Proiect - Construcții din lemn

s.l.dr.ing. Oana NECULAI

ETAPELE PROIECTULUI

1. Schița structurii personalizată

2. Evaluarea încărcărilor

3. Proiectarea elementelor structurale:

3.1. Căprior

3.2. Pană de coamă

3.3. Pană curentă

3.4. Pop central

3.5. Grindă secundară de planșeu

3.6. Grindă principală de planșeu

3.7. Stâlp central

4. Proiectarea îmbinărilor

1
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

ETAPA 3. Proiectarea elementelor structurale

În calculul analitic sunt utilizate următoarele notaţii, pentru definirea
încărcărilor aplicate elementelor din lemn:
• gi, Gi – greutatea proprie a elementului i, considerată ca încărcare uniform
distribuită pe lungimea elementului, [N/m], şi, respectiv, ca forţă
concentrată, [N];
• pi, Pi – încărcarea permanentă totală pe care o susţine elementul i,
considerată ca încărcare uniform distribuită pe lungimea elementului,
[N/m], şi, respectiv, ca forţă concentrată, [N];
• si, Si – încărcarea din zăpadă pe care o susţine elementul i, considerată ca
încărcare uniform distribuită pe lungimea elementului, [N/m], şi,
respectiv, ca forţă concentrată, [N];
• wi, Wi – încărcarea din vânt pe care o susţine elementul i, considerată ca
încărcare uniform distribuită pe lungimea elementului, [N/m], şi,
respectiv, ca forţă concentrată, [N];
• qi, Qi – încărcarea utilă pe care o susţine elementul i, considerată ca
încărcare uniform distribuită pe lungimea elementului, [N/m], şi,
respectiv, ca forţă concentrată, [N].

Materialul utilizat pentru elementele structurale: lemn de molid, clasa C22,

conform SR EN 338:2010

Notație Denumire U.M. Valoare

fm,k Rezistența caracteristică la încovoiere 22
fc,0,k Rezistența caracteristică la compresiune paralel cu fibrele 20
Rezistența caracteristică la compresiune perpendicular pe
fc,90,k 5,1
fibre
ft,0,k Rezistența caracteristică la întindere paralel cu fibrele 13
ft,90,k Rezistența caracteristică la întindere perpendicular pe fibre [N/mm ] 2
3
fv,0,k Rezistența caracteristică la forfecare 2,4
E0,mean * Modul de elasticitate longitudinal mediu 10000
E0,05 Fractilul de 5 al modulului de elasticitate 6700
E90,mean* Modul de elasticitate transversal mediu 330
Gmean Modul de elasticitate la forfecare mediu 630
ρk * Densitatea caracteristică [kg/m3] 340
ν* Coeficientul lui Poisson - 0,23

2
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

Se vor considera 3 grupări fundamentale, pentru SLU, definite conform

CR 0: 2012, subcapitolul 6.4.3.2. - Combinarea (efectelor) acţiunilor, în funcție
de încărcarea variabilă predominantă:

• C1 – structura supusă predominant la acţiunea vântului:

1,35·(Învelitoare + Greutate Proprie + Elemente Planşeu) + 1,5·(Vânt + Vânt

Sucţiune) + 1,05·Zăpadă + 1,05·Utilă

• C2 – structura supusă predominant la acţiunea zăpezii (*):

1,35·(Învelitoare + Greutate Proprie + Elemente Planşeu) + 1,5·Zăpadă +

1,05·(Vânt + Vânt Sucţiune) + 1,05·Utilă
* Notă - Această grupare acoperă şi variantele prevăzute în standard (încărcare
nesimetrică şi încărcare din zăpadă cu aglomerare).

• C3 – structura supusă predominant la încărcarea utilă:

1,35·(Învelitoare + Greutate Proprie + Elemente Planşeu) + 1,5·Utilă +

1,05·Zăpadă + 1,05·(Vânt + Vânt Sucţiune)

OBSERVAȚIE
VALABILĂ PENTRU TOATE ELEMENTELE PROIECTATE

Dacă verificările de rezistență și / sau de rigiditate nu sunt îndeplinite,

trebuie aplicată o soluție și refăcute calculele, până când verificările sunt în
ordine.

Soluția 1: Creșterea dimensiunilor secțiunii transversale (b și/ sau h).

Această soluție va influența greutatea proprie a elementului.

Soluția 2: Creșterea clasei de rezistență a lemnului.

Această soluție va influența, prin densitate, greutatea proprie a elementului,
cât și modulul de elasticitate și rezistențele caracteristice ale lemnului.

Soluția 3: Altă soluție propusă de dvs.

3
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

3.1. Proiectarea căpriorilor

Caracteristicile geometrice necesare proiectării sunt:

• Secţiunea transversală propusă inițial:

bcăprior x hcăprior = 50 x 150(200) mm
• Deschiderea căpriorului (distanţa dintre două pane): d
• Distanţa dintre doi căpriori consecutivi: d1
• Unghiul faţă de orizontală: α

căpriorul analizat

Căpriorul intermediar: localizare şi

zona de colectare a încărcărilor

d1 = …

scăprior - zăpadă
[N/m]
hcăprior
Qc - utilă
[N]
bcăprior
pc - greutate proprie
căprior + învelitoare
[N/m]
x

y z d wc - vânt d=…m
α =…o α = …o
[N/m]

… …
Încărcările variabile şi permanente aplicate asupra unui căprior intermediar

4
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

3.1.1. Evaluarea încărcărilor

Încărcări permanente

• Greutatea proprie a căpriorului,gc:

gc = bcăprior · hcăprior · ρk · g, [N/m] gc=0,05*0,15*360*9,81=26,5 N/m

g – accelerația gravitațională, [m/s2]

• Greutate învelitoare, aferentă unui căprior:

gî = g învelitoare · d1 , [N/m] =70*0,6=42 N/m

 pc = gc + gî , [N/m] pc =26,5+42=68,5 N/m

Componentele încărcării permanente, uniform distribuită pe lungimea

elementului, raportate la axele elementului sunt:
 pc,z = pc · cosα [N/m] pc,z =68,5*cos 31=62,6N/m

 pc,x = pc · sinα [N/m] pc,x=68,5*sin 31=-27,67N/m

Încărcări variabile

• Încărcarea din vânt, pe partea de acoperiș şi peretele expus direct

acțiunii vântului, wc:
wc = w(z) · d1 [N/m] =562,5*0.6=337,5 N/m

 wc [N/m]

• Încărcarea din zăpadă:

scăprior = s · d1 [N/m] =1.9*0.6=1.14 N/m

s̅c
scăprior
s̅ c,x

α α s̅ c,z α

Calculul încărcării din zăpadă pentru un căprior intermediar

5
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

Încărcarea din zăpadă, liniar distribuită pe căprior, este: s̅ c = scăprior · cos α [N/m]
=1,14*cos 31=0.977 N/M
Componentele încărcării din zăpadă, uniform distribuită pe lungimea
elementului, raportate la axele elementului, sunt:

 𝐬̅𝐜,𝐳 = 𝐬̅𝐜 · cos α [N/m] =0.977*cos31=0,837 [N/m]

 𝐬̅𝐜,𝐱 = 𝐬̅𝐜 · sin α [N/m] =0.977*sin31=-0,503 [N/m]

• Încărcarea utilă, reprezentând greutatea unui muncitor cu unelte:

Qc = 1000 [N]

Componentele încărcării utile, raportate la axele elementului, sunt:

 Qc,z = Qc · cos α [N] =1000*cos 31=857,2 N/m

 Qc,x = Qc · sin α [N] =1000*sin 31=-515,03 N/m

3.1.2. Determinarea eforturilor secționale efective (forțe și momente interne)

• Momentul încovoietor de calcul, My,d

Se utilizează combinaţia de încărcări cea mai dezavantajoasă.
OBS! Spre exemplu, dacă zăpada are valoarea cea mai mare dintre
încărcările variabile, se va considera combinația de încărcări C2 –
structura acţionată predominant de acţiunea zăpezii:

My,d = 1,35 ∙ Mperm + 1,5 ∙ Mzăpadă + 1,05 ∙ Mvânt + 1,05 ∙ Mutilă

pc,z ∙ d2 s̅ c,z ∙ d2 w c ∙ d2 Q c,z ∙ d

My,d = 1,35 ∙ + 1,5 ∙ + 1,05 ∙ + 1,05 ∙
8 8 8 4
 My,d [N·m] =2796[N/m]
• Forţa axială de calcul, Nc,d

Se utilizează combinaţia de încărcări cea mai dezavantajoasă. Spre

exemplu, dacă zăpada are valoarea cea mai mare dintre încărcările
variabile, se va considera combinația de încărcări C2 – structura acţionată
predominant de acţiunea zăpezii:
Nc,d = 1,35 ∙ Nperm + 1,5 ∙ Nzăpadă + 1,05 ∙ Nutilă

6
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

Nc,d = 1,35 ∙ pc,x ∙ d + 1,5 ∙ s̅ c,x ∙ d + 1,05 ∙ Q c,x

 Nc,d [N]

3.1.3. Verificarea de rezistenţă

Pentru verificările de rezistență la starea limită ultimă se utilizează relaţia
pentru solicitarea compusă de încovoiere și compresiune centrică:
𝟐
𝛔𝐜,𝟎,𝐝 𝛔𝐦,𝐲,𝐝
( ) + 𝐤𝐦 ≤𝟏
𝐟𝐜,𝟎,𝐝 𝐟𝐦,𝐲,𝐝
unde:
• σc,0,d şi σm,y,d – valorile de calcul ale tensiunilor normale la
solicitările de compresiune după axa x și, respectiv, încovoiere
după axa y, [N/mm2];
• fc,0,d şi fm,y,d – valorile de calcul ale rezistenţelor la solicitările de
compresiune după axa x și, respectiv, încovoiere după axa y,
[N/mm2];
• km – factor care ia în considerare redistribuirea tensiunilor pe
secţiune şi eventualele neomogenități ale materialului. În acest caz,
pentru secţiuni transversale dreptunghiulare ale lemnului masiv,
km= 0,7.

Nc,d N
σc,0,d = ,[ ]
A m2
My,d N
σm,y,d = ,[ ]
Wy m2
fc,0,k ∙ k mod N
fc,0,d = , [ 2]
γM m
fm,k ∙ k mod N
fm,y,d = fm,d = k h , [ 2]
γM m

• γM – este coeficientul parţial de siguranţă pentru material, conf.

tabelului 2.3 din SR EN 1995-1-1, [14]:
γM = 1,3

7
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

• kmod – este un factor de modificare ce ţine cont de efectul duratei

încǎrcǎrii şi al umiditǎţii, conf. tabelului 3.1 din SR EN 1995-1-1:
kmod = 0,9
• kh – este un factor pentru efectul dimensiunilor elementului asupra
rezistenţei, conf. ecuației 2.18 din SR EN 1995-1-1:
𝟎,𝟐
𝟏𝟓𝟎
𝐤𝐡 = ( ) =⋯
𝐡𝐜𝐚𝐩𝐫𝐢𝐨𝐫 [𝐦𝐦]

3.1.4.Verificarea de rigiditate
Pentru verificarea de rigiditate la starea limită de exploatare se utilizează
relația:
𝐝
𝐮𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥 ≤ 𝐮𝐚𝐝𝐦𝐢𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥 = , [mm]
𝟏𝟓𝟎

Determinarea valorii săgeții se face după următoarea regulă:

ufinal = ufin,perm + ufin,zăpadă +ufin,vânt + ufin,utilă

OBS! În acest exemplu, încărcarea utilă este considerată încărcarea variabilă

principală (încărcarea variabilă principală influențează coeficienții ψ utilizați –
care se aleg conform tabelului de mai jos).
În tabelul A1.1 din SR EN 1990-2004, sunt precizate valorile recomandate
pentru coeficienţii ψ pentru clădiri.
Acțiunea ψ0 ψ1 ψ2
Încărcări din exploatare normal pentru clădiri
- Categoria A: Clădiri rezidențiale 0.7 0.5 0.3
- Categoria B: Clădiri de birouri 0.7 0.5 0.3
- Categoria C: Spații cu aglomerări de
0.7 0.7 0.6
persoane
- Categoria D: Spații comerciale 0.7 0.7 0.6
- Categoria E: Spații pentru depozitare 1.0 0.9 0.8
- Categoria H: Acoperișuri 0.7 0 0
Încărcări date de zăpadă 0.7 0.5 0.4
Acțiunea vântului 0.6 0.2 0
Acțiunea temperaturii 0.6 0.5 0

8
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

Conf. paragrafului 2.2.3 din SR EN 1995-1-1:

• ufin,perm – săgeata dată de încărcarea permanentă (greutate proprie
căprior + învelitoare):
ufin,perm = uinst,perm ∙ (1 + k def )

• uinst,perm – săgeata instantanee dată de încărcarea

5 pc,z ∙d4
permanentă; uinst,perm = ∙
384 E0,mean ∙Iy

• kdef – factor pentru modificarea deformaţiilor funcţie de

clasele de exploatare, conf. tabelului 3.2 din SR EN 1995-1-
1. Pentru clasa 2 de exploatare: kdef = 0,8.
• ufin,zăpadă – săgeata dată de încărcarea din zăpadă:
ufin,zăpadă = uinst,zăpadă ∙ (ψ0 + ψ2 k def )

• uinst,zăpadă – săgeata instantanee dată de încărcarea din

5 sc,z ∙d4
zăpadă; uinst,zăpadă = ∙
384 E0,mean ∙Iy

• ψ0 – coeficient de grupare a acţiunilor variabile

• ψ2 – coeficient pentru valoarea cvasipermanentă a acţiunilor
variabile
• ufin,vânt – săgeata dată de încărcarea din vânt:

ufin,vânt = uinst,vânt ∙ (ψ0 + ψ2 k def )

• uinst,vânt – săgeata instantanee dată de încărcarea din

5 wc ∙d4
vânt; uinst,vânt = ∙
384 E0,mean∙Iy

• ψ0 – coeficient de grupare a acţiunilor variabile

• ψ2 – coeficient pentru valoarea cvasipermanentă a
acţiunilor variabile,
• ufin,utilă – săgeata dată de încărcarea utilă, încărcarea variabilă
principală:
ufin,utilă = uinst,utilă ∙ (1 + ψ2 k def )

9
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

• uinst,utilă – săgeata instantanee dată de încărcarea variabilă

1 Qc,z ∙d3
principală, Qc,z; uinst,utilă = ∙
48 E0,mean ∙Iy

• ψ2 – coeficient pentru valoarea cvasipermanentă a acţiunilor

variabile

10
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

3.2. Proiectarea panei de coamă

Caracteristicile geometrice necesare proiectării sunt:

• Secţiunea transversal propusă inițial: bpană x hpană = 100 x 200 mm

• Deschiderea (distanţa dintre doi popi centrali): T
• Distanţa dintre pana de coamă şi pana de câmp: d2

hpană

bpană
pana de coamă
d2 /2 d2

d1 căpriori

lc = T – 80cm

Localizarea panei de coamă

11
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

wsuc,z wpres,z
wsuc wpres wp,z
α wp,y
wsuc,y wpres,y

y
x z

Modul de distribuire a încărcării din vânt (presiune şi sucţiune) asupra panei de coamă

Qp – utilă [N]

sp - zăpadă [N/m]

wp,z - vânt [N/m]

pp - greutate proprie
pană + căpriori +
învelitoare [N/m]
lc [m]

Încărcările panei de coamă, pe direcţia axei z

3.2.1. Evaluarea încărcărilor

Încărcări permanente

• Greutatea proprie a panei, pe metru liniar (ml), gp:

gp= bpană · hpană · ρk · g [N/m]
• Încărcarea dată de greutatea căpriorilor:
gc = bcăprior · hcăprior · ρk · g [N/m]
nc – numărul de căpriori aferenţi lungimii T
gc,p = gc · d2 · nc / lc [N/m] – greutatea căpriorilor pe pană

12
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

• Încărcarea dată de greutatea proprie a învelitorii, aferentă panei de

coamă: gî,p = g î · d2 [N/m]
 pp = gp + gc,p + gî,p [N/m]

Încărcări variabile

• Încărcarea dată de presiunea (wpres) şi sucţiunea (wsuc) vântului:

wpres = w(z) · d2 / 2 [N/m]
wpres,y = wpres · sin α [N/m]
wpres,z = wpres · cos α [N/m]
wsuc = w(z)suc · d2 / 2 [N/m]
wsuc,y = wsuc · sin α [N/m]
wsuc,z = wsuc · cos α [N/m]
Componentele încărcării dată de presiunea (wpres) şi sucţiunea (wsuc)
vântului, raportate la axele elementului sunt:
 wp,y = wpres,y + wsuc,y [N/m]
 wp,z = wpres,z - wsuc,z [N/m]
• Încărcarea din zăpadă, calculată ca încărcare uniform distribuită pe
lungimea panei de coamă, este:
 sp = s · cos α · d2 [N/m]
• Încărcarea utilă, reprezentând un muncitor cu unelte:
 Qp = 1000 [N]

3.2.2. Determinarea eforturilor secționale efective (forțe și momente interne)

• Momentul încovoietor de calcul, My,d
✓ OBS! Se utilizează combinaţia de încărcări cea mai dezavantajoasă.
• Momentul încovoietor de calcul, Mz,d
✓ OBS! Se utilizează combinaţia de încărcări cea mai dezavantajoasă.
• Momentul de torsiune de calcul, Mx,d
✓ OBS! Se utilizează combinaţia de încărcări cea mai dezavantajoasă.

3.2.3. Verificarea de rezistenţă

Pentru verificarea de rezistență la starea limită ultimă s-a utilizat relația

pentru solicitarea de încovoiere pe două direcţii:

13
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

𝛔𝐦,𝐲,𝐝 𝛔𝐦,𝐳,𝐝
+ 𝐤𝐦 ≤𝟏
𝐟𝐦,𝐲,𝐝 𝐟𝐦,𝐳,𝐝

𝛔𝐦,𝐲,𝐝 𝛔𝐦,𝐳,𝐝
𝐤𝐦 + ≤𝟏
𝐟𝐦,𝐲,𝐝 𝐟𝐦,𝐳,𝐝
unde:
• σm,y,d , σm,z,d – valoarea de calcul a tensiunii normale la solicitarea
de încovoiere după axa y, respectiv, z [N/mm2];
• fm,y,d,fm,z,d – valoarea de calcul a rezistenţei la încovoiere după axa
y,respectiv, z [N/mm2];
• km – factor care ia în considerare redistribuirea tensiunilor pe
secţiune şi eventualele neomogenități ale materialului. În acest caz,
pentru secţiuni transversale dreptunghiulare ale lemnului masiv,
km= 0,7.

NOTĂ: Datorită valorilor mici ale momentului de torsiune, se consideră că torsiunea este
neglijabilă pentru verificarea de rezistenţă.

3.2.4. Verificarea de rigiditate

Pentru verificarea de rigiditate la starea limită de exploatare se utilizează
relațiile:
𝐥𝐜
𝐮𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥,𝐲 ≤ 𝐮𝐚𝐝𝐦𝐢𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥 = [mm]
𝟏𝟓𝟎
𝐥𝐜
𝐮𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥,𝐳 ≤ 𝐮𝐚𝐝𝐦𝐢𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥 = [mm]
𝟏𝟓𝟎

Determinarea valorilor săgeților, pe cele două direcții, se face după

următoarele reguli:
ufinal,y = ufin,vânt,y

ufinal,z = ufin,perm,z + ufin,zăpadă,z+ ufin,vânt,z+ ufin,utilă,z

OBS! Atenție ca încărcarea variabilă cea mai mare la valoare să fie considerată
încărcare variabilă principală.

14
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

3.3. Proiectarea panei intermediare

Caracteristicile geometrice necesare proiectării sunt:

• Secţiunea transversal propusă inițial: bpană x hpană = 100 x 200 mm

• Deschiderea (distanţa dintre doi popi marginali): T
• Distanţa dintre pana de coamă şi pana de câmp: d3

hpană

bpană
pana de câmp d3

d3

d1
căpriori

lc = T – 80cm

Localizarea panei de câmp şi distribuţia încărcărilor

15
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

wp wp,z
α
wp,y
y
x z

Modul de distribuire a încărcării din vânt (presiune) asupra panei de câmp

Qp

wp,z
sp
gc+î,p,z
wp,y
gp

y
x z

Încărcările panei de câmp, în secţiune transversală

16
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

Qp - utilă [N]
]wpres wp,z - vânt [N/m]
sp - zăpadă [N/m]
gc+î,p,z - greutate proprie căpriori +
învelitoare [N/m]
gp - greutate proprie pană [N/m]

lc
Încărcările panei de câmp pe direcţia axei z

3.3.1. Evaluarea încărcărilor

Încărcări permanente

• Greutatea proprie a panei, distribuită liniar pe axul ei central, gp:

gp = bpană · hpană· ρk · g [N/m]
• Încărcarea dată de greutatea proprie a căpriorului şi de învelitoare:
gc = bcăprior · hcăprior · ρk · g [N/m]
nc– numărul de căpriori aferenţi lungimii T
gc,p = gc · d3 · nc / lc [N/m]
• Încărcarea dată de greutatea proprie a învelitorii, aferentă panei de
câmp:
gî,p = g î · d3 [N/m]
• Încărcarea dată de căpriori şi învelitoare asupra panei de câmp,
distribuită liniar pe muchia acesteia:
gc+î,p = gc,p + gî,p [N/m]
 gc+î,p,y = gc+î,p · sin α [N/m]
 gc+î,p,z = gc+î,p · cos α N/m]

Încărcări variabile

• Încărcarea dată de presiunea vântului:

wp= w(z) · d3 [N/m]
 wp,y = wp · sin α [N/m]
 wp,z = wp · cos α [N/m]
• Încărcarea din zăpadă, calculată pe 1 m, ca încărcare uniform
distribuită pe lungimea panei de câmp:
 sp = s · d3 [N/m]

17
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

 sp,z = sp · cos α · sin α [N/m]

• Încărcarea utilă, reprezentând un muncitor cu unelte:
 Qp = 1000 [N]

3.3.2. Determinarea eforturilor secționale efective (forțe și momente interne)

• Momentul încovoietor de calcul, My,d
✓ OBS! Se utilizează combinaţia de încărcări cea mai dezavantajoasă.
• Momentul încovoietor de calcul, Mz,d
✓ OBS! Se utilizează combinaţia de încărcări cea mai dezavantajoasă.
• Momentul de torsiune de calcul, Mx,d
✓ OBS! Se utilizează combinaţia de încărcări cea mai dezavantajoasă.

3.3.3. Verificarea de rezistenţă

Pentru verificarea de rezistență la starea limită ultimă s-au utilizat relațiile
pentru solicitarea de încovoiere biaxială:
𝛔𝐦,𝐲,𝐝 𝛔𝐦,𝐳,𝐝
+ 𝐤𝐦 ≤𝟏
𝐟𝐦,𝐲,𝐝 𝐟𝐦,𝐳,𝐝

𝛔𝐦,𝐲,𝐝 𝛔𝐦,𝐳,𝐝
𝐤𝐦 + ≤𝟏
𝐟𝐦,𝐲,𝐝 𝐟𝐦,𝐳,𝐝

NOTĂ: Se consideră că torsiunea este neglijabilă pentru verificarea de rezistenţă.

3.3.4. Verificarea de rigiditate

Verificarea de rigiditate la starea limită de exploatare:
𝐥𝐜
𝐮𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥,𝐲 ≤ 𝐮𝐚𝐝𝐦𝐢𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥 = [mm]
𝟏𝟓𝟎
𝐥𝐜
𝐮𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥,𝐳 ≤ 𝐮𝐚𝐝𝐦𝐢𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥 = [mm]
𝟏𝟓𝟎

ufinal,y = ufin,perm,y + ufin,zăpadă,y+ ufin,vânt,y

ufinal,z = ufin,perm,z + ufin,zăpadă,z+ ufin,vânt,z+ ufin,utilă,z

OBS! Atenție ca încărcarea variabilă cea mai mare la valoare să fie considerată
încărcarea variabilă principală.

18
Proiect - Construcții din lemn
s.l.dr.ing. Oana NECULAI

Referință și model de calcul:

19