Riscul in organizaţii

Putem defini riscul ca fiind posibilitatea apariţiei consecinţelor negative în

cazul producerii unui eveniment, ca o incertitudine legată de viitor care ameninţă
abilitatea organizaţiei de a-şi îndeplini misiunile. Din această perspectivă, riscul
este expresia probabilităţii şi a impactului unui eveniment care are potenţialul de a
influenţa atingerea obiectivelor unei organizaţii. Ceea ce au în comun toate aceste
definiţii este acceptarea faptului că riscul are două caracteristici:
• incertitudine- un eveniment se poate produce sau nu;
• efecte negative- un eveniment are consecinţe nedorite.
Numim risc nesiguranţa asociată oricărui rezultat. Nesiguranţa se poate
referi la probabilitatea de apariţie a unui eveniment sau la influenţa, la efectul unui
eveniment în cazul în care acesta se produce. Riscul apare atunci când:
ˇ     un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;
ˇ     efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariţia evenimentului este nesigură;
ˇ     atât evenimentul cât şi efectul acestuia sunt incerte.

Scopul general al managementului riscului este acela de a ajuta înţelegerea

riscurilor la care este expusă o organizaţie, astfel încât să poată fi administrate.
În funcţie de momentul în care se analizează riscurile, există scopuri pre-eveniment
(înainte ca riscul să se materializeze), când se urmăreşte evitarea producerii
riscului şi scopuri post-eveniment (riscul s-a materializat deja), când se urmareşte
asigurarea continuităţii afacerii, a supravieţuirii companiei.
Principalul avantaj al unui program de management al riscului este eficienţa
economică: managerii conştientizează riscurile la care este expusă organizaţia şi le
administrează corespunzator, astfel încât acestea să nu se materializeze.
 Consecinţele unor evenimente pot fi pozitive sau negative şi de aceea cele
mai multe riscuri pozitive sunt numite oportunităţi, iar riscurile negative sunt
numite simplu riscuri. Riscurile şi oportunităţile se întrepătrund. Oportunitatea de a
face ceva, adică faptul de a avea posibilitatea de a face ceva, este automat însoţită
de riscuri de a se produce evenimente care pot influenţa negativ eforturile. Riscul
în sine nu este un element strict negativ; riscul este esenţial pentru progres, iar
eşecul este deseori o parte a procesului de învăţare. Trebuie însă puse corect în
balanţă consecinţele negative asociate riscurilor şi beneficiile oportunităţilor. Într-o
primă încercare de sintetizare, se poate elabora următoarea definiţie: riscul
reprezintă un eveniment, proces sau stare care cauzează preocupare.
Realizarea obiectivelor şi proiectelor unei organizaţii presupune identificarea
şi asumarea unor riscuri multiple, cum ar fi: schimbările de mediu sau interne,
conceperea unor strategii nerealiste, erori şi omisiuni în proiectare şi execuţie, etc.