1 Emule de zidar se

categoria I daca:
incadvata in

apork de a
ating ridea medie/canaderistica la comp
16 5%
&
O

*
10,9 1,5)-1,10 2,4.1,1 2,64m2
-

D
=
=

1450.2,647 1.10 1000 daNle

=

Qt 4.375+750 458.3:3600daN/m
I is 3600.Aria
Ned nGk+(n-1).+
3600.24,8*4,25) 734kN
+

=
=
=

⑨
O
 300:24,8 12,0--12:2 6(rondwi)
=

6.2.2,25.0,395 10,665 =

kg
.

preior
Stolpila;
incorrite verticates:oison tote si le transmit
grim sila?

8.

Temm
C.
plamsen
plansen prefabricot
b. six apuri de emplater the
sin to lice si baltiswore de Zidrie
C.
grim -

d. element de
fsie forsuprabetsnore
tip
9.

Fee--

0
0 ⑱

10.

in
81.
⑧

influenter resisten ta zidalui

fa,totietoore
la
·

Compressive
stare
mortar, in

triaxial coromiz
in
locali
Tensiuni suplimentare
de incoviere, forfecare iscomprene

-
din incircari gravit. (inc. proprie
-
inc laterals / seism
si vont)
subiecte grupa 1

1. La zidăriile executate cu mortar pentru rosturi, fk depinde de:

o rezistența standardizată a elementului fb
o rezistența mortarului pagp?
o ambele rezistențe
2. Legătura dintre peretele din zidărie și elementele verticale de confinare din b. a. se poate face
cu sau fără strepi. Explicați care dintre soluții considerați că asigură o legătură mai rigidă și de
ce? w
Legatura cu strepi este mai rigida deoarece se realizeaza o tesere mai buna si nu se produc fisuri.
3. Caracteristica determinată în stabilirea valorii forțelor seismice aferente fiecărei diafragme,
distrubuite din efectul de translație este
? o rigiditatea diafragmei
o distanța dintre CM și CR
o deplasarea delta_xi a fiecărei diafragme
w
4. Mortarele pentru zidării:
? o asigură transmiterea eforturilor de la elementele de zidărie la elementele de
construcție adiacente
o asigură conlucrarea elementelor de zidărie
o influențează valoarea rezistenței mecanice a zidăriei
5.

dbp Abst +t Dbdr -pt sih

caz
+

Abd =
[n (min)

Abst =0
(ptcazul 1 si 2

a) Cazul 1 si 2 apartine peretelui exterior si cazul 3 si 4 apartine peretiilor interiori

b) In cazul 1 peretele este alcatuit din zidarie iar placa din beton.
In cazul 2 peretele este din beton si zidarie iar placa este doar din beton.

6. Alcătuirea stâlpișorilor de b.a. din zidărie executată cu blocuri ceramice având h>15cm diferă
față de cea construită din blocuri ceramice cu h<15 cm. Să se arate
a. care este diferența dintre prevederile aferente celor două conformări
b. care dintre cele două asigură o mai bună conlucrare cu zidăria și cum se justifică diferența
dintre prevederile constructive în cele două cazuri.
a. Daca ha<15 cm –legatura se realizeaza prin strepi,bare de armatura si strepi si bare de
armatura.
Daca ha>15 cm –NU se realizeaza legatura intre zidarie si stalpisori.
 b. ha<15 cm pentru ca barele de armatura care se afla in strepi rigidizeaza constructia.

7. Țeserea zidăriei după anumite reguli are ca scop:

o obținerea unei structuri cât mai omogene a zidăriei
o creșterea rezistenței mecanice a zidăriei
o evitarea suprapunerii/continuității rosturilor verticale pe mai multe rânduri consecutiv

8. Rezistența caracteristică la întindere este:

o mai mare în cazul zidăriilor alcătuite din elemente de zidărie din argilă arsă
o mai mare în cazul zidăriilor alcătuite din elemente de zidărie de tip BCA
o aceeași indiferent de tipul de zidărie

9. Explicați care sunt factorii care influențează stabilirea regimului de înălțime maxim admis
pentru o clădire cu structură din pereți de zidărie.
Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secțiunea de încastrare se limitează în funcție de:
accelerația seismică de proiectare (ag );
clasa de importanță a clădirii;
regularitatea structurală;
tipul zidăriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
densitatea pereților structurali;
tipul elementelor pentru zidărie;
grupa elementelor pentru zidărie

10. Să se calculeze valoarea modulului de elasticitate de scurtă durată al peretelui de zidărie

confinată cu elemente din b. a. execuată cu elemente de zidărie din argilă arsă, incluse în grupa
1 și mortar de ciment, a cărei secțiune este prezentată în figura de mai jos, știind că:
rezistența standardizată la compresiune a elementului de zidărie este 7.5 N/mm^2, rezistenta
mortarului 5N/mm^2 si constanta K=0.5, Eb=27.000N/mm^2

fb 7,5N/mm2
= fk K.1".7m =
= 3,32Fm-
Ez 1000.
=

A=3320
for=5 N/mm2
Ezc Ez: Jz +Eb.]/7z Yb
=
+

k 0,5
2al-0-2.02-5,200-10*m=5,200: 10 mun
=

Tz
Eb 27,000N/mm2
=

Tb
Ea 0,25,20,25_6,51.10m"=6,51.
=

=>
E2 6690,8512
=

- mm
X
11.

-
earest.

In imaginea a ea este mai mare decat eos,rezulta doua momente in sens contrar.
In imaginea b ea este mai mic decat eos,rezulta doua momente in acelasi sens.
In imaginea C ea este egal cu eos,rezulta doua momente egale dar de sens contrar.Acesta este cel
mai favorabil caz.

?
12. Rezistența la forță tăietoare a pereților din zidărie cu inima armată este influențată de
o Rezistența la forța tăietoare a zidăriei ARMATA SAU NEARMATA???
o rezistența de proiectare la forță tăietoare a armaturilor verticale din stratul median
o rezistenta de proiectare la forta taietoare a stratului median de beton/grout
13. Zidăria cu armare longitudinală este caracterizată prin armarea cu bare verticale care se
montează?
o la fața exterioară a elementului de zidărie
o în interiorul secțiunii elementului de zidărie, în rosturile verticale care trebuie sa fie
continue
 o în punctele din interiorul secțiunii în care modul de țesere a zidăriei poate asigura
continuitatea pe verticală prin rosturile de mortar
14. Rezistența caracteristică la compresiune a zidăriei se poate determina pentru orice tip de
zidărie
o prin încercări de laborator pe probe standardizate
o analitic, conform prevederilor normativelor în vigoare (CR6)
o ținând seamă de tipul mortarului și de poziția și grosimea rosturilor de mortar

15. Conținului de săruri solubile al elementelor pentru zidărie condiționează utilizarea lor în
elementele de construcții din zidărie. Să se precizeze care sunt reglementările/ prevederile de
care trebuie să țină seamă inginerul proiectant.
Sulfații solubili în apă conduc la degradarea zidăriei , din cauza apariției:efluorescentei si a
cryptoefluorescentei.
Degradări ale zidăriilor, ca urmare a:
fenomenului de îngheț-dezgheț;
prezenței sărurilor active.

16. În cazul pereților cu goluri mijlocii, riglele de cuplare se consideră deformabile

din axele montanților

o de la marginea golului
o de la marginea golului la care se adaugă ‚a’

17. Riglele de cuplare cu secțiune mixtă, se calculează la

o încărcări verticale provenite din încărcări gravitaționale
o încărcări orizontale din vânt sau seism
o încărcări gravitaționale și încărcări orizontale

18.
 woo. ↑

i Attb.h_l=
5,76m
200
E
1, 10

:
Ight rlx-
= As 10 0,605m
=
=

4555V
Atsy 5,25 -

2.0,605
m2)
-

Asz (1,8 1,0s7.1,00 2,85

+

= m

7,4m2
=

2,85
Atta4,55
=

= +

-
a) S1=3,2 m2
S2=2.85 m2
*

b)1760 kN/ml

1567,5 kN/ml

Grupa 32303 :

1. Caracteristicile geometrice ale unui perete din zidarie cu inima armata se calculeaza pentru:
o Sectiunea bruta nefisurata a zidariei
o Sectiunea peretelui
o Sectiunea ideala a peretelui
2. Elementele pentru zidarie se incadreaza in categoria l daca:
o Posibilitatea de a nu atinge valoarea declarata a rezistentei la compresiune este mai mica
de 5%
o Elementele de zidarie au densitate mare
o Volumul de goluri este de 45-50%.

3. Modulul de elasticitate longitudinal de scurta durata a zidariei (in general ) are valori care difera
in functie de:
o tipul de zidarie
o caracteristicile geometrice ale sectiunii
o tipul de element de zidarie. (mat care compun zidaria)

4. Se cere :
a) Sa se clasifice tipurile de zidarii
b) Sa se specifice care sunt diferentele din punct de vedere constructiv intre zidaria simpla si
zidaria mixta.
a) zidăria simplă (ZNA = zidărie nearmată)
8.
·Zidorie en inima armato (ITA)
zidăria mixtă
of
·
ZC +AR (zidorie confinatotarmatan rosterion
tale
⑧
zidăria confinată (ZC)
②
zidăria armată (ZAR)
b) Zidăria simplă (ZNA = zidărie nearmată) este alcătuită dintr-un singur tip de element
pentru zidărie și un material folosit pentru a lega aceste elemente între ele (mortar,
agrafe/scoabe metalice ș.a.) iar zidăria mixtă este alcătuită din cel puțin două tipuri de
zidării, asociate în vederea îmbunătățirii caracteristicilor fizico-mecanice ale elementului.

5. Starea complexa de tensiuni in zidarie apare ca urmare a :

o Deformabilitatii diferite a elementelor de zidarie si mortar
o Neuniformitatii elementului de zidarie
o Neuniformitatii stratului de mortar.

6. Rostul seismic se prevede:

o Pt a asigura contractia –dilatarea tronsoanelor unei cladiri in cazul cladirilor cu
neregularitate structurala in functie de dimensiunile lor in plan.
o In functie de regularitatea structurala si de dimensiunile in plan ale cladirii
o In cladirile cu regularitate structurala in plan care au L>50m respectiv l>50m implinind si
conditiile impuse de dilatare si contractie.

7. Un perete structural exterior din zidarie poate fi solicitat actiuni orizontale perpendiculare pe
planul lor provenite din :
Incărcările orizontale locale care acționează perpendicular pe planul peretelui pot proveni din :
• seism;
• vant;
• impingeri date de bolti, arce, sarpante
 • incarcari date de exploatare
• greutati datorate suspendarii mobilierului

8. Exista limitari privind utilizarea anumitori tipuri de mortare,in functie de tehnologia utilizata la
prepararea lor,sa se denumeasca tipul de mortar si restrictii aferente.
Mortarele in zidarii pentru utilizare generala:
-preparate in statii: la toate tipurile de ciment
-preparate pe santier: pereti structurali,cladiri clasa de importanta lll,IV,cladiri cls de importanta
II (ag<0.15g),anexe gospodaresti,constructii provizorii.

9. Elementele pentru zidarie cu continut mare de saruri solubile se utilizeaza la:

o Realizarea zidariilor expuse umiditatii
o Zidarii executate cu mortare pe baza de ciment
o Zidarii in mediu uscat.

10. Intre principiile de tesere a zidariei pot fi enumerate:

o Decalarea rosturilor verticale pe o lungime minima care depinde de dimensiunea
elementului de zidarie
o Modul de tesere este influentat de grosimea peretelui de zidarie
o Fragmentele elementelor de zidarie pot fi utilizate pt. Realizarea teserii zidariilor
executate cu elemente de orice tip,inclusiv cele din argila.
11. Planseele din elemente prefabricate de beton armat de tip fasie:
o Descarca pe 3 laturi in cazul fasiilor marginale
o Trebuie sa aiba asigurata rezemarea pe cca. 8 cm din grosimea peretiilor portanti.
o Pot fi considerate ca saibe orizontale doar cu o suprabetonare executata in mod
corespunzator.

12. Sa se calculeze valoarea rezistentei de proiectare la compresiune a zidariei paralel cu rostul

orizontal,stiind ca: elementul de zidarie este in grupa 2,rez standardizata la compresiune a
elementului de zidarie paralel cu rostul orizontal este 2N/mm2,rez mortarului este 2.5 N/mm2
si constanta k=0.55.
0.55x2^0.7x2.5^0.3=1.176
 13.

a)Are loc la un perete interior

b) N1 este incarcarea transmisa de la perete de la etajul superior

Pj este incarcarea transmisa de planseu

14.

a) Momentele sunt zero in diagramele b si e deoarece peretele este simplu rezemat

b) Exista moment pe reazem deoarece peretele are o continuitate partiala/continua.
c) -rezemare simpla alfa=0.125
-rezemare completa alfa=0.083

15.
a si b sunt lungimile de bara de armatura longitudinala din stalp care ajuta la preluarea
momentului,prevederi constructive minim fi 12, min(1% pentru ag>0.25g)(0.8% pentru ag=0.15g si
0.20g),(0.6% pentru ag=0.1g).

c si d sunt lungimile pe care sunt dispusi etrierii,respectiv c pentru etrieri inaditi si d in camp curent,pentru
c avem distanta maxima de 15 cm iar pentru d 10 cm.

E armare prin rosturile caramizii pusa din 50 in 50 de cm pe 11 si lunga de 60 cm.

Grupa 32302:

1. Efortul axial de calcul (Ned) in cazul peretilor structurali plini este dat de:
o Efortul axial de compresiune din incarcari gravitationale
o Efortul axial de compresiune din incarcari orizontale
o Efortul axial de compresiune din incarcari gravitationale si orizontale

2. Un planseu poate fi asimilat cu o saiba orizontala atunci cand:

o Este nedeformabil in planul sau
o Asigura deplasari din translatie egale ale diafragmelor structurii la acelasi nivel
o Doar atunci este executat cu beton armat monolit.
3. Sa se explice:
a) De ce peretii autoportanti care au aceeasi grosime cu peretii portanti nu preiau incarcari de
la plansee?
b) Enumerati toate tipurile de incarcari verticale care pot fi preluate de peretii portanti (ce fel
de incarcare si din ce actiune provine)
c) Ce sunt peretii nestructurali?
a) Peretii autoportanti preiau incarcari doar din greutatea lor proprie nu si de la alte
elemente iar in cazul acesta nu conteaza grosimea.
b) greutatea proprie, încarcarile transmise de planșee (permanente și utile) și încărcările
transmise de pereti nestructurali.
c) Peretii nestructurali sunt pereti care nu preia nici o incarcare,nu fac parte din structura
de rezistenta a cladirii.
4. Sa se calculeze valoarea rezistentei de proiectare la compresiune a zidariei stiind ca : rezistenta
standardizata la compresiune a elementului de zidarie este de 15N/mm2,rezistenta mortarului
de ciment 15N/mm2,coeficientul partial de siguranta 2.2 si constanta k=0.45.
fk=kxfb^0.7^xfm^0.3=6.75
Fd=fk/Ym=3.068

5. Sa se determine valoarea fortei taietoare la fiecare nivel,in cazul peretelui structural plin,stiind
ca: He=3.00m:Htotal=12m:FbDTi=120kN.
n=4
F1=(2xFbDTi)/n(n+1)=12
F2=24
F3=36
F4=48

6. In care sectiune a peretelui momentul incovoietor este produs de incarcari gravitationale care
actioneaza cu diferite excentricitati,este maxim:
o La partea superioara a peretelui,sub centura
o La partea inferioara a peretelui
o La mijlocul inaltimii peretelui.
7. In cazul utilizarii unui model de calcul care ipoteza de calcul trebuie indeplinita ?
o Planseele trebuie sa aiba rigiditate infinita in planul lor
o Peretii trebuie sa fie asezati in plan perpendicular intre ei
o Centrul maselor sa coincida cu centrul de rigiditate.?????????????
8. Elem de zidarie din argila arsa cu goluri orizontale se utilizeaza la:
o Executia peretilor structurali la cladiri de locuit cu alta destinatie.
o Executia peretiilor structurali la anexe gospodaresti si constructii provizorii
o In ambele situatii.
9.
a) Da
b) Ps>Pr
c) M=Prxdr-Psxdr-N1xd1

10. Rezistenta unitara de proiectare a zidariei la eforturi principale de intindere in lungul diagonalei
comprimate fvd,i depinde de:
o Rezistenta caracteristica la intindere a elem pt zidarie
o Caracteristicile elementelor pentru zidarie
o Marimea incarcarii verticale care actioneaza asupra elementului de zidarie.

11. Zidaria din caramida solicitata la compresiune centrica cedeaza prin:

o Depasirea rezistentei la compresiune a caramizii
o Depasirea rezistentei la compresiune a mortarului.
o Depasirea rezistentei la intindere a caramizii.

12. Caracteristica determinata in stabilirea valorii fortelor seismice aferente fiecarui perete
structural,distribuite din efectul de translatie este:
o Rigiditatea peretelui structural
o Deplasarea delta xi a fiecarei perete structural la nivelul caracteristic
o Distanta dintre CM si CR

13. Excentricitatea aditionala (accidentala):

a) Cum se defineste?
 b) Cum se stabileste,in functie de parametri?
c) Care sunt solicitarile la care trebuie luata in calcul.
a)este o excentricitate de calcul provenita din incarcarile gravitationale
b)inaltime si grosime
c) Abaterea grosimii pereților de la valoarea teoretică
Abateri ale pereților de la poziția vertical
Neomogenitatea materialelor
14. D

a) Pozitionarea din fig. 1 este favorabila pentru ca golurile scarii nu afecteaza rezistenta
structurii
b) Pozitionarea din fig. 2 este nefavorabila deoarece scara se afla in mijloc si structura devine
mai putin rigida.

15.
X=Ned/0.85xtxfd=2.48

Y=lw-yg-0.5x=49

Mrd=1295,74 kNm

16. Momentele incovoietoare in montantii peretilor,se obtin prin repartizarea momentelor

rezultate in cadrul inlocuitor,in functie de :
o Rigiditatea montantilor
o Arile active ale montantilor
o Rigiditatile riglelor de cuplare.
17. Mortarele pentru zidarii :
o Influenteaza valoarea rezistentei mecanice a zidariei
o Asigura transmiterea eforturilor de la elementele de zidarie la elementele de constructie
adiacente
o Asigura conlucrarea elementelor pentru zidarie
18. Rezistenta standardizata la compresiune se utilizeaza:
o La calculul rezistentei mediii la compresiune
o La calculul rezistentei caracteristice la compresiune
o In ambele situatii
19. In cazul unui model de calcul plan efectul torsiunii se introduce:
o Printr-un calcul separat al fortelor date de momentul de torsiune
o Combinatie intre ele
o Prin suplimentarea eforturilor cu un anumit procent.
 20. Un perete structural exterior din zidarie poate fi solicitat la actiuni orizontale perpendiculare pe
planul lor provenite din:
o Seism
o Suctiunea vantului
o Presiunea vantului
21. Un perete din zidarie supus la incarcari orizontale care actioneaza perpendicular pe planul sau
se considera rezemat cu continuitate completa daca:
o Pe directia orizontala planseul din b.a. nu rezeama pe peretele structural,iar pe directia
verticala peretii sunt tesuti la intersectii.
o Pe directia orizontala planseul din b.a. este rezemat pe peretele structural,iar pe directia
verticala,peretii nu sunt tesuti la intersectii.
o Pe directia orizontala,planseul din b.a. reazema pe peretele structural ,iar pe directia verticala
peretii sunt tesuti la intersectii.

RESTANTA-VARA:

1. Starea complexa de eforturi (tensiuni) din zidaria solicitata la compresiune centrica presupune
aparitia urmatoarelor tipuri de solicitari:
 Tensiuni (intinderi) laterale in caramizi
 Tensiuni din incovoiere,forfecare si compresiune locala
 Compresiune in mortar

2. Rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie se determina :

 Ca medie a rezultatelor obtinute prin tasarea in laboratoare centralizate a unui anumit
numar de probe
 Prin corectarea rezultatului testelor de laborator cu un coeficient care tine seama de
natura materialului si de tehnologia de executie
 In functie de pozitia fata de rostul orizontal.

3. Folosirea etrierilor la armarea stalpisorilor din beton armat,contribuie la :

 Fretarea betonului,prevenind deformarea transversala a betonului din zona comprimata
 Cresterea valorii deformatiei specifice ultime la compresiune
 Cresterea ductilitatii

4. SLU (stari limita ultime) se refera la :

 Capacitatea portanta,deformatii si stabilitate
 Rezistenta,echilibru structural si deplasari laterale
  Atingerea rezistentei in domenilu elastic

5. Riglele de cuplare cu sectiune mixta,se calculeaza la:

 Incarcari verticale provenite din incarcari gravitationale
 Incarcari orizontale din vant sau seism
 Incarcari gravitationale si incarcari orizontale

6. Continutul de saruri solubile al elementelor pentru zidarie limiteaza utilizarea lor,care nu este
acceptata in urmatoarele conditii:
 Intr-un mediu exterior cu umiditate ridicata
 Intr-un mediu interior cu degajari mari de umiditate
 In medii cu agenti chimici agresivi.

7. Rigiditatea peretilor plini la actiuni orizontale este data de deformatia din:

 Moment incovoietor
 Forta taietoare
 Moment incovoietor si forta taietoare

8. Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei executate din elemente artificiale pentru

zidarie,se poate determina:
 Prin incercari de laborator,pe probe de zidarie
 Analitic,folosind relatia fk=kfb^0.85 din codul CR6-2013
 Analitic cu relatiile corespunzatoare tipului elementului pentru zidarie. ????????

9. Efortul axial de calcul (Ned) in cazul montantilor diafragmelor cu goluri mijlocii este dat de:
 Efortul axial de compresiune din incarcarile gravitationale
 Efortul axial de compresiune din incarcarile orizontale
 Efortul axial de compresiune din incarcarile gravitationale si orizontale

10. Sa se defineasca notiunea de „densitate a peretilor structurali’’ si sa se arate:

a) Cum se calculeaza
b) De ce este necesara cunoasterea ei.
Rezolvare:
a. Densitatea pereților structurali se definește pentru fiecare direcție
principală a clădirii și se calculează cu relația: p%=(suma din Az,net)*100/Sniv
b. Este necesara pt aflarea numarului maxim de niveluri

11. Sa se explice care este cauza ruperii zidariei solicitate la forfecare pentru fiecare dintre cazurile
reprezentate in figurile a,b,c,d
 Cele patru situaţii de rupere din figura sunt următoarele:
(a)Rupere prin forfecare pe suprafaţa de legătură între cele două elemente (mortarul rămâne
ataşat complet pe unul dintre elemente sau parţial pe fiecare dintre elemente, ca în figură);
(b)Rupere prin forfecare în rostul de mortar;
(c)Rupere prin forfecare în element;
(d)Rupere prin sfărâmarea sau fisurarea elementelor. Ruperea din cazurile (c) şi (d) se produce
dacă aderenţa mortarului pe element este mai puternică decât rezistenţa la forfecare a
elementului pentru zidărie. Legea de variaţie a rezistenţei la forfecare este reprezentată printr-o
dreaptă ai cărei parametri se determină prin regresie liniară, folosind valorile medii ale forţelor
de rupere obţinute pentru cele trei niveluri de precomprimare. Intersecţia acestei drepte cu axa
verticală reprezintă valoarea medie a rezistenţei iniţiale la forfecare (fv0) iar unghiul dreptei cu
orizontala reprezintă unghiul mediu de frecare internă .

12. Zidaria cu armare longitudinala este caracterizata prin armarea cu bare verticale care se
monteaza:
 In interiorul sectiunii elementului de zidarie,in rosturile verticale care trebuie sa fie
continue
 In stratul de beton sau mortar-beton turnat intre cele doua straturi paralele de zidarie
 La fata exterioara a elementului de zidarie

13. La care dintre dimensiunile unui perete din zidarie se impune respectarea unui multiplu al inaltimii
unui rand si cum se completeaza diferenta pana la valoarea din proiect a dimensiunii respective?
 pe înălțimea panoului (între centuri, între buiandrug și centură)- mutliplu al înălțimii
rândului
 în plan- multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidărie.
14. Sa se descrie modul in care se iau in considerare efectele de translatie si rotatie a incarcarilor
seismice asupra structurii unei cladiri cu pereti dn zidarie:
a) Descrieti translatia si caracteristicile ei
b) Descrieti rotatia si caracteristicile ei
c) Descrieti efectul cumulat (translatie+rotatie)
15. Sa se calculeze valoarea modulului de elasticitate de lunga durata al peretelui exterior din zidarie
confinata cu stalpisori din b.a executata cu elemente pentru zidarie din argila arsa incluse in grupa
1 si mortar pentru utilizare generala,a carui sectiune este prezentata in figura de mai jos,stiind ca:
 Rezistenta standardizata la compresiune a elementului pentru zidarie este de 5 N/mm2
 Rezistenta la compresiune a mortarului 2.5 N/mm2
 Constanta k=0.55
 Eb=27000N/mm2
 Coeficientul final de curgere lenta 1.2

16. Rezistenta la compresiune a mortarului:

 asigura conlucrarea intre elementele pentru zidarie
 influenteaza rezistenta mecanica a elementului de zidarie la compresiune si forfecare
 este mai mare la mortarul cu polimeri decat la mortarul de ciment.

17. Prevederile constructive privind protejarea armaturii din rosturile orizontale de mortar este
sintetizata in detaliul de mai jos.Se cere sa se specifice valorile minime ale dimensiunilor a si x:
a) Pentru zidarie cu tencuiala:
A= 20 mm
X=2.5
b) Pentru zidarie fara tencuiala:
A=33 mm
X=2.5
c) Care este diam max al barelor in cazurile i) si ii)
Cls M5, fi<60%
M10, fi>60%
18. Se da figura de mai jos:
 Sa se calculeze aria de planseu care descarca pe segmentul de perete portant de 1.10 m
din axul B.
 Sa se calculeze incarcarea pe ml pentru segmentul de 1.10 m al peretelui din axul b,stiind
ca incarcarea totala de calcul uniform distribuita a planseului (permanenta si utila ) este
de 450 daN/m2.
 Sa se determine Ned la cota 0.00,stiind ca inaltimea de nivel este de 3.00 m iar cladirea
are p+4E.

RESTANTA-TOAMNA:

1.
 Sectiunile de la capetele riglelor sunt nedeformabile,dar se pot roti
 Rigiditatea montantilor este cu mult mai mare decat rigiditatea riglei
 Momentul in punctul de inflexiune este egal cu zero
2. Sa se calculeze rezistenta la eforturi principale de intindere in lungul diagonalei comprimate fvki
pentru peretele de zidarie stiind ca:zidaria este alc din elem de zidarie de tip BCA si mortar
M5,N=870 daN,fb=2.5N/mm2.
3. Sa se defineasca :
a) Rolul peretilor nestructurali si autoportanti si tipul de incarcari pe care il preiau?
b) Toate tipurile de incarcari verticale care pot fi preluate de peretii portanti( ce fel de incarcare
si din ce actiune provine)
a. Pereții de contravântuire (autoportanți) preiau încărcările verticale date de greutatea lor
proprie
Peretii nestructurali au rol de compartimentare sinpreiau incarcarile verticale
b. În cazul pereților portanți, încărcările verticale sunt date de: ▪ încărcările de la planșee
(permanente și utile); ▪ greutatea proprie a peretelui.

4. Care dintre ipotezele de mai jos sunt valabile pentru determinarea rezistentei de proiectare a
peretiilor din zidarie solicitati la compresiune si incovoiere in planul lor:
 Ipoteza sectiunilor plane
 Betonul conlucreaza cu zidaria in stadiul ultim de cedare
 Deform specifice ale betonului sunt mult mai mari decat ale zidariei

5. Zidara solicitata la compresiune centrica cedeaza din cauza :

 Atingerii rezistentei caracteristice la compresiune a caramizii si a mortarului
 Depasirii rezistentei la intindere a elementului pentru zidarie
 Flambajului stalpisorilor formati din zidarie mult mai svelti decat elementul initial

6. Valoarea excentricitatii accidentale a peretilor din zidarie:

 Scade odata cu cresterea grosimii
 Creste o data cu inaltimea
 Este influentata de modul de punere in opera a zidariei

7. Clasificati elementele de zidarie artificiale (a) si specificati care este domeniul lor de utilizare(b):
a. piatra artificiale (arsa/nearsa: argilă arsă, BCA, beton ușor)
b. se utilizeaza la realizarea constructiilor
8. Rezistenta la compresiune a mortarului:
 Influenteaza rezistentele mecanice ale zidariei
 Influenteaza rezistenta mecanica a elementului de zidarie la forfecare
 Este mai mare la mortarul de var decat la mortarul de argila
9. Se cere sa se:
a) Defineasca sectiunea activa a unei diafragme din zidarie
b) Sa se arate care sunt parametrii care depind de marimea ei si cum se stabileste valoarea lor.
a. Sectiunea activa este este acea parte a diafragmei care preia incarcari principale
b. Parametrii: ∆𝑙𝑓 𝑙 , ∆𝑙𝑓 𝑟 - reprezintă lungimea activă a tălpilor diafragmelor din stânga și
din dreapta peretelui;
t - grosimea inimii peretelui.

SESIUNEA VARA
1.
Tech=tz+nech*tc=113.3
Nech=fcd/fd=16.67/2.77=6.02
Fd=fk/gamma.m=6.02/2.2=2.77
Fk=k*fb^0.7*fm^0.3=6.09

2.
Sa se descrie operatiunile efectuate in cele 4 etape de construire a unui nivel din zidarie confinata
cu stalpisori din ba
Zidărie executată cu elemente de zidărie având h<15cm, cu bare de armătură dispuse
în rosturile orizontale
1-se pun armaturile stalpilor si barele orizontale dintre rosturi
2-se continua procesul si se tese zidaria
3- se pune armatura pt centura la final
4-umplerea cu beton a spatilor pt stalpi

3. La determinarea rezistentei de proiectare a peretilor din zidarie solicitati la compresiune si

incovoiere in planul lor,sunt valabile ipotezele:
  ip sectiunilor plane
 betonul nu conlucreaza cu zidarie in stadiul ultim de cedare
 deformatiile specifice ultime ale betonului sunt mult mai mari decat cele ale zidariei

4. SLS (stari limita serviciu)

 Urmaresc asigurarea exploatarii normale a unei cladiri
 Limiteaza nivelul de deteriorare a elementelor structurale
 Se verifica doar pentru cladirile din clasa de importanta l
5. Sa se descrie caracteristicile stalpilor si ale riglelor cadrului inlocuitor (metoda aproximativa
complexa) pentru cazul unei diafragme cu mai multe siruri de goluri:
a) Stalpii cadrului inlocuitor : Determinarea directă a momentelor încovoietoare în stâlpii
cadrului înlocuitor, deasupra și dedesubtul fiecărei rigle.
b) Riglele cadrului inlocuitor : se înlocuiesc cu bare de tip grindă, au o zonă indeformabilă de
rigiditate foarte mare (între CG ale montanților și rigla de cuplare).
- Astfel, un perete cu goluri se trasformă într-o structură în cadre la care stâlpii vor avea
caracteristicile geometrice ale montanților, iar grinzile, caracteristicile geometrice ale riglelor
de cuplare cu zone de rigiditate foarte mare la extremități.
- se înlocuiesc cu bare verticale (stâlpi) ale căror axe sunt situate în centrul de greutate al
montanților.

6. Starea complexa de tensiuni in zidaria solicitata la compresiune centrica apare ca urmare a:

 Deformatiilor diferite a elementelor pentru zidarie si a mortarului
 Uniformitatii stratului de mortar si neuniformitatii elementelor pentru zidarie
 Neuniformitatii stratului de mortar.
7. Rezistenta unitara caracteristica la lunecare (forfecare) in rost orizontal a zidariei:
 Este cea mai mare cand efortul de compresiune din sectiune este nul,dar este limitata la
un anumit procent din fb
 Se determina prin teste pe epruvete confectionate la nivel de laborator
 Depinde de marca mortarului in rost

8. Stabilirea conditiilor/restrictiilor privind alegerea tipului de planseu ca parte a structurii unei

cladiri tine seama de :
 Zona seismica in care este amplasata cladirea
 Clasa de importanta a cladirii
 Pozitia planseului in ansamblul cladirii (daca este pl curent,pl peste subsol,pl-terasa,etc.)
 9.
a. Perete cu un singur șir de goluri (a); cadru înlocuitor (b)
b. lo=lumina golului
L= distanța între CG ale montanților
Lech= distanța între CG ale montanților

lr= zona riglei care se consider deformabilă (rigla se consider ca o bară cu moment de
inerție variabil, care se deformează numai pe lungimea (lo+2a), iar pe restul deschiderii se consider
nedeformabilă Ir = ∞

l1=zona riglei care se consider deformabilă (rigla se consider ca o bară cu moment de

inerție variabil, care se deformează numai pe lungimea (lo+2a), iar pe restul deschiderii se consider
nedeformabilă Ir = ∞

a=0.35*hr=latimea buiandugului care sprijina pe zidarie

10.
11.

a) directia orizontala
b) m=masa totală a construcției
λ = (0.85 ; 1) în funcție de numărul de niveluri și de perioada de vibrație
η = factor de amplificare dinamică care ține seama de amortizarea zidăriei
q = factorul de comportare
gamma.1.e=factor de importanta
G=greutatea cladirii
c) :În general la clădirile curente cu structura din zidărie T1<0.7s.

12.
 Valoarea fortei axiale de la baza este aceeasi la ambele diagrame
 Noțiuni introductive referitoare la clădirile cu pereți structurali din zidărie

Subiect 1. Zidăria este un material de construcție neomogen alcătuită din elemente de zidărie și materialul de
legătură (mortar, metalice) care le asigură conlucrarea.
Avantaje:
- materiale locale (tufuri)
- proprietăți termice și fonice bune
- nu necesită mână de lucru calificată
- rezistențe bune la atacul sărurilor
Dezavantaje:
- rezistențe mecanice scăzute (capacitatea de disipare a energiei scăzută)
- greutate mai mare => consum mai mare de materiale
- consum de manoperă mai mare
- dificultăți de industrializare și un grad redus de mecanizare
- limitarea nivelului structurii (P+4E)
N
Rezistențe mecanice < 20
mm2

Subiect 2 Materiale pentru zidării – în prezent, elementele de zidărie sunt larg diversificate ca formă și dimensiuni

- piatră brută sau cioplită

- argilă arsă (pline, cu goluri verticale/ orizontale)
- beton ușor
- BCA

Clasificarea elementelor de zidărie

1. Probabilitatea de a nu atinge valoarea rezistenței mecanice declarată de producător
Categoria I
- elemente de zidărie la care probabilitatea de a nu atinge rezistența la compresiune declarată este ≤ 5%)
- elementul poate fi utilizat la realizarea pereților structurali la clădiri amplasate în zone seismice
Categoria II
 - pot fi utilizate la pereți structurali ai clădirilor încadrate în clasele de importanță III si IV (construcții
provizorii, anexe)
- sunt elemente de zidărie care nu îndeplinesc nivelul de încredere al elementelor din categoria I
2. Caracteristicile geometrice
Grupa 1 – argilă arsă, beton, BCA fără goluri sau Vgoluri ≤ 25%

Grupa 2 – Vgoluri = 25 - 55% (ag ≤0,15g)

– Vgoluri = 25 - 45% (ag >0.20g)

t i ≥ 5mm (ag ≤ 0,15g)

{ t e = 8-12mm
t i ≥ 10mm (ag > 0.20g)

Grupa 2S (cu geometrie spațială) - Vgoluri ≤ 50%

t i = 6-10mm (ag ≤ 0,15g)

{
t i = 11-15mm (ag > 0.20g)

3. Elemente de zidărie cu fețe plane

4. Densitatea aparentă
kg
Densitatea ridicată ≥1000 − aceste tipuri de elemente de zidărie pot fi utilizate pentru zidării protejate sau nu
m3
împotriva umidității.
kg
Densitatea ridicată ≤1000 − doar în cazul zidăriilor protejate împotriva umidității.
m3

Subiect 3 Proprietățile elementelor de zidărie

a) Mecanice
N
Rezistența la compresiune standardizată fb (mm2 ) reprezintă rezistența de referință obținută pe elemente de
zidărie cu dimensiunea 100x100x100 [mm]. La cerere, producătorul trebuie să furnizeze date cu privire la
rezistențele mecanice ale produsului.

Rezistența la compresiune standardizată se determină și se declară de către producător pe baze rezistenței

medii obținute pe un anumit număr de epruvete testate la nivel de laborator.
Conversia de la o valoare la alta poate fi determinată astfel:
N
fb = δ*fmed (mm2 ) δ,δ' = factori de conversie care țin cont de procedeul de
fmed = δ’*fb condiționare (de umiditatea și dim. probei în momentul încercării)
δ = 0,8-1,2
fb = se determină în funcție de forța de compresiune în raport cu fața de așezare a epruvetei rezultând astfel două
valori:
- Rezistența la compresiune fb normală pe fața rostului orizontal
- fbh paralelă la fața rostului orizontal
 Rezistențele la compresiune ale elementelor de zidărie condiționează rezistențele mecanice, modulul de
elasticitate și durabilitatea. Rezistențele zidăriei la alte tipuri de solicitări (forfecare, întindere axială sau
încovoiere) reprezintă fracțiuni din rezistența la compresiune.
Rezistențele mecanice depinde de calitatea materiei prime, fluxul tehnologic, temperatura de ardere și volumul
de goluri.

b) Fizice
Caracteristicile de rezistență și de deformație a pietrelor de zidărie, cresc odată cu densitatea aparentă, iar
absorbția de apă variază invers proporțional cu aceasta.
Cărămizile umede pe suprafața exterioară asigură o aderență slabă, îngreunând astfel modul de punere în
operă ca urmare a tendinței de a se deplasa pe stratul de mortar.
Cazul în care elementele de zidărie absorb o cantitate prea mare de apă este posibil ca reacția chimică a
cimentului (hidratarea) să fie incompletă, iar rezistența la compresiune, respectiv aderența la elementele de
zidărie să fie foarte slabă. Aderența cărămizilor poate fi îmbunătățită dacă se alege un mortar cu capacitate mică de
retenție a apei.
Mortare pentru zidării
Rolul mortarelor
- Asigură legătura între elementele de zidărie prin aderență, iar după ruperea aderenței, prin frecare
- Transmite încărcările de la o piatră la alta
- Asigură protecție împotriva înfiltrațiilor de apă și aer
Subiect 4 Clasificarea mortarelor
preparate pe șantier
- mortare pentru zidării pentru utilizare generală (G) { industriale
semifabricate industrial (predozat și preamestecat)
- pentru rosturi subțiri (T)
Mortarele pentru utilizare generală au compoziție prescrisă (grosimi de rosturi cu mortare obișnuite
12mm – orizontal și 10mm – vertical)
Mortarele pentru rosturi subțiri sunt mortare de ciment cu adaos de polimeri și alte materiale speciale
utilizate cu scopul limitării contracției și îmbunătățirii lucrabilității fără a crește cantitatea de apă. Sunt utilizate la
elementele de tip BCA sau din argilă arsă care satisfac condițiile de planeitate a fețelor de așezare sau elemente are
au fețele prelucrate special.
Subiect 5 Proprietățile materialelor pentru zidării
Valoarea medie a rezistenței de rupere la compresiune depinde de tipul liantului utilizat astfel:
N
- mortar de var fm = 0,1-1 ( )
mm2
N
- mortar pe bază de ciment sau ciment-var fm = 1,5-25 (mm2 )
N
- mortar de ciment sau cu adaosuri de polimeri fm > 25 (mm2 )

Utilizarea tipurilor de mortare depinde de categoria de importanță a clădirii, zona seismică și tipul de
element de zidărie.
Aderența mortarelor la elementele de zidărie se apreciază prin rezistența la smulgere și este influențată de
natura și porozitatea pietrei, dar și de clasa și condițiile de întărire a mortarelor. Ruperea aderenței are un caracter
fragil, iar în cazul solicitărilor puternice se propagă rapid fără a se putea realiza o distribuție de eforturi către
zonele neafectate. Când apare datorită tasărilor diferențiate sau a variațiilor de temperatură, ruperea aderenței nu
ridică probleme deosebite legate de siguranța structurală a clădirii.
 Lucrabilitatea mortarului este influențată de materiile prime care intră în compoziția acestuia, astfel,
pentru o mai bună lucrabilitate, se mărește cantitatea de var, iar pentru o rezistență mecanică îmbunătățită, se va
mări cantitatea de ciment. Creșterea raportului apă/liant favorizează lucrabilitatea si aderența, însă rezistențele
mecanice se reduc.
Antrenorii de aer vor fi limitați la 16% (ag > 0.25g), deoarece reduc aderența mortarelor la piatră si
rezistențele mecanice. De asemenea, aderența mortarelor scade și în situația utilizării de aditivi cu scopul reducerii
temperaturii de îngheț.
Alte materiale pentru zidării
Pe lângă elementele de zidărie si mortare, la realizarea pereților structurali, se mai utilizează beton și oțelul
pentru elementele de confinare sau pentru stratul median al zidăriilor cu inimă armată.
Clasa betonului rezultă din calcule, este mai mare de C12/15 si corelată cu clasa de expunere.
Mortarul beton (grout) este alcătuit din ciment, nisip + apă și intră în componența zidăriilor cu inimă
armată.

Oțelul se utilizează pentru armarea betonului din elementele de confinare, armarea șpaleților în situația
zidăriilor cu armături în rosturi orizontale, dar și armarea stratului median al zidăriilor cu inimă armată. OB37 sau
STNB pentru rosturile orizontale sau OB37 și PC pentru armături verticale.
Subiect 6 Clasificarea tipurilor de zidărie
a. după natura materialului
- materiale naturale (calcar, tufuri vulcanice)
- materiale artificiale (argilă arsă, BCA, beton ușor)
b. după alcătuirea constructivă
- simplă (un singur tip de pietre legate cu mortar)
- mixtă (cel puțin două tipuri de zidării asociate a.î. sa fie îmbunătățite anumite caracteristici)

- complexă (asocierea zidăriei cu elemente din beton utilizate pentru îmbunătățirea caracteristicilor de
rigiditate și ductilitate) bst,hst>25cm

Zidăria armată
Este prevăzută cu armături în rosturi orizontale (armare transversală) sau pe înălțimea zidăriei (armare
longitudinală) . Rolul armăturii este de a spori capacitatea de rezistență la solicitări orizontale importante.
 Zidăria cu inima armată (ZIA) este alcătuită din două straturi de zidărie, având spațiul dintre ele umplut cu
b.a. sau cu mortar b.a. (grout)

c. după rolul pe care îl îndeplinește

- rezistență (preia încărcările transmise de la alte elemente de construcție care descarcă pe aceasta și greutatea
proprie)
- autoportantă (preia doar greutatea proprie)
- purtată (sau neportantă cu rol de închidere si nu preia încărcări)

Subiect 7 Principii de alcătuire a zidăriei

Rolul țeserii:
- se urmărește întreruperea rosturilor verticale
- se realizează printr-o suprapunere eficientă a elementelor
de zidărie

Țeserea zidăriei asigură o mai bună uniformizare a

eforturilor dar și o micșorare a deformațiilor transversale.
 Regulile care trebuie respectate în vederea obținerii unor rezistențe maxime:
- rosturile verticale să fie perpendiculare pe fețele văzute ale zidăriei pentru a se evita pericolul de disclocare
a pietrei, ca urmare a efectului de flambaj
- rosturile orizontale trebuie să fie plane a.î. încărcarea să se transmită perpendicular pe fața pietrei
solicitând zidăria la compresiune
- rosturile trebuie să fie umplute bine cu mortar pentru a preveni solicitarea complexă a zidăriei
- grosimea teoretică s rosturilor de mortar este de 12mm pentru cele orizontale și 10 mm pentru verticale
Pentru a asigura o țesere eficientă a zidăriei și o comportare bună la solicitări de compresiune, suprapunerea
elementelor de zidărie se va realiza astfel:
hu ≥ 250 mm
min (0.2 hu; 100mm)
hu < 250 mm
min (0.4hu; 40mm)

NE 036-2014 – cod de practică privind executarea și urmărirea execuției lucrărilor de zidărie

a. alcătuirea zidăriei cu elemente de zidărie cu înălțimea asizei ≤ 150 mm

b. alcătuirea zidăriei cu elemente de zidărie cu înălțimea asizei > 150 mm

 Proprietățile mecanice ale zidăriei
Subiect 8 Starea complexă de eforturi a zidăriei solicitată la compresiune centrică

Starea complexă de tensiuni în diferite stadii de lucru ale zidăriei comprimate este determinată de:
- deformabilitatea diferită a elementelor de zidărie față de cea a mortarului
- neuniformitatea patului de mortar și a elementelor de zidărie
- modul de întărire al mortarului etc.

Subiect 9 Stadiile de lucru ale zidăriei solicitate la compresiune centrică

I. Stadiul exploatării normale – zidăria nu prezintă fisuri, încărcarea având o valoare redusă.
II. Stadiul de fisurare – apar primele fisuri datorită eforturilor de întindere/ compresiune/ încovoiere/
forfecare. Fisurile apar de regulă în continuarea rosturilor verticale care reprezintă puncte slabe în
zidărie.
III. Stadiul în care fisurile existente se alungesc, apar fisuri noi datorită dezvoltării deformațiilor plastice.
IV. Efortul axial – efortul de rupere. Stadiul în care se formează stâlpi independenți , iar zidăria poate să
cedeze din cauza flambării.
Rezistența unitară a zidăriei la compresiune
Factorii care influențează caracteristicile mecanice ale zidăriei sunt:
- Tipul si marca (clasa) pietrei și a mortarului
- Modul de punere în operă
Subiect 10 + 11 Rezistența unitară caracteristică la compresiune a zidăriei pentru elemente din argilă arsă sau BCA
si mortare pentru utilizare generală (G)
N
fk = k fb0,7 fm0,3 (mm2 )
k = factor c are depinde de tipul elementului de zidărie și mortar (0,45-0,55)
fb = rezistența standardizată la compresiune a elementului de zidărie
fm = rezistența standardizată la compresiune a mortarului
N N N
fb ≤ 75 (mm2 ) fm ≤ 20 (mm2 ) fm ≤ 2fb (mm2 )
 Rezistența unitară caracteristică la compresiune a elementelor cu goluri verticale încadrate în grupele 2 și
2S și mortar pentru rosturi subțiri
N
fk = k fb0,7 (mm2 )
N
fb ≤ 50 (mm2 )
k = 0,75 pentru argilă arsă și 0,8 pentru BCA
fk N
Rezistența unitară de proiectare la compresiune fd = ( ), γM = coeficient de siguranță parțial
γM mm2

Subiect 12 Rezistența unitară a zidăriei la compresiune locală (strivire)

Astr = t a (strivire)
Aconv. = t (a+2b) (convențională de clacul)

Astr = t a (strivire)
Aconv. = t (a+b) (convențională de clacul)

Grinzi dispuse direct pe zidărie fără centuri la partea superioară

Astr = a b (strivire)
Aconv. = a d (convențională de clacul)
d = 0.5 c (c ≤ 2 t)
d = t (c > 2 t)

3 A
Rezistența la compresiune locală se determină cu relația Baussinger fsk = fk √ Aconv. ≤ ψ fk
str

fk = rezistența de calcul la compresiune a zidăriei

Aconv. = aria convențională de calcul a secțiunii
Astr = suprafața de strivire
ψ = depinde de tipul zidăriei și este adimensional (2 pentru ceramice)

Subiect 13 Rezistența zidăriei la forfecare se determină pentru două mecanisme de cedare

- Cedare prin lunecare în rost orizontal fvk,l

- Cedare din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate fvk,i

Modurile de cedare ale zidăriei la forfecare depind de caracteristicile mecanice ale materialelor utilizate.

Cedarea zidăriei este influențată de caracteristicile mecanice ale materialelor utilizate. Ruperile pot să apară în
rostul de mortar când rezistența materialului mai mare ca rezistența de forfecare a pietrei, dar și prin piatră si
mortar când caracteristicile mecanice sunt apropiate.
 Rezistența caracteristică la forfecare în rost orizontal se determină în funcție de tipul de zidărie și tipul de
mortar astfel:

- pentru zidăriile executate cu mortar pentru utilizare generală sau mortar cu rosturi subțiri:
N
fvk,l = fvk,0 + 0.4σd ≤ 0.065 fb (mm2 )

fvk,0 = rezistența caracteristică inițială la forfecare sub efort unitar de compresiune (forfecare pură)
σd = valoarea efortului unitar de compresiune perpendicular pe direcția forței tăietoare în element
fb = rezistența standardizată la compresiune a elementului de zidărie

- pentru zidăriile cu nut și feder

N
fvk,l = fvk,0 + 0.4σd ≤ 0.045 fb (mm2 )

Rezistența unitară de proiectare la forfecare se determină cu relația:

fvk,0 N
fvk,l = γM
+ 0.4σd (mm2 )

Subiect 14 Rezistența unitară a zidăriei la eforturile principale de întindere în secțiuni oarecare:

5 σ0d N
fvk,i = 0,22 fbt √1+ ( ) (pentru elemente de zidărie din grupele 1 și 2)
fbt mm2

16 σ0d N
fvk,i = 0,10 fbt √1+ ( ) (pentru elemente de zidărie din grupa 2S - BCA)
fbt mm2

fbt = rezistența caracteristică la întindere a elementelor de zidărie

fbt = 0,035 fb (argilă arsă)
N
fbt = 0,08 fb (BCA cu fb > 2( ))
mm2

Rezistența unitară de proiectare la forfecare:

fvk,i N
fvk,i = ( )
γM mm2

Subiect 15 Rezistența la întindere din încovoiere intervine la dimensionarea și verificarea pereților solicitați de
încărcări aplicate normal pe planul lor, datorită împingerii pământului în cazul pereților de subsol, încărcare din
vânt sau seism la pereți perimetrali de umplutură la structuri în cadre.
Subiect 16 Modulul de elasticitate al zidăriei

La calculul rezistenței și al rigidității elementelor structurale se folosesc următoarele legi constitutive

Relația efort-deformație specifică pentru zidăria solicitată la compresiune poate avea comportare liniară,
liniar-dreptunghiulară si parabolic-dreptunghiulară.

εmu
Ductilitatea zidăriei se determină astfel µ = εmi
. Ductilitatea crește => Fb crește și invers.

εmu în cazul structurilor din zidărie se va limita indiferent de rezultatele obișnuite prin încercări astfel
εmu ≤ 3,5 % (argilă arsă)
εmu ≤ 2 % (elemente cu goluri verticale grupele 2, 2S și BCA)

Modulul de elasticitate longitudinal

Pentru calculul deformațiilor longitudinale ale elementelor structurii din ZNA se folosesc următoarele
valori ale modulului de elasticitate longitudinal:
- modulul de elasticitate secant de scurtă durată Ez
- modulul de elasticitate secant de lungă durată Ez,ld
Pentru modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei se calculează în funcție de rezistența
caracteristică a zidăriei la compresiune astfel Ez = 1000 fk (argilă arsă) și Ez = 800 fk (BCA).

În cazul zidăriei simple prevăzute cu armătură în rosturile orizontale, valoarea lui E se va majora cu 10%,
Eb Ib +Ez Iz N
iar în cazul zidăriei confinate, valoarea lui E se determină cu relația EZC/ZIA = ( ).
Iz +Ib mm2

Eb = modulul de elasticitate al betonului

Ez = modulul de elasticitate al zidăriei
Ib = momentul de inerție al betonului
Iz = momentul de inerție al zidăriei

În cazul structurilor din zidărie confinată prevăzute cu armături în rosturile orizontale, valoarea lui E se
majorează cu 10 procente pentru aține cont de aportul adus de armături.
Ez N
Modulul de elasticitate de lungă durată al zidăriei Ezld = ( ), unde Φinfinit= coeficient de
1+Φinfinit mm2

curgere lentă (0.5-3)

N
Modulul de elasticitate transversal G = 0,4 Ez ( )
mm2

Subiect 17 Durabilitatea zidăriei

Clădirile din zidărie se vor proiecta a.î. să aibă durabilitatea necesară pentru a putea fi exploatate pentru
întreaga durată de exploatare. Se vor lua în considerare condițiile de microclimat la care va fi expusă zidăria pe
întreaga perioadă de viață.
Condiții de microclimate – Proprietăți fizice ale zidăriei
MX1 – clasa de expunere în mediu ambiant uscat (p,m,s). Oțelul folosit la armarea rosturilor poate fi neprotejat.
MX2 – clasa de expunere la umiditate și umezire (m,s). Oțelul trebuie protejat prin înglobarea în mortar, beton sau
galvanizare.
MX3 – clasa de expunere cu umezire îngheț-dezgheț (m,s). Oțelul trebuie protejat.
MX4 – aer saturat de sare (s). Oțelul trebuie protejat.
MX5 – mediu ambiant chimic agresiv(s). Oțelul trebuie protejat.

Protecția armăturii prin înglobare în mortar trebuie să îndeplinească condițiile:

- mortarul pentru tencuială va fi clasa minim M2.5
- mortarul pentru zidării minim M5 (încăperi la care umiditatea relativă a aerului interior va fi sub 60%) și minim
M10 (încăperi la care umiditatea relativă a aerului interior va fi peste 60%).

Acoperirea laterală cu mortar a armăturilor este minim 20mm (pereți prevăzuți cu tencuială), minim
35mm (pereți tencuiți) și minim 45mm (pereți fără tencuială la MX4 si MX5).

Subiect 18 Tipuri pentru structuri pentru clădiri cu diafragme din zidărie

În funție de distanța între pereții structurali, structurile din zidărie se clasifică:
- rigide (fagure cu compartimentare deasă) A<25m2

- celulare (compartimentare rară)

He<4m

- sală/hală A<324m2
Subiect 19 Proiectarea preliminară a suprastructurii structurilor de zidărie
Clădirile din zidărie sunt considerate că au regularitate structurală în plan daca forma în plan este
aproximativ simetrică pe cele două direcții ortogonale și este compactă cu un număr redus de colțuri și retrageri,
cu contur regulat etc.

Regularitatea structurală a clădirilor din zidărie

Rigiditatea planșeelor trebuie să fie suficient de mare a.î. să asigure egalitatea deplasărilor laterale ale pereților sub
acțiunea încărcărilor orizontale. Distanța între centrul de masă și cel de rigiditate al structurii (los ) este <0.1x l
(lungimea clădirii) și <b (0.1xlățimea clădirii).

Subiect 20 Clădirile structurale se consideră că au regularitate structurală în elevație dacă:

- înălțimea de nivel este constantă pe întreaga înălțime a clădirii (se acceptă variații de maxim 20% în cazul
etajelor adiacente)
- pereții structurali vor avea aceeași lungime la toate nivelurile clădirii și desigur se acceptă reducere de 20% în
cazuri excepționale
 Regularitatea structurală a clădirii

Lungimile maxime ale tronsoanelor de clădire se stabilesc în funcție de zona seismică și de tipul de planșeu.

Rosturile de separație între clădiri și tronsoane pot fi complete (rosturi de tasare) și parțiale.
Rosturile parțiale = rosturi contracții dilatări sau seismice
Rosturile de tasare = reduc eforturile din structură date de neuniformitatea terenului de fundare
Rosturile seismice = reduc sau elimină eforturile suplimentare date de torsiunea generală a clădirii
În cazul unor încărcări mari, rosturile seismice pot fi prevăzute pe întreaga înălțime a structurii atât în
elementele infrastructurii cât și în elementele suprastructurii. Acestea sunt prevăzute și în cazul clădirilor care
prezintă forme complexe în plan.

Subiect 21 Pereții structurali din zidărie

Raportul între Hz panou zidărie și grosimea peretelui se va alege în funcție de tipul zidăriei si indiferent de
hz
≤ 12 (ZNA)
calculele obținute astfel{ th
z
t
≤ 15 (ZC)

Poziția golurilor de uși și ferestre se va alege a.î. să nu fie afectată rigiditatea structurală. Se vor dispune de
regulă pe aceeași verticală. Decalajele trebuie respectate la aproximativ 1m dispunere pe verticale între goluri
pentru a preveni apariția fisurilor.
 Se va evita proiectarea unor rigle de cuplare cu rigidități superioare șpaleților pentru a evita avarierea
acestora.

Lungimile minime ale șpaleților de capăt sau

intermediari se aleg în funcție de tipul de zidărie astfel:

1,20m
a1min ≥ {0,6 h (ZNA)
gol

1,00m
a1min ≥ {0,5 h (ZC)
gol

1,00m
a2min ≥ {0,5 h (ZNA)
gol

0,8 m
a2min ≥ {0,4 h (ZC)
gol

Dimensiunile maxime în elevație ale pereților

structurali se aleg în funcție de grupa din care face parte elementul de zidărie, clasa de importanță a clădirii, zona
seismică, tipul de planșeu și densitatea pereților structurali (se determină pe fiecare direcție a elementului).

∑ Ap
T
pcT % = 100
Aplanșeu

∑ Ap
L
pcL % = Aplanșeu
100
Subiect 22 Alegerea tipului de zidărie se face în funcție de numărul de niveluri supraterane, regularitatea structurii
clădirii, zona seismică, tipul elementului de zidărie și posibilitatea tehnologică de punere în operă.
ZNA
} ≤ P + 2E
ZNA + AR
ZC
} ≤ (P + 2E … P + 4E)
ZC + AR
Secțiunea de încastrare a clădirilor în raport cu care se determină numărul de niveluri se alege astfel:
- în cazul clădirilor cu subsol se va considera la nivelul plăcii peste subsol în situația în care structurile au o
comportare rigidă
- în cazul structurilor fără subsol se va considera la nivelul superior al solului
- la nivelul superior al solului în situația structurilor celulare și de asemenea la nivelul superior al plăcii peste
subsol în cazul structurilor celulare cu subsol rigid prevăzut cu elemente suplimentare (pereți structurali)

Subiect 23 Reguli specifice pentru construcția clădirilor cu pereți structurali din zidărie nearmată
- buiandrugii se vor realiza din beton armat monolit și se vor lega cu centura
A>625cm2

Minim C12/15

- stâlpișorii din beton armat monolit vor fi prevăzuți din motive constructive după cum urmează

- pentru asigurarea gradului de izolare termică și corectarea punților termice, stâlpișorii din beton armat vor fi
prevăzuți cu un strat suplimentar de termoizolație sau materiale ceramice, respectiv de tip BCA cu caracter termice
superioare
- centurile de beton armat se dispun la la partea superioară a pereților structurali la nivelul planșeului sau între
≥ 3,20m (ag ≥ 0,15g)
planșee dacă înălțimea de etaj He {
≥ 4,00m (ag = 0,10g)
- centurile pot fi întrerupte în zona casei de scară și în dreptul lucarnelor la nivel de mansardă dacă există stâlpișori
prevăzuți la capete

- de asemenea, în cazul centurilor și centurilor-buiandrugi avem:

Subiect 25 Proiectarea preliminară a planșeelor

Tipurile de planșee care pot fi utilizate la clădiri din zidărie se clasifică în funcție de rigiditate astfel:
- planșee rigide în plan orizontal (planșee din beton armat monolit armat pe 1 sau 2 direcții, planșee din elemente
prefabricate de tip fâșie dacă sunt prevăzute cu un strat de supra betonare >60cm, planșeele din panouri mari sau
semi panouri prevăzute cu bucle la îmbinări și monolitizări).
- planșee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal (planșee din lemn, din profile metalice si bolțișoare din
zidărie, din corpuri ceramice și panouri prefabricate de tip fâșie fără a fi prevăzute cu un strat suplimentar de
betonare)
Poziția golurilor mari în placă se va realiza a.î. sa nu fie afectată rigiditatea structurală.
 La calculul structurilor pentru clădiri din zidărie se iau in considerare următoarele ipoteze simplificatoare:
- zidăria este un material neomogen si anizotrop
- se acceptă utilizarea unor coeficienți de corecție pentru a asigura o concordanță cu rezultatele obținute din teste
- calculul se efectuează pentru secțiuni brute nefisurate
- evaluarea prin calcule se efectuează per ansamblul clădirii sau peretelui structural la acțiunea orizontală în planul
peretelui
- la nivel de perete structural se consideră acțiunea orizontală perpendiculară pe planul lui

Calculul structurilor din zidărie la încărcări verticale

În calculul structurilor din zidărie se iau în considerare ipotezele simplificatoare:

- Zidăria este un material neomogen și anizotrop

- Secțiunea pereților se consideră în calcule ca o secțiune brută nefisurată
- Se pot utiliza factori de corecție pentru a asigura o bună concordanță cu datele înregistrate la nivel de laborator

Evaluarea prin calcul se efectuează pentru verificarea clădirii și a pereților structurali la acțiuni verticale și
orizontale, în planul lor median, respectiv pentru verificarea pereților structurali la încărcări perpendiculare pe
planul lor.

Subiect 26 Calculul structurilor din zidărie la încărcări verticale

În cazul pereților structurali încărcările sunt date de greutatea proprie și încărcări transmise de planșeu.
Spre deosebire de pereții structurali, la cei autoportanți încărcările sunt date de greutatea lor proprie.

Modul de transmitere al încărcărilor de la planșee la pereții la pereții structurali se determină:

- Planșee care lucrează după două direcții

Arii de planșeu
Apl = ∑ Ai= A1+A2+A3+A4
Încărcări transmise de planșee
g pl = Apl (Gk + ψ2,i qk ) (gruparea specială)
Apl = aria de planșeu care descarcă pe pe peretele structural
Gk = valoarea caracteristică a încărcărilor permanentă
ψ2,i =coeficient de combinație (0,3 utile și 0,4 zăpadă) → fracțiune
cvasipermanentă a acțiunii variabile
- Planșee care lucrează după o direcție
Arii de planșeu
A pl = ∑ Ai= A1+A2
Încărcări transmise de planșeu
g pl = Apl (Gk + ψ2,i qk ) (gruparea specială)
Caz particular! Încărcări concentrate!

Greutatea peretelui structural

g pl = Az Gkz + Ab Gkb
Az = aria plinurilor de zidărie
Gkz = valoarea caracteristică a încărcărilor permanente a plinului de zidărie
b = elemente de beton (stâlpișorii, buiandrugi, centura)

Efortul axial din încărcările gravitaționale la cota ±0,00 → NG

NG = (n-1) Qnivel curent
planșeu + Qterasă
planșeu + n Gpereți

NG = NEd (pereți plini)

NG = NG ± NS (pereți cuplați)

Și la peretele de zidărie apar linii de rupere.

Aria de acțiune a încărcării

Subiect 27 Excentricitatea încărcărilor verticale în raport cu grosimea peretelui t provine :

- Alcătuirea constructivă a structurii (placi așezate excentric pe perete)

- Grosimea diferită a plăcii de o parte și cealaltă a peretelui

- Existența unor imperfecțiuni de execuție

- Efectul încărcărilor orizontale

Excentricitatea structurală a pereților apare ca urmare a rezemării excentrice a planșeelor pe pereți, suprapunerea

excentrică a pereților pe verticală și încărcărilor diferite transmise de planșee.

Subiect 28 Calcului structurilor cu pereții din zidărie la forțe laterale perpendiculare pe planul peretelui
Modelul de calcul pentru forțele perpendiculare pe perete

Momentele încovoietoare de proiectare se determină în funcție de anizotropia materialelor, alcătuirea

peretelui în secțiune și condițiile de rezemare respectiv fixare ale peretelui (simplă rezemare, rezemare continuă).

La pereții structurali reazemele sus și jos, planul de rupere este paralel cu rosturile de așezare.

Momentul încovoietor

1
(simplă rezemare)
MEd = ɑ WEd h2w ɑ { 81
12
(reazem continuu)
În cazul pereților simplu rezemați (3,4 laturi)

Pentru plan de rupere paralel cu rosturile de așezare

MEd = ɑ WEd h2w µ (ține cont de anizotropia materialului)
fx d1 fx k1
µ= =
fx d2 fx k2

Plan de rupere perpendicular cu rostul de așezare

MEd = ɑ WEd h2w
hw = lungimea sau lățimea peretelui între reazeme

Forțele orizontale de proiectare considerate în calcule la acțiunea perpendiculară pe perete se notează cu

ag βCNS kz mCNS
WEd (vânt) − W sau FCNS = γCNS qCNS

γCNS = factor de importanță al elementului nestructural

βCNS = factor de amplificare dinamică al componentelor nestructurale
k z = factor de amplificare a accelerației terenului pe înălțimea construcției
qCNS = factorul de comportare al CNS (1,5,...,2,5)
m = masa componentelor nestructurale (pe o fâșie)
 Subiect 29 Rezistența de proiectare la forțe perpendiculare pe planul peretelui se calculează pe o fâșie de un 1 m,
folosind relațiile
MRx =Ww (fx d1 + σdp )
d1

MRx =Ww (fx d2 )

d2

Ww = modulul de rezistență al peretelui de zidărie

1000 t
Ww =
6

σdp = efortul de proiectare unitar la compresiune determinat la mijlocul peretelui

M Rx ≥ MEd1
d1
Subiect 30 Verificarea cerinței de rezistență pentru solicitări perpendiculare este {
M Rx ≥ MEd2
d2

Calculul pereților structurali la forțe laterale în planul lor

Calculul caracteristicilor geometrice ale pereților structurali

- Pereți structurali din zidărie

6t
Δbdr i {
distanța până la capătul peretelui

dpi = t + Δbdr i

- Rigle de cuplare (perete interior)

Aria secțiunii active la compresiune reprezintă aria întregii secțiuni.

Pentru elementele de zidărie din grupele 2 și 2S se ia în considerare secțiunea geometrică a peretelui în
timp ce la pereții realizați din elementele de zidărie din grupa 1 se ia în considerare și aportul adus de betonul
existent în elementele de confinare.
Aid = Az + (n − 1)Ab
fcd
n= fd

Pentru aria secțiunii active la forțe tăietoare a secț. de perete sau riglă de cuplare se determină aria inimii.
Subiect 31,1 Metoda forțelor seismice statice echivalente
- evaluarea forțelor seismice
Fb = γIe Sd (T) m λ η
β0 ×ag
Sd (T) = q

m=masa totală a construcției

λ = (0.85 ; 1) în funcție de numărul de niveluri și de perioada de vibrație
η = factor de amplificare dinamică care ține seama de
amortizarea zidăriei
q = factorul de comportare
s mi
Fi = Fb ∑ i
si mi

Distribuția forței seismice la pereții structurali considerând modele plane

eiy = eoiy ± ea
ea = 0,05 Li
Mt = Fix eiy

Subiect 32 Distribuția forței seismice la clădirile cu planșee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal (planșee
din lemn, din profile metalice si bolțișoare din zidărie, din corpuri ceramice și panouri prefabricate de tip fâșie fără
a fi prevăzute cu un strat suplimentar de betonare). Forța seismică de proiectare se distribuie pe structură
proporțional cu masa aferentă fiecăreia
Distribuția forței seismice la clădirile cu planșee rigide în plan orizontal
Subiect 33 a. Utilizând rigidități relative de nivel (K) – modelul de calcul este plan cu legături pendulare în dreptul
planșeelor rigide care asigură deplasări egale tuturor elementelor structurale. În cazul pereților cuplați prevăzuți
cu goluri de uși sau ferestre, riglele de cuplare se iau în considerare doar în situația în care sunt țesute cu montanții
alăturați si dacă sunt realizate împreună cu centura planșeului.
Subiect 34 b. Utilizând momentul de inerție echivalent (Ies ) – metoda este valabilă în cazul structurilor și a
diafragmelor care respectă următoarele ipoteze simplificatoare
structura prezintă regularitate structurală în plan și în elevație
înălțimea nivelurilor este aceeași pe toată înălțimea clădirii
exista o distribuție monotonă a golurilor pe verticală
distribuția încărcării seismice se consideră triunghiulară respectiv uniformă pe înălțimea clădirii
{deform. tuturor diafr. care alc. structura se consideră egale în dreptul planșeului cel mai apropiat de 0,8h

În această ipoteză, rigiditățile diafragmelor pline și a celor cu goluri obținute din deplasări laterale date de
momentele încovoietoare și deplasării laterale date de forțe tăietoare se înlocuiesc cu rigiditățile unor diafragme
pline echivalente date din deplasări la momentele încovoietoare.

- Deplasări laterale din momentele încovoietoare

qs H4
ΔM = ɑs
EI

- Deplasări laterale din forțele tăietoare

qs H2
ΔT = βs
GA

- Deplasări laterale de momente încovoietoare echivalente

qs H4
ΔM e = ɑs
EIes

ΔM e = ΔM + ΔT → Ies
ɑ= √λγ
Kme
λ= Kre

γ = ține seama de influența deformațiilor

axiale ale montanților

Subiect 38 Diafragme cu goluri mari (ɑ< 1) → rigiditatea riglelor de cuplare este foarte mică în raport cu cea a
montaților a.î. ele vor fisura curând legături pendulare la capete. Calculul efectuându-se pentru fiecare montant în
parte în mod similar cu calculul diafragmelor pline.
Subiect 36 Diafragme cu goluri mici (ɑ>10)

Subiect 31,2 Metoda cadrului înlocuitor

a) Subiect 35 Diafragme pline

F
bΔTi
F1 = 2 n(n+1)

F2 = 2 F1 ...
01 qs H4
MEd = 100
2 m01
s

2 nFbΔTi
qs =
H(n+1)

01 10 M01 10
Ed −MEd
VEd = VEd = He

b) Subiect 37 Diafragme cu goluri mijlocii

 lc = l0 + 2a

Rezistența de proiectare la compresiune și încovoiere a pereților structurali din zidărie

a. Subiect 39 ZNA → MRd = NEd yzc

N
aria zonei comprimate Azc = 0,85Edf
cd

NEd
xRd = 0,85 t f
d

Azc = t xRd
NG = NEd (pereți plini)
NG = NG ± NS (pereți cuplați)
b. Subiect 40 ZC → MRd = MRd (zna,i ) + MRd (As )
MRd (As ) = As ls fyd
- la elementele de zidărie grupa 1 se determină aria totală a secțiunii
- la elementele de zidărie grupele 2, 2S și BCA se determină aria pe secțiunea reală
a peretelui
c. Subiect 41 ZIA → MRd = MRd (zna,i ) + MRd (As )

Rezistența de proiectare a forței tăietoare a pereților structurali de zidărie

rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l

VRd = min {
rezistența de proiectare la cedare pe secțiunile înclinate VRd,i
a) Rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l

Subiect 42 1. ZNA
VRd,l = fvd,l t lc (solicitări neseismice) Subiect 43
fvk,0t lad
VRd,l = + 0,4 NEd (solicitări neseismice) Subiect 44
γM

fvd,l = rezistența unitară de proiectare la lunecare în rost

t = grosimea peretelui în secțiune
lc = lungimea zonei comprimate
fvk,0 = rezistența caracteristică
lad = lungimea pe care aderența este activă
lad = 2 lc - lw (secțiuni compuse I,T,L)
lad = (2,35 Sd − 1) lw (secțiuni dreptunghiulare)
fd
σd ≥ = 0,425 fcd
2,35

Subiect 46 2. ZC
VRd,l = VRd,l + VRd2 + VRsc
VRd2 = rezistența de proiectare la forfecare lunecare în rost orizontal a armăturii verticale comprimate din
stâlpul de beton armat
VRd2 = λc Asc fyd
Asc = aria armăturii din stâlpul de la extremitatea comprimată
fyd = rezistența de proiectare a armăturii
λc = factor ce tine cont de participarea armăturii în preluarea forței tăietoare
VRsc = rezistența de proiectare la forfecare a betonului din stâlpul comprimat
VRsc = Absc fevd
Absc = aria betonului din stâlpul comprimat
fevd = rezistența de proiectare la forfecare a betonului

Subiect 47 3. ZC+AR
VRd = VRd,l + VRd2 + VRsc + VRd3
VRd3 = rezistența de proiectare la forfecare a armăturilor prevăzute în rosturile orizontale
Asw
VRd3 = 0,8 lw fvd,i
s

lw = lungimea peretelui
s = distanța pe verticală între două armături succesive
Asw = aria armăturii
Subiect 45 b) Rezistența de proiectare la cedare pe secțiunile înclinate VRd,i
Aw
VRdi = b
fvd,i (ZNA)

fvd,i = valoarea de proiectare la forfecare la cedare pe secțiuni înclinate

b = coeficient de corecție care ține seama de raportul laturilor panoului de zidărie
Aw = aria panoului de zidărie
Cerința de verificare a pereților din zidărie la forță tăietoare este satisfăcută dacă VRd ≥ qVEd
VEd = din calculul static în domeniul liniar-elastic
q = factorul de proiectare utilizat pentru calculul structurii

Subiect 49+50 Armare stâlpi din beton armat monolit

Ast ≥ 6,25 cm2
lst ≥ 25 cm
Φsl ≥ 12 mm
Φsw ≥ 6 mm
≤ 10 cm
sw {sub/peste centuri 60 cm
≤ 15 cm
Procente minime de armare
0,6% (ag = 0,10g)
sw { 0,8% (ag = 0,15 ÷ 0,20g)
1% (ag ≥ 0,25g)
Subiect 48 Armare centuri din beton armat monolit

Ac ≥ 500 cm2
≥ hpl (pereți exteriori)
hc {
≥ 2 hpl (pereți interiori + casa scării)
≥ 25 cm
bc { 2
≥3 grosimea peretelui

Subiect 51 Armare rigle de cuplare din beton armat monolit

 1. Îmbinările orizontale ale diafragmelor formate din panouri
prefabricate asigură:
a. continuitatea pe verticală între panouri
b. legătură pe verticală între panouri
c. legătura dintre panourile de pereți și planșee

2. Caracteristica determinată în stabilirea valorii forțelor seismice

aferente fiecărei diafragme, distribuite din efectul de translație
este:
a. rigiditatea diafragmei
b. deplasarea Dxi a fiecărei diafragme la nivelul caracteristic
c. distanța dintre CM și CR

3. Mecanismul structural de disipare a energiei seismice în cazul

diafragmelor cu goluri mijlocii, se asigură prin:
a. dirijarea deformațiilor plastice inițial în grinzile de cuplare
și ulterior la baza montanților
b. eliminarea ruperilor premature cu caracter fragil
c. eliminarea apariției unor fenomene de instabilitate

4. Precizați semnificația zonelor A și B, în cazul diafragmelor

pline:
a. zona A comportare elastică, zona B comportare postelastică
b. zona A comportare postelastică, zona B comportare elastică
c. comportare elastică zona A și B

5. La stabilirea eforturilor de compresiune din gruparea

fundamentală de încărcări, în pereții structurali/diafragme, se
iau în considerare:
a. încărcările transmise de plansee
b. efectul încărcărilor orizontale din seism
c. greutatea proprie a diafragmei
6. Un planseu poate fi asimilat cu o saiba orizontala atunci cand ?
 1. Asigura deplasari din translatie egale ale diafragmelor
strucurii la acelasi nivel
2. Este nedeformabil in planul sau
3. Exclusive atunci cand este executat din beton armat monolit

8. Prevederea de bulbi la capetele diafragmelor de beton este

necesara pentru a :
1. preveni pierderea stabiltatii
2. creste rigiditatea laterala
3. reduce cantitatea de armatura si beton
9. Profilarea sub forma de dinti a merginilor vertical ale panourilor
de pereti si prevederea de armatui orizontale se face :
1. pt preluarea eforturile de lunecare din imbinare
2. pt preluarea ef. de lunecare din imbinare
3. pt asigurarea unei bune conlucrari a peretilor cu elemnetele
prefabricate de planseu
10. Diafragmele proiectate apartinand structurilor mixte (difragme
+cadre) au ca rezultat
1. o crestere a flexibilatatii parterului
2. cresterea rigiditatii structurii
3.o mai buna comportare la incarcari seismice
11) Care dintre solutiile urmatoare asigura comportarea
postelastica a peretilor din b.a. solicitati la compresiune excentrica
cu mare excentricitate?
 Curgerea armaturii din zona intinsa si distrugerea
betonului din zona comprimata
 Distrugerea betonului din zona comprimata fara
intrarea in curgere a armaturii din zona intinsa
 Distrugerea betonului din zona comprimata simultan
cu intrarea in curgere a armaturii din zona intinsa

12) Lungimea de calcul a riglei de cuplare (lc) se calculeaza cu

relatia : lc=l0+2a :
 Deoarece l0 este lumina golului, care nu coincide cu
lungimea active a riglei
 Numai in cazul diafragmelor cu goluri mari
 Fiindca se considera deformabila pe o lungime mai
mare decat lumina golului

13) Efortul axial de calcul ( NEd ) in cazul diafragmelor pline este

dat de :
 Efortul de compresiune din incarcari gravitationale
 Efortul axial de compresiune din incarcari orizontale
 Efortul axial de compresiune din incarcari
gravitationale si orizontal
14) Clasa de ductilitate a unei structuri influenteaza :
 Prevederile constructive privind diametrul minim al
armaturilor
 Sistemul de armare in zonele A si B
 Armarea grinzilor de cuplare
15) In cazul montantilor diafragmelor cu goluri, eforturile axiale
din incarcari orizontale:
 Sunt cu atat mai mari cu cat gradul de zveltete al
diafragmei este mai mare
 Sunt proportionale cu rigiditatea montantilor
 Sunt cele mai mari la montantii marginali
16. Sa de defneasca cele 5 marimi din ecuatia de mai jos si sa se
precizeze daca relatia este adevarata sau falsa: qs=(Em-
Ies)/(alfas*H^4)
Relatia este adevarata.
qs-intensitatea incarcarii distribuite
Em-modululul de elasticitate conventional pentru montant
Ies-moment de inertie echivalent corectat
alfas-coef.numerici care depind de legea distributiei incarcarii
H-inaltime
17. Care dintre conditiile de mai jos asigura comportarea
postelastica a diafragmelor pline respective a montantilor
diafragmelor cu goluri mijlocii?
 ponderea eforturilor axiale din sectiunea NED
 evitarea cedarii din forte taietoare
 comportarea la compresiune excentrica cu mica excentricitate
18. Sa se precizeze rolul pe care il deplinesc armaturile marcate cu
rosu in figura de mai jos.

1- Armatui longitudinale (pe zonele de capat, de capat interior)-

preiau eforturi din compresiune excentrica, eforturi de intindere
2- armaturi transversale (etrieri)-rolul de confinare a zonei
comprimate, impiedicarea flambajul barelor longitudinale
3- armaturi verticale pentru armarea inimii peretii structurali-rol de
montaj si pot avea rol de rezistenta la preluarea momentelor
incovoietoare
4- bare orizontale, armaturi transversale la forte taietoare-rolul de
imbunatatiera comportarii la solicitari de deformatii
5- cul rol de preluarea eforturilor locale
6- cu rol de preluarea eforturi de intindere
7- cu rol constructive (in zona centrala a riglei de cuplare)
8- au rol in preluarea fortei taietoare
9- armaturi in zona de centrua-preluare fortei taietoare din
sectiunile in care nu se conteaza pe preluare a fortei taietoare din
beton
19. Momentele incovoietoare in montantii peretilor din beton armat
se obtin prin repartizarea momentelor rezultate in cadrul inlocuitor,
in functie de:
  rigiditatile montantilor
 ariile active ale montantilor
 rigiditatea riglelor de cuplare

20. In cazul riglelor de cuplare reprezentate in figura de mai jos:

a. mentionati carui tip de planseu corespund

Planseu din beton armat monolit.
b. explicati dimensiunile: lf,eff; lf,i; hf; h; bw
lf,eff-lungimea talpilor active
lf,i- lungimea activă a tălpilor diafragmelor din stânga
hf-grosimea placii
h-dinstanta dintre doua rigle de cuplare
bw-grosimea inimii
 Sesiunea de toamnă

1. Care dintre conditiile de mai jos asigura comportarea

postelastica a diafragmelor pline respective a montantilor
diafragmelor cu goluri mijlocii:
 Ponderea eforturilor axiale din sectiune
 Evitarea cedarii din foarta taietoare
 Comportarea la compresiune excentrica cu mare
excentricitate

2. Armarea grinzilor de cuplare cu armatura dispusa dupa

diagonale se recomanda in cazul:
 Riglelor de cuplare care lucreaza preponderant la forta
taietoare
 Riglelor de cuplare care lucreaza preponderant la moment
incovoietor
 Riglelor de cuplare care lucreaza la forta taietoare si la
moment incovoietor

3. Mecanismul structural de disipare al energiei seismice in cazul

diafragmelor pline, se asigura prin:
 Folosirea armaturilor cu capacitate de deformare plastica
 Folosirea unor armature fara palier de curgere
 Prevederea unor procente de armare peste maxim de
armare

4. Regulile privind innadirea armaturilor se refera :

 La orice tip de armatura ( verticala, orizontala, transversala
sau inclinata)
  La barele care se intrerup in aceeasi sectiune
 Atat la armature de rezistenta cat si la cele prevazute
constructiv

5. Sa se determine la fiecare nivel valoarea momentului

incovoietor din incarcari seismice cu distributie triunghiulara
in cazul unei diafragme pline, stiind ca He= 3,00 m,
Htotal=24m, FbDT= 270kN

6. Să se definească cele 5 mărimi din ecuația de mai jos și să

aprecieze dacă relația este adevărată sau falsă:
qs=(Em*Ies)/(as*H^4)

7. În cazul diafragmelor pline, articulațiile plastice apar:

a. la baza diafragmei
b. la partea superioara a diafragmei
c. in zonele centrale a diafragmei
8. Efectul de torsiune a unei clădiri sub acțiunea încărcărilor
orizontale se produce aunci când:
a. CR și CM coincid
b. CR și CM nu coincid
c. planșeele nu prezintă rigiditate în planul lor
9. Sunt definite ca diafragme cu goluri mari:
a. diafragmele ale căror goluri au între ele o distanță de 1,20
m
b. diafragmele cu un coeficient de monolitism mai mic sau
egal cu 1
c. diafragmele cu raportul H/lw mai mare decât 5
10. Eforturile de lunecare din îmbinările verticale între
panorile pref. de pereți pot fi produse de:
a. încărcările gravitaționale
 b. încărcările orizontale din seism
c. încărcările gravitaționale și cele orizontale din seism

11) Figura reprezinta sectiuni ale unor rigle de cuplare.

Sa se precizeze:
 Care este diferenta din punct de vedere tehnologic intre
elementul din detaliul A si cel din det. B ?
 Care este inaltimea de calcul h a fiecareia dintre cele doua
rigle de cuplare ?

12) La stabilirea eforturilor de compresiune din gruparea speciala

de incarcari , in peretii structurali, se iau in considerare :
 Incarcarile transmise de plansee
 Efectul incarcarilor orizontale din vant
 Greutate proprie a diafragmei

13) Sa se defineasca termenii εsu si εcu,2 din figura alaturata :

14) Structurile de tip tub perimetral sunt caracterizate prin :
 Rigle de inaltime mare cu grosimi egale cu cele ale lamelor
(stalpilor)
 Preluarea preoponderenta a incarcarilor orizontale de catre
tubul perimetral
 Stalpi ( lamele ) dispusi la distante relative reduse
15) Rigiditatea diafragmei pline echivalente a unei diafragme cu
goluri se calculeaza :
 Din deplasarea produsa de forta taietoare
 Din deplasarea produsa de moment si de forta taietoare
 Din deplasarea produsa de moment incovoietor
In cazul peretilor cuplati din b.a cu goluri mici, armaturile de bordare
a golurilor:
1. Se dispun construct in cazul golurilor
2. Se prevad pt preluarea eforturilor locale
3. Se prevad pt preluarea momentelor incovoietoare
Armat longitudinale din riglele de cuplare:
1. Se prevad in mod constructiv atunci cand nu rezulta din
calcul
2. Sunt armaturi de rezist la partea inferioara superioara si
mediana a sectiunii riglei de cuplare
3. Sunt prevazute la partea superioara si inferioara a sectiunii
riglei pentru preluarea eforturilor din momentele
incovoietoare.
Armarea in camp a peretilor structurali din beton asigura:
1. Preluarea fortei taietoare
2. Preluarea momentelor incovoietoare din incarcari gravitationale
3. Preluarea eforturilor din contractie si dilatare

TOATE AICI

Aici OK

Aici primele 2
TOATE AICI
SUBIECTE CIVILE
GRUPA 3:

1.Caracteristicile geomtrice ale unui element din zidarie cu inima armata se

calculeaza pentru:

a. sectiunea bruta nefisurata a zidariei

b. sectiunea peretelui

c. sectiunea ideala a peretelui

2. Elementele pentru zidarie se incadreaza in categoria I daca:

a. probabilitatea de a nu atinge valoarea declarata a rezistentei la compresiune

este mai mica de 5%

b. elementele de zidarie au denistate mare

c. volumul de goluri este de 40-45%

3. Se cere :

a. sa se clasifice tipurile de zidarii:

-Zidarie simpla (ZNA)

-Zidarie mixta

-Zidarie confinata (ZC)

-Zidarie armata(ZAR)

-Zidarie cu inima armata(ZIA)

-dupa rolul indeplinit: Zidarie de rezistenta, autoportanta, purtata

b. specificati care sunt siferentele din punct de vedere constructive intre zidaria
simpla si zidaria mixta

zidaria mixta este alcatuita din cel putin doua tipuri de zid. Mixte asociate in
scopul imbunatatirii calitatilor fizice si mecanice
ZNA- alcatuita dintr-un singur tip de element si un material folosit pentru a
lega elemntele(MORTAT)

4.Starea complexa de tensiune in zidarie apare ca urmare a:

a. deformabilitatii diferite a elemntelor de zidarie si mortar

b. neuniformitatii elementului de zidarie

c. neuniformitatii stratului de mortar

5. Rostul seismic se prevede:

a. pentru a asigura contractia-dilatarea tronsoanelor unei cladiri, in cazul

cladirilor de neregularitate structural, in functie de dimensiunea in plan

b. in functie de regularitatea structural si de dimensiunile in plan ale cladirii

c. la cladirile cu regularitate structural in plan care au L>50m respectiv l>50m,

indeplinind si conditiile impuse de contractie si dilatare

6.Sa se explice termenii:

-rolul si prevederile constructive asociate diferitelor zone de armare ale unui

stalpisor din beton armat inglobat in zidarie pentru fiecare din notatiile din
detaliul alaturat: (vezi curs)
Raspuns: a si b sunt lungimile de baza de armature vertical din stalp, care ajuta
la preluarea momentului, prevederi constructive minime

7.Modulul de elasticitate longitudinal de scurta durata (in general) are valori

care difera in functie de:

a. tipul zidariei care alcatuieste elementele de constructie

b. material care compun zidarie

c. carcateristicile geometrice ale sectiunilor de zidarie

8. Un perete exterior de zidarie poate fi solicitat la actiuni orizontale

perpendicular pe plan provenite din:

9.Exista limitari privind utilizarea anumitor tipuri de mortare, in functie de

tehnologia utilizata la prepararea lor, denumiti tipul de mortat si restrictiile
aferente

???

10.Intre principiile de tesere a zidariei pot fi enumerate:

a. decalarea rosturilor verticale pe o lungime minima de dimensiunea
elementului de zidarie

b. modul de tesere este influentat de grosimea peretelui de zidarie

c. fragmentele elementelor din zidarie pot fi utilizate pentru realizarea teserii

zidariei cu elemente de orice tip, inclusive cele din argila

11. Se da detaliul din figura, care pune in evidenta modul in care apare
excentricitatea Es la peretii structurali din zidarie. Analizati procesul(sub
aspectul geometriei si al incarcarilor) care are loc in sectiunea a-a prin:

a. descrierea actiunii produse de plansee

b. descrierea rezultantelor incarcarilor (N1,Pj) de unde provin si cum descarca,

la nivelul sectiunii a-a

(insert detaliu)

Raspuns:

12. Sa se calculeze valoarea rezistentei de proiectare la compresiunea a

zidariei parallel cu rostul orizontal, stiind ca: elementuld e zidarie este in
grupa 2, rezistenta standardizata la compresiune a elementului de zidarie
paralele cu rostul orizontal est 2N/mm^2, rezistenta mortarului este de 2.5
N/mm^2 si constanta k=0.55

Raspund: 1.17 N/mm^2

13. Planseele de elemente prefabricate de beton armat de tip fasie:

a. descarca pe trei laturi in cazul fasiilor marginale

b. trebuie sa asigure rezemarea pe cca. 8 cm din grosimea peretilor portanti

c. pot sa fie considerate saibe orizontale doar cu o suprabetonare executata in

mod corespunzator
14.Elementele pentru zidarie cu continut mare de saruri solubile se utilizeaza
la:

a. realizarea zidariilor expuse la umiditate

b. zidarii executate cu mortare pe baza de ciment

c. zidarii in medii uscate

15.Un perete structural exterior din zidarie poate fi solicitat la actiuni

orizontale perpendicular pe planul lui provenite din:

Peretii structurali pot sa fie portanti sau autoportanti( de contravantuire).

Peretii portanti vor prelua inc. orziontale( actiunea vantului, sau a seismului) si
incarcari gravitationale( transmise de plansee si greutatea lor proprie)
Peretii autoportanti nu vor prelua inc. gravtitationale de la plansee, acestia
sunt capabili sa preia doar greutatea lor proprie si incarcarile din vant sau
seism.

16. La calculul strcturilor din zidarie cu plansee rigide in plan orizontal la

actiuni laterale se ia in considerare:

a. faptul ca fiecare perete se defoormeaza independent, in functie de

rigiditatea sa

b. efectul translatiei si al rotatiei

c. doar efectul translatiei

17.
GRUPA 2 si 4
1. In cazul unui model de calcul plan efectul torsiunii se introduce:
a. Printr-un calcul separate al fortelor date de mom de torsiune
b. Combinatia dintre ele
c. Prin suplimentarea eforturilor cu un anumit procent

2.Efectul axial NED in cazul peretilor structurali plini este dat de:

a. Efectul axial de compresiune din incarcari orizontale

b.Efectul axial de compresiune din incarcari gravitationale

c. Efect axial de compresiune din inc. orizontale si gravtiationale

3.Avand detalul atasat:

a. Specificati daca poate sa apara o excentricitate structurala in

scetiunea a-a a peretelui
b. Excentricitatea structurala cu valoarea cea mai mare apare atunci
cand:
-Ps=Pr
-Ps>Pr

c. Sa se scrie relatia de calcul din care rezulta mom incovoietor Ma-a

pentru starea de incarcare data

4. Sa se determine valoarea fortei taitetoate la fiecare nivel, in cazul

peretelui structural plin stiind ca: He=3.0 m, Htotal=12 m; Fbdti=120Kn
5.Mortarele pentru zidarii:

a. asigura transmiterea eforturilor de la elementele de constructii adiacente

b. asigura conlucrarea elementelor pentru zidarie

c. influenteaza valoarea rezistentei mecanice a zidariei

6. Determinati Mrd pt sectiunea din detaliul dat stiind ca NEd=870kN,

fd=1.65N/mm^2
7.Momentele incovoietoare in montantii structurali se obtin prin repartizarea
momentelor rezultate in cadrul inlocuitor in functie de:

a. rigiditatea structurii

b.ariile active ale montantilor

c. rigiditatea riglelor de cuplare

8. In figura alaturata este prezentat modul de dispunere al golurilor casei

scarii

a. Care dintre ele este favorabila rigiditatii structurii, de ce?

b. Care dintre ele este defavorabila pentru rigiditate si de ce?

9. Un planseu poate fi asimilat cu o saiba orizontala atunci cand:

a. doar atunci cand este executat din beton armat monolit

b. este nedeformabil in planul sau

c. asigura deplasari din translatie egale ale diafragmelor structurii la celasi nivel

10. Elementele din zidarie din arigla arsa cu goluri orizontale se utilizeaza la :

a. executarea peretilor structurali la anexe gospodaresti si constructii provizorii

b. in ambele situatii

c. executia peretilor strucurali la cladiri de locuit sau cu alta destinatie

11. Excentricitatea aditionala( accidentala)

a. cum se defineste?

b. cum se stabileste, in funtie de ce parametrii?

c. ce solicitari trebuie luate in considerare in calcul?

12. In care sectiune a peretelui mom incovoietor produs de inc. grvitationale

care actioneaza cu diferite excentricitati este maxim

a. in partea inferioara a peretelui

b. in mijlocul inaltimii peretelui

c. la partea superioara a peretelui, sub centura

13. Caracteristica determinate in stabilirea valorii fortelor seismice aferente

fiecarui perete structursl, distribuite din efectul de translatie este:

a. rigiditatea peretelui structural

b. deplasarea Δxi al fiecarui perete structural la fiecare nivel caracteristic

c. distanta dintre CM si CR

14. Rezistenta unitara de proiectare a zidariei la eforturi principale de

intindere in lungul diagonalei comprimate fvd,I depinde de

a. caracteristicile elemntului pentru zidarie

b. marimea incarcarii verticale care actioneaza asupra elemntului de zidarie

c. rezistenta carcateristica la intindere a elementului pentru zidarie

15.Un perete structural exterior din zidarie poate fi solicitat la actiuni
orizontale perpendicular pe planul lui provenite din

a. presiunea vantului

b. suctiunea vantului

c. seismul

16. Rezistenta standardizata la compresiune se utilizeaza :

a. in ambele situatii

b. la calculul rezistentei medii la compresiune

c. la calculul resitentei caracteristice la compresiune

17. In cazul utilizarii unui model plan de calcul care ipoteza de calcul trebuie
indeplinita?

a. centrul maselor sa conincida cu centrul de rigiditate ycm=Ycr

b. peretii trebuie sa fie asezati in plan perpendicular intre ei

c. planseele trebuie sa aiba rigiditate infinita in planul lor

18. Un perete de zidarie supus la incarcari orizontale care actioneaza
perpendicular pe planul sau se considera rezemat cu continuitate complete
daca:

a. pe directia orizontala, planseul din b. a. reazema pe peretele structural, iar

pe directia vertical peretii sunt tesuti la intersectii

b. . pe directia orizontala, planseul din b. a. NU reazema pe peretele structural,

iar pe directia vertical peretii sunt tesuti la intersectii

c. pe directia orizontala, planseul din b. a. reazema pe peretele structural, iar

pe directia vertical peretii NU sunt tesuti la intersectii

19. Zidaria din caramida solicitata la compresiune centrica cedeaza prin:

a depasirea rezistentei la intindere a caramizii

b. depasirea rezistentei la compresiune a zidariei

c. depasirea rezistentei la compresiune a mortarului

20. Calculati valoare rezistentei caracteristice de proiectare la compresiune a

zidariei stiind ca:

-rezi. Standardizata la compresiune a el. Pt zidarie este: 15 N/mm^2

- rezi. Mortar de ciment 15 N/mm^2

-coef. Partial de siguranta 2.2 si constranta K=0.45

21. Sa se explice:

a. de ce peretii autoportanti care au aceiasi grosime cu peretii portanti nu

preiau inc. de la plansee?

b. enumerate toate tipurile de inc verticale ce pot fi preluate de peretii

portanti (ce fel de incarcari si din ce actiune provine)

c. ce sunt peretii nestructurali

subiecte grupa 1

1. La zidăriile executate cu mortar pentru rosturi, fk depinde de:

o rezistența standardizată a elementului
o rezistența mortarului
o ambele rezistențe
2. Legătura dintre peretele din zidărie și elementele verticale de confinare din b. a. se poate face
cu sau fără strepi. Explicați care dintre soluții considerați că asigură o legătură mai rigidă și de
ce?
Legatura cu strepi este mai rigida deoarece se realizeaza o tesere mai buna si nu se produc fisuri.
3. Caracteristica determinată în stabilirea valorii forțelor seismice aferente fiecărei diafragme,
distrubuite din efectul de translație este
o rigiditatea diafragmei
o distanța dintre CM și CR
o deplasarea delta_xi a fiecărei diafragme
4. Mortarele pentru zidării:
o asigură transmiterea eforturilor de la elementele de zidărie la elementele de
construcție adiacente
o asigură conlucrarea elementelor de zidărie
o influențează valoarea rezistenței mecanice a zidăriei
5.

a) Cazul 1 si 2 apartine peretelui exterior si cazul 3 si 4 apartine peretiilor interiori

b) In cazul 1 peretele este alcatuit din zidarie iar placa din beton.
In cazul 2 peretele este din beton si zidarie iar placa este doar din beton.

6. Alcătuirea stâlpișorilor de b.a. din zidărie executată cu blocuri ceramice având h>15cm diferă
față de cea construită din blocuri ceramice cu h<15 cm. Să se arate
a. care este diferența dintre prevederile aferente celor două conformări
b. care dintre cele două asigură o mai bună conlucrare cu zidăria și cum se justifică diferența
dintre prevederile constructive în cele două cazuri.
a. Daca ha<15 cm –legatura se realizeaza prin strepi,bare de armatura si strepi si bare de
armatura.
Daca ha>15 cm –NU se realizeaza legatura intre zidarie si stalpisori.
 b. ha<15 cm pentru ca barele de armatura care se afla in strepi rigidizeaza constructia.

7. Țeserea zidăriei după anumite reguli are ca scop:

o obținerea unei structuri cât mai omogene a zidăriei
o creșterea rezistenței mecanice a zidăriei
o evitarea suprapunerii/continuității rosturilor verticale pe mai multe rânduri consecutiv

8. Rezistența caracteristică la întindere este:

o mai mare în cazul zidăriilor alcătuite din elemente de zidărie din argilă arsă
o mai mare în cazul zidăriilor alcătuite din elemente de zidărie de tip BCA
o aceeași indiferent de tipul de zidărie

9. Explicați care sunt factorii care influențează stabilirea regimului de înălțime maxim admis
pentru o clădire cu structură din pereți de zidărie.
Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secțiunea de încastrare se limitează în funcție de:
accelerația seismică de proiectare (ag );
clasa de importanță a clădirii;
regularitatea structurală;
tipul zidăriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
densitatea pereților structurali;
tipul elementelor pentru zidărie;
grupa elementelor pentru zidărie

10. Să se calculeze valoarea modulului de elasticitate de scurtă durată al peretelui de zidărie

confinată cu elemente din b. a. execuată cu elemente de zidărie din argilă arsă, incluse în grupa
1 și mortar de ciment, a cărei secțiune este prezentată în figura de mai jos, știind că:
rezistența standardizată la compresiune a elementului de zidărie este 7.5 N/mm^2, rezistenta
mortarului 5N/mm^2 si constanta K=0.5, Eb=27.000N/mm^2
11.

In imaginea a ea este mai mare decat eos,rezulta doua momente in sens contrar.
In imaginea b ea este mai mic decat eos,rezulta doua momente in acelasi sens.
In imaginea C ea este egal cu eos,rezulta doua momente egale dar de sens contrar.Acesta este cel
mai favorabil caz.

12. Rezistența la forță tăietoare a pereților din zidărie cu inima armată este influențată de
o Rezistența la forța tăietoare a zidăriei ARMATA SAU NEARMATA???
o rezistența de proiectare la forță tăietoare a armaturilor verticale din stratul median
o rezistenta de proiectare la forta taietoare a stratului median de beton/grout
13. Zidăria cu armare longitudinală este caracterizată prin armarea cu bare verticale care se
montează?
o la fața exterioară a elementului de zidărie
o în interiorul secțiunii elementului de zidărie, în rosturile verticale care trebuie sa fie
continue
 o în punctele din interiorul secțiunii în care modul de țesere a zidăriei poate asigura
continuitatea pe verticală prin rosturile de mortar
14. Rezistența caracteristică la compresiune a zidăriei se poate determina pentru orice tip de
zidărie
o prin încercări de laborator pe probe standardizate
o analitic, conform prevederilor normativelor în vigoare (CR6)
o ținând seamă de tipul mortarului și de poziția și grosimea rosturilor de mortar

15. Conținului de săruri solubile al elementelor pentru zidărie condiționează utilizarea lor în
elementele de construcții din zidărie. Să se precizeze care sunt reglementările/ prevederile de
care trebuie să țină seamă inginerul proiectant.
Sulfații solubili în apă conduc la degradarea zidăriei , din cauza apariției:efluorescentei si a
cryptoefluorescentei.
Degradări ale zidăriilor, ca urmare a:
fenomenului de îngheț-dezgheț;
prezenței sărurilor active.

16. În cazul pereților cu goluri mijlocii, riglele de cuplare se consideră deformabile

din axele montanților

o de la marginea golului
o de la marginea golului la care se adaugă ‚a’

17. Riglele de cuplare cu secțiune mixtă, se calculează la

o încărcări verticale provenite din încărcări gravitaționale
o încărcări orizontale din vânt sau seism
o încărcări gravitaționale și încărcări orizontale

18.
 a) S1=3,2 m2
S2=2.85 m2

b)1760 kN/ml

1567,5 kN/ml

Grupa 32303 :

1. Caracteristicile geometrice ale unui perete din zidarie cu inima armata se calculeaza pentru:
o Sectiunea bruta nefisurata a zidariei
o Sectiunea peretelui
o Sectiunea ideala a peretelui
2. Elementele pentru zidarie se incadreaza in categoria l daca:
o Posibilitatea de a nu atinge valoarea declarata a rezistentei la compresiune este mai mica
de 5%
o Elementele de zidarie au densitate mare
o Volumul de goluri este de 45-50%.

3. Modulul de elasticitate longitudinal de scurta durata a zidariei (in general ) are valori care difera
in functie de:
o tipul de zidarie
o caracteristicile geometrice ale sectiunii
o tipul de element de zidarie. (mat care compun zidaria)

4. Se cere :
a) Sa se clasifice tipurile de zidarii
b) Sa se specifice care sunt diferentele din punct de vedere constructiv intre zidaria simpla si
zidaria mixta.
a) zidăria simplă (ZNA = zidărie nearmată)
zidăria mixtă
zidăria confinată (ZC)
zidăria armată (ZAR)
b) Zidăria simplă (ZNA = zidărie nearmată) este alcătuită dintr-un singur tip de element
pentru zidărie și un material folosit pentru a lega aceste elemente între ele (mortar,
agrafe/scoabe metalice ș.a.) iar zidăria mixtă este alcătuită din cel puțin două tipuri de
zidării, asociate în vederea îmbunătățirii caracteristicilor fizico-mecanice ale elementului.

5. Starea complexa de tensiuni in zidarie apare ca urmare a :

o Deformabilitatii diferite a elementelor de zidarie si mortar
o Neuniformitatii elementului de zidarie
o Neuniformitatii stratului de mortar.

6. Rostul seismic se prevede:

o Pt a asigura contractia –dilatarea tronsoanelor unei cladiri in cazul cladirilor cu
neregularitate structurala in functie de dimensiunile lor in plan.
o In functie de regularitatea structurala si de dimensiunile in plan ale cladirii
o In cladirile cu regularitate structurala in plan care au L>50m respectiv l>50m implinind si
conditiile impuse de dilatare si contractie.

7. Un perete structural exterior din zidarie poate fi solicitat actiuni orizontale perpendiculare pe
planul lor provenite din :
Incărcările orizontale locale care acționează perpendicular pe planul peretelui pot proveni din :
• seism;
• vant;
• impingeri date de bolti, arce, sarpante
 • incarcari date de exploatare
• greutati datorate suspendarii mobilierului

8. Exista limitari privind utilizarea anumitori tipuri de mortare,in functie de tehnologia utilizata la
prepararea lor,sa se denumeasca tipul de mortar si restrictii aferente.
Mortarele in zidarii pentru utilizare generala:
-preparate in statii: la toate tipurile de ciment
-preparate pe santier: pereti structurali,cladiri clasa de importanta lll,IV,cladiri cls de importanta
II (ag<0.15g),anexe gospodaresti,constructii provizorii.

9. Elementele pentru zidarie cu continut mare de saruri solubile se utilizeaza la:

o Realizarea zidariilor expuse umiditatii
o Zidarii executate cu mortare pe baza de ciment
o Zidarii in mediu uscat.

10. Intre principiile de tesere a zidariei pot fi enumerate:

o Decalarea rosturilor verticale pe o lungime minima care depinde de dimensiunea
elementului de zidarie
o Modul de tesere este influentat de grosimea peretelui de zidarie
o Fragmentele elementelor de zidarie pot fi utilizate pt. Realizarea teserii zidariilor
executate cu elemente de orice tip,inclusiv cele din argila.
11. Planseele din elemente prefabricate de beton armat de tip fasie:
o Descarca pe 3 laturi in cazul fasiilor marginale
o Trebuie sa aiba asigurata rezemarea pe cca. 8 cm din grosimea peretiilor portanti.
o Pot fi considerate ca saibe orizontale doar cu o suprabetonare executata in mod
corespunzator.

12. Sa se calculeze valoarea rezistentei de proiectare la compresiune a zidariei paralel cu rostul

orizontal,stiind ca: elementul de zidarie este in grupa 2,rez standardizata la compresiune a
elementului de zidarie paralel cu rostul orizontal este 2N/mm2,rez mortarului este 2.5 N/mm2
si constanta k=0.55.
0.55x2^0.7x2.5^0.3=1.176
 13.

a)Are loc la un perete interior

b) N1 este incarcarea transmisa de la perete de la etajul superior

Pj este incarcarea transmisa de planseu

14.

a) Momentele sunt zero in diagramele b si e deoarece peretele este simplu rezemat

b) Exista moment pe reazem deoarece peretele are o continuitate partiala/continua.
c) -rezemare simpla alfa=0.125
-rezemare completa alfa=0.083

15.
a si b sunt lungimile de bara de armatura longitudinala din stalp care ajuta la preluarea
momentului,prevederi constructive minim fi 12, min(1% pentru ag>0.25g)(0.8% pentru ag=0.15g si
0.20g),(0.6% pentru ag=0.1g).

c si d sunt lungimile pe care sunt dispusi etrierii,respectiv c pentru etrieri inaditi si d in camp curent,pentru
c avem distanta maxima de 15 cm iar pentru d 10 cm.

E armare prin rosturile caramizii pusa din 50 in 50 de cm pe 11 si lunga de 60 cm.

Grupa 32302:

1. Efortul axial de calcul (Ned) in cazul peretilor structurali plini este dat de:
o Efortul axial de compresiune din incarcari gravitationale
o Efortul axial de compresiune din incarcari orizontale
o Efortul axial de compresiune din incarcari gravitationale si orizontale

2. Un planseu poate fi asimilat cu o saiba orizontala atunci cand:

o Este nedeformabil in planul sau
o Asigura deplasari din translatie egale ale diafragmelor structurii la acelasi nivel
o Doar atunci este executat cu beton armat monolit.
3. Sa se explice:
a) De ce peretii autoportanti care au aceeasi grosime cu peretii portanti nu preiau incarcari de
la plansee?
b) Enumerati toate tipurile de incarcari verticale care pot fi preluate de peretii portanti (ce fel
de incarcare si din ce actiune provine)
c) Ce sunt peretii nestructurali?
a) Peretii autoportanti preiau incarcari doar din greutatea lor proprie nu si de la alte
elemente iar in cazul acesta nu conteaza grosimea.
b) greutatea proprie, încarcarile transmise de planșee (permanente și utile) și încărcările
transmise de pereti nestructurali.
c) Peretii nestructurali sunt pereti care nu preia nici o incarcare,nu fac parte din structura
de rezistenta a cladirii.
4. Sa se calculeze valoarea rezistentei de proiectare la compresiune a zidariei stiind ca : rezistenta
standardizata la compresiune a elementului de zidarie este de 15N/mm2,rezistenta mortarului
de ciment 15N/mm2,coeficientul partial de siguranta 2.2 si constanta k=0.45.
fk=kxfb^0.7^xfm^0.3=6.75
Fd=fk/Ym=3.068

5. Sa se determine valoarea fortei taietoare la fiecare nivel,in cazul peretelui structural plin,stiind
ca: He=3.00m:Htotal=12m:FbDTi=120kN.
n=4
F1=(2xFbDTi)/n(n+1)=12
F2=24
F3=36
F4=48

6. In care sectiune a peretelui momentul incovoietor este produs de incarcari gravitationale care
actioneaza cu diferite excentricitati,este maxim:
o La partea superioara a peretelui,sub centura
o La partea inferioara a peretelui
o La mijlocul inaltimii peretelui.
7. In cazul utilizarii unui model de calcul care ipoteza de calcul trebuie indeplinita ?
o Planseele trebuie sa aiba rigiditate infinita in planul lor
o Peretii trebuie sa fie asezati in plan perpendicular intre ei
o Centrul maselor sa coincida cu centrul de rigiditate.?????????????
8. Elem de zidarie din argila arsa cu goluri orizontale se utilizeaza la:
o Executia peretilor structurali la cladiri de locuit cu alta destinatie.
o Executia peretiilor structurali la anexe gospodaresti si constructii provizorii
o In ambele situatii.
9.
a) Da
b) Ps>Pr
c) M=Prxdr-Psxdr-N1xd1

10. Rezistenta unitara de proiectare a zidariei la eforturi principale de intindere in lungul diagonalei
comprimate fvd,i depinde de:
o Rezistenta caracteristica la intindere a elem pt zidarie
o Caracteristicile elementelor pentru zidarie
o Marimea incarcarii verticale care actioneaza asupra elementului de zidarie.

11. Zidaria din caramida solicitata la compresiune centrica cedeaza prin:

o Depasirea rezistentei la compresiune a caramizii
o Depasirea rezistentei la compresiune a mortarului.
o Depasirea rezistentei la intindere a caramizii.

12. Caracteristica determinata in stabilirea valorii fortelor seismice aferente fiecarui perete
structural,distribuite din efectul de translatie este:
o Rigiditatea peretelui structural
o Deplasarea delta xi a fiecarei perete structural la nivelul caracteristic
o Distanta dintre CM si CR

13. Excentricitatea aditionala (accidentala):

a) Cum se defineste?
 b) Cum se stabileste,in functie de parametri?
c) Care sunt solicitarile la care trebuie luata in calcul.
a)este o excentricitate de calcul provenita din incarcarile gravitationale
b)inaltime si grosime
c) Abaterea grosimii pereților de la valoarea teoretică
Abateri ale pereților de la poziția vertical
Neomogenitatea materialelor
14. D

a) Pozitionarea din fig. 1 este favorabila pentru ca golurile scarii nu afecteaza rezistenta
structurii
b) Pozitionarea din fig. 2 este nefavorabila deoarece scara se afla in mijloc si structura devine
mai putin rigida.

15.
X=Ned/0.85xtxfd=2.48

Y=lw-yg-0.5x=49

Mrd=1295,74 kNm

16. Momentele incovoietoare in montantii peretilor,se obtin prin repartizarea momentelor

rezultate in cadrul inlocuitor,in functie de :
o Rigiditatea montantilor
o Arile active ale montantilor
o Rigiditatile riglelor de cuplare.
17. Mortarele pentru zidarii :
o Influenteaza valoarea rezistentei mecanice a zidariei
o Asigura transmiterea eforturilor de la elementele de zidarie la elementele de constructie
adiacente
o Asigura conlucrarea elementelor pentru zidarie
18. Rezistenta standardizata la compresiune se utilizeaza:
o La calculul rezistentei mediii la compresiune
o La calculul rezistentei caracteristice la compresiune
o In ambele situatii
19. In cazul unui model de calcul plan efectul torsiunii se introduce:
o Printr-un calcul separat al fortelor date de momentul de torsiune
o Combinatie intre ele
o Prin suplimentarea eforturilor cu un anumit procent.
 20. Un perete structural exterior din zidarie poate fi solicitat la actiuni orizontale perpendiculare pe
planul lor provenite din:
o Seism
o Suctiunea vantului
o Presiunea vantului
21. Un perete din zidarie supus la incarcari orizontale care actioneaza perpendicular pe planul sau
se considera rezemat cu continuitate completa daca:
o Pe directia orizontala planseul din b.a. nu rezeama pe peretele structural,iar pe directia
verticala peretii sunt tesuti la intersectii.
o Pe directia orizontala planseul din b.a. este rezemat pe peretele structural,iar pe directia
verticala,peretii nu sunt tesuti la intersectii.
o Pe directia orizontala,planseul din b.a. reazema pe peretele structural ,iar pe directia verticala
peretii sunt tesuti la intersectii.

RESTANTA-VARA:

1. Starea complexa de eforturi (tensiuni) din zidaria solicitata la compresiune centrica presupune
aparitia urmatoarelor tipuri de solicitari:
 Tensiuni (intinderi) laterale in caramizi
 Tensiuni din incovoiere,forfecare si compresiune locala
 Compresiune in mortar

2. Rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie se determina :

 Ca medie a rezultatelor obtinute prin tasarea in laboratoare centralizate a unui anumit
numar de probe
 Prin corectarea rezultatului testelor de laborator cu un coeficient care tine seama de
natura materialului si de tehnologia de executie
 In functie de pozitia fata de rostul orizontal.

3. Folosirea etrierilor la armarea stalpisorilor din beton armat,contribuie la :

 Fretarea betonului,prevenind deformarea transversala a betonului din zona comprimata
 Cresterea valorii deformatiei specifice ultime la compresiune
 Cresterea ductilitatii

4. SLU (stari limita ultime) se refera la :

 Capacitatea portanta,deformatii si stabilitate
 Rezistenta,echilibru structural si deplasari laterale
  Atingerea rezistentei in domenilu elastic

5. Riglele de cuplare cu sectiune mixta,se calculeaza la:

 Incarcari verticale provenite din incarcari gravitationale
 Incarcari orizontale din vant sau seism
 Incarcari gravitationale si incarcari orizontale

6. Continutul de saruri solubile al elementelor pentru zidarie limiteaza utilizarea lor,care nu este
acceptata in urmatoarele conditii:
 Intr-un mediu exterior cu umiditate ridicata
 Intr-un mediu interior cu degajari mari de umiditate
 In medii cu agenti chimici agresivi.

7. Rigiditatea peretilor plini la actiuni orizontale este data de deformatia din:

 Moment incovoietor
 Forta taietoare
 Moment incovoietor si forta taietoare

8. Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei executate din elemente artificiale pentru

zidarie,se poate determina:
 Prin incercari de laborator,pe probe de zidarie
 Analitic,folosind relatia fk=kfb^0.85 din codul CR6-2013
 Analitic cu relatiile corespunzatoare tipului elementului pentru zidarie. ????????

9. Efortul axial de calcul (Ned) in cazul montantilor diafragmelor cu goluri mijlocii este dat de:
 Efortul axial de compresiune din incarcarile gravitationale
 Efortul axial de compresiune din incarcarile orizontale
 Efortul axial de compresiune din incarcarile gravitationale si orizontale

10. Sa se defineasca notiunea de „densitate a peretilor structurali’’ si sa se arate:

a) Cum se calculeaza
b) De ce este necesara cunoasterea ei.
Rezolvare:
a. Densitatea pereților structurali se definește pentru fiecare direcție
principală a clădirii și se calculează cu relația: p%=(suma din Az,net)*100/Sniv
b. Este necesara pt aflarea numarului maxim de niveluri

11. Sa se explice care este cauza ruperii zidariei solicitate la forfecare pentru fiecare dintre cazurile
reprezentate in figurile a,b,c,d
 Cele patru situaţii de rupere din figura sunt următoarele:
(a)Rupere prin forfecare pe suprafaţa de legătură între cele două elemente (mortarul rămâne
ataşat complet pe unul dintre elemente sau parţial pe fiecare dintre elemente, ca în figură);
(b)Rupere prin forfecare în rostul de mortar;
(c)Rupere prin forfecare în element;
(d)Rupere prin sfărâmarea sau fisurarea elementelor. Ruperea din cazurile (c) şi (d) se produce
dacă aderenţa mortarului pe element este mai puternică decât rezistenţa la forfecare a
elementului pentru zidărie. Legea de variaţie a rezistenţei la forfecare este reprezentată printr-o
dreaptă ai cărei parametri se determină prin regresie liniară, folosind valorile medii ale forţelor
de rupere obţinute pentru cele trei niveluri de precomprimare. Intersecţia acestei drepte cu axa
verticală reprezintă valoarea medie a rezistenţei iniţiale la forfecare (fv0) iar unghiul dreptei cu
orizontala reprezintă unghiul mediu de frecare internă .

12. Zidaria cu armare longitudinala este caracterizata prin armarea cu bare verticale care se
monteaza:
 In interiorul sectiunii elementului de zidarie,in rosturile verticale care trebuie sa fie
continue
 In stratul de beton sau mortar-beton turnat intre cele doua straturi paralele de zidarie
 La fata exterioara a elementului de zidarie

13. La care dintre dimensiunile unui perete din zidarie se impune respectarea unui multiplu al inaltimii
unui rand si cum se completeaza diferenta pana la valoarea din proiect a dimensiunii respective?
 pe înălțimea panoului (între centuri, între buiandrug și centură)- mutliplu al înălțimii
rândului
 în plan- multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidărie.
14. Sa se descrie modul in care se iau in considerare efectele de translatie si rotatie a incarcarilor
seismice asupra structurii unei cladiri cu pereti dn zidarie:
a) Descrieti translatia si caracteristicile ei
b) Descrieti rotatia si caracteristicile ei
c) Descrieti efectul cumulat (translatie+rotatie)
15. Sa se calculeze valoarea modulului de elasticitate de lunga durata al peretelui exterior din zidarie
confinata cu stalpisori din b.a executata cu elemente pentru zidarie din argila arsa incluse in grupa
1 si mortar pentru utilizare generala,a carui sectiune este prezentata in figura de mai jos,stiind ca:
 Rezistenta standardizata la compresiune a elementului pentru zidarie este de 5 N/mm2
 Rezistenta la compresiune a mortarului 2.5 N/mm2
 Constanta k=0.55
 Eb=27000N/mm2
 Coeficientul final de curgere lenta 1.2

16. Rezistenta la compresiune a mortarului:

 asigura conlucrarea intre elementele pentru zidarie
 influenteaza rezistenta mecanica a elementului de zidarie la compresiune si forfecare
 este mai mare la mortarul cu polimeri decat la mortarul de ciment.

17. Prevederile constructive privind protejarea armaturii din rosturile orizontale de mortar este
sintetizata in detaliul de mai jos.Se cere sa se specifice valorile minime ale dimensiunilor a si x:
a) Pentru zidarie cu tencuiala:
A= 20 mm
X=2.5
b) Pentru zidarie fara tencuiala:
A=33 mm
X=2.5
c) Care este diam max al barelor in cazurile i) si ii)
Cls M5, fi<60%
M10, fi>60%
18. Se da figura de mai jos:
 Sa se calculeze aria de planseu care descarca pe segmentul de perete portant de 1.10 m
din axul B.
 Sa se calculeze incarcarea pe ml pentru segmentul de 1.10 m al peretelui din axul b,stiind
ca incarcarea totala de calcul uniform distribuita a planseului (permanenta si utila ) este
de 450 daN/m2.
 Sa se determine Ned la cota 0.00,stiind ca inaltimea de nivel este de 3.00 m iar cladirea
are p+4E.

RESTANTA-TOAMNA:

1.
 Sectiunile de la capetele riglelor sunt nedeformabile,dar se pot roti
 Rigiditatea montantilor este cu mult mai mare decat rigiditatea riglei
 Momentul in punctul de inflexiune este egal cu zero
2. Sa se calculeze rezistenta la eforturi principale de intindere in lungul diagonalei comprimate fvki
pentru peretele de zidarie stiind ca:zidaria este alc din elem de zidarie de tip BCA si mortar
M5,N=870 daN,fb=2.5N/mm2.
3. Sa se defineasca :
a) Rolul peretilor nestructurali si autoportanti si tipul de incarcari pe care il preiau?
b) Toate tipurile de incarcari verticale care pot fi preluate de peretii portanti( ce fel de incarcare
si din ce actiune provine)
a. Pereții de contravântuire (autoportanți) preiau încărcările verticale date de greutatea lor
proprie
Peretii nestructurali au rol de compartimentare sinpreiau incarcarile verticale
b. În cazul pereților portanți, încărcările verticale sunt date de: ▪ încărcările de la planșee
(permanente și utile); ▪ greutatea proprie a peretelui.

4. Care dintre ipotezele de mai jos sunt valabile pentru determinarea rezistentei de proiectare a
peretiilor din zidarie solicitati la compresiune si incovoiere in planul lor:
 Ipoteza sectiunilor plane
 Betonul conlucreaza cu zidaria in stadiul ultim de cedare
 Deform specifice ale betonului sunt mult mai mari decat ale zidariei

5. Zidara solicitata la compresiune centrica cedeaza din cauza :

 Atingerii rezistentei caracteristice la compresiune a caramizii si a mortarului
 Depasirii rezistentei la intindere a elementului pentru zidarie
 Flambajului stalpisorilor formati din zidarie mult mai svelti decat elementul initial

6. Valoarea excentricitatii accidentale a peretilor din zidarie:

 Scade odata cu cresterea grosimii
 Creste o data cu inaltimea
 Este influentata de modul de punere in opera a zidariei

7. Clasificati elementele de zidarie artificiale (a) si specificati care este domeniul lor de utilizare(b):
a. piatra artificiale (arsa/nearsa: argilă arsă, BCA, beton ușor)
b. se utilizeaza la realizarea constructiilor
8. Rezistenta la compresiune a mortarului:
 Influenteaza rezistentele mecanice ale zidariei
 Influenteaza rezistenta mecanica a elementului de zidarie la forfecare
 Este mai mare la mortarul de var decat la mortarul de argila
9. Se cere sa se:
a) Defineasca sectiunea activa a unei diafragme din zidarie
b) Sa se arate care sunt parametrii care depind de marimea ei si cum se stabileste valoarea lor.
a. Sectiunea activa este este acea parte a diafragmei care preia incarcari principale
b. Parametrii: ∆𝑙𝑓 𝑙 , ∆𝑙𝑓 𝑟 - reprezintă lungimea activă a tălpilor diafragmelor din stânga și
din dreapta peretelui;
t - grosimea inimii peretelui.

SESIUNEA VARA
1.
Tech=tz+nech*tc=113.3
Nech=fcd/fd=16.67/2.77=6.02
Fd=fk/gamma.m=6.02/2.2=2.77
Fk=k*fb^0.7*fm^0.3=6.09

2.
Sa se descrie operatiunile efectuate in cele 4 etape de construire a unui nivel din zidarie confinata
cu stalpisori din ba
Zidărie executată cu elemente de zidărie având h<15cm, cu bare de armătură dispuse
în rosturile orizontale
1-se pun armaturile stalpilor si barele orizontale dintre rosturi
2-se continua procesul si se tese zidaria
3- se pune armatura pt centura la final
4-umplerea cu beton a spatilor pt stalpi

3. La determinarea rezistentei de proiectare a peretilor din zidarie solicitati la compresiune si

incovoiere in planul lor,sunt valabile ipotezele:
  ip sectiunilor plane
 betonul nu conlucreaza cu zidarie in stadiul ultim de cedare
 deformatiile specifice ultime ale betonului sunt mult mai mari decat cele ale zidariei

4. SLS (stari limita serviciu)

 Urmaresc asigurarea exploatarii normale a unei cladiri
 Limiteaza nivelul de deteriorare a elementelor structurale
 Se verifica doar pentru cladirile din clasa de importanta l
5. Sa se descrie caracteristicile stalpilor si ale riglelor cadrului inlocuitor (metoda aproximativa
complexa) pentru cazul unei diafragme cu mai multe siruri de goluri:
a) Stalpii cadrului inlocuitor : Determinarea directă a momentelor încovoietoare în stâlpii
cadrului înlocuitor, deasupra și dedesubtul fiecărei rigle.
b) Riglele cadrului inlocuitor : se înlocuiesc cu bare de tip grindă, au o zonă indeformabilă de
rigiditate foarte mare (între CG ale montanților și rigla de cuplare).
- Astfel, un perete cu goluri se trasformă într-o structură în cadre la care stâlpii vor avea
caracteristicile geometrice ale montanților, iar grinzile, caracteristicile geometrice ale riglelor
de cuplare cu zone de rigiditate foarte mare la extremități.
- se înlocuiesc cu bare verticale (stâlpi) ale căror axe sunt situate în centrul de greutate al
montanților.

6. Starea complexa de tensiuni in zidaria solicitata la compresiune centrica apare ca urmare a:

 Deformatiilor diferite a elementelor pentru zidarie si a mortarului
 Uniformitatii stratului de mortar si neuniformitatii elementelor pentru zidarie
 Neuniformitatii stratului de mortar.
7. Rezistenta unitara caracteristica la lunecare (forfecare) in rost orizontal a zidariei:
 Este cea mai mare cand efortul de compresiune din sectiune este nul,dar este limitata la
un anumit procent din fb
 Se determina prin teste pe epruvete confectionate la nivel de laborator
 Depinde de marca mortarului in rost

8. Stabilirea conditiilor/restrictiilor privind alegerea tipului de planseu ca parte a structurii unei

cladiri tine seama de :
 Zona seismica in care este amplasata cladirea
 Clasa de importanta a cladirii
 Pozitia planseului in ansamblul cladirii (daca este pl curent,pl peste subsol,pl-terasa,etc.)
 9.
a. Perete cu un singur șir de goluri (a); cadru înlocuitor (b)
b. lo=lumina golului
L= distanța între CG ale montanților
Lech= distanța între CG ale montanților

lr= zona riglei care se consider deformabilă (rigla se consider ca o bară cu moment de
inerție variabil, care se deformează numai pe lungimea (lo+2a), iar pe restul deschiderii se consider
nedeformabilă Ir = ∞

l1=zona riglei care se consider deformabilă (rigla se consider ca o bară cu moment de

inerție variabil, care se deformează numai pe lungimea (lo+2a), iar pe restul deschiderii se consider
nedeformabilă Ir = ∞

a=0.35*hr=latimea buiandugului care sprijina pe zidarie

10.
11.

a) directia orizontala
b) m=masa totală a construcției
λ = (0.85 ; 1) în funcție de numărul de niveluri și de perioada de vibrație
η = factor de amplificare dinamică care ține seama de amortizarea zidăriei
q = factorul de comportare
gamma.1.e=factor de importanta
G=greutatea cladirii
c) :În general la clădirile curente cu structura din zidărie T1<0.7s.

12.
 Valoarea fortei axiale de la baza este aceeasi la ambele diagrame
Vant si seism