Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC

Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013
Beneficiar – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr. 10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-3111162, fax. 021-3125498, vet@tvet.ro

Circuite electronice digitale

Material de predare – partea a II-a

Domeniul: Electronică şi automatizări

Calificarea: Electronist reţele de telecomunicaţii

Nivel 2

2009

1
AUTOR:
MIHAELA MARKOVITS– profesor, gradul didactic I, Colegiul Tehnic
“George Bariţiu” Baia Mare

COORDONATOR:

REMUS CAZACU - profesor, gradul didactic I, Colegiul Tehnic de

Comunicaţii “N.V. Karpen” Bacău

CONSULTANŢĂ:

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT

ZOICA VLĂDUŢ – expert CNDIPT
ANGELA POPESCU – expert CNDIPT
DANA STROIE – expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic

în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU
2007-2013
2
I. Introducere

Materialele de predare reprezintă o resursă – suport pentru activitatea de predare,

instrumente auxiliare care includ un mesaj sau o informaţie didactică.

Prezentul material de predare, se adresează cadrelor didactice care predau la clasa a

XI-a, an de completare, domeniul Electronică şi automatizări, calificarea Electronist
reţele de telecomunicaţiil.

El a fost elaborat pentru modulul Circuite electronice digitale, ce se desfăşoară în 145

de ore/an, din care:

- Laborator tehnologic 58 de ore

- Instruire practică 58 de ore

Competenţe/ Fişe suport

Teme
rezultate ale învăţării
Identifică circuite Tema 3: Porţi logice
integrate logice
Tema 4: Codificatoare.
Decodificatoare
Tema 5: Multiplexoare.
Demultiplexoare
Tema 6: Comparatoare
Implementează funcţii Tema 1: Sisteme de numeraţie.
binare simple cu Coduri numerice
circuite integrate
logice Tema 2: Elemente de algebră
Booleană
Tema 3: Porţi logice
3
Fişa 3.1 Tipuri de porţi
logice
Fişa 3.3 Familii de circuite
logice integrate
Fişa 3.4 Parametrii
circuitelor logice. Date de
catalog
Fişa 3.5 Aplicaţii cu porţi
logice
Fişa 4.1 Codificatoare
Fişa 4.2 Decodificatoare
Fişa 5.1 Demultiplexoare
Fişa 5.2 Multiplexoare
Fişa 6.1 Comparatoare
digitale
Fişa 1.1 Sisteme de
numeraţie
Fişa 1.2 Coduri numerice
Fişa 2.1 Proprietăţile
algebrei booleene
Fişa 2.2 Funcţii logice
Fişa 2.3 Minimizarea
funcţiilor logice
Fişa 3.1 Tipuri de porţi
logice
Fişa 3.2 Sinteza circuitelor
logice cu porţi logice
Fişa 3.5 Aplicaţii cu porţi
 Competenţe/
Teme
rezultate ale învăţării
Interconectează Tema 3: Porţi logice
circuite integrate
logice în montaje
Tema 4: Codificatoare.
Decodificatoare
Tema 5: Multiplexoare.
Demultiplexoare
Verifică funcţionarea Tema 3: Porţi logice
montajelor
Tema 4: Codificatoare.
Decodificatoare
Tema 5: Multiplexoare.
Demultiplexoare
Tema 6: Comparatoare
Absolvenţii nivelului 2, an de completare, calificarea
telecomunicaţii, vor dobândi abilitaţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue
pregătirea la nivelul 3.
4
Fişe suport
logice
Fişa 3.1 Tipuri de porţi
logice
Fişa 3.2 Sinteza circuitelor
logice cu porţi logice
Fişa 3.3 Familii de circuite
logice integrate
Fişa 3.4 Parametrii
circuitelor logice. Date de
catalog
Fişa 3.5 Aplicaţii cu porţi
logice
Fişa 4.2 Decodificatoare
Fişa 5.1 Demultiplexoare
Fişa 5.2 Multiplexoare
Fişa 3.1 Tipuri de porţi
logice
Fişa 3.2 Sinteza circuitelor
logice cu porţi logice
Fişa 3.4 Parametrii
circuitelor logice. Date de
catalog
Fişa 4.1 Codificatoare
Fişa 4.2 Decodificatoare
Fişa 5.1 Demultiplexoare
Fişa 5.2 Multiplexoare
Fişa 6.1 Comparatoare
digitale
Electronist reţele de
II. Documente necesare pentru activitatea de predare
Pentru predarea conţinuturilor abordate în cadrul materialului de predare cadrul didactic
are obligaţia de a studia următoarele documente:

 Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Electronist reţele de

telecomunicaţii, nivelul 2 – www.tvet.ro, secţiunea SPP sau www.edu.ro,
secţiunea învăţământ preuniversitar

 Curriculum pentru calificarea Electronist reţele de telecomunicaţii, nivelul 2–

www.tvet.ro, secţiunea Curriculum sau www.edu.ro, secţiunea învăţământ
preuniversitar

5
Cuprins

I. Introducere...................................................................................................................................3
II. Documente necesare pentru activitatea de predare.....................................................................5
TEMA 4 CODIFICATOARE. DECODIFICATOARE..................................................................7
FIŞA 4.1 CODIFICATOARE....................................................................................................7
FIŞA 4.2 DECODIFICATOARE.............................................................................................12
TEMA 5 DEMULTIPLEXOARE. MULTIPLEXOARE.............................................................19
FIŞA 5.1 DEMULTIPLEXORUL............................................................................................19
FIŞA 5.1 MULTIPLEXORUL..................................................................................................23
TEMA 6 COMPARATOARE.......................................................................................................28
FIŞA 6.1 COMPARATOARE NUMERICE.............................................................................28
V. Bibliografie...............................................................................................................................33
Fişa rezumat...................................................................................................................................34

6
TEMA 4 CODIFICATOARE. DECODIFICATOARE

FIŞA 4.1 CODIFICATOARE

Codificatorul este circuitul logic care realizează conversia unui număr  zecimal în

cod binar sau BCD. El furnizează la ieşire un cuvânt de cod de mai mulţi  biţi la
activarea uneia sau a mai multor intrări.

Codificatorul de adresă realizează codificarea binară a unui număr zecimal de

la 0 până la 7. El este realizat în două variante:

 Ca circuit neprioritar, atunci când se activează o singură intrare;

 Ca circuit prioritar, atunci când se activează mai multe intrări.

Codificatorul de adresă neprioritar

I 1 I 2 I3 I4 I5 I6 I7

A2 A1 A0

Fig.1 Schema bloc a codificatorului de adresă neprioritar

Conexiunile circuitului

 I1 ÷ I7 - şapte intrări de date

 A2, A1, A0 - trei ieşiri

I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 A2 A1 A0
1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 0 0 0 0 0 0 1 0
0 0 1 0 0 0 0 0 1 1
0 0 0 1 0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 1 0 0 1 0 1
0 0 0 0 0 1 0 1 1 0
0 0 0 0 0 0 1 1 1 1

Fig.2 Tabelul de adevăr al codificatorului de adresă neprioritar

7
Dezavantajul circuitului  constă în apariţia unei adrese eronate la ieşire în cazul
activării simultane a mai multor intrări.

Codificatorul de adresă prioritar este realizat astfel încât pe ieşiri apare codul intrării
cu prioritatea cea mai mare dintre cele activate. În acest scop fiecărei intrări de date i se
asociază o prioritate, care creşte cu numărul său de ordine.

0 1 2 3 4 5 6 7 EI

A 2 A 1 A0 EO GS

Fig.3 Schema bloc a codificatorului de adresă prioritar

Conexiunile circuitului

 ÷ - opt intrări de date active pe 0 logic

 - o intrare de condiţionare a funcţionării, care permite, sau nu, funcţionarea

după cum este pe 0 logic, respectiv pe 1 logic

 - o ieşire care semnalizează faptul că toate intrările de date sunt inactive

 - o ieşire care semnalizează faptul că cel puţin o intrare de date este

activată

 - trei ieşiri active pe 0 logic

1 x x x x x x x x 1 1 1 1 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1
0 x x x x x x x 0 0 0 0 1 0
0 x x x x x x 0 1 0 0 1 1 0
0 x x x x x 0 1 1 0 1 0 1 0
0 x x x x 0 1 1 1 0 1 1 1 0
0 x x x 0 1 1 1 1 1 0 0 1 0
0 x x 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0
0 x 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0
0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0

Fig.4 Tabelul de adevăr al codificatorului de adresă prioritar

8
  Dacă este pe 1 logic, circuitul este blocat şi toate ieşirile sunt pe 1 logic.

 Ieşirea va deveni activă dacă nu se activează nici o intrare (toate sunt pe

nivel logic 1).

 Ieşirea va deveni activă dacă se activează cel puţin o intrare.

 Pe ieşirile apare complementat (inversat) codul intrării cu prioritatea

cea mai mare dintre cele activate.

Codificatorul zecimal-BCD codifică un număr zecimal în BCD.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

A B C D

Fig.5 Schema bloc a codificatorului de adresă prioritar

Conexiunile circuitului

 ÷ - nouă intrări de date active pe 0 logic

 - patru ieşiri active pe 0 logic

Codificatorul zecimal-BCD şi codificatorul de adresă prioritar există ca circuite integrate,

având codurile de catalog 74147, respectiv 74148.

10 9
11 0 A0 7
12 1 A1 6
11
1 13 2 A2
12 3
13 2 1 14
3 2 4 GS
1 9
2 4 A 7 3 5
3 5 B 6 6
6 C 4
4 14 7
5 7 D
10 8 5 15
9 EI EO
74147 7 41 4 8

Fig.6 Codificatoare integrate

9
Sugestii metodologice

Unde?

 În sala de clasă

 În laboratorul de electronică, pentru lucrările de laborator

 În atelierul de practică, pentru aplicaţiile practice

Cum?

Tipul lecţiilor (activităţilor)

 Comunicare de noi cunoştinţe

 Formare de priceperi şi deprinderi (lucrări de laborator şi aplicaţii practice)

Recomandare pentru lucrări de laborator şi aplicaţii practice:

Identificarea circuitelor integrate 74147 şi 74148 după aspect fizic, simbol şi marcare

Utilizarea cataloagelor de circuite integrate digitale în scopul identificării configuraţiei

circuitelor integrate 74147 şi 74148 şi evaluării parametrilor specifici ai acestora

Verificarea funcţionării circuitelor integrate 74147 şi 74148

Identificarea şi remedierea defectelor în montajele cu circuitele integrate 74147 şi

74148

Metode didactice

 Expunerea

Exemplu: descrierea conexiunilor circuitelor codificatoare

 Conversaţia euristică

Exemplu: explicarea funcţionării circuitelor codificatoare

 Exerciţiul

Exemplu: completarea tabelelor de adevăr ale circuitelor codificatoare

10
  Lucrare practică

Exemplu: montarea/demontarea circuitelor integrate 74147 şi 74148

 Simularea

Exemplu: studiul funcţionării circuitelor integrate 74147 şi 74148

Modul de lucru cu elevii

Frontal, în echipă sau individual, după caz

Cu ce?

 Tablă

 Fişe de lucru

 Componente electronice (circuite integrate digitale, rezistoare, comutatoare etc.)

 Elemente de conectare (conductoare de legătură şi conectori)

 Platformă de lucru

 Catalog de circuite integrate digitale

 Soft educaţional

Evaluare

Probe scrise, orale şi practice

11
TEMA 4 CODIFICATOARE. DECODIFICATOARE

FIŞA 4.2 DECODIFICATOARE

Decodificatorul (DCD) este circuitul logic care activează una sau mai multe ieşiri
în funcţie de un cuvânt de cod (adresă) aplicat la intrare.

Tipuri de decodificatoare

 Decodificatoare de adresă, folosite pentru adresarea memoriilor;

 Decodificatoare BCD-zecimal, cu rol de conversie a datelor în aparatelor de

măsurat numerice, din cod BCD în cod zecimal;

 Decodificatoare BCD-7 segmente, care comandă sistemele de afişaj numeric.

Decodificatorul de adresă identifică cuvântul de cod aplicat la intrare prin

activarea unei singure ieşiri, corespunzătoare codului aplicat.

Numărul ieşirilor din circuit, m, depinde de numărul intrărilor în circuit, n.

Relaţia dintre numărul m al ieşirilor (căilor) şi numărul n al intrărilor (biţilor): m = 2n.

A
A B
B C
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5 6 7

a. de 2 biţi (4 căi) b. de 3 biţi (8 căi)

Fig.1 Schema bloc a unor decodificatoare

Conexiunile decodificatorului de 2 biţi

 A, B - două intrări de adresă

 0 ÷ 3 - patru ieşiri active pe nivel logic1

12
 A B 0 1 2 3
0 0 1 0 0 0
0 1 0 1 0 0
1 0 0 0 1 0
1 1 0 0 0 1

Fig.2 Tabelul de adevăr al decodificatorului de 2 biţi

Pentru fiecare cuvânt de cod aplicat pe intrări se activează o ieşire. Ieşirea activată este
pe 1 logic, în timp ce restul ieşirilor sunt pe 0 logic.

Circuitul poate fi realizat şi cu ieşiri active pe 0 logic. În acest caz ieşirea activată
va trece în 0 logic, în timp ce restul ieşirilor rămân pe 1 logic.

Decodificatorul BCD-zecimal

A
B DCD BCD/zecimal
C
D
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Fig.3 Schema bloc a decodificatorului BCD-zecimal

Conexiunile decodificatorului BCD-zecimal

 A, B, C, D - patru intrări de adresă

 ÷ - zece ieşiri active pe nivel logic 0

Decodificatorul identifică codul aplicat pe intrări, activând printr-un 0 logic linia de ieşire
corespunzătoare acestui cod.

Stările 1010, 1011, 1100, 1101, 1110, 1111 sunt considerate stări false pentru că nu
sunt incluse în codul BCD. La aplicarea codului corespunzător uneia din aceste stări,
toate ieşirile vor fi pe 1.

13
 A B C D
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1
0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1
0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1
0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1
1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1
1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0
1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Fig.4 Tabelul de adevăr al decodificatorului BCD-zecimal

1
0 2
1 3
15 2 4
14 A 3 5
13 B 4 6
12 C 5 7
D 6 9
7 10
8 11
9
7442

Fig.5 Decodificatorul BCD-zecimal 7442

Decodificatorul BCD- 7 segmente

Decodificatorul BCD-7 segmente este folosit pentru comanda sistemelor de afişaj

numeric realizate din şapte segmente luminoase: becuri, diode electroluminiscente
(LED-uri), cristale lichide.

A DCD
B
BCD/7 segmente
C
D a b c d e f g

Fig.6 Schema bloc a decodificatorului BCD-7 segmente

14
Conexiunile circuitului

 A, B, C, D - patru intrări pe care se aplică codul BCD corespunzător cifrei

zecimale ce urmează a fi afişată

 a, b ,c, d, e, f, g - şapte ieşiri care comandă şapte segmente dispuse sub forma
cifrei 8

f g b

e c

Fig.7 Dispunerea segmentelor în sistemul de afişaj numeric

A B C D a b c d e f g
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0
0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0
0 0 1 0 2 1 1 0 1 1 0 1
0 0 1 1 3 1 1 1 1 0 0 1
0 1 0 0 4 0 1 1 0 0 1 1
0 1 0 1 5 1 0 1 1 0 1 1
0 1 1 0 6 0 0 1 1 1 1 1
0 1 1 1 7 1 1 1 0 0 0 0
1 0 0 0 8 1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 1 9 1 1 1 0 0 1 1

Fig.8 Tabelul de funcţionare al decodificatorului BCD-7 segmente

Starea segment luminos se asociază cu valoarea logică 1, iar cea de segment

stins, cu valoarea logică 0.

Fig.9 Configuraţia cifrelor în sistemul de afişaj numeric

15
 7 13 7 13
1 1 A 12 1 1 A 12
2 2 B 11 2 2 B 11
6 4 C 10 6 4 C 10
4 8 D 9 4 8 D 9
5 B I/R B O E 15 5 B I/R B O E 15
3 R BI F 14 3 R BI F 14
LT G LT G
7446 7448

Fig.10 Decodificatoare BCD-7 segmente (integrate din seria TTL)

Circuitul integrat 7446 are aceleaşi conexiuni externe ca şi 7448, dar este proiectat
pornind de la ipoteza că toate segmentele sunt iniţial stinse şi se aprind cele
corespunzătoare afişării cifrei dorite.

Sugestii metodologice

Unde?

 În sala de clasă

 În laboratorul de electronică, pentru lucrările de laborator

 În atelierul de practică, pentru aplicaţiile practice

Cum?

Tipul lecţiilor (activităţilor)

 Comunicare de noi cunoştinţe

 Formare de priceperi şi deprinderi (lucrări de laborator şi aplicaţii practice)

Recomandare pentru lucrări de laborator şi aplicaţii practice:

Identificarea circuitelor integrate 7442, 7446 şi 7448 după aspect fizic, simbol şi
marcare

Utilizarea cataloagelor de circuite integrate digitale în scopul identificării configuraţiei

circuitelor integrate 7442, 7446 şi 7448 şi evaluării parametrilor specifici ai acestora

Utilizarea circuitelor integrate 7442, 7446 şi 7448 în montaje

Verificarea funcţionării circuitelor integrate 7442, 7446 şi 7448

16
 Identificarea şi remedierea defectelor în montajele cu circuitele integrate 7442, 7446
şi 7448

Metode didactice

 Expunerea

Exemplu: descrierea conexiunilor decodificatoarelor

Conversaţia euristică

Exemplu: explicarea funcţionării circuitelor decodificatoare

 Exerciţiul

Exemplu: completarea tabelelor de adevăr ale circuitelor decodificatoare

 Lucrare practică

Exemplu: montarea/demontarea circuitelor integrate 7442, 7446 şi 7448

 Simularea

Exemplu: studiul funcţionării circuitelor integrate 7442, 7446 şi 7448

Modul de lucru cu elevii

Frontal, în echipă sau individual, după caz

Cu ce?

 Tablă

 Fişe de lucru

 Componente electronice (circuite integrate digitale, rezistoare, comutatoare etc.)

 Elemente de conectare (conductoare de legătură şi conectori)

 Platformă de lucru

 Catalog de circuite integrate digitale

 Soft educaţional

17
Evaluare

Probe scrise, orale şi practice

18
TEMA 5 DEMULTIPLEXOARE. MULTIPLEXOARE

FIŞA 5.1 DEMULTIPLEXORUL

Demultiplexorul (DMUX) este circuitul logic care transmite datele de pe o unică

intrare la una din ieşirile selectate printr-un cuvânt de cod (adresă).

G2 G1
A
B DMUX
C
0 1 2 3 4 5 6 7

Fig.1 Schema bloc a unui DMUX de 3 biţi (8 căi)

Conexiunile circuitului

 G1 - intrare de condiţionare a funcţionării care permite, sau nu, funcţionarea după

cum este pe nivel logic 0, respectiv pe nivel logic 1

 G2 - intrare de date (comună tuturor ieşirilor)

 A, B, C - trei intrări de adresă

 ÷ - opt ieşiri active pe nivel logic 0

G1 G2 A B
1 x x x 1 1 1 1
0 0 0 0 0 1 1 1
0 1 0 0 1 1 1 1
0 0 0 1 1 0 1 1
0 1 0 1 1 1 1 1
0 0 1 0 1 1 0 1
0 1 1 0 1 1 1 1
0 0 1 1 1 1 1 0
0 1 1 1 1 1 1 1

Fig. 2 Tabelul de adevăr al unui DMUX de 2 biţi (4 căi)

 Dacă G1 este pe nivel logic 1circuitul este blocat (toate ieşirile sunt în 1 logic)

19
  Pentru fiecare combinaţie distinctă posibilă care se pot aplica pe intrările de
adresă este selectată câte o ieşire

 Pe ieşirea selectată se transmit datele de pe G 2

Se poate spune că demultiplexorul este circuitul care distribuie datele de pe o cale

pe mai multe căi.

Demultiplexorul poate fi folosit şi ca decodificator de adresă dacă nu se foloseşte

intrarea de date (G2).

Decodificatorul de adresă integrat este cu ieşiri active pe 0 logic, în timp ce

decodificatorul realizat cu porţi integrate este cu ieşiri active pe 1logic.

1
0 2
1 3
2 4
3 5 13 7
4 6 3 A 1Y 0 6
23 5 7 B 1Y 1 5
22 A 6 8 2 1Y 2 4
21 B 7 9 1 1G 1Y 3 9
20 C 8 10 1C 2Y 0 10
D 9 11 14 2Y 1 11
10 13 15 2G 2Y 2 12
11 14 2C 2Y 3
12 15 74155
18 13 16
19 G1 14 17
G2 15
74154

Fig. 3 Demultiplexoare integrate din seriaTTL

Sugestii metodologice

Unde?

 În sala de clasă

 În laboratorul de electronică, pentru lucrările de laborator

20
  În atelierul de practică, pentru aplicaţiile practice

Cum?

Tipul lecţiilor (activităţilor)

 Comunicare de noi cunoştinţe

 Formare de priceperi şi deprinderi (lucrări de laborator şi aplicaţii practice)

Recomandare pentru lucrări de laborator şi aplicaţii practice:

Identificarea circuitelor integrate demultiplexoare după aspect fizic, simbol şi

marcare

Utilizarea cataloagelor de circuite integrate digitale în scopul identificării configuraţiei

circuitelor integrate demultiplexoare şi evaluării parametrilor specifici ai acestora

Utilizarea circuitelor integrate demultiplexoare/decodificatoare în montaje

Verificarea funcţionării circuitelor integrate demultiplexoare

Identificarea şi remedierea defectelor în montajele cu circuite integrate

demultiplexoare

Metode didactice

 Expunerea

Exemplu: descrierea conexiunilor demultiplexoarelor

 Conversaţia euristică

Exemplu: explicarea funcţionării demultiplexoarelor

 Exerciţiul

Exemplu: completarea tabelului de adevăr al unui demultiplexor

 Lucrare practică

Exemplu: montarea/demontarea circuitelor integrate demultiplexoare

21
  Simularea

Exemplu: studiul funcţionării circuitelor integrate 74154, 74155 ca demultiplexoare şi

ca decodificatoare de adresă

Modul de lucru cu elevii

Frontal, în echipă sau individual, după caz

Cu ce?

 Tablă

 Fişe de lucru

 Componente electronice (circuite integrate digitale, rezistoare, comutatoare etc.)

 Elemente de conectare (conductoare de legătură şi conectori)

 Platformă de lucru

 Catalog de circuite integrate digitale

 Soft educaţional

Evaluare

Probe scrise, orale şi practice

22
TEMA 5 DEMULTIPLEXOARE.MULTIPLEXOARE

FIŞA 5.1 MULTIPLEXORUL

Multiplexorul (MUX) este circuitul logic care permite trecerea datelor de la una
din intrări la o unică ieşire. Selecţia intrării se realizează prin intermediul unui cuvânt de
cod (adresă).

C x 0 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
B E
A
W

Fig.1 Schema bloc a unui MUX de 3 biţi (8 căi)

Conexiunile circuitului

 - intrare de condiţionare a funcţionării care permite, sau nu, funcţionarea,

după cum este pe nivel logic 0 , respectiv pe nivel logic 1

 A, B, C - trei intrări de adresă pe care se aplică codul binar al intrării selectate

 x0 ÷ x7 - opt intrări de date

 W - ieşire

A B x0 x1 x2 x3 W
1 x x x x x x 0
0 0 0 0 x x x 0
0 0 0 1 x x x 1
0 0 1 x 0 x x 0
0 0 1 x 1 x x 1
0 1 0 x x 0 x 0
0 1 0 x x 1 x 1
0 1 1 x x x 0 0
0 1 1 x x x 1 1

Fig.2 Tabelul de adevăr al unui MUX de 2 biţi (4 căi)

23
  Dacă este pe 1logic, circuitul este blocat, ieşirea fiind în 0 logic

 Codul binar aplicat pe intrările de adresă duce la selecţia unei intrări de date

 La ieşirea W apar datele prezente pe intrarea de date selectată

Relaţia dintre numărul m al intrărilor de date (căilor) şi numărul n al intrărilor de

adresă (biţilor) este m = 2n.

Se poate spune că multiplexorul este circuitul care adună datele de pe mai multe
căi pentru a le transmite pe o singură cale.

În variantă integrată există circuite care au pe lângă ieşirea W şi ieşire , sau

numai .

4 6 2 4 2 4
3 D0 W 3 1A 1Y 3 1A 1Y
2 D1 5 5 1B 7 5 1B 7
1 D2 Y 6 2A 2Y 6 2A 2Y
15 D3 11 2B 9 11 2B 9
14 D4 10 3A 3Y 10 3A 3Y
13 D5 14 3B 12 14 3B 12
12 D6 13 4A 4Y 13 4A 4Y
D7 4B 4B
11 1 1
10 A 15 A /B 15 A /B
9 B G G
7 C
7 415 7 741 58
G
74 15 1

6 7
5 1C 0 1Y
4 1C 1 5 6
3 1C 2 4 D0 W
1C 3 3 D1
10 9 2 D2
11 2C 0 2Y 1 D3
12 2C 1 13 D4
13 2C 2 12 D5
2C 3 11 D6
14 D7
2 A 10
1 B 9 A
15 1G 8 B
2G C
74 15 3 7 41 52

Fig.3 Multiplexoare integrate din seriaTTL

24
 13 3 12 13 12 14
14 X0 X 14 X0 X 13 X0 X
15 X1 15 X1 3 X1 15
12 X2 11 X2 Y 2 Y
1 X3 X3 1 Y0 4
5 X4 1 Y1 Z
2 X5 5 Y0 5
4 X6 2 Y1 3 Z0
X7 4 Y2 Z1
6 6 Y3 6
11 IN H 10 IN H 11 IN H
10 A 9 A 10 A
9 B B 9 B
C C
4052
4051 4053

Fig.4 Multiplexoare integrate din seria CMOS

Sugestii metodologice

Unde?

 În sala de clasă

 În laboratorul de electronică, pentru lucrările de laborator

 În atelierul de practică, pentru aplicaţiile practice

Cum?

Tipul lecţiilor (activităţilor)

 Comunicare de noi cunoştinţe

 Formare de priceperi şi deprinderi (lucrări de laborator şi aplicaţii practice)

Recomandare pentru lucrări de laborator:şi aplicaţii practice:

Identificarea circuitelor integrate multiplexoare după aspect fizic, simbol şi marcare

Utilizarea cataloagelor de circuite integrate digitale în scopul identificării configuraţiei

circuitelor integrate multiplexoare şi evaluării parametrilor specifici ai acestora

Utilizarea circuitelor integrate multiplexoare în montaje

25
 Verificarea funcţionării circuitelor integrate multiplexoare

Identificarea şi remedierea defectelor în montajele cu circuite integrate multiplexoare

Metode didactice

 Expunerea

Exemplu: descrierea conexiunilor circuitelor multiplexoare

 Conversaţia euristică

Exemplu: explicarea funcţionării multiplexoarelor

 Exerciţiul

Exemplu: completarea tabelului de adevăr al unui multiplexor

 Lucrare practică

Exemplu: montarea/demontarea circuitelor integrate multiplexoare

 Simularea

Exemplu: studiul funcţionării circuitelor integrate multiplexoare cu ieşire W şi/sau

Modul de lucru cu elevii

Frontal, în echipă sau individual, după caz

Cu ce?

 Tablă

 Fişe de lucru

 Componente electronice (circuite integrate digitale, rezistoare, comutatoare etc.)

 Elemente de conectare (conductoare de legătură şi conectori)

 Platformă de lucru

 Catalog de circuite integrate digitale

26
  Soft educaţional

Evaluare

Probe scrise, orale şi practice

27
TEMA 6 COMPARATOARE

FIŞA 6.1 COMPARATOARE NUMERICE

Comparatorul digital este circuitul logic care permite determinarea valorii relative
a două numere binare.

Comparatorul digital de 1 bit compară două numere de câte un bit, indicând la ieşire
situaţiile mai mare, mai mic sau egal.

Y1
Comparator
A
i
digital Y2
B
i
Y3

Fig.1. Schema bloc a comparatorului digital de un bit

Conexiunile circuitului

 Ai , Bi - intrări pe care se aplică biţii (de acelaşi rang) care se compară

 Y1 - ieşire care semnalizează situaţia Ai < Bi 

 Y2 - ieşire care semnalizează situaţia A i = Bi 

 Y3 - ieşire care semnalizează situaţia Ai > Bi

Ai Bi Y1 ( Ai < Bi) Y2 (Ai = Bi) Y3 (Ai > Bi)

0 0 0 1 0
0 1 1 0 0
1 0 0 0 1
1 1 0 1 0

Fig.2. Tabelul de adevăr al comparatorului digital de un bit

28
Comparatorul digital de 4 biţi compară două numere A şi B de câte 4 biţi :

A = A0 * 20 + A1 * 2 1 + A2 * 22 + A3 * 23

B = B0 * 20 + B1 * 2 1 + B2 * 22 + B3 * 23

A 0 B 0 A1 B1 A2 B 2 A 3 B 3

A <B
A=B
A >B

A< B A =B A >B

Fig.3 Schema bloc a comparatorului digital de 4 biţi

Conexiunile circuitului

 A0 ÷ A3 şi B0 ÷ B3 - intrări de date pe care se aplică biţii numerelor care se

compară

 A < B, A = B, A > B - intrări de expandare ( I.E.), folosite pentru a putea compara

numere cu mai mult de patru biţi

 A < B, A = B, A > B- ieşiri care semnalizează poziţia relativă a numerelor A şi B.

Intrări de date Intrări de expandare Ieşiri

A3;B3 A2;B2 A1;B1 A0;B0 A>B A<B A=B A>B A<B A=B
A3>B3 x x x x x x 1 0 0
A3<B3 x x x x x x 0 1 0
A3=B3 A2>B2 x x x x x 1 0 0
A3=B3 A2<B2 x x x x x 0 1 0
A3=B3 A2=B2 A1>B1 x x x x 1 0 0
A3=B3 A2=B2 A1<B1 x x x x 0 1 0
A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0>B0 x x x 1 0 0
A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0<B0 x x x 0 1 0
A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0=B0 1 0 0 1 0 0
A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0=B0 0 1 0 0 1 0
A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0=B0 0 0 1 0 0 1

Fig.4Tabelul de funcţionare al comparatorului digital de 4 biţi

 Se examinează biţii de acelaşi rang, începând cu cei mai semnificativi, A 3 şi B3;

29
  Dacă biţii sunt diferiţi, procesul de comparare se încheie ;

 Dacă biţii sunt egali, se trece la examinarea perechii de biţi de rang imediat
inferior.

Procesul de comparare se încheie în momentul în care se poate lua o decizie privind

poziţia relativă a numerelor A şi B.

Comparatorul numeric de patru biţi există în variantă integrată şi are codul de catalog
7485.

10
12 A0
13 A1
15 A2
9 A3
11 B0
14 B1
1 B2
2 B3 7
3 A <B i A <B o 6
4 A =B i A =B o 5
A >B i A >B o
7485

Fig.5 Circuitul integrat 7485

Sugestii metodologice

Unde?

 În sala de clasă

 În laboratorul de electronică, pentru lucrările de laborator

 În atelierul de practică, pentru aplicaţiile practice

Cum?

Tipul lecţiilor (activităţilor)

 Comunicare de noi cunoştinţe

 Formare de priceperi şi deprinderi (lucrări de laborator şi aplicaţii practice)

Recomandare pentru lucrări de laborator şi aplicaţii practice:

30
 Identificarea circuitului integrat 7485 după aspect fizic, simbol şi marcare

Utilizarea cataloagelor de circuite integrate digitale în scopul identificării configuraţiei

circuitului integrat 7485 şi evaluării parametrilor specifici

Verificarea funcţionării circuitului intrgrat 7485

Identificarea şi remedierea defectelor în montajele cu circuitul integrat 7485

Metode didactice

 Expunerea

Exemplu: identificarea conexiunilor circuitelor comparatoare de 4 biţi

Conversaţia euristică

Exemplu: explicarea funcţionării circuitelor comparatoare

Exerciţiul

Exemplu: completarea tabelelor de adevăr ale circuitelor comparatoare

 Lucrare practică

Exemplu: montarea/demontarea circuitului integrat 7485

 Simularea

Exemplu: studiul funcţionării circuitului integrat 7485

Modul de lucru cu elevii

Frontal, în echipă sau individual, după caz

Cu ce?

 Tablă

 Fişe de lucru

 Componente electronice (circuite integrate digitale, rezistoare, comutatoare etc.)

31
  Elemente de conectare (conductoare de legătură şi conectori)

 Platformă de lucru

 Catalog de circuite integrate digitale

 Soft educaţional

Evaluare

Probe scrise, orale şi practice

32
V. Bibliografie
1. Maican, Sanda (1980). Sisteme numerice cu circuite integrate. Culegere de
probleme, Bucureşti: Editura Tehnică

2. Stojanov, Istvan, Borcoci, Eugen ş.a. (1987). De la poarta TTL la microprocesor,

vol. I, Bucureşti: Editura Tehnică

3. Ardelean, Ion (1987).Circuite integrate CMOS. Manual de utilizare, Bucureşti:

Editura Tehnică

4. Ştefan, Gheorghe (1993). Circuite integrate digitale, Bucureşti: Editura DENIX

5. Spânulescu, Ion (1996). Circuite integrate digitale şi sisteme cu microprocesoare,

Bucureşti: Editura Victor

6. Ştefan, Gheorghe (2000). Circuite şi Sisteme digitale, Bucureşti: Editura Tehnică

7. Wilkinson, Barry. (2000). Electronica digitală. Bazele proiectării, Bucureşti:

Editura Teora

8. Wakerly John (2002). Circuite digitale. Principiile şi practicile folosite în

proiectare, Bucureşti: Editura Teora

33
Unitatea de învăţământ __________________

Fişa rezumat

Clasa ________________ Profesor______________________

Nume şi Competenţa 1 Competenţa 2 Competenţa 3

Nr.
prenume Observaţii
Crt. A1 A2 AX A1 A2 A3 A1 A2 A3
elev
1 zz.ll.aaaa1
2
3
4
...
Y

1
zz.ll.aaaa – reprezintă data la care elevul a demonstrat că a dobândit cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile vizate prin activitatea respectivă

34