Coordonare manual:

Galan'
Alexandra Cucu, Eugenia Bratu' Adriana
Silviu Rddulescu, Ldcrdmioara Brinduge

MANUALUL FORMATORULUI
a sdndtdlii
lnstrumente eficace de promovare
p;;til; fi utilizate de cdire echipele comunitare
'""'i; populaliile vulnerabile (inclusiv romi)

Bucuregti
2016
Cuprins

L Noliuni generale despre sistemul de servicii de senetate, frrnizori de

4
servicii, prwederi legale (Victor Olsavszky, Cassandra Butu, ioana Pricop)
2. Mama gi copilul (Alin Stiinescu, Luminila Marcr4 Rodica Nicolescu) l4
14
2.1. ingrijirea in perioada sarcinii qi a liuziei

2.2. ingrijirea nou-nlscutului 9i a copilului mic 30

3, Vaccindrile 5i bolile care pot fi prevenite prin vaccinare

(Ltrcrlmioara Brindu.qe, Rodica Nicolescu) )J

4. Tuberculoza (Ldcrlmioara Brlnduqe, Cassandra Buhr, Ioana Pricop) 70

5. Noliuni de bazi privind afectiunile trammisibile qi netransmisibile

(Licrimioara Brindugg Ciprian Ursu, Eugenia Bratu) 78

78
5. L Bolile transmisibile
87
5.2 Boli netransmisibile

6. Slnitatea reproducerii (Alin Stdnescq Luminila Marctl Silviu Ridulesqu

98
Ciprian Ursrl Licrdmioara Brinduge)
98
6.1. Planificarea familiali - metode de contraceplie
112
6.2. Prevenlia cancerului de sAn qi de col uterin
118
6.3. Infecfiile cu transmitae sexuali
129
7. Stil de viati slndtos (Silviu Rddulescu, Adriana Galaq Rodica Nicolescu)
7.1. Prevenirea qi combaterea fumatului qi a consumului de alcool
r29

7 .2. Activitat,oo_ ftztcl t3'l

146
7.3. Alimentagia sinitoase
155
8. Bibliografieselectivi
 l.Nofiuni generale despre sistemul de servicii de
slnitate, furnizori de servicii, prevederi legale
(Victor Olsavszlcy, Cassandra Butuo Ioana Pricop)
Scopul sesiunii: familiarizarea participanfilor cu no{iuni de asigurare
rncdicald, servicii medicale, furnizori de servicii medicale
()bicctivele sesiunii:
l.l linalul sesiuni, participanlii:
L vor putea numi cel pu{in 3 categorii de servicii de sindtate care
pol li acccsate de membrii comunitetii;
2. vor putea explica noliunea de asigurare medicali;
3. vor cunoaqte etapele necesare pentru ca o persoani si devini
asigurat medical.
l)urflta: 90 de minute.
M ctode: prezentare, discu!ii libere, intreblri/rlspunsuri.
Mrtcriale: markere, coli flipchart, posfit.
titrrpelc sesiunii:
lrorrnakrrii vor explica participanlilor ci munca mediatorului sanitar este
corrplcxl. Mediatorul sanitar trebuie sd cunoascd unde trebuie sd se
rutlrcsczc in fi.rncl ie de calitatea pacientului de asigurat sau nu, astfel incdt
in baza accsteia si cunoascd diferitele tipuri de servicii medicale care se
l)(|t ilcorda, precum 9i unitAtile furnizoare ale acestor servicii.
InI roducere
[r'irrcipalul obiectiv pe care trebuie sd il urmdresc in realizarea meseriei
tlc rncdiator sanitar este acela de a consilia populalia din comunitatea pe
fulc o tlcscrvesc, in sensul in care oamenii sd invele gi sd iqi cunoascl
rlreptrrrilc pc care le au in cadrul sistemului sanitar gi beneficiile de care
t lr()t bucura o datd integrali in acest sistem.
I'rirrrul gi cel mai important pas in vederea atingerii obiectivului
Irroltus cstc acela de a explica populaliei importanta sistcmului dc
rr',rlirrlirti soc iale de sdnItate.
l)upi1 cum Etim cu tofii, asigurlrile sociale de sinltatc rcprczin(ii
plrnt rprrlul sistcnr dc finan;arc a ocrotirii siniti(ii popula[ir:i carc usillunl
rr,.r csrrl lir rrn pachct dc sr:r'vir:ii dc bazir pcrrtru asigurirti, irr sclrirrrhLrl
plilrr rrrrci conlribrrlii lu lrorrdrrl Nir!iorr:rl tlc Asilgrrriiri Soe i;rlc rlc
\.i t|irl;rl (:.
Cum se poatc dobAndi calitatea de asigurat?
Calitatea de asigurat se dobdndes,te prin incheierea unui coptract de
asigurare intre persoana care doreqte sI se asigure (direct sau in cazul in
care aceasta are calitatea de salariat, prin angajator) cu casele de asigurdri
de sinltate, direct sau prin angajator.
Dovada calitilii de asigurat se face printr-un document
justificativ - adeverinfi sau card de asigurat - eliberat prin gilja casei de
asiguriri la care este inscris asiguratul.
Care sunt drepturile mele ca persoani asigurati?
Drepturile oricdrei persoane asigurate sunt reglementate prin Legea
nr. 95/2O06 privind reforma in domeniul sAndtdlii, intr-un titlu special
dedicat Sistemului de asigurdri sociale de sdnAtate. Acestea sunt:
o sd aleagi fumizorul de servicii medicale, precum gi casa de asigurlri
' de sendtate la care se asigur[, in condiliile prezentei legi gi ale
contractului-cadru:
. sA fie inscrigi pe lista unui mcdic de familie pe care il solicitd, dacd
indeplinesc toate condiliile prezentei legi, suportAnd cheltuielile de
trarBport dac6 opliunea este pentru un medic din alte localitate;
si igi schimbe medicul de familie ales numai dupd expirarea a cel
putin 6 luni de la data inscrierii pe listele acestuia;
si beneficieze de servicii medicale, medicamente, rnateriale sanitare
gi dispozitive medicale in mod nediscriminatoriu, in condiliile legii;
sd efectueze controale profilactice, in condiliilc stabilite prin
contractul-cadru;
si beneficieze de servicii de asistenle medicald preventivd $i de
promovare a slndtdiii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
si beneficieze de servicii medicale in ambulatorii gi in spitale aflate
in relatie confactuale cu casele de asiguriri de sanAtate;
si beneficieze de servicii medicale dc urgen{d;
sd beneficieze de unele servicii de asisten(a stomatologici;
sd beneficieze de tratament fizioterapeutic Ai de recuperare;
si beneficieze de dispozitive medicale;
s[ beneficieze de servicii de ingrijiri medicale la dorniciliu;
sl li sc garanteze confidenlialitatea privind datele, in special in ceea
cc privcSte diagnosticul $i tratamentul;
sir aibir drcpl"ul la inlbrmalic in cazul tratamcntclor medicale;
sir bcrrr,:liciczc dc corrcctlii ;i irrdcrrrrr iza( ii dc asirrurirri socialc dc-
s;ltti't(rttt' irr t orrrlit iile lotiil
. se fie informat cel pufin o date pe an, prin casele de asigur[ri, despre Cum trebuie si proccdeze mediatorul sanitar?
serviciile de carc beneficiazd, nivelul de contribulie personald gi In primul rdnd, rnediatorul le spune cd familia beneficiazd de psigurare
rnodalitatea de plat5, precum gi despre drepturile 9i obligatiile sale. medicall gi dc pachetul de servicii de bazi pldtit din Fondul NaJional de
Asigurlri Sociale de Sen[tate.
Obligafii In al doilea rand, sotul trebuie si solicite de la serviciu o
Pcntru a beneficia de toate drepturile pe care le-am menlionat mai sus adeverinle de angajat care sd ateste calitatea sa de asigurat medical. So(ia
trcbuic sd qtim cd odati cu statutul de asigurat ne revin gi o serie de cste asiguratl medical prin efectul legii (Legea nr. 95/2006, art.2l3).
otrliga{ii. Obligaliile asiguratului medical sunt: Mediatorul sanitar, impreuni cu familia, trebuie sE g[seascd un
. si se inscrie pe lista unui medic de familie; medic dc familie disponibil.
. si anuntre medicul de familie ori de cAte ori apar modificdri in starea Mediatorul sanitar qi familia care trcbuie sd intocmeascd un dosar
lui de sdndtate; cu actele necesare (adeverinla de la locul de muncd, adeverinla de
. s[ se prezinte la controalele profilactice gi periodice; indemnizalie de gomaj a so{iei, ca4ile de identitate ale solilor gi
r sI anunte in termcn de 15 zile medicul de familie gi casa de asigurlri certificatele de naqtere ale copiilor) se prezinti la medicul de familie,
clcsprc modificdrile datelor de identitate sau referitoare la incadrarea
dupi care incepe procedura de irscriere pe lista medicului a familiei.
lui intr-o anumitd categoric de asigurali;
Drepturile asiguratului medical
o sl rcspr:ctc cu strictele tratamentul 9i indicaliile medicului;
. si aibl o conduitl civilizati fald de personalul medico-sanitar; SI aleagi furnizorul de servicii Si se inscrie pe lista
. si1 achite contribulia datorate fondului gi suma reprczent6nd coplata (a medicale, prccum Ei casa de asiguriri unui medic de familie;
sc vcdea explicatia din cadrul glosarului de termeni); de sdnetate la care se asigurS, in Sd anun{e medioul de
. sir prczinte furnizorilor de servicii mcdicale documentele justificative condiliile prezentei legi 9i ale familie ori de cAte ori
carc atcstd calitatea de asigurat. contractului-cadru. apar modificlri in
Sd fie inscriqi pe lista unui medic de starea lui de sAndtate.
lnrp('rtrnfa calitifii de asigurat in sistemul sanitar rominesc lamilie pe care ?l solicitd, daci Sd se prezinte la
lrstc lba(c important" sa distingcm intre calitatea de asigurat gi cea de indcplinesc toate condiliilc prczentei controalele profi lactice
rrcusigurat a unei persoane, intrucdt, in funclie de acest lucru, putem legi, supodand cheltuielile de gi periodice.
rrcccsa scrvicii mcdicale. transport daci opJiunea este pentru un Sd anun{e in tcrmen de

DECAZ
rnedic din alt6 localitate. 15 zile medicul de
S'I'IJDII.J Sir igi schimbe medicul de lamilie familie gi casa de
liornrrtorul va prezenta participan{ilor urmdtorul studiu de caz;i llcs numai dupd expirarea a cel pu{in asigurdri despre
vor discuta concluziile in cadrul sesiunii. 6 luni de la data inscrierii pe listele rnodificdrile datelor de
liuniliu llusttioc din comuna CdlineSti, judelul ArgeE, are 3 copii are ilccsLura- identitate sau cele
.trrttr lrru1i in evidenp cabinetului medical Scolar din cadrul Scolii din
Si bcneficieze de servicii medicale, referitoare la
torttutrti 1tt, care o ./recventeazd copiii. Fieraru lasile lucrattzti t'u n rr:tlicarncnte. matcriale sanitare gi incadrarea lui intr-o
t\)tttt'u(l irtdivicluul de mtrncd la.ferma agricold din comunii. Pe ucauslti lislrozit ivc rncdicale in
r mod anumitd categorie de
Itr:l tl In'rttfititrzd cle asigurare medicalti dc stindtuta. Solitt csta.yontt'rt1 ncrliscrirl inatoriu, in conditiilc lcgii. asigura{i.
yr hrn'fititr:ti rlc inrlcntnizulic da .;orrrttj, irt ut t,tt.tlt-t tttlittttr liirul \ri ( llctrrczc cortlroirlc pr-olil:rcticc, in
tt.\ililtrtlri rrrulitttl fiirt'i lthttrr t ortlrihrtlici Itt rrsigtrriri. litrrtilitr tr trlr'lttl Si rcspcctc cu strictete
,,,rrrli1iilc st:rhililc plirr corrlnrctrrl- llrlirnlcnlu l 5i
lttnt(li(tlr)t\tl .t r t i I r tr' 1 tr't I t t tt \t'ut\t rit'Jtt'litt,r ttrttri rtt,'tli, ,1, /,rtttrli,
tr t t
( ,r(llll irrlir:;r{iilt tt tctlic r rlrri.
Sd beneflcieze de servicii de asistenld
rnedicali preventive gi de promovare
a sdnAtalii, inclusiv pentru depistarea
precoce a boli)or.
Si bcneficieze de servicii medicale in
ambulatorii gi in spitale aflate in
relatrie contraotuali cu casele de
asigurdri de sdndtate.
Sl beneficieze dc scrvicii medicale de
urgenta.
Sl beneficiezc de unele servicii de
asistentI stomatologicS.
Sii beneficieze de tratament
liziotcrapeutic Ai de recuperare.
SI benelicieze de dispozitive
nrcdicalc.
Sr1 bcnclicieze de servicii de ingrij iri
nrcdicale la domiciliu.
Sir i se garanteze confidenlialitatea
privind datele, in special in ceea ce
privc;;te diagnosticul $i tratamentul.
Sii aibi dreptul la informa]ie in caizul
tratamentelor medicale.
Sir berreficieze de concedii Ei
irrdcnrnizafii de asigurdri sociale dc
saln;rtatc in condi!iile legii;
Sir lic infbrmat cel pulin o datl pe an,
prin casele de asiguriri, despre
scrviciilc dc care beneficiazi, nivelul
tlc contributie personald 9i
plati. precum Ei
n)(xl:lliri(ilc de
rl"*prg {re1lglgg r!!g.E&
Sd aibd o conduiti A. SERVICILE MEDICALE
civilizatd fald de Legislafia referitoare la domeniul medical
personalul medico- Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul senetelii, cu
sanitar. modifi cirile gi completiri le ullerioare
Si achite contribulia Contractul-cadru, act normativ, carc se aprobd prin hotirdre de
datoratd fondului gi Guvem, cu o valabilitaLe de 2 ani.
suma reprezentand Contractul-cadru stabilegte condiliile de acordare a asisten{ei
coplata (a se vedea medicale in sistem de cltre fumizorii de servicii rnedicale gi Casa
explicalia din oadrul NalionalS de Asigurdri de S5nitate. Acesta prevede tipurile de servicii
glosarului de termeni). medicale de care beneficiazi un pacient, in funclie de asigurare, gi care
sunt pldtite dc CNAS.
SI prezinte furnizorilor
de servicii medicale Serviciile medicale pot ti servioii medicale profilactice (in scopul
documentele prevenirii imbolndvirilor, al depistdrii precoce a bolii gi al pdstr[rii
justificative care atestl sanAtAlii) 9i servicii medicale curative (asiguralii au dreptul la servicii
rncdicale pcntru vindecarca bolii, pentru prevenirea complicaliilor ei,
calitatea de asigurat.
pcntru recuperare sau cel pulin pentru ameliorarea sufbrinlei).
De asemenea, putem distinge serviciile medicale in funclie de
c:rlitatea de asigurat a pacientului intre pachetul minimal de servicii -
care se acord6 cetileanului, indiferent de calitatea de asigurat, $i pachetul
rlc bazd de servicii medicale carc se acordd in baza acestci calitdti.
Pachetul minimal de servicii cuprinde urgcnlele medico-
chirurgicalc ai bolile cu potenlial endemo-epidemic, precum gi cele
prcvarzute in Programul na{ional de imunizlri, monitorizarea evoluliei
s;rrcirrii :;i a ldrzei, servicii de planificare familiald.
St u<liu de caz
liorruatorul va prezenta participan{ilor urmitorul studiu de caz gi vor
rlts.. rrt:r concluziile in cadrul sesiunii.
Situalii de urgenld (persoane care na au tsigurare medicald qi
nlri posihilitatea de a o obline)
l'-urnilia Fieraru locuieqte in comuna Bolintin Si se compune din
lirrntrtr Vusile, 40 de anL solia Fieraru Marila, 30 de anf Si cei doi
i rtltit lontr/ Si Cittiilina, cu vdrstA de 10, respectiv, B ani. Fieraru Vasile
itt't.i !luft,ri ucute in zona abdominald, insolite de greluri. Solia sa
tlit lt\r.:('t Itr ttctliulorul sunilur. Acesto constatd. cd familia nu este
ttr!.tn !rltt tttt<li(ttl. rltt (.\l( inti(ri.\t-t pc Ii,slu unui medic de.familie Si, din
, ittt ,r tlitt ii .qntttt' itt < ltt' .tt, ltrc:irtli lttirlvrlrrl. nrr t,ttt' timJtul fizic
,t. , r't, ,1,' ittttt'lttittrlcn'u (tt r'.\l(,t'(!t'tut't.\It i.
'
 Cum reactioneazl mediatorul sanitar in acest caz?
Mediatorul apeleazd serviciul de urgcnli I 12 9i solicitl o
arnbulan{d la domiciliul familiei Fieraru. Aceasta soseEte, personalul
tttcdical examineazl pacientul $i il transport5 la spital. Este foarte
irnpodant de Etiut cd in situalia datd, deqi nu are asigurare medicali,
bolnavul beneficiazi de urmitoarele servicii medicale: urgenle medico-
chirurgicale gi boli cu potenlial endemo-epidemic, precum 9i cele
vaccindrile prevezute in Programul nafional de imuniziri, monitorizarea
r:volu{iei sarcinii gi a lduzei, servicii de planificare familiall. Prin urmare,
spitalul este obligat si-i asigure pacientului ingrijirile medicale de
urgcn{[. Mediatorul sanitar va explica familiei Fieraru importanla
oblincrii calitelii de asigurat, serviciile medicale de care beneficiazd in
accastl calitate, precum gi pasii de urmat pentru a-l obfine.
! ! lObservim ci este mult mai bine sE avem calitatea de
tsigurat, dcoarece beneficiem de un pachet mai larg dc servicii
rncdicalc, aga-numitul pachet de servicii medicale de bazi.
Care sunt serviciile medicale de care beneficiem avdnd calitatea
<lc lsigurat?
l. Scrviciile medicale profilactice suportate din fondul de
asigurhri de sinitate sunt urmltoarele:
. nurnitorizarea evolutiei sarcinii qi a lSuzci, indiferent de statutul de
;rsigurat al femeii;
o urn.rz-rrirea dezvoltdrii fizice gi psihomotorii a sugarului gi a copilului;
. limp gi dup[ un ritm stabilite de medicul curant in unitili sanitare
controalele periodice pentru depistarea bolilor care pot avea
consccinle majore in morbiditate gi mortalitate;
. scrvicii rnedicale din cadrul Programului nalional de imunizdri;
. scrvicii de planificare farriliali, indiferent dc statutul de asigurat al
l.inrcii, cu exceplia celor acordate de medicul de familie in cabinetele
dc planning din structura spitalului;
e scrviciile medicale stomatologice preventive care se suporti asttcl:
lrirrcstrial pentru copiii panA la varsta de 18 ani, individual sau prin
lirrnnrca de grupe de profilaxie in grddini{e sau in institu{iilc dc
irrvri(hrrrint preuniversitar, gi dc doui ori pe an pentru tincrii irr viilst:I
rl(' Lt Iti ani pinl la 26 dc ani, dacir sunt elcvi, uccnici sau slutlcrtlili
,llreri rrtr lcltlizoazir vtrtilrrr i rlirr rrrrrrrcir.
. asiguralii cu varsta peste 18 ani au dreptul la contro I medical pentru
prevenirea bolilor cu consecinlc majore in morbiditate $i mortalitate,
in condiliile stabilite prin contractul-cadru.
2. Serviciile medicale curative ale clror costuri sunt suportate din
fondul de asigurari de sinltate
Tratamcntul medical se aplica de medici, asistenli rnedicali qi de alt
personal sanitar, la indicalia qi sub supravegherea medicului:
a. servicii medicale de urgenli;
b. servicii medicale acordate persoanei bolnave pAnd la
diagnosticarea afecfiunii: ananfircze, examcn clinic, investigalii
paraclinice;
c. tratament medical, chirurgical qi unele proceduri de recuperare;
' d. prescrierea tratamentului necesar vindecerii, inclusiv indicaliile
privind regimul de viald gi muncd, precum gi igieno-dietetic.
- Asiguralii au dreptul la asisten{i medicalS primare gi de specialitate
ambulatorie la indicalia medicului de familie, in condigiile contractului-
cadru.
- Asiguralii primesc asistcnle medicali de specia'litate in spitale
autorizate Si evaluate.
- Serviciile spitaliceqti se acordi prin spitalizare 9i cuprind:
eor-rsultalii, investigalii, stabilirea diagnosticului, tratament medical gi/sau
trlltament chirurgical, ingrij ire, recuperare, medicamente gi materiale
slnitare, dispozitive medicale, cazare qi masi.
- Asistenla medicali de recuperare se acordi pentru o perioadd de
:rrrtorizate gi evaluate.
- Serviciile gi ingrijirile medicale la domiciliu se acordi de furnizori
cvaluati gi autorizali in accst scns.
- Serviciile medicale stomatologice se acordd de medicul de medicini
rlcntard in cabinete medicale autorizate ti evaluate conform legii.
- Asiguralii beneficiaz.d de tratamente stomatologice care se supofte
rlirr lirrrd in conditiile stabilite orin cdntractul-cadru.
lVlcdicamcntc, materiale sanitare, dispozitive medicale gi alte
ntlilo:rcc t c rapcu ticc
Asigrrra(ii bcnclicilzii <lc rnc<lic;r rrrcn tc cu s:ru llrit contributie
plrrorltll'1. pt lrrzi rlr' ptcst tip{ir' rrrctlit:ltli-t pcrrllu tttctlicl tt tcrtlc lc
cuprinse in Lista de medicamentc. ModalilSlile de prescriere gi eliberare
l rledicamentelor se preved in contractul-cadru.
Contravaloarea medicamentelor prescrise pentru femeile gravide
;i lluze, precum gi pentru copii peni h versta de l8 ani, tinerii de la
18 la 26 de ani, dac5 sunt elevi, inclusiv absolvenlii de lioeu, pind la
inccperca anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau
studenti gi dacf, nu realiz,eazd. venituri din muncd, se suporta din fond, la
nivclul prelului de rcferinld sau al prelului de decontare.
Asigura{ii au dreptul la materiale sanitare qi dispozitive medicale
pentru corectarea vlzllui, auzului, pentru protezarea membrelor Ei la alte
nratcriale de specialilate, in scopul protezirii unor deficienle organice sau
fiziologicc, pentru o perioadd determinatd sau ncdeterminatd, pe baza
lccomanddrilor medicale, cu sau frri contribulie personali, in condiliile
nrcv zul.c in contractul-cadru
Asigura{ii beneficiazl de proceduri fizioterapeutice, pe baza
re cornarrcldrilor medicale, cu sau fird contribulic personall, in condiliile
prcvilzute in contractu l-cadru.
Scr-vicii medicale de ingrijiri la domiciliu gi alte sewicii speciale
Asiguratii au dreptul sd primeascd unele servicii dc ingrijire medicalf la
rlorniciliu, acordate de un fumizor autoruat $i evaluat in conditiile legii.
Scrviciilc de transport sanitar necesare pentru realizarea unui
scrvicir"r rnedical pentru asigurat sc suporte din fond. Asigura{ii au dreptul
Lr lr rlsport sanitar in urmltoarele situalii:
- urgenle medico-chirurgicale;
- cazurile prevazute in contractul-cadru.
Servicii medicale acordate asiguratilor pe teritoriul altor state
Persoanele asigurate in sistemul de asigurdri sociale de sdndtate
ilin ll.ornania, aflate pe teritoriul statelor cu care Romania a incheiat
rkrcLrmcntc intemalionale cu prevederi in domeniul sAnItelii, beneficiaztr
rlc scrvicii medicale pe teritoriul acestor state, in condiliile prevezute de
r ,:spee t ivc lc documente intcrnationale.
Itarntrursarea cheltuiclilor ocazionate de acordarea serviciilor
rrc(licillc in bzrza documcntelor intenralionale cu prcvederi in dorrrcniul
sirn;itirlii llr carc Romania cstc pafte se efectueazl dc casolc do rsigrrrirri
rle s;'t ttil:tl c nrirr irrtermediulCNAS.
B. FURNIZORII DE SERVICII
Furnizori de servicii medicale primare - medie de familie
Medicul de familie reprezintd primul contact al cetlteanului cu
sistemul sanitar. Acesta acordi lEri discriminare ingrij iri persoanelor in
contextul familiei 9i, respectiv, al familiilor in cadrul cornunitltii.
Medicul de lamilie este punctul de prim-contact in cadrul
sistemului de sdnltate, oferind acces nediscriminatoriu pacienJilor gi
ocupdndu-se de toate problemclc de sdndtate ale acestora.
Caracteristica de baz\ a activitatii sale este cornunicarea dircctd
medic-pacient, care conduce in timp la stabilirca unei relafii interumane
de incredere, in care pacientul devine un partener responsabil al
medicului pentru mentinerea/restabilirea propriei sdndtefi.
Furnizori de servicii medicale clinice - medici specialigti in
cadrul ambulatoriilor de specialitate
Furnizori de servicii medicale spitalicegti
Spitalul este unitatea sanitard care fumizeazd servicii medicale.
Acesta participl la asigurarea stdrii de sdndtate a popula{iei.
Este foarte imporlant si relinem c[ orice spital are obligatia, conform
lcgii, sd acorde primul ajutor gi asisten{d medicald de urgen{I oricdrei
l)crsoane, indifcrent dacd are sau nu calitatea de asigurat, care se prezintS.
h spital, daca starea sdnntnlii acesteia este criticl. Dupd stabilizarea
lirno{iilor vitale, spitaiul va asigura, dup6 caz, transportul obligatoriu
rnedicalizat la o alt[ unitate medico-sanitarl de profil.
. Fumizori de servicii medicale paraclinice laboratoare, radiologie r;i
imagisticd.
. Irumizori de servicii medicalc stomatologice - medic dentist.
. Scrvicii de transport medical de urgen{I.
r lrurnizori de servicii de ingrij iri mcdicale la domiciliu.
r liumizori de servicii de recunerare medicall.
 2. Mama qi copilul (Alin Stlnescu, Luminifa Igiena sarcinii Si alimentayia gravidei - 2O de minute.
Definirea lduziei gi identficarea perioadelor aces teia - lminute.
Marcu, Rodica Nicolescu) Frecvenga Si importan;a vizitelor in postpartum - l0 minute.
ingrijirea lduzei - 15 minute.
2. I. ingrijirea in perioada sarcinii ;i a lduziei Complicagii tn postpartum - 5 min.
Scopul acestei sesiuni este de a-i ajuta pe participanli si dobddeascd
abiltatile de a identifica semnele unei sarcini normale, complicate sau cu Instrumente de evaluare: evaluare iniliaiA @Tetest); evaluare
risc crescut, gi dc a consilia mama referitor la simptomele sarcinii, la finali (post-test.
ilnportan[a controalelor prenatale gi la drepturile pe care le are in aceasta Cuprinsul sesiunii
pr:rioadd. > Sarcina
Sarcina este un fenomen fiziologic, normal, care presupune
()biectivele sesiunii transformiri importante in organismul femeii, pentru a permite
l..a slbrq;itul acestei sesiuniparticipanlii: clezvoltarea in bune conditii a frtului, pestrand in acelagi timp sdnitatea
l. vor ptttea sd diferelieze semnele de sarcind (sugestive, de rnamei.
prohabilitate Si de certitudine); Degi este un lenomen fziologic, dezvoltarea fdtului in timpul
2, vrtr Sli care sunt semnele unei sarcini complicate; sarcinii gi modul in care reacfioneazd organismul mamei trebuie
3. vor;li cum sd motiveze o gravidd sd se prezinte la primul controlul supravegheate medical cu multd atenlie. Diversele afec{iuni cunoscute
luttntd in primele trei luni de sarcind: ltrru necunoscute ale mamei, vamta, numerul de copii niscutri, intervaiul
4. vor Sti atm sd convingd o gravidd sd se prezinte at regularitate la irrtre nagteri, obiceiuri nocive ale mamei (fumat, consum de biuturi
<tt n oalele prenatale urmdtoare; rulcoolice) pot avea influenle negative atet pentru copil, cat qi pentru
5. vor lti cum sd dferensieze o sarcind cu risc obstetrical crescut de o nrittrti:
xutind umplicatd; I prcroerea sarclnrl;
6. w;r $ti cum sd $i asume reslnnsabilitatea de a indruma gravida la o .t no$tere inainte de termen;
ttt tih rtt' .sunitard antnci aind esle nevoie; I naiitcrc la termen, dar cu un copil cu greutate micd din cauza dezvoltdrii
7. vor Sti sd descrie importanld ingrijirilor in lduzia imediatd Si apoi pdnd rrrsuliciente in timpul sarcinii;
ht inclu:ierea perioadei de lfuzie; lripcrtensiune arteriald in timpul sarcinii, cu consecinJe foarte grave;
N. vorSti sd descrie elementele tngrijirii lduzei. sli rrgorlri, uneori foarte importante.
Durata sesiunii: 135 de minute. lVlorncntul apariliei unei sarcinii este un moment important in cuplu
Mctodc didactice utilizate: expunere, fbedback, activitato lccsl rnoment trebuie planificat- De asemenea, intervalul intre doui
irrtlcpcndentd, brainstorming, discu{ii libere, lucrul in grupuri, exerci[ii, ttrt succcsive trebuie sd fie de 3 ani pentru a permite mamei sd se
.loc clc rol demonstrativ. 'll rh rpir prirna sarcind.
Materiale necesare: videoproiector, laptop, prezentare power po int, ('ortccp{ia .,Sttnt sdndtaosd. De ce sd md duc la doctor?" este
llipchart - coli de flipchart, markere, bandi adezivd, ecusoane, map[ llrrul grc5it:'r;i trebuic puternic combatutl de mediatorul sanitar care
piulicipantului (programul, Iista participanlilor, pLr, bloc-notes, hand-out-uri). lif sar rlclcrrrrinc la gravidl un comportament senetos gi responsabil
litapclc sesiu n ii rt t r;r Ni colr il.
lnlntdtrcerc: .scopul Si ohiectivele sasiurlt - 5 urinuLo. Illugrtttsti<'ul t xtrcind
.lt'nrrrcla tle :;urcinti l0 rlinutc. {rtrttrr",rrl,t sl ivc pcntrtt sllcinl't:
,\t'uutrl( tutL'i .srtn itti t'rtrtt1tIit ttIt' 5 trtitttttc. l rtlr,r rrrr'rrslruitlici, ttt:ri lrl,.'s crrrrrl ;rpllr' lir li:rrrci t'rr t it lrr rncrrslrrutl
111,1
('otttilir'r',tt L:r't r itl, i , tr rr.t, l0 rlr' rrrirrrrlt' r,r'rrl,rl rr r tr litri trc t iortt|r'r rlt' ;rt lir il;rlc scr t rt l;i:
 . gt'u(un. vatrslturi. sonlll()lcn{11, (}hosctlll, c$rc !nUf llt((tntrl Irt. erl
irrtcrrsitate variatrilii, irr.jurul strptirninii a (>a dc grilcrrrr,,,.c f drrc.zar
sr
tlc obicci in s?ipttrrndnilc l8-20 dc amenoree.
. modilici'rri la nivelul sdnilor: durere gi angorjarc, mllrirc tlc volum,
Ir ipcrp ig rnentarca areolei mamare qi a mamelonului.
( '()tr linnirrca sarcinii:
. tcstc de sarcind pozitive.
. rnodillciri de dimensiuni, formd, consistenfi ale uterului, mai ales
dtrpil siptirndna a 6-a de amenoree, constatate de medicul
obstctric ian.
. cxittltcn ccografic.
I)islrcns rizarea gravidei. Consaltatiile prenatale
D i s Jtc n.r a r i za rea gravide i cu s arc ind norm ald
. [.uirrca in eviden{d la medicul de familie; prima consultalie
prcnatalil sc cl-cctueazi in primele trei luni de sarcind.
. Clonsultatiile medicale periodice, efectuarea analizelor dc laborator
;ii it examcnelor ecografice:
- o consultalie in fiecare luni de sarcind Dentm o
de reguld,
sarcinl care se dezvo lti normal qi c6te consultalii sunt nccesare pentru
graviclcle cu probleme de sdndtate;
- 2 consultalii in ultima luni de sarcini pentru o sarcrna care se
dczvolti normal gi cdte consultalii sunt neccs;rc pentru gravidele cu
;rrobleme de senatate;
- electuarea examenelor dc laborator in primul trimcstru qi in
trimcstrul al treilea;
- efectuarea examenelor ecosraficc.
Consulta1iile prenatale se ilectueaza de medicul de familie in
primele 7 luni de sarcini gi de medicul <ie familie qi medicul obstetrician
in u lt imul trimestru.
O gravidd care prezinti unele probleme de sdnitate anterioare sau
rpiirute pe parcursul sarcinii poate beneficia gi de consultafii din partea
a lor spec ialigti.
Consultalia prenatali efectuatd de medicul de familie, dc
obstctricieni sau alii spccialigti nu este condi{ionata de statutul de
;rsisLlrat rnedical al fbrneii gravide.
Luarca in evidenJd se face la medicul de familie la solicitaroa
lcr:rcii, la mcdicul de familie [a care femeia este inscrisir sau la alt moclic
:r lcs tlc qra v idi-
Irr c.zul nrccliuilor dc spcciarit'tq, ircccsur sc rircc rrrirr
trinritcrc.
rle clltrr: rncdicul dc lirntilic,
[Jn rol dcoscbil in suprav,:ghcrcl nrcdicalil a sarcirrii in
uotnunitatc il arc asistcnla nrcclicali r:ornunitari .- zrcoltl undc accasta
cxistl. lta irrc rolul dc a vizira gravida la dorniciliu gi a o consilia privind
stil de viatd slnrtaos, de a depista precoce oricc moclificare patoloeicl
',rr
rlriLrutii in sarcini qi a o trimite in timp util la medic.
O c,tenlie deosebitd se acordd gravidelor cu risc crescttt rje
Itr )l!rI i(^nccorespun:dtoare u sarcinii.
lncadrarea unei gravide in categoria gravidelor cu risc se lace dc
ntcdicul de f'amilie la prima consulta!ie, prin exarnenul medical gi
llubilirca contextului social in care aceasta treieste.
Un rol deosebit in aceasta incadrare o au serviciile medicale
c.r11.,nitare, rcspectiv mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar si
rrr islcrrtu I soc ial.
tr" IAngi factorii medicali propriu-zigi, care inca<ireazd o gravidd
risc: boli anterioare sarcinii ce pot fi agravate de sarcind
ht r.rutegoria cu
ulc,. un rol important il au vdrsta, comportamentul de via16, factorii
rrre lrtcconorn ic i 9i culturali precari.
I>rirna consultatie prenatali - cu ocazia primei consultalii,
.
Irrctlicrrl inregistreazd gravida in registrul de evidenld qi completeazd
(i!t tldul gravidei, document care va fi inmdnat gravidei care
5i va fi
llnllr';11 dc aceasta qi in care se vor inscrie toate consultatiile medicale.
rr(l,ur(l t()t istoricuI sarcinii.
l.a orice prezentare la medic indiferent de spccialitate, gravida va
Itclrrri sl'r sc prezinte cu acest document-
t )lt1'.' riV!e2funei cp4;4!!al[jLp[e g]lgle sunt:
I varificarea diagnosticului de sarcind;
,J .stuhilirea vdrstei sarcinii Si calcularea datei probabile a ndsterii;
| .ttuhilirea bilanlului sttirii generale de sdndtate a
femeii prin
r:lt', ttrttr(t axuntenului complet al tuturor aparatelor
Si sistemelor;
I rttrnxtslerea condisiilor socioeconomice: condilii de via6d, de
ntttk ti. /ttDriliulc, numdrul de copii ndsculi;
\ ,,vt ltrurkt .fitctoritor tle ri,sc Si ierarhizarea cazrlui:
. glavi<lir cu srrcirrir lizioktgici;
. gr:rvitlii cLt risc ol.rslclr.ical crcscut.
L r'ttrultltltu((t ( '( I t. | | t I t I I I t i ttttt,ith,i rIrt(.t||tt(,n/ i.t prtrlul()r
,
,\i CLt
,,t,, .'r,tri,ht \t \\t l)t\'.-t.ttlrt lrr lrtttlt, t,\t \,u(.1r, ntttlir.rtlt, t.<, tltt. /i
4'eclltate atAt kt medicul de familie cAt li la medicul specialist, la Unele complica!ii ale sarcinii nu determini semne pf,nA cAnd nu sunt
uvenlualele internari $i in mod obligatoriu la nastere. foarte avansate.
A nul ize s i investigatii obligalorii Obiectivele corcultaliei prenatale din trimestrul al II-lea:
. Efectuarea unei hemograme pentru depistarea unei eventuale anemii l. depistarea factorilor de risc nou apiruli, cu o noui ierarhizare
(lipsi de fier in organism), fenomen foarte frecvent in timpul sarcinii- a cazului, la nevoie;
I)cticitul de fier la gravidi va determina lipsa de her la copil cu 2. depistarea precoce a installrii marilor sindroame obstetricale
rcpcrcusiuni negative asupra dezvoltdrii acestuia, inclusiv asupra (de exemplu, sindrom hipertensiv sau hemoragic);
dczvoltrrii intelectuale. 3. depistarea precoce a malforma!iilor fetale;
. Testul pentru determinarea unei eventuale infeclii sifilitice (RBUD' prevenirea anemiei;
Dcpistarea la inceputul sarcinii a unei astfel de infeclii este extrem de 5. prevenirea intreruperii intempestive a cursului sarcinii.
inrportantd pentru ce sifilisul se poate trata gi se poate preveni astfel
transmiterea bolii la fit, deoarece ar putea avea consecinte foarte grave-
(.lonsultatia prenatali in trimestrul al III-lea de sarcinl (din
. Examenul sumar de urini - care poate depista funcfionarea anormale ;inptdmAna a 29-a de amenoree)
u rinichiu lu i. Se ofectueazi de medicul de familie gi de medicul obstetrician gravidelor
. (iliccrrria, pentru depistarea diabetului de sarcind. cu sarcind fiziologicd gi gravidelor cu risc obstetrical crescut, cu
r Examenul bacteriologic al secrefiei vaginale - pentru depistarea unei uorrsulturile interdisciplinare necesare efectuate la recomandarea
evcntuule infeclii vaginale care, netratate, poate se se transfere la copil in n tcd icu lu i de familie.
tirnpul nagterii. in *imestrul al III-lea de sarcind, gravida va Ji indrumatd gi de
. llxirrnenul citologic Babeg-Papanicolaou - poate depista gi modificari nu I i r u I de special itate o bste*icd-ginecologie pentra supravegherea in
alc colului uterin care, netratate, pot conduce la cancer de col. t\t,tlinuare a sarcinii- Colaborare intre medicul de farnilie Si medicii
. I)ctcrminarea grupei sangvine qi a Rh-ului - important sd fie tplr' i.rl iSti este foarte importantd.
cr,lrloscutc deorece daci mama arc Rh negativ Ei fEtul are Rh pozitiv,
I Invcstigatrii de laborator gi paraclinice: de regulS, se repeti analizele
lux)$tcnit de la tatd, poate apirea o patologie severd la copil. untc in primul trimestru pcntru a vedea caie este starea gravidei
. Iixarncn ecografic pelvian. i te de naEtere.
I Ac,tlvitdli:
.t-cflfb.rZspa-eazglq! pe baTa examenului complet qi al investiga{iilor
paraclinice, se ierarhizeazd cazul: gravidi cu sarcind fiziologici sau Ittctlicul de familie va lace profilaxia rahitismului copilului cu vitamind
gravidl cu risc obstetrical, enumcrdnd factorii de risc ih
inrpo(an1ci [or- vuecincazi antitetanic;
rucomandI suplimentarea alimenta!ici cu fier;
euntinuh pregitirea psihicd pentru nagtere, educa{ia privind igiena
l-5?tt-dc-alnslqed. i, prcgtrtirea pentru aldptare. Se va colabora cu di ferifi specialigti
Ritmul consu aliilor: rt'cvrr luarca riscu lu i obsletrical:
. i consultatii (o consulta(ie la 4 sdptdmini in cazul sarcinilor ftortl{l conccdiul prenatal, cAnd este cazul.
cvo ltr ( ic liziologicd); lfghg!$ sil li:rncile pentru a-si imbundtiti starea de sdnltate si a le
. corrsultalii mai t'recvente la nevoie, ?n cazul sarcinilor cu risc.
"stic-
59 .ri i1tr1i1 rl_a.i con l'ortabi I
('hilr ;i l"rmcilc sdnAtoase 5i nu au nicio problenri trcbtric stl I ht rt vlts, otlihnu pi somnnl - daci activitatea fizici presupune o
eel ptr(in troi s:||.1 peltru cortsulturi prcnatalc pontrtl a sc asigtlra cal sorci u5oirrii sirrr rrrctlic, lrcelrsta sc va continuir pinir la iurnf,tatea Iunii
tslr: ljiri corttplica(ii. ('clc crtrc att tt problctnit stltt lttt risittl tlc lt tlczvtt fdftl{11 lr' ,.rrrr'irr;'r. itr tirrrprrl grrrvitlitrllri lrehrric lcnrrrr{rrl l:r elirrtLrl Ilzic
\r(unr ltcl)lri(' sl'r itilri rtt;ri tlrtll(' c{)tlsllltllti r t r.' t t t i I I ,.' lt'ttlt'ilt' I
1
I |
 Majoritatea femeilor muncesc foarte mult acasl sau la scrviciu.
Multe dintre ele continui se munceasce la fel de mult sau mai mult cdnd
sunt insercinate. Prea mult efort fizic in timpul sarcinii poate duce la
avort, na$tere prematur5, nagterea unor copiii cu greutate micd, mai ales
clacd femeia nu se hrdne$te suficient.
Sarcina este o munca ?n exces prin ea insdqi; organismul incearcd
si hrineasci un copil in cregtere iar sarcina face sd apari un cf;gtig
ponderal de aproximativ I I kg (este ca gi cum femeia ar cdra o glleati cu
apl permanent). Munca fizibe in exces duce la suprasolicitarea
organismului femeii, aceasta devenind prea slabd pentru nevoile pe care
lc impun sarcina gi na$terea.
Femeia gravidi trebuie sd se odihneascd cAt mai mult posibil;
trcbuie sd aibi o perioadi de rep^aus fizic de cel putin o ori in timpul zilei
qi de 8-10 ore in timpul nopfii. In apropierea na$terii, femeia nu se poate
odihni prea bine din cauza dimensiunilor gi a miqcf,rilor copilului.
Adesca, cea mai confortabill pozilie este decubitul lateral.
Activilated sexuald - in primele doud trimestre se recomandd
plstrarea obiceiurilor anterioare sarcinii; activitatea sexuald. se va reduce
irr ultimul trimestru 9i practic va fi interzisd din sdptdmdna a 3'l -a de
dnrcnoree. [n cazul cfind apar modificdri alc colului uterin (deschidere,
scurtare), pentru a evita riscul nagterii premature gi/sau a rupturii
intcmpestive a membranelor si pierderea lichidului amniotic, interziccrca
ctivititii sexuale se poate lacc mai precoce.
Igiena corporald Si cea intimd - baia qi dugul sunt rccomandate in
tirnpul sarcinii; se poate pune sub rezervd imblierea generalS in ultimele
2luni de gestalie, cind abdomenul mdrit de volum poate duce la
accidcnte, in aceastA perioadi recomandAndu-se de obicei dugul.
lgiena intimd (irigatia vaginali) nu s€ recomandd, cu exceplia
cuzurilor cu indicalie terapeutice. Chiar qi in acest caz, se iau unele
prcoaufii: introducerea canulei numai 2-3 cm dincolo de introit, lichidul
sir nu fie introdus cu presiune etc. in cazul modificarilor de col, se poate
rrrcrgc pAna la interzicerea irigagiilor.
Igiena vestimentard - harncle trebuie^ sI fie ugoare, comode gi sd
nu stringd, in special regiunea abdomenului. Imbrdcimintea trebuie sd fie
l(llptatl condiliilor de anotimp gi de temperatur[. 'f,indnd cont de
rrrodilicirrile dc echilibru gi ale centrului de greutate, cu solicitarea
t:ololne i klmbare prin accentuarea lordozei lombare, se recomandi
irreil(irniutc comodi. llrl toc inalt.
Igiena bucald - trebuic respectatl, iar controalele gi tratamentele
stomatologice sunt recomandate, cunoscut fiind fap tul cd. gestalia
favorizeazl aparilia sau agravarea cariilor.
ingrijirea sinilor Si a abdomenului - trebuie acordatd o atenlie
deosebiti ingrijirii sAnilor gi a mamcloanelor, mai ales la primipare gi la
lemeile _cu mameloane mici gi/sau invaginate.
In ceea ce priveSte muSchii abdominali, gimnastica Si masajul
uSor (tn primele 4-5 luni) sunt utile. Menliondm cd folosirea diverselor
creme Si a substanlelor grase nu evitd aparilia vergeturilor.
Alcoolul Si fumatul - alcoolul ingcrat de mamA traverseazi
placenta. Consumul de alcool determini subdezvoltare, malforma[ii,
int6rzieri de dezvoltare psihosomaticd postnatalf,, pdnd la sindromul de
encefalopatie alcoolici al litului.
. Proporlia de copii nlsculi inainte de termen sau cu greutate mice
pentru varsta sarcinii este de 2-4 ori mai marc decdt la nefumitoare.
Doui-trei iigdri/zi sunt la fel de diundtoare ca gi fumatul mai intens; in
general, fumdtoarele nasc copii mai mici cu 200-3 00 g, cu toate
inconvenientcle ce decurg din aceasta.
Medicamentele, plantele medicinale $i razele X - medicamentele
administrate in timpul sarcinii traverseazd, placenta. Deoarece orice
medicament are reactii adverse, iar filul poate suferi de pe urma acestora,
medicamentele trebuie evitate in timpul sarcinii. Aceasta este valabil mai
ales pentru medicamentele nerecomandate de medic. Este important de
evitat medicamentele in primul trimestru de sarcini cAnd au loc cele mai
rapide procese de cregtere qi dezvoltare ale cmbrionului.
Mamele consumatoare de droguri vor nagte copii dependenli.
Acegti copii sunt de obicei cu talie mai micl, sunt ndscuti prematur gi se
oot dezvolta mai incet.
Sunt cdteva exceplii de la regula ,,fird medioamente". Acestea
sunt tratamentele indicate de medic pentru diverse afec{iuni, precum gi
preparatele de fier gi vitamine. Dacd o femeie se afld in tratament pentru
o boald inainte de sarcind, ea trebuie sd-qi continue medicatia pAn[ ce
medicul stabilegte, dac[ estc cazul, incetarca acesteia.
Ceaiurile medicinale sau poJiunile de ieburi pe carc lc iau unele
Icmei pot conline medicamente: unele pot da dependenld, iar altele pot
lavoriza contrac(iile utcrine. Cel mai bine estc ca medicul sd gtic ce lel de
plantc consurrri-r lcrrrcil 5i cc contin acestea. Majoritatea ceaiurilor nu sunt
pcriculorrst:,
 In timpul sarcinii trebuie evitatd expunerea la raze X, mai ales in
prirnele sdptdmdni. Dacd expunerea este obligatorie, abdomenul femeii
trebuie protejat ($o4 cu plumb).
Mediul inconjurdtor - anumite substanle chimice pot fr
df,unatoare atat pentru mamd c6t $i pentru fht; de exemplu, anumiJi
coloranli pentru pdr pot fi absorbiti prin piele gi pot afecta frtul;
posticidele 9i erbicidcle pot duce la avort. Ccl mai bine este ca femeia
gravidi sd nu ss af'le in atmosfcr6 poluatA $i si nu vind in contact
togumentar cu substanle chimice. Daci, totugi, se produce un contact
accidental cu aceste substante, gravida trebuie se se prezinte la medic.
Dieta ;i nutrt$a tn sarcind - sarcina solicitd intens organismul
li:mcii, mai ales in ceea ce privegte statusul nutrifional. in timpul sarcinii
ovulul fertilizat cre$te de la dimensiunile unei celule (cdt vdrful unui ac
lirarte fin) panl la dimensiunile unei fiintre umane, ajungend la 3 kg.
'l'oati hrana de care are nevoie litul pentru a cre$te este oblinutd de la
ntatnd. in timpul celor noui luni de sarcini.
in timpul sarcinii, nevoile fbtului sunt satisfb.cute inainte de cele
alc mamei; de cxemplu, dacd mama nu a oblinut o cantitate suficiente de
hrani sau dintr-o anumiti vitamind, organismul ei va da copilului ceea ce
rccsta are nevoie gi va folosi pentru sine ceea ce mai rdmAne chiar daci
nu este suficient. Lipsa unor vitamine sau minerale din hranl poate duce
la apari{ia unor boli. Lipsa fiemlui din dietd duce la aparilia anemiei, iar
lipsa iodului duce la aparilia gu;iei. Este importantd suplimentarea
alintentaliei cu fier, la recomandarea medicului, pentru prcvcnirea
ancmiei la gravidd gi la copil.
Deci, este foarte important daci femeia arc un cagtig ponderal
sulicient in sarcind gi dacl are o dieti adecvat[, pentru a asigura nevoile
cncrgetice qi nutritionale atit ale ei, cdt gi ale fatului. O mame subnutritd
rtu.stc de reguli copii subponderali care au un risc de cinci ori mai mare
rlc a deceda in primul an de viali, sunt mult mai susceptibili la boli ca
rliarr:ca, anemia, colicile. Daci supravieluiesc, au risc mai mare de a
plczonta retard mental.
Postpartum, aldptarea joacd un rol qi mai mare in ceea ce privegte
ccrin[-cle nutritionale ale organismului fcmeii, mai ales in primele 4-6
lrrrri. In lunclie de c6t de mult dureazi aleptarca, organismul femeii are
rrcvoic dc rnai mult de doi ani pentnr rccuperare completl. Deci, femeile
t::rlc itu copii de vdrste apropiate (mai pulin de doi ani diferen{f,) nu au
qrrrrsrt tlc a sc rocupcrzl cornplet dc la o sarcind la alta. Rczcrvclc lor
rrtlrlronirlc sc consur))i-r,,,:lc sc inrltollrirvcsc si oboscsc rrSol St' r',rr Iircc
. gravida trebuie si mdnince ce dore$te, dar in cantitdfi convenabile;
. alimentele sd fie sirate dupd gust, fird excese; sd s€ foloseesca sare
iodati;
. se se evitc alimentele conservate prin sare;
. dieta se fie controbti prin urmirirea riguroasd a curbei ponderale;
. alimentele sd fie intr-un echilibru intre produsele animale (carne, oud,
lapte gi preparate din lapte) $i cel vegetal (in special fructe gi legume
variate);
. din a doua jumdtate a sarcinii sd se administreze zilnic, profilactic,
30-60 mg Fe elemental 9i acid folic.
In practici, in familiile sdrace, fetele gi femeile nu au suhcienti
hran6, mai ales cu conlinut nutritiv crescut care ajutd cregterea gi
devoltarea. Ca urmare, unele fete nu cresc atdt de mult ca in condilii
normale. Atunci cdnd femeile au talie mici 9i mai ales atunci cand
centura pelviand este ingustd, nagterea poate fi dificil5 gi cu risc fetal.
Dacd o femeie plstreazi o sarcine pe un teren deja malnutrit, ea
se expune la aparitia unor complicalii care nu apar la gravida cu nutriJie
normal6: infeclii, sAngeriri severe, na$tcre prema"turi, feJi mici,
subponderali. Acegti nou-nZscuti au risc letal dc zece ori mai crescut
dec6t cei cu greutate normald la naqtcre. Din plcate, gi in lara noastrd pe
fondul sdrdcirii populatiei, procentul de copii cu greutate micl la nagtere
cste in creslere.
Diversele simptome care pelL aparea in-gaIc il4
Varicele - dilatalii venoase cauzate de stagrnrea sAngelui tr vene'le
membrelor inferioare. Ele pot apErea pentru prima .lati in sarcind sau se pot
accentua h timpul sarcinii. In timpul consultafiilor prenatale medicul poate
aprecia m6rimea acestora qi dacd este necesat, va recomanda un tratament-
Secreliile vaginale - secrelia vaginale normall tinde si creascd in
timpul sarcinii. Nu este motiv dc ingrijorare decdt dacd secrelia vaginald
cste verzuie, gdlbuie sau aeratd gi este insotitd de senzalia de mdnclrime
;i de un miros nepldcut, ceea ce poate sugera o infeclic. in acest moment
trebuie li.cute teste de laborator pentru identifrcarea cauzei gi stabilirea
cclui mai bun tratament.
Edemele membrelor inferioare - aparilia edemelor la nivelul
gleznelor in serrcinl este normali. Mai pulin obignuitd este aparifia
cdonrekrr la rrivclrrl nriiirrilor. Edenrele apar deoarecc organismul reJine
rrrai rnrrltir :rpri irr (csrrtLrli Iicrtrcilc trcbuie sfhtuitc sl evite manEetele
slrinsc. hn'r(l'tlilt, rrrr.l,.'lr. r,rrLr prrnlolii stfiirn(i dcoarccc clacir edcmclc
crosc brusc sau duc la creqtere rapidi in greutate, gravida trebuie si
mcargd la medic pentru a i se misura tensiunea arterialE gi pentru
elbctuarea unui examen de urinl pentru depistarea albuminei in urinl
nccasta indici o funclionare anormald a rinichiului, care poate avea
consecinte grave asupra gravidei.
" Semne caxe necesita interventia urgenti a medicului:
- sanger5ri vaginale mai ales in trimestrul al ll-lea qi al IIIJea - o
licrloragie uterind abundentd este extrem de periculoase;
- modificarea stdrii de corigtienfe, ameieli, edeme masive;
- mperea prematurd a membranelor Ei pierderea lichidului
arnrriotic, chiar daci nu apar contraclii uterine dureroase;
- contrac{ii uterine repetate.
Na$tcrea
Na;terea trebuie si
se produce obligatoriu intr-o matemitate, sub
sLrpraveghere medicald. Matemitatea in care va naste gmvida se stabileqtc
tlc nredic, in raport cu starea de sdnetate a gravidei, astfel incat mama gi
copih"rl, prin specialiqtii qi dotirile existente, sd beneficieze de cele mai
bunc ingrijiri.
In cazul nagterii la domiciliu, o hemoragie ce poate aparea in
rttorrrcntul deztipirii placentei, poate fi fatald, in cAteva minute.
Nou-niscritul, mai ales dacd are greutate micd la nagtere, necesitd
intcrvcnlii speciaiizate, care nu se pot acorda la domiciliu. Chair daci
nl$crca se produce la domiciliu, lduza gi nou-nbscutul trebuie transportali
rrltcrior la spital.
ATENIIE: chiar daci nasterile antcrioare s-au produs la
(lonriciliu, fhrd incidente, trebuie sd ne amintim de zicala ,,Ulciorul nu
rncrgc de multe ori la apa".
I nsriiirea postnatali , lluzia
L:iuzia este perioada care urmeazd nagterii; dureazi 40 de zile gi se
c r ctcrizeazd prin revenirea organismului matern la echilibrul din starea
ir)tcrioard sarcinii-
l.iiuzia imediati urmeazd imediat dupd expulzia thtului 9i a
l)ltccntoi qi dureazd aproximativ 4 ore. Se produce contraclia uterului ce
tlclcrrrrirtir pcnsarea vasekrr sangvine care erau deschise dupl elirninarea
l)l;tcct)lct.
Ltirtziu l2recncc <ltredzirl-12 zilc dupd naqtere.
ll,ltiil( rcl'r-r: /.ir r lr'r sccrclia plirgii trtcrirrc (lot'rrl tlr.
serosangvinolent in urmS.toarele 3 zile, seros pdn6 la sfirgitul liuziei
propriu-zise. Modificarea culorii sau a mirosului lohiilor poate anun{a
debutul unei infeclii uterine.
Secretia lactatd este cel mai important fenomen al acestei
perioade. in primele 2-3 z1le postpartum, apare secre{ia de colostru. in
zllele 3-4 postpartum poate aperea secre(ia lactati, aga-numita "furie a
laptelui" (congestia mamare.' sanii sunt mdriJi de volunr, angorja{i, duri,
durerogi spontan li la palpare). Uneori se asociazd qi feno mene generale
(febre p6nd la 39"C, cefalee, ameleli) care cedeazd. dupd 24-48 de ore,
odate cu instalarea definitivi a secreliei lactate.
Lduzid tardivd dureazd urmdtoarele 30 de zile. Au loc modificdri
sistemice:
- involulia uterini continul, astfel cI la sfbrqitul acestei perioade
' ajunge la dimensiunile anterioare sarcinii;
- lohiile au aspect seros gi cantitatea lor scade progresiv;
- secrefia lactatd este intretrinute de suptul frecvent al copilului (faza
de automatism mamar);
-- sistemul hipotalamo-hipofizar igi reia func{ia ciclicd.
lngrij irea in lduzia fiziologicd
In pcrioada de l5uzie imediatd Ei in urmdtoarele 7-8 zile, ingrij irea
medical6 a lduzei este esenlial5 in evitarca complicatiilor. Aceasta estc cu
at6t mai importantd cu c6t de obicei externarea liuzelor se face in ziua 3-
5 dupd nagtere.
Involulia uterine se apreciazd. prin palparea 9i mdsurarea zllnicd, a
?ndltimii fundulu-i uterin. Se urmiresc sensibilitatea $i consistenla
corpului uterin. In primele zile dupd nagtere pot sI apari contraclii
uterine (colici uterine) care cedeazd.
Secretia de lohii se apreciazl cantitativ gi calitativ prin inspeclia
pansamentului wlvar. Orice modificare de miros gi culoare reprezintd un
semn de alarml. Pansamentul rulvar se schimba de doul ori pe zi.
Secrelia lactatd:
- sunt necesare inspeclia gi palparea sdnilor pentru a constata
prezenla secreliei lactate;
- daci apare angorjare mamari, se aplicb imcdiat comprese
locale qi se administreazl antipiretice.
I tIgrrJ r rr I e gL'tk'rdIe.'
- sc urrrrfu'csc zilnic pulsul, TA, temperatura gi diureza;
- st.rrplier'r rrrolriliz:uca prccocc a lluzei;
rrra'r'{ic , .
:rIrrrrr rrI r r ( rr r rrr li t' rrrr r
I
.
r It I I'r 5i cchilihratir. cu cvitarca alirncntclor
 (corrscrvan(i. conclimcnte iritauto, aditivi psfigllh.rii), l.frrrur va
bca lichidc in cantitate normalf, (aproximativ rrn lltru (lc lul)lo pc
zi plLrs ccaiuri, compoturi fhri zah[r). ln periondn ['lpttlrii cste
nccesar un aport mai mare de calorii, proteine, vitamine;i siruri
nrincrale; aoesta este foarte util pentru slnltatea mamei;
- contactul sexual este interzis 30-45 zile dupi nagtere.
" (tjcruntcne pablogice pot apdrea in lduzie:
- ht:nutrugiu - picrdorea vaginalS a unei cantiteli semnificative de sdnge;
" s lulil d( ()ntinttilule la nivelul perineului, tulburdri de coagulare;
, tn dlli.'.,t't'd u:;t)('(tului ;i a inirosului lohiilor; acestea devin clrimizii
{i gu nriros li,:t id l
",{ehrll t.rr li'l.u,rr caro pot indica o infeclie;
" lnl*ilht,virrlrrl lnast ith.
mediatorului
$$nitnr c*tc tlu rr sc asigura c[ lnarna gi nou-nlscutul sunt sdnitogi, mai
trlclr dupfi n{riitcrc. ltcntru a fi siguri de aceasta, cei doi profesioniqti
trcbuic s{l lircil vizitc la donriciliu:
- prinr{ \'il.i(ir (rcl)uic lhcutl la 24 dc orc de la revenirea din matemitate;
- irr prinra salptirruinil vor li cf'ectuate incd 2-4 vizite in funclic de starea
tlc srlnitatc ir rrrarrci ;;i copilului, de condiliile de trai qi de existenta unor
pcrsoanc cu cxpr:ricn{d care pot ajuta lduza. Cu ocazia acestei vizite
ntanra trcbuic sfbtuitA sI ia legdtura cu medicul de familie pentru
insoricrrja copilului pe lista de pacien{i gi pentru intrarea lui in programul
dc vaccindri. Dacd dintr-un mot.iv sau altul, lduza sau familia ei nu pot
lhcc accst lucru, mediatorul sanitar gi asistenta medicali comunitard
trcbuio si intreprind6 demersurile necesare.
- urmltoarele vizite trebuie s6 aibi loc intre siptdmdnile 2-4 dupd
naiitcrc, cdnd se poate cvalua atat starea de sdnAtate a mamei gi a
copilului, cat Si dace s-a luat legetua cu medicul de familie.
Vizitele au o importanl5 deosebitd pentru mami, mai ales daci
lccasta este la prima nagtere. Liuza poate fi consiliatl cu privire la
ingrijirea ei 9i a copilului. Pe de alti parte, vizitele qi incurajirile vor
e rc;;tc increderea gi stima de sine a mamei gi prin aceasta, se va
irrtr;nsiflca reflexul ocitocinic Ai vor cre$te gansele de aldptare.
Nu trebuie neglijate sfaturile pentru a urlna una dintre procedurile
dc planilicare lamiliald, odatA cu reinceperca activitElii sexuale.
in linrpul vizitci la dorniciliu vor ti puse intrebdri legzrte clc s:jnirt:rtea
si obiccirrrile ntlrrtrci 5i ;rrrrrrrrc:
i C'u nr sc sinrtc'l
),' l)ac[ rnai sirngorcaztr $i cit de rnult sdnge pierde?
i Daci arc vrco scurgorc vaginald gi cum aratl aceasta (culoare,
miros)'/
,. Ce fbce inainte de aal Pta?
i Ce mdnAncd?
l'rccum 5i de modul in care maneweazn gi ingrijeqte copilul:
> Cdt de des allpteazS?
> Cind ii face baie copilului?
! Ce fac ea gi ceilalli mcmbri ai familiei inainte de a manewa
copilul?
IiXORCITII
Ii.rerciliul I. ,,Semnele de sarcind"
irrtroba{i participan}ii care cred ce sunt sernnele de sarcind. Scrieli pe o
coali de flipchart rdspunsurile lor. CAnd grupul nu mai gcnereazi idei
trcce{i rapid in revistd primele semne de sarc.ind:
'/ grez\l gi vlrsdturi;
! inceLarea menstruatici;
! mic{iuni frecvente;
} somnolen[l;
P amctcli;
P cresterea in volum a s6nilor.
Apoi grupali semnele de sarcinl in semne sugestive, semne de
probabilitate gi semnc de certitudine pentru sarcinl. Discutali importanla
rr:cunoaqterii precoce a unei sarcini de cdtre asistenta medicali
comunitard qi mediatorul sanitar.
intrebali participanlii ce vor face dupl ce afld ci o femeie este
irrsircinati. Asigurativd cd rlspunsurile lor includ gi inscrierea in lista
Ior de femei gravide cu toate detaliilc (nume, adresd, vdrstf,, numirul de
sarcini, data ultimei nagteri gi data ultimei menstrualii) 9i cu menfionarea
cclor care au potential de sarcini cu risc crescut.
ti.terciliul 2. ,,Semnele unei sarcini complicate"
intrebati participanlii care cred ce sunt sernnele care indicd posibile
complicalii ale unei sarcini. Notali rlspunsurile pe o coali de flipchart.
( irnd grupul nu mai contribuie cu idei prezentati subiectul, insistAnd mai
lrlcs arsupra inrporlirrr(ci tccuttoaqterii precoce a semnelor dc sarcini
eorlplicalir. Atlirgc(i ltlr.tr(irr prtrlicil.rl.ttrlik.lr ci dintre cele 5 semnc majore:
rirrgcrili v:rrirltlt. r',1,'ttt.' lrt nivcltrl rnititrilor qi al l.:1ci, durcri dc cap,
 t.lburilri de vr:dcrc stu anrc(cli, lriportr:nsiune urterkrlfi 1l relrrtrc dc
truvaliu inaintc dc tcrmcn (rupcrca membranelor sau c(lntrnclii) doar
cdcrnclc pot li constatate direct, fIrI o discu!ie prealabiltr cu l'cnteia. De
itcccll. cstc lbartc importantd comunicarea cu femeile gi educarca lor
privind ncccsitatca prezentdrii la rnedic imediat ce apare oricare dintre
llccslc sctllllc.
E.rrrcil itt I J. ,,Consultalia prenatald"
Intpllrlili prrticipan(ii in trei grupuri: dali fiecirui grup descrierea
c()nrultuliilor prcnatalc in cdte un trimestru de sarcind, coli de flipchart gi
t[fkcrc. Acordfl(i-lc 20 de minute pentru a pregdti o prezentare a
lll{l(sliuluhri, sd utilizeze cuvinte simple, pe care le-ar folosi
stl lllrtlr(k. ^Strgcrali-le
lncuruju(i participanlii sd fie cAt mai creativi si si lucreze
Ingf[|lt, x"ul putcil cl materialele produse aici si le foloseascd in
u()lrluuitltt!.r |rr'. sirrr rnircar vor invifa cum se face.
. Acorrluli licc,ilrui grup cdte 5 rninute pentru prezentare. Nu uitaJi
(lupfi
C[ liccurc prrrzcntarc s[ rnullumitri participanlilor 9i si ii aplaudali
p$rtlru cli,'tul (lcpus. [)uptr cc un grup gi-a incheiat pre zenlarea intrebaJi- i
pc uciluli l)trticil)lnti tlaci au intrebiri dc pus gi apoi dacd au completdri
dc lhcut. Aloclli tirnp utiit pcntru prezentAri cdt gi pentru comentarii.
Asigur;r(i-v:1 cl participanlii prczintl, toate elementcle cheie ale
consultulici prcn:rtalc in ficcaro trimcstru de sarcind, dar cI nu se pierd in
nrlinuntc. Spuncfi-lc ctr regula de bazd in aceasti situalie este de a
idcntilica ccca cc gravida ,,trebuie si gtie,'gi sd renunle la ceea ce gravida
.,ar ll binc sl gtie". Mamele trebuie sI aibl griji de ele gi de copiii lor qi
sii ccaril ajutorul asistentei medicale comunitare gi mediatoarei sanitare
pcntru scrvicii medicale sau sociale de care au nevoie, cunoscAndu-gi
tlrcpturilc 5i obligaliile.
Ii.rcrc ! 4.,, ingrij irea lduzei "
i(i u
t)istribuili participanlilor secliunea din manual privind ingrijirea lduzei
9i
ccro(i-lo s[ ierarhizezn lucrurile pe care trebuie sd le observe cu ocazia vizitei
la tkrrniciliul unei lduze. Acotdali-lc 5 minute pentru lucru in grupuri mici
Ei sd
l jungl la o ierarhie comruri grupului. Amintitrlle sd desemneze o persoand
cufc va prcz-cnta grupului mare op{iunea lor. Au la dispozilie 10 minute pentru
lucrul in grupul mic Ai 5 minute pentru fiecare grup pentru raportare in grupul
rrtrrc. Apoi facilitali o disculie in care sl ajungc[i Ia o ierarhic comtml a
gnrpLrlui-
l)upir ce liecare grup $i-a prezentat op]iunea, comcntali
r rrn )i loilfc lc:
- prinrul lucru pc carc trr:truic str il atle asistenta medical[ comunilard
;i rncdiakrrul sanitar (flc prin intreblri, fie prin observarea lenjeriei) este
dacil rnanra prezinttr lrernoragie. Dacd rdspunsul este afirmativ gi sdngerarea
cstc importantl, Gmeia trebuie trimisd rapid la un serviciu de urgente
obslctricalc sau, in lipsi, la un serviciu dc urgen{e chirurgicale. Urmitorul
rspcct carc trebuie- investigat este dacd prezintd o scurgere qi care este
lspcctul acesteia. In mod normal, imediat duph nagtere scurgerea e$e
sringcrie, apoi maronie gi pini la sfiqitul primei luni devine gdlbuie. Dupi o
Iunir scurgerea dispare. Dacd ea persiste sau dace are o culoare neobigniuta
slu un miros nepHcut rnama trebuie trimisd de urgenld la medic.
- urmitoml aspect estc igiena personali a mamei, factor important in
prol"ec{ia impotriva infec}iilor, at6t a ei cat gi a copilului. Existd comunitiJi
lntle se crede ci baia este periculoasa pentru femeia care a nescut (poate
rrlci!). Descurajali aceste practici. Ldrua poate face duE/baie imediat ce se
poatc mobiliza normal. Nu se recomandi baia in cadd atAt tirrrp cdt se scurg
krhii gi este contraindicate pentru situaiiile in care existd suturi ale pdrtilor
lll() t.
- hainele purtate de mami lrebuie sI fie curate, comode gi si
pcrrnitd expunerea sAnilor cu uqurinfi, pentru a putea aldpta comod (fustd
suu pantalon cu bluzi deschisn in fa(I, frri sutien sau cu sutien de pdnzd).
- alimentalia lduzei, mai ales dacd aldpteazl, trebuie si fie
tchilibrati, sd fie pe mdsura bugetului mamei qi sd ii acopere ncvoile
cnergetice.
- aleptarea, cel pulin in primelc 6 luni, trebuie sl fie exclusivd, la
ccrere, zi Si noapte (vezi la aldptare).
- ?nainte de a pune mAna pe copil mama $i ceilalli membri ai
l:rrniliei trebuie sA se spele pe mdini, si aibd haine curate (se recomandd.
schirnbarea hainelor de orag) $i sa cvite atingera feJei copilului. Copilul
lrcbuie manewat cu blAndele qi nu zgdlldit, ciupit etc.
- pe ldngd acestea, rcgimul de vialn al lduzei trebuie sd cuprindi
porioade de repaus alterndnd cu cele de activitate. Cu toate cd
rrxrbilizarea precoce este benefici, favorizdnd drenarea lohiiior, involu(ia
Lrlcrind, reluarea micliunilor spontane gi prevenirea bolii tromboembolice,
liuz,a are nevoie de repaus. Activiti{ile casnice nu se vor relua inainte dc
1.5-20 de zile de la nastere. Mama se va rezuma la a avea eriii de ea si de
copil.
 2.2. fngrijireu nou-trdscutului a copilulul ntlc
Si Sugrrrul $i copilul mic
l)c lr na$terc pinil la v:irsta ds 4 ani, crcqterea qi dezvoltarea cooilului
Scopul rccstei scsiuni este de a-i congtientiza pe participanli $unl caracteriatc dc schimbdri rapide qi de nevoi nutritio nale spebiice.
cu privire Ia
flnportanla ingrijirii corecte_ a copilului, imptiiit imiortanla Aparilia bolilor poare fi mult mai rapidd;i cu influentl negative
aldpterii
pcntnr strnItatea gi supraviequirea copilului pintru nru lt rnai mari.
9i sdnitatea mamei.
lmunizarile (vaccinirile) au capacitatea de a preveni unele boli
Oblcctivclc scsiunii $rnv0.
l .tr s lllrii it rr.l. accstc i
iuni participantii vor putea:
ses Depistarea precoce a unor imbolnavfui, a unor de fecte din nastere
| . r(l r..l?/(.(, itnp()rtunla ingrijirii corecte a nou-ndscutului, a sugarului slu a unor intdrzieri in dezvoltarea neuropsihich, prin examinare
li d *,lrilului tt,ic' pcriodicd preventivd, poate duce la instituirea piecoce a iratamentului si,
V, :t(I e:.tplitt, ltirinliktr unele semne de boald;i gravitatea irnplicit, la prevenirea unor posibile complicalii.
acestora;
l, ,rfi itltttt,it.':(, .\tdrau generald a unui copil,"tn special sugar, Ohicctivele supravegherii medicale active a unui sugar sau a unui copil
.te.rk<,:r, nt\'<',\ itutco exominarii acestuia ie cdtre ;i sd rtt ic sunt:
medic;
4. .rrl rli,.uv.ic. it,tpt)rtunlu Si avantajele aldptdrii pentru
sdndtatea mamei . - consilierea pdrinlilor privind nevoile generale ale copilului intr_
gl u topllului; (). tbordare globald, asigurarea nevoilor faice _ mediu adecvat,
5. sll &thrlrufuttcd ahiliti4ile de ohservare
Si cunoStingele trccesare ewtudii llirnontafie, ingrijire, si a nevoilor emo(ionale alc acestuia:
unel ul<l1ttdri: - evaluarea cresterii in grcutate si inaltime, confi)rm standardelor
6, sd ctrtttut,v'ri r<,gulile de buzii ale diversijicdrii alimentaliei. r rirstci Si sexului:
l)urttr scsiunii: 90 dc rninutc. - evaluarea dezvoltdrii neuropsihice, depistarea precoce a
Mc(odc didlcticc u tilizatc: cxDunere- feedback, activitate independenti, cvcntua lelor intdrzieri gi reco mandarea examenelor de specialitate;
l)ru insl ()nll ing, discuIii liberc, lucru in grupuri, cxercitii, joc de rol - monitorizarea evoluliei unei boli tratate la domiciliu:
dcrnonstrativ. - consilierea pentru efectrvfea integrali a programului na{ional de
Mntcrialc necesare: videoproiector, laptop, prezentarc powcr point, .
rrrrunizdri
llipcharr - coli de flipchart, markcre, banaa adeiiva,
ecusoanc, o papu$a, ('ttpiii cu risc crescul sunt:
rnapa participantului (programul, lista participanlilor, pix,
t fu"_not"s, - copiii cu greutate micd la nagtere, ndsculi inainte de terrnen sau
Itand-out-uri). care au
li)st nesculi la termerL dar nu s-au dezvoltat adecvat in viala intrauterini;
Etapele scsiunii
Inlroducere: scopul Si obiectivele sesiunii _ 5 minute.
copiii care au primit la nagtere scor Apgar sub g sau care au prezentat
tliverse afecliuni in matcmitate;
lngriiirea ;i a copilului mic, depi.starea precoce a
.\.'nncllr de.nou-ndscutului
- copiii cu boli genetice sau malformalii congenitale;
boald - 20 de minute.
copiii cu malnutritic, rahitism evolutiv sau anemnie carentiald:
Aldptarea - 35 de minute.
- copiii cu boli cronice;
l-limentalia artifrciald (alimentalie cu
formule de lapte) -_ l5 minute. ' copiii care primesc tratament la domiciliu:
l.) ivc r"s if carea alimentagiei (alimentayie
comple*"r'tard1_ l5 minute. - copiii din familii cu abilititi parentale redusc;
Instrumente de evaluarc
- copiii din familiile cu antecedente de violent6
I..va luarc inifiale (pretest). familiald.
liva luare final5 (posttest).

('rrllrinsul scsiurrii
0 vizitd proJilacticd la domiciliu const6 in:
- tnama./pdrinJii/aparlindtorii vor fi interogali asupra evenimentelor
pctrecute de la ultima viziti, modul cum primeqte alimentalia, aspectul
scaunelor;
- sc va aprecia starea de igiend a locuinlei gi a copilului;
- se va aprecia dezvoltarea somaticd, daci a fost cdntdrit gi mdsurat
pcriodic; se vor compara greutatea qi indlfimea cu cele din tabelele
standard de la medicul de familie;
- se va aprecia dezvoltarea iieuropsihicd ;i daci prezintd achiziliile
nouropsihice corespunzitoare vdrstei (vezi mai jos);
- sc va incerca identificarea stdrii analizatorului vizual qi auditiv;
- se va acorda o importanli deosebiti alimenta{iei naturale,
complementare sau alimentafiei generale, dupd caz (vezi mai jos);
- so va controla dacd primegte suplimentele recomandate de medic - produse
dc vitamini D, fier sau altd medicalie specifici, dupl caz.
Nou-ndscutul, respectiv sugarul, va fi dezbrieat complet qi se vor urmiri:
. culoarea Ei aspectul tegumentelor Iicter, paloare, cianoz ,
elemente purpurice, echimoze (vAndtnf, leziuni cutanate etc.];
. tesutul ce'lular subcutanat;
o tonusul muscular, aspectul sistemului articular;
. cdile aeriene superioarc, modul cum respird copilul.
Ce recomanddri se fac dupd o vizitd profilacticd:
- ingrijire generali globald, igiena spaliului in care traieste copilul Ei
igicna personali a copilului" ambianla corespunzetoare, spaliu sigur
l)cntru copih
- in cazul copiilor pregcolari si antepreqcolari, depozitarea in loc sigur a
nrcdioamentelor si a substanlelor toxice; grilaje de siguranli la sciri qi
lcrostre, blocarea prizelor, verificarea jucdriilor pentru a preveni rinirea
invo luntari cu acestea;
- baic zilnicd p6nd la vdrsta de un an, apoi la 2-3 zile, plus toaleta parliali
z i In icd;
- alirnenta{ie naturalS exclusivd pdni la vdrsta de 5-6 luni, apoi
llinrcrrtalie complemenhre gi continuarea aleptArii pdnl la virsta de 2
irrri. clerr cel pulin pane la vdrsta de un an;
- l)rczcntarea la imunizdri ;i la examenclc medicale periodice, conform
sol icitllf i i rrcdicului;
- irrlnr in istarrca de suplimente de vitamind D si fier, in dozele recorrandate
(l( r nc(lic-
Aprecierea dezvoltdrii neuropsihice a copilului
Pentru aprecierea dezvoherii neuropsihice este necesare urmirirea unor
repere orientative- In acelagi timp, se va avea mereu in vedere ci fiecare
copil se dezvolti in limitele individualitalii sale.
I. I lund - ugoari hipertonie, agezat pe spate igi line capul lateral
reflexul de apucare prezent, lipd de foame, emite mici sunete
laringiene;
2. 3 luni - igi line capul ridicat cdnd este culcat pe abdomen, se
agale de haine qi obiecte, intoarce capul la zgomote,
reaclioneazd la oameni sau obiectc cunoscute;
3. 6 luni - sti in qezut, eventual cu un mib spriiin, se intoarce
uqor de pe abdomen pe spate, iqi ridici mdinile pentru a fi
ridicat, igi manifestl simpatia gi antipatia, gAnguregte;
. 4. 9 luni - std, in picioare sprijinit, se line de mobill, apuci
obiectele cu doud degete, iqi line singur cana, gingurcqte;
5. 12 luni - merge singur sau sprij init he o mdnd, arunci qi/sau di
jucdriile, vine cdnd este strigat, ajutd la imbrdcat, migci din cap
cu rol de ,da" qi ,,nu";
6. 18 luni - merge pe scdri cu ajutor, intoarce pagini la o carte,
incearci si se hrdneascd singur, imite acliuni ale adultului, ii
plac jocurile cu alli copii;
7. 24 de luni - fuge frrl sd cadI, urcd qi coboari singur scirile, se
integreazl in jocurile altor copii, soliciti olifa, vorbgte in
propozilii scurte;
8. 36 de luni - merge pe sciri alternflnd picioarele, se imbracd qi
se dezbracd, reugege sd incheie nastwi, se joaci cu a[i copii in
jocuri structurate, isi cunoaqte sexul, povestegtc pe scurt
experien{e proprii.
li.r a m in are a a na limt o r u I ui/fa n cl i ei a uditiv e
Orice deficientd auditivd derunjeazd pcrceperea sunetelor din mediul
inconjurdtor. La vdrsta apariliei limbajului vorbit, deficienlele auditive
(lctermine interzierea dezvoltlrii vorbirii.
Pentru depistarea deficienlei auditive la sugar qi copilul mic, se
li)l()sesc teste de orientare care constau in urm[rirea reac!iilor acestuia la
stinrulii sonori. Se urm[resc, in mod obiqnuit, reacliile reflexe ca rhspuns
lir stirluli sonori rrooaraotcr ist ic i: jucdrii sonore, fluier, clopolel, lovirea a
rkruir obicclc, lovirc;r pulrrckrr, irr pcrrtru copilul mai marc - strigarea
..,tpilrrlrri l)c nu nr(' r't('
 lixetninaroa l)rcsuplrnc lini5to rclativtr in rrredlu fl dllntltlulr"lr rlltttt'
- let vlr.skt Llt' l-.1 luni: urnulrirca ulrui obicct carc se misca si
acclui obioct;
stinruli culc pot interl'cm qi dctcrnrina reac{ii ale oollllltlut: rtrrrrtrli turrtrlrirca cor.tjrgattr a

lunrinoiii. trcpidalii, activiteti ale examinatorului ln urirt vizulrlir a - lu t<irslcr da 4-5 luni; coordonarea intre privire qi apucarea
corriluh"ri. unui obicct; t
T'ipuri de rdspuns reflex la stimuli auditivi: - lo vdrstu de 6 luni: fixarea, convergenfa, urmlrirea, sunt
- rcllcxc dc tlricntare - intoarcerea capului sau a ochilor cdtre sursa lirnclii consolidate Ei stau la baza vederii binoculare care este
sonorl: dezvoltatl in primele 6 luni de via1i.
- c(|ntroolic scurti a pleoapelor, mi;cdri bruEte ale membrelor; Anterior vdrstei de 4-6 luni poate aparea strabisrnul ca rezultat a'l
. ltrintrr-sc, contraclii parcelare ale felci, agitalie, pldns, tresiriri' rlczvoltlrii insuficiente a coordonlrii motorii.
Nu c.\ist.l o oorclatie iatre intensitatea reacJiei qi pragul auditiv' Dupi vdrsta de 6 luni un strabism permanent trebuie sd determine
Inrpofiontll eitc ritpiditatca reacliei care trebuie sd fie imediati' cvrnrinarea de medicul de familie qi, eventual, de oftalmolog.
tr oricc stlspicitrnc copilul va fi indrumat cdtre medic' in timpul examinlrii funcliei vizuale . se vor observa Ei
cirracteristicile anexelor vizrale: fante palpebrale, pleoape, globi oculari,
littu ttt ln ureo u n u I i zo t o r u I u i/funcliei vizuale nspcctul conjunctivelor, secrefiile conjuctivale, pupilele. Orice
l)cr..vrr ltqrctr progrcsivl u lirncfiei vizuale necesiti evaludri ale acesteia cu nrodificare de aspect, diferenla intre cei 2 ochi, va trebui sesizati
ptilr.r,luI f}tcltrci vizitc lir domiciIiu.
tricd icului.
Oricc trtlhtrrirrq I lirncliei vizuale poate apdrea in timp, chiar dacd Lipsa de interes, stimulii lumino;i, absenla reflexului de fixare,
pfinll ht [$*l In()lltcllt irc{jasta s-a dezvoltat normal. ruhscnla reflexului de apirare la ameninlare, absenla zAmbetului in
()ricc suspiciunc privind rnodificdrile funcJiei vizuale trebuie prczcnfa persoanelor cunoscute, intdrzierea in dezvoltarea psihomotorie,
cltriliclte dc nrctlic. inilial dc mcdicul de familie;i, dacd este ca:zul, de pot fi determinate de nefunclionarea corespunzetoare a analizatorului
ntcdicul spec ialist o llalrnolog. v izual.
Vu lrebui autrzlutii o dtenlie deosebitd urmdtoarelor categorii de
&4tii: I)entitia
- copiii din l2rrniliile care prezintiL/au prczcntat o patologie ocularl l)cntilia temporard apare in limitc variabile de timp gi are in final un
cvicjcntii: nLrrndr de 20 dc dinli.
- copiii prematuri; l{cpere ale apariliei dinlilor:
- copiii prcmaturi care au necesitat administrare' timp indelungat, de
oxigen; Dinte Maxilarul superior Maxilarul
perinatali. inferior
' cu patologie acut[ gravicI intoliperioada
- copiii
cu at6t mai mult cci ivi mediani/centrali l2 luni 5- l0 luni
Tretuie sd vi asigurali copiii prematuri, I nc is 6-
cu greutate mici sau foarte mica, care au primit oxigen in perioada lncisivi laterali 8- 13 luni 7- l6 luni
lrcrinatall, au lbst examinali de e medical oftalmolog pentru depistarea Canini 16-22 hni 16-23 luni
cvcntualei retinopatii de prematuritate, secundard administrdrii indelungate a Molar 1 I 1- l8 luni 11-l8luni
oxigenului. L)acd nu este depistatd la timp, retinopatia este o boald cu Molar 2 20-33 de luni 20-31 de luni
c()nsecinge extreme de grave-
lvldsararea greutdlii ;i a taliei
Ii tap ele dezvo ltdrii funcliei viT,aale . Md.surarea greutdlii
So rrot observa urmitoarele aspecte ale funcliei vizuale: rcflexul ('iintarul trebuio ctahnat inaintea fiecirei cdntiriri.
li)tornotor qi reflexul de clipire la luminl putemicl. Astfel:
- ltr wir:;lu rla o lund'. fixarea privirii ca rdspuns la un stimul
Itttttiltosl
c.pilul trctruic c;i.ti1rit dezbrilcat i;i sc va not{r v0k)$rcn lrru,e i ciind
copilul cstc lirri;tit, nu pliingc, nu se zbate. Se vor fircc 2 <Jetr:rnriltiri
succcsivc"
' Mtt.turareu taliei
I)t'ini f a
vdrsta de 24-36 de luni, mdsurarea se va face cu aiutorul
pcd io nrctru lui;
- copilul ostc a$czat culcat, cu capul lipit de placa superioari;
- gcnunchii sunt finu{i in extensie de examinator sau pdrinte;
- ;rkrntclc trcbuic si fie lipite de cursorul pediomctrului qi sd se facd sub
unglri rlrcpt cu accst:1.
I viitoarea mami trebuie sd congtientizeze importanla aldptirii pentru
Altltnnttu ltcrintrlruIrti < runian
liie va litec cu hllr(lu rnerrich ncextensibild. Ban<ia mctrici va fi plasatd oe
piliiflllin$trlclc ptricralc, liontalc ai occipitale; va fi cititd in zona
tt!a!lp{rrrrpnrictuUl ll irrtiilrrirr:r grada{iei zero a bandei metrice cu grada[ia
fiul\iln6,
liu vol lirce I rrr;.lsurirtori suocesive. Sugarul trebuie sd fie linistit
p{tfhtglc trcbtliq sii rrrxrbilizozc blincl capul.
Si
All rttr.lrtll ln nou-nrlscutu lui qi a sugarului
rllinrntuliu Iu sAn fulitpturea)
l.uptclc uur n ostc alimontul idcal pentru sugar. in afard de cene avanra1e
.ut'ilionale, continand toate principiile nutritive usor asimilabile de citie
strgar, altlptarea creeazd o relafie optimd copil-mamd, care va fi resimtitl
toattr viata de oei doi.
in primele 6 luni de viatl sugarul trebuie alimentat exclusiv la
sirr, fhri a se administra alte lichide, nici chiar apd sau ceai.
Toli sugarii trebuie aliptati qi numai situa{ii care trebuie
considerate ca exceptionale vor putea motiva privarca de acest avantaj si
tlrcpt al copilului. Aceste situaJii pot fi:
. nou-n5sculi cu grcutate foarte mice ce nu au ?nc6 rellex de
inghitire qi care pot fi hdniti inilial cu lapte de mamd prin altc
mctode Ei, ulterior, imediat ce vor putea suge vor fi puqi tlirect la
sdn;
o unele malformatii, de exemplu, ,,buz5 de iepure,, sau ,,guri tle
lup" (despiciturile labio-palatine), pot impie<lica alimintarea
naturalir a no u-nirscutu lu i, dar aceste situatii sunt destul de rar
?ntiiln itc:
. holi gravc alc sLrgtrului carc pot limita temporar aleptarea;
. tubcrculozlr lcl.ivi (nranra poate transmite boala), cancerul,
inli:c1ia cu l-llV/SIDA, precum gi alte boli infectioase severe ale
marnei, ?mpiedici aldptarea, existdnd riscul de transmitere a bolii:
. unele boli psihice ale mamei.
Mama care are sifilis iEi poate al[pta propriul nou-ndscut.
Fcbra moderatd in cazul unei receli comune nu impiedicd
xitrptarea dacl mama ia unele mlsuri de precautie (mascd la gurd si nas in
tinrpul aldptlrii).
Pregatirea pentru aliptarc trebuie ftcuti incd din timpul sarcinii;
'
iilntrtatea copilului. in cazul in care mama are mameloane mici
(r()nstitutional, poate sA facd automasaj, cu mAna sau cu un prosop mai
lspru, pe san pentru a forma mameloanele.
- . Nou-niscutul va fi pus la sdn in primele 2 ore dupi naEtere.
. Ulterior, ritmul aldpt[rii va fi dictat de sugar, deci hrinirea se va
face la cercrea acestuia si nu dup6 un orar fix.
. in prima lund de viafi, .ugu-i uu suge mult mai tiecvent (chiar
pana la de 12 orr/24 ore), apoi igi regleazi treptat ritmul suptului.
lnifial va dori si fie allptat gi noaptea; ulterior, va renunfa singur
la masa de noapte si iqi va spalia supturile.
. De reguli, un supt dureazi 10-20 de minute la fiecare sdn. Exist5
varianta de a se oferi sugarului cdte un sdn, altemativ, la mese
succesive, sau cate 10 minute la fiecare sin, alterndnd in timpul
aceleiafi aldptdri. Singura metoda de a menlinc secrelia lactati ir:r
cantitate adecvate este suptul copilului, nicio alti metodi nefiind
la fbl de eficientA pentru stimularea lactaliei.
Mctoda ,,liberald" de alaptare ,,la cercrea" sugarului este cca mai
clicientd pcntru o secrelic lactat?i care si acopcre nevoile sugamlui qi care si
r!'irlizeze o qegtere de circa 250 g la 10 zile.
Nu existd lapte matern care ,,sd nufie bun" pentru sugal.
Aflrmalii ca laptelc este ,,subtire", ,,prea slab", ,,albastru", de
c:rlitate necorespnnzatoare, nu sunt reale.
Probe care demonstreaza- cd lactatia este suficicnti pentru sugar:
creEtere ponderale satis{Acatoare (nu se cantire$te copilul la
fiecarc mas:f 5i nici in fiecare zi);
irrtrc srrptrrri errPilrrlcstc lin i;tit.I
tnittittt 5 scttlccc rtlc,/l1 rlc orr.
 ( fizrrrilc cind marncle rru au irr nrod real $ullulaftt hplr: pr:ntru I'clltr.u Lll(l_l
copil sunt lirartc rarc ;i alirnrafia ,,nu aln lapte suticicnt" trcbuic rrrrrrltz.ati AliptrrrcLr protcjclzil strnAtfltca n]alnct:
li)art c atcnt. r c()n(racta uterul $i scurtcaztr durata sdngerdrii dupd nagterp; astfel,
Nou-nlsoutul care nu primeste suticient lapte este agitat, pldnge rcduce incidcnla anerniei postpartum (de unde rezulte impoftanla
ItrriI ntotiv aparent, curba ponderald este stafionard. Chiar in aceastd a lllpttrrii prccoce gi frecvente);
situalic nu sc introduce un alt aliment, ci se incearci sL se stimuleze . a.iutrl la pierderea excesului de grisime depus in timpul sarcinii;
.\&'reliu luctulit: . scadc lbrtilitatea gi permite spatierea nagterilor;
. s(: plictr pe sani un prosop cald $i umcd cu 5 minute inainte de . scadc risculde cancer de ovar qi, posibil, de sdn.
supt;
o sc trrtscuzill uEor sinii ihainte gi in timpul suptului;
/*tttttr jcle trtsihologice ale aldptdrii
Alilptarca are avantaje psihologice atit pentru mamd, cdt gi pentru copil:
I sc llnl]tctzi dc cite ori sugarul o cere;
. alSptarea ajutd mama 9i copilul si stabilease[ o relatie emotionald
. nr{tnur llchuic sx c()nsume suficiente lichide;
strAnsd;
I rluurllr lrohuir: sil golcascd sdnii complet dup6 ce copilul nu mai . mama care aldpteazd se simte satislEcutd emo{ional gi se poartd
rlulql
. rnai af'ectuos cu copilul; alAptarea ar putea contribui la reducerea
. lllllf,lurcu sc lircc intr-o pozitie comodd, de preferinfd intr-o abuzului si a abandonului'
lneipcrc scplrat:l clc tgitalia casci. . copilul care suge la sAn plAnge mai pulin gi se dezvo ltd intelectual
ftru''nrirtrrrii cu groutatc lirartc miol la nagtere vor primi in afard de
qi emolional mai repede qi mai bine. La vdrste mai rnari va fi
Inptclc de rmrnrtl. srrplinrcrrtc tlin lonnule destinate special acestor vArste,
capabil si stabileascd mai ugor relalii sociale. Unele studii arati
Ircnlru rr olrlinc un ritrn dc crc$tcre identic cu cel din viala intrauterind. cl acei copii cu greutate micd la nagtere care au fost alipta{i in
Sunt lirtr(c pulinc ntanrclc carc ,,re f'uzi" si-gi alimenteze copilul la s6n.
primele sdptdm6ni de via[i rezolv[ mai bine teste le de inteligenJd
u | [t tl d ri i
tt vitn I ul al t' 1 in copildria tdrzie in raport cu cei alimentafi artificial.
lvurtlujelc uldlttdrii exclusive tn primele 5-6 luni de viayd
,4 t'trnlajele economice ale aldptdrii
tlc-'X&r,gr-pil: A klptarea aduce economii pentru familie qi societdte.
. laptclc de mamd contine substanfele nutritivc de care are nevoie . Nu sc cheltuiesc bani pentru lormule de laptc, pentru biberoane si
sugarul, in cantitAli gi propo(ii adecvate pentru o cregtere qi
tetine.
dczvo ltare armonioasd;
. . Se cheltuie$te mai pulin pentru medicamente, asistente medicali.
laptele de mamd ajutd dezvoltarea creierului, a ochilor gi a
depldsdri la spital ;i la cabinetele de consultalii.
intestinului copilului;
. . Se cheltuiefte mai pulin pentru alte metode contraceptive.
laptele de mamd este u$or dc digerat qi este utilizat elicient de
organismul copilului;
. Nu se pierdc timp pentru cumpdrituri, preparare, mers la
consultalii 9i spital, ingrij irea copilului bolnav.
. laptele de mamd (9i allptarea) protejeazd copilul de infeclii:
.
diaree, infec!ii rcspiratorii, deces prin infeclii;
Alimentalia mamei care aldptezzd, costd mai pulin decdt
alimentalia artificiali. Banii economisili pot fi folosili pentru
. laptelc de mam5. proteieaze sugarul (predispus genetic) de alergii
ceilalli membri ai familiei.
manifestatc sub diferite formc: ali:cJiuni digestive (diaree),
cutanate (eruplii pe piele) sau respiratorii (dispnee), alcrgie la
. Prin spatierea sarcinilor sc poate rcduce prevalenla copiilor cu
greutate micir la na$tere a ciror ingrijire inseamni, costuri imense
proteine le alimentare (enteropatic);
lcgatc clc morbidilatc. rccupcrare psihomotorie, educa!ie speciald.
. scadc riscul de anemie gi rahitism la sugar, iar la copilul mare
o
sc:rdc liscrrltlc obczit:rtc. diabet si unele cancere infantilc.
l)rin ali'rptatc s-ir' prrl(:ir rcdrrcc numirul de copii malnutri{i qi
rnollrrlilrrlelr irr llrrrl rlar

Allptarea in al doilca an de viaftr
AlSptarea exclusive in primele 5-6 luni de viala asigurl ncvoilc nutr.irive ale
sugarului. Dupd aceasti v6rsti sugarul trebuie si primeascl hran6
suplimentarS. Aceste alimente pot fi administrate cu canip sau lingurila;
hianirea cu biberonul poate fi evitati- Laptele de mamd rimdne o sursi
important5 de calorii gi substanle nutritive de bund calitate qi in al doilea an dc
viat5.
Este important de retinut ci laptele matem in al doilea an.de viald:
. este o sursl impo_rtanti de hranl carc previne malnutriJia la copiii
din familiile sirace ce nu pot asigura nevoile nutritive ale
copilului;
o protejeazi copilul de deficienJae vitaminice (in funclie de
cantitatea de lapte suptd $i de continutul in aceste vitamine din
hrana mamei).
Efectele laptelui de mamd asupra sdndtdtii copilului
Protectia -fatd de infectii
Laptele de mami nu este numai o sursi excelenti de hrani pentru copilul
mic, ci ii o I'erd acestuia qi proteclie faln de infecfii. Protec{ia estel maximi
in cazul alimentaliei exclusive. in primul an de viata, sistemul natural <le
apbrare al organismului nu este dczvoltat ca la copilul mai marc sau la
adult, aga incdt sugarul este mai vulnerabil fal5 de infcclii. prin laptele de
mamd, care este un lapte viu, sugarul primcste acesti factori de apirare de
la mamd.
Protectia.fatd de diaree
Cel mai mare risc de diaree se observi la copiii care nu au primit deloc
lapte de mamd. Copiii alimentali a ificial au risc rnai mare de diaree
deoarece laptele de animal sau laptele prafnu con{in factori antiinfec{iogi
gi in timpul manipulirii sau al prepardrii pot fi contaminate cu bacterii
patogene. Contaminarea poate proveni din api, bibcroane si tetjne
rncorect spilate ;i sterilizate, prin miini nespllate, prin contaminarea
laptelui prafdin cutii pistrate in condilii necorespunzdtoare.
Protectia fatd de infectiile respirdtorii
Sugarii hrdniti artifir:ial (cu formule sau cu lapte de vacd) au un risc de 3,
respectiv 4 ori mai mare de deces prin pneumonie dec6t cei aldptafi.
Sugarii aldptati pa4ial au un risc de deces mai mare decAt cei aldptali
cxclusiv, dar mai rnic decdt cci care nu au lbst deloc aldptali.
l.l* I nr r* t t t n c, i t tltlpldt I
r
l'ozitiu-urup.ultri
r Corpul copilului tlcbuic sil lie trpropiut dc ll nrtrnci (utcrr[ie lu
mfin{ copil lui sau la lrtrinci d[sil cstc prcu inllisot ixrrpul lui vu
stn dcpurtc dc oorpul nrarrci).
. Copilul std cu la(n h sin qi nu inclin t sau oricntr.it intr-o p rtc.
Ciind capul copilului cstc ltr nivclul plicii corului manrci cl poutc
ll dcstul de dcp;u tc dc siu.
r Crpul 5i oorpul sunt plasatc in linic drcapt,rl. nu incolllcitc slru
rilsucitc. Dacf, un copil este culcat pc spatc 5i iqi inloarcc clpul
sprc sdn atunci cl cste rlsuL:it.
. llXrbia atingc s6nul. Un nou-nhscut carc (ine bdrtria dcpartc dc s{hr
va avca dificulttr(i de supt.
. Pcntru nou-niscut: se sprijind:;i f'csclc, nu doar urncrii sau capul.
Nrrnl. dc rcgull, corectarca pozilici se facc la sugarii rnici, carc nu iii-lrtr
rlczvoltat un stil propriu de supt. La sugarii rnari, chiar dacit pozililr nu
r.rlc,.dc atlas", dar copilul suge bine qi crcqtc corcspurrztrtor, iar ntantr
nrc sullcicnt lapte, nu trebuie intervenit. Dar daci lnama se pliirrgc cI nu
rlc srrlicient lapte sau cd acesta este in sctrdcrc, clriar la un copil nurc, sc
lrrceurcir imbunltdfirea poziliei de aldptarc.
l{ I copilului$i al mamei
. Semne de ejcclie a laptelui la mamd irncdiat dupl na$tcrc (cntn]pc
'1'ptrrrsu
sau dureri uterine). Laptele curge din sAni.
. Copilul caute sanul cdnd ii este foamc.
. Copilul este calm Si treaz, nu nelinigtit sau agitat la siin, rrLr lasll
s6nul sd ii alunece.
Uneori, pare cd nou-nS.scutul igi scuturi capul. Accustu nu
leprczinti refuzul sinului, ci un semn cd el exploreazd sAnul Ei inccpc srl
ilr coordoneze reflexul de orientare. Este bine sd obscrvafi ;;i stl anulizali
riiprrrrsul mamei la solicitlrile copilului. Jine ea copilul cu rhbdar.c ;i il
lrrsti sl exploreze astfcl s6nul sau incepe sd il legene nelinigtittr. inocarci
ri1 ii bage mamelonul in gurI, igi acoperh sAnul sau aratl ncliniftc in
\'r(un alt fel? O mami care este nelinigtitd de explorarca copilului rr.c
rrcvoio sd auda ca aceasta este calea naturald prin carc copilUl inv;r1/l
rlcstrrc sdn.
i cgiilura emotionali
. Marla 1;i copilul slirLr lir(ir in Iu(it;;i copilrrl ltcncliciazil tlc irlcrrlilr
m a rrrr: i.
' ( ()r)lirctul llzir' .,t rr':rlizc:rz:'r l)e,r \ul)rill'ul;'t nrilc fi l)r'tn (()nt:rel
lticlr' llr ltrclL \t ru l\t ttt ltlttt;lr't,. tcrlrrs:r. (ol)illll cslc inrr'lrt r,rr
 multe paturi sau excesiv infdgat, iar mama pare cA nu se bucuri de
atingerea copilului.
. Mama tine copilul ferm, cu siguranti, 9i nu il leagdni, este
nervoash sau il Jine frrd vlagd.
Anatomia si starea sdnului
. SAnul cste moale, nu sunt semre de angorjare, noduli ctc.
. Mameloanele sunt protractile, nu aplatizate, ombilicate sau intinse
excesiv de angorjarc.
. Nu existd fisuri sau rdni ale mamelonului.
. Mameloanele nu sunt dureroase.
Suptul
. Gura copilului este larg deschisd. Dace este aproape inchisd sau
arati ca gi cdnd copilul suge dintr-un biberon, ata$area la san nu
este buni.
. Gura copilului cuprinde toati areola si tesuturile invecinate.
Sugarul suge din sdn qi nu din mamelon.
. Obrajii sunt plini, nu tensionafi sau supJi-
. Copilul suge gi inghite intr-un ritm lent.
. Se poate auzi sau vedea cum inghite.
' Limba este vizibila" formdnd o cupi in jurul sdnului.
'I impul
. Observali cat timp sti realmente copilul la sin. Dacd sta mai pulin
de cinci minute probabil ci sugarul nu primegte destul lapte, mai
ales lapte de s tErqit.
. Observati daci mama il lasi pe copil sd termine singur sau daci il
ia de la s6n inainte de a l6sa singur sAnul.
Nrti: timp,tl cdt copilul suge tn mod real este important, mai ales dacd mama
linete sd termine toate mesele irninte de cinci minute. Copiii care stou la sdn
preu pulin pot tncepe sd scadd in gyeutate.
Cum se evalueaTd o aldptare
Iivaluarea unei ahpteri se face observdnd in linigte, firi a pune intrebnri.
( )bservarea allptdrii este la fel de importantd ca orice examinare clinici, de
cxcmplu, semnele de deshidratare sau frecvenla respiratiei. Sunt scnmc care
pot fi observate c6nd copilul suge, iar altele pot fi observate cdnd acesta nu
sugc-
I ncidente in timpul allptlrii
,*,t r<:1itr lucltrlii este insuficientd:
. vorillcati clacir nrama mlndncd si bca suficicntc lichidc:
. explicali mamei cd perioada in care se instaleaze secretia
lactatd este foarte variabili:
o explicafi-i cd stimulentul major al lactaliei cste suptul
copilului;
. explicafi-i cd gi o lactalie care s-a oprit total poate reveni,
urmare a stimulilor determinali de suptul copilului.
,\ti n i i sunt angorj ati :
o s6nii angorjati: durerogi, edematogi, pielea intinsd la nivelul
mameloanelor, eventual congestionatd, laptele nu curge, stare
febrild sau subfebrj l1;
o mdsuripreventive/tratament:
/ aldptare mai frecventi;
/ mulgerea laptelui in surplus cu mdna sau cu pompa;
' { inainte de supt - comprese calde pe sdni, masaj al
gAtului si spatelui, stimulare tegumentara a
mamelonului;
/ dupd supt - comprese reci pe san pentru reducerca
edemului:
/ suslinerea emolionald a mamei.
,.lli mentalia la biberon
Sunt unele situatii cAnd copilul nu poate fi pus la sAn, mama igi
colccteazd laptele prin mulgere manuald sau mecanicd cu pompa gi acesta
rc udministreaza cu biberonul.
Acestca sunt cazuri rare, de regula alimentalia la biberon
llr{jsupune alimcntarea exclusivd a sugarului cu biberonul cu alt lapte
rfcclt laptele de mama (alimentalie artfrcidld) sau administrarea cu
hihcronul a unui alt lapte in completarea celui supt de copil (alimentalie
n it lti).
in cazul alimenlaliei mi-xte este esenlial ca sugarul sd fie pus intdi
ll sin, pentru cl acesta tlind inlometat sd fic ,,motivat" de a face efortul
rr(i sLrgd, dupd care i se administreazd formula de complernentare, in mod
irlcal cu lingurila sau cu un biberon cu tetind cu orihciu foarte mic, altfbl
lrgarul va refuza sAnul asteptand si fie alimentat cu biberonul, unde
ltpirlc curge mai ugor si nu necesitd efort pentru a-l suge din sAn. Din
erpclicnti se $tic ca un sugar alimentat mixt devine curdnd alimcntat
rrllilicial, clacit nu cxisti'r o grijir speciall din partea mamei si a medicului
rlr.' ;r rrrcn! irtc, rttircirr pir rl iir l. :r Iirpl ulca rrirtlrra l:-r.
lrr1rl111ilq' s;.11q: pol irrkrtui. rrrrruri irr c:rztrri binc clclcrminatc, laptcie
,tl(' l sl tnl
:
'
 . cu formule de lapte pentru sugari" respectiv lapte de vaci in
pulbere care a fost modificat industrial ca sI fie adaptate
cerin!elor nutri!ionale qi digestive ale sugarilor;
. cu lapte praf standard, adici lapte de vacd in pulbere care trebuic
reconstituit prin adiugare de api fiartd Ei rdcitd sau apd de orez.
Unele produse din lapte praf trebuie fiertc dupi reconstituire.
Propor,tiile in care se face reconstituirea acestor produse trwebuie
i toleranla digestivd a
recomandate de medic,
-ln funclie de varsta f
copilului.
Niciuna dintre variantele de mai sus nu sunt recomandate 9i nu
pot inlocui alimentalia la sdn. Totuqi, in cazurile in care mama nu poate
allpta, trebuie sd optdm pentru administrarea unei formule de lapte
speciale pentru sugari a cdrei compozilie este mai aproape de necesitd{ile
sugarului qi nu pentra laptele de vacd ce nu este indicat in alimentalia
acestuia, din cauza compoziliei diferite de a laptelui matern.
. in condi[iile extreme in care trebuie sd alimentdm sugarul cu lapte
de vacd, acesta va fi diluat in funclie de virsta, greutatea'gi
toleranla digestivd a copilului. Diluliile se vor stabili prin
consultare cu medicul. Laptele de vaci se poate dilua cu api fiartd
gi riciti sau cu api de orez.
Majoritatea formulelelor au o concentralic standard de o misuri
la 30 ml de apd, dar sunt qi alte dilu{ii recomandatc. Exista tendinla de a
unilbnniza dilufiile diferitelor preparate, p€ntru a nu se crea confuzii.
Toate formulele sunt instant, adicd se prepard prin dizolvare
tu'soara in apd fiarti qi rdciti Ia temperatura de administrare, fhri adaosuri
sau fierbere dupi preparare.
Administrarea cu biberonul a alimentafiei lactate de preparate
prcsupune un intreg arsenal de veseld speciald pentru sugari (biberoane,
vasc de fiert apa, tetine, vase pentru sterilizarea bibcronului qi a tetinelor,
aparaturd speciald cu sterilizare cu abur, electricd sau la microunde)-
I rrs isti.m asupra res p ec t d r i i i g i e ne i in timpul alimentaliei copilului:
. spalarea cu apl ;i slpun a m6inilor mamei sau persoanei care
alimenteazi copilul;
. utilizarea de veseld special dedicati alimentaliei copilului;
. stcrilizarea prin fierbere a veselei copilului inaintea fiec[rei mese.
Cea mai frecventi eroare (in alard dc ncrespectarca igienei) in
rulirrrcntatia artificiald este prepararea unui produs in conc€ntntie
l lee()rcstlunz:ito0r c, ccca cc aro czl prim elcct administrarca irr:ulccvrll-r tlc calorii
ci srrlrst:rrrt,.rrrrtr-itiv,. rrn srror rrrrrrlt'r';tl irr:rtltrvlrl ltlttlittl:r rlt';r sr'lrirttlr;r lirltttttl:t
clin motive neintemeiate (,,nu-i merge bine'). Spre deosebire de alimentafia
ruturald, cea artificiald cu lonnule se administreazd dupS un orar relativ ryni fix.
Numirul de mese se stabileqte in funcfie de vArsta, greutatea gi
tiparul alimentar ale copilului, variind intre '7 mese/24 de ore la nou-
nqscut, 6-7 mese in primele 4 luni, 5-6 mese ulterior.
l,cricolele alimentafiei cu inlocuitori de lapte matern
Alimentalia artificiall lipsegte copiii Si mamele de avantajele laptelui de
rnamd qi alc aldptirii. Pericolele alimentaliei artificiale pot fi rezumate
$st f'el:
l',cricole potentiale pentru sugar:
o risc crescut de diaree din cauza administrarii unei concentralii
inadecvatc vdrstei qi toleranlei digestive sau a manipuldrii
neigienice a ustensilelor de preparat si administrat laptele;
'. risc crescut de malnutrilie (prea puline mese, lapte prea diluat,
diarei frecvente)l
o risc crescut de infeclii respiratorii, copilul nu mai primegte de la
mamd factorii de aperare contra infecliilor;
. risc crescut de alergii (astm, eczeme) gi intoleranle h laptele de
vacd (diaree, crampe, eruplii).
l\rsibila afectare a relatiei de afecliune intre mami gi copil:
. alimenta{ia artificiali qi cea cu biberonul pot influenla negativ
stabilirea unei afecJiuni profunde intre mami Ei copil prin lipsa
contactului vizual sau/gi prea multe persoane implicate in
ingrijirea copilului.
,.1 I i me ntalia complem entard (alimentalia diversificatd)
Alinrentalia complementari la alimentafia cu lapte matern sau cu formuld
dc lapte reprezintl introducerea treptatl a alimentelor solide in
rtlrrncntalia sugarului, inlocuind trcptat alimentalia cxclusiv lectati. Este
trrrba de un proces treptat, care are drept scop suplimentarea alimentaliei
lntr-un moment in care laptele matem sau formulele de lapte nu mai
rtr'opcri nevoile energetice ale sugarului.
Diversificarea alimentaliei pregdteqte sugarul pentru alimentalia
r';rrc-i va fi proprie tot restul vietii, trecdnd de la sucliune la masticajie.
In ceea ce priveite momentul recomandat pentru diversificarc,
rt( {.'slil CS(O:
l;r 5 hrni 5i .jrnrrr'rlirlc-(r lLtni pcntlrr sugarii alinrentati exclusiv la sAn,
,l,rt,'riti c;rlilirlikrf nutritiol:llc t'rt r.'nt iorlrlc rrlc l:r1.r1clrri Lrrtrarr;
- la 4 luni pcntru sugarii alirtrcntali artilicial cu lbrnrulc (fu litl)tc. luptc
pritl'standard sau cvcntual laptc dc vaci-
inlocuirca unei mese de lapte cu o masd de alirncntc solitle nu
trcbuic ltrcuti inaintea vdrstci menlionate mai sus, deoarece nu este
adccvatil nevoilor sugarului, atat ca valoare caloricd, cat Si ca tolerantl
d igcst ivrI.
lltgttlilc dt ltuzu ule diversificarii:
. llccarc aliment nou trebuie introdus treptat in alimentalia
sugarulu i;
o rru intlotluccli concofrritent
doui alimente noi;
. (lltcii hcbclusul rcspinge alimentul sau apar scaune diareice sau
vnrifiluri, $tcptati o sdptdmdnd inainte de a incerca din nou;
I trjlltlnf rtontta lcl
r ultg:ntrr ricrrrnqkrr dc hoaltr.
licr fcirrtt'nlurrld succcsiultca urmitoare in administrarea alimentelor
r(tlhlsi
I lltitnlll lirtrcrrl introclus cstc supa de legume urmati rapid de
pirtrcu|(h. lcg,Lr rrrc l
. ilp()i nrnrcir/.i litrctqlc: nrilr. piersici, banan6, caisd, suc de legumc
(r'or;iic, rrrolcov). Pulpa unor fiucte ca pere, pmne, pepene rogu,
sttugrrri, circpc, rru ss rccomandd sugarului (risc de diaree);
. c rndit ilc glinl sau dc vitd se introduce ccl mai devreme la 4 luni
;i .jtrmit:.rtc la copilul alimentat cu lapte pral ti la 6 luni Ei
.iunretatc la copilul alEptat natural;
. oarnca de porc este contraindicatd;
. lx'r'\()irnd. care se prezintc opiniile lor in laJa grupului mare. Acordafi l0
pe$lele, exclusiv pegte alb fiert, se poate folosi (dar foarte
proaspit) in jurul vdrstei de l0 luni;
o lllrrl)ul mare-
gilbenugul de ou este util imediat dupl introducerea cimii, dar nu
inainte de vdrsta de 5-6 luni;
. - igiena mamei 9i a copilului sunt elemente importante in
la sugarul mai mare de 8-9 luni, se va include, treptat, o gamd mai
largd de alimcnte: iaurt, ciulama, budinci, papana$i, brinzd de
vaci, diverse cereale fortificate industrial etc.
Alte reguli:
. la copilul neinl5rcat, sc vor completa mesele de ,,solide" cu lapte
de mamd;
. hidratarea suplimcntare intre mese se face cu lichide neindulcitc
(ceai fird zahdr, apd fiartd qi r5citI), inutile in cazul sugarului
:r lirncntat la sli n;
. lru sc r,;r irsislir r.rr:t.sir, lrr irrlrocltrccrca noilor irlirrrt.rrlc:
. ill gcnctrl. trcbuic cvitutc..c()mpromisurilc" de genul modific[rii
gttstrtlui supci tlc zirrzavat. cu laptc sau zaher;
. nr.r sc va adiluga sarc in mAncarea sugarului;
. rlu sc vor lirlosi conservan[i, nici dulciuri concentrate;
r rlirncntclc vor Ii pasare, pAni la aparitia primilor din1i, apoi vor fi
tnturato, mzrruntitct
. sc va linc seama de preferinlele gi personalitatea sugarului, in
rr.u'rsura in oare acestea nu contravin principiilor enunJate;
. nu sc vor atribui sugarului preferinicle gi prejudecdJile noastre
alimentare;
. rcspcctarea regulilor de igiend a alimcntelor qi a ustensilclor
constituie o obligajie de la carc nu avem voie sA ne abatem,
conduita noastra va line seama de particularitf,lile psihoafective
alc copilului, de cerinfele lui, gtiind cd deprinderile alimentare se
' lbrmeazi in primul an de viald.
li:xr,:rrclTII
lUctode de protejare a nou-niscutului fafl de infectii
lrrrpirrlili participanlii in patru grupuri. Dali fieclrui grup cdte o coali de
llrrhlrt qi markere. DouI dintre grupuri trebuie sd identifice cel puJin 5
nlrt()(lo prin care mama igi poate lbri copilul de infeclii, iar celelalte doud
grrrpuri vor trebui sd identifice cel putrin 5 faotori care contribuie la
Itt cvcnirea infecf iilor. AmintiJi grupului ci trebuie sd desemneze o
nlit)ulc pentru lucru in grupul mic si c6te 5 minute pentru prezentarea in
I rr./inal. subliniayi cdteva aspecte:
prorejarca fala de in leclii;
- curAlenia casei, cu combatcrea mugtelor, a fdnJarilor, a
gdndaoilor Ei a rozitoarelor;
- utilizarea apei sigure pentru ingrijirea copilului, iar la
prepararea alimentelor pentru sugarul rnic, utilizarea apci
nurnai de la rctelc controlate sau apa plati, imbuteliatl;
- alirptarca inrcdiat clupi naltere $i irr primle 48 de ore - cu
cokrslrrr - rrlc scrrrnilica{ia unci vacciniri pentru sistemul
irtrrrrril:rr rrI eopilrrlrri.
llll t./:tr(..t (\.t( ( t itt(.1) (.0 r(.(.ll'l it (.()p'lttllt i.
 -
inlotdeauna copilul sI fic manevrat de pcrsoane spllate pe . ori de cdte ori scade aldptarea, morbiditatea qi mortalitatea
mAini; crescJ
- persoanele bolnave si nu vini in apropicrca copilului. . cre$terea copiilor este pusd in pericol atunci cdnd se oferd
ldentificarea copiilor cu probleme de slnltate suplimente in loc de lapte de mamd Si cdnd copiii sunt tnldrcati
prea devreme;
Cere{i pariicipanlilor sd ve spune ce probleme de senetate sau ce .
simptome de alarmd pot sd identifice in primele vizite La nou-ndscu1i.
laptele de mamd oferd o nutrilie completd, avAnd tuate
elementele necesare in proporlia ;i cantitatea corecte, adaptate
Scrieli rdspunsurile lor pe o coali de tlipchart. CAnd grupul nu mai
genereazd idei, menlionali cE sunt cateva semne de urgenle care trebuie
nevoilor variabile ale copilului. Programele de diversificare
trebuie sd adauge alte alimente, dar sd nu inlocuiascd laptele de
se determine mama sE mergi imediat cu copilul la medic:
mttmd inlre 6 qi lB luni sau mai mult;
. bont ombilical carc supurezd, sdngereazl sau este infectat; . spalierea nasterilor este mai eficientd cdnd tnamele aldptezd
o coloratie albdstruie in jurul gurii, a mdinilor, apicioarelor gi a exclusiv.
corpului;
Cereli participantilor si spuni de ce gi cum influenieaz[ aldptarea,
. tegumente marmorate cu extremit5li reci;
rirplavieluirea qi dezvoltarea copilului.
o respiralic frccventi, eventual guieratoare, gcamat, participarea Ce alte elemente contribuie la mai buna dezvoltare a coniiului?
abdomenului la respirafie, infundarea lesutului dintre coaste in timpul I ry)rcle din sAn:
l
inspirului, hsc frecvent5, rdgugeah la sugarul mic; . este intotdeauna uSor de digerat;
. buze uscate, fontaneld anterioari deprimata, cearcing tegumente e la temperatura potrivitd;
uscatg pliu aMominal leneq.
. nu este niciodatd acru sau stricat:
lmportanf a aliptirii pentru supravief uirea copilului . este intotdeauna curat;
Cereli participanlilor si se gAndeascl qi si spund ce importanta are c intotdeauna disponibil;
alaptarea pentru supravietuirea copilului. . nu trebuie cdutat in magdzine;
Asigurali-vi ci sunt mentionate qi ideilc de mai jos: . este gata preparat $i poate fi dat imedial ce copilul cere,
o imunizarea nu este completd fdrd aldptare. Sistemul imunitar indiferent cd este noapte, cd mama Si copilul cdldtoresc etc.
incomplet al sugatzlui nu este dezvoltat, iar suptul colostrului t clc{i-le participan{ilor sA spuni ce beneficii au ceilalti membri ai
este,, prima vaccinare" ; lnnr r lici dacd femeia alipteazl?
. laptele de mamd aduce copilului Si alli factori imunitari (puteli . Sqaliereanasterilor.
cere participanlilor sd ii aminteascd, dar nu insistati deoarece . Mai mulli bani pentnt hram celorlttlli copii sau penhu alte
veSi discuta mai tdrziu, in detaliu, acest aspect);
nevoi ale copilului unic.
. vaccinurile nu ii protejeazd pe sugari impotriva celor mai o Mai mult timp pentru ceildlli membri aifamiliei.
importanli,,ucigasi": €{astroenteritele Si infec|iile respiratorii . Consum mai scitzut de apd, combustibili, materiale pentru
acute;
igiena mamei.
c aldptarea accelereazd recuperarea dupd o boald; . Copilul este mai sdndtos Si pldnge mai pu!in.
. diareea este prevenitd in mare mdsurd de aldptare ;i, de
asemeneu, poarc rt tuatutd prin aldptare. Aldpturea oferd Jluidele
lrlr.rr(illcurca cupltrrilor nranrir-copil carc au nevoie de ajutor in
si nulrimenlele necesare, rehidr(ttarea orald se Jace ltt fiecare lirrrprrI lllrllt:trii
supl. luplele de mamd conlribuie Ia uciderea Ltnor germeni care
I trtlr l)irrtici|rirt{ilor
pntt Itrt tIittr<'<,tt : 'ri \':i :il)unri rl(' tc cslc rrcccsitr:i o lchnicit tlc
,,I,., r r r r r :l t | ;i t t t r'.rttrI I,':r|,r Irttrtr':r ;r|:ttt|t:rzir''
_
: r t ; : | t
 Unele femei au nevoie dc ajutor pentru a putca alepta cu succes. l,'ormularul pentru evaluarea modului de allptarc
Cerefi participantilor si spune tipul de ajutor de care ar avea nevoie.
- Sprijin qi asigurare.
- Oferire de informa{ii.
- Ajutor practic (pozilionarea copilului la sAn). Nunrele copilului
- Examinarea copilului pentru probleme de supt.
- Tratamentul bolilor. Sr,'rnne pozitive Semne de posibiie probleme
Prea multe probleme trec neobservate cind ar putea fi ugor Itozilia corpului
rezolvate. Ulterior este mult mai dificil. IdentificaJi mamele care au ('orpul apropiat de al mamei Corpul copilului este depdrtat
nevoie de ajutor qi acordali-le atenlie. Se spune ci un gram de ( opilul std cu fata la sin Copilul este intors
prevenfie valoreazl cit un kilogram de tratament. (iapul qi corpul sunt drepte Copilul este risucit
Impd(ili participanlii in grupuri de 4 qi dali fiecirui grup cdte o llirrbia at inge sdnul Bdrbia este depdrtati de sdn
papu$d pentru a exersa. Pregdti{i cdte un bi'lelel pentru fiecare participant Soriiinirea feselor
cu instrucliuni si ,,aldpteze", fie corect, fie si facd o anumita greqeali. copilului gi al mamei:
Ceilalli panicipanli observd 9i identificd tipul de ajutor de care are nevoie lrr: llexul de orientarel fNu existd reflcx de orientare]
mama. To{i participanlii igi noteazf, observaJiile qi recomandirile pentru copilul cautd sAnul cdnd ii este nu cautd sAnul dac[ ii este foame
liecarc coleg care a demonstrat o anumite pozilie. Dupd ce toti au lolme nelinigtit si agitat, ii aluneca
terminat dc exersat, instruiti participanfii sd discute in grup desprc fiecare copilul este calm 9i treaz sdnul
situafie in parte: l0 minute cxerciliu 9i complctarea formularului, 15 scrnne de ejeclie a laptelui la nu existd semne de ejeclie a
minute disculie in grupul mic. Apoi facilitali o discuiie, cereli nr ma
participan!ilor sd rdspundi la urmitoarele intrebiri: I rgiitura emo[ionald
- Ce li s-a p ut u$or tn excrciliu? Mama qi copilul stau fald in Nu existl conlact vizual
- Ce a lost greu? fald qi copilul beneficiazf, intre mami qi copil
- Ce ar face diferit in viitor, ?ntr-o situatie asemlndtoare? de atenlia mamei Contact fiziclpiele la piele
Contactul vizual gi contact redus
Notd: acest exerciliu este foarte util, doarece permite participanyilor sd piele la piele Mama leagdnd copilul
exerseze pozilionarea la sAn $i dbilitdlile de observare, Si sd tSi v.erifice Mama tine copilul ferm, cu nervos sau tl line fird vlagd
crnostinlele rekritoare la recomanddrile pe care le vor Jace. In mod
ideal, ar trebui ca.fiecare grup sdfie ajutat de unformator care ar trebui Arrllornia gi starea sAnu lui
sd asiste;i la exersare- Dacd acest luctu nu este posibil, incercali sd Sinul este moale Sdni angorjati
asistali la fiecare grup mic la o demonstralie ;i facilitali comentariile la Mameloanele sunt Mameloane plate sau
protractile ombilicate
Nu existl fisuri sau rini ale Dureri sau fisuri
rrr:unclonului mamelonare
Supt
Gura copilului este larg Gura aproape inchisS,
3. Vaccinlrile gi bolile care pot fi prevenite prin
deschisi orientati inainte vlrccinare
Obrajii sunt plini Obraji tensiona{i sau supti ( l,rlcrimioara Brindu;e, Rodica Nicolescu)
Copilul suge lent gi profund, Supt rapid sau sacadat
cu pauze Se aude plesclit gi nu llcopul sesiunii este repr€zentat de congtientizarea cursantilor asupra
Se poate auzi vedea inghitit Intporlanfei vaccindrii in prevenirea bolilor infeclioase.
cum inghite Nu se poate vedea limba
Limba este vizibild,
Obicctivele educafionale ale sesiunii
lormdnd o cupe in jurul
l.u sliirqitul sesiunii, cursantul va fi capabil:
sinului .

I . s[ cunoasci definilia vaccinului qi importanla acestuia,

Timp
Copilul suge _ minute
Copilul termind singur Copilul suge mai pulin de 5 minute
Mama ia copilul de la sdn
Nevoile nutri{ionale ale copilului cu vArsta 6-24 de luni
impl(iti participanlii in trei grupuri. Dati fiecdrui grup coli de flipchart gi
markere. Fiecare grup va pregiti o prezentare lcgatd dc:
Grupul I - alimentul qi vArstu la care se introduce
Grupul 2 - tipuri de alimente $ ce nevoi satisfac
Grupul 3 - moduri de preparare
PuneJi la dispozilia participantilor materiale informativc lcgate dc
nutritia adecvatl a copilului cu varsta 6-24 de luni qi da{i-le 10 minute
pentru pregAtirea prezentdrii. Fiecarc grup va avea la dispozilie 5 minute
pentru prezentare, ceea ce reprezintl un timp considerabil, dc aceea va
trebui sd se pregeteasci lba(e bine.
Apoi fbcilitali o disculie pe baza urmdtorelor intrebiri:
Care sunt pericolele diversific6rii brugte?
E ceva greqit in diversificarea inainte de virsta 4-6 luni?
In multe Jdri, printre care gi Rominia, diversifrcarea este perioada
cu cel mai mare risc nutrilional pentru copii, cand poate apirea
malnutrilia. De ce credeli cd se intampla acest lucru?
Cit de des trebuie sd mlnince un copil de 1-2 ani pe langd
aldptare (cam la fiecare 3 orc)
?. s[ congtientizeze care sunt contraindicaf iile vaccindrii;
" .1. s5. cunoasci schema obligatorie de vaccinare din Rom6nia;
"1, sf, cunoasci bolile care pot fi prevenite prin vaccinare.
ffrrrrrta sesiunii: 155 de minute.
M rt ode didactice utilizate: expunerea principalelor noliuni, feedback,
lut'livit te independenti, brainstorming, disculii libere, lucru in grup.
[\lntcriale didactice necesare: markerc, coli flipchart, laptop,
t irlcoproiector, ecran de proiectie, pointcr, chestionare prentru testarea
*tn( )ltintelor cursanlilor (rretest $i posttest).
Phnilicarea sesiunii:
llt rlc minute despre vaccinare.
0() tlc rninute despre boli care pot fi prevenite prin vaccinare.
Kiupclc sesiunii (cu precizarea timpului necesar parcurgerii ficclrei
Pl lr ltc )
L Administrarea pretestului (5 minute).
L Definirea vaccinului si prezentarea imporlanlei acestuia (10
m inute).
I, Prezentarea Calendarului nalional de vaccinare (75 de minute).
'I, Prezentarea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare (60 de
rn inute).
\ Adrninistrarea posttestului (5min).
l'.rlrci(ii propusc
Scrrrt tc:it tlc vcrillc:rrc l:r irrccpLrtul ;;i la sllr;itul sesiunii (Anexa l).
l{ol-pl;rv llcrrlrrt crltliirrlr:rr lr,,:rrcliciikrr virccirrirrii si a cllcnclarului
r lr. r'ltt t tttlttc
 - llra irrstorrnirtg pcntru sintstizarca bolilor r:arc pot ll prcvenitc pr in Sutlfitgorc$ de h vnccinrrc porte avea consecinfe foarte
l nlupru slnlltlfll copiilor, unclc boli ce pot aplrea la copiii
vaccinarc. l6vo
Instrumente de evaluare a modulului ,:ltvrc(lnrll lilnd frccvcnt mortalc sau pot llsa sechele foartq grave,
Prctest (chestionar cu 5 intrebiri cu complement simplu administrat 0roolplu.' tctanosul, diftcria, rujeola (pojarul), poliomielita
llzlr Infantiltr) etc.
inaintea cursului). 1;:: llclirzul vaccintrrii nu numai ci miregte riscul individual de boald,
Posttest (chestionar cu 5 intrebiri cu complement simplu administrat r,1l:drr, rtc tscmcnca, crcatc riscul pentru intreaga comunitate.
dupi curs). ., l::stc important ca mediatorii sanitari qi asisten{ii rnedicali
,::. S{tnurnituri sr1 infeleagl beneficiile gi riscurile vaccindrii, gi si anticipeze
t)clinircl vaccinului fi prezentarea importan,tei acestuia pc care plrinfii le pot avea cu privire la siguranle.
,,ri.hlru.hnrilc
Vaccinarcu sau imunizarea reprezinti acliunea de administrare pe cale
irt.jccttbilil rnu oralil a unui produs - denumit vaccin - care are capacitatea ..1 i.'unor$tcrctr CALENDARULUI NATIONAL DE IMaNIZ4RI
tlc l corrtr'ihui lu apirarca organismului uman impotriva unor boli llgntrtr o sorie de boli care au potenlial de gravitate mare qi sunt mai
t nutrinrisibilc.
,l ll*cvcntc, statul oferi vaccinuri gratuite. Aceste vaccinur i sunt incluse in
V cuinul u(ln)inisl|irt contine pd(i din bacterii, virusuri sau , pltprunrul Nalional de Imuniziri care asigure prevenlia prin vaccinare
ltrurlrrru rirtrilurc, crrrc prin (ratanrcntele ce le sunt aplicate in timpul tirlqtnat icrl impotriva urmdtoarelor boli:
r ittltrcrrlozi:
lrrrxlrrr;r.rii v{r!'cinului, nu tlctcrnrinil in organismul uman boala, dar au
urtprtcilutcn dc n ltirnull orgiurisrnul s[ producd anticorpi ce pot apera " diltcric:
rg||nilrtllttldc rt nou{l in lcclic. * ll'lllll()s:
(tuse mdgireascd);
Prnclic. irr rlorrrcrrtulcontactului cu un microb sau virus, persoana " ltrxc c0nvulsivd
vrtccirrrrtil nrc dc'ja anticorpi. dcci este pregetite sa se apere impotriva bolii ' polionricliti (paralizie infantild);
plntlusil tlc accsta clriar din momentul infecliei, anticorpii respectivi " hcpll iti I]:
lv:irrrl capacitatca si omoare in totalitate sau pa4ial microorganismele ce , nr jr:o l{i (pojar);
au inlcctat organisrnul, pe cdnd o persoana nevaccinatd nu are aceasta ' f llhco 111;

crpacitatc, anticorpii producdndu-se in organism pe parcursul bolii, boal6
cr: poate evolua foarte grav, uneori mortal, sau poate sA lase sechele
importante.
Unele vaccinuri au capacitatea sA apere in totalitate organismul
uman de agrcsiunca unui microb sau virus pentru care a fost vaccinat, iar
boala nu mai apare in cazul contactului organism-microb. Altele ajutd
organismul si se apere de boal6, in acest caz boala manifestdndu-se mult
mai blind.
Vaccinarea constituie metoda cea mai simpli ;i cea mai
eficienti de apirare impotriva unor boli grave.
Vaccinurile sunt printre cele mai cficiente instrumentc disponibile
pentru prevenirea bolilor infcclioase gi a complica{iilor acestora, prccum
si a scchelelor. Imunizarca masivi a dus la scideri fbartc importantc ale
numdrului de imbolnlviri cc pot fi prevenitc prin vaccinare, in special in
rrrultc tirri crr ccononriiclc nivcl rncdiu sau ridicat.
. pfil)riditi epidemicd (oreion).
Sunt disponibileisti vaccinuri qi impotriva altor boli, dar care se
allnrinistrcazA tot gratuit, numai in cazul unor epidemii, de exemplu,
lbhrrr tiliridl, diz-enteria ;i holera.
Pcntru alte boli, vaccinurile se pot procura contra cost gi pot
srlrrr rn istrate la recomandarea medicului.
Unele vaccinuri se administreazd separat pentru boala pe care o
-
prrvrrr (dc exemplu, BCG impotriva tuberculozei), altele sunt
sorrbiniltc, intr-o singurd injeclie fiind administratc mai multe vaccinuri
-
(rh. crcnrplu, DTP impotriva difteriei, a tetanosului qi a tusei
$ttrr trlsivc).
l)upir adnrinistrarca initialS, majoritatea vaccinurilor sc
rrrrrlnrirristlclrzir lir lrrrurrrilc intcrvalc dc ordinul Iunilor sau anilor,
r['r'irrccc crt litn;rtrl rtttlicorpii rlisplrr tlirr orqanism, iar readministrarea
tlr'l(.r ttti l't rlitt ttott Ptorltttcrc:r tlc ;Urlit'orpi.
lle;trlnrrlr.ilrrrr,. ;r \lr(f ullI iIrr .;t. rrutttr.slc t: tcl.
 Unii c()pii prczintl contraindicalii tcmporulc ruu delittrt ivc ale 'Ilbal l. (lnlcndurul vrccintrrilor in llominia
vaccindrii. Doar rnedicul poate stabili acestc contraindicalii ale rocontIndntll Vrccinuri Observ atii
vaccinlrii, precum Ei momentul cind va putea fi lEcutll unnit dc ()rc I tcp B In maternitate
vaccinare. I]CG In maternitate
in anumite condiliii, pe care le stabileqte medicul de regull cind DTPa-VPI-Hib-Hep Medicu I de familie
copilul este bolnav, vaccinarea nu se poate face la data programate. B
Aiegti copii trebuie rechemali gi vaccinali cu ocazia urmltoarei campanii DTPa-VPI-Hib Medicul de familie
dc vaccinare. DTPa-VPI-Hib-Hep Medicul de familie
La anumili copii, unele vaccinuri pot produce mici reaclii locale, B
'iirrri
rnaniltstatc cel mai liecveni prin inrogirea pielii 9i durere moderatd, DTPa-VPI-Hib. RRO Medicu I de familie
procurn iii rcaclii gcnerale, respectiv febrd pand la 38-38'5"C. In aceste 1i DTPa Medicu I de familie
conditii sc adntinistrcazi antitermice orale sau sub formi de supozitoare Enl DTPa-VPI Campanii
$i nc rnonitorizctzai in continuare copilul. gcolare/medicul de
in cnzul nparilici altor fenomene mai serioase, ca febrd crescuti, familie, pentru copii
v0rn{ltlrri. sontnolcttlil. starc gonerall modificate, copilul trebuie si fie neinscrigi in
(*|ttninltt dc tnctlic. invalamentul primar
I'rlnclpnlclc :rctivittr(i in realizarea unei imuniziri, la care sau inregistrali cu
ro(lhtor$l sunitar pontc avea o contributic majorl' sunt abandon gcolar
urnrItorrclc: cl:rsa I RRO Campanii scolare
l. cttrgralia pcsoattr:lor vaccinabilg inregistrarea corecti a tuturor celor ce VPI Campanii gcolare, se
trchu io vaccinati; realizeazd pdnd in 2014
2. in lbrmarea qi mobilizarea populaliei pentru vacinare; dt Campanii scolare
3. recuperarea restanlelor - cei cu contraindicalii temporare;
4. urmlrirea rcac!iilor postvaccinale. :Alxcvtcli:
l)l'l'u vlccin diftcro-tctano-pertussis acclular
Vltl vrrccin nolio inactivat
llttgt ll vrrccin hcpatitic B
Dll'l Vl'l-llib: vaccin diftcrG tetano-pertussis acclular-poliomielitic-Haemophilus B
[Il l'I-Vl'l-l titrltcp B = vaccin diftero-tetancpertusis acelular-poliomielitic-
Toate vaccinurile gi rapelurile aferente previzute in ,- lhcr,philrrs l]-hepatitic B
Programul National dc Imunizare sunt gratuite 9i tofi copiii niscufi .tfR() vlccirr rujeolic-rubeolic-oreron
i
ll('( vlccin dc tip Calmette Cuerrin
in Rominia au dreptul si beneficieze de acest program. .,f,f - rirccirr dillcro-tetanic pentru adul[i

Vaccinurilc recomandate in Romdnia sunt cuprinsc in tabelul de Iltt ,u,,r.'*it

mai ios. Calendarul de vaccinlri se stabile$te in fiecare an.
Itrrr. il v:r lrrezcnta la ficcare consultatie a copilului (nu numai cAnd
I rtttt'uzrl sI lic vlccinat)!
irrlirrrrrczc rlin srrrsc lcgitirnc tlcsprc btncllrrlllo 1l t'hcu tllc vrrccin tr ril r rlillclic:
5i srl iqi dou consim{Irniirrtu I inlbrrnut pofllru toItc vllccln u rl t ftlutoti
I
itd ministrate copilului lor. | [r.rsc corlvu ls ivrl (,,nrilgilroascir").
7. l,u v0rstrr dc (r uni:
Bolile care pot li prevenite prin vaccinarea asigu ratl in r rlill cric;
Programul National de Imunizari sunt: r tcliln0sl
l. La nastere, in maternitate: o t rrsc corrvulsivir (,,mdgdreasc6");

. hepatita B; r polionriclitl.
. lormele gravc de tuherculozd.
2. La vf,rsta de 2 hini: ll. l,:r virsta de 7 ani (in clasa I):
o difterie; . ru ico la (pojar)-oreion-rubeo la.
. tetanos,
. tuse convulsivi.(,,migireasc5"); 9. l,a vdrcta de 9 ani:
. poliomieliti; . poliomieliti.
o infeclia ot Haemophillus influenzae B;
. hepatita B. I0. La virsta de 14 ani:
3. La virsta de 4 luni: . difterie;
. difterie; . tcunos-
. tctanos; prlntipalele boli care pot li prevenite prin vaccinare
. tuseconurlsive(,,mdgdreasc5");
r poliomielitd; l. Hepatita B
. infeclia cu Haemophillus influenzaeB. Vrrccinarea previne aparilia hepatitei B acute, care poate evolua cltre
4. La varsta de 6 luni: ftonicizare cu complicalii deseori mortale, putend conduce la hepatitl
. difterie; tfln icir gi, uneori, la cancer hepatic.
. tetanos; Boala se poate transmite prin transflrzii de sdnge, prin injectii cu
o luse convulsivd(,,mdgdreascd"); luc ;i seringi nesterile, prin contact sexual, de la mamd la copil in timpul
o poliomielitd; l[rlt0rii etc.
o infeclia cu llaemophillus inJ'luenzae B; Vaccinarea este obligatoric pentru nou-ndsculi, frind cuprinsd in
. hepalita B- Itrrrgramul national de imunizare, iar pentru grupele de risc qi altc
5. La virsta de 12 luni: tltcgorii de virsti, aceasta se poate face la cerere.
. difterie; Conform Calendarului de vaccinarc, administrarea primei doze de
. telanos; vrrccin se face in primele 24 de ore-l zile de Ia nagtere, in maternitate,
. tuse con"rlsivi (,,migireascI"); rr;xri la 2 qi la 6 luni.
. poliomielitd; Vaccinul se administreazl intramuscular in 3 doze (imunizarea
o infeclia cu Ilaemophillus influenzae B; plopriu-zisd Ei doua rapeluri) timp de 6 lun'i. Schema obignuild este la 0,
. ru.icola (pojar)-Orcion-Rubeola | ;i 6 luni, cu rapeluri din 10 in 10 ani. Vaccinul nu ofcra protectie

5tt <o
 l
impotriva bolii la persoanele care sunt deja infectate cu virusul hepatitic lJoala se transmite cel mai frecvent pe calc rcspiratorie gi mai rar
B. prirl lcziuni cutanate sau obiecte contaminate cu secrefii provenite de la
Semne ;i simptome ptr'lonnc bolnave.
Desi nu toli oamenii preziriti semne de infeclie, cele mai fiecvente {Xmrtc i simptome
,,;

simptome la cei care le au sunt: llollu arc doud forme: cutanata Si faringiani.
- $eafa; . .
Forma cutanati (afecteazd pielea)
- oboseald; ' Aucfisth formd se manifesti prin leziuni cutanate infectate cu aspect
- icter (ingdlbenirea pielii Ei a mucoaselor); tltrpccilic. Se asociazd frecvent cu condiiii prccarc de igiend. Pot fi
- dureri de stomaci llirctlrc qi mucoasele (ochii, zona urlvo-vaginall, canalul auditiv)
- diaree;
- dureri articulare.
Virusul hepatitei B se gisegte in toate fluidele corpului, inclusiv Leziune cutanatl in diftcric
in singe, sperm[, transpiralie, lacrimi qi chiar in laptele matem.
Vaccinarea impotriva hepatitei B cste cea mai bund metodd de protejare.
Vaccinul ac{ioneazi prin formarea de anticorpi care feresc de
ulterioare cu virusul hepatitei IJ.
Pacient cu icter

. Forma faringianl (in gdt)

I l.lolrrrt rr insolit de stare de
I nu este specific, boala debutdnd cu rogu in gdt,
;fttr pt:rtcral, dureri la inghilre, lipsa poftei de mAncare. Drpd 2-3 zlle
'i,lfNr pscudornembrane alb-cenuEii i1 Bdt care sunt foarte aderente qi care
,1 $1tgr:r'caz;1 la tentativa de detagare. ln formele severe, gAtul este umflat la
iii l_llrrll{)r'. tJncori, boala se extinde, cuprinzdnd gi laringele, ceea ce se
llbslir cu tuse Si raguqeal5. Aceastl oomplicalie poate produce
icnrc. dcccs fi este o urgenti medicald.
('rrpilul trcbuic dus la medic imediat ce se constate prezenta
P*ru(l(l n r!:nrbranclor pentru a primi tratamentul adecvat.
2. Difteria
Dilteria este o boall acutd care poate fi preveniti prin vaccinare.
Principala sursd de agent patogen o reprezinti
asrmptomallcl.
Apare mai frccvent iarna qi primdvara fiind contagioasl
sirntimAni in liosa tratamcntului antibiotic.
 Copil cu tctanos (se ridici ,,in arc dc cerc")

d.'l'usea convulsivi (,,m[gIreascI")

3. Tctanos
.. 'l'ttrcu convulsivf, este o boali infeclioasi acute care poate determina
gttnrplicalii severe la copiii cu vdrsta sub 6 luni. Imunitatea prin boall nu
Tetanosul cste o boaH infeclioasi acutd, de cele mai multe ori mortalS- Boala se
transmite prin contaminare cu parnaff a rinilor, a arsurilor, a mugcilurilor de .'i . sttc pc nanenta.
lloala se transmite pe cale respiratorie, prin secrelii qi mai pulin
animale, a bonfului ombilical - buricul (de aceea se vaccineazd qi
gravide pentru ca imunitatea se se transmit[ la copil). Este singura' FIln obiccte recent contaminate. Boala apare mai freovent vara si toamna,
inlbcjioasi neurntagioasd prevenibild prin vzacirnre; nu se transmite de la
: fl rr,trirracterizeazl printr-o contagiozitate foarte crescutd.
oersoand la alta Sq
'l
t, ;i simptome
llqcu convulsivd are trei etape de evolulie clinicd. in prima etap5
Semne ;i simptome lput'rorula catarali) copilul prczintd strinut, fcbri cu valori reduse, tusc
Manifestdrile bolii sunt determinate de toxinele eliminate de agentul
!J*rin[], ca la o rdceald banalS. Tusea se accentueaze, iar in 1-2 sdptlmdni
patogen oare determind aparilia de contraclii gi spasme musculare.
f$ lrcec in cea de a doua etapd (perioada de tusc paroxistic[), in care
Au fost descrise trei fbrme diferitc de boald: tetanosul localizat, I llitr'i{nlul are accese dc tuse numer-oase, rapide, urmate de o inspirajie cu
tetanosul cefalic qi tetanosul generalizat.
$llrrl insotite de un sunct specific. In timpul atacului de tuse, pacientul se
o Tetanosul localizat - este o forml ugoard, mai pulin frecventd, . ' lfir irrclr:qto, un astfel de episod putand fi urmat de vdrsituri. Intre
poate apdrea inaintea formei generalizate. Apare contractura .t{t:i".rclc dc tuse, starea generald este bun6, episoadele de tuse fiind mai
musculaii persistenti intr-o anumiti zonf, a corpului qi dureazi plfvcrrtc noaptea- Accastd perioadi dureazd de obicei l-6 slptdmdni,
cdteva sdptdm6ni, dupi care dispare treptat.
l,rr: l&i*rrri l0 slpt nAni. Urmeazd etapa de convalescenll, cu recupcrare
. Tetanosul cefalic - este o forml rard. Apare dupd o infecfie , F*ptntri, tusea devine din ce in ce mai rari si disparc in 2-3 sdptlmAni.
urechii cu agentul patog'en al tetanosului.
o 'fetanosul generalizat este cel mai comun tip de boali.
debuteazd cu trismus (contracfia muqchilor mandibulei),
nu mai poate deschidc gura. Apoi apar rigiditatea gitului, difi
la inghilire qi rigiditatca muschilor abdominali. Accste
gi spasme pot fi insolite de f'ebrI ridicatd, transpiralie, tensiune
arterialf, ridicata, puls rapid- Spasmele dureazd citeva minute.
Simptomele dveaz.d 3-4 sdptdmini, iar recuperarea completa
dtrroazi lurri dc zile.
 Copil cu tuse convulsivl
Copil cu scchelc de poliomieliti

l Pollornlolltrr
. . 6, I fccf iz cu Huemophilus influen1ae tip B
rr

lldettit u thi.l^r ittllrren:ae tip B este, de obicei, localizatin cavitatea

nazald
tl ffl, gcrc uncr pcrsoane qi nu produce boala. ins5, da-cd bacteria se
llrpllnrlc.,\rc in plimlni gi in sdnge, persoana se poate imbolnivi.
ltut' kIttuttt.\ rn/ltrcnzae tip B se rdspdndeqte prin tuse gi strinut-
.: &trrrr si ,tirttpktme

I)oliomielita, cunoscute qi sunt numcle de $i organe. Cele mai comune tipuri de

,paralizie irtr'itzivil sunt: meni
c.stc u boali. specilic umani, extrcm de contagioasi.
Senrne Si simptome
Boala incepe prin manilestiri nespecifice cu febrd,
curbaturd, insolite
rnanilestiri respiratorii (ca la.virozi), digestive (grcluri,
virsdturi, dul
abdorninale, constipalie, rar di:uee),-nerio"." (;it"dilil;;
sopnol5n!+ dureri de cap, spasme gi dureri musculare,
;J;;
modificdri
rellexclor).
apar simptomelc majore. caracrerizate prin parahzie llrrcor.i, hrah sc nranillstii prin inf.ectie cu difente localiziri:
,,_--,.-.. -U,l.rio: acuta, cu
(rfr)rrfruarea reflexclor. panlizia cste de obicei asimetricd si afecteazd $fr.rii r{||UC, cpigk)titit (inl'cc{ic c_arc p r.rc in pcricol respiralia copilului,
prcclominant membrele superioare. Multe perrcane
cu poliomielitd paralitici Frrelrr I' rit|r(l rlccr:da), arlritii (in,cclic l:r nivclularticulatiikrr), otit6 etc.
sc rccupcreazi prin revenire la divcrse grade ( rrJriii 1.;11(. pr.czirrti irrli.clic crr lltt,.tttttJtltiltr.s
a lirnctici rnusculare. ittfftr<,:ttt, Lrcl.tuic
rtliitJlt,r,tl t. ( r( lr (.r rrrr irtlilrtrit .ist.trl rlt.
,1c,,:,,s sat, tlr. t..r'plrclrlii
l!,r,,lil llr.. ,,.r'lt, l, rrr.ltr,Ir!,ir.c c(.r.,r,.)
Itu.jcoh cstc o lrrtrltr cxtrcrrr dc contugioasll cnuz[[b dq utt vtrus clrrc se
trtrrsnritc prin contact dircct cu o pcrsoand intbctatll, prln tusc fi strtrnut,
contact direct cu secrefii nazalc $i din gAt ale unei persoane inli:ctatc.
Persoana infectatd poate transmite rujeola incepdnd cu patru
inaintca apariliei erup(iei cutanate panI la patru zile dupd d
acesteia.
Semne Ei simptome
Primele semne ale bolii includ:
- febrd mare;
- congestie nazale;
- tuse;
- inrogirea ochilor Ei ldcrimare;
- pete mici albe localizate in cavitatea bucald.
Dupi mai multe zile, apare eruplia cutanatE mai ales pe falA gi I:.'ll$rpecific.
partea superioard a gatului. Apoi, erupfia se extinde citre mAini si ,:
picioare. In medie, erupJia dureazd cinci-Ease zile. Estc recomandatd
vaccinare antirujeolici din cauza complicaliilor care pot apirea:
- orbirc;
- diaree severi cu deshidratare:
- infec{ii ale urechii;
- infecfii respiratorii severe (de exemplu, pneumonie);
- infectii la nivelul creierului (encefalitd);
- deces uneori.
l(litu cpidenricil cstc o llo0|fl vira[1 lcuttr carr: af'ecteazd glandcle
I lv rttr' 1i, uncori, puncrcrstrl. tcsticulul sau ovarul. Este o cauze
v!'n111 u mcningitei Si u surditltii. Oreionul se transrErite prin tusea,
ul sau saliva unci pcrsoanc infbctate cu virusul specific, Oreionul
l! lrulrsnlite inainte de mtrrirea in dimensiuni a glandelor salivare Ei incd
i zilc dupi aceea.
:.
fi4nnr' si .rimptome
,Pgrioatla dintre contaminare gi aparilia bolii (incubalia) este de 2-3
,llftlnli'ini, apoi boala debuteazd cu manifestiri nespecifice (febri ugoar5,
i dc cap, stare generali altcrati, dureri musculare, lipsa poftei de
'lltdrtcarc). Apoi apare inllamarea glandelor salivare, care poate fi
$nllltcrall sau bilalerali, insolitl de durere care mimeazd durerea otic6.
turrii copii boala poate fi asimptomaticd, iar la allii se poate manifesta
'_- I
Mai pulin de jum[tate dintre copii prezintd inflamatia
thtndclor salivare.
Irlncipalele complica{ii ale bolii sunt:
- meningita (inflamalie gravd a membranelor care invelesc creierul
qi mdduva spindrii);
encefalita (inflamajia creierului);
orhita (infl ama! ia testiculelor) I
oophorita (infl amalia ovarelor);
palcreatita;
surditatea.

Erup(ie cutanati in rujeoli Copil cu parotiditl epidemicl unilaterali

66 ()/
 9. Rubeola
Rubeola este o boali virald care se transmite pe cale 1. Evaluare cunostintelor cursan{ilor privind imunizirilc
respiratorie, drect de la prevenibile prin imunizare (pretest/posttest)
perprya infectat4 prin tuse sau strend Contagiozitjea
max.rme este pe
p":::^111,:1ry"i, dar deja.boala se transmite inailtea
erupliei cu gapte ziL. i{i rdspunsurile corecte:
rersoanete care au boala asimptomatica pot trafsmite
b<_rala.
Semne ;i simptome Ce vaccinuri primegte copilul la nagtere?
Debutul bolii se face cu febri ugoarb timp de l_Z Vaccin care previne hepatira B.
zlle qimbrirea in dimensiuni a
limfatici din spatele urechii (rehoauriculan) qr
1Te19"i19., . de la ceafi. Vaccin care previne diareea.
Apar9, initial pe fala o *r"
Sn*:l9lt trmi . "-pt't"
.*tmae pe Vaccin care previne durerea de cap.
lyrl*nyi e-v-del g dupd baie qi se caract;;**
il" il ;i.i,
F;;; il;"d"nrln
""
"orp.

:Ltd"g !:Tlt"
asirnptornatice.
curanati maculo-papuloasd).
; Care dintre bolile de mai jos por fi prevenite prin vaccinarc:
La copii, boala este, de obicei, uEoard, cu duratd de Scar'latina.
1_2 zile. Rar,
andr3a. cornplicalii (inflamafia creierului _ encefalrti, Tusea convulsiv6.
fft
nemoraglcc).
manifestiri
lnfeclia cu HIV.
. i.t cazul in care rubeola. apare la femeile gravide in primul
trlmestru de sarcinl, aceasta devine periculoasi pent;
{dt _ sindromul Care din urmdtoarele simptome sunt specifice pentru
rubeolic congenital, manifestat pnn:
poliomielitd?
.albctarea organelor fitului qi dcfecte congcnitale (surditate,
afectdri oculare severe, defecte cardiace, retard riintal, Constipalia.
le)runi osoase,
afectdri ale splinei gi ale ficatului); Sctrderea poftei de mdncare.
- moartea fitului; Paralizia asimetrici.
- avort spontan sau na$tere premature;
- poate apdrea o form[ de afectare specificd a creierului.
Complicatiile care pot aperea la persoanele cu parotiditir
Erup{ia cutanati din rubeoli epidemicd sunt:
Orbirea.
testiculelor.
Inf'lamarea glandelor salivare.

Uoractcnsttc6 pcntru manif'estdrile apdrute la pacienlii cu rujcolil

I Potele mici albe din cavitatc bucnltr.

'Tuseo insolitil de un guicrat.
..*ruplio srlt$nrttii cu vczicu lq pline cu lic hid,
 4. Tubcrculoza (L:Icrtrmioara Brindu;c,,
Crssandra Butu, Ioana Pricop)
Scopul scsiunii cste reprezentat de creqterea nivelului de cunoastere al
cursan( ilor privind tuberculoza.
Obicctivele educaf ionale ale sesiunii:
l.,a slbrqitul sesiunii, cursantul va fi capabil:
- sd cunoascd cauzele gi principalii factori de risc ai apariliei
tuberculozei;
- sd cunoasci principalele maniiestdri ale tuberculozei;
- sA conqtientizez,e care sunt metodele de prevenire a apariliei
tuberculozei.
Durata sesiunii: L15 minute.
Metode didacticc utilizate: expunerea principalelor nofiuni, feedback,
{ctivitate independent5, brainstorming, discu{ii libere, lucru in grup, joc
clc rol.
Materiale didactice necesare: markere, coli flip-chart, laptop,
videoproiector, ecran de proiecfie, pointer, chestionare pentru testarea
cunoqtinlelor cusanlilor (pretest fi posttcst).
Planificarea sesiunii
l5 minute despre cauzelc si factorii de risc ai tuberculozei.
30 de minutc despre principalele manifestdri ale tuberculozci.
30 de minute despre tratamentul tuberculozei.
30 de minute despre metodcle de prevenire a tuberculozei.
l0 minute tcstarea cunogtintelor.
Etapele sesiunii (cu precizarea timpului necesar parcurgerii fiecirei
ctape)
I. Administrarea pretestului (5 minute).
2. Prezcntarea cauzclor qi a principalilor factori de risc ai aparijiei
tubcrculozei ('l 5 minute).
3. Prezentarca principalelor manifestlri ale tuberculozei (30 de
minute).
4. Prezentarea principiilor generalc ale tratamentului tuberculozei
(30 de minute).
5. Prezentarea metodelor de prevenire a tubercu'lozei (30 dc minute).
o. Adrninistrarea posttestului (5 minute).
lirr,rcilll propurc
- Scurt tcst dc vcrilicarc la inccputul i;i sliu'5itul scsiunii (Ancxa l).
- llrainstnrrning pcrltl'r"r sintctizarca principalclor urani ltstiri ale
tubcrcu lozci.
- l,ucru in grup pcntru evidentierea principiilor generale de
trxtanrent al I ubcrcu lozci.
- llol-play pentru explicarea metodelor de prevenire a tuberculozei-
I rtlunrcnte de evaluare a modulului
- [tretest (Anexa 1) - chestionar de 5 intrebdri cu cornplement
simplu Ei multiplu.
- Posttest (Anexa l) - chestionar de 5 intrebiri cu complement
simplu gi multiplu.
'lttltorculoza
l'trtrcrcu loza este o boald transmisibill produsd de un microorganism.
liite prczenti in intreaga lume, dar in lara noastre este foarte rdspandita.
'l'uberculoza (TBC) este o infeclie bacteriand localizati cel mai
ftecrcnt in plim6ni (TBC pulmonar), dar care se poate rdspdndi gi in alte
plltli ulc organismului (TBC extrapulmonar). Cele mai frecvente
hrllizrlri sunt: pleurezia TBC, limfadenita TBC, TB osteo-articulard, TB
tirtr.gcn itali etc.
' 'fuberculoza este tratabild dacd se instituic tratamentul adecvat gi
tlnctl lxrcientul urmeaza recomanddrile medicului.
'l'ratamentul bolnavilor de tuberculozd este gratuit in Romdnia
si
u lirec in spitale de specialitate.
'fuberculoza netratatd poate duce la dccesul pacientului.
, ('6uzclc tuberculozei
'lrlrrcrrfoz-a este produsi de un microorganism, Mycobacterium
llthrrctrlrtsis (bacilul Koch), care se poate transmite de la om la om sau
il! lu irnirnal la om.
It'lncipllii factori de risc ai aparifiei tuberculozci
r Itcrsoanele slrace.
, Srrgarii ;i copiii cu vdrsta sub 5 ani.
Vilrstrricii.
, lt r: lirq iat ii.
I't'rsorralul rncdical din spitalclc spccializate.
. l'('fsoilnclc lilir irtlirpost.
l'( r \oilt1('l(' crtt r' ttl i l izr';tz;'r tlr,rruli si :rlcool irr crccs.
 - t, crcnlii cu lxrli cronice (clialn:t z:rlr:u.ar
l'rccontrolat, cinlzi. c tuse pcr$istcntfl. ini[ial scac[, ultcrior pnr<ltrctiv:l;
pacicn(ii urc llc dializi ctc_).
- Paoientii inf'ecrali cu HtV oboscaltr acccntuBt[;
scldcrc in greutatc;
- Pacienfii cu imunitate scizute (transplant
de organg boli picrderca poftei de mdncare;
tratarnenl. imunosupresor). fi:brtr scdzutl prclungitd (subfebrilitate):
- Persoanele din colectivitdfi, cum
ar fi penitenciare, azlle etc. transpiratii nocturne;
- Munoitorii expugi la unele noxe profesionale
(*i ; hemoptizie (pacientul scuipd sdnge).
rucreaza
pulberi silicogene) care dezvoltd pneumo"onior".
Figura 4.1. pacient cu tuberculozi.
- Contacfii bolnavilor cu tuberculozd (familia,
prietenii, colegii
serviciu).
- Pe perioada cataclismelor naturale,
a rdzboaielor.
Ciile de transmitere
Tuberculoza se poate hansmite:

ttisu31ry9!gq(ru." in.oti i d" r"uiparea de singe)

transmisd ahor persoane. 9l aceasta nu poate

Il TBC activi infec{ia este prezentd in organism gi in condifi
^in care pllmdnii sunt
^ al'ectati fi transmisd'e i ltor
r""i"- ; ;;i'''^1":*:1 lo "f a
i
" ""ii"i
transmisd altor persoane.
tozel' apar slmptome qi infecJia poatc
 cirltltllti ds lichid. ltcnrltntul sc citc;;tc la 72 clc orc (3
fr)rcf 'l'r' t,lmontul tubofculorol
zrlc),
niciodtrttr nui t:irziu. f{czultutul pozitiv presupune
afarilia unei lratanrcntul estc Srutuit qi sc inccpc in spitale cu sec{ii special
urntlilturii ro;ii cu diarnetrul tic pcstc l0 mm Ia tocut injeitaril. amenajate
r: izeazi pcnrru rubercu toza putmonara nentru izolarea holnlvikrr pinl cAnd acestia nu mai sunt cogtagiosi
::ll:H:l]]X :,lit
Inodtncante aparute Ia nivel pulmonar-
!i evidenriazi (cxamenul sputci irratil accst lucru) pentru a nu mai
rispdndi infeclia,
cxamenul bacteriologic al sputei (secretie de lpoi se continud la domiciliu prin dispensarul teritorial.
mucus eliminatd prin
tuse) este.analiza care pune in evidenfi bacteriile.
Rezultatul ne arat6 Sunt scheme standardizate nalional care presupun o asociere
de mai
prczenta ?n sputa pacientului, precum gi medicamentele
.bacteriei la rnulte medicamente pentru o durati hurg4 de la 6 luni pAnn
care pacientul este sensibil. Examenul sp.rtei la lg luni Dentru
este es€nlial pentru citarile nt rezistente la tratamentul obisnuit.
.dar gi pentru urmirirea evoluliei sub tratament si
diagnclstic,
aprecierea vindecdrii. Tratamentul se face sub stricta supraveghere a personalului
rllcdical, pentru a urmdri reacliile adverse
Figura 4.3. Realizarea testirii cutanate la tubcrculind.
9i dacd pacientul ia
lfirtamentul.
Monitorizarea evolu{iei bolii se lace periodic pe parcdrsul
tratamentului cu radiografii pulmonare, examene de sputi gi
analize de
siirige, in special pentru ficat deoarece tratamentul
este toxic hepatic.
Tratamentul bolii are ca scop vindecarea tuberculozei.

Metode de prevenire a tuberculozei

- Controlul medical al
persoanelor simptomatice. O persoana care
tuEe$te de cel pulin trei srptdmani, mai ales daci
asociazd scidere in
greutate, stare subfebrild persistentd (3j,1_37,50C),
transpiralii ;i
oboscalA accentuatd ar trebui sd se prezinte la medic.
. 'fratamentul corect
al persoanelor diagnosticate cu tuberculozi, in
Figura 4.4. Citirea rezultatului testlrii cutanate spital qi apoi acasd conform recomanddrii medicale-
la tuberculinl. ' Izolarea pacienlilor diagnosticali pdnd la negativare.
Comportamentul adecvat al persoanelor care tusesc (utilizarea
batistei
sau punerea mdinii la gurd cdnd tusesc, evitarca scuipatului
pejos).
Scddcrea densitatii bacililor in atmosferd. Se recomandd
aerisirea
adecvata a camcrelor, permitAnd sd pltrundd lumina in casa.
Vaccinarea BCG ca metodi de protecgie antitubcrculoasa
care nu
impiedicd inflectarea, dar previne aparitia formelor grave de
trrberculozd la copilul mic (mcningita .l-BC gi tuberculoza
miliard _
lbrmd gravd). in Romdnia este obrigatorie var:cinarea
ru.uror nou-
nziscu{ilor intrintc dc oxtcrn:tro:l din maternitate, o singurd
dozd,, fttd
rcvacc in:trc rr llt.r.io;rr;'r
- Chimioprofilaxia ou scopul de a impiedica dczvoltarea unei Care dintre urmdtoarele simptome trebuie si deterrnine pacientul
tuberculoze active la persoanele care au venit in contact cu o sursA de sf, consulte medicul pentru suspiciune de tuberculozd:
"
inFecfic. Se adreseazi in spccial copiilor qi adolescenlilor cu IDR > t0 a. Grefuri.
mn1 dar gi persoanelor imunodupresate cu IDR > 5 mm. b. Febrd rlare (39-40uC).
c. Tuse cu eliminare de sAnge (hemopt2ie).

3. Scopul vaccinirii BCG este:

a. Prevenirea hepatitei.
b. Prevenirea tuberculozei la vdrstnici.
c. Prevenhea tubcrculozei la nou-nisculi gi la copii mici.
4. Pentru prevenirea tuberculozei, pacientul diagnosticat trebuie sd:
a. Sd urmeze tratamentul recomandat de medic.
b. Si tuqcascl qi scuipe in batistd.
c. Sd acriseasci frecvent locuinla.
5. Tratamentul luberculozei:
a. Se face sub controlul personalului medical.
'l'uberculoza este o boald vindecabili. b. Este gratuit.
'l'ratamentul cu respectarea medica{iei gi a duratei recomandate duce la c. Sc face la inccput in spital (cand bolnawl este contagios),
vindecare. apoi prin dispensarul teritorial.
Nctratate, tuberculoza duce la deces.
'l-ratamentul tuberculozei se face qi la femeile gravide ftrd sd afecteze
IJtut-
'l ratamentul tuberculozei este $atuit.
Vacoinarea BCG la

Ancxa l.Evaluarea cuno;tintclor cursanfilor privind bolile transmisibile

( p rrtesUposttest)

inccrcuiti rdspunsurile corecte:

I. Care dintre urmdtoarele afirmatii privind tubcrculoza este

adevdratd:
a. Tuberculoza nu se transmite de la bolnav la omul sdndtos.
b. 'l'ubercu loza este vindecabild.
c- 'l ralarncnlLrl pcnlru tuborcul<lzir trcbr-ric pl:ltil (lc l)()lnlvi.
 J. I rvtrr,rrrr \tE \rataa pt tyttru attt:ultutrtlc
transmisibile gi netransmisibile (Licrimioara
Brinduqe, Ciprian Ursu, Eugenia Bratu)
5.1. Bolile transmisibile
Scopul sesiunii este reprezentat de cresterea nivelului dc cunoagtcre a transmisibilc.
cursanlilor in domeniul bolilor transmisibile.
Obiectivele ed ucafionale ale sesiunii:
La sffirqitul sesiunii, cursantul va fi capabil:
1. sd cunoascd principalele boli transmisibile digestive gi respiratorii;
2. sd cunoascd principalele manifestdri ale celor mai frecvente boli
transmisibile ;
3. sd const ient izeze care sunt metodele de prevenire a bolilor
transmisibile.
Durata sesiunii: I l5 minute.
Metode didactice utilizate: expunerea principalelor notiuni, lbedback,
activitate independentd, brainstorming, disculii libere, lucru in grup, joc
de rol.
Matcriale didactice necesare: markere, coli flip-chart, laptop,
videoproiector, ecran de proieclie, pointer, chestionare penrru restarea
cunoqtinlelor cursan!ilor (pre-test qi post-tcst).
Planificarea sesiunii:
75 de minutc - despre bolile infecfioasc.
30 de minute - dcspre metodele de prevenire a bol.ilor transmisibile.
I 0 minute - testarea cunostin{elor.
Etapele sesiunii (cu precizarea timpului necesar parcurgerii fiecirei
etape)
l. Administrarea pretestului (5 minute),
2. Pretcntarea principalelor boli transmisibile qi a cdilor de
transmitere a acestora (15 minute).
3. Prezentarea principalelor manifestdri ale celor rnai frecvente boli
transmisibile (60 dc minute).
4. Prezentarea mctodelor dc prcvcnire a bolilor transmisibilc (30 de
minutc).
5. Administrarea posttestului (5minutc).
78
lr. rrlruru
- Scurt tcst rlc vc.r'ilir,uru lu inecputuli;i slir;itul scsiunii (Ancxu l).
- [,ucrul ln gnrp pcntru cnultcrlrcd lrolilor cu trirnsrrritcre
rcspiratorie gidigcstivll cunoscutc dc cursanfi qi a inlbrnra(iiltlr pc
care accrstia lc dclin dcsprc acest subiect-
- Rol-play pontru cxplicarea metodelor de prcvenirc a bolikrr
- Brainstorming pentru sintetizarea celor mai frecventc simDtonlo
ale bolilor transmisibile.
lnstrumente de evaluare a modulului
- Pretest (Anexa l) chestionar de 5 intrebdri cu comDlemcnr
simplu.
- Posttest (Anexa 1) - chestionar de 5 intrebdri cu complement
simplu.
llolile transmisibile (contagioase)
Ilolile transmisibile sunt boli infeclioase care se transmit de la o porsoantl
la alta prin:
- contact direct cu o pcrsoand bolnavi;
- mijloace indirccte: obiecte fblosite de persoane infectate (clantrr
usii, robinet, jucirii etc.), apA contaminate, alimente, sol. inscctc
gi animale infectate.
Bolile transrnisibile se pot transmite pc mai multe cdi:
- respiratorie (viroze respiratorii, gripd, tuberculozd, rujcoltr,
rubeold etc.):
- digcstivd (heparitd A);
- cutanati (scabie);
- sexuali (sifilis, hepatitd B);
- prin sdnge (HIV, hepatitn B);
- transplacentar[ (de la maml la ftt _ HIV).
Bolile transmisibile pe cale digestivd
Acestea sunt acele boli care au poartd de intrare tubul digestiv (acticli <ie
la guri p6ni la stomac gi intestine).
Eliminarea microbilor se facc prin lichidul de virsitur.:'i s:ru
materiile I'ecale, iar contaminarea se facc prin oontactul direct cu accstcir
sau cu orice obiect contaminat, dar mai ales prin intermediul rrri'ii.ikrr
murdare.
Principalele b.li czrrc lirc plrrle dirr acczrstl grup:i st"tnt: dizc,lr.:r.i;t,
holera, toxiinlbctiilc lrlinrcnt;rr.t. lt(.pitlit;t itclttal viralf, dc tip A.
i,,
lrlzcn terla
Dizcnteria estc o inl'ec(ie intcstirrall, care sc manifbsttr prin diarcc $i
crarnpe abdominale. Pacienlii care suferl de diz-enterie, dar care
manifestd simptome ugoare de diaree gi stiri de greali, nu au nevoie de
consultalie medicald de urgenld, deoarece de cele mai multe ori
afecliunea se vindeci de la sine in cdteva zile.
Dizenteria este de doud tipuri:
1. dizenteria bacilarl cauzati de bacteria Shigella;
2. dizenteria amibiand cauzatd de un parazit unicelular numit
Entamoeba histolytica. Aceasta se intalne$te in mod special in zonele
tropicale.
Dc regul6, ambele tipuri de dizenterie apar ca unnare a
nerespectirii conditiilor dc igiend; deseori, oamenii se infecteaz[ prin
consumul alimentelor.
Dizenteria bacilard
Simptomele apar dupi I-3 ztle de la infectare gi pot persista pdnd la 7
zile. Persoana infectatd prezinti dureri uqoare de stomac, diaree (frrd
sdnge sau rnucus in scaun). La inceput diareea este cantitattvi, iar apoi
scade in urmdtoarele zile. In lormele severe, bolnavii prezintd diaree cu
sAnge sau mucus, greale $i varseturi, durereri abdominale intense gi flebre.
Bactcria Shigella se rispande$te din cauza igienei precare, iar cele
mai multe cazuri se transmit in interiorul aceleiaqi familii 9i in locurile
unde oamenii intrd in contact direct unul cu altul (gridinile, Ecoli, baze
militare).
Perioada de contagiune cstc intre una gi patru slptimAni dupd ce
persoana a fost deja infectatd. Dizcnteria se rdspdndeqte prin intermediul
produselor alimcntare contaminate, in zonele cu o salubritate inadecvatd,
in care aprovizionarea cu apd gi canaiizarea nu sunt adecvate.
Holcra
Esle o boal5 infeclioasi intestinald, contagioasi, cauzatb de o bacterie,
vibrionul holetic (Vibrio cholerae). Diseminarea sa este favorizatd de
absenla igienei.
Cauzd - holera se transmite, in principal, fie prin ingestia de apd
contaminate cu dejectii umanc infectate, fie prin ingestia de alimente sau
bduturi contaminate sau chiar crustacee infectate-
80
tn rr t t,a. | Fwttttf tg
,tt
J
(|
+-
l)uptr una p0n[ l{ clnci rilc dc la contaminarc, houll dcbrrrcul bmsc cu
d iaree insolitll de vllrsiruri Lrhundente gi crampc ntuscu lurc. llolnavul
nu
prezinttr febril. l)iu.cca devine curdnd lichid4 iar gravitatea
bolii estc
determinattr dc dcshidratare. La copil gi la v6rstnic riscul este mult mai marc,
deoarece deficitul de apd care se instaleazi rapid este marcat printr<r
pierdere in grcutate Si prin infundarea ochilor in orbite, insotite de goc
hipovolemic (insuficienld circulatorie) cu hipotensiune (scdderea tensiunii
arteriale) gi oligurie (sciderea cantitdtii de urina excretate).
Toxiinfec{iile alimentare
Sunt boli infecfioase acute cu caracter sporadic sau epidemic, care apar in
urma consumului de alimente intens contaminate.cu diferite bacterii sau
toxinele acestora, cu virusuri, protozoare sau fungi.
Se manifesti prin tulburlri digestive, dc tipul ga-stroenteritd acutd
gi simptomatologie infecJioasi.
Agenfii etiologici sunt: bacterii (Salmonella, pro teus, Escherichia
ccrlf, stafilococ, streptococ), virusuri (coxsackie, ccho, polio), protozoare
(Giardia), fungi.
Majoritatea toxiinfec{iilor alimentare sunt produse de Salmonella.
Alimentele care se pot contamina ugor sunt: carnea gi preparatele din
carne, laptele gi produselc lactate, oudle, preparatele de cofetirie.
Manifestdrile clinice apar dupd o incubalie de 12-36 de ore Ia
Salmonella, 1-4 ore la stafilococ, 8-24 de ore la Ctostridium, 1_3
sdptdmani b Giardia.
Debutul este brusc cu salivalie abundentd, gre{uri, vdrsdturi, colici
abdominale, diaree, cefalee, lipotimie, staf,c de rdu generali, febr[,
tegumente palide, acoperite cu transpiralii reci, hipotensiune pdni la
colaps. goc infecl ios.
Hepatita virali A
llepatita virald A este o boall infecto-contagioasd avAnd ca surs5
principald de infeclie omul bolnav, cu fapte zile inainte de apari{ia
icterului qi 10-14 zile in perioada ictericd, dar gi bolnavii asimptomatici.
Virusul se elimind prin lecale qi poate infecta solul, apa, oamenii putind
sd se irrbolniveascd prin consumul de legumc qi fructe infectate sau apd
oontaminat,.. De asemenea, bolnalul simptomatic sau asimptomatic poite
inlbcta omul sdnitos utilizAnd aceeaqi veseld sau aceleagi toalcte, Virusul
poate fi transmis prin mdini murdare, fiind contaminate obiectcle
(clantele, jucdriile etc.).
frl
 l)acl1 cirrcva a lirst ilrllctat cu virusul hepatic,
nu se lnar poate vitso curotc, ht krqurj rAc(rr(lus{, nu v()ll1 consunul liucte;;i lcgumc
irrlicta ?ncl o datl $i nici nu il poatc transnlite alto;a. ' crudr:,
ncsptrlatc;
Pcrioada dc incuba{ic este de 15_45 de zile, cu
..
zlte.
o medie de 25 de - nu vom [blosi itr cornun tacAmuri, vesele;
- vom rcspccta strict recomandS.rile de intemare/izolare la domiciliu,
I-lepatita A determind simptome care diferd in functie
de varsta in caz de boald transmisibild.
pacicntului. La copiii sub 6 ani majoritatea irrfecliilor
sunt aslmptomatice
(7OVo). La copiii peste 6 ani, mare purte
u i.,f"cliei cu virus A se Bolile transmisibile pe calea aerului
nranif'cstd cu icter (ingdlbeni.ea tegu-entelor gi 'foate
a mucoaselor). bolile transmise pe calea aerului au ca poarte de intrare nasul gi
Boala debuteazd cu simptome nespecihce precum
oboseall, stare gatul.
anorexie, greafi, vdrsituri, durere abdomrnati qi, mai
*;-:1tbl.lll:.
rcDrir urmata de dureri d".
rar, Eliminarea microbilor se facc prin intermediul secre{iilor din nas.
eruptii cutanate si diarec. DupFt l-2 gat gi sputi.
slptimani de la debutul bolii "3p, hepatice,
se poatl instala qi icterul. Contagiunea se realizeazA direct, de reguli dc la bolnavi sau
[)acientul apetit diminuar, versituri,
.prezintl $ea!i, dureri abdominale, purtdtori s6ndto$i la omul sinltos.
urinc inchise la culoare (hipercrome), scaune iecolorate (albe)
coloratia ictericl (galbeni) a tegumentelor gi a mucoaselor.
qi Principalele boli care se transmit pe calea aerului sunt:
tuberculoza, gripa, guturaiul (rdceala), bolile eruptive la care apare pe
piele o erup{ie caracterisrica (scarlatina, rujeola, rubeola, variccla),
Cu doul siptemani inainte de aparilia icterului, contagiozitatea
difteria, tusea conlulsivd, oreionu[.
csto- maxtmd, concentrafia de virusuri fiind cea
mai mare, apoi scade
(lupa inst aiarea icrerului.
Guturaiul (riceala)
Guturaiul sau asa zisa ,,riceal5 comunl',, reprezinti cea mai frecvente
De obicei, boala dureazd aproximativ doul luni, dar un
numdr rnfeclie pentru toate grupele de vdrstd.
rcdus de pacienli pot prezenta fbrme prelungite de
boald. Cauzele guturaiului
Prevenirea aparigiei bolii se fbce prin:
Mai mult de 200 de virusuri pot inlecta nasul 9i gitul gi pot provoca
- vaccmare impotriva hepatitci A in zonele in care apare boala guturaiul. Din nefericire, pentru niciunul dintre acestea nu existd cale de
foarte frecvent;
vindecare absolutl, astlbl incAt identificarea virusului care a Drovocat
- igiend personald riguroasi, spilarea mAinilor dupd utilizarea guturaiul nu va ajuta la o vindecare mai rapicli. Acesta se transmite prin
toaletei gi inainte de luarea mesei sau de pregitirea hranei;
rnhalarea unor picdturi minuscule rezultate din tusea sau strenulul unei
- sp area Iegumelor qi a fructclor inainte de persoane rdcite, transmise prin aer sau prin atingerea unei suprafete
- utilizarea apei doar din surse potabile, controlate
"-on.l.rln,
gi avizate. Nu se in fectate - cum ar fi clanta unei ugi qi apoi prin transferarea germenilor
va consuma api din rduri, lacuri etc. DacA acest Iuclu la
nu este o alte persoand.
posibil, se rer:omandl consumul apei fierte gi ricite.
Temperaturile scezute sau umezeala nu provoacd guturai.
- indepdrtarea corectl a deiectiilor. Simptomele guturaiului
Pentru a ne putea 1bri de contaminarea prin boli
contagioase S irr.rptomele apar atunci cdnd un virus se ata$cazi de
mucoasa ciilor
transmise.pe calea digestivb estc necasar si respectlm,
in principal, rrazale sau a faringelui.
urrnitoare le reguli:
Simptomele sc instaleazi la l-4 zile dupd ce organismul a fost
- sd consumdm apd numai din sursele cu api potabild;
r) l-cctat cu virus qi dr,rreazi aproximativ trci zile. Congestia mucoasclor
-si irnpicdicdm contaminarea alimenteloi 9i si evirim consumul de cstc posibil sd mai persiste o siptdmAnd sau mai mulr. ii primele trei zile
Irlirncntc contaminul.c. s:i nc spilim fiecvent pe m6ini (aceste
boli sunt irr care apar simptomele, persoana respective este contagioasd, putdnd
rlcrrr''ilc 1i ,,lr,li irlt. r'trrdare,,). Aiimentele se vor pirsl.ra ?n tritnsrrite virusul qi, din accst mritiv, trebuie luatc mlsuri Dreventlve.
'riiirri'rr
 Itrirrcipalclc sirrrptornc rrlc gtrturliLrlui sunr: congestre
s la nivelul llccomlndllrl gonr.rt lo penl ru prcvonirca imbolntrvirilor prin gripi:
or rcsptrzlloflr, nlls carc curgc (rinorce). diljcuita(i de
in git, -strlnut, tuse seacd, ?n special in cuisul
icspralie. dureri . cvttArc{ aglontcrilrilor umanc;
nopfii'f.ir*n", dureri vagi, . evltarcl, pe czit posibil, a contactului cu persoanele bolnavb;
gcncralizate, dureri de cap, oboseald.
,:1,d populafia poarc fi af€ctatd, copiii rdcesc mai iiecvent
. spilarea mdinilor cAt mai des, in special dupd suflarea nasului gi
?:11 dupe contactul cu persoanele bolnave;
nlcelitl au o frecvcnlr -.*i*e r"-ir"roii.] .aceuror,,, .
1:::j^'11,tll omul bolnav trebuie izolat de restul familiei intr_o camer;
ll:.:t: i: la :fiT_it,jttoamnei ei dureazi pa.a"r" ,"driiiri;;t#ii
"are
l:::.:-",'l':se "::i":'i
oarncnii r :g":"u
str6ng laolaltd
p-":':"gl
in spafii inchise."*
;";;i;il"1#;i';; corespunzi.toare din punct de vedere igienic (luminoasd, aerisitd,
suficient de incdlzitd - Z4-26uC);
Astfel, din lauza contactului . bolnawl trebuie sd loloseasci batiste igienice atuncr
cu cei din jur cresc gansele de expunere la virusuri. cdnd
strenute sau cand tu$e$te;
. Cu excepgia guturaiului ia nou-ndscutri, ricelile la adulfi nu sunt
pr:riculoase. De obicei, se vindecd in aproximativ . aerisirea incdperilor sau a biourilor cu menfinerea unei
o saptamana, fira un temperaturi de 1 8-200C;
tralament medicamentos special. Din n"f".i"i.",
organismului, idcAndu-l mai wlnerabil la infecliile
rdceliic scad rezistenla . mentrinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea
bactenene. transmiterii bolii in comunitatel
(i ripa . vaccinareaantigripalA.
('ea mai eficienti metodd de prevenire a imbolndvirilor
Gripa. este o boali acut5, infleclioasd, lbaxte contagioasd, de gripi este
produsi de vaccinarea antigripalS, care protejeazi persoana vaccinatl numai fap
vilusul gripal (sunt mai muke tipuii de virusuri,
.,utut"-"u A 9i e;. dc virusurile gripale circulante in sezonul respectiv, incluse in lruccin qi
. Se manifestl prin sinptome respiratorii gi generale, putdnd sd
cvolueze uneori citre forme gravc. Gripa nu trebuie nu latd de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie
s"e {je confundatd cu :rsemandtoare gripei, dar au o evolulie mai ugoar[. Vaccinarea
virozele respiratorii, deoarece acestea sunt afecliuni antigripale
produse de alte r:ste recomandat5. tuturor persoanelor incepdnd cu varsh de un an.
vilusuri gi cu o evolulie mai usoari.
Cripa debuteazi cu: infundat sau sccrelii nazale apoase,
Misuri preventive impotriva bolilor contagioase cu
_.nas
dureri in gdt, dureri de cap Ei fbbri I ransmitere aerogeni:
ugoard (37,2 -T,socl. .
Sezonul rece favorize.azd imbolndvirile gi aparilia evitarea aglomeraliilor, indeosebi in incdperi lnchise, in special in
eprdemiilor de lrcrioada epidemiilor;
gripi (iama qi la inceputul primdverii), insd boala p"*'.i
apard gi in alte - cvrtarea, pc cdt posibil, a contactului
irrrotimpuri. cu persoancle bolnave;
'I'ransmiterea gripci ' Iblosirea batistelor igienice de cdtre persoanele care tugesc sau sftanuta;
(iripa se.transmite pe cale aeriand, de la - nu se vor folosi in comun obiecte precum: batistd, prosoape,
haine;
omul bolnav la omul sdndtos, fie
tlilcct prin tuse sau strdnut, fie indirect, prin obiecte p-urpa,
. inclperile din locuinld, clasele din qcoli, grddinile eti., vor fi bine
contaminate rrcrisite gi cur6tate;
( batistd, prosop, veseld ctc.).
respectarca strictd a recomanddrilor medicului in ceea ce privegte
Degi contagiozitatea gripei estc mare, accasta cste de scurtr
.
duratd (2-4 rzolarea la domiciliu a bolnavilor cu boli transmisibile;
zile de la debutul bolii).
fcspectarea strictd a recomanddrilor de vaccinare.
. cap),
.Simptomele gripei sunt: febri 39_400C, fiisoane, cefalee (dureri
rlc dureri musculare, astenie fizicd (sldbiciune), congestionarca
lalingclui (rogu gAt), rigugeali p0ni la aionie
?n
li"ccvcntd, uscati, obositoare, inapetenli
lpierjerea vocii), tuse
1tip.u pon"'l a" mancare), greluri
fr varrsattllri.
Anexa l. Evaluarca cunoqtinfelor cursanfilor privind
transmisibile (Pretest/posttest)
Incercuili rdspunsurile corecte:
5.2 Boli netrurrsn, is ibil(
I . Urmitoarele afectiuni sunt bolile transmisibile: Scopul sesiunii cstc rcprezentat de informarea cursanlilor despre
a. I{epatita A. nccesitatea preventiei bolilor netransmisibile cu impact asupra sanatatii
b. Ilipertensiunea ar1erial5.. ptrpulatiei - diabet zaharat, hipertensiune arteriald.
c. f)iabetul zzharat.
()biectivclc educafionale ale sesiunii:
2. Bolile transmisibile caracterizeazi prin:
se | ,a sfbrsitul sesiunii, cursantul va fi capabil:

a. Se pot transmite prin contact dtect cu bolnavii. 1. se cunoasce principalele caracteristici din punct de vedere al
b. Nu sunt contagioase. semnelor gi simptomelor bolilor netransmisibile frecvent intAlnite
c. Nu se transmit prin utilizarea obicctelor infestate. ?n Rom6ania (diabet zaharat, hipertensiune arteriald):
2. sh inlcleaga necesitatea ac(iunilor preventive pcntru holile
J. Hepatita A se caracterjze aza prin: nctransmisibile la nivel individual:
a. Nu este contagioasi. . 3. si poatA lormula recomandlri cu caracter general privind
b. Se transrnite prin mAini murdare. importantra diagnosticdrii precoce a afec!iunilor netransmisibile:
c- Nu se recomandd vaccinarea. 4. si. cunoascl recomanddrile medicale privind regimul de viald
recomandat bolnavilor cu afec[iuni netransmisibile cronice.
4. Gripa: llurata sesiunii: 80 de minute.
a. Nu se transmite pe cale respiratorie. l\lctode didactice utilizate: expunerea principalelor nofiuni, feedback,
b. Se recomandd vaccinarea impotriva gripei. [!'livitate independcnti, brainstorming, disculii libere, lucru in grup.
c. Este acelaqi lucru cu virozele respiratorii. iltnteriale didactice necesare: rnarkere, coli flipchart-, 'laptop,
t rrlcoproiectoq ecran de proiecfie, pointer, chestionare prentru testarea
5. Toxiinfecliile alimentare: r;rtnogtinJelor cursantilor (pretest gi posttest), biiete conlin6nd
Se produc prin consumul de produse alimentare contaminate. cur:rctcristici epidemiologice gi de simptomatologie ale bolilor
b. Nu se manifestd (pacientul nu are niciun semn sau simptom). rirt rnnsmisibile pentru exercitiul de grup.
Pacientul nu prezintd grefuri, virsituri, diaree. Itlunifi carea sesiunii:
4ll tlc minutc despre diabet zaharat.
4{} r.lc minute desprc hipertensiune arteriald (IITA).
l4tupt'le sesiunii (cu preciarea timpului necesar parcurgerii fiecarei
elrltc)
l. Administrarea pretestului (5 minute).
2. Definirea diabetului $i a caracteristicilor acestei boli, prezcntarea
importanlei din punct de vedere epidemiologic a diabciului (20 de
rn inute).
f)rczcntarea modalitdlilor de intervenlie in caz de diabet zaharat si
a rcgimu|r.ri dc via(ir rcoomandat ( I 5 minute).
,I l)clinirca ll'l A 5i rr cirractcristicikrr Il fn. prczcntarea imp()rrantet
tlin prltct rlr. r'c.tk.r't.r'Prclr.rrriokrr,.ic rr II'l A(20 cle rnirrutc).
 5. Prczcntarca rnodalitdtilor de interven[ie in caz de lt'l'A 9i a - diuh.,tul ;ttlt.!fttr .h,til, ?
.cstc tipul de diabet in
regimului de viala recomandat ( l5 minute); care organrsmul
nu nlri utilizcazjl hinc insulina. Frecvent acest tip di diabet
6. Administrarea posttestului (5 minute) debuteoztr dup[ virsta de 40 de ani.
Exercifii propuse
Diabetul de tip I poate sd debuteze cu urmltoarele simptome:
Scurt test de verificare la inceputul gi sfirgitul sesiunii (Anexa l). ,dc urina des, sete intensl sau
nevon
Exercitiu de grup pentru cunoa5terea caracteristicilor diferitelor pierdere in greutate, infecfii ale
-foamc,
piclii gi vaginare- La copii gi adoresccnli
boli netransmisibile. pot sd apa;e irusc roare aceste
asemenea, pot aperea febrd inaltd, oboseald
Brainstorming pentru sintetizarea celor mai importante modalitdJi llTf".Tl i:
r,,raDetut de tlp I se tratcaze cu insulina.
putemicd.
oe prevenlle.
Pe termcn lung, nivelul cr:r:ut
Instrumente de evaluare a modulului .
poate sd producd leziuni la nivelul 1l zahdrului (glicemia) din s6nge
- Pretest (chestionar cu 5 intrebdri cu complement simplu ochilor, al nervilor
lseulenea, din cauza posibilelor.leziuni ale artereloq 9i
al rinichilor. 6e
administrat inaintea cursului). pot fi afectate inim4
creierul, vasele care irigi membrele inferioare,
- Posttest (chestionar cu 5 intrebiri cu complement simplu
Inoartea,esutu lor afectate. pentru diagnosticare,"""J "" fout"
determina
administrat dupi curs). medicril va face un test
dir -
rnd.surarea glicemiei; pacientul nu' trebuie
.sdnge sd mlnince in
di'mineala efectuirii testului. Frecvent se efectueazd
DIABI,TUL ZAHARAT gi a doilea test
pcntru confirmare. "n
Bolile nctransmisibile, in principal bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, O datd instalat, diabetul de tip I dureaTi toate viaia.
cancerele gi bolile cronice respiratorii au determinat in anul 2005 Diabetul de tip 1 nu poate
aproximativ 35 de milioane de deoese in to*i lume4 conform estimirilor
fi
prevenit, dar pot prevenite fi
eomplicaJiile date de diabet, doar pnn controlul
Organizaliei Mondiale a Sdnltdtii. Aceste patru tipuri de boli nerransmisibile nivelului zaharului in
sil nge.
- bolile cardiovascularc, cancerele, bolile cronice respimtorii 9i diabetul - Tratmentul diabetului de tip 1 se face cu insulina
contribuie gi reprezintd cauzele principale dc mortalitate in majoritatea care se urjecteazi
zilnic. in plus, pacientur trebuie si aibd o dieti echilibratd,
tdrilor in curs de dezvoltare. Aceste afr:cliuni sunt in mare misuri rrrrui orar al meselor, astfel inr:it si se prevind
cu respecrarea
prevenibilc prin intervenlii orientate cdtte fhctorii principali de risc * adicd gliccmiei - acesta fiind un efect advers al tratamentului
."ja"r"u nivelului
fumahrl - consumul de tuturl dieta nesinltoasl, inactivitate fzic[ si cu insulini.
Diabetul zaharat de tip 2 este o problema de sdnitate
utilizarea a'lcoolului intr-o manicrd periculoasd. in phu, un management bun ft.ecventd in {ara
lroastrd. In.acest tip de diabet, organismul nu
al cazurilor deja existente poate sA conduci spre reducerea morbiditdlii, a utiljze.azd cum trebuie
uurbohidra{ii grdsimile; pan"r"u.-ur produce inruiinal".
dizabilitalii gi a deceselor, putend se contribuie la mentinerea stirii de .gi aceasta nu
cste
_suficientd pentru nevoile organismului, care nu o mar utilizeazi la
sdndtate la nivel de comrinitate gi la nivel individual. in Rom6nia se rivcl optim. Acest lucru se intdmpld mai ales
estimeaza ci existl aproximativ doui milioane de persoane care au diabet,
pu.L"i"f este obez.
"a"O
dintre care doar 800 000 fiind aflate in evidenti medicali.
('are sunt simptomele pe care le poate
Diabetul zaharat este o boali frecventi. Se caracterizeazd in avea un pacient cu diabet
,r harat de tip 2
principal de un nivel crescut al zahdrului in s6nge. O substanti (insulina)
Sirnptomele sunt cauz-ate de nivelul crescut
produsi in pancrcasul omului controleazl nivelul zahirului din s6nee. al zahdrului in s6nse si
rnclud:
. urinare frecventi;
Sunt doui forme de diabet: . sete sau foame foarte putemicc;
- diabetul zaharat de tip 1 - estc tipul dc diabet in care pancreasul . sciderc in gr{iut;ltc:
nu mai produce insulini $i care debuteazi in cele mai multe . apariliu lit.cvr.rrli rle irrliclii llc
cazrrri in copilirrie, dar poatc sd debuteze gi la persoana adultl. picliisau vaginalc;
' irrl-lc1ii sirr ri'lr t.lu( sr' r irrrrr.r.i ririrrrc grcLr sirr crriar trcroc.
 *"' '-ar'5s ttu sste controlat se poatc ajunge
lacorni' (in j',
ilJ"J;l ;:'1,i'i'i*1
iil':diabctul.r",io ::::",de::,,"',"
*n*u,*"-li.r:
zanarat dc rio 2. come ."r^ r::l,:r,e
r" u, n,r",",.1'i".ll
"nnt,orat
tip cetoacid ozic, iar in di;be;l ;,,,,ifiif;:"
nangvin{l fi trltrutni,a uri.a'il (dcrcc(c'zl pr.brcnrere
::T:.r,:
Pentru a scddea nivelul
zurrl
-- -""'" ''','
qrn sange' medicul Estc posibil cu rrre<Jicul si I?rcI un
insulinl sau un alt rin ;;;..'
au tip rrp .4q'4rurur fne9, medicul va prescrie earuta semne prccocc alc
examen al oclrilor pentru
a
scade foarte .rfi-".r"r,;
foarre mult, --r,.,^:]Yl.9in dar dacl n;u"lut giicemiei rctinopatiei diabetice.
pot de Diagnosticul sc oune dicd nivelul gliclmiei
transpua{ii, tremurErr rri "-ll11c1me1tatie,
apari diferite simptome p.""r,-,
Itg/dl la mai mult de un tesl este mai rnarc dc 120
stdrii de conostienfi. " -";::":^:1
lillilitll;illTuraturi'ameleari;ilffi ffiTjjffi:lT",ilHH toata viafa' se poate ameliora
Glicemia care se menline -..0 t,' 3.?Ll1r1lrazi dacd persoanclc ,hci4c
constant la niveluri mai
responsabild de problemele ridicate este
c apar in cazul diabctului pe
(erecte care apar in ani d"ril;i:" termen lung l'revenirea bolii
: ;f:#:: T*'lilTn:f::_91"1"1:u) _r*,e si ducd ,a orbire;
diabetici)
I'rimul lucru carc trebuie ay1
penrru talia pacienrului. 1s1e.
mentinerea unei greutd(i corporale
Mui-ut";';;;;;n"a"_ii"
d"."ri, fir.;i;;;;;;^lavleuropatre - Doate sd cauzeze ITlt"
(trabet zaharat, pAstrarea .rn, cazurr <tc
- afbctarea rinichilor llflul talnitot, al picioaretr qi al brafelor; unei greutdli corporale no.ln"f"
j:,.:1i."-* trebuie lEcut (oieta este pritnul
elexerciliiil;;;iinturui).
$*l::T:'::'1:y.::.ff [T1}; i:il: ::,,$H:,,J" care
prin rinichi;,";;io"i"**"loJ#uu.te se
' p{-'rsoana are deja diabet' atunci prevenlia se ."r--e rii*'r.xia
Dac?t o
aparilici
:]'^T1.r ":lJ":: ;:T:l::r!f": (retinopatie, neuropatie
ei nefropatief se
^^ ";il:fi:
;: "::::.T" probabir,sr,p;;;;;;;i,,,,, o,
rrrrarul, pentru a scddea norenlialui interzice
n"guti" p"nt-. i.ri'#. O" asemnefl,
prinrre factorii de risc care trebui"
l'"?;1";*"Jii.""'',"*:::*i':,:!ii'i"1'T-11:::1'*.[H:i:,';1:3 "u,- .rtcriald marite, grasimi colesterolri*liiuu tensiunca
membrele ;il;;;.';#,
creterului) sau lezarea arterelor
;;; 'Ii'atamentul - "i;;;i;';;;"u:
9r i.igri"".ia" _'".l."irt", ou"rrtut".
rntarct' accident vascular li,
t"*:l: inclucl: durere";"
?n piept.
bolii
ulcere qi infeclii ale picioa.elor diabetului se face cu diibritc olase
cangrena qi necesitarea de "Jl"-i: iu J;llrn*,, de medicamente prinrrc
Lmputa membrul afcctat-
ce se intdmpra Ia medic ";:-""iit Su lfbnilureice
Repaglinide(prarrdin)--
Medicul.va cluta semnelc Cresc niveut-Gilinii
de diabet: Nateglinide (Starlix) eliberate de nan"..o"
Iti-suanide Mcttbrmin (Clucophage)
de tip abdo minar) scad cantitatea de zahni
-,'"n',iti:""S.',:ff fr'u:,f:tr"'e ;
- produsd de ficat, ajuttr
semne de afectare a ochilor;
la o mai bund utilizare a
- sensibilitate diminuatd gi reflexc
incetinite la
- puls slab ta nivelul membrelor ,,.'. picioarelor;
,- nivelul I zolidindione
tLt7.
insulinei
- i"f.ri;;;;,'
utccralii.sau infcclii ale pi"i";r;l;;; '"-''' Ajutl la o mai bund
rrtm cardiac anormal. ibitori
Irrh rb ltori de glllizarc a insulinei
alih_
se vor etbctua 6luc<tzidazd
lnrarzle absorblia
.":,1^.:li:-", $i resre de taboraror:
. gucemra (testarea ntr",",ui,:1llTf"i zaharurilor din intestin
al" ,j"g" inainte ca pacicntul
?n dimincara acerei sd
:Iffi[:;rfft1?ceva zilJ);
II IPERTENSIUNEA ARTERIALA
. profilul lipidic (colesterol.
(HTA)
r.iscul de aterosclerozl arr".i;;rrlt"".
0", HDL 9i LDL_colesterol); l)clinifie: HTA cstc o afcc{iunc zr
arald sistemului cardiovascular caracterizati
l'I ln crc$tcrcit v:rkrr.ilrr. lt.rts
fie sistolice, fie <riastoricc,
r1(.src rinritcrc :rrrr'isr. ( ,.,,,n,,,'llilil, ,lil"t'"'"
 l-l ipcrtcrrsiunca artcrialir (H'lA) rcprczinta o importantl problemi
T.rr.lt,raaa {rllrhli ratrr. rhrtn lorr.r
dc sdnetatc publictr, deoarece este cea mai frecventf, boali rlr oarr e fl r, x,tt ..rr,evtr, ..16,rpr.r
: l:.-.t!n!earfa.lil
lr.r.lat.tl
cardiovascular6, fiind una dintre cele mai importante cauze d,e deces la
adulli gi din cauza consecinJelor asupra stdrii de sdnatate a pacientului.
Al 'Z-lea raport al Comitetului Na{ional de prevenire, Dcpistare,
Evaluare gi Tralament (JNC VII) al bolilor cardiovasculare (SUA) a recomandat
recent defmirea presiunii arteriale normale ca fiinrl de 135/85 mniHe_

Clasifi carea hipertcnsiunii arteril rle la persoanele Deste 18 ani

Categoria Sistolicl Diastolicl

(mmHg) (mmHg)
Normald < 120 <80
Crruzelc Ai factorii predispozanfi pentru HTA sunt:
Prehipertensiune 120-139 80-89 e.reditaJea (> 95Zo) - dacd unul dinrre parinti a
avut FIIA existl riscul ca
9i copiii sn facd boala;
Hipertensiune stadiul I t40- 159 90-99 scdentarismul;
Hipertensiune stadiul 2 > 160 > obezitatea;
100
- suprasolicitareaneuropsihicd:
- dezechilibre endocrine (de exemplu, menopauza).
Conform clasificlrii Societd{ii Europene de Cardiologie [{ipertensiunea arteriald esenliald iste situaiia in
cat $i a Societdtii lntemationale de Hipertensiune (ISH), clasili care nu se poate
rvtdcnlia o cauzi organicd.
HTA este urmd.toarea: Hipertensiunea arteriald secundard sau simptomaticd
este HTA in
. ctlrc este doveditd cauza. Astfel, se deosebesc iipart".,.,uni
secundare
Categoria Sistolici Diastolicl ' reurle, endocrine, neurogene Ei cardiovasculare-
(mmHg) (mmHg)
ii' (.' rc sunt manifestirile
< 120 acestei afec{iuni?
Optirnl <90 ( |rrsic se deosebesc i sfadii:
f A normald 120-t29 80-84
. stadiul prehipentensiv poate fi afirrnat pe baza ascendenlei
ereditare
hipertensj.ve aparilia unor puseuri tensionale trecetoare
'IA normal inaltd l3 0- 139 8s-89
qi u urro, ,o,"
care stabilesc cregterea T4 comparativ cu normalul.
Cel mai cunoscut
Grad I 140- l 59 90-99
*:.a*U pr:sor la rece, anrc este pozitiv can4 introducand mdna in
apd la 4"C, valorile TA cresc cu 40 mm,/Hg.
Grad 2 160-t79 100-109 . hipertensiune intermitentii - .aru"i"ri-td prin perioade
de
hipertensiung ldri alte semne clinicg ahemiind cu perioade
Grad 3 > 180 > ll0 . normale.
hipertensiune permanenti: in peste 90% dintre
czLzrri,
HTA sistolicd izolata ) 140 mmHg < 90 mmHg hiperlensiunea arteriale este dcpistatd in acest stadiu.
Simptomcle sunt:
Hipcrtensiunea arteriali este o boali cronicd (nu se vindecd, cclalee occipitala, palpitalii, dureri precordiale, puls putcmic,
fumicdturi
poate fi colltrolati gi se poate trdi tinlp indelungat dacir cste tinut1 su la nivclLrl 0xtr0nri(i1t il0r':
control prin dieti gi tratament corespunzator.
 - alnetcli, oboscali, asl.onic, insomnie, tulburiri de memorie qi Ftagf aal|t Plrcll do qtcrom
concentrare, rnodificdri de caracter, tulbur[ri de vedere altff Utr lntr-o Nrtcra coronarq
(,,musculi1e"), celalee cu caracter pulsatil;
- diverse manifestlri hemoragice (epistaxis, metroragiq uneori
hemalemezi, hernoragii retiniene).

Care este tratamentul indicat pcntru un pacient cu HTA?

. Antihipertensiveorale.
. Antihipertensive injectabile - utile in tratamentele de urgentl.
. Tratarea factorilor de risc.
No rrnal Leziunc . pc.et.lul
NB: se pun in balantd beneficiile gi riscurile pentru pacient,
tratamentul HTA fiind unul de tatonare utilizdndu-se
antihipertensivul cel mai eficient cu cele mai pufine reactii
adverse. Medicul este cel care prescrie tratamentul cel mai
eficient pentru pacientul rcspectiv. AI|/C |retr-.nac
Dieta va fi echilibrati qi suficienti, urmirindu-se meniinerea unei
greutdli normale; in caz de obezitate, va fi hipocaloric; in caz de
atcroscleroza, hipolipidic Ai hipocaloric etc. Dar, indiferent de bolile
asociate, va fi hipo- sau desodat. Regimul strict desodat (orez, li'r:cte,
zahlr), cu mai pu{in de 0,5 g de sare/zi, se aplici in lormele foarte severe,
dar este greu de respeotat. Regimul desodat rclativ (2-5 g de sare/zi) este
mai ugor de acceptat, fiind utilizat in majoritatea azurilor de .b ctr--€ a-
hipertensiune. Pentru aprecierea generald a contrinutului in sare se ia ca
reper faptul ci ra{ia de NaCl consumat[ zilnic de un adult sindtos este de
10-14 g, din care 2/5 provn din sarea folositi la pregitirea alimentclor gi
cea pusd la masi, 2/5 din sarea din p6ine 9i 1/5 din sarea din lapte gi
derivatele sale, mezeluri etc. Rcgimul desodat nu poate fi standardizat, ci Prognosticul depinde de: formd clinicd, ereditate, nivelul tensiunii
adaptat in functie de starea clinicd. diastolice, vdrst5 (tinerii fac forme mai grave), respectarea tratamentului,
modul de via16 recomandat $i aparilia complicaliilor.
Cum evolueazi HTA qi de ce este de temut daci nu se trateazi corect Prognosticul este favorabil in primul stadiu de boald, fiind mai
Boala dureazd ani sau chiar zeci de ani Conplicaliile depind de forma clinicd - rezsrvat in stadiul al doilea gi mai ales in al treilea. Moartca este cauzatd
benignl sau maligni indeosebi de complicaliile cardiace' cerebrale fi renale. Sub influenla
in forma ma^lignd, evolutia este foarte rapidi, etapele bolii fiind tratamentului actual, prognosticul s-a imbundtdtit.
parcurse in l-3 ani. In hipertensiunea benignd, complicaliile sunt caui4ate
de aterosclerozd, cele mai frecvente fiind tromboza cerebrall qi Ce trebuie sd gtie pacientul
infarctul miocardic. in cea maligni, domini degratlarea arteriolari, Este necesrA reducerea factorilor de risc cardiovascular (lLntattrl.
intdlnindu-se liecvent encefalopatia hipertensivl, hemoragia distipidemiile, diabctul, obezitatea - reducerea greutatii corporrlc pritt
ccrcbrnll, insulicienta cardiaci $i insuficicnta renali. rcducerea cortsutrtttltti tlc lliinc. pastc Einoase, dulcitrri. gritsittti ltttittt:th"
{ sllrrinir- unlttll }.
 Fdrd reducerea excesului ponderal mcdicalia antihipertensivd va fi
mai putin eficient[. 3. Cit timp se recomandi efectuarea tratamentului diabetului
De asemenea, se recomandS: zaharat de tip 2?
- cvitarea abuzului de alcool (maxim 100 mVsiptlmAnd); a. Pini la diminuarea simptomelor. c. Cel pulin 5 ani.
- activitate fizici adecvatd Si efectuate zihic; b. Cel putin 3 ani. d. Toatd via{a.
- inlbrmarea despre terapia farmacologicd qi reacliile adverse ale
acesteial 4. Pacientul cu hipertensiune arteriali are voie sI scadl dozele
- srrblinierea importan{ei majore a modificirii stilului de viald; de medicamente in urmdtoarele situatii:
- in formarea pacientului cu privire la importanla accesdrii cAt mai Cend constatd cd se simte mai bine cu doze mai rnici.
prccoce a serviciilor medicale de specialitate la apari;ia unui b. Doar dacd medicul prescrie modificarea respective.
s impLom; c. DacA asistcntul medical comunitur r..otnunde acesl lucru.
- cxplicarea necesitilii supravegherii medicale sistematice 9i
A Daci va constata ce are valori normale ale tensiunii.
continuel
repetarea mesajelor educa{ionale la fiecare viziti a pacientului. Care dintre urmltoarele manifestiri pot fi semne de
hipertensiune arteriali:
l \r( li)erte important! a. Cefalee occipital. c- Dureri precordiale.
'I'IIA'TAMENTUL HTA SE FACE in FIECARE ZI' TOA'TA b. PalpitaJii. d. Ameleli.
VII\'[A, SE CONTROLEAZA PERIODIC (LUNAR SAU
.I
I{IMESTRIAL) Ei SE SCHIMBA DOAR DE MEDIC iN NTTNCITN 6. Care este valoarea tensiunii arteiale sistolice (mmHg) pentru
I}I., VALORTLE TA 9i NIODIFICARILE APARUTE. care se consideri diagnosticul de hipertensiune?
120 (mmHg). c. i40 (mmHg).
Anexa I b. 130 (mmHg). d. ls0 (mmHg).
l lxercifiu de grup
So distribuie bilete in catre au fost notate diferite semne 5i simptome ale 1 Care sunt simptomele intitnite frecvent la persoancle care au
tliabetului sau ale hipertensiunii. Cursanfii se impart in doud grupe. diabet?
ljiecare grupd trebuie sf, identifice corect caracteristicile unei afec(iuni - il. Urinare frecventd.
grupa 1 - caracteristici'lc diabetului, grrtpa 2 - caracteristicilc HTA. b. Sete sau foame foarte intense.
Scidere in greutate.
Anexa 2. d. Infeclii sau rini care se vindecl foarte greu.
Pretest/posttest
Care dintre urmltoarele reprezintl complicafii ale
1. Care dintre urmitoarcle situa(ii sunt factori de risc pcntru diabetului:
bolile netransmisibile: d. Retinopatie. c. Neuropatie.
a- Consumul de cafea. c. Lipsa activitatii fizice. b. Lombalgic. d. Nefropatie.
b- Consumul de tutun. d. Alimentatia siraci in zaharuri.

2. Care sunt principalele cauze ale hipertcnsiunii arteriale:

a. Ilrcclitatca- c. Obezitatca.
h. Scdcrrlu risrnrr l. tl. Sttpraso lic it:rr r': r rtr'rrr.priltitli.
 6.
Sinitatea reproducerii
(Alin Stdnescu, Luminifa Marcu, Silviu Rldulescu,
Ciprian Ursu, Licrimioara Brinduge)
6. I. PlaniJicarea familiald - metode de contracep(ie
Scopul acestei sesiuni este d" a fu*iru participanlilor informalii de baz6
dcspre metodele contraceptivc astfel incAt ei si poata informa eticient
bcneficiarii.
Obiectivele sesiunii - la sfirgitul acestci sesiuni participan!ii vor putea:
I . sd de.scrie diferite metode de planficare familiald;
J. sri enumere avantajele Si dezavantajele melodelor de PF;
.1. sit identifice dficultd1ile Si cauzele de eSec tn utilizarea PF.
l)urata sesiunii: 135 de minute.
Motode didactice utilizate: expunerc, feedback, activitate independenti,
bruinstorming, discu{ii libere, lucru in grupuri mici, exercilii, joc de rol
dcnlonstrativ-
Mutcriale necesare: videoproiector, laptop, prezentarc power point,
llipchart - coli de flipchart, markere, banda adeziva, planEe, pliante,
nlostre contraceptive, ecusoanc, mapa participantului (programul, lista
purt ic ipan!ilor, pix, bloc-notes, hand-out-uri)
litapele sesiunii
Ittlnttlucere: scopul Si obiectivele sesiunii - 5 minute.
In/irmalii generale despre planificarea familiald/contraceptive - 15
rninutc.
Mtrt<xle nuhtrale de planficare familiald (PF)- 25 dc minute.
/vunlajele ,si dezavantajele metodelor naturale de PF - l0 minute.
lvl<'totlc cle harierd - 25 de minute.
Metocla hormonale 15 minute.
l)islxtzirivti intrauterin (DIU) - 15 minute.
Steri/izoreu chirurgicald voluntard - l5 minute.
('( ttn u q)(iu dc urgenld - | 5 minute.
I nsl ru m0nte de evaluare
lir,:rltrrrc in it ia lir (pretest)
Irv:rlrrirlc lina lir (posttcsl)
( rrrtt-irrsrrl sesi rr rr i i tir, tr,{l^i r('(o tiUl(l tljt
Planificarea familiald se referd la dreptul fieclruia de a hotdrd c6!i copii
dorcate Si de a-i avea atunci cAnd gi-i doreqte; ajutd cuplurile qi.indivizii
sd-gi indeplineasci scopurile reproducerii, sI prevind sarcinile nedorite qi
si reducd incidenla atdt a sarcinilor cu risc crescut, cAt pi a morbiditdlii Ei
mortalite{ii induse de sarcinf,.
Planificarea familiald are in vedere urmitoarele obiective:
- sE pund la dispozilie servicii de calitate, convenabile, acceptabile gi
acoesibile tuturor celor care au nevoie de ele;
- sd imbunitdfeascd calitatea consultaliei, a informatiei, a educaliei, a
comunicdrii, a indrumdrii gi a scrviciilor;
- si sporeasci participarea birbalilor gi si-i deterrnine si impartd
rispunderea in practica curenti a planificlrii familiale;
- sd promoveze alimentalia naturale pentru a miri intervalul dintrc doud
nagteri.
Planificarea familiald cuprinde atat contraceplia, prin metode cu
cf'ect temporar sau permanent, cAt gi tratarea sterilitalii.
. Metode de planificare familiald
@
l)crioada fertil5 cste acel interval al ciclului menstrual in care fcmcia
poate rd.m6.ne insdrcinati. Idcntificarea perioadei fertile (momentul in
care incepe gi cel in care sc sffirgegte faza fertili a ciclului menstrual) se
poate face prin mai multe modalitl{i. Cele mai cunoscute/utilizate sunt:
- metoda calendarului - femeia are nevoie dc inrcgistrarea
ciclurilor ei menstruale pc o perioadd de minim 6 luni. prima zi a
fieclrui ciclu menstrual cste ziua in care incepe menstrualia (ziua
l). Apoi zilele se numeroteaza in continuare (ziua a2-a, ziua a3-
a etc.) pdnd la ultima zi inainte de menstruatia urmdtoare. Un
ciclu menstrual inseamni intervalul de timp cuprins intre prinra zi
de menstrualie/ziua I a ciclului menstrual gi prima zi a
urmdtorului ciclu; poate varia intre 25 qi 35 zile.
l)in ciclul menstrual cel mai scurt se scade cifra 18; se obtine
flrrrn;'rrul zilei in carc inccpe perioada fertili. Din ciclul menstrual cel mai
httrll sc scade cifra I l; se obline astfel ziua in care se termini perioada
lrr.trlr'r.
( ) lLrncic poatc utiliza metoda calendarului cu relativl sigurantd, daci
Irtrrlrrlrtltca cicluriklr rnonstrualc sunt dc 26-28 de zile. in aceste condilii
l!l't r,'ir(lir ctr potcnli:rl lLrtil cstc din zirr:r a 9-a a ciclutui pdnl in ziua a l9-
r rrrr lrrsiv. In rrccrrsli pcliolrrli, lie pr:tclicir:rl.rslirrcn{a, ljc l.irlosestc o alta
l)tr./r.r\itlt\11l s:rrr tlilrli:tr,-lt1;t - ctr sittt litt-it tttt
spennicid suplimentar. Urilizqreo coihrlui inlrerupt sau numai a
spe rm ic idu lzt i es te nes igu rd.
- metoda mucusului cervical (secrefia vaginali) - fcmeia verificd
zilnic prezenta, aspectul gi cantitatea sccrefiilor cervicale. Cdtcva
zilc dupi menstrualie, seoretia este redusi./inexistentd. in aceasti
perioadd, zilele care urmeaz5 menstrualiei, inainte de aparilia
secre{iilor, cuplul poate avea contacte sexuale, cel mai bine in
fiecare a doua zi pentru a nu confunda sperrna cu mucusul
vaginal. Din momentul in care apar secreqiile abundente este
indicate abstinenla,/ablinerea. Urmeazl apoi momentul de secrelie
maximd dupd care abstinentra trebuie practicati inci 4 zile p6nd la
modificarea gi reducerea,/disparilia secreliei, dupi care cuplul
poate avea contacte sexuale hri restriclii, pAni la aparilia
urmdtoarei menstruatii.
- Metoda temperaturii bazale - femcia iqi mdsoard zilnic
temperatura corpului in condi{ii bazale (de repaus, dimineata,
inainte de a cobori din pat), in acelagi mod (fie oral, fie rectal sau
vagina'l). in momentul ovula{iei, temperatua creqte cu 0,2-0,5
grade Celsius gi se menline crescutd pdni in preajma urmdtoarei
menstruafii. Contactele sexuale sunt permise dupd 3 zile de la
creiitcrea temperaturii bazale gi pdnd la menstrualia urmdtoare.
Cele mai sigure proceduri naturale sunt cele combinate, respectarea
zilelor fertile (9-19) Si confirmarea perioadei fertile prin meloda
mucusului vaginal.
- mctoda amenoreci dc lactatie - constd in utilizarea alf,ptatului ca
metodA temporara de contrucep{ie. Conferd o proteclie naturah
impotriva sarcinii $i iticurajcazd inceperea utilizdrii unei altc
metode la momcntul potrivit.
Femeia este protejatd in mod natural de o sarcind atunci c6nd:
- alimenteazl sugarul la s6n in mod frecvent, atdt in timput zilei, cdt Ei in
timpul noptii (ideal dc 8-10 ori/zi, dintrc care ccl putin o clatl in cursul
noptii), asigurand alimenta{ia copilului in propo(ic de 85-100%;
- intcrvalul dintre doud supturi nu trebuie sd depdqeasci 4 ore ziua qi 6
ore noaptea. Tehnica aldptatului este corecte (sunt golili ambii sdni la
fiecare supt);
- sugarul are varsta mai mice de 6 luni;
- mcnstruatiilc incd nu au revcnit.
A va n ta i e I e p lan ificdr i i.fu m il i u l e nat ttra I e
- nu influcn{caza starcil dc sinzlt.itc. nu rcnrczinlii rricirrn risc
lrcnlru salltalatc:
- poote fi tirloxiti de oriec ;rcrsuanir, nu are linr itc dc utilizarcl
- nu urc el'bctc xso ndufc;
- nu costa n int ic:
- este reversibiltr imediat;
- facilitcaztr cunoagterea propriului corp;
- dupd ce a fost invilati, metoda nu mai necesitd ajutor din partea
personalului medical sau a altui personal instruit;
- odatd invdlatd corect, metoda poate fi folositA atat pentru
cvitarea cAt ti pentru oblinerea unei sarcini, in functie de interesul
cupluluil
- implicd ambii parteneri in asumarea responsab ilitdlilor legate de
sarcind;
- metoda este acceptati de unele grupdri religioase care resping alte
metode contraceptive.
D ez av a nt a iclep I a n fr cd ri i fa m i I ia I e natu r al e
- metoda calend:rului presupune inrcgistrarea datelor desprc
ciclul menstrual pe o perioadd de 6-12 luni;
- metodele bazale pe recunoaStcrea perioadei fertile necesiti o
perioadl de inv5{are a semnelor care indici perioada fbrtili;
- atingerea organelor gcnitale este inacceptabili pentru rmele femci.
lutoexplorarea sferei genitale putdnd fi un prooes dificil pentru unele
l)crsoane;
- abstinenta tcmporard poate fi inacceptabild sau dificild pentru
tunele cupluri/ partenerul masculin;
- metodele naturale pot deveni nesigure gi greu de utilizat atunci
clnd lbmeia are modificdri alc stdrii de sendtate (frbri, infeclii vaginalet
rulipteaze sau prezintd orice alte condilii care pot modifica temperttu{al
corpului, mucusul cervical sau durata ciclului menstmal):
- in situa{iile in care ciclurile menstruale sunt neregulate, eficicnla
;rbstinenlei periodice este discutabild;
- nu protejeazi impotriva infccliilor cu transmitere sexuald (ITS).
tt<tpde lupdcluedep lsltrteqefuuJliali
l. Metode locale (de barierd)
l'rczcrvativul - este un mij loc dc.proteclie lala de sarcina nedoritl-r si li(il tlt
I I S. Este destinat acopcririi pcnisului aflat in ereclia
De celc rnai rrrtrltc ori cstc conlLclionat din latex Rr tc sullirc. I lrrglg
lrrczcrvativc strnt ircoPt:r itL. l:rr trrt hllrlililrnt sllr cu substanfc spcr.rnicidc Srrrrl qi
I'rtlcrvrt rvc l.tcrrlnr lcrrrt rlr,[1 ' ' t I I r , , r ' I. r rrrt. ltcol.pri pcr c(ii vlq, irtulrrr
I
.
r r | r r
 E/itiu4u cstc ridicatar: --] sarcitti la 100 dc lbrnei in prinrul arr de
r-rtiliz:rrc dactr sunt firlositr: c()rect, la ficcars contact sexual. La doua contacte
scxualc succcsive lbbsili prezervativul inainte de penetrare, spermatozoizi
viabili pot rimdne pe uretre de la ejacularea precedentd 9i pot li eliminali in
vagin inaintea ejacularii celui de al doilea contact sexral.
Avantaj ele utilizdrii prex,ervativ u lai
- Prezervativele sunt cele mai bune mijloace de prevenire a ITS 9i
a infbcliei cu HIV/SIDA.
- Ajute la prevenirea stdrilor patologice cauzale de ITS - afec;iuni
inflamatorii pelviene, durere cronicd, infertilitate, cancer de col. Pentru a
avea eficien]d in prevenirea ITS prezervativul trebuie fo losit inainte de
penetrare sau de contactul penisului cu zona genitala a femeii.
- Poate fi folosit qi in timpul sarcinii pentru prevenirea ITS.
- Nu are efecte secundare; esle lipsit de nocivitate.
- Poate fi folosit de femei in timpul aldptirii.
- Ajutl la prevenirea sarcinii ectopice.
- Nu necesiti administrare zilnic6.
- Poate fi folosit firi ajutorul personalului medical.
- Se poate procura din multe locuri.
- Utilizarea poate fi ?ntrerupt.i in orice moment, cu reversibilitate imediatd.
- Ajute la prevenirea ejacu lirii premature.
- Implici barbatu I in contraceplie.
Dezavantaj ele utilizdrii p rezervativul ui
- Uneori poate determina alergii (la lubrifian{i sau latex).
- Poate scddea intensitatea senzaliilor in timpul actului sexual.
- Interfercazi cu actul sexual.
- Existd riscul de a sc rupe sau aluneca in timpul actului sexual.
- Este nevoie de cooperarea bdrbatului.
- Pentru unelc persoans procurarea de prezervative, discutia cu
parteneru(a) despre lolosirea lor poate fi stAnjenitoare.
Modul de utilizare a prelervativulai - la cumpirare se verific6 data
fabrica!iei qi data expiririi prezervativelor.
Prezervartvul se aplicd doar pe penisul in ereclie! Pentru utilizarea
corecte respectali urmdtorii pasi:
P deschidefi pachetul;
F scoatefi cu grijd prezervatilul;
P trine1i prezervativul cu partea rulatd in sus;
P eliminali aerul din virful prezervatimlui;
! tragc{i inapo i prepulul;
r puncli prczcrvltlivttI ncrttlat pc virfll pcnistrlLri itr eltc{it:
dcrululiconrplct plczcrvltivuI pintr la baza pcrrisului;
urnreuz,ll r0lul sc\uil ll
btrrbalul c.iaculoaz[;
dup:l c.jaculare, prezervatiwl cste mentinut strdns . la baza
penisului ca sa nu alunece;
retrageti penisul inainte ca acesta sd iasd complet din starea de ereclie;
aplecali penisul gi scoateli cu grij[ prezervatilul;
manipulati astfel prezervatitul astlbl incdt sperrna si nu ias6 din
prezervatlv;
F aruncali prezervatiwl la gunoi (evitali aruncarea in vasul de
toaletd, undc prezervativul plutegte), de preferat impachetat intr-o
bucatd de hArtie igienicd; nu aruncali prezervatirul in locuri in
care pot fi la indemAna copiilor, care pot si se joace cu el,
expundndu-se riscurilor de infeclie;
F daci prezervatiwl se rupe, se poate aplica imediat in vagin un
' spermicid, sub formd de gel sau creml; spdlarea vaginului gi a
penisului cu api 9i sd.pun va reduce riscurile de aparilie a ITS;
pentru prevenirea sarcinii, femeia va solicita contraceptie de
urgenla;
F prezervativele se pdstreazd in locuri ricoroase qi la intuneric,
lerite de lumina soarclui. C6ldura, lumina gi umiditatea
deterioreazd prezervativele ;
P daci ambalajul este deteriorat, nu fblosi{i prezervativul.
2. Metode de barierd vaginald
Sunt metode de barierd care se afld sub controlul femeii, aceasta putand
sd le foloseascd oricdnd are nevoie de ele; sunt amplasate in vagin cu
pulin timp inainte de contactul sexual. Sunt mai multe tipuri de metode
locale/vaginale:
t spermicide - tabletc, olule, tablete spumantc, filme, geluri, creme;
o diafragma,- o cupold moale din cauciuc, care acoperd colul uterin gi
care se folosegte impreuni cu un gel sau o cremi spermicidd; este pulin
lblositi in Rom6nia;
o cupola cervicali - o cupold mai micd decat diafragma, nu se foloseqte
inci in Romdnia.
Mecanismul de acliune
- spermicidele distrug spermatozoizii sau le afecteazl motilitatea,
lstlbl incdt accltia rru rtrai pot ajunge in trompele uterine si. fecundeze
ovulul;
 - l!."Ll.ijlglrt-.t ti c-!Og,kt constiruic o barierd mecanicd. impiedicrind
estrogen;i pr'ogititcnlt. Pcntnr I avca r:licicnltr nuxitnf,. pih-rlcle trchuic luatc
piltrurrdcrca spcrnratoz-o izilor in utcr.
zilnic, aproxinrutiv lu to:car;i ori, 2l dc zile, cu o pat'z[ de 7 zile. in c:,rzul
. Qicienlu - dcpinde de utilizarea corectd 9i constante, precum $i de lormelor de prczcntare cu 28 de pilule pe tblie, nu se face pauzi.
tipul de spermicid. La utilizarea obiEnuitd, spermicidele sunt oarecum
lnceperea administririi se poate fice astfel: in timpul menstrualiei, in
cllciente - 20 de sarcini la 100 de femei in primul an de utilizare.
La primele 5 zile de la instalarea rnerstrualiei, dupl a 5-a zi a ciclului menstrual, in
utilizarea corecte gi constante, eficienta este mare 6 sarcini la
100 de orice moment al ciclului menstrual, dupd naqtere sau dupi un avort. in toate
Ii:rnei in primul an de utilizare.
aceste cazuri, indrumati lemeia citre medicul de familie sau citre cabinetul dc
Efectele secundare ale metodelor de barierd vaeinale planificare familiald pentru a i se indica modul de administrare. Dupd inceperea
Spermicidele - irita!ii, arat la fbmeie cit 9i la bdibat (mai ales daci
adminisUirii COC, daci obscrvati efecte secundare (de exemplu,
sunt utilizate de mai multe orj pe zi), reactii alergice locale (rar).
grefuri/vfoseturi, mici sdngerdri intermerslrualg cefalee ugoari" senzalie de

u
. Dialragma - poate creste frecvenla apariliei infecliilor aparatului
n nar.
tensiwe ftl sdni, ugoard cregere a geutd{ii corporale, amenoree) ?ndrumafi
lemeia cdlre medicul de familie sau cabinetul de planificare firniliah.
Mod de utilizare - folosirca acestor metode poate incepe oricend
Contraceptive orale numai cu progestativ (Pilule Orale cu
cloreste lemeia.
Progestativ - POP/minipilule)
Spermicidele se introduc profund in vagin, in apropierea colului
uterin, cu ajutorul degetelor sau a unui aplicator (in cazul cremelor,
. Contin un singur hormon, un derivat de progestagen sau
al progestativ, in cantiteli foarte mici. Sunt cele mai bune contraceptive
spunrelor gi al gelurilor). Introducerea se poate face cu cel mult o ord
orafe pentru lemeile care aldlpteazd. Eficienla este loarle ridicata in cazul
inaintea actului sexual. Dacd se tblosesc tablete, ovule sau filme,
este utilizdrii corecte 9i continue, chiar gi in afara perioadei de aldptare. Se ia
novoic sd se a$tep1e minimum l0 minute dupi introducerea lor, pentru
a c6te o piluld in fiecare zi, la aceeaqi ore, fbre pauze. ATENJIE! pe folie
se dizolva in interiorul vaginului.
sunt 28 de pilule, dupi terminarea unei folii se trece imediat Ia o folie
DacI au loc mai multe contacte sexualc, se introduce o noud noui, fa_ra nicio zi de pauzd intre ele.
cantitate de spermicid inaintea fiec[ruia. Nu se
Jac spdldturi sau du;uri Inceperea administrArii POP se face dupe naqtere, dupd un avort,
vuginale cel puSin 6 ore dupd (uttimul) contact sexual.
in primele 5 zrle ale ciclului menstrual sau in orice moment al ciclului,
Diafragqc sc insereazd. in vagin, dupd o tehnicd carc i se prezintl dacd femeia este sigurd cd nu este insdrcinati. Odati inceputl aceasti
li:rneii in cadrul consurtagiei de planifica.e iemiliara. inaintea insertiei. se
metodd, pilulele se iau continuu, f5ri pauze intre folii.
pune o cantitate de spermicid in interiorul cupolei gi pe marginile
acesteia Dacd apar efecte secrmdare comune: rnodificdri ale regularitn{ii
Se pliazd diafragma gi se introduce profund in- vagin, astld inc6t ciclurilor menstruale (menstmalii nercgulate, amenoree, sdngeriri
marginea sd se inscrc inapoia colului utcrin, in lundul de sac vaginal
intermenstruale), cefalce (rar), tensiune la nivelui sAnilor (mai rar dec6t in cazul
posterior; anterior, dialiagma se pozilioncazl inapoia simfizci pubiene.
COC), indrumati lemeia cdtre medicul de familie sau cabinetul de nlanificare
Sc verificd pozilia corectd a diafragmei, prin palpare.
lhmiliald-
Dupd contactul sexual, diafragma se lasd in vagin minim 6 ore, dar nu
Contraceptive injectabile numai cu progestativ
nrai mult de 24 (risc de qoc toxic). Extragcrea ,i fu"" bldndele, cu Au eficicnJi foarte mare dacd se administreazd corect. Revenirea
a.jutorul degetului carc prinde marginea Si o trage in jos ",, gi in aiara. lcrtilitelii se poate produce cu oarecare intdrziere (in mcdie cu 4 luni mai
l)iafiagma se spald cu api 9i sdpun nealcalin dupd fiecare utilizare. Se rnult decdt in cazul lolosirii altor metode). Mod de administrctre: se face
rclirlosegte pe o perioada de maxim 2 ani.
ciite o injeclic lunar sau la 3 luni in funcfie de produs. Pentru evitarea
irspectelor neplecutc legate de tehnica injectirii, au apdrut seringi
-1. Metode hormon(rle cu ajutorul ci.rora se evitl gregelile de administrare, ce sc pot
( bnIraceptive orale combinate (COC) 'pcciale,
soltlu cu ci;ccul nrctorlci (scringi auto-dispozabile). Dacd administrarea
( ( x"
tlcnunritc pi pilrrrc anliconccpfionare, pilulc de control al n:r5rcrilor sau rrrjcclici nLr sc l)(litlc l:rce l:r tl:rtl progr:rmati (la intervale de 3 luni),
(1)ll{rit(:cl)llvc oritlc, crttt(itt rkri Itrr-rnorri sirnil{ri hornt0rrilrr.strrrrrli
li.rrirrini: rrjr:c(i:r sc p.:rlr: lir.t. r'' .r,,iIt:'rrrr:irri r tri rlcvrclttc sarr lttai liirzitr. I)iroi-r
li:rncir u intfrrzilt udnrinistlarca injcc(ici ltcstc 2 slptilrn0ni. rstc ncccsar
sil cvitc contactclc scxualc sau sd lirloscasci o alth metodtr piirri ce va
putc ro-vcni la cabinetul mcdicului.
Incepcrea fblosirii contraceptin-rlui injectabil se lace dupi
nx$tcre, dupl un avort sau in primele 7 z.lle ale ciclului menstrual.
I)acd apar efecte secundare (modifrciri ale ciclurilor menstruale:
siingerdri intermenstruale, amenoree, cregtere in greutate - in medic l-2
kg/an, acnee, cefalec, sdngerdri uqoare sau prelungite, senza{ie de
tcnsiune la nivelul sdnilor, durere in abdomenul inferior, pilozitate
cxccsive, grealA, vers5turi, ind-rumati femeia cdtre medicul de familie
5lsau cabinetul de planificare familialn.
4. Disnozitivul intrauterin - DIU (STERJLETUL)
Sunt doui tipuri de sterilete: DIU cu cupru Ei DIU cu progestativ. Au
clicicnld foarte ridicatd, in cazul utilizirii corecte. Fertilitatea revine
imediat dupl extragerea DIU din cavitatea uterind. Pentru montarea unui
DIU trebuie respectate urmdtoarele condilii: excluderea sarcinii, femeia
sI aibd un uter senetos (examenul genital estc obligatoriu inainte de
inse(ia DIU), cxcluderea unei infeclii a tractului genital (ITS) prin
anamncze, excluderea unui comportament sexual cu risc crescut pentru
in fbcliile cu transmitcre sexuah (ITS).
DIU se poate monta: in orice monent al ciclului menstrual, cu
condilia ca femeia sd fie sigurd ce nu este insircinati, imediat dupd
avortul la cerere, dacd nu sunt semne de infeclie, imediat dupi naEtere
( I 0 rninute-48 de ore) de c51re o persoand special instruitd, la 4 siptimdni
dupi nagtere, in cazul DIU cu cupru Ei la 6 septdmani dupl naqtere, in
cazul DIU cu progestativ.
Femeia va fi indrumatd cAtre medic cind apar efectele secundare:
rnodificarea ciclurilor menstruale, sAngeriri intermenstruale, dureri in
timpul menstrualiei, sdngerdri abundente, cu risc de anemie secundari -
lirarte rare in cazui DIU cu cupru, sau chiar inexistente, dureri 9i crampe
sovcre in primele 3-5 zile dupd inserJie, perlbralii ale perelilor ulerini -
lbarte rare in cazul insertiei corecte.
Chiar dacd nu apar efecte secundare, femeia trebuie sd meargd la un
e ontrol de rutini la 3-6 sdptdmdni dupi inser[ia DIU.
5. Slerilizarea chirursicald voluntard
Asiqrrrir contracep{ie permanentd persoanelor care nu mai doresc copii.
Srrnt procccluri clrirurqicalc simple gi lipsite de nocivitate sau electe
sr.:crrrrtlirrc: lLrrrininr'r - lilr;rlrrlli lrrh:rri. 5i rnascrrlind - vascclorrric.
Storllh ntr feinrlrrlnil slu ligatura tubaril - constii in blocaroa sau
scclionarctr truntnckt utcrinc, astle\l incit ovulele elibcrate de ovare nu mai
pot veni in eontuct cu spcrmatozoizii. Metoda este foarte eficienta" dar
depinde pa4ial dc tchnica folositi. De obicei, metoda este penhanentd-
ireversibild. Tehnicile sunt diverse. De obicei, opera{ia poate fi efectuata sub
anestezie locald gi sedare utoarf, Abordarea se face de cele rnai multe ori cu
ajutorul laparosmpului, mai rar prin minilaparotomie. Dupd interventrie,
tbmeia va avea cicluri merstruale normale.
Sterilizarea masculinl sau vasectomia - consti in blocarea sau
secfronarea canalelor/ductelor/vaselor deferente, impiedicindu_se astfel
eliminarea spermatozoizilor. Eficienla este foarte mare. Daci metoda este
folositd corect, eficienla este mai mare. Folosirea.corecta presupune ca
bdrbatuVcuplul sd utilizeze o altd metodl de contraceplie dupd efectuarea
vasectomiei, 3 luni dupd intervenlie sau la primele 20 de ejacullri,
oricare situalie apare mai intdi. Tehnica este simpld, rapidd, nu necesiti
spitalizare. Anestezia este locald, la nivelul scrotului, unde sunt abordate
cele 2 canale deferente. Dupi opera{ic, blrbatul va avea erectii qi
ejaculdri normale, cu diferenla cd in lichidul ejaculat (spermatic) nu mai
sunt prezentri spermatozoizi (fapt care poate li constatat doar prin
c lectuarea unei spermograme)-
6. Contraceptia de urgentd
Este o metodd de contraceplie, care se poate lotosi dup6 ce contactul
sexual a awt loc; se mai numegte qi contraccplie postcoitaie; contraceplia
cu pilule se mai numea contraceptria,dc a doua zt, (morntng-after piil).
Nu intrerupe evolulia unei sarcini deja apirute. Eficienga metodei este
mai mici decdt a altor metode contraceptive folosite in mod obiqnuit. Ea
nu trebuie folositi cu regularitate in locul altor mctodc.
EficienJa este cu atat mai marc, cu cat metoda se tblosegte mai
repede dupd contactul sexual neprotejat.
Contracep{ia de urgenll se reoomandi in urmf,toarele situalii: femeia
a avut un contact sexual neprotejat, femeia a a\lrt un contact sexual
impotriva voinlei ei, femeia utilizeazi o metodd de contraceptie, <lar
aceasta a e$uat (de exemplu, prezervatiwl s-a rupt, diatiagma a alunecat
din vagin inaintea celor 6 ore, DIU a fost expulzat, pilulele au fbst
climinate prin vdrsdturi [a mai pulin dc o or5 dupd administrare), lemeia
nu a utilizat corect metoda de contraceplie (de exemplu, a rdmas fErd
pilule sau a uit:rt s:I lc ia, a intirziat administrarea unei noi doze de
contraccptiv ilrjcct:rbil. l l:icut spalldturi vaginald la mai pulin de 6 ore
tlupi lirlosilcrt rrrrrr '.1rr'r rrrlirl r.lt..).
 Elet.tela saurndure posibilc duptr contraccplia de urgsn(i1
cu pilule
sunt: gre!uri, vdrsdturi, s:ingeriri uqoare, deregliri ale menstruatiei.
l.;.\rittcl.l'il 'ir.
Orice femeie poate folosi contraceplia tle urgenld, cu
contlilia de a
. :i ir:,i:

rru fi tleja tnsdrcinatd.

l. Intorm:r1ii ge ncnrlc rlcsprc contraceptic ' ,,{;l
^ l. soticitali parLi-c ipanrilor sa e"piice de cc dorcsc sau do
CAnd se folosegte DIU pcntru contraceplia de urgenJi, acesta poate -E:::::lt!l cc nu
pastrat ca metodd ulterioard. de contraceplic, dacd femeia
fi doresc si utilizeze o mctodi contraceptivd. ..
.., .
doregte-gi nu a cereti participanlilor sd enumere meto<rele contraccptivc
fost identificat un risc tle ITS. Contraccffia de urgcnfi nu protejeazl
cunoso. Asigurafi_vi ci sunt listate toate pc .are l,,,^ : ..,,.
fafn de ITS (in cazul DIU, acest risc poate fi chiaicrescut). metodele. eu.,"1i.tirta
;; p;"1;.
Scrie{i pe flipchart cdteva criterii de clasificare
(tradilionale/moderne, eficienfd, efecte
a' contraccpt rvc.lOr
Benefi ciilc planificdrii farniliale seo,ndarej Rugllr parhcipanlii stt
parcurgi lista metodelor menlionate gi
- Pentru copii - c2lnd sunt dori(i sunt: mai bine ingriji{i, sdndtogi, sd Ie clasifice ii fun4le a" prin1ri
mai criteriu listat, apoi faceli acelagi lucru pcntr" j"ii""
bine alimentali, mai bine educali.
Concluzionati cd metodele oontraceptive "f
ii' "i tlil"a critc.iu.
- Pentru femei - stare mai bund dc s[nItate, reducerea problemelor
legate
..
Iunclie de mai mulre criterii
," p* clasifio{ in
de sarcind gi nagtere, mai mult timp pentru familie, casa, pentru
sine,
relaf ie de cuplu mai bund.
. II. Planilicarea familiali naturall
- Pentru hdrbali - mai sdnltogi, randament crescut in muncd, relalie
cuplu mai bund, banii economisiji de la medicamente Dermit alte
de E"?"!!it:l pe rAnd meto<iele narurale bazate
.?t-prezentafi
periodicd (15 pe abstinentra
cu nrpS.rituri etc. minute). SubliniaJi importanla:
semnelor care
- Pentru cuplu - viald, de cuplu mai armonioase, opodunitali "unougiJl
trebuie urmdritc, a urmdririi eorecre, a rcspectani
perioadei fertile.
educa{ionale
crescute, datoritd faptulul cd trebuie sa se ocupe de mai pulini copii,
pot , ,Invita{i participanlii s[ adrescze int."Ua.i: inir.Uulig-pr, dacd qtie
sd rispundd cineva; daci ri
alege cind sd aibd copii, astfel ca ace$tia s; .,u upure la intAmplare, tatrizrteopiniiin
economisirea de bani, care ar fi altfel utilizali pentru me<licamente,
cazurexistenici."t';li;#1il"x,.i1j:.il.jJi;r:'",ff
Prezentali metoda amenoreei dc lactalie
medici, analize.
pentru ca accasta sd fie eficicntl (10 ii ."i" : conailii necesare
- Pentru comunitate - existenla numdrului de copii doriti presupune cstc eficienla acestor lnetode
minute). intreba{i participanlii care
posibilitatea de a prevcni {bnomenul de abandon al copiilor in
matcrniteli
$i spitale, cu folosirea respectivilor bani in alte soopurr comunrtare gi Exerciliul 3: ruga{i participan}ii si enumere
bugetare; o starc de sAndtate buni determinl poten{ralului cauzele egecului in utilizarea
PFN. Notali rdspunsurilc pi o coall dc
profesional; reducerea numirulur de nagtcri <le copii".".t"r"o
nedorili scade rata
flinchart.
Rdspunsuri agtcptate: incapacitatea dc a
institu{ionalizdrii; aminarea primei nagteri _ pentiu adolesoente, fcmei ,- urmiri
semncle care insotcso
loarte tinere, pdstreaza sbnitatca in bune condiiii, permite tincrelor
diferitele faze de ciclul
si igi autoexprorare, ripsa de ."ffli:;:',
incheie instruclia gcoriiri; banii di' comunitate tare nu sunt cheltuiti
pattenerului.
r0":ilil]'"?,r0,."" :"#i""1;
pcntru problemele de sinitate vor putea fi redistribuili pcnrru
a rdspundl
altor nevoi ale comunitdfii, de exemplu: drumuri, aprovizionare cu apa,
I II. Contraceptive hormonale
c()nsrruirea de grddiniqe. Scoli erc.
Exerciliul 4: faceli o scufti prezentare a
coc: descriere, tipuri,
l)rezentare, cficien!d, mod de utilizare, efecte secundare. --"
Formatorul face o demonstralie in care
arate cum sc transmlt
lbrneilor iniorma{iilc cscn{iale legate dc
,tif irur.r-COC Apoi grupali
participan{ii clltc tLri si rl;r1i liccirci percchi
de porti"ipan1i lunul dintrc ei
r:slc asislcrr(rrl. irrr r..r.Lil:rh li.rrrr.irr) cilc,,
nlort.;r.f", CljC gi
rugali-i si
 ocnronstrczc rrx)(lul irl cnr-c sc ()l.crai bencliciarelor
ucctrst{l nlctodi, urrniind nrodclul dentonstrat
informalii despre l.irocli o scurld prczcntare a inlbnnaliilot nccesare dcsprc [)lU
de formatori. (mecanism dc acqiune, efbctele secundare posibile gi managementul krr,
eficientd)
lV' Avantajcrc pi dezvantajere contraceptiveror orare combinate intreba{i grupul ce avantaje gi dezavantaje are DIU. Notali eirunlurile
(coc) pe o coald de flipchart. Aduce{i clarificiri, dacd este nevo ie (10 minute).
Exerciyiyl
.5: impi(ili participanlii in 3 grupuri, care vor stabili:
a vantajcle/beneficiile dezavantajele
COC, ,",in"I" je alarmi. Explica{i
grupurilor care le sunt sarcinile, dali-le c6te o pagind
de flipchart pentru a VII- Metode de barieri
nota rezultatul disculiilor lor. Acordati_le pentru acest
nrinute. Prezentali efectele secundare gi p.""irutri c6
.*e."4i., t0 Exerciliul 8.' dali participantrilorcate un bileVcarte de vizitd, conlinand o
in cazul apariliei ,ptapd" de folosire a prezervatiwlui. Rugali-i sd se ridice de pe scaune qi
acestora femeia trebuie sA meargd imediat la medicul
care i_a prescris sd-gi gdseasci locul potrivit, agezdndu-se in cerc. Dacd numdrul
nrctoda. Subliniali cd atunci c6nd o femeie prezintl participanlilor nu coraspunde cu numdrul biletelor, Ie puteli cere sd
semne de alarmd, ea
va fi indrumata pentru consult de specialitate (la cabinetul lucreze tn grupuri mici, fiecare grup primind cArc un set de bilete; in
de pF,
ginccologie etc.) pentru rediscutarea op{iunii contraceptive.
fiecare grup se vor ordona biletele in funcyie de etapele folosirii corecte
a unui prezerttatiy. La qfdrSitul exerciliului, fiecare grup iSi prezintd
rezultatul si il compard cu rezultatele celorlalte grupuri.
V. Avantajete gi dezavantajcle contraceptivelor/pilulelor
orale numai cu La sfrrgitul exerci[iului, cu ajutorul unui voluntar, demonstrali
progestative (pOp)
I':ycrcitiul.6: ?mpdr[ili participanlii in 2 grupui, care vor stabili: folosirea prezervatirului, urmind indicaliile participanjilor.
dczavantajele POP. Explicati grupurilor care le sunt sarcinile,
avantajele si I)emonstrati modul de folosire corectl a prezervatiwlui. Apoi
pagind.de flipchart pentru a nota rezultanrl disculiilor
dali_le c6te o impAdili parlicipanlii in grupuri qi ii rugati sd ,demonstreze" 9i ei
lor. Anuntati_i ci au la utilizarea corectd a prezervativului.
d ispozilie 5 minute pentru aoest exerciliu.
Rugali un reprezentant al grupului (As igurali-vd cd toli participanlii lucreazd! Nu uitali cd poate unii
n vantaje POP sd prezinte rezultatul disculiiloi
ior. intiebali dupd prlzentare dintre ei vin tn contact direct cu prezervatit'al pentru prima datd in
daci.ceilalli. membri ai grupului mai au de adus completU.
Apoi intrebati viald).
rostul participanlilor dacd mai au ceva de adiugat_ procedati
pe r6nd, la fel Exerciliul 9.' listati cu ajutorul participan[ilor avantajele gi dezavantajele
cu grupul 2. Dacd este nevoie, aduceli clarific5ri, completdri
Sumarizali, prezervativului. NotaJi liecare enunl pe o coala de flipchart pe care ali
spunind cd aceste metodc au foarte pufine limite in utilizare,
pu6nj impd(it-o in doud coloane: una pentru avantaje gi cealalti pentru
constitui o alternativd extrem de utild pentru unelc femei
care prezurti riscuri dezavantaje. Revedeli eiementele propuse de patticipanJi, aduce{i
lh1il.de adminrstrarea estrogenilor (temporare sau permanente),
fiind 9i ugor completiri, corecturi dacd este cazul; incercati sd aduce{i argumente pentru
dc lb^losit, mai ales in cazul contrac€ptiwlui iniectaUit.
IntrebaJi care sunt semnele de alarmi in cazul utilizirii eliminarea informaliilor eronate, a,Jniturilor" despre prezervativ (15
acestor mnute). @xemple: un deznantaj frecvent adus tn disculie este reducerea
t]]ctode. Apari{ia semrelor de alarmd impune trimiterea femeii
la consult senzaliilor tactile; rugali participanlii sd iSi pipdie vdryful nasului cu un
dr: specialitate.
deget descoperit fi apoi ca un deget ,,acoperit" ca prezervatiwtl; tntrebali:
se simte prin prezervativ? Subliniayi cd uytura reducere a senzaliilor tactile
Vl. l)ispozitivul intrauterin - DIU (Steritetut) poate prelungi durata aclului sexual, acestct fiind considerat un avantaj de
Exercitiul 2.. pentru inceput, treceli tilU la primul participant din cdtre majoritatea czplurilor). Arlta(i importanla dublei protectii, fale de
l)ilftca stAngl pentru a-l examina gi a-;i exprima opiniile despre acesta. sarcina nedorith gi fap de ITS gi subliniali ce prezervatiwl este singura
lixcrci(iul continuir pAni clind to{i mcmbrii grupuluiigi exprirnd opiniile. metode contraceptivl care asigurl protectie dubld.
Exerciliul l0: ruga\i participantii si numeasci dificultati in abordarca
disculici rlcsprc prezervativ cu benclrciarii; listali rirspunsrrrilc pc o coallr
 dc l)ipchart; ccro{i irpoi s<llulii din partea grupului pentru problcrnele - v{irstu In6intutn
identificate. Ofbrili rdspunsuri, dac6 acesrea nu apar din grup. (Este - mcnarhu prccocc (prima menstruatie)
posibil ca participantii sd se foloseascd de argumentele expuse de - femcilc c:irc nu au copii sau cele care au primul copi!la
formator la prezentarea dezavantajelor, ceea ce demonstrazd cd ei au inaintatil
preluat corect mesajul, poate chiar Si-au schimbat atitudinea fald de - prezenla canccrului
prezervatit- AsiguraJi-vi de existenfa urmltoarelor tipuri de mesaie:
de s6n sau a tumorilor
(necanceroase) in frmitie;
fiecare contact sexual necesitd protectie fata de ITS; orice tip de contict - prezenla cancerului de sdn la mami sau la sor5:
sexual necesite proteclie (inclusiv contactul sexual oral, anal); atdt - radioterapia realizata la nivelu I toracelui/s6nului:
femeile cdt 9i bdrbatii ar trebui si gtie cum sE foloseasci prezervatilul gi - descoperirea in urma efectudrii mamografiei a unui
sd-l aibd la indem6ni; nu existe contraindica{ii pentru prezervativ. dens la nivelul sdnului;
- utilizarea preparatelor hormonale (de exernplu, estro
6.2. Prevenlia canceralui de sAn gi de col uterin progesteronul);
Obiectivele educafionale ale sesiunii - consumul biuturilor alcoolice.
La sfrrgitu I sesiunii cursantii: Screening pentru cancerul de s6n
I. vor cunoa$te no[iunile legate de cancerul de s6n qi e coluterin; . Screening-ul presupune utilizarea unei metode de investigalie
2. vor cunoagte mijloace de prevenfie a acestor boli; depistarea cancerului de sAn inaintea aparitiei simptomelor.
3. vor cunoagte serviciile de senetate unde popula{ia se poate adresa. Screening-ul ajuti la depistarea prc"o"L u cancerului de
inainte ca acosta Sisd ajungi
aiunsi intr-rrn qledirr avansar.
intr-un stadiu crra-"or ?-
in '.^-^-...'
momentul in"-
Durata sesiunii: 60 de minute. lesutul tumoral este descoperit preooce, tratamentul este mult mai e
Metode didactice utilizate: expuncrc, disculii, lucru in grup. gi mai ugor de aplicat. Din momeltul apariliei simptomelor,
sunt ganse
Materiale didactice necesare: computer/laptop, videoproiector, mari ca celulele canceroase s[ se fi rdspdndii in intreg organismul.
Dac6
prezentare Power Point. rezultatele la testul screening sunt anormale, se indict te; ;r;il";;;
Planificarea scsiunii: (teste diagnostice) pentru a confirma sau infirma cancerul-
Partea I - 30 de minute sesiune de prezentare a cancerului de s6n.
Partea a II-a - 20 de minute sesiunc de prezentare a cancerului de col Metode de screening
uterin. l. Autoexaminarea sinilor - prin simpla palpare a glandei mamare
Partea a III-a - I 0 minute sesiune de concluzii gi discu{ii finale. orice poate sesiza aparilia unei modifiiari la nivel"ut sdnului
sau a
^femeie
unei formafiuni tumorale. Trebuie electuatd lunar incepAnd de la vArsta
Cancerul mamar de 20 de ani gi continuatd pe tot parcursul vielii.
Cancerul mamar este o afecliune in care celulele care alcAuiesc Cum se efectueazi autoexaminarea
sinii incep sd creasci anormal intr-o manieri necontrolatd. Cancerul
mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei, degi cancerul PRIVE$TE
pulmonar rimAne cauza principald de deces atdt la femei cdt 9i la b6rba{i.
lland in fa[a oglinzii, privegte-Ji tiecare sdn, in parle.
Cauze qi factori de risc pentru aparitia canccrului de sin Observi mirimea, forma, culoarea, conturul gi
Varsta 9i prezentra cancerului de sdn in familie (la rude) direcJia sAnilor gi a mameloanclor.
influenteazi riscul de aparilie a cancerului de s6n.
Factorii de risc reprezintd toli acei factori care crcsc riscul unei
l)crsoane de a dezvolta cancer. Dintre factorii dc risc pcntru canccrul de
slin firc plrrtc:
 Ridicd bralclc deasupra capului 5i priveqtc-qi sdnii,
- Secqli ,r nivclul (lichia care sc c liminll prin tnomobr\ $ll(
decAt krplclc), in rnod'ramelonului
particular <lactr sccrclia**t" *u ,Ang". i,.,ch isi lu quloqr.
intorcandu-te u$or dintr-o parte in cealalte.
vdscoastr vu apare fhrd a ap;sa mame;arr1.'
- Sensibilitate sau durere la nivelul mamelonului.
- infundarea mamelonului.
Dacd observali oricare dintre aceste modiftcdri, trebuic
sd vd prczenlal,
SIMTE Ia medic cdt mai curdnd posibil!
StAnd in fa{a oglinzii, incepe autoexaminarea sAnului de
sub clavicul[. Folosegte mana stangd pentru srAnul drept.
. Lucrul in 3 grupuri: se alege o cursante in fiecare grup
cafc sd
demonstreze metodele de autopalpare a sanului.
autopalparea sdnului de fiecare cwsantd.
npoi sc fuce
Dxaminarea clinich a sinilor * medicr-rl va examina
cu atenlic
Aplicl o cremh de corp pe degete gi apasi ferm (stdnga- sdnii gi regiunile axilare, pentru a depista prezenfa
oricirei umf.lxturi sau
dreapta, de sus in jos, circular, in spile). a oricdrei formaliuni neobignuite.
reprezinti o examinare radiologictr a sAniklr.
"^,_
,-=MuTo*.,"fir
detectarea 9i diagnosticul afecfiunilor acestora.
lo^,_o_r^111 .p""r- AceRst.l
examinarea qi in axili (sub bra!). consurule cea mat bund metodd dc depistare a formaliunilor
!*JTd:
Schimbd mana inainte. ca accstea sa poati fi palpare de pacientd
tumoralc.
$i repetd examinarea la celalait .u"',".Jo. i;;dr"i
sdn. screening-ului mamografia se efectueazi regu lat
o data h 2 lni. lrr
Intinde-te qi ridicd un bral deasupra capului. femeile asimptomatice cu vAr$a peste S0 int pentru-'a detecta orice
Examineazd-tri sanul ca mai sus, fbri a anomalie sau m<rdificare suspectl d; h ukima rnu.og.ufi"
efbctuattr.
examina gi axila. Ecografia mamari * este un cxamen paracli-nic
ceva
Schimbd braful gi repetd miqcarea la sAnul
mai detaliat - recomandati in cadrul ' screening_u1uimaifemcikrr precir.
celdlalt. asimptomatice- cu vdrsta peste 50 ani, de fiecare
aata ca-no ra examinare
Noteazd-ti observaliile 9i marcheazi in calendar ziua pentru sau mamografie ,se descoperd o modificare suspecte.
Ecografia Inanuril
autoexaminarea din luna urmetoarc. Luna viitoare vezi dacd au este cea mai importantii. metodl imagistlci complementrrtr irr
apirut
ceva modificdri fatd de ce 1i-ai notat in luna anterioar5. screening-ul pacientelor cu risc crescut de iancer
mumar gi al cclor eu
s6nii cu aspect dens la mamografie.
Sem.ne de alarmS-care pot fi observate in timpul autoexaminirii
- Orice nodul (umfleturfl la nivelul sAnului sau ul *it"i. Ce cste canccrul de col uterin?
- Orice nodul care nu se micgoreazi dupd urmitorul ciclu. Cancerul de_ col uterin apare la nivelul colului uterin (cervix),
carc c!i(c
partea uterului ce se continui cu vaginul.
- Orice modilicare de formi sau dimensiune a s6nului. Apare atunci clind unelc clintrc
celule colului uterin devin anormali
- 0 ingrogare sau mirire a sdnului. 9i incep se s" inmuileuscil in nrod
necontrolat- Dc-a lungul unei perioade dL rnai
- Adincituri, iritalii ale piclii sau alte modificdri ale piclii sdnului sau ale mulli ani, cclulcltr
ulo..Tut: din_ stadiile incipiente evolueazl la cancer de
mamelonului. col_ [)in li:ricirc,
stadiile initriale ale bolii sunt u$or de tratat. Nu existi
sorrrrc cvracrrlc rlt:
- sau aspect solzos (ca de pegte) al mamelonului sau al pielii boald, depistarea putand fi licutri pr.in tcstc de scrccnins.
-Ro,leate
sdnului.
 Atcnfic: tlin p:Icutc. cunccrul
scttrnc tlccrit irr stadii ,r\,f,rn{,rt.,r
dc crtl nr.r doarc gi nici nu ?ncepe sd dea
Cinc trobulc sll pnrticipc la screcning?
Toatc ltrncilo cu vArsta cuprinsi intre 25 Ei 64 dc ani trcbuie s6 tic tcstltc
pentru depistarea acestui tip de cancer. Sc rccormandtr ta testul
Papaniolaou si fie efectuat o datd la 3 ani. Scrcening-ul cancerului tlc col
uterin reprezintd cea mai buni metodi de prevenlie, dacd este fhcut cu
regularitate.

Ce trebuie sd fac?
Cauzc gi t'actori de risc pcntr-u aparifia canccrului Penhu a participa la screening, trebuie si v6 programa;i la un ginecolog
de col uterin
Unctc tuptini ale virusulul papilloma u*.& sau la medicul de familie calificat in prelevarea tcstului papanicolaoul
I lJ, idontificate in 99% dintre
;;";.;;iiJrpnl" HpV t6 9i
cancerele de Jo;onsiderate tubini Programarea nu trebuie sd se suprapuni perioadei.de ciclu menstrual. Cu
cu risc ntare. Majoritatea femeilor aotive "ol "t".io,
sexual intrd in contact la un doud zile ?nainte de efectuarea testului, evitaJi contactul sexual 9i
In.nrcnr. dat cu aceste tuplpini cu risc tratamentele intravag inale.
mare, insa sistemul rmun al acestora
conlbate infeclia, doar o micd parte ajung6#
.a O" ott" A"
Femeile care au sistemul imunitar shUit (ceie"urr"". "ot. Cum se face screening-ul?
car" urmeazi un
tratamcnt cu medicamente imunosupresoare
sau ca urmare a infecliei cu
Testul Papanicolaou este cel mai des folosit pentru screening_ul
I'llV) au risc crescut. cancerului de col uterin. Testul constd in rizuirea sau perierea celulelor
Ferncile care lirmeazi au risc dublu de a dezvolta de pe suprafala colului cervical 5i a vaginutui. pentru a colecta ugor
cancer de col
-ua"o"i"aii
utcrin comparativ cu nefumdtoarele, din cclulele de pe suprafata ccrvixului sau a vaginului se poate folosi o
cu alte
conrportamente cu risc mare pentru senitate
"urr^ sau
- a efbctului
buc5licd de vatd, o perie sau un be{igor mic de lemn. Celulele sunt aooi
irnunosuprcsor care permite persitenja inlbcliei observate la microscop pentru a vedea dacd sunt modificate. Acesta se
fliV. nume$te frotiu Papanico laou.
"u
I
ulcrin "li#?i",iffi .3l:Hl", i,:T1;":Hl:T3'i:'",ffii;'fl ;.3:::::i
lu:', comparativ cu cele
care nu utilizeazd-
Rezultat normal la testul Papanicolaou
Risc crescut au gi feme e cu un numrr mare Majoritatca fcmeilor vor avea un rezultat normal. in acest caz, riscul de
.
tcnncn-
de sarcini dusc ra apari{ie a unui cancer de col uterin este foarte scdzut, dar trebuie sd sc
tacd regulat acest test o dati la 3 ani.
Scrccning pentru cancerul de col uterin
l{r:prezintd o metoda de prevenire a apariliei cancerului, Ilezultat anormal la testul Papanicolaou
prin detectarea $i I)acd rczultatul testului este pozitiv (anormal) se va recomanda repetarea
lrirtarca precoce a unor anomalii care, daci nu
sunt tra#e, pot sd duce Ia
rlczvoltarea cancerului de col uterin. tcstului dupd 6-12 luni sau tesre diagnostice suplimentare la medicul
ginecolog: colposcopie - procedura care ii permite medicului sI
l)c cc sir particip la scrceninq? r:xamineze mai amdnuntit colul uterin; testarea pentru virusul papilloma,
Scrccning-ul cancerului de coi-utcrin urmdregtc si vrrus care poate determina aparilia cancerului de col uterin.
detcrmine prezenta sau
llrscn{a cclulelor anormale aflate in stadii iniliale, Celulele anormale trebuie indepdrtate pentru a nu se transforma in
cdnd pot ti indepertate
rriior, inainte de a se transforma ?n celulc cclule maligne. Acest tratament implicd o procedurl simpld, putdnd fi
s-:l Prod's nralignizarea, tratamentul este "o"""rour" 1-Iiigne).
Odata ce ( lcctuat in cabinetul medicului ginecolog sau in amubulator
mai dificil gicu o rati de succes intr_o
rrlri scirzrrtir. clinici. Tratarnentul af'cctcazir cxtrcrn dc rar viala sexuali qi abilitatca de
rr rr vca copii.
 Studiilc aratii ctr nlortalitatca prin cancerul cervical p<latc li rctlusl
prin intermediul screening-ului cu testul papanicolaou elbctuat J. Prer,lntnrC{ pnncipl|lck}r rnanil'cslilri ale cclor
mut l}ccvcntc
cel pu!in inl'eclii cu rrnnsnriterc scxualn (60 dc rrrinutc)_
o data Ia 2 sau 3 ani.
Femeile cu varsta peste 60 de ani gi cu rezultat negativ la
4. prczcntarca mctoderor de prevenire
a inrbcliir<lt cu transmitcrc
sexualtr (30
de minute).
examenul Papanicolaou foarte rar pot avea teste anormale in
viitor.
Decizia. in privin{a frecvenlei testdrii se ia de citre pacienti impreund
5.
Administrarea posttestului (5 minute).
cu Exercitii propuse
medicul. _Scurt test de verificare la inceputul gi Ia sErqitul
Prevenirea cancerului de col utcrin se poate face prin vaccinare, sesiunii (Ancxn
r).
accasta fiind principala misuri prin ca." p."rr"ni. infeclia.
-
Lucru in grup pentru cnumerarea bolilor cu
hansmiterc sex..'][
cunoscute de cursanfi gi a informaliilo. p"
6.3- Infecliile cu transmitere sexuald despre acestsubie"t.' ' 1',"
"are uaceqtta lc delin
"u."
-
Ror-play pentru explicarea metoderor de prevenire
a infbcliil.r cu
transmitere sexual[.
Scopul.sesiunii este reprezentat de creqtcrea nivelului de cunoaqtere
cursan{ilor in domeniul bolilor cu transmitere sexualt.
a -
Brainstorming pentru sintetizarea, celor rnai
freqygnls stmpt()mc
ale infecliilor cu transmitere sexuale.
Obiectivelc educafionale ate sesiunii Instrumente de evaluare a modulului
La sfirsitul sesiunii, cursantul va fi capabil: - -
Pre-test (anexa 1) chestionar de 5 intrebiri
cu complenrcnt
L. se cruroascA definilia infecliilor cu transmitere sexuald; simplu.
2. sd cunoasci principalele manilestdri ale celor mai frecvente -Post-test (anexa 1) - chestionar de 5 intrebiri
cu complcnrcnl
infeclii cu transmiterc sexuali: simplu.
3. si constient tzeze care sunt metodele de prevenire a infecliilor cu
transmitere sexuali. Definirea infectiilor cu transmitere sexuali
Durata sesiunii: I l5 minute. Infecliile cu transmitere sexuali sunt infe-cJii transmise
sexual (normal, oral sau anal), dar pot_ fi transmise
pnn contlrcl
Metode didactice utilizate: expunerea principalelor nogiuni, feedback, qr pe altc cli
activitate mdependenti, brainstorming, discu,ii hbere, lucru in grup, joc (contactul cu zona infectate, contactul cu obiecte inf""tut",
de rol. instrumente de manichiurd etc., transmitereo O. t. ar lj occ.
Materiale didactice necesare: markere, coli flip_-hart, laptop, .umai "u*
tdt).
videoproiector, ecran de proiecfie, pointer, chestio.rurJ p"nr.u t"rturau mai sunt cunoscute sub numele de boli cu trans mitere:;;ualtr Acestou
venerice. sau hrli
cuno$tin{elor cusanlilor (pretest posttest).
$i Aceste boli se clasifici irn doui mari categorii:
Planificarea sesiunii majore qi minorc. l.ir
aceste douA categorii sc poate adauga
75 de minute despre infectiile cu transmiterc sexuali. ;i
in leclia cu HIV,
inregistreazd o crestere semnificativE lanivel mondial
o infbclie c1rc.
30 de minute despre metodele de prevcnire a infec{iilor cu transmitere
sexuali. Bolile cu transmitere sexuali majore se raporteazi
obligatoriu 5i
l0 minute pentru testarea cuno$tintelor. sunt urmdtoarele:
Etapele sesiunii (cu precizarea timpului necesar parcurgerii fiecarei - sifilisul;
etape) - gonoreea sau blenoragia;
I. Administrarca pretestului (5 minute). - qancrul moale;
2. Dclmirea inFectiilor cu - limfogranulomatoza ingh inl ll1.
fansmitere sexua [d $r prercntarea
padicularit5tilor acestora (I5 minute).
::lr:i:i,,H}li:i.:i:i';ll,lt :r:l';; jlll l;:lt:l:,lxL,i?,1';-,11;li',,
",,,,,,
clr ll rnytliazrr;
. lncornoni$za urOllcnituld;
- oandidozelc urogcnitalcl ln lipsa tratamentuluiadecvat, dup{ 3C}-9t) de zile (fbza
secundarl) apar manifestiri cutanate (pete roz cu
- hcrpesul genitul; mAnoerime), fiecvent
localizate la nivelul palmelor.
- vcgctaliile veneriene;
- pediculoza.
In{ccliile cu transmitere sexuall se.manifestd printr_o serie de simptome:
Tgetii (scurgeri) neobiqnuite din vagin sau din penis. La femei secrelia
liziologici poate prezenta. modificiri de culoare, miros, consistenh,
cantitatc' carc produce iritalii sau mancirime; aceste modificrri trebuie 'se
ingrijorcze ti:meia gi sd o determine sd se adreseze medicului.
- crupfii cutanate in zona genitali sau anald;
- iritalie, seni.afie de arsuri sau mdncdrime in zona genitald sau anali;
- durcri sau arsuri la urinare;
- durerc Ia contactul sexual;
- urinare rnai frecventd. 3.::":1lt nu." instituGEffir apdreata 4_30 de
ani afegtiri grave-"rrl"i
ale organelor inteme, mai r,
. ln unele cazuri, infecliile cu transmitere sexuald pot fi (faza tert,iari). "i"i "i*rrf creierului
asimptomatice, ceea ce face ca persoana si nu gtie cA este bolnave gi sd Atunci c6nd gravida este bolnavd de sifilis nu
tronsnlit:l boala altor persoane in mod involuntar. 9i face tratament,
boala se transmite fetului. Copilul u, u.,r"u
,ifrti, manifestat
Infccfii cu transmitere sexuali
prin malformalii qi alte afecfiunr grave. "i*f,",
Sifilisul (lucs, ,,cruci in singe')
sililisul sc trarsrnite cel mai frecvent pe cale seruala, dar gi prin acc nesterile gi
dc la nrarrrtr la trt. se manifestd in faza primard printr-o-leziune rotunde
sau
ovalA, nedureroasd gi prin mirirea ganglionilor din vecindtate. Leziunile
sc krcalizeazd genital, dar pot aperea gi anal sau bucal (contact sexual
unal sau oral).

Gonoreea (blenoragier rrsculament')

Aproximativ 50olo dintre femeile infectate
cu gonoree qi peste 90% dintre
bdrbati. prezinti simptome la nivelul
organelor genitale,'at anusului qi al
rcctulu i.
 precum $r
La ambele sexe pot sa apare secrelii Selbonc sttu vcrzui' Trichomoniaza
scnzalia dureroasd 9i de usturime la urinut, fi
cre$tcrca frecvenlei
un panzit,.Trichomoncs vaginatis. La femeie,
urinirilor. ^E^sl:: ?o1.l5 :auzatd de,

Gonoreea netratata poate producc stcrilitate la femei

aceasta infec{ie se manifestl" cel mai liecvent, printr_; scurgere vagrnalia
ubu"9:"rl..galben-verzuie, spumoasi, urAt
(imposibilitatea de a rdmAne inslrcinatd)' Femeia bolntvl
poate transmfle mirositoare, insolitA de
rogeala $i disconfort sau chiar dureri in
Louio ri in timpul na.sterii, cel mai frccvcnt pot aparea infec{ii la timpul
de cele mai multe ori, infectia nu se maniiest[, ""i"fri-ri""r. La birbat,
"opif.rt O*, ufi"o.i, pot
nivelul ochilor. durcri qi usturimi la urinat, scurgere, ro$eale apErea
fi iritalii la nivelul penisului.
ManifestErile

Chlamydiaza
il#i""tir*-* infeclia cu Chtamvdia * 9it"qttt"11-g1T,:
p*':5;1"1T,I'i;
"if"r,
;";;; aMominale, durere sau senzatic
.t-,-ft" manifestbri'la femei
1 --qg
de arsni la urinare. B6rbalii pot
dureri
;;;; secrelii albicioase sau gdibui la nivelul penisului' inflama{ia
iesticulelor, iritalia penisului'
Chlamydiaza asrmptomatice poate duce la infertilitate'
adic6

imposibilitatea de a avea copii' -Infeclia s€ poate

tr311ite de la mama
in timpul ,,uqt"tii, provocind acestuia infec{ii ale ochilor
il"i""ta i"
""pif
sau ale cdilor respiratorii.

Secrefie la nivelul at Chlamydia

 Csndldoztr vu lvo
Ulceratii la ul gonitnl

Hcrpcsul genital Vegeta{iile veneriene

llcrpcsul genital este determinat de un virug care o dari contractat, remene in Apar din cauza unci infeclii virale; ca orice infec(ie virall nu are
olg:.rnism toat?i via{a, determinind
{in "and in cdnd reapari,La simptomelor.
I)cnio:rnd inlbctaH poate transmite infeclia
tratament. Chiar dacd excrescentele dispar pe moment in urma
mai departe chiar daca nu are niciun tratamentului virusul rimine cantonat in organism qi boala poate
scrln dc boald in acel moment. in timpul atacurilor de reaparea ulterior.
boali, contagiozitatea
c.:ilc ntaxime.
Boala se manifestd prin aparifia uneia sau mai multor excrescente
Sinrptomele herpesului genital sunt: -
de culoarca pielii, cirnoase, de dimcrsiuni initial mici, uneori chiar
- mdncirime/usturime in zona genitali sau anali: invizibile, care apar in zona genitala (vulvd, vagin, col uteriq penis, anus
- vczicule mici, pline cu lichid si leziuni dureroase; sau tegumentul din jurul lor)-
- durere Ia urinare- Orice femeie care a avut nevi genitali trebuie sd-qi facd anual un
. .Vcziculele se rup spontan qi formeazd ulcerafii dureroase. trziunire se
virrtlcci singure in cdteva zile-
test Babeq-Papanico laou.

[.a fbmei, herpesul genital poate duce la pierderea sarcinii sau

la
naftcrc prematurd. Daci mama este bolnavd, copilul se poate
infecta in
t irnpul naqterii.
 - sfingc (translilzii cu singe inl.cctat);
Pediculoza (p{duchi lati,,,lItci,')
- de la mamd la fEt.
Pdduchii IaJi se fixeaztr 9i igi depun oulle pe pdrul pubian, dar por :rjunge
HIV nu se transmite prin:
qi pe pdrul de pe piept, din sprdncene sau din cap. Se transmir nrin
contact sexual, prin a$temuturi sau imbrichminte, paduchii taqi putand
- atmgere, strengere de mdni, imbrifigare, sirut;
trdi cdteva zile departe de corpul uman, mai ales in mediu um;d (de
- lo losirea in comun a veselei, , p.oroup"i.r.,
a iaineto.;
exemplu, prosoape).
- de pe vasul de toaletd, clanle, din piscine;

Se observd cu ochiul liber la ridlcina firelor de pir, ca nigte pete

- prin inlepeturi de fdntari.
mici maronii. Pe piele apa.r mici umflituri rogiatice care provoaca
Metode de prevenire a infecfiilor cu transmitere
mancarimi intense. sexuali
Principala metodi de prevenire a infecliilor
i*nr*-ii"."
educalia. O persoand care cunoa$te metodele "u de proteclrcsexuar0 {.fltc
utllizeazd corect instrumentele de protec{ie $l cuul nc
iri ."Ju"!'."rnn ificat iv rincul
de a contacta o infeclie cu transmitere
sexuali.
Cea mai eficientl mo.clalitate de prevenire
a apari{iei inl.ectiilof
$u
transmltere sexuald este absrmenta.
Contactele sexuale cu un .ing* purt"ner
scade semnificativ ritctrl
de a contracta o infeclie cu transmitere-s"x.ruta.
ca acest partener nu are o infeclie ce poate
fr"[ui" cunoscur lbptul
fi transmira p" auta scj(utlll,
Limitarea pe cdt posibil a numdrului de parleneri
constituic o hurt0
metodl de prevenire a infecJiilor t un.rnit"." ."*ruf, Dc ascnlcllcl,
"r,
trebuie,evitate relaliile sexuale cu persoane
," ."1 _"ti pancneri,
. "_"
.utifizarea prezervatiwrui in timpul actului sexuat nu crirnintl
riscul de a contracta o infec{ie cu rransmitere
Utilizarea corecte a prezervatiwlui ."du"" ,i""ui'
;"";;;,;;. it dininue$/i.
infec(iei. Este recomandatd fo losirca pi"*.r"tl""fri
Je transmitere *
L" fi""ora annt,,*,
sexual, mai ales in cazul relatiilor sexuale
Infec(ia cu HIV cunoscuIi. fu.tln"rl Inni pulin
",,
Bolile vcnerice, prin leziunile pe care le prezintd, constituie o poafta Evitarea anumitor practici sexuale (de exemplu,
pentru virusul imunodeficienlei umane. Infec{ia cu HIV estc cauzate de sexul
onnl) ncudc
riscul de a produce leziuni in timpur actului
virusul imunodeficientei umane gi are trei faze: ;;;;.-A*". roziuni prt
intrare pentru microorgunir*"t" u. purel produc€
- stadiul incipient al infec{iei HIV care se manifestd prin febr6_ :y^tt,jlt^1":1ide
Inrectlr cu transmitere scxuali. pentru a
dureri articulare, dureri in gdt, erup[ii cutanate; reduce"u..
riscul dc aporilie l
leziunilor se recomandE. lubrifierea adecvatd.
- stadiul tardiv al infecJiei cu IJIV care se.caraoterizeazd prin febrd, contraceptivele au rol ?n a preveni o sarcind
umflarea ganglionilor, scidere in greutate, transpira{ii noctume; nedorita, dur nu nrr
niciun rol in prevcnirea bolilor cu fansmttere
- SIDA se caracterizeazd, prin incapacitatea organismului de a se sexuald.
inainte gi dupi actul sexual contribuie, dc
impotriva infectiilor, de exemplu apare frecvent pneumonia. --^_.^,,Ig..nu^
prevenrrea ascnrcnr.a, lu
-_-_?pI.u infec!iilor cu transmitere sexualA.
HIV se transmite prin: Tratamentul bolilor cu trarnsnritere scxuali
- contact sexual (vaginal, anal, oral); cstc 0 attil r.trclorli rlc
Rreve1lr9 a acestor ali:cliuni. M:riru.it:rlca inl...1ili,l. cu
- ftrlosirea obiectelor ascutite (ace nesterile, foarfeci etc.): sexuald bcnc'ici:r4i (r(' rfirrirrcrr. .frr;rr(.;r lr{ulrl}trrr{.
irccsrrria c.rrirrrrr rrtrit.'l*rr,t
ntcclicrrlrri c0ttdtrct:. irr rll;r; r Irrr(.ir (,;r,zrrl()r.
llr virrrlr,,r,.lrr.,,.;r ir(.(.\ri,rrl
I,,.
perioada tratamentului trebuie evitat contactul sexutl. Dcntru il nu
transmite boala partenerului. in unele cazuri, este necesar (ratamentul
7. Stil de viafi sinitos (Silviu Ridulescu.
ambilor parteneri. Adriana Galan, Rodica Nicolescu)
O alte metod5 de prevente a apariliei sifilisului o constituie
testarea care se face inainte de cdsdtorie gi inainte de angajare. 7.1, Prevenirea Si combaterea
fumatalui Si a consumului de
alcool
Anexa l. Evaluarea cunostinfelor despre infectiile cu transmitere Scopul scsiunii este de a oferi cunogtin{e gi deprinderi necesare pentru
sexuall (pretesUposttest) promovarea sendtelii in ccea ce privegte tactorii de risc pentru
Alegeli rdspunsul corect la intrcbdrile urmdtoare: sintltate:
fumatul gi consumul de alcool.
1. Infeclia cu HIV se transmite prin:
a. Utilizarea in comun a larfuriilor qi a lingurilor. Obiectivele educa{ionale ale sesiunii
b. Contact sexual. La sffirgitul sesiunii cursanlii:
c. imbritiqare. l. vor cunoagte importanla efectuirii de acJiuni de promovarc n
sdndtdlii pentru prevenirea consumului de tutun gi alcool;
2. Gonoreea sc manifestd prin: - vor
2. cunoagte trei efecte nocive ale fumatului asupra sdnat[1ii;
a. Mdncirimi la nivelul organelor genitale. 3. vor cunoagte trei efecte nocive ale consumuluide alcool asupr0
b. Pete roqii cu vezicule (pline cu lichid). sdnEti!ii;
c. Secreliigalben-verzui. 4. vor. cunoagte mijloacele prin care pot face cunoscute elbctclc
nocive ale fumatului gi ale consumului de alcool in comunitulc.
J. Complicaliile infecliei cu Chlamydia sunt: _
Durata sesiunii: 120 de minute.
a. Infertilitate la femei. Metode didactice utilizate: expunere, feedback,
b. Malformatii congenitale la fht. brainstorming, disculii litere, lucru in grup.
activit{ttc
c.
Aparitia cancerului de col uterin. :"-d:p"l*":1t,
Materiale didactice necesare: markere, coli flipchartl p."r"nrur" pu*r,
point.
Tratamentul sifi lisulu i: Plan ificarea sesiunii:
a. Conduce la aparilia sifilisului congenital in cazul femeii Partea I - 60 de minute - sesiune despre prevenirea efectelor
gravide. nocivc ule
fumatului.
b. Administrat corect conduce la vindecarea bolii. Partea a II-a - 60 de minute - sesiune despre prevenirea ef-ectclor
c. Nu existd tratament pentru sifilis. ale consumului de alcool.
nocivr:

5. Mctodele de prevenire a infbc(iilor cu transmitere sexuald includ: Partea I

a- U tllizar e a pr ezervatilului.
I0 minute - introducere in subiectul sesiunii
b. Utilizarea pastilelor contraceptive. Formato^ruI adreseaz.d, participanlilor intrebarea:
Evitarea efectudrii igienei genitale imediat dup6 actul sexual. ,,Crede!i cil lLnlatul cstc
la modd? De ce ?"
Activ itate individuald:

20 minute - efectele fnnotului

l..ttt:ru in gntp'. sc irrrpirrl pirrriciprrrrlii irr r,,r.rr1trrri der 4_5
pr.rso:ur,., (lirhrrrrrrl
irnpiir'{irclr rrlc:rl.rir,. l)r ,r ,rrrr{ r,rrir\', ,,:rrr irrrPirlirt.rr irr lirrrr.lri.trL. lrrrrir
 na$lcflr srru art! metoda). sc ccfc sll sc rilspund6 la intrchtrrcu
,.1)e ec cstc infurct la li:meile cu varsta pcstc 35 dc .rni care urlrretzA trutfltncntc pc
consumul de tutun (lirmatul) nociv,J". Ficcare grup cstc lis:rt si se
bazl dc anticonceplionale.
gdndeascl l0 minute, apoi se cerc expunerea rizultatelor discu{iilor.
Este foarte important ca lumatul sd lie intrcrupt pc t()atf, duf0ttl
Formatorul liste2zd pe grupe rezultateie aga
panlclpanlL ",r* sunt transmise de sarcinii gi asta cu atat mai mult cu cat afbcteaztr nu numai .q[n[tet60
mamei, ci in primul rdnd pe cea a {dtului. in cest tbl, substantcle nocivo
Feedback: formatorul di feedback pe rezultate.
continutc de tutun sporesc riscul unui avort spontan, precum gi 0l
Feedbackul trebuie sd se refere ia: ,,efectele fumatului asuora dezvolt[rii unor anomalii destul de grave ale nou-ntrscutului.
sinititii umane" - tipuri de afec{iuni determinate de fumat gi afectriuni in I0 minute - dependenla de fumat
func[ie de localizare.
DbcuSii: trainerul intreabi cursanlii: CunoaSteli persoanc ctre
Se vor prezenta tipuri de afecliuni cardiovasculare determinate de
_
fumat, afec{iuni pulmonhre determinate de fumat, eitctele fumatului
fumeazi? $titi dacn au incercat se renunle la fumat? Au reusit? Cunr uu
reugit? Dacd nu au reugit, de ce nu au reugit?
asupra fertilitdtii.
Expunere: trainerul expune motivele dependentei dc [igarll.
Modul de acfiune al tutunului asupra organismului
tigara conline o substantA care d[ dependen{i - nicotina. C]And $e
_
- sistemul respirator: iritalii ale traheei gi ale laringelui, fumeazi o tigad, nicotina din fumul de {igar5 este absorbitd gi trecc lrt
dificult5(i respiratorii drn cavza cantitdlii crescute de mucus, leziuni singe rapid, rdminAnd la un anumit nivel. CAnd nu se mai turncnz[,
permanente ale alveolelor pulmonare, infeclii, iritaJii gi
leziuni nivelul substanlei scade gi persoana respectivd simte nevoia si fumczn o
pcrmanente ale plimdnilor care determini aparilia unor afecliuni precum:
noui ligard. Multe Jigiri se fumeazd atunci cdnd nivelul nicotinci ditt
boala pulmonard obstructivi cronicd (BPOC) qi ianccrul sdnge scade. Comportamentul fumitorilor se aseaminb. cu ccl ul
bronhopulmonar;
persoanelor dependente de alte droguri, din cauza nicotinei, substanl! tlln
- sistemul circulator: cre$terea presiunii sdngelui gi a ritmului ligeri.
cardiac, constriclia vaselor de s6nge (ceea uu u.,o"u= efect scdderea
"" I5 minute - mijloace de informare
tempcraturii la nivelul pielii), sciderea cantitAlii "u
de oxigen din s6nge, Exerci{iu: se oferi cursanfilor urmitorul exercijiu pe care trebrtic
riscul formdrii cheagurilor de sdnge, d.ezvoltarea aterosclerozei sd il rezolve la alegerea trainerului, individual sau in grup.
(acumularea depozitelor de grisimi la nivelul perelilor arteriali),
sciderea In oomunitatea "Sat", care are 2 000 de locuitori, locuicsc 3(X) d*
circulaliei sangvine la nivelul extremitdliloi (de exemplu, degetele), familii de romi. in aceastd comunitate, autoritatea locall (primtrrin) o arc
riscul aparifiei cardiopatiei ischemice, infarcturilor sau a insufrcicntei
angajatd de 2 ani pe Maria ca mediatoare sanitari. in luna rnari, Mrrria u
cardtace:
muncit foarte mult. La indemnul medicului de familie a vizitat ficcrrc
- sistemul imunitar: scdderca eficien{ei sistemului imunitar, familie in care erau copii gi a observat dacd pdrinlii sau cei carc k.rcuicsc
cre$terea riscului de dezvoltare a anumitor afectiuni oa pneumonia
sau in casi au obiceiul de a fuma. A realizat o situatie cu ceea ce a obscrvot,
gripa, precum gi cregterea perioadci de vindecare;
Astfel, a constatat ci 20 de familii aveau persoane fumdtoare caro lirnttu
- sistemul musculo.scheletic: sLdbirea skucturii anumitor muqchi, in cas6, in prezenta copiilor. Ce ar trebui sf, facd Maria pentru oa sil ntr $s
precum qi scddcrea dersitdtii osr_rase;
mai fumeze in prezenta copiilor?
- alte afec{iuni produse de subtan{ele continute de tuttur: iritarea Se discuti pe marginea respunsurilor oferite de participanl i.
gi inflamarea stomacului gi a intestinelor, ulcer la nivelul tubului
digestiv, Trebuie si se sintetizeze principalele mijloace de in{irrrnurc:
aparilia ridurilor premature, cregterea riscului de a orbi, periodo:ntoza,
discutii cu plrintii, programarea la disculii cu medicul clc lirnrilic,
sci.derea abilitdfii de a percepe gustul pi mirosul.
pregittea de materiale informa!ionale (pliante, postere), prcgtrtircl unor
Tutunul poate se cituzeze probleme de fcrtilitate sau chiar sesiuni de consiliere individuald sau consiliere de grup.
impotentl in cazul berbltilor, iar la femei poate si dctermine ciclu Sunt prezentate de oltrc traincr rlatcriale promo(i<tnalc rcli.lrloirlt.
menstrual neregulat sau chiar absenfa acestuia, apari;ia menopauzei cu l_
la problematica tutunului.
2 ani mai dewemc, cancer cervicalde col uterin, precum 5i riscul unui
| 1/l
 5 ,ninutc - sinlctiiurca inJbnnuliiktr rclctante lentu <utttsumul con$tienri gi dispozilia psihicd. Datorita
de tutun acestor ac[iuni alcoolol
este considerat o substanld psiho_tropd.
Se sintetizeazd principalele informa;ii impreund cu participanfii: calorici, dar nu con{ine vjfamilc, .a-ii
af"oof"i' ur" puieil
boli determinate de fumat, actiunca de dependenli a nicotinei, mijloace min".ut",-nutrimentc ltt
propo4ii potrivite etc. Un litru de bere
de informare. u"op"J ZOX ain necesaru.l
de energie al unui bdrbat ce presteazi
fizice medii.
.i ,",ir;r"t"'i"-;;;;
Partea a II-a - ln ce consti acliunea alcoolului: substanld
I0 minute - introducere in subiectul sesiunii toxici celulard *
tranchilizant asupra sistemului nervos "ruqiill.l
Se prezinti de citre formaJor intrebirile la care se a5teapte rdspunsurile l"friUe-rr-r"smiterea,
impulsuritor nervoase (scade viteza-d" "*r"i.
;;;;f;;lia).
pe parcursul sesiunii: efecte psihologice: creeazd impresia Are
De ce este consumul de alcool nociv? a"pagtii riajtiL teamr
inhibare, creeazd impresia.cd poate 9i
Care sunt efectele consumului de alcool asupra slnltifii? sd-facd singuratatea mai .,
suportabili, dirninueazd sentimentele
De ce este necesare prevenlia consumului de alcool? a" irf".i*ii"til-'" i

l0 minute - disculii in grup: trainerul intreabi dacd participanlii Efcctele gi consecinfele consumului
considerd cA este o modi sd consum€ alcool. Dacd au vezut reclame la de alcool
alcool? Sunt adevdrate reclamele la alcool? Se recomandd ca fiecare i:j:i-t r*_1,:,::l
este cauz_a
.celo.
.ut r^rlt" "ii accidentdn,
:rlLAI inclusiv.
participant sd igi spuni pdrerea. ll"""1.i"lj:5
j:::q_lli: g?^,.,r dc arco o l r,-"J" i err
-*i-i- ::::l:l:':''
cregte foarte mult riscul de a avea
lvea ,r"^",J "r,i".
fapoftun scxuale neprote3ate,
30 de minute - efectele Si consecinlele consumului de alcool rica,,r,l-
aslfi,r riscul
astfbl ?*L^r-:-,:
de imbo lndvire.
Lucru in gnrp: se poate incepe cu intrebarea daci participantii au Sub influenfa consumului de alcool se poate
consumat biuturi alcoolice qi cum s-au simtrit, daci au ,,depdgit misura" interpreta gre$it
un gest' ceea ce poate duce la un
uneori. Sau dacd au vdzut persoane care au consumat in exces. Trainerul ;",f;fifi.*" "".f"n".r"", agresiv qi
imparte cursanlii in grupe de 4-5 persoane. Sarcini de lucru: prezentarea
unor efecte ale consumului de alcool.
Feedbackul din partea trainerului trebuie si se reltre la:
- varialia cfcctclor in func1ic de gen, greutate corporali, starea de
sdnetate, alli factori;
se prezintd modul de acfiune alcoolului ca substanti
psihoactivd: a
Ffecte asupra sistemului rervos ,i a psihicului
alcoolul este folosit concomitent a'liment ,sf ca substan{i In doze mici are un efect stirnul,alor_ algrra
.-- , gradul psihicului (cregte dcbitul
psihioactivd. Alcoolul este consumat in cantitili mici 9i de ret dispar
verbal, rticno- ;hr.;L:+::i^
inhibiliile, cresre
oamenii care salureazd in primul r6nd gustul respectivelor bduturi este numiti qi faza eufbrici
sau excitantb u ut""otuiri.
n#:$:';::IiJ
o" i.ituutiiiai. ^Eonsumat
sau care beau numai pentru c[ a;a este obiceiul. Aceasta sc mai mari insd, alcoolul are in clof.c
datoreazi faptului ci bduturile alcoolice sunt uqor accesibile, cine dureroqi, oapacirate de discemdmdnr _efect iiuue ra st;n-,uril
'rhtb,;;-i;;;;;ii
;";lic ;i'rn"Irlori" a lrcrnlc;,
le consumd impreund cu prietenii se simte in general apreciat gi, o disrrugere trephte-slabd,
nu in ultimul rdnd, cfcctul alcoolului este resimlit intr-o priml lt:.:^:Ilr::-.e
pertormanielor crcierului, observdndu_se
a neuronilor care drcc ta scri(tcrl.$
o ,"aa"." u frrn"]rei nrr:nrorici. ir
etapA ca fiind plicut. Dar, atenJie, trecerea de la acest consum capacitelii de gandire si de in{elcgere,
discemimdntului. in cazut
pi;;;;;;.-"i,ril,r, u.iric 1i t
aparent inofbnsiv la fo losirca alcoolului pentru efectul siru asupra
psihicului sc poate realiza pe nesimlite. Alcoolul estc una dintre organice ia nivelul s istcnru"on..u,rL,i,-,i
;,iJ;;;;;;p;;"',1 i,, ti,,,J, r..,,,,,,,,
I ,,", u,,.
ccrrtltl cc <iclcrrrrirrfi corrrrrl.lrr.
substan[clc al caror consurn albcteazl contpor{arncnlr rl. sl:lrca dc deliriunt lrcluens sa. ,,",,r,
tr.'rr{:'r. I'r.rso:rrrt.k. tlt.l.rt.ntlcrrlt.
tk. rrl,r,r,l
rn$niltstl rltccalal enlotional[, nl(crarca l,fef]HtA $ xcntimcntclor, consumul regulat, in care individul consume b6uturi alcoolice la
indispozilii liecvcntc ;i schirnbliri brugtc alc opiniilor. diversele intAlnhi cu colegii, cunogtin;ele sau prietenii;
Dcpendcnfa de alcool constituie consumul dc btruturi alcoolice, consumul care devine o preocupare, astfel individul obigrluieqte sd
ocazional sau periodic, indiferent de consecinlele ulterioare asupra consume alcool in mai multe situalii, iar cdutarea acestora devine
persoanei sau fbmiliei, cu scopul schimbnrii stdrii de dispozilie sau de a un scop in sine;
cvitn stirilc ncpldcute fizice sau psihice cauirate de scvraj. dependenja este stadiul in care intregul comportament este dictat
Pcrsoanelc care consume abrrziv alcool sau cele care sunt dependente de nevoia organismului de a consuma alcool.
dc alcool rcl'uzd disculiile referitoare la consumul qi problemele cauzate
de dcpendenla de alcool. Consumul de alcool poatc sA duci in timp la 10 minute - mijloace de informare in vederea prevenirii consumului
dcpcndcnltr psihicd 9i fizicd. de alcool
Scrnnclc dependenlei psihice sunt: Brainstorming: se adreseazd participantilor intrebarea: Cum ar trebui sd
-sttrrilc de indispozilie (frustrare, anxietate, stiri depresive) sunt intervind mediatorul sanitar pentru a preveni consumul de alcool?
clirninatc prin consum;
- anticiparea consumului (planificarea consumului gi a ocaziilor de a Trebuie sd se sintetizeze principalele mijloace de informare:
co nsu ntt ) l iliscutii cu persoanele apropiate, programarea la disculii cu medicul de
- lmintiroa cu pldcere a momentelor legate de consum; hmilie, pregdtirea de materiale informa[ionale (pliante, postere),
- in situa(ii limiti sau in momentele cu o mare incdrcituri emo]ionald pregdtirea unor sesiuni de consiliere individuald sau consiliere de grup.
(dcccs. lroall, divo4, pierdere, c6gtig, euforie) dependentul se gindegte Trainerul va prezenta materiale promolionale referitoare la
lrutonrat la consumul de alcool- problema consumului de alcool.
Scrnncle gi simptomele dependentei fizice sunt:
- trcrnurutul matinal al mdinilor gi al palmelor care apare in absenla Instrumente de evaluare a modulului - partea I - prcvenirea
consu rrtu lu il consumului de tutun
- problcme legate de mers gi de echilibru, dificultdli de coordonare a l. Care dintre urmitoarele boli au leseturi cu fumatul?
nr i;cllrilor; a- Cancerul pulmonar.
- scnz.r{ia de grea{i gi/sau v[rsdturi, transpialie; b. Psoriazisul.
- durcri de cap, tensiune, probleme cardiace; c. Infarctul miocardic.
- t ulburdri ale somnului; d. Fractura.
'l()atc acestea dispar sau se amclioreazd imediat ce persoana consumi e, Accidentul vascular cerebral.
lrtlutura alcoolicd. 2. Enumerati trei mijloace prin care pute{i face cunoscute efectele
l)cpcndenla de alcool cauzeazd in timp alterarea sentimentelor gi a fumatului:
re lirqiilor ou membrii familiei, tulburarea rela{iilor interpersonale la
scrviciu qi in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de
rcsponsabilitate, neglijarea educaliei copiilor, intArzierea gi absenta de la
krcul dc muncl, accidente de munce gi de circulalie, delincvenfd, divorf,
picr-dcrca locuinlei gi a locului de muncd.

l ll:rllclc consumului de alcool:

- corrstrnrul cxpcrinrcntztl. in care individul cottsuntt'r bituturi
;rlcoolicc rlirr crrr-iozilltc (tlc oxcnrpltr, Ia () p(lr( c\:f(')i
llstruntolt((r dc cv$luorc rt ntodrl(tlul pnn00 * prr]etriroa
oniumulul (l(} Illc0{|l
- |l ll.n 7. 2. Activitatea Jizicd
. Consumul tle ulcool poatc sA aibtr unniltotrele crccrc asupra Scopul sesiunii este de a oferi cuno$tinte gi deprinderi necesare pentru a
orgunisnrului uman: congtientiza importanfa activitnlii fizice in menlinerea senitatii. l
a. l)istrugcrca ncuronilor (sistem nervos).
b. SAntrratc perlbcti. Obiectivele educafionale ale sesiunii
c. A f'cctarca inimii. La sffirgitul sesiunii cursantii:
d. ljracturi. 1. vor cunoaqte trei efecte benefice ale activitd(ii fizice,
c. Inrpoten{i. 2. vor cunoagte rolul mediatorului sanitar in ceea ce privegte
ltnunrcra{i trei mijloace prin
ulcoolului: -care puteti face cunoscute efbctele promovarea unui stil de viald slnltos.
Durata sesiunii: 80 de minute.
Metode didactice utilizate: expunere, feedback, activitate independentd,
brainstorming, discu!ii libere. lucru in grup.
Materiale didactice necesare: markere, coli flipchart, pr€zentare power
point.
Planificarea sesiunii:
80 de minute - sesiune despre prevenirea efectelor nocive ale lipsei de
activitate fizice.

Etapele sesiunii
Ice breaker - 5 minute
Propunere icebreaker: "Pizza pe spate"
Rugali participan{ii sd se ageze }r cerc gi si frcd migc[ri de incdlzire de la brale
p6nd la picioare (scuturare energicd a mdinilor gi a picioarelor, rotar*r capului).
Apoi, participanqii trebuie sd se intoarcl cu lafa intr-o singurd direclie, st6nd
unul in fala dmfinAnd in continuare in cerc.

Grupul are sarcina si pregeteasc[ o puza, iar tava in care

pregate$te compozilia este spatele fieclruia dintre participanli.
Astfel, ei trebuie sd parcurge paqii urmdtori (prin rniqciri de
atingcrc;i rnasa.j al spatelui celui din latd):
 - sc lll|nintil luatul:
- sc intindc aluatu li 2. Adultii (18-64 de ani) trcbuic str cunrulczc ccl pulirr 150 de rninutc
- se pun apoi ingredicntelc: rogiile, caEcavalul, de activitate fizic[ modcrati pe sipt2inrinl sau ccl pulin 75 clc
ardciul, m?lslincle, minute de activitate intensA,/sdptemand.
ciupercile, gunca etc.:
- se pune tava in cuptor se asteapti pdnd 3. Persoanele vlrstnice (peste 65 de ani) trebu ie sI t'acI ccl pulin 150
$i ptzza este coaptd; de minute de activitale fizicd moderata pe siptamene sau cel pulin
- Poftd buni!
75 de minute de activitate intensd,/sdptdmdnb.
, Dupi
una, dar
ce o tranfa a fost scoasi de la cuptor,
de data aceasta. erupul trebuie sa se intoarca
se mai pregitestc incA
Completarea unui chestionar pentru evaluarea problemelrtr tla
indirectia opusi, sdndtate care nu ar permite efectuarea activitdlii fizice
astfel cei care au ficut mi'saj c"lor ain fatu
for lror irl",rrn rnusu1, iu.
de aceEtia. Se inmAneazf, fiecdrui participant la curs cAte un chestionar, cu 7
"t
Echilibrul alimentaf ie _ activitate fizici- _ 40 de intreblri, iar fiecare trebuie sd completeze chestionarul rlspunzind ctt
minute ,da" sau ,,nu". Dupi ce participanlii. au finalizat complctareit
Trainerul prezinL| faptul cd un. stil de viali
. .... sindtos prcsupune un chestionarului, in etapa ulterioari a sesiunii se vor discuta r[spunsurilc
intre alimentaJie gi miqcare; in acest fel'organismul
:^Ti1O* are tot ce ii date in ceea ce privestc posibilitatea dc a el'eotua activitdli fiziic. Sc vir
trebule, nu acumuleazi grdsime in exces,
este imb;netalitI
^-".t" mobilitatea accentua faptul ci anumite persoane au recornandarea de a el'cctua
articulaliilor, este inldtirratd starea de otor"uia,
funclionarea sistemelor cardiovascular gi."rpi.uto.,
imbunitdliti activitate fizicd moderati, iar accst lucru trebuie sI fie realizat dunl 0
qi este resimliti o examinare medicali.
dc binc. in ptus, s_a demonstrat
::T,:,CT:1"_
roturr rmponante in prevenirca unor boli grave,
itii"itn" ca mrscarca are Chestionar pentru evaluarea problemelor de sdndtate core nu a!t,
astfel participarea la perm i I e efectuarea ac t ivitdfii rtzice
activitatea fizicd reguiatd reduce riscul d;
;;;";;;;iand si accidenr
vascular cerebral, d,iabet zaharat, hipertcnsiune l. Medicul dumneavoastri de familie sau asistenta medicalll v"lu
cancer de sdn gi depresie.
*".iula, de colon, spus weodati ci aveli anumite problemc qi cd ar trebui s[ llceti
"u.r"".
Se prezintd de catrc trainer cauzele lipsei activitate fizicd doar la recomandarea medicului?
-
faptul cd munca s-a mecanizat, cE necesarul de
de activitate fizicd: 2. Simfili o durere in piept in rimpul activitdlii fizice?
efort fizic zilnic s-a redus, 3. In ultima luni ali avut dureri in piept in tirnp ce steteafi linistir./
cI. se folosec maginile mai mult, ci timpul liber
se petrece in mod 4. Aveli probleme la nivelul oaselor sau al articulaliilor card s-ar.
sedentar, la telev izor.
Se prczintd efectele lipsei de activitate fizic:r: putea agrava dacd. laceti aclivitate t\zicA?
greutale, cresterea nivelului colesterolului, creqtcrea in 5. Medicul dumneavoastri v-a prescris medicamente Dcntnl
obezjtatea, hipertensiunea tenslunea arteriald sau altd boald de inimd?
arteriale, bolile cardiovasculare, diabctul,
unele ;;;;";", probleme de
senbtate mintald (depresie). O situa{ie ingrijordtoare 6. V-a{i pierdut vrcodati echilibrul sau chiar starca de congticn{li din
la decesele estimate cd se produc -in toatd ;.;; lumea
relbritoare
".u din cauza unei ameteli?
s(j dentarismului;. astfel, Iipsa de
cauza
activitate fizica a foJ ia"ntilicati ca al
7. Cunoagteli vreun motiv pcntru care nu ar trebui sd faceti activitir(f
ftzicd?
la!rule3 lactor de risc important pentru mortalitatea globald, activitatea Trainerul trebuie sd sublinieze cd dacd vreunul dintre participanfi lr
J]ly insulclenti
lrocare an, in
fiind risponsabild pentru :,2 ,.,iii8une de decese in
intreaga lume_ rdspuns "da" la vreuna dintre intrebdri, acesta ar trebui sit disclrlc ctr
Activitatea fizicd, astfel cum este recomandati medicul siu de lbmilie inainte de a incepe si facd activitate fizic:.i.
Mondiald a Sdnaratii (OMS), este importanti pentru
de Organizafia Cei care au rispuns "da" este posibil sl nu aibl limitdri nrajore errc
t;ate categoriile de si-i impiedice sA face activitate fizica regulat, fE ri a cxagcnr. ( cl rrurr
viirsri, respccriv pentru copii, poputatia active ji
p;";;;j" in vdrsrd.
l. oopiii qi adorcscen{ii cu varste cup.ins" i.,i." s ii on, rrct'ric bine este ca nivelul activit[tii fizice sh creasci treptat. Mcdiut.r.rrl s'rrir:ri
lirc:i ccl putirr 60 dc minrrtc pc zi dc rniscare 9i sd are posibilitatea de a discuta cu rncnrhrii corntrnitirlii si po:rtc.,:i prrrr;i
dc irrrcrrsir;rrr. rrrtrric accstc intrebltri in contunillrte (.it r'(.1()(lii tlc lr sck.cl;r tx.r.\();t,(.k, r.rl
sl)r(' \rt9tlf(t:lsij.
r)r()blclrc dc sirlrn(atc, c ro au ncvoic (rc u rilsc rctlvltfite dttc$ lir'rtut. ra ['or rtc Probabil lmprobabil I,'o rlc
rcco nta ndr rca nrcclicu lu i. probabil improbabil
('ontpldurcu rrttui che'triottut' de avu!udrc u rturiet,elor 8. Exercifiile fizice mi-ar lua 3 2 I 0
ln tu.tit,itttrea
/i:it,d prea mult timp, timp care este
('lrcstionarul cuprinde motivc pentru care persoanele oonsideri mesurat pentru muncd gi
cd nu
clcsltr5.arr aotivitate tizica ra un niver recomandat sau nu atat de multd ii familie.
rn i;carc cit ar trcbui_ 9. Sunt stdnjenit despre cum -) 2 I 0
('hc,"tionar tJe evaluare a barierelor in activitatea a; arita in ochii celorlalli dacd
fizicA
Vtr rugirrn sd citili fiecare dintre aljrmatiile de mai jos qi sd indicati as face exercilii fizice.
cit dc probabil este si faceli ilumneavoastri ingivl aceste afirmatii. | 0. Nu am suficient timp si 3 2 0
Incclcuili scorul potrivit rlspunsului. dorm. Chiar nu m-ag putea trezi
( iit dc probabil este sd spuneti: mai de diminea{d sau nu m-a;
culca mai tdrziu pentru a face
exercitii lizice.
.l l. Estc maiulor pentru mine 3 2 1 0
I . ZiLra rnca cste atat de
s[-mi gisesc scuze cA nu fac
irlc:!'c:"lth, cI nu qtiu daoi imi
exercilii fizice decAt sd merg
pot lircc tin)p pcntru a face gi
afari si si fac miscare.
!.\_!rcll!!_l.Lr!c9 12. $riu mai multe persoane 2 I 0
2. Nrrncni din lhmilia rtea sau
care s-au rinit su lovit atunci
rlirrtrc prictcrrii mei nu face
cind au incercat sd facd
cxcrcilii lizicc, de aceea nici excrcitii.
L'U ltu ant nlcto se fac. 13. Chiar nu cred ce mai pot l 2 1 0
-j. Surrt prca obosit dupd sA inve! se practic vreun sport
l'l1r.lr)cI pcntrLl a nrai face
la vArsta mea.
vrcurr cxcrr:itiu flzic.
14. Eu nu am bani sI rnerg la 3 2 1 0
4. M-anr grindit si fac
o sali de sport.
cxcrcilii lizioo, dar parcd mi-e 15. Timpul meu iiber fuItr-o zi 3 2 1 0
grctr:r'r
este loanc scurt Ei nu am cum
5. Inrbirtrincsc, prln urrulre
sd includ si exercitii fzice.
cstc carn d ilic il si fac
16. Atunci cdnd imi petrec 3 2 1 0
cxerc it ii.
timpul cu familia sau
(r. Nu lirc dcstule exercilii
prictcnii, de obicei nu facem
l)cntr'r.l ci niciodati nu am fbst activiteti fizice.
trurt lir snort.
17. Sunt prea obosit in timpul 3 2 0
7. Ntr anr acces la o sald de
siptlmAnii qi am nevoie de
sporl, dc sirnrtastici, la un
zilele de sdmbltd qi duminici
tcrcn siru spltlitr undc sir fhc pentru odihni.
rrclivillrtc liz ir:i.
 Fo|lrl.i Itrolrnhtl lntprtlhdbtl
robltl,lI
I'ir{rtc Frica de a fi rinit = rispunsul In intrcbarcil \l rirspunsLr I

ll{. Vrq:ru sir hc nrai nrultc 1

;. {: intrebarea 12 + rSspunrul la intrebarea 19.
I
_) o
crcrcilii, dur nu rnii pot lrotari Lipsa indem0nirii - rispunsul la inl.rebarear 6+ rtrspunsu I I$
l:r rrimic. intrebarea 13 + rdspunsul de intrebarea 20.
It). Mi-c t"un.i s,IiiliE- Lipsa resurselor - rispunsul la intrebarea 7 + rispunsul la
J 2 0
nhosc, sd nu-mi {iacturez intrebarea 14 + risounsul la intrebarea 21.
vrco mdni sau picior sau sA
lirc un infarct. Reco mand5ri a deDesi barierele:
2(). Nu sunt aLit de bun la l llarierd Sugestii
2 I 0
rricitl activitate fizica incdt sa- Lipsa timpului Identificali mici ferestre in activitatea
dumneavoastrd zilnice. UrmAri!i ;i notali activitdtilc
l_rll=!sg.r!!49ere si o fac.
2l. [)aci ag auea loc unde se desld;urate. Identifica{i cel pulin o fereastrl de 30
J 2 I 0
luc sxorciIii poate ca aq face. de minute pe zi pentru a face activitate fizicl.
(.'hus.tionur preluat dupa ,NC H;h-S*"r; Sfi;rrt l4/o,k i ,r,"
Includeli activitatea fizicd. in rutina dumneavoastril
'l?tolkit - Move More Workbook"_ ""rs zilnicd. De exemplu, mcrgcti pe bicicletd sau pe jos
( irila dc cvaluare a rdspunsurilor la curnplrf,turi, sau laceti o plimbare in loc si vl
Urrnati instrucliunilc pentru a vi calcula scorul. uitali la televizor.
in desfisurarea activiri{ii fizice se inscriu in Urcati scdrile ori de cdte ori aveti ocazia.
fJ"ri"i:l:
posibile: Iipsa t impuiui,__influen1e sociale, lipsa de encrgie, ;apte lnflucnte sociale ExplicaJi interesul dumneavoastre pentru
:,1,"1,]l:i iipsa
oc n()raritrc, trrca de rdnire, lipsa indemAndrii si lipsa de
resursc
activitAlile fizice prietenilor 9i familici. Cere!i-le sl
rn:rtcrialc.'Un scor mai mic de cinci la fiecare dintre accste vI sprijine in ceea ce faceli. Invitali-i si facd
categorii exercitii impreuni cu durnncavoastrd.
irtsr:arnnii o barierd-
l.ipsl tiurpului :=_- (1)+ (g)+ r ts)
Lipsa energiei Programafi-vi activitelile fizice pentru momentul
Inllue ntc sociale:
=- (2)* l)i t,rii"'
din zi in care vd sim{i1i mai cnergic. Convingeti-vd
c[ odatd ce incepcli vl vcli simfi mai plin dc
l ips:r c,rcrgiei- *__ fli_ r-
iiol - - ijl
Lit)sir h()liririi, u uoinr.i - (4f iLii--
'fLjf* -_- ii;i
-r -trr"dr
cncrsie.
liric;r tL a ti rinit = (5)i Lipsa voinfei Planificali-vI activitilile fizice. Invitali un prieten
t.ipsa indemanirii - _ (c), -( l3)*-
- '' -
' s[ faoi exeroitii cu dumneavoastrd.
r.rpsl rcsursetor
_\^-, _
(7)+_ __ ( l4)+_ _ _ (20)
Fricadeafiranit Invi{ati cum se fac exercitiile dc incdlzire pentru a
(21)
- preveni o eventuali rlnire. Alegeli activititi care au
I-ipsa timpului = la un risc dc rdnire minim.
rdspunsul intrebarca I + rispunsul la
irrtlcbarca 8 + rdspunsul la intrebarea 15. Lipsa aptitudinilor Selectali activitdli t'izice carc nu cer aptitudini,
Inllucnle sociale = rdspunsul la intrebarea 2 + rispunsul prccum mcrsul pe jos, urcatul scirilor, alergare
la
ilrlrel'rarca 9 + rzlspunsul la intrebarea 16. uqoard.
Lipsa energiei = rdspunsul la intrebarea 3 rdspunsul la Lipsa resurseltrr Selectali activiteli carc ccr un minim de resurse,
rllrcl)ilrclt l0 + rispunsul la intrcbarea 17. precum mersul pe jos, alcrgat, sdrit coarda.
Liltsa hotiririi, a vointci : rispunsul la intrebarca 4 trhspunsul
l;r irrlr.c:brrrcir ll r riispunsrrl lir irrtrcbarca ig_ Icetrreaker: pauza d,e exerci{ii 5 minrrte
Titltt: "Oglinda"
 l:.stc v()rbl tlc o scr.ir: dc cxcrcilll llrigg gefg virt (trlnx)rtt
- elaborarea de programc ;colarc gi dc irrstruirc c itrc s;l l)ronrovcT.c
l)rt'ticiniutlii5i ii vor inv iora. activitelile fizice cu caracter necomperitional gi s6 dezvolte abilitntile 9i
. Participlnlii li)r,ncazir douit piruri c rc xg n{Azn litl0 in lal.l, deprinderile necesare unei vieli active din punct de vedere fizic;
lirrnriindu-sc astr.:r pcrcchi. pcntru a ri cdt nrai
un,uiun,, rcc.r'an<lati - incurajarea virstnicilor gi a altor categorii cu risc crescut de a
p:trt icipan [ik)r s:1 ovitc risul, si men[ind
linigtea, sl fi. :rt:rn,li ii ,i ." prezenta complicalii la efort (de exemplu, pacienli coronarieni) sd
c{)nccntr(./c. [l uga1i. part ic ipanfii dintr_un gir sI inceaptr
sir lircil o scrie de participe la activitiJi fizice special destinate lor, in scopul crcgterii
nlrSctfl iir gcsturi, din cc- in ce mai complicate care
sunt copiatc, ca intr_o calitelii vielii gi a independenlei in acliunile cotidiene.
oglindll. sinrultan, de partener. Trainerul dd semnalul inceputului gi
al
stlrgitului. Dupa 2-3 rninute, schimbi rolurile.
Se prezinti recomandirile OMS pentru activitaLea fizicd:
Rugati participangii sA se felicite intre ei pentru aclrunea realizatd.
Boneficiile unui stil de viafi activ _ 30ie minuje
- copiii gi adolescentii (5-17 ani) trebuie sd facd cel pu{in 60 de
minute pe zi de miqcare de intensitate medie spre intense;
ltcncficiile activitd! ii.fizice de_a lungul vielii, inclusiv a activitd{ii
- adulfii (18-65 de ani):
5i u cxerci[iibr sportive regulate, sunt extreir de impodante, pruttre altele
pcntru. rcduccrca riscului aparifiei bolilor cardiovasculare, - 30 de minute de activitate lizicd moderati, 5 zile pe
a anumitor sdptamand
lrnun dc carrccr gi a diabetului, pentru imbun5tdlirea sdndtdlii
sistemului sau
nrlrscular i;i osos, gi a controlului greutdtii corporale, avdnd,
r'I.:ctu l.rozitive asupra evoluliei sanatalii ^ mintale qi
de asemenea, 20 de minute de activitate fizicd intensd, 3 zile pe
. a proceselor sdptemand
cogrritivc.
sau
I)articipanfii sunt intrebali ce mdsuri a.r lrebui luate pentru
p'prrlalia sli firci mai multi migcare gi si prevind bolilc care
ca - o combinalie cchivalentd intre activitate fizicd moderati qi
au ca factor intensS.
I'rtvolizarrt scclcntarismul. Se listeazi pc flipchart-
Printrc rnisurile recomandatc pentru promovarea activihtii $i
frz ice - 8-10 exerci{ii de intindere musculari, cel pulin 2 zile pe
in vcdcrea prcvenirii bolitor menlionate mai sus, se numara mar
multe septdmana.
intcrvcnlii posibilc, toate avand dc fapt ca obiectiv principal reducerea
'iscurikrr dc aparitic sau agravare ale aiestor - persoanele vf,rstnice (peste 65 de ani) trebuie sE firci cel pulin
boli: 150 de minute de activitate fizicd moderati pe slptdminE, sau cel pulin
- conqtientizarca importangei activitdtrii fizice in preven!ia 75 de minute de activitate intensA,isdDtAmene.
:rrd io v:rscu larl in r6ndul personaltLlui medico_sanitar:
-, intbrrnarea opiniei publice asupra rolului beneficic
al aotivitl]ii
r/rcc, ettrar $r de Intensitate scezute, ce poate fi atinsi prin activitili
tllcgrit (c in viala cotidiand;
- clirborarea dc mijloace gi mebde dc promovare a activitAtii
rzrcc cu c:lracter comunitar, care si permitd accesul direct al
tuturor
ratcqoliilor populalionale, indilbrent de vdrstd, etnie, stare
sociali;
- conccperea unor prolccte de modificare a inliastructurii
xisrcnlc, in scopul integrlrii activitdtrii fizice in viafa dc zt cu zi (rJe
rcrrrplu, dcplasarea la locul dc munch pe jos sau cu biciclela,
<rsibilirltca cl.bctulrii activitelii frzice la locufde muncd):
- corlstruirea de iaciliLali pcntru desllgurarca acrivitdlilor fizice
p()rtivc li r-ccrcative, tlcstinatc nu doar participirii intlividualc a
r,. nrlrrilrl corrrrrrritirlii. ci
1i rr irrtrcgii lalnilii:
 /, -1. ./t I I ttr.trt la,
li t, s i n d l0 ar- d
Scopul scsiunli cstc (lc x olbri cunogtirrtc 2. Care dintre urmtrtoarelc tlinrcntc crczi {rI su t irnportltntc
pcllttu..x con5ticntiza importun(x alinrcntalici li ill,Irtnrlrrt.r ncccslr{j pentru o alimentafie sInItoastr?
shn:Itiltii
c(lccti. l,l nlc,llincrea a. Alimente bogate in vitaminc.
()bicctivcle educaf ionalc ale b. Alimente care con{in mult zahdr.
sesiunii c. Alimente bogate in amidon gi fibre.
L:r sliiri;ituI scsiunii cursanlii:
I. vor identilica gi cunoagte trei factori de risc pentru sdnitate Ce alimente ai elimina astfel incAt sI pofi spune c:l ni o
alimentafie sinltoasd?
apar{inAnd domeniului alimentar;
2.
vor identifica tipuri/categorii de alimcntc bcneficiile a. Produse lacrate (lapre, brinzi).
categorii pentru sdnetate;
9i fiecdrei b. Chipsuri.
3. vor cunoagte rolul' mediatorului sanitar in ceea ce privc$te c. Alimente bogate in grdsimi (unt, rnargarin5, carnc do
porc).
promovarea unui stil de via{d sdn6tos:
4. vor avea o atitudinc pozitiva pentru discutarea problemelor 4. Cf,t de des respcc{i mesele principale intr-o slptimind?
lcgatc de alimenta!ie cu membrii comunitelii;
a. Niciodatl.
5. vo.r putca argumenta necesitatea respcct;;i unci alimentalii b. O datn sau de doui ori.
orientate citre sanatate pentru membrii comunitdlii.
c. De vreo cinci ori incerc si respect cele trei mese pc zi.
l)rrrata sesiunii: 120 de minute. S. itri iei micul dejun in fiecare dimincati?
lvlctodc didactice utilizate: expunerc, feedback, a. Niciodatl.
lrrainstonning, discuJii libcre, lucru in gmp.
activitatc independenti, b. Cdnd am rimD.
lVlalcriale didactice necesare: marker-e, coli c. intotdcauna.
flipchart, prezenrare power 6. Cf,te fructc sau legume proaspete mininci zilnic?
noirrt.
Pl:tnilicarca sesiunii: a. Mai pulin de doui.
2 orc ( 120 dc minute) sesiunc despre alimentatia b. lntre doud gi patru.
corectd. c. Cinci sau mai multe.
litapclc sesiunii 7. ObiEnuiegti si consumi vreuna dintre biuturile de mai jos?
(loull)letarea unui chestionar individual a. Sucuri acidulate (de exernplu, Coca Cola, Fanta, Spritc).
:rlimcn tafie - 5 minute
rel.eritor la stilul de b. Sucuri naturale.
Sc inm8neazd ficcirui participant la curs
c. Sucuri neacidulate (de exemplu, prigat).
i'llr*iii, iar fiecare, participant tiebuie si cAte un ohestionarou l0 8. Cit dc des consumi produse tip ,,fast-food,' intr-o siptlnrintr?
ircgano vananta potrrvrti pentru el. Dupi ce "ornpt"i!r"
chestionarul a. Mai mulr de trei ori.
purticipanlii au finalizat b. O datd sau de doud ori.
c.rnplctarea chestionarului, in etapa ulte;ioara u
,"riunii se vor discuta c. Niciodati.
rispunsurile date, accentuendu_se rdspunsurilc
corecte_
,,llhspunde la urmitoarcle intrebdri, incercuind alegerea ta (poli
9. Citepti cticheta produselor alimentare c6nd faci cumplrtrturi?
rrtri rnulte rispunsuri, dacd crezi ci se potrivesc),,: alege a. Niciodati-
l. Ce inseamni alimcntalia sInItoasl pentru tine: b^ Rareori.
a. Sa tin un regim astfel tncdt sa pot se slebcsc. - c. intotdeauna.
I(i multumesc pentru completarea chestionarului!
b. Sd mininc variat 9i echilibrat. Barem de corectare (rdspunsuri dorite): l-b; 2-a, c;3-b14_cl 5-c; 6-h. c:
c. Si minAnc ceea cc imi olace. 7-b: 8-c: 9-c.

l .l/l
l<lcn r ill$r rcrr'lllcclu rrr'r u Inrortl ro cifr fi ltotru',|fi (s titlfrrtc
' llc lcnla chcstiorurrulLrisc discutll gi rto contlttt$$r.$ uu prrrrcrpirn
r.Ispunsurilc cor.ccl.c pcntru ljccnrc lntrchurc,
r Sc discutil dcspre co inseanrntr alimcntntic allnAirrnrifii lipul dc
.llimcntatic carc acopere in mod optirn ncvoil0 cll()ri{je ;li nutritive
alc individului. Starea dc sdnetate a fiectrrui inclivicl ncccsitl, in
primul rlnd, o stare de nutritie optimi care derivtr din echilibrul
ob[irrut intre necesarul organismului Ei aportul energetic Ai
nutri[ional. Fiecare dintre componentele acestei balanle depinde,
la rdndul sAu, de o multitudine de factori, ce pot fi modifica{i pe
parcursul vielii. Existenta unei stdri de nutrilie optime
promoveaza crc$terea gi dezvoltarea organismului, mentine starea
dc sirnatate, permite desligurarea activititii zilnice qi participd la
protccfia organismului lald de diverse boli.
. (irur;cle alimentare:
.- painea, cerealele, orezul, pastele;
- laptele gi produscle lactate (smantand, iaurt, brdrzd, unt);
-- grdsirnile alimentare gi uleiurile;
- ouilel
-. carnea $i pegtele;
- lcgumele gi vegetalele;
- liuctele;
produsele zaharoase;
- bduturile.
. Alirnentele consumate trebuie s[ aibd o compozi{ie cantitativi gi
calitativd adaptatl nevoilor, incdt sd se pdstreze starea de s[nitate
1i sI se prevind dezechilibrele. Pentru a putea func[iona normal,
organismul uman necesitd. un aport constant de energie, apoft carc
sc realizeazd prin intermediul principiilor alimentare.
. lactate conlin proteine complete. Soia este singura plantd
Sc discutd despre principiile alimentare gi compozilia alimentelor,
I ipide, glucide, proteine, vitaminc, minerale.
- glucidele sau hidraJii de carbon (HC) sunt substantrc
organice avind un dublu rol: cnergetic gi slructural.
Hidralii dc carbon reprezintl principala sursi energeticd a
organismului, acoperind mai mult de jumdtate din
neoesarul caloric si fac parte din categoria
tnilcrorlutn t'ucntc lor, alituri de lipide gi protcinc. pc ldngd
r-oltrl crrcr.tclic, glrrciclclc pilrlicrpl..i si lrr rrlr.l-rtrrirca
dif'eritelor structuri din corpul unlall, prcculll 1i ir r.rnor
i componente cu rol f'unclional dc bazh, cLttl1 sLtnt horrtronii.
enzimele gi anticorpii. Alimcntcle bogale in glucidc sunt
ftrarte variate din punct de vedere al tipului $i al
concentraliei glucidekrr conlinute, al compozifiei qi al
fclului in care organismul poate extrage zaharurile din
alimente. Exemple de alimente bogate in glucide - pAine,
biscuifi, cartofi, fructe, paste {binoase, inghegati, prljituri,
faso le, mazire, lapte, iaurt etc. Glucidele trebuie sd aducd
50-55% din aportul energetic zilnic.
lipidele (sau grdsimile) indeplinesc rnultiple roluri in
organism: joacl un rol esen{ial in producerea de energie,
lntre in compozitia hormonilor, conlin sau transportd
uncle vitamine, asiguri functionarea normalf, a creieiului,
au rol in reglarea tensiunii arteriale etc. Lipidcle se gdsesc
in produsele de origine animald, in uleiuri gi lactate.
Lipidcle se gesesc Ai in formd "inaparent[" in prdjituri,
creme, mixturi de cereale, snacks-uri. Alimentalia
sdndtoasd nu trcbuie sd conlinl un aport de lipide mai
marc de 30% din aportul energelic total.
proteincle din alimentalie vor fi lblosite in organism
pentru indeplinirea mai multor roluri: rol structural (sunt
componentc ale tuturor celulelor, fiind necesare oregterii qi
refaccrii lesuturilor), rol funclional (in desfEgurarea
proccselor metabolice, sunt conponente structurale ale
diverselor enzime gi hormoni si pot indeplini func{ii
specifice - de exemplu, anticorpii), rol fizico-chimic, rol
energetic. Proteinele animale au o valoare biologicd mai
mare decdt cele vegetale. Alimentele derivate din animale,
incluzdnd carne, peqtc, oui gi majoritatea produselor
cre con{ine protcine complete. Cea mai mare valoare
proteici se regAse$re in lapte gi oui. Aportul total de
proteine trebuie si fie l0- l5% (maxim 20%) din rotalul
caloric, jurnatatc de origine animali gi jumatate de origine
vegetall.
vitaminele gi mineralcle alcdtuiesc laolaltd sruDul
micronutrimcntelor, reprezcnl6.nd substanle r-t.,-poi fi
"or"
sintetizate in organism (deci trebuie procurate prin
 {t ltcnltr(tc). n ltu v{tlo[f$ C0lqfi.S{ fl t l (r{(:\itr.c in
c[n(itlti nrici - ccca cc lc dcoigtrefla dg nutcrrrnrrl rrrrrcntc
(prorcirre, lipidc 5i glucidc) , penrru ri lnrlcplirri tirnclii
lirndarncntalc in cadrul proccsclor vitalc,
. ltolul apci in alimentatie. Apa estc cscnliali pont.ru supravioluirc.
Organismul uman conline o mare cantitate de aptr. carc sc afle
intr-o continud migcare, asigurdnd desfbgurarea prooosclor
ncccsrlrc supravieluirii.
Iiuncliilc apci in organism sunt:
* solvent: apa reprezintd solventul lichid pentru toate
proccsele chimice care se desfEqoard in organism;
- transport: apa circuld in organism sub formi de sdnge,
secre{ii gi fluide tisulare, realizand kansportul de
nutrimente, produqi de secrelie, metabolili 9i alte
lnateriale;
- lirnna $i structura corporald;
-- Lomperatura colporalA: apa este necesard pentru
lncnIinerea temperaturii corporale constante;
- lubrifiant: apajoaci rol de lubrifiant pentru stnrcturile
care asigurl mobilitatca corpuluildc exemplu, fluidele din
articulatii).
Ncccsrrul dc ape este de 2-2,5 litl/zj la adulli, in iirnc{ie de
,ulrirncir corporali. Femeile gravide au un necesar zilnic de anI
cu 600-
(10 rnl rlai n1arc, datoritd ncvoilor crescute
pentru produclia lactata.
lecesrrul ostc crcscut gi in cazul celor care lac efort {izic de intensitate
fcsculai $i in oazul celor bolnavr.
Sc lhc roctlmanddri pentr-u ce inseamnd alimenta{ie sinitoasl:
plstrcazl-ti plicerea de a m5.nca. Alimentafia sinitoasi nu presupune
c:t ilnumite mdncdruri sd Iie interzise, izr altclc obligatorii. Trebuie
tkr:rr str cxiste un echilibru intre alimentelc din dietd, avdnd drept scop
crc$tcrca calitdlii vietii gi minimalizarea riscului apariliei boliloi.
consurrrh alimente variate. Cu cat varietatea alimentelor consumate
t:stc rnai fflare, cu atit mai mult organismul va primi toate
nutrilncntolc esen{iale, in special vitaminele qi mineraiele atit de
ncccsarc rncnIinerii sendtAtii.
Ir lirnr:rrtcirzii-tc corcspunZ.tor, astfel incdt siJi menlii greutatca
normald-
Slrl)r.lur cutatca atragc dupi sine o mtrltitudine dc probleme de
senflate:
P*xhrcc str1.r,'rsolicitarca artictrlaliilor;i a oaselor, crestc tcnsirr'cil arteriah
;i vlrhrliI c.lcslc*rlrrhri seric. pr.rlrrcc anonralii rcspir:rtrrlii fi (.f(.fr(. rrsorl
de apardie a diabetului, a bolilor czrdiovasoularc i;i a accidcntclol vascularc
ccrebrale.
consume o cantitate rnare de cereale. Contrar opiniei generale, piinea
integralS gi neagrl, orezrl sau pastele ftinoase nu comtituie 'alimente
hipercalorice; dirnpotrivS, aduc nutrimente importante, cum ar fi vitaminele
din grupul B gi fibrele alimentarg conferi mlietate lbrd un aport de grdsimi
qi srmt relativ ieftine. Accastd gnrpd de alimente trebuie sd constihrie baza
alimcntatrici.
consumi o cantitate mare de lructe gi legume. Aceste alimente nu
sunt doar importante surse nutritive (vitamina C, frbre alimentare),
dar fitrnizeazi in acelali timp substanle care protejeazi organismul
impotriva bolilor cardiovasculare qi a cancerelor. Orice dietd ar trebui
se conlin5 zilnic ccl pu{in 5 portii de fructe gi legume-
consume alimente care conlin o cantitate micd de gr5simi. Consumul
excesiv de grisimi produce cregterea nivelului seric de colesterol $i a
riscului pentru apari!ia obezitdtrii 9i a bolilor cardioversculare. Trebuie
redus consumul de grisimi cum sunt sldnina, margarinele,
mdncirurile prdjite, produsele lactate nedegresate, camea grasd gi
alimentele ce conlin aceste tipuri de grdsimi (produsele de patiserie).
consum[ mai rar produse zaharoase rafinate- Aceste alimente au o
valoare energetice foartc mare, dar un continut nutritiv relativ scdzut.
Inlocuieqte dulciurilc concentrate cu fructe.
nu consuma alcool.
men{inc echilibrul intre aporlul alimentar $i activitatea fizic5. Pentru
a reduce riscul de aparilie a unor boli, precurn hipertensiunea
arteriald, diabetul zaharat sau diferite tipuri de cancere, este
recomandat ca adullii sI facl cel putin 30 de minute dc activitate
fzicd moderati in fiecare zi a siptimdnii.
inlocuiegte carnea de porc cu pc$tc sau pui care si provini din
animale crescute biologic, sau cu ciupcrci de culturd. Prcpari camea
la cuptor sau gritar - eviti prljirea in grdsime.
renunle la sticksuri, chipsuri, biscuili, napolitane, bomboane.
Inlocuieqte aceste gustiri cu fructe;
redu cantitatea de sare si alimentclc sdrate
incearci si bei 2-2,5 litri de apd pc zi (inclusiv ceaiuri sau sucuri
naturale diluate);
climini bauturile rdcoritoare sinletice;
consumi lactate la micul dejun gi la cind, in special: brinzd dr,rlce de
vaci. ilurt, sana, chefir sau lapte baltut;
' nrczclufil."r 11u sullt sinl'rto.,sc dirl cuuzo eontinutttlul rhllertrl lr rrditivi
cunl sunt nitrilii, conscrvanlii iii inttrritorii dc 1tonrl, lhefl tolusi
(t()rcfta str rn:1nfilrci nrczclur.i, alcgc
Suncu sl{lhil. ntttqr;hlIl lilc sau
;rrudusc ronrCnc;ti proparate tradi{ional. Clonsunrll {cestc produsc
cloar ocazitlnal i;i in carrtitate mrca.
S-^ r.liscutd dcsprc pirarnida alimentatiei sanAroasc, lu haza piramidei
ugilsirrdu-sc alirncntc dc l.>az|: cartofi, pdinc, paste I inoasc, orez, fulgi
c ccrc fc, rlrrnatc dc zarzavaturi, legume gi fructe; urmeazi carnea
$i
r()(luscle lactatc, iar in vdrful piramidei, alimentcle care trebuie
onsr-rrr'liltu in cantitatea cea mai mici: grdsimile gi zahdrul.
lifcctc :rlc obiceiurilor alimentare nesinitoase (boli
cternrinsim alimcntar) - 20 de minute
So irrtrcabir liccare participant ce inallimc
$i ce greutate are, gl se cere
itlctrliucn.indicclui dc rnasi coporald dupl lorrnula IMC - Giir, G :
reulirlcir, i - intrll,irnea.
rlcrprctxrci.l rczu ltatc lor
sull 19 , subponderal;
I 9-25 - grcutate normall;
26-29 supraponderal;
3O-i9 6bcz;
r- rl0 - obczitate gravA.
Sc tliscutir dcspre obicciurile
alimentare care duc la ingrlEare:
llsttlllul cxccsiv de grisimi animale, dulciuri, sucuri indulcite articifial
plodusc lrogat"c in calorii de tip fast-food, po4ii prea mari, lipsa
:rivitiitii fizicc.
Sc discutit ?rnproun[ cu participanlii despre efeotul retrctelor_minune
rrc duc lrr dcrcgliiri metabolice cu efect invcrs asupra greutdfii.
Se discutl dcspre obczitate, tipurile gi complica!iile acesreia.
()bczitatca rcprezinta o boald nutri{ionald caracterizatd
orin
runrulirrca dc grisimi care determind o crestcre a greutdlii mai muli de
tlc grcutatca ideald. Trebuie sd gtim ci obezjtatea influentcazd
t"4, l:r(il
litatca vic{ii ;i chiar speranfa de viald, deoarece mortalitatea la obezi
tc tlc trci ori mai rrrare decdt la cei cu greutate normald, obczitatea
grrez,rl;irrtl un lirctor de risc foafte important pcntru fbarte mulre boli
scu lilrc, r,otaholicc, reumatismalc si chiar cancere_ Obezitatea
'tlr.v.
lrc cl urnlllrc a unui dczcchilibru produs fie prin crcgtcrea cantititii de
rr(':u (' c()nsunlatc, lrc prin scirderea consumului dc cncrgic. de excmplu
rrr rtrlrrccrelt ltcli'ilitlii Iizicc. 'l-otusi, csl.c binc sir ltilicir rrlrt.zitrrlcu rrc
:rltc t:rtrzr. ;trrrlnilt. lrrllrtr.l-rri crrrlocr.irrc strrr rltr. lrrrli I'rrrlrk.nrr.lc rlc
senetate cauzate de obezitatc sunt multiplo, iar unclc dintr-c clc sunt liradc
gravc. La inceput veti simli doar un exces ponderzr.l, evidentiat la
cantirfea organismului, la mdsurarea circumferinlei abdominale Ei la
eforturi fizice. Cu timpul, cu cat veli lua mai mult in greutdte, veti
prezenta si alte manifestiri supiritoare, cum ar fi respiralie cu dihcultate
la elbrt, palpitafii, dureri articulare, mai ales la nivelul soldului, al
genunchilor gi al gleznelor. Complicaliile obezifilii vd pot alecta aproape
toate organele. Cele mai importante sunt:
l. complicalii cardiovasculare: hipcrtensiune arteriale, cardiopatie
ischemicl, varice ale membrelor infbrioare, trombollebite ;
cu
2. complicalii osteoarticulare: coxartrozd, gonartrozd. (degenerarea
oaselor bazinului qi a genunchiului), spondilozd lombard;
3. complicalii la nivelul pielii: vergcturi, celulitd, eczema;
4, complica{ii metabolice: diabet zaharat, cresterea grisimilor in
singe (colesterol, trigliceide);
5. complica{ii digestive: ficat gras, reflux gastroesofagian.
Cele mai de temut sunt hipeflensiunea arteriall, dislipidcmia gi diabetul
zaharat, care vor constitui un ccrc vicios gi vor da alte complicatrii mai grave in
spccial la nivelul inimii si al aparatului rcspirator.
Se discutl despre subnutri!'ie qi malnutri[ie-
Subnutrilia reprezinti deficitul in alimentalie al caloriilor sau al
elementelor nutritive. Daod deficitul caloric este sever, adullii pot picrde
pane la jumitate din greutatea corporald, iar copiii chiar mai mult. Oasele
devin proeminente, iar pielea devine sublire, uscati, rigidd, palidd gi rece.
Pirul aparc uscat, se rarctiazd, qi cade ugor. Alte simptome includ
oboseall, incapacitatea de nren(inere a temperaturii corporale, pierderea
apetitului, diaree, iritabilitate gi apatie,_ care uneori evolueazd pani la
absenta reac{iilor la stimulii din jur. In cazul copiilor cu subnutri{ie
severl, dezvoltarea comportamentale este mult redusi, iar uneori apare
retardul mintal.
Malnutri(ia inseamnd insuficienta unuia sau a mai multor elemente
nutritive. De reguli se asociazi cu subnutrilia, dar poate apdrea qi in
situatiile in care alimentelc sunt disponibile qi suficientc, ca unnare a
incapacitAiii organismului de a absorbi sau utiliza anumite substanle
nutritive.
 Exemple de obiceiuri alimentare bune pcntru slndtate - 30 de
minute
Se discutl c6teva reguli dcspre ce ar trebui sI facem Ei cc nu ar trebui I.
sd facem referitor la alimentalie, astfel incet sd se pdstreze o alimentalie 2.
sdndtoase.
Se impart participanlii in patru sau cinci grupe. Se cere listarea a
3.
patru reguli care ar trebui urmate pentru a avea o alimentaJie sdnf,toasd,
care- si menlind o greutate-normale.
4.
Impreund cu participan{ii se sintetizeazd rispunsurilc corecte pe
flipchart. 5.
Se impart din nou participantii in grupe gi sunt rugali sd se gdndeasci
gi sd sorie releta pentru un fel de mdncare sinitos. 6.
7.
Joc de rol - 20 de minute
Prin tragcre la sorli unul d intre participanli va juca rolul unei S.
persoanc din comunitate, iar o alta - rolul mediatorului sanitar. Fiecare
dintre aceste persoane va primi instructiuni, astfel:
9.
Irctracliuni pentru persoana din comunitate: reprezentali o persoana din
comunitate care are o greutate peste limita normald- Mediatorul sanitar va
10. World Heralth Organization, 2OO8-2013, Action Planfor the Gbbul
incerca si vi convingd si mergeli la medic pentm a discuta desprc excesul de
greutate ;i rnodalit{ile de a vd reduce greutatea Dumneavoastrh trcbuie si v5
opuneti ideii. Pe mdsurS ce va aduce argrunente puteli dccide sn vi
hsali
convins. l'rebuic ca mediatorul sanitar sd aducd argumente despre: de ce
11. Borundel C., Manual de medicind internd pentru cadre medii' sub rcdttelitt,
inseamni greutatea in plus un risc pentru senltate $i si vd faciliteze progranxfea
pentru o consulta{ie.
8. Bibliografie selectivd
IOMC. Prolocoale in ingriiirea gravidei ;i a lduzei,2O0O.
OMS. Maternitatea Jdrd risc - documente Ei publicagii' 2000-2005.
IOMCruNICEF,ruNFPA. Manualul formatorului ;i Manualul
participantului pentru specializarea in asistenld medicald comttnitard'
2004.
IOMC. Protocoale in ingrijirea copilului' 1999 -
IOMC. Metodologia examindrii periodice medicale a copilului sub 4 unl,
2001.
prii asistenta medicald primard' 2002'
IOMC. Promovarea aldptdrii
IOMCITNICEF. Promovarea aldptdrii manual pentruformarea
medicilor qi a asistentelor medicale,2003-
IOMC/LTNICEFruNFPA. Manualul fo r matoru lai Si Manualul
pdrticipantului ^ pentru lormarea asistenlilor medicali comunituri, 2(l{l{,
INSP/SASTIPEN- Manualul formatoralui pentru formarea medi tot'ih't'
sanitari,2Ol3.
Strateg, lhe Prevention and Control of Noncommunicable Discctst"s,
for
ISBN 978-92-4-l 597 4l-8, WHO Document Production Serviccs. Cicncvit,
Switzerland, 2008.
in colaborare cu: C. Bogdan, P. CiocAlteu, S. Diacicov, M. Drngltici, M
Ionescu. Madeleine Mdiclnescu-G€orgescu' N. Neicu, Valentina Ne ie tr, I ,

Instrucliuni pentru meditttorul sanitar: dumneavoastre sunteli
mediatorul sanitar intr-o comunitate in care observali cd mai multe femei
sunt supraponderale (au o greutate mai mare). Trebuie sd discutati acest
aspcct cu una dintre aceste pcrsoane gi si o convingeli sn ii faceli o
programare Ia medic. Folosili notiunile pe care le-ali aflat in timpul
cursului pentnr a convinge respectiva persoand cd greutatea in plus este
un factor de risc.
Ceilalli participanti au rolul de observatori pe parcursul disculiei.
Dupd ce se termini jocul de rol, se dicuti impreuni cu participanlii ce a
fost binc din recomandirile fEcute de mediatorul sanitar, ce alte
recomanddri ar mai fi putut fi fdcute qi ce alte modalititi de
compartament ar mai putea fi intdlnite in comunitatc.
Procopiescu, ISBN 973-9156-60-6, Ed ALL' 1994'
12. Johns Hopkins University and John-s Hopkins Health System' Mttsl '\lr'1r
Heatth Info, Diabetes Education, Health Informalionfrom lht lirpcrt'r tl
John Hopkins Medicine.
13. WHO, Cardiovascular diseascs (CVDs), Fact sheet N317, Updurctl JantturS
2015.
14. WHO, Fact sheet N297, Reviewed January 201 3
http://www.who.int/mediacentre/ factsheets/ 1s297/en/index.htrnl ).
15. Baseman J.G . ?.t al., J Clin Virol 2O05;32 Suppl l; S l6-24: Ilrttw'n l) ll r"'l
al., J Infect Dis7005; 191: 182-192; Bosch F.X- et al.,,l Nutl
('ttru rr ltttt
Monogr 2OO31,3-13.
16. OMS/USAID/LI{FPA/IEESR. Chicl practit panrrtr.f trrttbhi rlc
ltlon ific ttrc: f amilialti.