
generala in profil transversale; latimea ploturilor variaza intre 12 si 18 m. Rosturile au
longitudinal deschidere de 2 – 3 cm, pereti verticali si paraleli si se etanseaza
pentru a impiedica trecerea apei din lac inspre aval.

Plotizarea se impune deoarece:

- caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poate
disipa mai usor, neproducindu-se astfel dilatare – contractie puternice,
adica fisuri in masa betonului;
- se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazul
tasarilor inegale ale terenului de fundare, care nu are compresibilitate
identica in toate punctele in lungul axului barajului;
- se evita discontinuitatile in turnarea betonului, care apar inerent,
reducindu-se cantitatea de beton necesar a fi turnata o data.

Ploturile deversante deviaza de la profilul clasic al barajului, in

Amenajarea scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere. Astfel, aval de
ploturilor baraj se amenajeaza lucrari de disipare a energiei curentului de apa
deversante evacuat din lac pentru a proteja albia naturala aval impotriva eroziunii
si pentru a evita modificarea conditiilor de stabilitate a barajului

4
 Amenajari Hidrotehnice

Amenajarea Amenajare fundatiilor

fundatiilor in Pentru a evita alunecarea pe talpa de fundare a structurii, BGB se
sectiune amenajeaza in sectiune transversala printr-una dintre urmatoarele
transversala variante constructive:
-macrorugozitati

-pinten

Amonte Amonte si Aval

-inclinarea generala a talpii de fundare

Amenajarea
fundatiilor in profil In profil longitudinal amenajarea fundatiilor se poate face prin:
longitudinal -macrorugozitati

-trepte

5
 Amenajari Hidrotehnice

Etansarea terenului Terenul de fundare poate avea o permeabilitate cu valoare crescuta,

de fundare care ar duce la producerea de exfiltratii periculoase din lacul de
acumulare.
Pentru evitarea acestei situatii si utilizarea amplasamentului ales se
realizeaza lucrari de etansare a terenului de fundare. Deoarece natura
terenului de fundare in cazul BGB este exclusiv stincoasa, lucrarea de
etansare este de tip voal de etansare.
Acesta consta din unul pina la trei siruri de foraje din care se extrage
stinca si in care se introduce mortar slab de ciment sub presiune.
Acest fluid va iesi din foraj si va intra in fisurile rocii stincoase din
jurul acestuia, umplindu-le; dupa perioada de priza si intarire practic
fisurile nu mai pot fi tranzitate de apa, in aceasta maniera scazind local
permeabilitatea terenului de fundare.

d- distanta intre doua foraje succesive sau intre doua siruri de foraje
succesive; se alege in baza recomandarilor geotehnicianului in
intervalul (2-4) m. Diametrul forajelor este de 33 cm.

6
 Amenajari Hidrotehnice

Lucrarea se realizeaza dintr-o galerie situatia in apropierea piciorului

aval al barajului, aceasta fiind distantata de paramentul amonnte la
minim 10% din coloana de apa din lac la NNR, respectiv la minim 2
m deasupra talpii de fundare.
Forajele au adincimea egala cu inaltimea coloanei de apa din lac la
NNR.
Voalul de etansare se va realiza, in functie de modul in care este
inregistrata valoarea coeficientului de permeabilitate din studiul
geotehnic realizat inaintea etapei de proiectare, astfel:
-in frontul de retentie, urmarind piciorul amonte al barajului = voal de
front
-in versanti, in lungul axului barajului = voal de umar (doar in
versantul cu permeabilitate ridicata)
-in versantii lacului, in lungul curbei de nivel superioara NNR (nivel
normal de retentie) = voal de larg (doar in versantul cu permeabilitate
ridicata)

Sistemul de drenare are ca scop evacuarea apei infiltrate in terenul de

Drenarea terenului fundare, astfel incit incarcarea data de subpresiune sa nu afecteze
de fundare stabilitateasi rezistenta structurii.
Avind in vedere ca terenul de fundare al BGB este exlusiv stincos,
7
 Amenajari Hidrotehnice

sistemul va fi constituit dintr-un sir de foraje din care se excaveaza

stinca si in care se introduce material granular.
Forajele se executa in apropierea piciorului amonte al barajului, dintr-
o galerie. Adincimea forajelor este egala cu inaltimea coloanei de apa
din lac la NNR (nivel normal de retentie), diametrul forajului este de
33 cm, distanta dintre foraje este aleasa intre 2 si 4 m.
Materialul granular introdus in foraj are permeabilitate mai ridicata
decit mediul stincos din jur, ceea ce va face ca apa infiltrata in terenul
de fundare sa migreze spre acesta, va umple porii materialului
granular (nisip + pietris + balast), se va ridica in foraj si va iesi din
acesta in galerie, unde exista o rigola ce coleteaza apa exfiltrata, de
aici urmind a fi evacuata gravitational.
Exista doua situatii:
A.teren de fundare permeabil – se executa atit sistem de etansare cit si
sistem de drenaj (totdeauna executat aval de sistemul de etansare, di
aceeasi galerie de picior amonte, inclinat fata de verticala la unghiuri
de 180-250, pentru a obtine la nivelul talpii de fundare o distanta dintre
cele doua sisteme de min 2 m, pentru a evita cedarea terenului de
fundare)

8
 Amenajari Hidrotehnice

B. teren de fundare impermeabil – se executa doar sistem de drenare

(vertical), deoarece sistemul de etansare NU este necesar.

Deoarece corpul BGB este realizat din ploturi independente, intre care
Etansarea ramin rosturi verticale avind deschiderea de (3-4) cm, acestea se vor
rosturilor din etansa, utilizind o solutie constructiva aleasa in functie de inaltimea
corpul barajului structurii.
Inaltimea barajului are legatura cu inaltimea coloanei de apa din lac,
deci cu presiuea hidrostatica ce este direct proportionala cu aceasta.
Pentru baraje cu inaltimi mai mici de 30 m, se adopta o solutie
simplificata:

Pentru baraje cu inaltimi egale sau mai mari de 30 m se adopta o

solutie cu 3 linii de etansare:

9
 Amenajari Hidrotehnice

Deoarece paramentul amonte al barajului este in contact cu apa din

lac, exista debite ce se infiltreaza in beton. Prezenta apei din porii
betonului duce, dupa cicluri de inghet-dezghet repetat la fenomenul de
„moarte alba” a betonului, care trebuie evitat a se produce in adincime
prin prevederea, la fiecare 2 m distanta in lungul axului barajului, de
tuburi din beton poros care sa intercepteze apa infiltrata. Pentru a
evacua apa interceptata, aceste tuburi sunt amplasate in bolta galeriilor
(de picior sau intermediare).
Dispozitivele de vizitare a corpului barajului sunt galeria de picior,
galeria de acces la galeria de picior, galeriile intermediare, galeriile de
acces la galeriile intermediare, puturile din rosturi, puturile de acces in
umerii barajului. Acestea sunt amplasate astfel incit sa isi
indeplineasca functiile lor:
-galeria de picior are ca functii:
-executia si intretinerea sistemului de etansare si sistemului de
drenare a terenului de fundare
-colectarea debitelor evacuate de sistemul de drenare a
terenului de fundare ca si a debitelor colectate de sistemul de drenare a
corpului barajului si evacuarea acestora in afara corpului barajului
-amplasare de aparatura de masura si control (AMC) pentru
urmarirea comportarii constructieie (UCC)
10
 Amenajari Hidrotehnice

-galeriile intermediare au ca functii:

-colectarea debitelor colectate de sistemul de drenare a
corpului barajului si evacuarea acestora in afara corpului barajului
-amplasare de AMC pentru UCC
-puturile au ca functii;
- legatura intre galerii
- linia 3 a etansarii rosturilor

Test de autoevaluare – Intrebarea 2

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol, vă rugăm să
comentaţi sau să răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Definiti barajul de greutate din beton.

b) Ce calitati sunt necesare pentru terenul de fundare al unui baraj de

greutate din beton?

c) Care sunt elementele ce se deosebesc in sectiunea transversala a

unui baraj de greutate din beton?

11
 Amenajari Hidrotehnice

d) Ce este axul unui baraj?

e) Care sunt motivele plotizarii?

f) Enumerati variantele de amenajare a talpii de fundare in sectiune

transversala

g) Care este motivul de adoptare de solutii diferite de etansare a

corpului barajului in functie de inaltimea barajului?

h) Enumerati dispozitivele de vizitare a corpului barajului

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Baraj de greutate din beton = constructia hidrotehnica generala
masiva din beton care isi mentine stabilitatea prin intermediul fortei de
greutate proprie.
Barajele de greutate din beton pot fi construite numai pe teren
de fundare de natura stincoasa.
Se prefera inscrierea barajelor de greutate din beton in vai fara
proeminente sau depresiuni accentuate.
In sectiune transversala un baraj de greutate din beton poate
avea forma triunghiulara, trapezoidala, poligonala.
Axul barajului poate fi rectiliniu, curbiliniu sau frint.
Corpul unui baraj de greutate din beton se fragmenteaza in
ploturi independente prin intermediul rosturilor transversale; latimea
ploturilor variaza intre 12 si 18 m, iar rosturile au deschidere de 2 – 3
cm.
Ploturile deversante deviaza de la profilul clasic al barajului, in
scopul adaptarii formei lor la conditiile de curgere.
Amenajarea fundatiilor are doua componente
= alegerea formei talpii de fundare a barajului in sectiune transversala
si profil longitudinal pentru evitarea alunecrii structurii
= imbunatatirea caracteristicilor de permeabilitate a terenului de
fundare
Sistemul de drenare a terenului de fundare este format din
foraje cu adincimea egala cu inaltimea coloanei de apa din lac la NNR
umplute cu material granular. Este indispensabil functionarii in
siguranta a barajului.
In corpul barajului este necesara amenajarea:
=rosturilor, in sensul etansareii acestora, cu solutii diferite in functie
de inaltimea barajului
12
 Amenajari Hidrotehnice

=pentru vizitarea corpului barajului prin galerii si puturi,

respectiv pentru drenarea betonului la paramentul amonte

4. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Se numeste acumulare o lucrare de gospodarirea apelor necesara
realizarii regularizarii in timp a debitelor si atenuarea viiturii.
b) Se numeste baraj o constructie hidrotehnica de retentie cu rol de
realizare a unei acumulari de apa sau de derivare a unei cantitati de
apa.
c) Barajele se clasifica dupa: materialul principal de constructie, tipul
constructiv, scop, folosinta amenajarii din care fac parte, conditii de
descarcarea apei.
d) Tipurile constructive de baraj sunt:
- masive (de greutate)
- cu rosturi largite, evidate
- cu contraforti
- in arc
- fluviale
- combaterea eroziunii solului
Intrebarea 2
a) Constructia hidrotehnica generala masiva din beton care isi mentine
stabilitatea prin intermediul fortei de greutate proprie poarta numele
de baraj de greutate din beton.
b) Calitatile necesare pentru terenul de fundare al unui baraj de
greutate din beton sunt:
- rezistenta ridicata
- compresibilitate redusa si uniforma
- permeabilitate scazuta, fara pericol de pierdere a stabilitatii la
actiunea apei infiltrate
- monolit, fara crapaturi, dislocari, zone alterate sau dezagregate,
fenomene tectonice, falii, zone de alunecare.
c) Elementele ce se deosebesc in sectiunea transversala a unui baraj de
greutate din beton sunt:
-coronament
-parament amonte, parament aval
-picior amonte, picior aval
-talpa fundare
-corp baraj
d)Axul unui baraj este planul vertical ce trece prin mijlocul
coronamentului unui baraj.
e) Plotizarea se impune deoarece:
- caldura de hidratare degajata de beton in perioada de intarire se poate
disipa mai usor, evitind aparitia fisurilor in masa betonului;
- se evita aparitia forfecarii pe verticala a corpului barajului in cazul
tasarilor inegale ale terenului de fundare;
- se evita discontinuitatile in turnarea betonului, care apar inerent.
13
 Amenajari Hidrotehnice

f) Variantele de amenajare a talpii de fundare in sectiune transversala

includ:
-macrorugozitati
-pinten amonte sau pinteni amonte si aval
-inclinarea generala a talpii de fundare inspre amonte.
g) Se adopta solutii diferite de etansare a corpului barajului pentru
baraje mai mici de 30 m, deoarece presiunea hidrostatica maxima in
cazul acestora (inregsitrata la piciorul amonte al barajului) este
modesta, solutia putind fi simplificata.
h) Dispozitivele de vizitare a corpului barajului sunt galeria de picior,
galeria de acces la galeria de picior, galeriile intermediare, galeriile de
acces la galeriile intermediare, puturile din rosturi, puturile de acces in
umerii barajului.

5. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ
1.Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
2.Popovici, A, s.a., 1992 – Baraje pentru acumulari de apa, vol I, Ed.Tehnica, Bucuresti
3.Popovici, A, 2002 – Baraje pentru acumulari de apa, vol II, Ed.Tehnica, Bucuresti

14