Lucrare de Licenta Drumuri Iulie

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” IAŞI
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ȘI INSTALAŢII

SPECIALIZAREA C.F.D.P.
PROIECT DE DIPLOMĂ
MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC19

de la km 0+000 până la km 1+732,00
Îndrumătorul proiectului de diplomă:

Șef lucr. dr. ing. Gelu-Răzvan GIMIGA
Absolvent:
Ionel BUNESCU
Program de studii:
Licență – Căi Ferate, Drumuri și Poduri
– IAȘI 2023 –
1

Beneficiar: comuna Duda Epureni, județul Vaslui

Proiectant: Student Bunescu Ionel
Faza: DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ NR. 1/2023
2
CUPRINS
A. PIESE SCRISE
CAPITOLUL 1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV
1.1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
1.1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

1.1.2. Amplasamentul
1.1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de fezabilitate /
documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
1.1.4. Ordonatorul principal de credite
1.1.5. Investitorul
1.1.6. Beneficiarul investiţiei
1.1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuţie
1.2. Informații specifice obiectivului de investiții:
1.2.1. Particularităţi ale amplasamentului, cuprinzând:

a) descrierea amplasamentul;
b) topografia;
c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) devierile şi protejările de utilităţi afectate;
f) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon, etc. pentru lucrări definitive şi provizorii;
g) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;
h) căile de acces provizorii;
i) bunuri de patrimoniu cultural imobil.
1.2.2. Soluţia tehnică, cuprinzând:

a) caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
b) varianta constructivă de realizare a investiţiei;
c) trasarea lucrărilor;
d) protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier;
e) organizarea de şantier.
1.3. Descrierea situației actuale
CAPITOLUL 2. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE TRASEULUI
2.1. Calculul elementelor geometrice în plan

2.2. Pichetarea şi kilometrarea traseului
CAPITOLUL 3. DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI SEMIRIGIDE

3.1. Stabilirea traficului de calcul
3.2. Stabilirea capacității portante la nivelul patului drumului
3.3. Alegerea alcătuirii structurii rutiere
3
3.4. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard

3.5. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere
3.6. Compararea tehnico-economică pe criteriul energetic
3.7. Verificarea structurilor rutiere la acțiunea îngheț-dezghețului
CAPITOLUL 4. DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

4.1. Calculul declivităţilor
4.2. Calculul cotelor proiect
4.3. Calculul racordărilor verticale
4.4. Corecţia cotelor
CAPITOLUL 5. AMENAJAREA ÎN PLAN ŞI SPAŢIU A CURBEI

5.1. Generalități
5.2. Amenajarea în plan a curbei
5.3. Amenajarea în spațiu a curbei
5.4. Studiul vizibilității în curbă
CAPITOLUL 6. CALCULUL HIDRAULIC AL DISPOZITIVELOR DE COLECTARE ŞI

EVACUARE A APELOR DIN PRECIPITAŢII
CAPITOLUL 7. PARTE ECONOMICĂ

7.1. Antemăsurătoarea lucrărilor
7.2. Lista activităţilor
7.3. Eşalonarea activităților. Graficul Gantt
7.4. Caiet de sarcini- Îmbrăcăminți asfaltice (strat de legatura și uzură) cilindrate executate
la cald
CAPITOLUL 8. BIBLIOGRAFIE
B. PIESE DESENATE
 Plan situaţie, Sc. 1:1000

 Profil longitudinal 1:1000
 Profil transversal tip Sc. 1:50
 Profile transversale caracteristice Sc 1:100
 Dispoziţie generală - podeţ tubular Φ=1000 mm Sc. 1:50;
 Grafic de eşalonare calendaristică
4
CAPITOLUL 1
MEMORIU TEHNIC – JUSTIFICATIV
1.1 Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
1.1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:

1.1.2. Amplasamentul:
- Regiunea: NORD EST
- Județul: VASLUI
- Comuna: DUDA EPURENI
- sat Epureni
- sat Duda
- sat Bobesti
- sat Valea Grecului
1.1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de fezabilitate /
documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii:
Studiul de fezabilitate a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Duda-
Epureni, Județul Vaslui, HCL nr. ……../…………
5
1.1.4. Ordonatorul principal de credite:
COMUNA DUDA EPURENI, JUD.VASLUI

● sat. Duda, comuna Duda Epureni, jud. Vaslui
● Telefon : 0235/473888
● E-mail – contact@duda-epureni.com
● Web - http://www.duda-epureni.ro
● reprezentant legal, primar Petrică Chiriac
1.1.5. Investitorul:
1.1.6. Beneficiarul investiţiei:
1.1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuţie:
Student BUNESCU IONEL
1.2 Informații specifice obiectivului de investiții:
1.2.1. Particularităţi ale amplasamentului:
a) Descrierea amplasamentului:
Județul Vaslui este situat în estul României, la granița cu Republica Moldova şi are o
suprafață de 5318 kilometri pătrați, reprezentând 2,23 % din suprafața țării. Județele vecine sunt
Iași, Neamț, Bacău, Vrancea şi Galați. Din punct de vedere administrativ, județul Vaslui se
compune din trei municipii (Vaslui, Bârlad şi Huși), două orașe (Negrești şi Murgeni), 81 de
comune şi 456 de sate.
Principalele forme de relief sunt dealurile joase (în partea centrala şi de vest) şi câmpiile
deluroase (în partea de est). Principalele bazine hidrografice sunt cele ale râurilor Prut şi Bârlad.
Lacurile naturale nu sunt foarte multe la număr, mai importante fiind cele din lunca Prutului.
Predomină lacurile de natură antropică.
Populaţia totală a județului, potrivit datelor recensământului din 2002, este de 455.049 de
locuitori (2,098 % din populația țării şi 12,3 % din populația Regiunii Nord-Est). 49,73 % din
populație sunt bărbați şi 50,27 % – femei. Procentajul populației urbane este mai mic decât media
națională (39,3 %, față de 52,74 % pe plan național), însăa grupa de vârsta 0-19 ani este mai bine
6
reprezentată în județul Vaslui decât pe plan național: 29,46 %, față de 25,17 %. Populatia comunei
Duda Epureni, conform recensamantului populației este de 4397 locuitori.
Comuna Duda Epureni, se afla de-a lungul drumului judetean DJ 284, în nord-estul județului
Vaslui și cuprinde mai multe sate : Epureni, Duda, Valea Grecului si Bobești.
Comuna Duda Epureni are o suprafaţă de 7404 ha, Peste 80% din populatia activă a
comunei Duda Epureni lucrează în agricultură.
Consiliul Local al comunei Duda Epureni, analizând necesităţile comunităţii privind starea
drumurilor aflate în administrarea primăriei, a stabilit prin Hotărâre a Consiliului Local ca
priorităţi pentru dezvoltarea ulterioară a zonei modernizarea drumurilor sătești din comuna Duda
Epureni, Județul Vaslui drumuri ce în prezent se găsesc într-o stare tehnică rea, improprie
desfăşurării circulaţiei rutiere, precum şi traficului pietonal mai ales în perioadele cu ploi
abundente.
Drumul propus spre modernizare: Drum vicinal Bobesti - sat Bobesti.
Conform Monitorului Oficial, drumul se regaseste în cartea funciară cu numarul cadastral
74936. Acest drum este singura cale de acces către satul Bobesti, iar tronsonul supus modernizării
are o lungime de 1732 ml si începe din drumul judetean DJ 244D pană la km 1+732,00.
Lucrările de asfaltare vor pastra actualul amplasament al drumului comunal.
Căile de acces pentru realizarea obiectivului de investiții sunt însăși drumurile supuse
asfaltării. Nu este necesară execuția de căi de acces provizorii având în vedere că toate lucrările din
prezenta documentație de avizare a lucrărilor de intervenții se vor realiza în zona drumurilor
existente.
b) Topografia:
Lucrările propuse prin prezentul proiect tehnic se vor realiza în zona drumurilor existente și
nu vor afecta suprafețe de teren cu altă destinație, conform O.G. nr. 43/1997, privind regimul juridic
al drumurilor publice.
Terenul aparține domeniului public al comunei Duda-Epureni, Județul Vaslui și este
încadrat la categoria de folosință neagricol – drumuri satesti.
Drumurile se înscriu în categoria de drumuri de clasa tehnica V (conform Ord.M.T. nr.46
/27.01.1998 – pe criteriul intensitatii traficului), dar prin starea tehnica actuală (drum pietruit aflat
sub influența apelor de suprafață), are un caracter de drum sezonier, cu întreruperi a circulatiei pe
timp ploios.
Ridicarea topografică a terenului a fost realizată cu staţie totală, planurile topografice cu
amplasamentele reperelor au fost întocmite în sistemul de referinţă STEREO 1970 (sistemul de
cote Marea Neagra), după care s-a proiectat planul de situaţie la scara 1: 500.
În plan, traseul drumului este alcătuit dintr-o succesiune de aliniamente şi curbe, ale căror
raze variază între cele din categoria minimă si raze curente. În profil longitudinal, intalnim,
succesiune de rampe şi pante, cu valori ce pe alocuri se apropie de 7%. În profil transversal,
drumurile au o lățime a părții carosabile variabila, având doua benzi de circulatie (5,50m).
Acostamentele sunt de pamant în amestec cu piatra. Zestrea existenta a traseului este formată din
balast in general colmatat, strat ce nu va putea fi luat in calcul la dimensionarea structurii rutiere.
Pentru realizarea proiectului tehnic s-au întocmit:
● plan de situaţie cu amplasamentul străzii;
● profil longitudinal;
● profile transversale tip;

7
● profile transversale caracteristice
● detalii de execuție
c) Clima şi fenomenele naturale specifice zonei:
Climatul are un caracter temperat continental, integrându-se climatului ţinutului de podiş

deluros al Moldovei, cu influenţe de pădure în Nord şi de stepă în Sud.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-9 grade în Nord şi 9 - 10 grade în Sud, luna
cea mai rece fiind ianuarie, cu valoarea medie între -3 şi -4 grade în Nord şi sub - 4 grade în Sud, iar
cea mai caldă fiind iulie, cu o valoare medie între 20 – 21 grade. Aceste valori ale lunilor dau o
amplitudine termică anuală (medie) în jur de 24 grade în Nord şi 25 grade în Sud.
Fig. 1 – Harta climatică a Romaniei

Această situaţie se explică prin aceea că în partea de Sud a comunei, permite canalizarea
unor mase de aer, foarte rece şi uscat iarna, stepic vara, iar, în acelaşi timp, masivele păduroase din
Vest introduc aici microclimat mai favorabil, de pădure. Iarna predomină mase de aer provenite
dinspre Nord, comuna fiind expusă viscolului.
Precipitaţiile medii anuale au o valoare în jur de 450 mm în Sud şi 500mm în Nord Regimul
anual al ploilor este însă neuniform, cele mai mari cantităţi căzând în sezonul rece al anului (20-35
mm )
Lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt mai şi iunie, iar în unii ani chiar iulie. Aceasta
favorizează în mare măsură dezvoltarea vegetaţiei şi mai ales a culturilor agricole. În a doua
jumătate a verii, precipitaţiile se reduc, pentru ca o uşoară creştere să se observe din nou în luna
octombrie.
Precipitaţiile din octombrie şi noiembrie, corelate cu o coborâre sensibilă a temperaturii
aerului, favorizează creşterea umidităţii solului şi aerului.
O altă caracteristică principală a anului, care depinde de întregul ansamblu de condiţii
naturale, dar în primul rând de regimul termic al aerului, este evapotranspiraţia.
8
Analizând raportul dintre cantitatea de apă primită prin intermediul precipitaţiilor şi cea
pierdută prin evapotranspiraţie, putem vedea dacă regiunea respectivă are o umiditate suficientă sau
deficitară.
Din acest punct de vedere, teritoriul comunei Duda Epureni are o umiditate deficitară în cea
mai mare parte a anului. Remarcăm că deficitul de umiditate caracterizează tocmai lunile de vară,
cînd vegetaţia are mare nevoie de precipitaţii.
Fig. 2 – Hărțile cu media temperaturilor lunare

pentru lunile iulie și ianuarie din perioda 1961-1990 din România
d) Geologia, seismicitatea:
Încadrarea în zone de risc natural, la nivele de macrozonare, a ariei pe care se găseşte zona
studiată se face în conformitate cu Monitorul Oficial al României, Legea nr. 575/2001; Legea
privind Planul de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a V-a, zone de risc natural.
Comuna Duda Epureni este aşezată în partea centrală a Podişului Moldovei, diviziunea Podişul
Bârladului, fiind caracterizată de un relief cu aspect colinar cu un grad de fragmentare, sub forma
unor culmi interfluviale orientate de la nord la sud şi separate de pârâul Vasluiet şi Pârâul Portari.
Dispoziţia ordonată a culmilor şi alungirea acestora pe distanțe mari le conferă un aspect montan.
Nivelul superior al culmilor este în general mai ridicat în estul si nord-estul comunei unde
altitudinile depășesc 400 m (dealul Tanacului 416 m, Dealul Grumăzești 400 m) iar spre sud şi
vest , acestea oscilează în jurul a 250 m. Predomină complexul argilo-nisipos.
Conform studiului geotehnic, s-a observat ca tipurile de pământ întâlnite sunt praf cafeniu
negricios, argila nisipoasa, argila, argila prafoasa, praf argilos - predominant de tip P4 si pamant
P5 - un pamant sensibil la ingheț.
Zona studiată este încadrată, conform cu SR 11100/1-93 – “Zonarea seismică. Macrozonarea
teritoriului României” –la gradul 8.1. pe scara MSK.
9
Fig. 3 SR 11100/1-93 – “Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei”

Din punct de vedere seismic pentru zona studiată, conform P100/1/2013 (Normativ pentru
proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale, agrozootehnice şi industriale), sunt
luate în calcul valorile conform P100 – 2013 și conform STAS 6054.
Fig.4 Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenuluipentru proiectare ag cu IMR = 225 ani
si 20% probabilitate de depasirein 50 de ani conform P100 – 2013
10
Fig.5 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt),

TC a spectrului de raspuns
Adâncimea maximă de îngheţ (STAS 6054 –Adancimi maxime de îngheţ), este de 110 cm.
Din punct de vedere al încărcărilor din acţiunea zăpezii, valoarea caracteristică a încărcării din
zăpadă conform Indicativ CR 1-1-3/2012este s(0,k)= 2,5 kN/mp, iar pentru încărcări din acţiunea
vântului, valoarea caracteristică a presiunii de referinţă conform CR1-1-3/2012 este q ref=0,60 kPa.
Fig.6 Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei.
La o analiză sumară se poate afirma:

⮚ Nivelul hidrostatic: în conformitate cu condițiile hidrogeologice ale complexului rutier,
impuse de STAS 1709/2- 90, fiind favorabil, iar în conformitate cu STAS 1709/1-90, după
indicele de umiditate, terenul se situează în tipul climatic II.
11
⮚ Din sondajele efectuate s-a constatat că nivelul maxim al apelor freatice este sub cotă
terenului natural, nefiind interceptat pana la cota de 2.00 m.
⮚ Sensibilitatea la îngheț, în conformitate cu STAS 1709/2-90 încadrează zona în gradul de
sensibilitate – foarte sensibilă – iar adâncimea maximă de îngheț a zonei este de 1,10 m.
⮚ Seismic, amplasamentul drumului, conform zonării seismice a teritoriului României, stabilită
de Normativul P100/91, este situat în zona seismică de calcul B cu valoarea Ks= 0,25 şi a
perioadei de colț Tc= 1,0 sec.
e) Devierile şi protejările de utilităţi afectate:
Vor fi identificate și marcate vizibil toate utilitățile, în prezența deținătorilor acestora:

electrice, telecomunicații, apă sau altă natură, ce vor fi intersectate sau în raza cărora vor fi
dezvoltate lucrările proiectului, în vederea protejării acestora sau devierii, conform procedeelor
tehnice recomandate prin avize de deținători, inclusiv recomandările suplimentare specifice
amplasamentului.
Orice deviere necesară la utilitățile existente, se va face de către compania care exploatează
respectiva utilitate, iar Executantul are obligația de a asigura accesului acestora pe șantier pentru
executarea devierii.
În cazul unei deteriorări a utilităților existente cauzate de execuția lucrărilor, Executantul are
următoarele obligații:
− Să notifice compania de utilități respectivă;
− Să ia măsurile necesare pentru remedierea stricăciunilor fără întârziere fiind răspunzător pentru
costurile reparației;
La execuţia lucrărilor de modernizare a străzii nu este necesară ocuparea de noi suprafeţe de
teren, proiectarea făcându-se pe terenul pus la dispoziție de beneficiar, aflat în proprietatea acestuia,
nefiind afectate reţelele electrice, telefonice etc din zonă.
f) Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon, etc. pentru lucrări definitive şi provizorii:
Sursele de apă necesare pentru prepararea betoanelor, mortarelor şi udatul sistemului rutier
se vor asigura din reţeaua existentă şi propusă, prin amenajarea unor bazine cu un volum
corespunzător.
Pentru consumul casnic, apa se va asigura din surse de apă potabilă din sursele recunoscute
din zonă – fântâni.
Energia electrică folosită pentru alimentarea utilajelor şi instalațiilor de pe şantier se va
asigura din reţelele de joasă tensiune din apropiere, cu respectarea tuturor prevederilor legale sau
din sursă proprie de energie (grup electrogen). Pentru organizarea de şantier, utilităţile necesare vor
fi dimensionate şi vor fi obţinute aprobările legale de către constructor. În acest sens, proiectul de
organizare execuţie elaborat de constructor va detalia lucrările specifice de organizare pentru
realizarea obiectivului funcţie de capacitatea şi dotarea tehnică, conform legislaţiei în vigoare la
data execuţiei.
12
g) Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea:
Căile de acces pentru realizarea obiectivului de investiții este drumul judetean DJ 284 şi din
reţeaua de drumuri săteşti şi străzi a localităţii. Nu este necesară execuția de căi de acces provizorii
având în vedere că toate lucrările din prezentul proiect tehnic se vor realiza în zona drumurilor
existente.
h) Căile de acces provizorii: Nu este necesar a se crea cai de acces provizorii
i) Bunuri de patrimoniu cultural imobil: Nu este cazul.
1.2.2. Soluţia tehnică:
a) caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii:

● Drum de categoria : V;
● Viteza de proiectare: 40 km/h;
● Lungime totala străzi modernizate = 1732 m;
● Latime platforma strada = 7,00 m
● Lățime parte carosabilă = 5,50 m
● Lungime sant pereat la marginea platformei:1784,50 m
● Podete tubulare, diametru de 1000 mm:7 buc
● Podete tubulare, diametru de 600 mm:3 buc
● Podete accese proprietăți : 6 bucăți cu diametrul de 400 mm cu lungime de 4.00 m pentru

accesul auto si 1.00 m pentru accesul pietonal. Lungime totala 30 ml
● Drumuri laterale modernizate pe o distanță de 25 m: 5 buc
● Structura rutieră
●Strat de fundație din balast – 25 cm
●Strat de baza din piatra sparta - 15 cm
●Strat de legatura din binder BADPC 22.4, cu pietris concasat, cu dimensiunea maximă a
granulei de 22.4 mm în grosime de 6 cm
●Strat de uzură din beton asfaltic BA16, cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm în
grosime de 4 cm.
● Acostamentele sunt realizate din balast, și pe zonele unde se va realiza șanț din beton de
ciment, acostamentul va fi din beton C30/37
13
b) Varianta constructivă de realizare a investiţiei:
Interesele de ordin social, economic, de PSI, NTSM, alături de prevederile exprese din O.G.
43 / 28.08.1997 – Legea Drumurilor – cu privire la obligația celor care le au în proprietate sau în
administrare să le mențină în stare corespunzătoare, în scopul exploatării raționale a întregii rețele
rutiere, conduc la necesitatea adoptării unor soluții moderne de structura rutieră.
Tehnologia de execuție:
După executarea lucrărilor pregătitoare, săpătura, scarificarea platformei drumurilor si
reprofilarea acestora, se asterne stratul de piatră spartă pentru drumuri (produs de cariera),cu
grosimea minima de 10 cm.
Pe fundația pregătită în prealabil se așterne cât mai unifom stratul de piatră spartă pentru
realizarea scheletului mineral, se cilindrează la uscat până se asigură o bună încleștarea pietrei în
strat conform SR 1120.
Conform SR 179/95, numărul de treceri de cilindru compactor pentru întreaga fază de
cilindrare a stratului de piatră spartă este de cel putin 100-130 treceri pentru roci dure.
După cilindrarea la uscat se execută împănarea scheletului mineral cu split sau criblură prin
așternerea cât mai uniformă a cantităților de materiale. După așternere se stropește cu apă și se
cilindrează la început cu rulouri ușoare de 6-8 tone și apoi cu rulori compresoare mijlocii de 10-12
tone. Suprafața stratului trebuie să aibă un aspect de mozaic.
După executarea recepției stratului de piatră spartă, recepție consemnată în Procesul Verbal
de Verificare a calității lucrărilor ce devin ascunse, se va trecere la așternerea straturilor de mixturi
asfaltice pe toata lungimea drumurilor, mixturi asfaltice ce alcătuiesc îmbrăcămintea drumurilor ce
se vor executa conform AND 605. Lucrările se pot executa numai în condițiile prevederilor AND
605 și la temperatura aerului de peste 5º C, dar nu pe ploaie.
Așternerea straturilor din mixturi asfaltice se va realiza numai cu repartizatoare mecanice,
după preluarea denivelărilor, curățirea mecanică și amorsarea suprafețelor cu bitum tăiat, iar
compactarea și nivelarea betonului asfaltic, se va efectua cu ajutorul cilindrilor compactori
Soluțiile aplicate în proiect au la bază studiile de teren conform metodologiei în acest
domeniu, precum și legislația în vigoare.
c) Trasarea lucrărilor:
Trasarea lucrărilor se va face conform coordonatelor de trasare atasate și a reperilor din planşele
“PLAN DE SITUAŢIE “.
Execuţia lucrărilor va începe dupa predarea amplasamentului lucrării la care vor participa:
proiectantul, constructorul ce va executa lucrarea, și reprezentanţii instituţiilor care prin avize au
specificat acest lucru.
Proiectantul va preda constructorului bornele reper cu coordonate în funcţie de care acesta din
urmă va picheta traseul drumurilor (ax drum – ampriza).
Pe reperi ficși (stalpi L.E.A., capete podeţe sau garduri) constructorul va transmite cotele de
nivel (cota roşie proiectată) la fiecare pichet.
Activităţile se vor consemna în Procesul verbal de predare-primire a amplasamentului și
Procesul verbal de trasare a lucrărilor.
14
d) Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier:
Protejarea lucrărilor executate cât și a materialelor din șantier cade în sarcina

constructorului, care va lua măsuri de amenajare a unui spațiu de depozitare a materialelor, precum
și paza acestora prin organizarea de șantier pe care o va face în apropierea lucrării.
Lucrările care fac obiectul prezentei documentații cuprind operațiunile necesare de executat
in scopul asigurării unor conditii normale de sigurantă a circulatiei, impuse de normele si
normativele tehnice in vigoare.
La executarea lucrărilor se vor lua toate măsurile privind protectia mediului înconjurător:
- depozitarea combustibililor şi a materialelor, precum şi întreținerea curentă a utilajelor se vor face
în locuri special amenajate, fără a fi permisă împrăștierea materialelor, combustibililor,
lubrifianților şi reziduurilor la intamplare pe șantier;
- depozitele de terasamente şi resturile vegetale din defrișări sau din degajarea albiilor se vor
amplasa astfel încât să nu poată fi antrenate de viituri.
e) Organizarea de şantier
Lucrarea care se execută nu impune demolări sau devieri de rețele de înaltă tensiune sau de
alimentare cu gaze.
Organizarea de şantier va fi realizată de constructor pe măsura nevoilor impuse de lucrare.
1.3 Descrierea situației actuale
Străzile se înscriu în categoria de drumuri de clasa tehnica V (conform Ord.M.T. nr.46

/27.01.1998 – pe criteriul intensitatii traficului), dar prin starea tehnica actuală (drum pietruit, aflat
sub influenta apelor de suprafață), are un caracter de drum sezonier, cu întreruperi a circulatiei pe
timp ploios.
Pe timp uscat, intervine formarea prafului, cu poluarea atmosferei şi a zonei adiacente
drumului, neîndeplinindu-și condițiile necesare pentru asigurarea stării de sănătate a riveranilor şi
utilizatorilor, pe deoparte, iar pe de altă parte, afectând în acest mod productivitatea agricola a
suprafetelor de teren limitrofe zonei drumurilor.
Starea tehnica a caii de comunicatie, drum din pământ în amestec cu piatra, conduce la un
nivel de serviciu de tip E (PD189-2000)
● Situaţia juridică a terenului: Comuna Duda Epureni
● Natura terenului de fundare: tipurile de pamant intalnite sunt praf cafeniu negricios, argila
nisipoasa, argila, argila prafoasa, praf argilos - predominant de tip P4 si pamant P5 - un pamant
foarte sensibil la inghet;
● Tipul climatic: zona II;
● Nivelul maxim de adâncime al apelor freatice: > 1.5 m - tronsonul de drum se afla la nivelul
terenului, debleu, sau mic rambleu ( aproximativ 0.7 m ) - 2b;
● Nu exista zone cu instabilitate a taluzului drumului sau a sectorului de drum;
● Lățimea platformei drumului este de 7,00 m din care parte carosabila 5,50 m. Străzile nu
sunt amenajate în plan sau în spațiu;
● În profil longitudinal intalnim succesiuni de declivitati, fără racordari verticale.
● În plan drumul este o succesiune de aliniamente şi curbe cu raze cuprinse in general in
categoria razelor minime sau excepționale.
15
Urmare a vizitei pe teren s-a constatat că utilitățile prezente în zona drumului sunt
liniile de transport a energiei electrice şi linii telefonice, amplasate pe stâlpi de sustinere situati în
afara zonei de sigurantă a drumului.
Din punct de vedere al stării tehnice, drumul se prezintă astfel:

● nu are capacitate portantă corespunzătoare pentru preluarea unui trafic rutier şi trafic agricol
local, care va crește odată cu modernizarea drumului;
● se observa degradări specifice drumurilor pietruite: gropi, făgașe, dezgrădinări de material
pietros
● partea carosabilă nu are pante transversale spre exteriorul părții carosabile,ceea ce face ca
apa sa stagnează în bălți pe platformă accelerand procesul de degradare;
● nu exista un sistem viabil de colectare si evacuare a apelor din precipitatii, deoarece
santurile si podetele sunt colmatate, sau nu exista.
● drumurile laterale nu sunt amenajate, fără a avea șanțuri şi podețe; în această situație apa
care se scurge de pe drumurile laterale ajunge pe platforma drumului luat în studiu;
● pe perioada de vară se formează praf in zilele călduroase si noroi în perioadele ploioase.
Din punct de vedere al traficului înregistrat, drumul se caracterizează prin:

- pe drum circulă autocamioane cu 4 sau mai multe osii, cu sau fără remorcă, tractoare, datorate în
special exploatărilor agricole.
- se înregistrează şi atelaje (căruțe trase de cai);
În fotografiile de mai jos este redată situaţia actuală a traseelor studiate:
16
CAPITOLUL 2
CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE TRASEULUI
2.1. Calculul elementelor geometrice în plan
Axa drumului reprezintă locul geometric al punctelor de pe partea carosabilă egal depărtate
de marginile căii (excepţie făcând supralărgirile) şi este alcătuită dintr-o succesiune de drepte şi
curbe situate în spaţiu.
Traseul drumului este deci proiecţia axei drumului pe un plan orizontal şi se compune din
porţiuni rectilinii numite aliniamente şi din curbe care racordează aliniamentele între ele.
Aliniamentele şi curbele reprezintă elementele geometrice ale traseului.
Curbele sunt interioare aliniamentelor şi exterioare aliniamentelor atunci când relieful este
accidentat.
În funcţie de sensul kilometrajului şi de poziţia centrului de curbură faţă de axa drumului
avem curbe de dreapta şi curbe de stânga iar după cum se succed avem curbe de acelaşi sens, curbe
de sens contrar.
Racordarea aliniamentelor s-a făcut în funcţie de condiţiile locale, viteza de proiectare şi
mărimea razei astfel :
- Racordarea prin arc de cerc de raza R tangent celor două aliniamente pe care le racordeaza.
- Racordarea aliniamentelor adiacente printr-un arc de cerc de raza R s-a făcut atunci când s-au
utilizat raze mari, care nu necesită supraînălţarea profilului transversal adică raze mai mari decât
raza curentă conform STAS 863/85.
La determinarea elementelor geometrice ale traseului se aplică prescripţiile de proiectare din
STAS 863/85-ELEMENTE GEOMETRICE ALE TRASEELOR şi Ordinul nr.46 / 27 ianuarie 1998 -
Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
Breviarul de calcul
1. Racordarea a două aliniamente ce fac între ele un unghi U, cu un arc de cerc de rază R.
17
Cunoscând unghiul U şi adoptând raza R funcţie de viteza de proiectare V (STAS 863/85),

se calculează trei elemente geometrice:
- Tangenta (VTi)
1
T =R ∙ (m)
U - Bisectoarea(VB)
tan
2
( )
1
B=R ∙ −1 (m)
U
sin
2
- Lungimea curbei(TiTe)
C=π ∙ R ∙ (
200−U
200 )
(m)
2. Calculul racordării progresive, cu arce de clotoidă
Se porneşte de la elementele geometrice calculate pentru racordarea unui arc de cerc de rază
R, calculându-se apoi elementele geometrice ale racordării cu arce de clotoidă.
a) Lungimea L a clotoidei:
3
v
L= ( m)
47 ∙ R ∙ j
18
v-viteza de proiectare (km/h);

R-raza curbei arc de cerc (m);
j-coeficient de confort care la limită se adoptă 0,5;
L calculat trebuie să fie mai mare decât Lmin din STAS 863/85 tabelul 2 punctul 6. Dacă L
calculat este mai mare ca Lmin STAS, se adoptă valoarea imediat următoare din anexa E (STAS
863/85) pentru viteza de proiectare V.
b) Unghiul de întoarcere α:
L
∝=
2∙ R
L-lungimea adoptată a clotoidei (m);
R-raza curbei (m);
Se transformă apoi unghiul în grade centezimale:
rad
g ∝ · 200
∝=
π
c) Lungimea arcului de cerc rămas C’
g g
π ∙ R ∙(200−U−2 ∙ α ) π ∙ R ∙(200−U ’ ’)
C ’= =
200 200
C’ trebuie să fie mai mare decât Cmin (STAS 863/85 tabel 2, punctul 5), astfel:
C’ ≥ Cmin STAS-L
Justificarea este că lungimea arcului de cerc rămas C’ trebuie să fie mai mare decât C
calculat cu R+ΔR din care se scade 2(L-X’).
L L
Cum X ’ ≅ rezultă: C ’ ≥C min STAS−2 ∙ ≅ Cmin STAS −L
2 2
Funcţie de lungimea calculată a arcului de cerc rămas C’, calculul elementelor geometrice
ale racordării cu clotoida poate urma două căi:
A) Dacă C’>Cmin STAS-L, se continuă calculul astfel:
d) Tangenta arcului de cerc R+ΔR (T’):

U
T ’=(R+∆ R)∙ ctg
2
e) Bisectoarea arcului de cerc C’ (segmentul VB):
( )
1
B’= ( R +∆ R ) ∙ −1 + ∆ R
U
sin
2
f) Tangenta totală (segmentul OiV): Distanța de la Oi la V va fi: TTOT= T’+x’
19
B) Dacă C’<Cmin STAS - L sau uneori C’<0, dacă U+2α >200g se renunţă la arcul de cerc
rămas, racordându-se cele două aliniamente care fac unghiul U între ele, numai cu două arce de
clotoidă, care se întâlnesc cu bisectoarea unghiului U.
200−U
În acest caz se porneşte de la condiţia: α= iar calculele elementelor geometrice
2
prezentate se conduc astfel:
L=2·R·αrad ≥ Lmin (STAS 863 / 85 tabel 2 punctul 7)
De obicei Lcalc rezultă mai mic decât Lmin STAS, tabel 2 punctul 7. De aceea se adoptă
Lmin STAS, tabel 2 punctul 7 corespunzător vitezei de proiectare adoptate şi clasei tehnice a drumului, iar
abscisa și ordonata arcului de clotoidă se calculează cu formulele:
Recalculam raza Rnec functie Lad si α

L
Rnec = rad
2∗∝
( )
2
α
x=Lad ∙ 1−
10
20
α
y=L ad ∙
3
După acestea se calculează B, Z și TTOT:
y y
B= =
cos ∝ U
sin
2
U
Z= y ∙ tgα= y ∙ ctg
2
T TOT =x + Z
Notă: Toate elementele geometrice se calculează în metri, cu două zecimale prin rotunjire,
cu excepția unghiului α în radiani la care se acceptă cinci zecimale.
3. Calculul coordonatelor de trasare a unui arc de clotoidă
Pentru a putea trasa prin puncte (cu o anumită precizie) pe teren un arc de clotoidă, trebuie
R
ca distanța maximă dintre două puncte de pe o curbă a să îndeplinească condiția: a ≤
10
Deci, dacă adoptăm metoda trasării prin arce egale (sau abscise egale), se poate calcula
numărul minim de tronsoane (m) în care împărțim lungimea L a arcului de clotoidă astfel:
L R 10 ∙ L
a= ≤ de unde rezultă că m ≥
m 10 R
Numărul de tronsoane m se rotunjește la numărul întreg superior.

Se calculează lungimea arcelor de clotoidă corespunzătoare punctelor de trasare 1, 2, ..., m,
precum și unghiurile α aferente acestor arce:
2
i∙ L Si
Si = ; ∝i =
m 2∙ Rnec ∙ L
Se calculează apoi abscisele xi și yi ale punctelor de trasare 1, 2, ...., m folosind Si și αi cu

formulele cunoscute:
21
( )
2
αi α
x i=Si ∙ 1− ; y i=S i ∙ i
10 3
Calculul elementelor geometrice în plan:
Frântura F1
U=198,3266 g
Racordarea curbei V 1 cu arc de cerc

R=190 m
U=181,7792 g
Se calculează elementele geometrice T, C și B
- Tangenta T
U 181,7792
T =R ∙ ctg =190 · ctg =27 , 38 m- Bisectoarea B
2 2
( ) ( )
1 1
B=R ∙ −1 =190 ∙ −1 =1 , 96 m
U 181,7792
sin sin
2 2
- Lungimea curbei C
C=π ∙ R ∙(200−U
200 ) (
=π ∙190 ∙
200−181,7792
200 )
=54 ,38 m=¿ C=60 m
Deoarece R=190 m este mai mare de Rcurentă=170 m pentru viteza de proiectare de 40 km/h,
racordarea aliniamentelor se face cu arc de cerc.
Racordarea curbei V2 cu arce de clotoidă
R=90 m
U=170,4273 g
- Tangenta T
U 170,4273
T =R ∙ ctg =90 · ctg =21 , 29 m
2 2
- Bisectoarea B
( ) ( )
1 1
B=R ∙ −1 =90 ∙ −1 =2 , 48 m
U 170,4273
sin sin
2 2
- Lungimea curbei C
C=π ∙ R ∙ (
200−U
200 )
=π ∙ 90∙ (
200−170,4273
200 )
=41 , 81 m=¿ C=60 m
Deoarece R=90 m este cuprins între Rmin=60 m și Rcurentă=170 m pentru viteza de proiectare
de 40 km/h, racordarea aliniamentelor se face progresiv cu arce de clotoidă.
22
- Lungimea L a clotoidei:
3 3
v 40
L= = =30 , 26 m
47 ∙ R ∙ j 47 ∙ 90∙ 0 , 5
Deoarece Lcalculat=37,83 m este mai mic decât Lmin din STAS 863/85 tabelul 2 punctul 6=45 m, se va adopta
L=Lmin STAS=45 m.
- Unghiul de întoarcere α:
L 45
∝= = =0 ,25 rad
2∙ R 2∙ 90
Transformăm unghiul în grade centezimale:

rad
g ∝ · 200 0 , 25 ·200 g
∝= = =15,9155
π π
- Lungimea arcului de cerc rămas C’

g ❑
π ∙ R ∙(200−U−2 ∙ α ) 3 ,14 ∙90 ∙( 200−170,4273−2· 15,9155)
C ’= = =−3 ,19 m
200 200
Deoarece C’<0, se renunţă la arcul de cerc rămas racordându-se cele două aliniamente care
fac unghiul U între ele numai cu două arce de clotoidă, care se întâlnesc cu bisectoarea unghiului U.
g 200−U 200−170,4273 g
În acest caz se porneşte de la condiţia: α = = =14,7864 iar
2 2
calculele elementelor geometrice prezentate se conduc astfel:
g
α ∗π 14,7864∗π
rad
α = = =0 , 23 rad
200 200
Deoarece Lcalculat=2·90·0,23=41,80 m < Lmin STAS, tabel 2 punctul 7=60 m se adoptă valoarea
( ) ( )
2 2
α 0 , 33
x=Lad ∙ 1− =60 ∙ 1− =59 , 34 m
10 10
α 0 ,33
y=L ad ∙ =60 · =6 ,61 m
3 3
y 6 , 61
B= = =6 , 79 m
U 170,4273
sin sin
2 2
U 170,4273
Z= y ∙ ctg =6 , 61· ctg =1 , 56 m
2 2
23
T TOT =x + Z=59 , 34+1 , 56=60 ,90 m
Frântura F2
U=198,6008 g
Frântura F3
U=197,2970 g
Racordarea curbei V3 cu arc de cerc
R=500 m
U=195,2330 g
- Tangenta T
U 195,2330
T =R ∙ ctg =500 · ctg =18 , 73 m
2 2
- Bisectoarea B
( ) ( )
1 1
B=R ∙ −1 =500 ∙ −1 =0 , 35 m
U 195,2330
sin sin
2 2
- Lungimea curbei C
C=π ∙ R ∙(200−U
200 )
=π ∙500 ∙ (
200−195,2330
200 )
=37 , 44 m=¿ C=60 m
Frântura F4
U=198,4938 g
R=180 m
U=167,3560 g
- Tangenta T
U 167,3560
T =R ∙ ctg =180 · ctg =47 ,19 m
2 2
- Bisectoarea B
( ) ( )
1 1
B=R ∙ −1 =180 ∙ −1 =6 , 08 m
U 167,3560
sin sin
2 2
24
- Lungimea curbei C
C=π ∙ R ∙ (
200−U
200 )
=π ∙180 ∙ (
200−167,3560
200
=92, 30 m)
R=180 m
U=171,0022 g
- Tangenta T
U 171,0022
T =R ∙ ctg =180 · ctg =41 , 72m - Bisectoarea B
2 2
( ) ( )
1 1
B=R ∙ −1 =180 ∙ −1 =4 ,77 m
U 171,0022
sin sin
2 2
- Lungimea curbei C
C=π ∙ R ∙( 200−U
200 ) =π ∙180 ∙( 200−171,0022
200 )
=81 , 99 m
R=210 m
U=179,3046 g
- Tangenta T
U 179,3046
T =R ∙ ctg =210 · ctg =34 , 44 m
2 2
- Bisectoarea B
( ) ( )
1 1
B=R ∙ −1 =210 ∙ −1 =2 , 80 m
U 179,3046
sin sin
2 2
- Lungimea curbei C
C=π ∙ R ∙ (
200−U
200 )
=π ∙210 ∙ (
200−179,3046
200 )
=68 ,27 m
25
Frântura F5
U=199,9596 g
R=500 m
U=193,3284 g
- Tangenta T
U 193,3284
T =R ∙ ctg =500 · ctg =26 ,22 m- Bisectoarea B
2 2
( ) ( )
1 1
B=R ∙ −1 =500 ∙ −1 =0 ,69 m
U 193,3284
sin sin
2 2
- Lungimea curbei C
C=π ∙ R ∙(200−U
200 )
=π ∙500 ∙ (
200−193,3284
200 )
=52 , 40 m=¿ C=60 m
R=80 m
U=168,8114 g
- Tangenta T
U 168,8114
T =R ∙ ctg =80 · ctg =20 , 00 m
2 2
- Bisectoarea B
( ) ( )
1 1
B=R ∙ −1 =80 ∙ −1 =2 , 46 m
U 168,8114
sin sin
2 2
- Lungimea curbei C
C=π ∙ R ∙(200−U
200 )
=π ∙ 80∙ (
200−168,8114
200 )
=39 , 19 m=¿ C=60 m
26
3 3
v 40
L= = =34 , 04 m
47 ∙ R ∙ j 47 ∙80 ∙ 0 , 5
Deoarece Lcalculat=34,04 m este mai mic decât Lmin din STAS 863/85 tabelul 2 punctul 6=45 m, se va adopta
L = Lmin STAS=45 m.
L 45
∝= = =0 ,28 rad
2∙ R 2∙ 80

rad
g ∝ · 200 0 , 28 ·200 g
∝= = =17,9049
π π

g ❑
π ∙ R ∙(200−U−2 ∙ α ) 3 ,14 ∙80 ∙(200−168,8114−2 · 17,9049)
C ’= = =−5.81 m
200 200
200−U 200−168,8114 g
2 2
g
rad α ∗π 15,5943∗π
α = = =0 ,25 rad
200 200
Deoarece Lcalculat=2·80·0,25=40 m < Lmin STAS, tabel 2 punctul 7=60 m se adoptă valoarea
Lad 60
∝impus= = =0,375 rad
2∙ R 2∙ 80
( ) ( )
2 2
α 0,375
x=Lad ∙ 1− =60 ∙ 1− =59 ,16 m
10 10
α 0,375
y=L ad ∙ =60 · =7 ,50 m
3 3
27
y 7 , 50
B= = =7 , 73 m
U 168,8114
sin sin
2 2
U 168,8114
Z= y ∙ ctg =7 , 5· ctg =1 , 87 m
2 2
T TOT =x + Z=59 , 16+1 , 87=61 , 03 m
R=150 m
U=184,5388 g
- Tangenta T
U 184,5388
T =R ∙ ctg =150 · ctg =18 , 30 m- Bisectoarea B
2 2
( ) ( )
1 1
B=R ∙ −1 =150 ∙ −1 =1 , 11m
U 184,5388
sin sin
2 2
- Lungimea curbei C
C=π ∙ R ∙ (
200−U
200 )
=π ∙150 ∙ (
200−184,5388
200 )
=36 , 43 m=¿ C=60 m
3 3
v 40
L= = =18 ,16 m
47 ∙ R ∙ j 47 ∙150 ∙ 0 ,5
Deoarece Lcalculat=18,16 m este mai mic decât Lmin din STAS 863/85 tabelul 2 punctul 6, se va adopta Lmin
STAS=45 m.
L 45
∝= = =0 , 15 rad
2∙ R 2∙ 150

rad
g ∝ · 200 0 , 15· 200 g
∝= = =9,5493
π π

g ❑
π ∙ R ∙(200−U−2 ∙ α ) 3 ,14 ∙150 ∙(200−184,5388−2 · 9,5493)
C ’= = =−8 ,57 m
200 200
28
200−U 200−184,5388 g
2 2
g
rad α ∗π 7,7306∗π
α = = =0 ,12 rad
200 200

Deoarece Lcalculat=2·150·0,12=36,43 m < Lmin STAS, tabel 2 punctul 7=60 m se adoptă valoarea
Lad 60
∝impus= = =0 , 2 rad
2∙ R 2∙ 150
( ) ( )
2 2
α 0,2
x=Lad ∙ 1− =60 ∙ 1− =59 , 76 m
10 10
α 0 ,2
y=L ad ∙ =60 · =4 , 00 m
3 3

y 4 , 00
B= = =4 , 03 m
U 184,5388
sin sin
2 2
U 184,5388
Z= y ∙ ctg =4 ,00 · ctg =0 , 49 m
2 2
T TOT =x + Z=59 , 76+0 , 49=60 , 25 m
R=600 m
U=195,3184 g
- Tangenta T
U 195,3184
T =R ∙ ctg =600 · ctg =22, 07 m
2 2
- Bisectoarea B
( ) ( )
1 1
B=R ∙ −1 =600 ∙ −1 =0 , 41 m
U 195,3184
sin sin
2 2
29
- Lungimea curbei C
C=π ∙ R ∙(200−U
200 )
=π ∙600 ∙ (
200−195,3184
200 )
=44 ,12 m=¿ C=60 m
2.2. Pichetarea şi kilometrarea traseului
Calculul aliniamentelor:
Aliniamentul 1 = 65,55 m
Aliniamentul 6 =132,78 m
Aliniamentul 10 =17,95 m
Calculul kilometrării:
Kilometrarea începe de la km 0+000 al DC 19 de la intersecția cu DJ 244 D.
P1: 0,00 m
F1: 0,00 + 65,55 m = 65,55 m
Ti1: 65,55 + 52,28 = 117,83 m
B1: 117,83 + 27,19 = 145,02 m
Te1: 145,02 + 27,19 = 172,21
Oi2: 172,21 + 51,21 = 223,42 m
B2: 223,42 + 60 = 283,42 m
Oe2: 283,42 + 60 = 343,42 m
F2: 343,42 + 59,25 = 402,67 m
F3: 402,67 + 154,30 = 556,97 m
Ti3: 556,97 + 132,78 = 689,75 m
B3: 689,75 m + 18,72 =708,47 m
Te3: 708,47 + 18,72 = 727,19 m
F4: 727,19 + 31,53 = 758,72
30
Ti4: 758,72 + 42,27 = 800,99 m

B4: 800,99 + 46,15 = 847,14 m
Te4: 847,14 + 46,15 = 893,29 m
Ti5: 893,29 + 34,59 = 927,89 m
B5: 927,89 + 41,00 = 968,89 m
Te5: 968,89 + 41,00 = 1009,88 m
Ti6: 1009,88 + 17,95 = 1027,83 m
B6: 1027,83 + 34,14 = 1061,96 m
Te6: 1061,96 + 34,14 = 1096,10 m
F5: 1096,10 + 37,02 = 1133,12 m
Ti7: 1133,12 + 39,47 = 1172,59 m
B7: 1172,59 + 26,20 = 1198,79 m
Te7: 1198,79 + 26,20 = 1224, 99 m
Oi8: 1224,99 + 98,13 =1323,11 m
B8: 1323,11 + 60,00 = 1383,11 m
Oe8: 1383,11 + 60,00 = 1443,11 m
Oi9: 1443,11 + 98,59 = 1541,70 m
B9: 1541,70 + 60,00 = 1601,70 m
Oe9: 1601,70 +60,00 = 1661,70 m
Ti10: 1661,70 + 21,53 = 1683,23 m
B10: 1683,23 + 22,06 = 1705,29 m
Te10: 1705,29 + 22,06 = 1727,35 m
P48: 1727,35 + 4,65 = 1732,00 m
Lungimea totală a traseului = 1732,00 m
Pichetarea traseului:
Nr. crt. Denumiri picheți Poziție km Cotă teren
1. P1 0+000,00 198,20
2. P2 0+029,47 198,23
3. P3 0+057,15 198,43
4. F1 0+065,55 198,54
5. P4 0+100,00 198,86
6. Ti1 0+117,83 199,30
7. B1 0+145,02 200,07
8. P5 0+150,00 200,32
9. Te1 0+172,21 200,48
10. P6 0+200,00 200,63
11. Oi2 0+223,42 200,63
12. P7 0+250,00 200,87
13. P8 0+260,84 200,92
14. B2 0+283,42 200,87
15. P9 0+300,00 200,71
31
16. P10 0+325,00 201,00

17. Oe2 0+343,42 201,58
18. P11 0+350,00 201,78
19. P12 0+400,00 202,88
20. F2 0+402,67 202,92
21. P13 0+450,00 203,32
22. P14 0+500,00 204,42
23. P15 0+550,00 206,23
24. F3 0+556,97 206,60
25. P16 0+600,00 208,12
26. P17 0+650,00 209,12
27. Ti3 0+689,75 210,21
28. P18 0+700,00 210,54
29. B3 0+708,47 210,60
30. Te3 0+727,19 210,90
31. P19 0+750,00 211,06
32. F4 0+758,72 210,96
33. P20 0+800,00 211,07
34. Ti4 0+800,99 211,10
35. P21 0+829,70 211,52
36. B4 0+847,14 211,64
37. P22 0+850,00 211,75
38. P23 0+875,00 213,46
39. Te4 0+893,29 214,77
40. P24 0+900,00 214,94
41. Ti5 0+927,89 216,09
42. P25 0+950,00 217,58
43. B5 0+968,89 219,29
44. P26 0+981,00 219,99
45. P27 1+000,00 220,38
46. Te5 1+009,88 220,91
47. Ti6 1+027,83 221,48
48. P28 1+050,00 221,81
49. B6 1+061,96 222,71
50. P29 1+080,00 222,75
51. Te6 1+096,10 223,29
52. P30 1+100,00 223,33
53. F5 1+133,12 223,38
54. P31 1+150,00 223,53
55. Ti7 1+172,59 223,69
56. B7 1+198,79 223,72
57. P32 1+200,00 223,71
58. Te7 1+224,99 223,75
59. P33 1+250,00 224,00
60. P34 1+300,00 224,29
32
61. Oi8 1+323,11 224,70

62. P35 1+350,00 225,32
63. P36 1+366,82 225,43
64. B8 1+383,11 225,78
65. P37 1+400,00 226,02
66. P38 1+416,70 226,75
67. Oe8 1+443,11 227,37
68. P39 1+450,00 227,33
69. P40 1+500,00 226,84
70. Oi9 1+541,70 226,64
71. P41 1+550,00 227,04
72. P42 1+575,00 227,86
73. P43 1+600,00 228,81
74. B9 1+601,70 228,86
75. P44 1+620,00 229,68
76. P45 1+640,00 230,44
77. P46 1+650,00 230,83
78. Oe9 1+661,70 231,28
79. Ti10 1+683,23 232,03
80. P47 1+700,00 232,52
81. B10 1+705,29 232,69
82. Te10 1+727,35 233,48
83. P48 1+732,00 233,53
CAPITOLUL 3.
DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI SEMIRIGIDE
Dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide se bazează pe îndeplinirea

concomitentă a următoarelor criterii:
 Pentru sisteme rutiere suple:
- Deformația specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;
- Tensiunea specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului;
 Pentru sisteme rutiere semirigide:
- Deformația specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;
- Tensiunea de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate cu
lianți hidraulici sau puzzolanici;
- Deformația specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului.
Metoda analitică de dimensionare se bazeaza pe stabilirea unei alcătuiri a sistemului rutier,
în conformitate cu prevederile prescripțiilor tehnice în vigoare și verificarea stării de solicitare a
33
acestuia sub acțiunea traficului de calcul, astfel încat să îndeplineasca criteriile de dimensionare
menționate mai sus.
Pentru dimensionarea structurilor rutiere suple si semirigide este necesar să se efectueze în
prealabil studii, în vederea obținerii următoarelor date:
- Compoziția, intensitatea traficului și evoluția în perspectivă a acestuia;
- Caracteristicile geotehnice ale pământului de fundare;
- Regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal, modul de asigurare a
scurgerii apelor de suprafață, posibilitățile de drenare, nivelul apei freatice).
3.1. Stabilirea traficului de calcul
La dimensionarea structurilor rutiere suple și semirigide se ia în considerare traficul de

calcul corespunzător perioadei de perspectivă, exprimat în osii standard de 115 kN, echivalent
vehiculelor care vor circula pe drum/stradă. Osia standard de 115 kN (o.s. 115) prezinta următoarele
caracteristici:
- sarcina pe roțile duble: 57,5 kN
- presiunea de contact: 0,625 Mpa
- raza suprafeței circulare echivalente suprafeței de contact pneu-cale 0,171 m
Perioada de perspectivă se adoptă de minimum 15 ani în cazul construcțiilor de autostrăzi,
de drumuri expres, de drumuri europene și celorlalte categorii de drumuri din clasele tehnice I și II
și de minimum 10 ani în cazul drumurilor din clasele tehnice III, IV și V.
Compoziția și intensitatea traficului corespunzătoare unui post de recensământ se aplică pe
sectorul de drum aferent acelui post conform sectorizării rețelei făcută cu ocazia ultimului
recensământ general al circulației.
La lucrările rutiere importante, cum sunt construcțiile de drumuri noi, care impun
cunoașterea curenților de circulație vor fi completate, după necesități, prin anchete de circulație,
efectuate și prelucrate în cadrul unui studiu de trafic prin care se va simula traficul atât pe drumurile
noi cât și pe rețeaua existentă.
Pentru modernizări de drumuri existente se va lua în considerare posibilitatea de atragere a
unei părți din traficul de pe drumurile existente în zonă, precum și de pe alte căi de comunicație, ca
urmare creării unor condiții mai avantajoase de circulație.
Aceste redistribuiri ale circulației sunt rezultate dintr-un studiu de trafic pentru rețeaua/
sectoarele de drumuri din zona respectivă.
În cazul străzilor și al drumurilor județene, comunale și vicinale, in situația în care tronsonul
de drum supus modernizării nu a funcționat nici un post de recenzare sau se apreciază redistribuiri
de trafic, este recomandabil să se efectueze un studiu de trafic pentru stabilirea intensității medii
zilnice anuale (MZA) actuale și de perspectivă a traficului și a compoziției acestuia.
La stabilirea traficului de calcul de perspectivă se vor avea în vedere atât compoziția
traficului cât și variația acestuia în timp explicitându-se în final valorile de trafic pe categorii de
vehicule la nivelul traficului mediu zilnic anual (MZA) pentru diferite orizonturi de timp.
OS 115 kN
MZA 2015
Coeficient de evoluție pki pentru

∑(pki+pki+1)∙ti
Grupa de MZA col. 5 x

Nr
Crt
2015
fek anul col. 11 x
autovehicule 0,50
2023 2025 2030 2035 2038

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
34
Autocamioane
0.4 0.8 0.76 0.88 1.08 1.32 1.38 33.18 26.54
1 cu doua osii 8
Autocamioane
cu trei si patru 0.6 1.4 0.61 0.7 0.84 1.01 1.05 25.75 36.05
2 osii 2
Autovehicule
articulate 0.8 0.90 1.01 1.24 1.63 2.14 2.26 50.90 45.81
3 (TIR) 1
Autobuze,
0.6 0 1.48 1.74 2.16 2.69 2.81 66.69 0.00
4 autocare 0
Vehicule
speciale, 0.3 3 0.6 0.71 0.9 1.14 1.19 27.86 83.58
5 tractoare 30
Autocamioane
cu remorci
0.8 0 0.69 0.78 0.91 1.08 1.12 27.94 0.00
(trenuri
6 rutiere) 0
191.98
Coeficienții de echivalare în osii standard de 115 kN a diferitelor tipuri de autovehicule,

stabiliți pe baza rezultatelor ultimului recensământ general de circulație sunt prezentați în tabelul
următor:
Grupa de vehicule
Tipul de
Autocamioan Autocamioane Vehicul
structură Autovehicul Autocamioane
e și derivate și derivate cu Autobuze e
rutieră e articulate cu remorci
cu 2 osii 3 și 4 osii speciale
Suplă și
0,4 0,6 0,8 0,6 0,3 0,8
semirigidă
Ranforsări
SR suple
0,3 0,8 0,9 0,6 0,2 0,7
și
semirigide
Rigide 0,3 3,8 2,9 1,5 0,2 1,6
Traficul de calcul se exprimă în milioane osii standard de 115 kN (m.o.s.) și se stabilește pe
baza structurii traficului mediu zilnic anual cu următoarea relație:
6 n
N c =365 × 10 ×C rt × ∑ MZA k × f k × 0 ,50 × ∑ ( Pki + Pki +1 ) ×t i=0 , 02 m. o . s
−6
k=1 i=1
Nc=traficul de calcul îm milioane de osii standard de 115 kN (m.o.s.) pe banda de circulație cea mai
solicitată;
365= numărul de zile calendaristice dintr-un an;
crt= coeficientul de repartiție transversală, pe benzi de circulație și anume:
- pentru drumuri/străzi cu două și trei benzi de circulație crt=0,50;
- pentru drumuri/străzi cu patru benzi de circulație crt=0,45;
fk=coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k în osii standard de 115 kN;
MZAk=intensitatea medie zilnică anuală a traficului în anul de bază, pentru grupa k de vehicule;
35
pki, pk,i+1=coeficienții de evoluție a traficului în perspectivă pentru grupa K de vehicule la începutul

și sfârșitul perioadei parțiale i de prognoză;
ti=durata perioadei i de prognoză (în general de 5 ani);
n=numărul de perioade parțiale ti de prognoză.
Viteza de proiectare se adoptă funcție de tipul de relief:
Clasa tehnică a Vp (km/h) /tip de relief

drumului șes deal munte
II 100 80 60
III 80 50 40
IV 60 40 30
V 60 40 25
Viteza de proiectare a drumului este Vp=40 km/h
3.2 Stabilirea capacității portante la nivelul patului drumului
Suportul structurii rutiere este construit din terasamente alcătuite din pământuri de fundare,
conform STAS 2914 și eventual dintr-un strat de formă, conform STAS 12253 și este caracterizat,
în vederea dimensionării, prin caracteristicile de deformabilitate: modulul de elasticitate dinamic și
coeficientul lui Poisson.
Caracteristicile de deformabilitate ale pământului de fundare se stabilesc în funcție de tipul
pământului, de tipul climateric al zonei în care este situat drumul și de regimul hidrologic al
complexului rutier.
Tipurile de pământ sunt prezentate in tabelul de mai jos conform STAS 1234-1988:
Clasificarea Granulozitatea
Categoria Tipul de Indicele de
pământurilor conform Argilă Praf Nisip
pământului pământ plasticitate
STAS 1243 % % %
P1 Cu sau fără fracţiuni sub
Necoezive Sub 10
Pietriş cu nisip 0,5 mm
P2
10...20 Cu fracţiuni sub 0,5 mm
Nisip prăfos,
P3 0...20 0...30 0...50 35...100
nisip argilos
Praf, praf nisipos, praf
Coezive P4 argilos, praf argilos 0...25 0...30 35...100 0...50
nisipos
Argilă, argilă
prăfoasă, argilă
P5 Peste 15 30...100 0...70 0...70
nisipoasă, argilă
prăfoasă nisipoasă
36
Repartiţia tipurilor climaterice pe teritoriul ţării este următoarea:
Fig.7 Repartiția după indicele de umiditate Im a tipurilor climaterice
Regimul hidrologic se diferenţiază astfel:

- regimul hidrologic 1, corespunzător condiţiilor hidrologice FAVORABILE, conform STAS 1709/2;
- regimul hidrologic 2, corespunzător condiţiilor hidrologice MEDIOCRE și DEFAVORABILE
conform STAS 1709/2 notat cu:
▪ 2a : pentru sectoare de drum situate în rambleu, cu înălţimea minimă de 1,00 m.
▪ 2 b: pentru sectoare de drum situate:

- în rambleu cu înălţimea sub 1 m,
- la nivelul terenului,
- în profil mixt,
- în debleu.
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic și a coeficientului lui Poisson sunt:
Tipul pământului
Tipul Regimul
climateric hidrologic P1 P2 P3 P4 P5
E, MPa
1 70 80
80
I 2a 65 75
2b 100 90 70 70
1 80
II 65 80
2a 70
37
2b 80 70
1 90 55 80
III 2a 60
80 50 65
2b
Coeficientul lui Poisson,
0,27 0,30 0,30 0,35 0,42
μ
Stabilirea valorii modulului de elasticitate dinamic al pământului de fundare:
●Tipul climateric II
●Regim hidrologic 2b => Ep = 70 MPa
●Tipul pământului P5
3.3 Alegerea alcătuirii structurii rutiere
Structurile rutiere dimensionate cu această metodă se clasifică, funcție de alcătuire, în :

 Structuri rutiere suple
 Structuri rutiere semirigide
Sistemele rutiere suple, numite si nerigide, comportă o îmbrăcăminte bituminoasă pe straturi
de bază și de fundație alcătuite în general din agregate naturale.
Sistemele rutiere semirigide, numite și mixte, comportă o îmbrăcăminte bituminoasă și au în
alcătuire cel puțin un strat din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici.
Tipul de structură rutieră se stabilește în funcție de materialele predominante în regiune și
anume:
- agregate naturale de carieră, care au o pondere importantă în sistemele rutiere suple;
- agregatele naturale de balastieră, care au o pondere importantă în sistemele rutiere semirigide;
Alcătuirea structurii rutiere se stabilește luând în considerare:
- grosimile minime ale diferitelor straturi rutiere;
- grosimile maxime ale diferitelor straturi rutiere, ținand cont de anumite constrângeri specifice
tehnologiilor de execuție;
- reducerea numărului de straturi, respectiv de interfețe, în scopul micșorării riscului apariției
unor defecțiuni privind aderența între straturi;
- stabilirea alcătuirii stratului de formă astfel încât, grosimea acestuia să poată fi luată în
considerare în dimensionarea structurii rutiere la acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț în
conformitate cu STAS 1709/2;
- asigurarea unei protecții fată de manifestarea procesului de fisurare reflectivă.
Pietruirea existentă nu îndeplinește condițiile tehnice prevăzute în STAS 6400 pentru a
constitui un substrat de fundație sau strat de fundație deoarece pietruirea nu este pe toată lățimea
patrului drumului iar grosimea ei este mai mică de 10 cm. Din această cauză nu se va lua în
considerare la dimensionarea structurii rutiere. Ea se va scarifica și se va reprofila pe toată lățimea
drumului.
În vederea modernizării se vor studia următoarele variante de alcătuire a structurii rutiere:
38
Varianta 1: Structură rutieră suplă

Nr. Denumirea materialului din strat h E μ
crt. (cm) (MPa)
1 Strat de uzura din BA16 4 3600 0,35

2 Strat de legatura din BADPC 22,4 6 3000 0,35
3 Strat fundație superior de piatra sparta 15 500 0,25
4 Strat de fundaţie inferior din balast 25 168 0,27
5 Pământ P5 70 0,42
Varianta 2: Structură rutieră semirigidă

crt. (cm) (MPa)

3 Strat de bază din balast stabilizat cu ciment 20 1200 0,25
4 Strat de fundaţie din balast amestec optimal 30 182 0,27
5 Pământ P5 70 0,42
3.4 Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard
Sistemul rutier supus analizei este caracterizat prin grosimea fiecărui strat rutier și prin
caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere și ale pământului de fundare
(modulul de elasticitate dinamic, E, în MPa și coeficientul lui Poisson, μ).
Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelor din suportul
sistemului rutier se stabilesc în modul următor:
 în cazul în care nu este prevăzut un strat de formă, caracteristicile de deformabilitate sunt
cele corespunzătoare materialelor din terasamente;
 în cazul în care este prevăzut un strat de formă, se stabilește modulul de elasticitate dinamic
echivalent al sistemului bistrat (strat de formă-materiale din terasamente);
 valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este cea corespunzătoare materialelor din
stratul superior al terasamentelor rutiere sau din stratul de formă.
Caracteristicile de deformabilitate ale balastului sau ale materialelor din pietruirea existentă se
stabilesc în modul următor:
 valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic este în funcție de cea a materialelor
din stratul suport Ep și se calculează cu relația:
0 ,45
Eb =0 , 20∙ h b ∙ E p ( MPa)
- hb este grosimea stratului de balast, măsurată în mm;
- coeficientul lui Poisson are valoarea 0,25;
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic și ale coeficientului lui Poisson
pentru materialele necoezive din straturile de bază și de fundație se stabilesc conform tabelului:
Denumirea materialului Modul de elasticitate Coeficientul lui Poisson (μ)
39
dinamic (E, MPa)

Macadam semipenetrat sau penetrat 1000 0,27
Macadam 600 0,27
Piatră spartă mare sort 63-90 400 0,25
Piatră spartă- amestec optimal 500 0,25
Blocaj de piatră brută 300 0,27
Balast-amestec optimal 300* 0,27
Bolovani 200 0,27
* Notă: În cazurile în care aceste materiale alcătuiesc un strat inferior de fundaţie, modulul
de elasticitate dinamic se stabileşte cu relația:
Es.f.= 0,20 x hs.f.0,45 x Ep (MPa)
în care: - hs.f. este grosimea stratului de formă, în mm;

- coeficientul lui Poisson are valoarea 0,27.
În cazurile în care structura rutieră are mai mult de 4 straturi rutiere, 2 sau 3 straturi rutiere
alcătuite din același tip de materiale (mixtur asfaltică, piatra spartă sau balast) acestea vor fi
caracterizate prin:
- grosimea totală a pachetului de straturi, în cm;
- modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat al pachetului respectiv de straturi rutiere care se
calculeaza cu relația:
[ ]
3
∑ ( E ∙ hi)
1
3
i
Em = (MPa)
∑ hi
Ei - modulul de elasticitate dinamic al materialului din stratul „i” , în MPa;
hi-grosimea stratului “i” , in cm;
În mod obișnuit, straturile bituminoase sunt caracterizate prin modulul de elasticitate dinamic
mediu ponderat.
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic și ale coeficientului lui Poisson
pentru agregatele naturale stabilizate cu lianți hidraulici și puzzolanici din straturile de fundație și
de bază se stabilesc conform tabelului următor:
Modul de elasticitate Coeficientul lui

Denumirea materialului
dinamic (E, MPa) Poisson (μ)
Agregate naturale stabilizate cu ciment
- pentru strat de bază 1200 0,25
- pentru strat de fundație 1000
Agregate naturale stabilizate cu lianți
puzzolanici
• zgură granulată:
- pentru strat de bază 1200
- pentru strat de fundație 700 0,25
• cenusă de termocentrală
• tuf vulcanic
40

Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice din stratul de
bază și din straturile îmbrăcăminții bituminoase sunt în funcție de tipul climateric al zonei în care se
încadrează drumul, conform următorului tabel:
Tip climateric Tip climateric

Coeficientul
Tipul I și II III
Tipul mixturii asfaltice lui Poisson
stratului Modul de elasticitate dinamic
(μ)
(E), MPa
uzură 3600 4200
Mixturi asfaltice preparate cu bitum
legătură 3000 3600
tip D80/100, SR 174/1
bază 5000 5600
Mixturi asfaltice cu bitum uzură 4000 4500
modificat, normativ AND 549 legătură 3500 4000 0,35
Mixturi asfaltice stabilizate cu
fibre, instrucţiuni tehnice AND
539: uzură
3300 4000
- tip MASF 16,
3000 3600
- tip MASF 8.
Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard comportă calculul cu programul

CALDEROM al următoarelor componente ale deformaţiei:
În cazul structurilor rutiere suple:

- deformaţia specifică orizontală de întindere la baza straturilor bituminoase (ε r), în
microdeformaţii;
- deformaţia specifică verticală de compresiune, la nivelul patului drumului (ε z), în microdeformaţii
În cazul structurilor rutiere semirigide:

- deformaţia specifică orizontală de întindere (r) la baza straturilor bituminoase, în microdeformaţii;
- tensiunea orizontală de întindere (r) la baza stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate
cu lianţi hidraulici sau puzzolanici;
- deformaţia specifică verticală de compresiune (z) la nivelul patului drumului, în microdeformaţii.
Calculele se efectuează în următoarele puncte:
- pentru r: la baza straturilor bituminoase
n
Z1 =∑ hima ( cm) , în care:
i=1
z1- adâncimea de la suprafaţa îmbrăcămintei unde se determină deformaţia, în cm;
hi.m.a.- grosimea fiecărui strat bituminos, în cm;
- pentru r: la baza straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici
n
Z 2=Z 1 + ∑ hibs ( cm ) , în care :
i=1
hi.b.s.- grosimea fiecărui strat din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici, în cm;
41
- pentru z: la nivelul patului drumului z3 = H (cm) în care:

H - grosimea totală a sistemului rutier, în cm.
Pentru straturile asfaltice, modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat are valoarea:
[ ][
3
∑ (E ∙h )
]
1 1 1 3
3 3 3
i i 3600 ∙ 4+3000 ∙6
E = = =3231(MPa)
m
∑ hi 4+6
Pentru stratul de fundaţie inferior din balast, modulul de elasticitate dinamic are valoarea:
Es.f. = 0,20 x hs.f.0,45 x Ep = 0,20x2500,45x70 = 168 MPa

crt. (cm) (MPa)

3 Strat fundație superior de piatra sparta 15 500 0,25
4 Strat de fundaţie inferior din balast 25 168 0,27
5 Pământ P5 70 0,42
DRUM: DC19 Bobești

Sector omogen: Lungime totala 1732 m
Parametrii problemei sunt:

Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm
Stratul 1: Modulul 3231. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00 cm

Stratul 4: Modulul 70. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit
R E Z U L T A T E: DEFORMATIE DEFORMATIE
R Z RADIALA VERTICALA
cm cm microdef microdef
.0 -10.00 .204E+03 -.288E+03

.0 10.00 .204E+03 -.728E+03
.0 -50.00 .242E+03 -.362E+03
.0 50.00 .242E+03 -.565E+03
εr=204 microdeformații
εz=565 microdeformații
42
Pentru straturile asfaltice, modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat are valoarea:
[ ][
3
∑ (E ∙h )
]
1 1 1 3
3 3 3
i i 3600 ∙6+ 3000 ∙ 6
E = = =3291(MPa)
m
∑ hi 6+ 6
Pentru stratul de fundaţie inferior din balast, modulul de elasticitate dinamic are valoarea:
Es.f. = 0,20 x hs.f.0,45 x Ep = 0,20x3000,45x70 = 182 MPa

crt. (cm) (MPa)
3 Strat de bază din balast stabilizat cu ciment 20 1200 0,25
4 Strat de fundaţie din balast amestec optimal 30 182 0,27
5 Pământ P5 70 0,42
DRUM: DC 19 Bobești
Sector omogen: lungime totala 1732 m
Parametrii problemei sunt
Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm

Stratul 4: Modulul 70. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit
R E Z U L T A T E:
R Z sigma r epsilon r epsilon z
cm cm MPa microdef microdef
.0 -12.00 .202E+00 .823E+02 -.163E+03

.0 12.00 .360E-02 .823E+02 -.322E+03
.0 -32.00 .256E+00 .174E+03 -.163E+03
.0 32.00 .184E-01 .174E+03 -.425E+03
.0 -62.00 .248E-01 .130E+03 -.188E+03
.0 62.00 .558E-03 .130E+03 -.306E+03
εr=82,3 microdeformații
εz=306 microdeformații
43
σr=0,256 MPa
3.5 Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere
1. Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibilă la baza structurilor bituminoase.
Acest criteriu este respectat dacă rata de degradare la oboseală (R.D.O) are o valoare mai
mică sau egală cu RDOadm = 1,00 pentru drumuri comunale.
Nc
RDO=
N adm
în care:
Nc = traficul de calcul, în osii standard de 115 kN, în m.o.s. Nc = 0,03 m.o.s.
Nadm = numărul de solicitări admisibile care se calculează cu relaţiile:
 Nadm = 4,27 x 108 x εr-3,97(m.o.s) – pentru drumuri cu trafic de calcul mai mare de 1 m.o.s.
(1 x 106 o.s 115).
 Nadm = 24,5 x 108 x εr-3,97 (m.o.s) – pentru drumuri cu trafic de cel mult 1 m.o.s.
Nadm = 24,5 x 108 x 204-3,97 = 1,66 m.o.s.
N c 0 , 03
RDO= = =0,018< RDO adm=1, 00
N adm 1 ,66
2. Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibilă la nivelul pământului de fundare.

εz zadm
εz = deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul pământului de fundare, rezultat
din programul CALDEROM.
εzadm = deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul pământului de fundare, în
microdeformaţii, calculată cu relaţia:
εzadm = 600 x Nc-0,28 = 600 x 0,03-0,28 = 1601 microdeformații
εz = 565 < εzadm = 1601 microdeformații
1. Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibilă la baza structurilor bituminoase.

Acest criteriu este respectat dacă rata de degradare la oboseală (R.D.O) are o valoare mai
mică sau egală cu RDOadm = 1,00 pentru drumuri comunale.
Nc
RDO=
N adm
în care:
Nc = traficul de calcul, în osii standard de 115 kN, în m.o.s. Nc = 0,03 m.o.s.
Nadm = numărul de solicitări admisibile care se calculează cu relaţiile:
 Nadm = 4,27 x 108 x εr-3,97(m.o.s) – pentru drumuri cu trafic de calcul mai mare de 1 m.o.s.
(1 x 106 o.s 115).
44
 Nadm = 24,5 x 108 x εr-3,97 (m.o.s) – pentru drumuri cu trafic de cel mult 1 m.o.s.
Nadm = 24,5 x 108 x 82,3-3,97 = 60,96 m.o.s.
Nc 0 , 03
RDO= = =0,0005< RDO adm=1 ,00
N adm 60 , 96
2. Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibilă la nivelul pământului de fundare.
εz zadm
εz = deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul pământului de fundare, rezultat
din programul CALDEROM 2000.
εzadm = deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul pământului de fundare, în
microdeformaţii, calculată cu relaţia:
εzadm = 600 x Nc-0,28 = 600 x 0,03-0,28 = 1601 microdeformații
εz = 306 < εzadm = 1601 microdeformații
3. Criteriul tensiunii de întindere la baza stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate

cu lianți hidraulici
σr=0,256 MPa
σr < σr adm
Rt=0,4 Mpa
σr adm= Rt·(0,60-0,056·logNc) MPa
σr adm=0,40· (0,60-0,056·log0,03)=0,27 MPa
σr=0,256 MPa < σr adm=0,27 Mpa
3.6 Compararea tehnico-economică pe criteriul energetic
Strat Consum energetic U.M.

Fundație balast obișnuit 11,852 kg·cc/m3
Fundație balast optimizat 13,037 kg·cc/m3
Piatră spartă 20,930 kg·cc/m3
Piatră spartă amestec optimal 21,655 kg·cc/m3
Agregate cu ciment 36,269 kg·cc/m3
naturale cu zgură 28,182 kg·cc/m3
stabilizate cu cenușa de termocentrală 34,755 kg·cc/m3
Strat de uzura din BA16 385,55 kg·cc/m3
Strat de legatura din BADPC 22,4 276,497 kg·cc/m3
45
Denumirea stratului Consum energetic

Strat de uzura din BA16 1·1·0,04·385,55=15,422
Strat de legatura din BADPC 22,4 1·1·0,06·276,497=16,59
Strat de fundație superior de piatră spartă 1·1·0,15·21,655=3,248
Strat de fundație inferior din balast 1·1·0,25·13,037=3,259
Σ=38,519
Denumirea stratului Consum energetic

Strat de uzura din BA16 1·1·0,06·385,55=23,133
Strat de legatura din BADPC 22,4 1·1·0,06·276,497=16,59
Balast stabilizat cu ciment 1·1·0,2·36,269=7,25
Strat de fundație din balast 1·1·0,3·13,037=3,91
Σ=50,88
Conform acestei metode, varianta cea mai economică este varianta 1 – structura rutieră
suplă.
3.7 Verificarea structurilor rutiere la acțiunea îngheț-dezghețului
Verificarea structurilor rutiere la acțiunea îngheț-dezghețului constă în determinarea

gradului de asigurare (k) la pătrunderea înghețului în complexul rutier.
Se va verifica structura rutieră aleasă constructiv la acțiunea fenomenului de ingheț-dezgheț.
In conformitate cu STAS 1709/1-90 privind ‘’Adancimea de inghet in complexul rutier ‘’,
amplasamentul obiectivelor analizate se situează in zona de tip climatic II cu indicele de umiditate
Thornthwaite Im= 0... 20, conform hărții de zonare a teritoriului României, iar tipul pamantului din
terenul de fundare este P5.
46
Adancimea de inghet in sistemul rutier Zcr se considera egala cu adancimea de inghet in

pamantul de fundație Z, la care se adaugă un spor Δz si se calculează cu relația:
Zcr = Z + Δz (cm)
ΔZ = HSR - He (cm), in care,
HSR – grosimea sistemului rutier alcatuit din straturi de materiale rezistente la inghet in cm
He – grosimea echivalentă de calcul la inghet a sistemului rutier in cm
Conform diagramei din STAS 1709/1-90, pag. 3, adancimea de inghet in pamantul de fundație este
Z = 100 cm.
HSR= 4+6+15+25 = 50 cm
He = Σ Hi x Cti = 4*0.5+6*0.6+15*0.75+25*0.7 = 34.35 cm

ΔZ = HSR – He = 50.00 – 34,35 = 15,65 cm
Zcr = 100.00 + 15.65 = 115.65 cm
Gradul de asigurare la inghet dezghet, in conformitate cu STAS 1709/2-90 este:
H e 34 ,35
K= = =0 , 29
Z crt 115 , 65
Conform STAS 1709/2-90 pct. 4.3, K=0.55. Deoarece Kcalcul=0.29 < K=0.55 rezultă că
structura rutieră aleasă poate fi afectată la actiunea fenomenului de inghet-dezghet.
Se va verifica structura rutieră semirigidă la acțiunea fenomenului de ingheț-dezgheț:
HSR= 6+6+20+30 = 62 cm
He = Σ Hi x Cti = 6*0.5+6*0.6+20*0.65+30*0.7 = 40,6 cm
ΔZ = HSR – He = 62.00 – 40,6 = 21,4 cm
Zcr = 100.00 + 21,4 = 121,4 cm
Gradul de asigurare la inghet dezghet, in conformitate cu STAS 1709/2-90 este:
H e 40 , 6
K= = =0 , 33
Z crt 121, 4
Conform STAS 1709/2-90 pct. 4.3, K=0.40. Deoarece Kcalcul=0.33 < K=0.40 rezultă că
structura rutieră aleasă poate fi afectată la actiunea fenomenului de inghet-dezghet.
Astfel, având în vedere și regiunea în care se situează drumurile (tip climacteric II, Im=- 20…0,
STAS 1709.1/1990), traficul foarte ușor prognozat, precum și STAS 1709.2/1990 privind “Prevenirea si
remedierea degradarilor din inghet-dezghet” se pot considera conditiile hidrologice ale complexului ca
fiind favorabile. Aceste conditii sunt asigurate de caracteristicile pe care le capătă drumurile prin
modernizare si anume:
- impermeabilizarea imbracamintii rutiere prin straturile asfaltice asternute
- asigurarea scurgerii si indepartarii apelor de pe suprafata drumurilor și de pe terenul inconjurator
- imbrăcămintea bituminoasă fiind nouă, indicele de degradare este egal cu zero
47
La lucrările de execuție a drumului se adoptă următoarele măsuri pentru îmbunătățirea

regimului hidrologic pe timpul exploatării:
● executarea terasamentelor în rambleu, pentru a obține condiția ca nivelul cel mai ridicat
al stratului de apă freatică sa fie sub adâncimea critică a acestuia si sub adâncimea de
îngheț în complexul rutier.
● coborârea nivelului de apa freatica de sub corpul drumului prin drenuri de adâncime.
Nivelul apei freatice nu a fost întâlnit în foraje, până la o adâncime de 2,00 m de la
CTN;
● interceptarea infiltraţiilor de apă din amonte prin drenuri longitudinale pe sectoarele de
debleu sau profil mixt;
● prevederea lucrărilor de colectare si evacuare ale apelor superficiale (şanţuri, podeţe,
canale de evacuare);
● impermeabilizarea acostamentelor, rigolelor;
● impermeabilizarea taluzului drumului în lungul unui curs de apa, care poate umezi
corpul drumului;
In concluzie, chiar daca din verificare rezulta ca structura rutiera poate fi afectata, prin lucrarile
complexe de modernizare se realizeaza conditii hidrologice favorabile si o structura noua impermeabila
care impiedica manifestarea fenomenului de inghet-dezghet.
CAPITOLUL 4. DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL
Așezarea liniei roșii și calculul ei
4.1 Calculul declivităţilor
C 2−C1
d i= ∙ 100
L pi
d ≤ dmax(STAS 863-85)
V ( )
km
h
80 60 50 40
d max (%) 6,0 6,5 7,0 7,0
Schimbarea de declivitate se recomandă:

 să se facă în aliniament – să nu se schimbe declivitatea în curbă în plan;
 dacă se schimbă declivitatea în curbă, atunci schimbarea să se realizeze în bisectoarea curbei
în plan (când raza este cel puțin raza minimă);
48
 în debleu d > dadmis=0,5 %
Lungimea pasului de proiectare – distanța măsurată pe orizontală între două schimbări de

declivitate lp ≥ lp min (STAS 863-85)
V ( kmh ) 80 60 50 40
Minim (m) 100 80 60 50
lp
Excepțional (m) 80 50 40 30
lp ≥1,3 · (T1+T2) – la racordările verticale de același sens

lp ≥ T1+T2 – la racordările verticale de sensuri diferite (contrare)
L p 1=145 , 02 m
B1−P1 200 , 07−198 , 20
d 1= ∙ 100= ∙100=1 ,29 %
Lp1 145 ,02
L p 2=138 , 40 m
B2−B1 200 ,73−200 , 07
d 2= ∙100= ∙ 100=0 , 47 %
Lp2 138 , 40
L p 3=216 , 58 m
P14−B2 204 , 42−200 , 73
d 3= ∙ 100= ∙ 100=1 , 70 %
Lp3 216 , 58
L p 4 =208 , 47 m
B3 −P14 210 ,60−204 , 42
d4= ∙100= ∙100=2 , 96 %
Lp 4 208 , 47
L p 5=138 , 67 m
B4 −B 3 211 ,60−210 , 60
d 5= ∙100= ∙ 100=0 ,73 %
Lp5 138 ,67
L p 6=121 , 75 m
B5−B4 219 ,03−211, 60
d6= ∙100= ∙ 100=6 ,10 %
Lp6 121 ,75
L p 7=93 ,08 m
B6−B5 222 , 71−219 , 03
d 7= ∙ 100= ∙ 100=3 , 95 %
Lp7 93 , 08
L p 8=136 , 83 m
B7−B6 223 , 49−222 ,71
d8= ∙ 100= ∙100=0 , 57 %
Lp8 136 , 83
49
L p 9=402 ,91 m
B9−B7 228 , 81−223 , 49
d9= ∙ 100= ∙ 100=1 , 32 %
Lp9 402 , 91
L p 10=130 , 30 m
P48−B9 233 , 53−228 ,81
d 10= ∙ 100= ∙ 100=3 ,62 %
L p 10 130 ,30
10
Ldrum =∑ L pi =145 , 02+ 138 , 40+216 , 58+208 , 47+ 138 ,67 +¿
i=1
+121 , 75+93 , 08+136 , 83+ 402 ,91+130 , 30 m=1732 , 00 m
Ldrum =1732 ,00 m
Se constată că atât declivitățile cât și pasul de proiectare se încadrează în valorile prevăzute

în STAS 863/85 tabelul 2 punctele 11 și 12, care prevede următoarele valori:
L pi > L p min=50 m
d i <d max STAS 863−85=7 %
4.2 Calculul cotelor proiect
Calculul cotelor proiect în axă pentru picheții profilului longitudinal se face utilizând
valorile declivităților și distanțele între picheți pornindu-se de la cota pichetului P1 și calculând
cotele punctelor de pe fiecare declivitate, din aproape în aproape, de la stânga la dreapta, în sensul
creșterii kilometrajului.
Pentru calculul acestor cote se folosesc cotele de la capătul din stânga a fiecărei declivități,
numite cote de bază sau de sprijin.
Determinarea cotelor proiectului în axă:
Nr. Denumiri Cotă teren Declivități Cote proiect

Poziție km (%) în axă
crt. picheți în axă
1. P1 0+000,00 198,20 1,29 198,20
2. P2 0+029,47 198,23 1,29 198,58
3. P3 0+057,15 198,43 1,29 198,93
4. F1 0+065,55 198,54 1,29 199,04
5. P4 0+100,00 198,86 1,29 199,49
6. Ti1 0+117,83 199,30 1,29 199,72
7. B1 0+145,02 200,07 1,29 200,07
8. P5 0+150,00 200,32 0,47 200,09
50

9. Te1 0+172,21 200,48 0,47 200,20
10. P6 0+200,00 200,63 0,47 200,33
11. Oi2 0+223,42 200,63 0,47 200,44
12. P7 0+250,00 200,87 0,47 200,57
13. P8 0+260,84 200,92 0,47 200,62
14. B2 0+283,42 200,87 0,47 200,73
15. P9 0+300,00 200,71 1,70 201,01
16. P10 0+325,00 201,00 1,70 201,44
17. Oe2 0+343,42 201,58 1,70 201,75
18. P11 0+350,00 201,78 1,70 201,86
19. P12 0+400,00 202,88 1,70 202,71
20. F2 0+402,67 202,92 1,70 202,76
21. P13 0+450,00 203,32 1,70 203,56
22. P14 0+500,00 204,42 1,70 204,42
23. P15 0+550,00 206,23 2,96 205,90
24. F3 0+556,97 206,60 2,96 206,10
25. P16 0+600,00 208,12 2,96 207,38
26. P17 0+650,00 209,12 2,96 208,86
27. Ti3 0+689,75 210,21 2,96 210,04
28. P18 0+700,00 210,54 2,96 210,34
29. B3 0+708,47 210,60 2,96 210,60
30. Te3 0+727,19 210,90 0,73 210,73
31. P19 0+750,00 211,06 0,73 210,90
32. F4 0+758,72 210,96 0,73 210,96
33. P20 0+800,00 211,07 0,73 211,26
34. Ti4 0+800,99 211,10 0,73 211,27
35. P21 0+829,70 211,52 0,73 211,48
36. B4 0+847,14 211,64 0,73 211,60
37. P22 0+850,00 211,75 6,10 211,78
38. P23 0+875,00 213,46 6,10 213,30
39. Te4 0+893,29 214,77 6,10 214,42
40. P24 0+900,00 214,94 6,10 214,83
41. Ti5 0+927,89 216,09 6,10 216,52
42. P25 0+950,00 217,58 6,10 217,88
43. B5 0+968,89 219,29 6,10 219,03
44. P26 0+981,00 219,99 3,95 219,51
45. P27 1+000,00 220,38 3,95 220,26
46. Te5 1+009,88 220,91 3,95 220,65
47. Ti6 1+027,83 221,48 3,95 221,36
48. P28 1+050,00 221,81 3,95 222,24
49. B6 1+061,96 222,71 3,95 222,71
50. P29 1+080,00 222,75 0,57 222,81
51. Te6 1+096,10 223,29 0,57 222,90
52. P30 1+100,00 223,33 0,57 222,93
53. F5 1+133,12 223,38 0,57 223,16
51

54. P31 1+150,00 223,53 0,57 223,21
55. Ti7 1+172,59 223,69 0,57 223,34
56. B7 1+198,79 223,72 0,57 223,49
57. P32 1+200,00 223,71 1,32 223,51
58. Te7 1+224,99 223,75 1,32 223,84
59. P33 1+250,00 224,00 1,32 224,17
60. P34 1+300,00 224,29 1,32 224,83
61. Oi8 1+323,11 224,70 1,32 225,13
62. P35 1+350,00 225,32 1,32 225,49
63. P36 1+366,82 225,43 1,32 225,71
64. B8 1+383,11 225,78 1,32 225,92
65. P37 1+400,00 226,02 1,32 226,15
66. P38 1+416,70 226,75 1,32 226,37
67. Oe8 1+443,11 227,37 1,32 226,72
68. P39 1+450,00 227,33 1,32 226,81
69. P40 1+500,00 226,84 1,32 227,47
70. Oi9 1+541,70 226,64 1,32 228,02
71. P41 1+550,00 227,04 1,32 228,13
72. P42 1+575,00 227,86 1,32 228,46
73. P43 1+600,00 228,81 1,32 228,79
74. B9 1+601,70 228,86 1,32 228,81
75. P44 1+620,00 229,68 3,62 229,47
76. P45 1+640,00 230,44 3,62 230,20
77. P46 1+650,00 230,83 3,62 230,56
78. Oe9 1+661,70 231,28 3,62 230,98
79. Ti10 1+683,23 232,03 3,62 231,76
80. P47 1+700,00 232,52 3,62 232,37
81. B10 1+705,29 232,69 3,62 232,56
82. Te10 1+727,35 233,48 3,62 233,36
83. P48 1+732,00 233,53 3,62 233,53
4.3 Calculul racordărilor verticale
În punctele de schimbare de declivitate, trebuie realizate racordări (în plan vertical) cu arce
de cerc de rază mare, necesare pentru asigurarea vizibilității în profil longitudinal și pentru
diminuarea efectelor forței centrifuge (în plan vertical) la parcurgerea curbei de către vehicul.
Calculul elementelor racordării se face cu formulele:
R∙m
T= m
200
2
T
B= m
2∙ R
52
C ≈ 2 ∙T m
în care:
T - tangenta curbei de racordare verticală;
B - bisectoarea curbei;
C – lungimea curbei;
R – raza minimă de racordare;
m – parametrul racordării.
Deoarece scările profilului longitudinal sunt diferite, se consideră:
- tangenta măsurată pe orizontală;
- bisectoarea măsurată pe verticală.
m – parametrul racordării, diferența algebrică a declivităților adiacente m=|d 1±d2|
Dacă m<0,5 %, nu se fac racordări verticale. Cazurile posibile pentru calculul lui m sunt:
În cazurile a) și b) avem m=|d1 + d2| [%] iar în cazurile c) și d) avem m=|d1 - d2| [%]
Razele minime în m, ale curbelor verticale pentru racordarea declivităților, conform STAS
863-85 tabelul 2 punctul 15, se adoptă în funcție de viteza de proiectare R=f(V)
V ( kmh ) 80 60 50 40
Rmin- racordare convexă 4500 1600 1300 1000
Rmin- racordare concavă 2200 1500 1000 1000
Respectând recomandarea din STAS 863-85 tabelul 2 punctul 15 care prevede ca lungimile
curbelor de racordare verticală C≥ 1,4 V, rezultă că tangenta curbei de racordare verticală va fi:
T ≥ 0,7 · Vp
m∙ R
Aplicând formula tangentei T = , pentru raza minimă de racordare Rmin rezultă două căi
200
de rezolvare a calculelor:
1. Dacă se respectă inegalitatea T ≥ 0,7·Vp se calculează celelalte elemente ale racordării T, B și C.

2. Dacă nu se respectă, se recalculează raza de racordare R adoptându-se la limită T = 0,7·Vp
0 ,7 ∙ 200 ∙V p
rezultând Rrec = , în m, unde Rrec reprezintă raza de racordare minimă necesară pentru
m
a fi îndeplinită condiția T ≥ 0,7·Vp.
53
Întrucât în proiectarea căilor de comunicații se lucrează cu valori rotunde ale razelor de

racordare, raza recalculată se rotunjește la sute de metri întregi.
Valoarea razei astfel recalculată poate fi mărită dacă există premize favorabile în profilul
longitudinal, o valoare mai mare asigurând o securitate crescută a traficului și o comoditate mai
mare a parcurgerii curbei de racordare, sau dacă prin această mărire se obțin îmbunătățiri ale
compensării terasamentelor, înălțimi de rambleu necesare montării podețelor tubulare, etc.
Cu raza astfel rotunjită se calculează tangenta și bisectoarea cu două zecimale exacte.
Trasarea se face ținând seama de scările diferite: T-scara 1:1000, B-1:100.
Racordarea 1
m1=|d1 −d 2|=|1 , 29−0 , 47|=0 , 82 %>0 , 5 %−se va face racordare verticală
Rmin =1000 m
m1 ∙ R min 0 , 82∙ 1000
T 1= = =4 ,10 m
200 200
T 1=4 ,10 m<T =0 , 7 ∙ V p=28 m=¿
0 , 7 ∙200 ∙ V p 0 ,7 ∙ 200 ∙ 40
R 1= = =6829 m=¿ R1=6900 m
m1 0 ,82
Cu raza astfel rotunjită, se recalculează tangenta și bisectoarea:
m1 ∙ R 1 0 , 82∙ 6900
T 1= = =28 , 29 m=¿ T 1=28 , 29 m
200 200
2 2
T1 28 ,29❑
B 1= = =0 , 06 m=¿ B1=0 ,06 m
2∙ R1 2∙ 6900
Racordarea 2
m2=|d 2−d 3|=|0 , 47−1, 70|=1 ,23 % >0 , 5 %−se va face racordare verticală
Rmin =1000 m
m2 ∙ R min 1 ,23 ∙ 1000
T 2= = =6 , 15 m
200 200
T 2=6 , 15 m< T=0 ,7 ∙ V p=28 m=¿
0 , 7 ∙200 ∙ V p 0 ,7 ∙ 200 ∙ 40
R 2= = =4552, 85 m=¿ R 2=4600 m
m2 1 , 23
54
m2 ∙ R 2 1 , 23∙ 4600
T 2= = =28 ,29 m=¿ T 2=28 , 29 m
200 200
2 2
T2 28 ,29❑
B 2= = =0 ,09 m=¿ B2=0 , 09 m
2∙ R2 2∙ 4600
Racordarea 3
m3=|d 3−d 4|=|1 , 70−2 , 96|=1 ,26 %> 0 ,5 %−se va face racordare verticală
Rmin =1000 m
m3 ∙ R min 1 ,26 ∙ 1000
T 3= = =6 , 30 m
200 200
T 3=6 , 30 m< T =0 ,7 ∙ V p=28 m=¿
0 , 7 ∙ 200∙ V p 0 ,7 ∙ 200 ∙ 40
R 3= = =4444 , 44 m=¿ R 3=4500 m
m3 1 , 26
m3 ∙ R 3 1 , 26 ∙ 4500
T 3= = =28 , 35 m=¿ T 3 =28 ,35 m
200 200
2 2
T3 28 , 35❑
B 3= = =0 , 09 m=¿ B3 =0 , 09 m
2∙ R3 2∙ 4500
Racordarea 4
m4 =|d 4 −d 5|=|2 ,96−0 , 73|=2 ,23 % >0 , 5 %−se va face racordare verticală
Rmin =1000 m
m 4 ∙ R min 2 ,23 ∙ 1000
T 4= = =11, 15 m
200 200
T 4=11 ,15 m<T =0 , 7 ∙V p=28 m=¿
0 ,7 ∙ 200 ∙V p 0 , 7 ∙ 200∙ 40
R4 = = =2511, 21m=¿ R 4=2600 m
m4 2 , 23
m4 ∙ R 4 2 ,23 ∙ 2600
T 4= = =28 , 99 m=¿ T 4=28 , 99 m
200 200
55
2 2
T4 28 , 99❑
B4 = = =0 ,16 m=¿ B 4=0 ,16 m
2 ∙ R 4 2 ∙2600
Racordarea 5
m5=|d 5−d 6|=|0 , 73−6 ,10|=5 , 37 %> 0 ,5 %−se va face racordare verticală
Rmin =1000 m
m5 ∙ R min 5 , 37∙ 1000
T 5= = =26 , 85 m
200 200
T 5=26 , 85 m<T =0 , 7 ∙V p =28 m=¿
0 , 7 ∙ 200∙ V p 0 ,7 ∙ 200 ∙ 40
R 5= = =1042 , 83 m=¿ R5=1100 m
m5 5 , 37
m5 ∙ R 5 5 , 37 ∙1100
T 5= = =29 , 54 m=¿ T 5=29 , 54 m
200 200
2 2
T5 29 ,54 ❑
B 5= = =0 , 40 m=¿ B5=0 , 40 m
2∙ R5 2 ∙ 1100
Racordarea 6
m6=|d 6−d 7|=|6 , 10−3 ,95|=2 , 15 %> 0 ,5 %−se va face racordare verticală
Rmin =1000 m
m6 ∙ Rmin 2 , 15∙ 1000
T 6= = =10 , 75 m
200 200
T 6=10 , 75 m<T =0 ,7 ∙ V p=28 m=¿
0 , 7 ∙ 200∙ V p 0 , 7 ∙200 ∙ 40
R6 = = =2604 ,65 m=¿ R 6=2700 m
m6 2 ,15

m 6 ∙ R6 2, 15 ∙ 2700
T 6= = =29 , 03 m=¿ T 6 =29 , 03 m
200 200
2 2
T6 29 , 03❑
B 6= = =0 , 16 m=¿ B 6=0 , 16 m
2 ∙ R6 2 ∙2700
56
Racordarea 7
m7=|d 7−d 8|=|3 , 95−0 ,57|=3 , 38 %> 0 , 5 %−se va faceracordare verticală
Rmin =1000 m
m7 ∙ Rmin 3 , 38 ∙1000
T 7= = =16 , 90 m
200 200
T 7=16 , 90 m<T =0 , 7 ∙V p =28 m=¿
0 , 7 ∙ 200∙ V p 0 , 7 ∙200 ∙ 40
R7 = = =1656 , 80 m=¿ R7 =1700 m
m7 3 ,38
m 7 ∙ R7 3 ,38 ∙ 1700
T 7= = =28 ,73 m=¿T 7=28 ,73 m
200 200
2 2
T7 28 , 73❑
B 7= = =0 ,24 m=¿ B7=0 , 24 m
2∙ R7 2 ∙1700
Racordarea 8
m8=|d 8−d 9|=|0 , 57−1, 32|=0 ,75 %>0 , 5 %−se va face racordare verticală
Rmin =1000 m
m8 ∙ Rmin 0 , 75 ∙1000
T 8= = =3 ,75 m
200 200
T 8=3 , 75 m<T =0 ,7 ∙ V p=28 m=¿
0 , 7 ∙ 200∙ V p 0 , 7 ∙200 ∙ 40
R8 = = =7466 , 66 m=¿ R 8=7500 m
m8 0 ,75
m 8 ∙ R8 0 ,75 ∙ 7500
T 8= = =28 , 13 m=¿ T 8 =28 ,13 m
200 200
2 2
T8 28 , 13❑
B 8= = =0 , 05 m=¿ B 8=0 , 05 m
2 ∙ R8 2 ∙7500
Racordarea 9
57
m9=|d 8−d 9|=|1 , 32−3 , 62|=2 , 30 %> 0 ,5 %−se va face racordare verticală
Rmin =1000 m
m9 ∙ Rmin 2 , 30∙ 1000
T 9= = =11, 50 m
200 200
T 9=11, 50 m< T =0 ,7 ∙ V p=28 m=¿
0 , 7 ∙ 200∙ V p 0 , 7 ∙200 ∙ 40
R9 = = =2434 ,78 m=¿ R 9=2500 m
m9 2 ,30
m 9 ∙ R9 2, 30 ∙ 2500
T 9= = =28 ,75 m=¿T 9=28 ,75 m
200 200
2 2
T9 28 , 75❑
B 9= = =0 ,17 m=¿ B 9=0 , 17 m
2 ∙ R9 2 ∙2500
4.4 Corecţia cotelor
Pentru picheții care se găsesc pe lungimea racordării verticale cotele se modifică prin
realizarea racordării verticale: cresc la cele concave și scad la cele convexe.
Valorile corecțiilor(yi) se calculează cu formula:
2
xi
y i= [m]
2∙R
unde xi reprezintã abscisa pichetului pentru care se calculează corecția cotei față de limita cea mai
apropiată a racordării sau pentru picheții situați în stânga bisectoarei, xi se stabilește față de limita
din stânga a racordării, iar pentru picheții situați în dreapta bisectoarei, x i Se stabilește față de limita
din dreapta a racordării.
x i=T −d i− I 1 [ m ]
Distanța di-I1 se poate stabili prin însumarea distanțelor din rubrica distanțe între picheti.
Pentru punctul de schimbare a declivității xi=T iar yi=B.
Cotele corectate Ccor se calculează cu formula:
C cor=C ¿ ± y i [ m ]
unde Cin reprezintă cota inițială a punctului pe linia roșie, înainte de aplicarea racordării verticale.
Semnul plus se aplică pentru racordări concave, iar semnul minus se aplică pentru racordări
convexe. În final cotele corectate se înscriu în rubrica ''Cote proiect în axă'' a profilului longitudinal,
în imediata vecinătate a cotelor inițiale, iar acestea se pun în paranteze.
58
Nr. Denumiri Cotă teren Cote proiect

Poziție km în axă corectate
1. Ti1 0+117,83 199,30 199,72
2. B1 0+145,02 200,07 199,96
3. P5 0+150,00 200,32 200,01
4. P8 0+260,84 200,92 200,66
5. B2 0+283,42 200,87 200,91
6. P9 0+300,00 200,71 201,01
7. P14 0+500,00 204,42 204,67
8. Ti3 0+689,75 210,21 209,95
9. P18 0+700,00 210,54 210,14
10. B3 0+708,47 210,60 210,30
11. Te3 0+727,19 210,90 210,63
12. P21 0+829,70 211,52 211,75
13. B4 0+847,14 211,64 212,29
14. P22 0+850,00 211,75 212,39
15. P25 0+950,00 217,58 217,82
16. B5 0+968,89 219,29 218,77
17. P26 0+981,00 219,99 219,37
18. P28 1+050,00 221,81 222,00
19. B6 1+061,96 222,71 222,27
20. P29 1+080,00 222,75 222,65
21. Ti7 1+172,59 223,69 223,35
22. B7 1+198,79 223,72 223,59
23. P32 1+200,00 223,71 223,60
24. Te7 1+224,99 223,75 223,84
25. P42 1+575,00 227,86 228,48
26. P43 1+600,00 228,81 229,07
27. B9 1+601,70 228,86 229,11
28. P44 1+620,00 229,68 229,57
CAPITOLUL 5.
AMENAJAREA ÎN PLAN ŞI SPAŢIU A CURBEI
59
5.1 Generalități
Trecerea de la forma profilului transversal din aliniament la forma profilului transversal în

viraj poartă denumirea de amenajare în spațiu, iar sectorul de drum pe care se realizează această
amenajare se numește rampă de racordare.
Amenajarea curbei în spațiu se face cu scopul de a permite circulația vehiculelor în limitele
vitezei de bază în condițiile de siguranță și confort.
Amenajarea în spațiu constă în trecerea de la profilul transversal cu două pante (acoperiș) în
aliniament la profil transversal cu pantă unică prin înclinarea spre interiorul curbei. Această operație
poartă denumirea de convertire și se face pentru rază de curbură cuprinsă între raza curentă și raza
recomandabilă.
Daca raza curbei este mai mare decât raza minimă și mai mică decât cea curentă, este
necesar ca pe lângă convertirea profilului să se producă și supraînalțarea cu un dever determinat în
funcție de mărimea razei.
Supraînalțarea se realizează astfel:
- Se face convertirea de la forma acoperiș la deverul (unic) convertit pe lungimile lor amplasate pe
aliniamente până în marginile arcelor de clotoida.
- Se continuă rotirea în jurul axei drumului a profilului transversal convertit, pe lungimile “L” ale
arcelor de clotoidă de la valoarea “p” la valoarea “i” se menține constante pe arcul de cerc.
Pentru încadrarea autovehiculelor mai lungi în curbă și pentru a nu ieși de pe partea
carosabilă se execută o supralărgire S=2∙e în interiorul curbei.
Amenajarea în plan și spațiu cuprinde:

 supralărgirea drumului în curbă;
 supraînălțarea drumului în curbă.
Amenajarea în plan și spațiu a curbei alese, V8, se va face funcție de următoarele elemente
geometrice:
V= 40 km/h (viteza de bază)

L= 45 m (lungimea arcului de clotoidă)
lcs= 25 m (convertire și supralărgire)
Lc= 60 m (lungimea curbei)
pc= 5,50 m (partea carosabilă)
pd= 7,00 m (platforma drumului)
ac= 0,75 m (acostamentul)
e=55 cm
Tip profil:
- supralărgire S=2·e= 2· 0,55 = 1,10 m
- suprăînălțare i= 6 %
5.2 Amenajarea în plan a curbei V8
Calculul coordonatelor de trasare a unui arc de clotoidă: L = 60 m; R = 80 m

Calculăm numărul minim de tronsoane (m) în care împărțim lungimea L a arcului de
clotoidă:
60
10 ∙ L 10 ∙ 60
m≥ m≥ m ≥7 ,5
R 80
Numărul de tronsoane m se rotunjește la numărul întreg superior => m=8
Se calculează lungimea arcelor de clotoidă corespunzătoare punctelor de trasare 1, 2, ..., m,
precum și unghiurile α aferente acestor arce:
1 ∙ L 1∙ 60
S1 = = =7 , 50 m
m 8
2 2
S1 7 ,50❑
∝1= = =0,005208 rad
2∙ R ∙ L 2∙ 80 ∙ 60
2 ∙ L 2∙ 60
S2 = = =15 , 00 m
m 8
2 2
S2 15 , 00❑
∝2= = =0,020833 rad
2∙ R ∙ L 2∙ 80 ∙ 60
3 ∙ L 3 ∙60
S3 = = =22, 50 m
m 8
2 2
S3 22, 50❑
∝3= = =0,046875 rad
2∙ R ∙ L 2∙ 80 ∙ 60
4 ∙ L 4 ∙ 60
S4 = = =30 , 00 m
m 8
2 2
S4 30 , 00❑
∝4 = = =0,083333 rad
2 ∙ R ∙ L 2 ∙ 80 ∙60
5 ∙ L 5 ∙60
S5 = = =37 ,50 m
m 8
2 2
S5 37 ,50❑
∝5= = =0,130208 rad
2∙ R ∙ L 2∙ 80 ∙ 60
6 ∙ L 6 ∙ 60
S6 = = =45 ,00 m
m 8
2 2
S6 45 , 00❑
∝6= = =0,187500 rad
2∙ R ∙ L 2 ∙80 ∙ 60
7 ∙ L 7 ∙ 60
S7 = = =52 ,50 m
m 8
61
2 2
S7 52 ,50❑
∝7= = =0,255208 rad
2∙ R ∙ L 2 ∙80 ∙ 60
7 ∙ L 7 ∙ 60
S8 = = =60 , 00 m
m 8
2 2
S8 60 ,00❑
∝8= = =0,333333 rad
2∙ R ∙ L 2 ∙80 ∙ 60
Se calculează apoi abscisele xi și yi ale punctelor de trasare 1, 2, ...., m folosind Si și αi cu

formulele cunoscute:
( ) ( )
2 2
α 0,005208
x 1=S1 ∙ 1− 1 =7 , 50∙ 1− =7 ,50 m
10 10
α1 0,005208
y 1=S1 ∙ =7 ,50 ∙ =0 , 01 m
3 3
( ) ( )
2 2
α2 0,020833
x 2=S2 ∙ 1− =15 , 00∙ 1− =15 ,00 m
10 10
α2 0,020833
y 2=S2 ∙ =15 , 00∙ =0 , 10 m
3 3
( ) ( )
2 2
α 0,046875
x 3=S3 ∙ 1− 3 =22 , 50∙ 1− =22 , 50 m
10 10
α3 0,046875
y 3=S 3 ∙ =22 ,50 ∙ =0 , 35 m
3 3
( ) ( )
2 2
α 0,083333
x 4 =S 4 ∙ 1− 4 =30 ,00 ∙ 1− =29 , 98 m
10 10
α4 0,083333
y 4 =S 4 ∙ =30 , 00 ∙ =0 , 83 m
3 3
( ) ( )
2 2
α5 0,130208
x 5=S5 ∙ 1− =37 , 50 ∙ 1− =37 , 44 m
10 10
α5 0,130208
y 5=S 5 ∙ =37 , 50 ∙ =1 , 63 m
3 3
62
( ) ( )
2 2
α6 0,187500
x 6=S6 ∙ 1− =45 , 00 ∙ 1− =44 , 84 m
10 10
α6 0,187500
y 6=S 6 ∙ =45 , 00∙ =2.81 m
3 3
( ) ( )
2 2
α7 0,255208
x 7=S7 ∙ 1− =52 , 50 ∙ 1− =52 , 16 m
10 10
α7 0,255208
y 7=S 7 ∙ =52 , 50∙ =4 , 47 m
3 3
( ) ( )
2 2
α8 0,333333
x 8=S8 ∙ 1− =60∙ 1− =59 , 33 m
10 10
α8 0,333333
y 8=S 8 ∙ =60 ∙ =6 , 67 m
3 3
5.3 Amenajarea în spațiu a curbei V8
Amenajarea în spațiul constă în convertirea și supraînălțarea profilului transversal al

drumului. Fuga punctelor:
Profil normal (tip acoperiș) (pc%=2,5%, pa%=4%)
C 3=0 m
Pc + 2· B î 5 ,5+ 0 2 ,5
C 2=C 4=C 3− ∙ pc =0− ∙ =−0 , 07 m
2 2 100
C 4=C 2=−0 ,07 m
4
C 1=C5 =C2−ac ∙ pa =−0 , 07−0 ,75 ∙ =−0 ,1 m
100
Profil convertit și supralărgit (pc%=2,5%, pa%=4%)
'
C 3=0 m
' ' P c +2 ∙ B î 5 , 5+0 2 , 5

C 4=C 3 + · pc =0+ · =0 , 07 m
2 2 100
C '2=C'3 −( Pc +2∙ Bî
2
+2 ∙ e ∙ pc =0−
2)
5 , 5+0
+1 , 10 ∙
2, 5
100 (=−0 ,10 m )
63
C '5=C '3+ ( P +22∙ B +a ) ∙ p =0+( 5 , 5+0

c î
2
+ 0 ,75 ) ∙
c c
2,5
100
=0 ,09 m
'
C 1=C3 −
'
( P +2∙2 B +2 ∙ e) ∙ p −a ∙ p =0−( 5 , 5+0
c î
2
+1 , 10) ∙
c
2, 5
100c −0 ,75 ·
a
4
100
'
C 1=−0 , 13 m
Profil supraînălțat (i=6%)

''
C 3 =0 m
'' '' Pc + 2∙ Bî 5 , 5+0 6

C 4 =C 3 + ·i=0+ · =0 , 17 m
2 2 100
''
C 5 =C 3 +
''
( P +22 ∙ B +a )∙ i=0+( 5 ,5+2 0 + 0 ,75) ∙ 1006 =0 , 21 m
c î
c
C ''2 =C '3' − ( P +22∙ B +2 ∙ e)∙ i=0−( 5 , 5+0

c î
2
+1 ,10 ) ∙
6
100
=−0 , 23 m
''
C 1 =C 3 −
''
( P +22∙ B +2 ∙ e+ a ) ∙i=0−( 5 ,5+0
c î
2
+1 , 10+0 , 75) ∙
c
6
100
=−0 ,28 m
5.4 Studiul vizibilității în curbă
Conform STAS 863/85 tabelul 2 punctul 10, distanța de vizibilitate minimă pentru curbele
drumurilor cu două sau mai multe benzi de circulație alăturate, pentru viteza de proiectare de 40
km/h este E=70 m. Distanțele de vizibilitate se măsoară pe axele benzilor de circulație situate în
interioarele curbelor.
2 2
' E 70
C= = =7 ,66 m
8 ∙ R 8 ∙80
' B 7 ,73
C=C + =7 , 66+ =9 ,59 m
4 4
unde C' este distanța laterală liberă.
64
CAPITOLUL 6.
CALCULUL HIDRAULIC AL DISPOZITIVELOR DE COLECTARE ŞI

EVACUARE A APELOR DIN PRECIPITAŢII
Pentru protejarea terasamentelor şi colectarea apelor de suprafaţă provenite din ploi şi

topirea zăpezii, la profil de debleu şi profil mixt se prevăd şanţuri la marginea drumului.
Calculul colectării și evacuării apelor de suprafață comportă:
- un calcul hidrologic;
- un calcul hidraulic.
Calcul hidrologic
Cantitatea de apă colectată din bazinul de recepţie aferent fiecărui şanţ se stabileşte pe baza
debitului maxim dat de apele de ploaie.
Ploile sunt caracterizate prin:
- Intensitate;
- Frecvenţă;
- Durată.
Intensitatea ploii este dată prin grosimea stratului de apă căzută în unitatea de timp pe
suprafața de 1 m2. Aceasta se exprimă în l/s·ha şi este reprezentată grafic prin diadrame în STAS
9470 -1973 în funcţie de durata ploii t și frecvenţa ploii f, pentru 19 zone în care este împărţită toată
România.
65
Fig. 8 – Împărțirea pe zone a României funcție de intensitatea ploii

După ce se identifică zona, se selectează diagrama, având în abscisă t şi oordonată i c.
Frecvenţa ploii de calcul conform normelor româneşti se consideră:
- Pentru drum cu viteza de calcul 40 km/h din zona rurală:

1
f = (o ploaie pe an)
1
66
Durata ploii:
- t ≥ 5 min drum în regiune de munte;
- t ≥ 10 min drum în regiune de deal;
- t ≥ 15 min drum în regiune de șes.
Debitul de calcul:
Debitele de ape meteorice se determină, de regulă, admițându-se ca model o ploaie de calcul
uniform distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentrare
superficială și de curgere prin canal.
La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie să se țină seama de:
- clasa de importanță a folosinței pentru care se realizează canalizarea, determinată conform STAS
4273-83;
- regimul precipitațiilor, relieful și condițiile de scurgere, permeabilitatea suprafețelor canalizate;
- necesitatea de apărare, în parte sau în totalitate, a zonei canalizate împotriva inundațiilor în cazul unor
ploi mai mari decât cea de calcul, pentru care stabilirea soluțiilor se face pe bază de justificări tehnico-
economice.
Determinarea debitelor de ape meteorice se poate face și prin alte metode, justificate tehnic și
economic. Debitul de calcul al apelor meteorice se stabilește luându-se în considerare numai debitul
ploii de calcul, Q ,care se calculează cu relația:
Qef =m ∙ S ∙ Ф ∙i c , unde:
m - coeficientul adimensional de reducere a debitului de calcul, care ține seama de capacitatea de
înmagazinare, în timp, a canalelor și de durata ploii de calcul, t :
- m=0.8 pentru t≤40 min;
- m=0.9 pentru t˃40 min;
S - aria bazinului de canalizare aferent secțiunii de calcul, în hectare;
Ф - coeficient de scurgere aferent ariei (STAS 1846-90);
ic‒ intensitatea ploii de calcul, în funcție de frecvența f, și de durata ploii de calcul t, conform STAS
9470-73, în litri / secundă·hectar.
Valori specifice pentru coeficient de scurgere, Ф:

Coeficientul de
Nr. crt. Natura suprafeței
scurgere Φ
1 Învelitori metalice și de ardezie 0,95
2 Învelitori de sticlă, țiglă și carton asfaltat 0,90
3 Terase asfaltate 0,85 ... 0,90
4 Pavaje din asfalt și din beton 0,85 ... 0,90
Pavaje din piatră și alte materiale, cu rosturi
5 0,70 ... 0,80
umplute cu mastic
6 Pavaje din piatră cu rosturi umplute cu nisip 0,55 ... 0,60
Drumuri din piatră spartă (macadam)
7 - în zone cu pante mici (≤1%); 0,25 ... 0,35
- în zone cu pante mari (>1%). 0,40 ... 0,50
Drumuri împietruite:
Terenuri de sport, grădini
10 Incinte și curți nepavate, neînierbate 0,05 ... 0,20
67
11 Terenuri agricole (cultivate) 0,10 ... 0,15

Parcuri și suprafețe împădurite:
12 - în zone cu pante mici (≤1%); 0,01 ... 0, 05
Calcul hidraulic
( )
3
m
Qcap =ω ∙ v=ω ∙C ∙ √ R ∙ I
s
v=C ∙ √ R ∙ I ( ms )
87
C=
γ
1+
√R
ω
R=
P
- ω= suprafaţa secţiunii de scurgere liberă a șanțului (m²)

- v = viteza medie de scurgere a apei (m/s)
- R = raza hidraulică a secţiunii udate
- P = perimetrul udat
- I = panta longitudinală exprimată în fracţie zecimă
- C = coeficientul lui Chezy, care depinde de rugozitatea albiei
- γ= coeficient care depinde de rugozitatea pereţilor albiei, conform tabelului următor:
Nr. Modul de executare a șanțului 𝜸

crt.
1 Pereți foarte netezi (scânduri geluite, tencuieli de ciment sclivisite, etc) 0,06
2 Pereți netezi (scânduri brute, zidărie de piatră cioplită și cărămidă, tencuieli bune) 0,16
3 Zidărie cu suprafață rugoasă (piatră brută, betoane mediocre) 0,46
4 Zidărie brută (piatră cioplită, bolovani, pământ compactat bine întreținut) 0,80
5 Pereți din pământ obișnuit bine întreținut, cu puțină iarbă 1,3
6 Albii de pământ, prost întreținute, cu pietre, iarbă, etc. 1,75
Calculul colectării și evacuării apelor de suprafață de la km 0+000 la km 0+065,55
Calculul hidrologic:
- durata: t≥10 min (deal);
- intensitatea ploii: ic=160 l/s·ha;
- frecvența ploii: f=1 /1 (la viteza de 40 km/h);
- Vaslui: zona 3;
- m=0,8 (t≤40 min);
- Φ=0,90 (suprafața asfaltată)
S=1,49 ha
Qef =m ∙ S ∙ Ф ∙i c =0 , 80 · 1, 49 · 0 , 9 ·160=171 ,65 l/ sec
Calculul hidraulic:
68
Pentru șanțul cu înălțimea de 0,50 m avem
( 1, 75 ∙ 0 ,5 ) ∙ 0 , 5
ω= =0 ,56 m2
2
P=0 , 90+0 , 50+0 , 70=2 , 10 m
ω 0 ,56
R= = =0 ,27 m
P 2 ,10
87 87
C= = =77,994
γ 0 , 06
1+ 1+
√R √ 0 ,27
v=C ∙ √ R ∙ I =77,994 · √ 0 ,27 ∙ 0,0129=4 , 60 ( ms )

3
m l
Qcap =ω ∙ v=0 ,56 · 4 ,6=2,576 =2576
s s
l l
Q ef =171 , 65 ≤ Qcap =2576
s s
Întrucât debitul rezultat din calculul hidraulic este mai mare decât debitul ploii de calcul, se
va adapta secțiunea șanțului considerat în calcul cu h=0,50 m.
Calculul colectării și evacuării apelor de suprafață de la km 0+065,55 la km 0+325,00
- Vaslui: zona 3;
- m=0,8 (t≤40 min);
S=1,11 ha
Qef =m ∙ S ∙ Ф ∙i c =0 , 80 · 1, 11· 0 , 9· 160=127 , 87 l/sec
Calculul hidraulic:
( 1, 75 ∙ 0 ,5 ) ∙ 0 , 5
ω= =0 ,56 m2
2
P=0 , 90+0 , 50+0 , 70=2 , 10 m
ω 0 ,56
R= = =0 ,27 m
P 2 ,10
69
87 87
C= = =77,994
γ 0 , 06
1+ 1+
√R √ 0 ,27
v=C ∙ √ R ∙ I =77,994 · √ 0 ,27 ∙ 0,0170=5 ,28 ( ms )

3
m l
Q cap =ω ∙ v=0 ,56 · 5 ,28=1,657 =1657
s s
l l
Qef =127 , 87 ≤ Qcap=1657
s s

- Vaslui: zona 3;
- m=0,8 (t≤40 min);
S=1,64 ha
Qef =m ∙ S ∙ Ф ∙i c =0 , 80 · 1, 64 · 0 , 9 ·160=188,928 l/sec
Calculul hidraulic:

( 1, 75 ∙ 0 ,5 ) ∙ 0 , 5
ω= =0 ,56 m2
2
P=0 , 90+0 , 50+0 , 70=2 , 10 m
ω 0 ,56
R= = =0 ,27 m
P 2 ,10
87 87
C= = =77,994
γ 0 , 06
1+ 1+
√R √ 0 ,27
v=C ∙ √ R ∙ I =77,994 · √ 0 ,27 ∙ 0,0296=6 , 97 ( ms )

70
3
m l
Qcap =ω ∙ v=0 ,56 · 6 , 97=3,904 =3904
s s
l l
Q ef =188,928 ≤ Qcap=3904
s s
- Vaslui: zona 3;
- m=0,8 (t≤40 min);
S=3,79 ha
Qef =m ∙ S ∙ Ф ∙i c =0 , 80 · 3 ,79 · 0 , 9· 160=436 , 60 l/sec
Calculul hidraulic:
( 1, 75 ∙ 0 ,5 ) ∙ 0 , 5
ω= =0 ,56 m2
2
P=0 , 90+0 , 50+0 , 70=2 , 10 m
ω 0 ,56
R= = =0 ,27 m
P 2 ,10
87 87
C= = =77,994
γ 0 , 06
1+ 1+
√R √ 0 ,27
v=C ∙ √ R ∙ I =77,994 · √ 0 ,27 ∙ 0,061=10 , 00 ( ms )

3
m l
Qcap =ω ∙ v=0 ,56 · 10 , 00=5 , 6 =5600
s s
l l
Q ef =436 ,60 ≤ Q cap=5600
s s
71
- Vaslui: zona 3;
- m=0,8 (t≤40 min);
S=4,09 ha
Qef =m ∙ S ∙ Ф ∙i c =0 , 80 · 4 , 09 · 0 , 9· 160=471 , 17l /sec
Calculul hidraulic:
( 1, 75 ∙ 0 ,5 ) ∙ 0 , 5
ω= =0 ,56 m2
2
P=0 , 90+0 , 50+0 , 70=2 , 10 m
ω 0 ,56
R= = =0 ,27 m
P 2 ,10
87 87
C= = =77,994
γ 0 , 06
1+ 1+
√R √ 0 ,27
v=C ∙ √ R ∙ I =77,994 · √ 0 ,27 ∙ 0,0132=4 , 65 ( ms )

3
m l
Qcap =ω ∙ v=0 ,56 · 4 ,65=2,604 =2604
s s
l l
Q ef =471, 17 ≤ Q cap=2604
s s
- Vaslui: zona 3;
- m=0,8 (t≤40 min);
S=10,20 ha
Qef =m ∙ S ∙ Ф ∙i c =0 , 80 · 10 ,20 · 0 , 9· 160=1175, 04 l/sec
72
Calculul hidraulic:
( 1, 75 ∙ 0 ,5 ) ∙ 0 , 5
ω= =0 ,56 m2
2
P=0 , 90+0 , 50+0 , 70=2 , 10 m
ω 0 ,56
R= = =0 ,27 m
P 2 ,10
87 87
C= = =77,994
γ 0 , 06
1+ 1+
√R √ 0 ,27
v=C ∙ √ R ∙ I =77,994 · √ 0 ,27 ∙ 0,0132=4 , 65 ( ms )

3
m l
Qcap =ω ∙ v=0 ,56 · 4 ,65=2,604 =2604
s s
l l
Q ef =1175 ,04 ≤ Q cap =2604
s s
CAPITOLUL 7. PARTE ECONOMICĂ
7.1 Antemăsurătoarea lucrărilor
7.2 Lista activităţilor
7.3 Eşalonarea activităților. Graficul Gantt
73
7.4 Caiet de sarcini:
ÎMBRĂCĂMINȚI ASFALTICE
(STRAT DE LEGATURA ȘI UZURĂ) CILINDRATE EXECUTATE LA CALD
1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se referă la condiţiile de execuţie a betonului asfaltic BA16 și
a betonului asfaltic deschis cu pietris concasat BADPC 22,4 în conformitate cu Indicativul AND
605/2016.
1.2. Mixtura asfaltică utilizată la execuția straturilor rutiere va îndeplini condițiile de calitate
din acest normativ şi va fi stabilită în funcție de clasa tehnică a drumului, zona climatică şi studiul
tehnico-economic.
1.3. La execuția sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin norme europene:
SR EN 13108 – 1-2016 - Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Betoane asfaltice;
2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
2.1. Tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt prezentate în
tabelul numărul 1.
Tabelul nr.1
Dimensiunea
Nr. Stratul la care
Tipul mixturii asfaltice Simbol maximă a granulei
Crt. se utilizează
(mm)
1. Beton asfaltic BA 16 16 uzură

Beton asfaltic deschis cu
2. BADPC 22,4 22.4 legătură
pietriș concasat
2.2. La execuția stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante care să confere
rezistența şi durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum şi o suprafață de rulare cu caracteristici
corespunzătoare care să asigure siguranța circulatiei şi protectia mediului înconjurător, conform
prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerințele din acest
normativ.
74
2.3. La execuția stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente şi
durabile, ale căror caracteristici vor satisface condițiile prevăzute în acest normativ. Pentru execuția
stratului de legătură, prezentul normativ prevede betoane asfaltice deschise de tip BAD conform SR
EN 13108 – 1-2016
3. NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR
3.1.Agregate naturale
3.1.1.Agregatele naturale care se vor utiliza la prepararea betoanelor asfaltice sunt cele prezentate în
următoarele tabele:
Tabelul 2 Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Condiții de Metoda de

Caracteristica
crt. calitate încercare
1 Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:
1-10
- rest pe sita superioară (dmax), %, max. SR EN 933-1
(Gc 90/10) 10
- trecere pe sita inferioară (dmin),%, max
2 Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-3
3 Indice de formă, %, max. 25 (SI25) SR EN 933-4
4 Conținut de impurități-corpuri străine nu se admit vizual
1,0
5 Conținut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. SR EN 933-1
(f1,0)*0,5(f0,5)
cl. th. dr. cat. th. str.
20 (LA20)
Rezistența la fragmentare, I-III I-III
6 SR EN 1097-2
coeficient LA, %, max. cl. th. dr. cat. th. str.
25 (LA25)
IV-V IV
Rezistența la uzură 15 (MDE 15)
I-III I-III
7 (coeficient micro-Deval), SR EN 1097-1
%, max. 20 (MDE 20)
IV-V IV
8 Sensibilitatea la îngheț-dezgheț la 10 cicluri de
îngheț-dezgheț
2 (F2) 20 SR EN 1367-1
- pierderea de masă (F), %, max.
- pierderea de rezistență (ΔSLA), %, max
9 Rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu, %,
6 SR EN 1367-2
max.
10 Conținut de particuletotal sparte, %, min. (pentru
95 (C95/1) SR EN 933-5
cribluri provenind din roci detritice)
Tabelul 3 - Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Caracteristica Condiții de Metoda de

75

Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:
1 10 SR EN 933-1
- rest pe sita superioară (dmax), %, max.
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
3 Conținut de impurități-corpuri străine nu se admit vizual
4 Conținut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 10 (f10) SR EN 933-1
Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru),
5 2 SR EN 933-9
max.
Tabelul 4 - Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Pietriș Metoda de
Caracteristica Pietriș sortat
crt. concasat încercare
Conținut de granule în afara clasei de
granulozitate: 1-10 1-10 SR EN 933-
1
- rest pe sita superioară (dmax), %, max. 10(Gc 90/10) 10(Gc 90/10) 1
- trecere pe sita inferioară (dmin),%, max
SR EN 933-
2 Conținut de particule sparte, %, min - 90 (C90/1)
5
SR EN 933-
3 Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) 25 (A25)
3
SR EN 933-
4 Indice de formă, %, max. 25 (SI25) 25 (SI25)
4
SR EN 933-
5 Conținut de impurități-corpuri străine nu se admit nu se admit
7 și vizual
Conținut în particule fine sub 0,063 1,0 1,0 SR EN 933-
6
mm, %, max. (f1,0)*/0,5(f0,5) (f1,0)*/0,5(f0,5) 1
cl. th. dr. I-
III cat. th. - 20 (LA20)
Rezistența la
str. I-III SR EN
7 fragmentare, coeficient
cl. th. dr. IV- 1097-2
LA, %, max.
V cat. th. str. 25 (LA25) 25 (LA25)
IV
cl. th. dr. I-
III
- 15 (MDE 15)
Rezistența la uzură cat. th. str. I-
SR EN
8 (coeficient micro- III
1097-1
Deval), %, max. cl. th. dr. IV-
V cat. th. str. 20 (MDE 20) 20 (MDE 20)
IV
Sensibilitatea la îngheț-dezgheț la 10
SR EN
9 cicluri de îngheț-dezgheț 2 (F2) 2 (F2)
1367-1
- pierderea de masă (F), %, max.
Rezistența la acțiunea sulfatului de SR EN
10 6 6
magneziu, %, max. 1367-2
76
Tabelul 5 - Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Condiții de Metoda de

Caracteristica
Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:
1 10 SR EN 933-1
- rest pe sita superioară (dmax), %, max.
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
Conținut de impurități SR EN 933-7
4 - corpuri străine nu se admit și vizual
- conținut de humus (culoarea soluției de NaOH), max galben SR EN 1744
5 Echivalent de nisip pe sort 0-2 mm, %, min 85 SR EN 933-8
6 Conținut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 10 (f10) SR EN 933-1
7 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-9
* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relația: Un=d60/d10, unde:
d60 este diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru
verificarea granulozității;
d10 este diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru
verificarea granulozității;
3.1.2. Sorturile de agregate se vor depozita separat în padocuri prevăzute cu platforme

betonate având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi
impurificării agregatelor.
3.2. Filer
3.2.1. Filerul (filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere) trebuie să
corespundă prevederilor SR EN 13043-2003 şi STAS 539-79.
3.2.2. La aprovizionare, filerul va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu performanţele
produsului şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.
3.2.3. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de
cretă şi filer de var stins în pulbere).
3.2.4. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea
filerului aglomerat.
3.3. Lianţi
3.3.1. Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă cu zonele climatice din

anexa A, şi anume:
Față de cerințele specificate în SR EN 12591:2009 și SR EN 14023:2010 bitumul trebuie să
prezinte condiția suplimentară de ductilitate la 25°C (determinată conform SR 61):
- mai mare de 100 cm pentru bitumul clasa de penetrație 50/70 și 70/100;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetrație 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetrație 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/ RTFOT1;
- mai mare de 75 cm pentru bitumul clasa de penetrație 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/ RTFOT1;
- mai mare de 25 cm pentru bitumul clasa de penetrație 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT.
Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform SR EN 12697-11-2012.
77
Pentru agregatele de balastieră, adezivitatea se va determina obligatoriu atât prin metoda

cantitativă (SR EN 12697-11-2020) cât şi prin metoda calitativă, conform Normativ NE 022-2003
în vigoare. Se va lua în considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasă.
3.3.2. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe
tipuri de bitum, în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiilor
tehnice de depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare va fi aleasă
în funcţie de specificaţiile producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu
sufere modificări la momentul preparării mixturii.
3.3.3. Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120 °C....140 °C iar cel
modificat de minimum 140 °C şi recirculare 20 minute la începutul zilei de lucru .
3.3.4. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform
SR 8877-1-2007 şi SR EN 13808-2013.
3.3.5. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de conformitate cu
performanțele produsului și se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului, pentru fiecare
lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de :
- 500 t bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment;
- 100 t emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment.
4. COMPOZIŢIA ŞI CARACTERISTICILE FIZICO – MECANICE

ALE MIXTURILOR ASFALTICE
4.1. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt : bitumul, bitumul modificat,
aditivii şi materialele granulare.
4.2.. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru
drumuri sunt specifice tipului de beton asfaltic folosit
4.3. La betoanele asfaltice destinate stratului de uzură şi la betoanele asfaltice deschise
pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip
natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în proporţie de maxim :
- 25% pentru BA 16
- 50% pentru BADPC 22,4
4.4. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate pentru
mixturile destinate straturilor de uzură şi legătură sunt conform tabelului 6 pentru mixturile tip
beton asfaltic
Tabelul nr. 6: Limitele procentelor de agregate şi filer
Strat de
Strat de uzură Strat de bază
Nr legătură
Fracțiuni de agregate
.
naturale din BAD 22,4 AB 31,5
crt BA 8 BA 11,2 BA 16 AB 22,4
amestecul total BADPC 22,4 ABPC 31,5
. BAPC 8 BAPC 11,2 BAPC 16 ABPC 22,4
BADPS 22,4 ABPS 31,5
Filer și fracțiuni din

1 nisipuri sub 0,125 9...18 8...16 8...15 5...10 3...8 3...12
mm, %
Filer și fracțiunea
2 Diferența până la 100
0,125 mm...14 mm, %
78
Agregate naturale cu
3 dimensiunea peste 4 22...44 34...48 36...61 55...72 57...73 40...63
mm, %
4.5. Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtură
asfaltica, va fi cuprinsă în limitele prezentate în tabelul nr. 7
Tabelul 7-Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimată în treceri prin site
Mărimea ochiului sitei,

BA 16 BADPC 22,4
conform SR EN 933-2, mm
31,5mm - 100
22,4 100 90…100
16 90…100 73…90
11,2 - -
8 61…82 42…61
4 39…64 28…45
2 27…48 20… 35
0,125 8…15 5…10
0,063 7…11 3…7
4.6. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un
laborator de specialitate autorizat sau acreditat ţinând cont de recomandările din tabelul 9 în cazul în
care din studiul de reţetă rezultă un dozaj optim de liant în afara limitelor din tabelul 8, acesta nu va
putea fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului
Tabelul 8- Conţinut recomandat de liant
Conţinut de liant, % in
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
mixtură
uzură BA 16 5,7
legătura (binder) BADPC 22,4 4.2
4.7. Limitele recomandate pentru conţinutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de

laborator în vederea stabilirii conţinutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 13 şi au in
vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice
a agregatelor, limitele conţinutului de bitum se calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2.650/d,
unde « d » este masa volumică reală(declarată de producător şi verificată de laboratorul
Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderată conform fracţiunilor de agregate
utilizate la compoziţie), în kg/m3 şi se determină conform SR EN1097-6-2022.
4.8. Raportul filer – liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în
prezentul normativ este conform tabelului 9, termenul filer în acest context reprezentând fracţiunea
0…0.1 mm.
79
Tabelul 9 – Raportul filer-liant

Nr.
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer – liant
Crt.
1. uzură(rulare) Betoane asfaltice 1,4. ..2.3
2. legătura (binder) Betoane asfaltice deschise 1.0… 2.1
4.9. Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării reţetei de fabricaţie se va

face pe baza prevederilor acestui normativ. Reţeta de fabricaţie va cuprinde verificarea
caracteristicilor materialelor componente,stabilirea amestecului şi validarea acestuia pe baza testelor
iniţiale
4.10. Formula de compoziţie (rețetă) va fi stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, şi va
fi susţinută de studiile şi încercările efectuate, împreună cu rezultatele obţinute.
4.11. In execuţie, este obligatorie transpunerea reţetei pe staţie, ceea ce constă în verificarea
respectării reţetei la staţie, verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor mixturii realizate.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
4.12 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de

probă confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi
pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile
îmbrăcăminţii gata executate.
4.13. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din
stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27-2017.
4.14. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să
se încadreze în limitele din tabelele 15, 16, 17 şi 18.
4.15. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-
6-2020 şi SR EN 12697-34-2020 şi vor respecta condiţiile din tabelul 10.
Tabelul 10 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
Nr. Tipul mixturii Indice de Raport S/I
crt. asfaltice Stabilitate S, Absorbţia de apă *%
curgere, I, kN/mm,
la 60 °C, kN, vol
mm (minim)
1 BAPC 16 6.5…13 1.5…4.0 1.6 1,5…5,0
2 BADPC 22,4 5,0...13 1.5…4.0 1.2 1,5…6,0
4.16. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări

dinamice se vor încadra în valorile limită din tabelele 16, 17, 18, 19 şi 20 ale AND 605
Încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ sunt următoarele :
- Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la ornieraj)
reprezentată prin:
80
● Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la

compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-
25-2016, metoda B;
● Viteza de deformaţie şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj pe
epruvete confecţionate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote),
conform SR EN 12697-22+A1-2020, dispozitiv mic în aer, procedeul B;
- Rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24-2018,fie prin încercarea la
întindere indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor
reglementate de SR EN 12697-24-2018
- Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură
asfaltică, conform SR EN 12697-26-2022, anexa C;
- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecţionate la
presa de compactare giratorie, conform SREN 12697-31-2019.
5. FABRICAREA MIXTURILOR
5.1. Antreprenorul va supune acceptării dirigintelui lucrării utilajul pe care îl va utiliza la

realizarea mixturilor. Acceptul se va da după verificarea stării tehnice a acestuia.
5.2. Staţia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui să prezinte caracteristici tehnice care
să permită obţinerea performanţelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevăzute în
prezentul caiet de sarcini.
5.3. Staţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de rezervoare de stocare a
căror capacitate este cel puţin egală cu consumul mediu zilnic dispunând de dispozitive capabile de
a încălzi liantul până la temperatura necesară evitând cu stricteţe orice supraîncălzire, toleranţa
admisă privind temperatura liantului este arătată în tabelul nr.11.
Tabelul nr.11
Toleranţe admise
Definirea măsurilor
Strat de uzură + strat de legătură
Dozaj bitum % ± 0,2 %
Dozaj agregate naturale ±5%
Dozaj nisip:
- cu > 10% părţi fine ±5%
- cu < 10% părţi fine ±5%
Temperatura mixturii la ieşirea din staţie ±5%
Conţinutul de apă a agregatelor după uscare ± 0,5 %
Temperatura liantului bituminos ± 0,5 %
Nu se admit abateri in minus
Grosime strat față de grosimea prevăzută in
proiect
Se va ţine seama de răcirea ce are loc în timpul transportului în vederea obţinerii

temperaturii cerute la aşternere.
5.4. Filerul trebuie să fie stocat în silozuri prevăzute cu dispozitive de alimentare şi de
extragere corespunzătoare care să permită dozarea filerului conform tabelului nr.6.
5.5. Antreprenorul trebuie să dispună de o instalaţie de dozare capabilă să introducă
agregatele potrivit proporţiilor fixate în funcţie de caracteristicile de scurgere.
81
5.6. Staţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de un sistem de alimentare şi

dozare a liantului fie în greutate fie volumetric.
5.7. După acceptarea utilajului de către diriginte, antreprenorul trece la operaţiuni de
etalonare a debitului dozatoarelor pentru agregate, debitului pompelor pentru liant. Dirigintele va da
acceptul după ce va constata că debitele fiecărui constituent permit să se obţină amestecul prescris
în limitele admise. Dacă unele reglaje se dovedesc defectuoase antreprenorul va trebui să le
înlocuiască şi să efectueze din nou reglajul după care cere din nou aprobarea dirigintelui.
6. MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ
6.1. Transportul
6.1.1. Transportul pe şantier a mixturilor asfaltice preparate se va efectua cu autocamioane
cu bene metalice, bine curăţate. Pentru curăţare nu se vor utiliza produse care dizolvă liantul.
6.1.2. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea în operă este determinat de
productivitatea staţiei de mixturi asfaltice şi de modul de punere în operă astfel încât să nu existe
întreruperi.
6.1.3. Autobasculantele vor fi echipate în mod obligatoriu ( la temperaturi mai mici de 10 -
15ºC şi la distanţe mai mari de 20 km ) cu o prelată ce va fi întinsă la terminarea încărcării mixturii.
6.2. Lucrări pregătitoare
6.2.1 Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat. Suprafaţa stratului
suport, pe care se aşterne stratul de mixtură trebuie să fie uscată.
6.2.2. La execuţia îmbrăcămintei bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru şi stratul
suport cu emulsie bituminoasă cationică. Amorsarea se va face în faţa repartizatorului finisor la o
distanţă maximă de 100 m.
6.3. Aşternerea
6.3.1. Punerea în operă a mixturii asfaltice se va face mecanizat cu un repartizator finisor
capabil de a repartiza mixtura fără să producă segregarea respectând profilurile şi grosimile fixate.
6.3.2. Aşternerea mixturilor asfaltice se va face în anotimpul călduros la temperaturi de
peste + 10ºC. Aşternerea se va întrerupe pe timp de ploaie.
6.3.3. Temperaturile mixturilor la aşternere funcţie de liantul folosit sunt următoarele:
Tabelul nr.12
Mixtură asfaltică la
Tipul liantului Agregate naturale Bitum
ieşirea din malaxor
Temperatura, °C
50…70 140...180 140...190 140... 180
Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii în buncărul finisorului. Mixturile

bituminoase a căror temperatură este sub cea prevăzută mai sus, nu se vor pune în operă.
6.3.4. Grosimile straturilor de aşternere sunt următoarele :
- stratul de uzură BAPC 16 - 4 cm într-o singură aşternere
- stratul de legătură BADPC 22,4 - 6 cm într-o singură aşternere
6.3.5. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în mod uniform atât din punct de vedere
al grosimii cât şi al afânării. Aşternerea se va face pe lăţimea benzii de circulaţie. Viteza de
aşternere cu repartizatorul finisor trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mixturilor de la staţie şi
cât se poate de constantă pentru evitarea totală a opririlor.
82
6.3.6. Rosturile de lucru transversale şi longitudinale ale stratului de uzură se decalează cu

cel puţin 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură.
Rosturile ce separă mixturile bituminoase răspândite de la o zi la alta trebuie să fie realizate
în aşa fel încât să asigure o tranziţie perfectă şi continuă între suprafeţele vechi şi noi.
6.4. Compactarea
6.4.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să

asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură
asfaltică şi fiecare strat în parte. Operaţiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizează
cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare
adecvate.
Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi
asfaltice, cuprinse în prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 13.
Tabelul 13.- Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice
Grad de
Nr. Absorbţie de
Tipul stratului compactare,
crt. apă*, % voi.
%, minim
1 Beton asfaltic BA 16 1,5…5 97
2 Beton asfaltic deschis BADPC 22,4; 1,5…6 96
6.4.2. Numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este menţionat în tabelul nr.14
Tabelul nr.14
Ateliere de compactare
A B
Compactor cu Compactor cu Compactor cu
Tipul stratului
pneuri rulouri rulouri
de 160 KN Netede de 120 KN Netede de 120 KN
Număr de treceri minime
Strat de uzură 10 4 12
Strat de legătură 12 4 14
6.4.3. Compactarea se execută în lungul benzii, de la marginea mai joasă spre cea ridicată.
Pe sectoarele în rampă prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.
6.4.4. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru
a se evita vălurirea îmbrăcămintei.
7. VERIFICAREA LUCRĂRILOR ÎN TIMPUL EXECUŢIEI
7.1. Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să

îndeplinească condiţiile din tabelul 15.
83
Tabelul 15 - Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din mixturi
asfaltice
Nr. Condiții de Abateri limită locale admise
Elemente geometrice
crt. admisibilitate* la elementele geometrice
Grosimea minimă a
stratului compactat
Nu se admit abateri în
conform SR EN 12697-36
minus față de grosimea
1 - strat de uzură 4,0 cm
prevăzută în proiect pentru
-strat de legătură 5,0 cm
fiecare strat
- strat de bază 22,4 6,0 cm
- strat de bază 31,5 8,0 cm
Profil transversal
2 Lățimea părții carosabile ± 20 mm
proiectat
Profilul transversal
- în aliniament ± 5,0 mm față de cotele
3
- în curbe și zone aferente profilului adoptat
- cazuri speciale
Profil longitudinal, în
cazul drumurilor noi, ± 5,0 mm față de cotele
declivitatea, % maxim profilului proiectat, cu
4
- autostrăzi condiția respectării pasului
- DN de proiectare adoptat
- drumuri/străzi
7.2. Caracteristicile suprafeţei straturilor de uzură executate din mixturi asfaltice şi condiţiile
tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 1
Verificări ale uniformităţii în profil transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi în cazul
straturilor de bază şi legătură, înainte de aşternerea stratului superior. Acestea nu vor depăşi 5m
7.3. Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor de uzură executate din mixturi
asfaltice se efectuează în termen de o lună de la execuţia acestora, înainte de recepţia la terminarea
lucrărilor.
Tabelul 16 - Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase
Condiții de
Caracteristica
Nr. admisibilitate
Metoda de încercare
crt. Uzura Legătura,
Strat
(rulare) baza
1 Planeitatea în profil longitudinal, prin Reglementări tehnice în
măsurarea cu echipamente omologate vigoare privind măsurarea
Indice de planeitate, IRI, m/km: ≤2,5 indecelui de planeitate.
- drumuri de clasă tehnică I și II ≤1,5 Măsurătorile se vor efectua
- drumuri de clasă tehnică III ≤2,0 din 10 în 10 m, iar în cazul
- drumuri de clasă tehnică IV ≤2,5 sectoarelor cu denivelări
- drumuri de clasă tehnică V ≤3,0 marise vor determina
punctele de maxim
2 Planeitatea în profil longitudinal, sub SR EN 13036-7
dreptarul de 3 m:
84
Condiții de
Caracteristica
Nr. admisibilitate
Metoda de încercare
crt. Uzura Legătura,
Strat
(rulare) baza
Denivelări admisibile, mm: ≤4,0
- drumuri de clasă tehnică I și II ≤3,0
- drumuri de clasă tehnică III ≤4,0
- drumuri de clasă tehnică IV și V ≤5,0
3 Planeitatea în profil transversal, ± 1,0 ± 1,0 Echipamente electronice
mm/m omologate sau metoda
șablonului.
4 Rugozitatea suprafeței
4.1 Aderența suprafeței. Încercarea cu
pendul (SRT) - unități PTV
- drumuri de clasă tehnică I și II ≥80 SR EN 13036-4
- drumuri de clasă tehnică III ≥75
- drumuri de clasă tehnică IV și V ≥70
4.2 Adâncimea medie a macrotexturii,
metoda volumetrică MTD, adâncime
textură, mm
SR EN 13036-1
- drumuri de clasă tehnică I și II ≥1,2
- drumuri de clasă tehnică III ≥0,8
- drumuri de clasă tehnică IV și V ≥0,6
4.3 Adâncimea medie a macrotexturii,
metoda profilometrică MPD:
SR EN ISO 13473-1
adâncime medie profil exprimată în
Reglementări tehnice în
coeficient de frecare (μGT):
vigoare, cu aparatul de
- drumuri de clasă tehnică I și II ≥0,67
măsură Grip Tester
- drumuri de clasă tehnică III ≥0,62
- drumuri de clasă tehnică IV și V ≥0,57
Vizual: Aspect fără degradări sub formă de
5 Omogenitate. Aspectul suprafeței exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise,
șlefuite
NOTA l: Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate
IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
NOTA 2: Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul
transversal, apariţia făgaşelor şi se face cu echipamente electronice omologate sau metoda
şablonului.
NOTA 3: Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică.
Aderenta se determină cu metoda cu pendulul SRT.în caz de litigiu se determină aderenţa cu
pendulul.Dacă nu există alte precizări în caietul de sarcini, aderenţa suprafeţei se determină cu
aparatul cu pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum.
7.4. Verificarea preparării şi punerii în operă a mixturilor asfaltice
În cadrul şantierului trebuie să se verifice cu frecvenţa menţionată mai jos următoarele:

- încadrarea agregatelor în zona de granulozitate pentru tipul de mixtură asfaltică proiectat; la
începutul campaniei de lucru sau ori de câte ori se utilizează alte agregate.
85
- starea de curăţenie (conţinutul de impurităţi) a agregatelor; la începutul campaniei de lucru sau ori
de câte ori se utilizează alte agregate.
- temperatura liantului la introducerea în malaxor; permanent.
- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică; la începutul fiecărei zile;
- granulozitatea amestecului la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie
corelată cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtură, inclusiv abaterile admise la conţinutul de liant);
zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice.
- temperatura mixturilor asfaltice la preparare; în fiecare oră a programului de lucru.
- încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator (prin extracţie); zilnic.
- compoziţia mixturii asfaltice
- pregătirea stratului suport; zilnic la începerea lucrării pe sectorul respectiv
- temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere şi compactare; de cel puţin două ori pe zi
- modul de compactare; zilnic
- modul de execuţie al rosturilor; zilnic
7.5. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice gata executate
Verificarea se face:
- pe mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau aşternere: câte o probă de 20 kg. pentru fiecare
200…400 to. de mixtură asfaltică indiferent de tipul mixturii în funcţie de productivitatea
instalaţiei;
- la îmbrăcăminţi gata executate: o placă de minimum (40 x 40) cm pentru fiecare 3500 m² de
suprafaţă executată;
- pentru verificarea densităţii, absorbţiei şi grosimii straturilor se vor preleva carote;
- pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode nedistructive omologate;
- în situ pe îmbrăcăminţi gata executate
Probele se vor lua în prezenţa delegatului executantului şi al beneficiarului, la aproximativ 1
m de la marginea îmbrăcămintei, încheindu-se un proces-verbal. Pentru îmbrăcăminţile gata
executate grosimea stratului, densitatea aparentă şi absorbţia de apă se determină pentru fiecare strat
în parte pe epruvete formate din probe intacte (carote prelevate din îmbrăcăminte).
Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu de către constructor pe tot parcursul
execuţiei îmbrăcăminţilor bituminoase prin încercări de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare în laborator se efectuează pe epruvete formate din probe
intacte prelevate din îmbrăcăminte prin determinarea densităţii aparente pe plăcuţe sau carote şi
raportarea acesteia la densitatea aparentă a aceluiaşi tip de mixtură asfaltică prelevată de la malaxor
sau aşternere.
8. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
8.1. Recepţia preliminară

Recepţia preliminară se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt
complet terminate şi toate verificările sunt efectuate. Comisia de recepţie examinează lucrările
faţă de prevederile proiectului privind condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei precum şi
constatările consemnate în cursul execuţiei de către organele de control (beneficiar, proiectant,
diriginte etc.). În urma acestei recepţii se încheie procesul-verbal de recepţie preliminară.
8.2. Recepţia finală
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va face în condiţiile
respectării prevederilor legale în vigoare, precum şi prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
9. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII
86
Se va respecta Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii publicate în

Buletinul Construcţiilor nr. 5-6-7-8 / 1993.
Pe parcursul lucrărilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele de lucru vor fi
semnalizate corespunzător.
CAPITOLUL 8. BIBLIOGRAFIE
Dan Popovici, Vasile Boboc, Florin Avă dă nuței, Izabela Gă lușcă - Îndrumător de
proiectare pentru căi de comunicații, editura '' Societă ții Academice Teiu Botez'' Iași
2001.
Gheorghe Gugiuman, Izabela Gă lușcă – Dimensionarea structurilor rutiere, Elemente de
calcul, editura '' Societă ții Academice Teiu Botez'' Iași 2009.
Dan Popovici, Vasile Boboc, Izabela Gă lușcă - Îndrumător de proiectare pentru străzi,
Casa de Editură Venus, Iași 2002.
Horia Zarojanu, Vasile Boboc – Drumuri, Trasee, editura '' Societă ții Academice Teiu
Botez'' Iași 2015.
STAS 863 – 85 : Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare
STAS 2900 - 89 : Latimea drumurilor
STAS 10144/1,2,3,4,5,6- 1989-1995: Strazi, Elemente geometrice, Prescriptii de
proiectare, Amenajari intersectii, Calculul capacitatii de circulatie a strazilor, Trotuare,
Alei pietonale, Piste de ciclisti.
STAS 2914 – 84 : Terasamente, Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 12253 – 84 : Straturi de forma, Conditii tehnice generale de calitate
STAS 10473/1 – 87 : Straturi din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu
ciment.
STAS 10796/1 – 1977 : Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor.
Prescriptii de proiectare.
STAS 6400 – 84 : Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.
AND 605/2016 : Normativ privind mixturile asfaltice executate la cald. Conditii tehnice
de proiectare, preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice.
PD 177 – 2001 : Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide.
NP 116 – 2004 : Normativ privind alcatuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru
strazi.
STAS 1709/1 – 1990 : Adancimea de inghet in complexul rutier.
SR 1848/1,2,3,7 –2011 - 2015 : Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de
semnalizare rutiera. Clasificare, simboluri si amplasare.
87
AND 593/ 2012 – Normativ pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei pe
drumuri, poduri si autostrazi.
Legea nr. 177/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr.10/1995 privind
calitatea in constructii.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1295/2017 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1296 /2017 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor.
88

Lucrare de Licenta Drumuri Iulie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Licenta Drumuri Iulie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” IAŞI

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ȘI INSTALAŢII

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC19

Îndrumătorul proiectului de diplomă:

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC19

Beneficiar: comuna Duda Epureni, județul Vaslui

CAPITOLUL 1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

1.1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

1.2. Informații specifice obiectivului de investiții:

1.2.1. Particularităţi ale amplasamentului, cuprinzând:

1.2.2. Soluţia tehnică, cuprinzând:

1.3. Descrierea situației actuale

CAPITOLUL 2. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE TRASEULUI

2.1. Calculul elementelor geometrice în plan

CAPITOLUL 3. DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI SEMIRIGIDE

3.4. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard

CAPITOLUL 4. DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

CAPITOLUL 5. AMENAJAREA ÎN PLAN ŞI SPAŢIU A CURBEI

CAPITOLUL 6. CALCULUL HIDRAULIC AL DISPOZITIVELOR DE COLECTARE ŞI

CAPITOLUL 7. PARTE ECONOMICĂ

 Plan situaţie, Sc. 1:1000

1.1 Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC19

- Regiunea: NORD EST

- Comuna: DUDA EPURENI

- sat Valea Grecului

1.1.4. Ordonatorul principal de credite:

COMUNA DUDA EPURENI, JUD.VASLUI

COMUNA DUDA EPURENI, JUD.VASLUI

1.1.6. Beneficiarul investiţiei:

COMUNA DUDA EPURENI, JUD.VASLUI

1.1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuţie:

Student BUNESCU IONEL

1.2 Informații specifice obiectivului de investiții:

1.2.1. Particularităţi ale amplasamentului:

● profile transversale tip;

● profile transversale caracteristice

Climatul are un caracter temperat continental, integrându-se climatului ţinutului de podiş

Fig. 1 – Harta climatică a Romaniei

Fig. 2 – Hărțile cu media temperaturilor lunare

Fig. 3 SR 11100/1-93 – “Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei”

Fig.5 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt),

Fig.6 Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei.

La o analiză sumară se poate afirma:

e) Devierile şi protejările de utilităţi afectate:

Vor fi identificate și marcate vizibil toate utilitățile, în prezența deținătorilor acestora:

g) Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea:

h) Căile de acces provizorii: Nu este necesar a se crea cai de acces provizorii

i) Bunuri de patrimoniu cultural imobil: Nu este cazul.

1.2.2. Soluţia tehnică:

a) caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii:

● Viteza de proiectare: 40 km/h;

● Lungime totala străzi modernizate = 1732 m;

● Latime platforma strada = 7,00 m

● Lățime parte carosabilă = 5,50 m

● Lungime sant pereat la marginea platformei:1784,50 m

● Podete tubulare, diametru de 1000 mm:7 buc

● Podete tubulare, diametru de 600 mm:3 buc

● Podete accese proprietăți : 6 bucăți cu diametrul de 400 mm cu lungime de 4.00 m pentru

●Strat de fundație din balast – 25 cm

●Strat de baza din piatra sparta - 15 cm