Capitolul 5

PROGRAMAREA AUTOMATELOR PROGRAMABILE - III

5.1. Introducere

În cadrul acestui capitol se vor prezenta aplicaţii ale utilizării automatelor programabile, bazate pre
principiul programării prin conversia schemelor cablate în diagrame ladder.
Conform strategiei abordate în capitolele anterioare, se vor prezenta în paralel pentru fiecare aplicaţie
programele atât pentru automatele programabile cât şi pentru automatele SIEMENS Simatic S7.

5.2. Pornirea motorului asincron trifazat prin alimentare directă de la reţea

În figura 5.1 este prezentată schema de forţă şi comandă (cablată) a pornirii unidirecţionale a unui motor
trifazat cu rotorul în scurtcircuit.

Fig. 5..1: Pornirea motorului asincron trifazat prin conectare directă la reţea (schemă de forţă şi schemă de
comandă cablată)

La apăsarea pe butonul de pornire BP, bobina contactorului C1 primeşte tensiune şi se închid contactele
principale C1 din circuitul de forţă şi contactul de automenţinere C1 din circuitul de comandă. La apăsarea pe
butonul de oprire BO, contactorul C1 declanşează şi motorul este deconectat de la reţea.
Pentru transpunerea schemei de automatizare cablate în schemă de automatizare programată trebuie
parcurşi următorii paşi:
• identificarea elementelor din schema cablată, care vor rămâne fizic în schema programată, în cazul
nostru butonul BP, butonul BO, contactul releului termic e2 şi bobina contactorului C1;
• identificarea elementelor care se conectează la intrările automatului programabil şi a elementelor
care se conectează la ieşirile acestuia (butonul BO la intrarea 0 (000.00, respectiv I0.0), butonul BP

1
 la intrarea 1 (000.01, respectiv I0.1) contactul releului termic e 2 din circuitul de comandă la intrarea
2 (000.02, respectiv I0.2), la ieşirea 0 (010.00, respectiv Q0.0) fiind legată bobina contactorului C1);
• identificarea elementelor din schema cablată care nu apar în schema programată, fiind înlocuite cu
instrucțiuni software (contactul de automenținere C1 din schema de comandă)ș
• alcătuirea programului;
• testarea programului;
• testarea funcţionării schemei.
Elementele necesare pentru conversia schemei cablate în schemă programată sunt prezentate în figura 5.2,
iar modul de conectare al acestora la intrările şi ieşirile automatului programabil sunt prezentate în figura 5.3
pentru automatul Omron şi în figura 5.4 pentru Siemens Simatic S7.

Fig. 5.2: Elementele necesare pentru realizarea schemei programate (pornirea MAS)

Fig. 5.3: Schema programată pentru pornirea MAS (Omron)

2
 Fig. 5.4: Schema programată pentru pornirea MAS (Siemens Simatic S7)

Diagramele ladder şi diagrama cu blocuri de funcţii pentru pornirea motorului asincron trifazat, pentru ambele
tipuri de automate sunt prezentate în figurile 5.5 și 5.6, iar programul de tip listă de instrucţiuni este prezentat mai jos.

Fig. 5.5: Diagrama ladder pentru pornirea MAS (Omron)

Fig. 5.6: Diagrama ladder şi diagrama cu blocuri de funcţii pentru pornirea MAS (Siemens)

Omron Siemens

LD 000.00 LD I0.0
LD 000.01 LD I0.1
OR 010.00 O Q0.0
AND LD ALD
AND 000.02 A I0.2
OUT 010.00 = Q0.0
END
3
 Din diagrama ladder se poate observa faptul că, contactul de automenţinere C1 din schema cablată a fost
emulat pe cale software prin utilizarea adresei 010.00, respectiv Q0.0 atât pentru ieşire cât şi pentru
automenţinere. În acest mod s-a redus numărul elementelor fizice necesare, crescând fiabilitatea schemei.
Se observă că atât în diagrama ladder, cât şi în programul de tip listă cu instrucţiuni, pentru automatul
Omron, apare instrucţiunea END. Această instrucţiune este necesară pentru marcarea sfârşitului unui
program sau subprogram, în absenţa acesteia, software-ul automatului va semnala o eroare de tip “program
incomplet”.
În capitolele anterioare au fost prezentate numai fragmente de program, în acest capitol însă se va lucra
cu programe complete, deci utilizarea instrucţiunii END pentru automatul Omron devine obligatorie.
Automatul Siemens Simatic S7 recunoaşte de asemenea instrucţiunea END, însă utilizarea acesteia nu
este obligatorie.
Precizăm încă o dată (aşa după cum s-a mai precizat şi în capitolul anterior) că toate cele trei forme de
reprezentare a programului (diagrame ladder, diagrame cu blocuri de funcţii şi listă de cuvinte de comandă)
sunt echivalente şi că fiecare din ele, independent, este suficientă pentru programarea automatului
programabil. În practică, soluţiile software de programare realizează generarea automată a celorlalte două
forme de reprezentare a programului dacă programatorul a realizat una dintre acestea. S-a optat însă în acest
material pentru ilustrarea tuturor celor trei forme de reprezentare a programului la fiecare dintre exemplele
prezentate, pentru o mai bună familiarizare a cititorului cu tehnicile de programare a automatelor
programabile.

5.3. Pornirea şi inversarea sensului de rotaţie al motorului asincron trifazat

În figura 5.7 este prezentată o schemă de forţă şi de comandă cablată pentru pornirea bidirecţională a
motorului asincron trifazat, utilizând două contactoare C1 şi C2 pentru fiecare sens, acţionate de la butoanele de
pornire BP1, respectiv BP2. Sensul de rotaţie al arborelui motor se inversează prin inversarea sensului de
deplasare a câmpului rotitor pe periferia maşinii, ceea ce se realizează prin schimbarea succesiunii a două faze.

Fig. 5.7: Pornirea şi inversarea sensului de rotaţie al MAS (schemă cablată)

Elementele necesare pentru conversia schemei de automatizare cablată în schemă programată sunt
prezentate în figura 5.8, iar modul de conectare al acestora la intrările şi ieşirile automatului programabil sunt
prezentate în figura 5.9 pentru automatul Omron şi în figura 5.10 pentru Siemens Simatic S7.
Butonul de oprire BO a fost conectat la intrarea 0 (000.00, I0.0) a automatului programabil, butoanele
BP1 şi BP2 la intrările 1 (000.01, I0.1) şi 2 (000.02, I0.2), iar contactul releului termic (simbolizat) RT la
intrarea 3 (000.03, I0.3).

4
 Bobinele contactoarelor C1 şi C2 au fost conectate la ieşirile 0 (010.00, Q0.1), respectiv 1 (010.01, Q0,1)
ale automatului
Comanda pentru fiecare sens de rotaţie se va primi de la butoanele de pornire (BP1 respectiv BP2).
Diagramele ladder şi diagrama cu blocuri de funcţii pentru pornirea şi inversarea sensului de rotaţie al
motorului asincron trifazat, pentru ambele tipuri de automate sunt prezentate în figura 11.10.
În cazul schemei programate se observă eliminarea contactelor de automenţinere precum şi a
contactelor de interblocare, rolul acestora fiind emulat pe cale software.

Fig. 5.8: Elementele necesare pentru realizarea schemei programate

(pornirea şi inversarea sensului de rotaţie al MAS)

Fig. 5.9: Schema programată pentru pornirea şi inversarea MAS (Omron)

5
 Fig. 5.10: Schema programată pentru pornirea şi inversarea MAS (Siemens Simatic S7)

Fig. 5.11: Diagrama ladder pentru pornirea şi inversarea MAS (Omron)

Fig. 5.12: Diagrama ladder şi diagrama cu blocuri de funcţii pentru pornirea şi inversarea MAS (Siemens)

Programul de tip listă de instrucţiuni, pentru ambele tipuri de automate programabile (Omron şi
Siemens Simatic S7) este prezentat mai jos.
În acest caz trebuie însă făcută o menţiune specială referitoare la contactele de interblocare, legată de
considerente de protecţie a schemei.

6
 Omron Siemens

LD 000.00 LD I0.0
AND 000.03 A I0.3
LD 000.01 LD I0.1
OR 010.00 O Q0.0
AND LD ALD
AND NOT 010.01 AN Q0.1
OUT 010.00 = Q0.0

LD 000.00 LD I0.0
AND 000.03 A I0.3
LD 000.02 LD I0.2
OR 010.01 O Q0.1
AND LD ALD
AND NOT 010.00 AN Q0.0
OUT 010.01 = Q0.1

END

În cazul unor scheme utilizate în procesele industriale, nu este recomandată eliminarea fizică a acestor
contacte. Acestea trebuie legate la ieşirile automatului, în serie cu bobinele contactoarelor C1 respectiv C2.
Această măsură de protecţie trebuie luată deoarece în cazul unei avarii a automatului programabil,
interblocarea software nu mai funcţionează şi apare astfel posibilitatea alimentării simultane a celor două
bobine şi distrugerea motorului.

5.4. Pornirea stea/triunghi a motorului asincron trifazat

La motoarele asincrone, care au accesibile la cutia de borne toate cele şase capete ale bobinelor
înfăşurărilor statorice, este posibilă pornirea prin procedeul stea-triunghi. Prin acest procedeu se aplică
tensiunea reţelei la statorul maşinii având conexiunea în stea şi la atingerea unei viteze de rotaţie de 85-94%
din cea de sincronism, se comută înfăşurarea statorului în conexiunea triunghi.
Pornirea se realizează cu comutatoare stea-triunghi, sau prin schemă de comandă cablată prezentată în
figura 5.13, prevăzută cu contactoare şi releu de timp.
Schema programată pentru comanda pornirii stea/triunghi a motorului asincron trifazat este prezentată în
figurile 5.14 şi 5.15 unde:
- butonul de pornire BP a fost conectat la intrarea 0 (000.00, I0.0) a automatului programabil;
- butonul de oprire BO a fost conectat la intrarea 1 (000.01, I0.1);
- contactul releului termic e2 a fost conectat la intrarea 2 (000.02, I0.2) a automatului programabil;
- bobina contactorului C1 a fost conectată la ieşirea 1 (010.00, Q0.1) a automatului programabil;
- bobina contactorului pentru conectarea motorului în stea C2 a fost conectată la ieşirea 2 (010.02,
Q0.2) a automatului programabil;
- bobina contactorului pentru conectarea motorului în triunghi C3 a fost conectată la ieşirea 3 (010.03,
Q0.3) a automatului programabil;
Diagrama ladder pentru pornirea stea/triunghi a MAS este prezentată în figura 5.16 (pentru Omron) şi
figura 5.17 (pentru Siemens Simatic S7).
Din diagramele ladder se poate observa utilizarea unui bit de lucru din zona de memorie, bitul IR200.00
la automatul Omron, respectiv bitul M0.0 la Siemens, care nu are corespondenţă fizică în zona intrărilor sau
ieşirilor, utilizat cu rol de memorie intermediară.
Pentru emularea rolului releului cu temporizare la acţionare în diagrama ladder pentru Omron s-a introdus un
simbol grafic aferent unei funcţii de temporizare (timer) şi anume TIM 001, care introduce o temporizare la
acționare, reglabilă din 0.1 s în 0.1 s. În acest caz, valoarea temporizării a fost reglată la 5×0,1 s adică 0.5 s.
Se va reveni asupra programării instrucțiunilor de temporizare (timere) într-un capitol ulterior.

7
 Fig . 5.13: Pornirea stea/triunghi a MAS (schemă cablată)

Fig. 5.14: Schema programată pentru pornirea stea/triunghi (Omron CPM 2A)

Similar, în diagrama ladder pentru automatul Siemens s-a introdus timer-ul T1 (temporizare la acționare
– timer-on delay), care introduce o temporizare reglabilă. În acest caz, valoarea temporizării a fost reglată la
0.5 s, ca şi în cazul automatului Omron.

8
Fig. 5.15: Schema programată pentru pornirea stea/triunghi (Siemens Simatic S7 200)

Fig. 5.16: Diagrama ladder pentru pornirea stea/triunghi (Omron CPM 2A)

9
Fig. 5.17: Diagrama ladder pentru pornirea stea/triunghi (Siemens Simatic S7)

10