MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN

IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
Disciplina: Beton armat și poduri din beton armat
II

LUCRAREA 4
BETON ARMAT ȘI PODURI DIN BETON ARMAT 2

Identificarea acțiunilor și calculul solicitărilor ce apar asupra grinzii

În această fază, grinda este solicitată din greutatea proprie și de efortul de

precomprimare dat de forța de precomprimare, care se consideră sub forma unei forțe
exterioare.

În Faza I, în mod real, grinda prezintă rezemare totală, pe toată suprafața tălpii
inferioare, etapele de execuție propriu-zise fiind:

- Cofrarea grinzii
- Armarea grinzii
- Tensionarea toroanelor
- Betonarea și vibrarea grinzii
- Decofrarea grinzii
- Realizarea Transferului prin tăierea toroanelor cu flacăra oxiacetilenică

Urmărind ipoteza cea mai defavorabilă de încărcare, se consideră că schema statică de

rezemare a grinzii – Grindă Simplu Rezemată – în vederea evaluării eforturilor produse de
greutatea proprie.

1. Greutatea proprie a grinzii

În secțiune transversală, forma grinzii este constantă:

1.1.Aria secțiunii centrale

𝐴c = 𝐴brut

1.2. Aria secțiunii de pe reazeme

𝐴r = 𝐴c
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN
IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
Disciplina: Beton armat și poduri din beton armat
II

1.3. Aria secțiunii transversale pe lungimea vutei

𝐴v = 𝐴c + 𝐴r
2
1.4. Valoarea greutății proprii uniform distribuite
𝛾
𝑔I = [𝐴r ∗ 2 ∗ 0,50 + 𝐴v ∗ 2 ∗ 2,50 + 𝐴c ∗ (𝐿 − 2 ∗ 0,50 − 2 ∗ 2,50)] ∗ (𝑑𝑎𝑁⁄𝑚)
𝐿
1.5. Volumul de beton în grindă

𝑉 = 𝐴r ∗ 2 ∗ 0,50 + 𝐴v ∗ 2 ∗ 2,50 + 𝐴c ∗ (𝐿 − 2 ∗ 0,50 − 2 ∗ 2,50) (𝑚3)

1.6. Greutatea totală a grinzii în tone

𝛾
𝑔tone = 𝑉 ∗ (𝑡)
1000
1.7. Momentul încovoietor din greutatea proprie

𝐿c2 (𝑑𝑎𝑁𝑚)
𝑀gI = 𝑔I ∗
8
1.8. Forța tăietoare din greutatea proprie

𝑉g I
= 𝑔I ∗ 𝐿2c (𝑑𝑎𝑁)

1.9. Eforturile unitare normale din greutatea proprie

𝑀
gI
𝜎s =
g s
𝑊idp
𝑀
gI
𝜎i = −
g i
𝑊idp

2. Efortul de precomprimare

Efortul de control aplicat unui toron, conform SR EN 1992 – 1 – 1 pct 5.10.2.1. (1) pag.
72.

𝜎p max = min(𝑘1 ∗ 𝑓pk; 𝑘2 ∗ 𝑓p0,1k)

Unde:

𝑘1 = 0,8

𝑘2 = 0,9
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN
IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
Disciplina: Beton armat și poduri din beton armat
II

𝑓pk = rezistența caracteristică la întindere a armăturilor pretensionate

𝑓pk = 18600 𝑑𝑎𝑁⁄𝑐𝑚2

𝑓p0,1k = valoarea caracteristică a limitei de elasticitate convențională la 0,1% a

armăturilor pretensionate sau efortul unitar corespunzător unei deformații remanente de 0,1%

𝑓p0,1k = 0,9 ∗ 𝑓pk

Se lucrează cu rezultanta forțelor de precomprimare (forța de precomprimare totală),

având punctul de aplicație în centrul de greutate al toroanelor.

Forța de tragere aplicată unui toron:

𝑃max = 𝐴p ∗ 𝜎p max (𝑑𝑎𝑁)

Forța de precomprimare totală:

𝑃 = 𝑃max ∗ 𝑛 (𝑑𝑎𝑁)

Centrul de greutate al toroanelor raportat față de fibra inferioară a grinzii:

𝑛s ∗ (ℎgr − 𝑦cs) + ∑13 (𝑛i ∗ 𝑦ci)
i=1
𝑎p =
𝑛
Excentricitatea forței de precomprimare (distanța de la centrul de greutate al secțiunii
grinzii la centrul de greutate al toroanelor):
i
𝑦cp (𝑧cp) = 𝑦idp − 𝑎p

Momentul de precomprimare:

𝑀p = 𝑃 ∗ 𝑦cp

Eforturi unitare normale, teoretice, datorate acțiunii de precomprimare:

Se numesc eforturi teoretice întrucât, în mod real, nu se atinge niciodată această stare
de eforturi în grindă, dar se calculează pentru ușurința calculului:
𝑃
𝜎s = 𝑀p
−
tp 𝐴idp 𝑊idp s

𝑃
𝜎i = 𝑀p
+
tp 𝐴idp 𝑊idp i