11/28/2022

Cap.5. Poluanti. Surse de poluare a apelor.

Apele uzate industriale
5.1. Incadrarea substanţelor din punct de vedere a impactului asupra apei
5.2. Efectele anumitor substante asupra apelor
5.3. Poluanţi pe categorii de industrii

S.l. Dr.ing Simona-Elena AVRAM

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Sursa de apa bruta Apa Apa Apa uzata menajera

1+2 (naturala) bruta potabila Populatia SCO
rau Statie de Apa uzata
tratarea apei
SP Statie de Apa convetional
industriala Preepurare Curata ACC
lac NTPA 002 SCO
Industria industriala
Namol
Panza freatica Apa uzata menajera
industrial
Nisip /Namol
Apa uzata Statie de
SCO
Apa convetional
Agricultura preepurare Curata ACC
Sunt V- clase de calitate Apa uzata menajera NTPA 002
pentru apa de suprafata:
1. F buna - albastru SCO
Consum de apa: Aglomerari urbane/ Apa uzata Statie de
2. Buna – verde Apa convetional
3. Moderata - galben RO- 80-120l/zi /om transporturi preepurare Curata ACC
NTPA 002
4. Slaba – maro CE – 200-220l/zi/om
5. F. slaba - rosu SCO
Apa uzata menajera
Emisar
Managementul apelor: (rau /lac)
- Apelor naturale; SCO
Are capacitate de
- Apelor potabile; autoepurare (O2) 2 TCh TM
Apa convetional
TT- PST Curata ACC
- Apelor uzate industriale Apa convetional
NTPA 002

- Apelor uzate orasenesti; 1 Curata ACC Statie de epurare Ape din dren
NTPA 001
- Managementul namolurilor oraseneasca
3
Ape pluviala
Namoluri

1
 11/28/2022

5.1. Substanţele care poluează apele pot fi încadrate astfel:

1. Substanţe toxice în mod grav pentru om, flora şi fauna acvatică (plumb, mercur, cadmiu, pesticide);
2. Substanţe care sunt riscante pentru om, flora şi fauna acvatică, prin faptul că ele cauzează
acumulări pe termen lung în organisme (hidrocarburi aromatice policiclice);
3. Substanţe care se găsesc în cantităţi foarte mici şi puţin toxice, dar care pot deveni toxice datorită
transformării chimice în apă (metilarea mercurului anorganic) sau care pot deveni toxice prin
bioconcentrate (trifenil);
4. Substanţe care se adaugă pe fundul apelor, provenite din reziduurile industriale din agricultură;
5. Substanţe care au un efect negativ asupra aspectului fizic al apei (petrol, spuma de detergent,
materii în suspensie);
6. Substanţe care au efect poluant numai atunci când sunt în cantităţi mari în apă (clorura de sodiu);
7. Unele organisme vii care trăiesc în apă şi sunt patogene pentru om (Salmonela, Cholera vibrio).

5.2. Substantele si efectele lor asupra apei si mediului:

• substanţele organice de origine naturală sau artificială reprezintă poluantul
principal.
• Exemple:
• substanţe organice de origine naturala: ţiţeiul, taninii, hidraţii de
carbon, biotoxinele marine etc.
• Poluanţii organici artificiali: provin din prelucrarea diferitelor
substanţe în cadrul rafinăriilor, industriei chimice organice, industriei
petrochimice etc. Dintre aceştia fac parte: benzina, motorina, uleiuri,
bitumul, solvenţii organici, pesticide, detergenţi, vopsele etc.

• substanţele anorganice sunt frecvente în apele uzate industriale;

• Exemple:
• metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr), clorurile, sulfatul de magneziu, fierul
etc.

11/28/2022 6

2
 11/28/2022

Substantele si efectele lor asupra apei si mediului:

• substanţele în suspensie, organice şi anorganice,

• se găsesc atât în apele uzate orăşeneşti cât şi în cele industriale, ele ajungând în
masură mai mică sau mai mare în emisari.

• substanţele toxice organice sau anorganice, se găsesc în apele uzate orăşeneşti şi

industriale.
• Exemple:
• pesticidele, sunt antrenate de precipitaţii şi ajung în apa de suprafaţă, subterană sau a mării.
• metalele grele.

11/28/2022 7

Subsantele si efectele lor asupra apei si mediului: (continuare)

• substanţele radioactive. Indiferent de provenienţa lor acestea pot ajunge în
apă, aer şi sol pe multiple căi, prejudiciind întreg mediu înconjur[tor. Cei mai
periculoşi radionuclizi sunt: Ba140, Cs 144, Cs137, I131, U238, Zr95.

• substanţele cu alcalinitate sau aciditate pronunţată sunt deosebit de nocive.

• culoarea, provenită îndeosebi de la fabricile de textile, hârtie, tăbăcării etc.

Este deseori o caracteristică a apelor uzate, care evacuate în emisari
împiedică absorbţia hidrogenului în apă şi dezvoltarea normală a autoepurării
şi fotosintezei.

• apele cu temperaturi ridicate de la termocentrale, respectiv apele de răcire

de la acestea este în sine poluantul principal al acestor ape.

• microorganismele reprezintă un pericol deosebit pentru sănătatea umană şi

11/28/2022 8
a tuturor organismelor în general.
8

3
 11/28/2022

5.2.1. Deseurile si impactul asupra apei

Deşeurile au de regulă efecte negative asupra mediului generând:

• contaminarea surselor de apă potabilă prin infiltrarea poluanţilor în sol, în cazul

depozitelor aflate în spaţii neamenajate;

• afectarea directă a vieţii oamenilor, animalelor şi plantelor prin efectul substanţelor

corozive sau cu toxicitate avansată;

• introducerea în mediu a unor substanţe stabile, cu efecte toxice pe termen lung; unele
dintre acestea se pot acumula în plante intrând în lanţul alimentar al organismelor vii
prin intermediul scurgerilor din depozite

11/28/2022 10

10

Principalele ramuri de activitate care depozitează cantităţi mari de deşeuri cu efecte

asupra tuturor factorilor de mediu (apa, sol, aer):
• industria siderurgică - zgură, tunder şi gudron acid;

• industria constructoare de maşini - deşeuri de oţel, fontă, cupru, aluminiu, zgură şi nisip de
turnătorie, nămolul de la acoperiri metalice;

• industria minieră - steril minereu metalifer, steril cărbunos, steril de flotaţie;

• industria chimică şi petrochimică - fosfogips, cenuşă pirită, catalizatori uzaţi, şlam de carbid,
nămoluri chimice şi biochimice de la epurarea apelor uzate;

• industria metalurgică - deşeu de oţel, fontă, bronz, cupru, aluminiu, şpan, zgură şi nisip, cenuşi
metalice, nămol cu conţinut de ioni metalici, tunder;

11/28/2022 11

11

4
 11/28/2022

Principalele ramuri de activitate care depozitează cantităţi mari de deşeuri:

(continuare)

• industria materialelor de construcţii - deşeuri de materiale refractare, fier vechi, moloz,

azbociment;

• industria energetică - zgură şi cenuşă de termocentrală;

• industria prelucrării lemnului - coajă de lemn, praf de lemn, rumeguş, deşeuri de lemn, nămoluri de
epurare, fibră de lemn;

• industria agroalimentară - dejecţii de la creşterea animalelor, deşeuri de la abatoare, de la

fabricarea zahărului, uleiului, băuturilor alcoolice şi răcoritoare, preparate din carne şi a conservelor
de legume şi fructe.

11/28/2022 12

12

5.3. Poluanţi pe categorii de industrii

• Industria minieră - apele uzate de la extracţia minereurilor

sunt impurificate atât cu suspensii minerale cât şi cu substanţe
chimice.
• Industria extractivă generează două categorii de ape uzate:
• ape de mină provenite de la extracţia minereurilor;
• ape uzate rezultate din procesul de preparare a
minereurilor.

11/28/2022 13

13

5
 11/28/2022

Principalele surse de formare a apelor de mina:

• apele provenite din precipitaţii atmosferice şi pânzele freatice ale apelor

de suprafaţă, care se infiltrează în formaţiunile litologice de profunzime;

• apele subterane acumulate în formaţiuni acvifere deschise prin lucrări

miniere de explorare, de exploatare sau lucrări speciale de asecare;

• apa tehnologică introdusă în exploatările miniere pentru foraj umed,

combaterea prafului, rambleierea hidraulică a golurilor excavate.

11/28/2022 14

14

Elementele dizolvate în apele de mină se pot grupa în:

• anioni: SO4 2-, HCO3-, PO43-, Cl-, Br-

• cationi: Ca2+, Mg2+, Cu2+, Zn2+, Fe2+, Mn4+
• microelemente: As, Zn, Cd, Ni, Ti, Be, S, V, Co, Ga, Mo, Ag, Sn, Te, Bi, Ba.

11/28/2022 15

15

6
 11/28/2022

Halda de util

Staţia de culbutare

Halda de steril

Maşina de extracţie
Vagonete
Colivia

Abataj
manual, mecanizat sau Maşina de
cu explozivi încărcat

Încărcare manuală şi
transportul gravitaţional a
Zăcământ minereului şi sterilului
Abataj Depozit minereu
manual, mecanizat sau cu Galeria de bază
explozivi Încărcare manuală şi
transportul gravitaţional a
minereului şi sterilului
Depozit steril
Galeria de bază

16

Caracteristicile fizico-chimice ale unor ape din minele de cărbune

Mina
Caracteristicile fizico- Royal Commission
chimice Mine din Filipeştii de
Antist On Servage Petrila Lupeni
Germania Pădure
Disposal
Materii în suspensie mg/l 42420 5680 ― 6800 8200 500-1000
pH ― ― 5,8 ― 8,0 6,5
Oxigen dizolvat mg/l ― ― ― ― ― 3,9-9,0
Bioxid de carbon mg/l ― ― 150-200 ― ― ―
Cloruri (NaCl) mg/l 34000 150 ― ― ― ―
Sulfaţi (SO2) mg/l 3370 2000 ― ― ― ―
Calciu (CaO) mg/l 1710 550 ― ― ― ―
Magneziu (MgO) mg/l 810 25 ― ― ― ―
Duritatea totală grade ― ― 15-21 ― ― ―
Duritatea temporară grade ― ― 1-2 ― ― ―
Sulfuri mg/l ― ― ― ― ― 0-5,0
Fier mg/l 1220 710 68-110 ― ― 6,0-12,0
CBO2 mg/l ― ― ― 40,0 62,0 5,0-10

17

7
 11/28/2022

Analiza
parametrilor Formarea
limpedelui

Formarea
flocoanelor

Strat de
sedimente

18

19

8
 11/28/2022

Pompare din Subteran

Apa de mina

Sedimentare
Emisar naturala (in iaz)
(rau sau lac) Ca(OH) Ca(OH)
Apa limpezita
Apa
Apa Apa Limpezita
epurata Iaz sau limpezita Tratare Apa de mina
descarcata (Tratata chimic)
Tratare apa pH4
in mediu
bazin prin precipitare
omogeniz pH8
are 8-8,5
2-2,5 pH – la 4 pH

Namol (Zn Mn) Namol ocru (Fe)

limpede
Tratarea namol

Turte de namol ingrosat

Valorificare elemente utile

din apele de mina

20

Industria metalurgică - evacuează mari cantităţi de apă cu un conţinut

ridicat de metale grele şi suspensii insolubile.
• Sursele de poluare a apelor provenite din industria metaurgică sunt:
• apele de răcire utilizate în procesele tehnologice;
• apele reziduale care rezultă în urma diferitelor procese tehnologice;
• ape reziduale care spală terenurile întreprinderilor metalurgice;
• nămoluri şi şlamuri de la procesele hidrometalurgice;
• zguri metalurgice la procesele pirometalurgice.

11/28/2022 21

21

9
 11/28/2022

• Industria enegiei nucleare: - apele sunt folosite în aceasta industrie în special

pentru racirea reactoarelor,
• pot deveni radioactive şi transporta substanţe periculoase poluează apele în care
ajung;

• deşeurile radioactive sunt introduse în recipiente sigilate şi incluse în blocuri de beton.

• Industria chimică organică - debitele de ape uzate în raport cu producţia sunt

relativ reduse, însă toxicitatea poluanţilor este accentuată, uneori fiind extrem
de periculoasă (exemple)
http://www.alpe-peboeck.at/produkte/spiralline/;
https://www.youtube.com/watch?v=tF2HMgPK4hU;

• Industria chimică anorganică - se obţin un număr mic de produse, dar în

unităţi de mare capacitate,

• efluenţii conţinând cantitati mari de poluanţi nocivi, greu epurabili, foarte

persistenţi, cu efecte toxice şi corozive, distructive pentru floră şi faună.
11/28/2022 22

22

Apele industriale reziduale – tratate prin vaporizare

23

10
 11/28/2022

Atelier mecanic - zonă de spălare şi centrifugare a şpanului de bronz

A1. Apă uzată rezultată din spălarea şpanului impurificat cu ulei mineral MF 19 STAS 1094-88, în timpul operaţiei de
prelucrare mecanică

A2. Apă uzată rezultată din spălarea şpanului impurificat cu produs emulsionabil Lubricep EMULSOL MEP tip A, în
timpul operaţiei de prelucrare mecanică

Analiza Unitatea Rezultate analize

Aparatura / Caracteristici CMA
efectuată de măsură A1 A2
Termodensimetru
Densitate g/cm3 0,997 0,997 -
DMA 35M
pH - metru Hanna HI 8314,
cu compensator automat de temperatură, pH Unit pH 8,14 8,34 6.5-8.5
domenii de măsură / acurateţe
pH 0,00-14,00 / ±0,01
ºC 0,0 –100,0 / ±0,4 Temperatură ºC 19,5 19,8 40

Turbidimetru Hanna, portabil cu microprocesor tip HI

93703
Turbiditate FTU (NTU) 725 924
domenii de măsură / acurateţe
0-1000 FTU (NTU) / ± 5%F.S.
0.1- 3,0 Fenoli mg/l 2,26 0,9 30
Domenii de
0,1-2 PO43- mg/l <0,1 0,11 -
măsură
0,02- 1,0 NO2- mg/l >1,0 0,6 -

Fotometru 5 - 140 NO3- mg/l 63 8,07 -

LF 2400 tip Windaus 0,01-0,5 CN- mg/l 0,08 0,05 0.5
cu soluţii etalon pentru fiecare analiză, 0,02-0,25 Cr6+ mg/l >0,25 0,03 0.1

0,1-3,0 NH+4 mg/l 0,66 <0,1 30

24

• Industria petrolului şi petrochimică

• Efluenţii de la foraj - extracţie conţin pe lângă ţiţei şi alte substanţe toxice
producând o poluare persistentă.
• Efluenţii proveniţi din sectorul de rafinare conţin diverse substanţe toxice
• Exemple

• Industria termoenergetică
• deversează în apă lichide calde care au servit la răcirea instalaţiilor
industriale sau a centralelor termoenergetice sau atomoelectrice,
• cenuşi şi zguri rezultate prin arderea cărbunilor.
• Exemple

• Industria celulozei şi hârtiei

• apa evacuată este puternic poluată cu substante toxice si fibre,
• Au efecte toxice directe şi consumarea oxigenului dizolvat, se produc colmatări
cu fibre ale albiei emisarului, ale instalaţiei de captare a apei.
• exemple

11/28/2022 25

25

11
 11/28/2022

Producţia de celuloză şi hârtie (tehnologie BAT/BREF)

26

27

12
 11/28/2022

Emisiile în apă de la o fabrică de celuloză sulfat

28

Evacuările de metale de la fabrici de celuloză sulfat, în g/ADt [OSPAR, 1994]

Cd Pb Cu Cr Ni Zn
Celuloză nealbită 0,03 0,3 0,5 0,2 0,4 5

Celuloză albită 0,1 0,4 1 0,7 0,9 15

29

13
 11/28/2022

Centralizator al evacuărilor după tratare externă

Procentul de reducere la instalaţiile de tratare a apelor reziduale de la fabricile de celuloză

[OSPAR, 1994], [Raport BAT Finlanda, 1996]
Procent de reducere CBO5 [%] CCO [%] AOX [%] P [%] N [%]
Lagune aerate 40-85 30-60 20-45 0-15 0
Nămol activ 85-98 40-70 40-65 40-85 20-50
Debit CBO5 CCO AOX TSS [kg/t] N total [kg/t] P total
[m3//t] [kg/t] [kg/t] [kg/t] [g/t]
Celuloză nealbită 20-80 1-20 7-50 -----
0,2-15 0,1-1 3-4
Celuloză albită 30-1101) 0,2-40 4-902) 0-2
0,2-10 0,1-0,8 5-90
Notă explicativă :
1) Valori de peste 50 m3/t sunt normale atunci când includ şi apa de răcire.
2) O fabrică nouă înfiinţată în 1996 a raportat 4 kg CCO/t, ca medie anuală pentru 1998.

Evacuările medii anuale raportate pentru fabricile de celuloză sulfat din UE

[Raport BAT Finlanda,1996], [Raport SEPA 4869], [Federaţia Finlandeză din Industria Lemnului, 98],
[CEPI 97]. Valorile reflectă diferitele metode de analiză descrise în Anexa III. Toate aceste metode sunt considerate că dau rezultate
echivalente.
Mostrele de apă sunt omogenizate, nedecantate şi nefiltrate.
Valorile prezentate sunt valori medii pe perioade îndelungate, în mod normal valori anuale

30

Intrări Ieşiri
Materii prime Valoare UM Produs Valoare UM
Lemn (a.u.) 2 t/t ADt Celuloză albită 1 T ADt
SO2 ca S 32 Kg/t ADt
MgO 24 Kg/t ADt Emisii
NaOH 27 Kg/t ADt CO2 Lipsă date Kg/t ADt
O2 13 Kg/t ADt CO2 (regenerativ) Lipsă date Kg/t ADt
H2O2 26 Kg/t ADt NOx 2,4 Kg/t ADt
DTPA 3 Kg/t ADt CO Lipsă date Kg/t ADt
Energie SO2 1,75 Kg/t ADt
Combustibil Lipsă date MJ/t Pulberi Lipsă date Kg/t ADt
lichid
Cărbune Lipsă date MJ/t CCO 34 Kg/t ADt
Gaze naturale Lipsă date MJ/t CBO5 1,7 Kg/t ADt
Energie Lipsă date KWh/t Solide în suspensie Lipsă date Kg/t ADt
electrică
(achizitionată)
Total energie Lipsă date KWh/t AOX < 0,01 Kg/t ADt Fluxurile de materiale din
primară 1) cadrul unei fabrici de
Nanoragnic 0,4 Kg/t ADt celuloză sulfit, Prezenţa unor
Fosfor total 0,06 Kg/t ADt
Debit ape uzate 70 m3/t ADt
substanţe depinde de tipul
Necesar de Reziduuri proceselor de delignificare şi
apă de albire
Apă brută / apă 70 m3/t ADt Nămol (90% s.u) 37 Kg/t ADt
proaspătă
Alte deşeuri Lipsă date Kg/t ADt
Notă:
1) Emisiile în aer aferente producerii cantităţii de energie electrică achiziţionată nu sunt incluse.

31

14
 11/28/2022

• Industria alimentară
• evacuează o mare varietate de efluenţi care au în comun poluarea cu substanţe
organice uşor biodegradabile de orgine animală şi vegetală care în cantităţi mari
provoacă mortalităţi piscicole.
• Prezenţa produselor cu gust şi miros dezagreabil, a substanţelor colorate şi a
suspensiilor, fac apele improprii utilizării casnice şi industriale.
• exemple

• Industria pielăriei şi a produselor animale

• evacuează efluenţi care pe lângă poluanţii organici, mai conţin şi substanţe chimice,
dintre care unele toxice (Cr 6+), în concentraţii mari, fiind periculoase pentru viaţa
acvatică şi chiar pentru om.
• exemple

• Industria textilă
• în sectorul de prelucrare a inului, cânepii şi lânii brute rezultă ape impurificate
organic;
• în sectorul de finisaj şi fibre sintetice rezultă în special substanţe de la băile de
tratare chimică.
• exemple

11/28/2022 32

32

• Industria sticlei
• elimină efluenţi care conţin substanţe chimice anorganice toxice şi particule fine de
sticlă care rănesc branhiile peştilor.
• exemple

• Hidrocentralele
• produc modificarea calităţii apelor naturale prin oprirea curgerii.
• in barajele hidrocentralelor oxigenarea scade şi se acumulează substanţe organice şi
anorganice (săruri, suspensii).
• exemple

• Agricultura
• produce poluări cu consecinţe greu de controlat atât pentru apele de suprafaţă cât şi
pentru cele subterane, prin utilizarea substanţelor chimice expuse spălărilor prin ploi,
irigaţii etc.
• exemple

11/28/2022 33

33

15
 11/28/2022

Coeficienți de echivalență în locuitori

Coeficient de echivalență
Tipul de industrie / capacitate de productie
Număr de loc / unitate
Fabrici de prelucrare lapte – pentru 1000 l lapte / zi 50 - 250
Abatoare - pentru 1 tonă carne 150 - 450
Fabrici de bere - pentru 1000 litri bere 150 - 400
Fabrici de zahăr - pentru 1 tonă sfeclă 10 - 100
Distilării – pentru 1000 tone cereale 2000 – 4000
Tăbăcării – pentru 1 tonă piele prelucrată 1000 – 4000
Fabrici de celuloză și hârtie – pentru 1 tonă celuloză 4000 – 6000
Spălătorii de haine – pentru 1 tonă lenjerie 300 – 1000
Evacuări ulei mineral – pentru 1 tonă ulei evacuat 12000

34

Gradul de epurare se defineşte ca fiind eficienţa realizată de către staţia

de epurare în reducerea procentuală, ca urmare a procesului de
epurare, a unei părţi din substanţa conţinută de apa uzată.

M −m
• Gradul de epurare se stabileşte cu relaţia : = 100[%]
M
• Avem următoarele notaţii :
• M este concentraţia iniţială a substanţei analizate;
• m este concentraţia limită admisă pentru aceeaşi substanţă după epurare
ţinând seama de faptul că prin deversare în emisar, apa emisarului
trebuie să se încadreze în prevederile legislaţiei europene sub aspectul
calităţii.
• De regulă se stabileşte gradul de epurare pentru următoarelor
caracteristici principale ale apelor: substanţe organice, suspensii,
nitriţi, nitraţi, CBO5, O2, pH-ul, substanţe toxice, precum şi altele.

35

16
 11/28/2022

36

17