01 Tanvuia Florin Rares GM3 237

Indesirea Retelelor Geodezice
Planimetrice
Geodezie Matematică III
STUDENT: Tanvuia Florin Rares
SPECIALIZAREA: Masuratori terestre si cadastru
AN III, GRUPA 2
NUMAR DE ORDINE: 16
Tema nr.: 237
2022
TEMA PROIECTULUI
Se dau:
1. rețea geodezica planimetrica formată din 4 puncte vechi (A, B, C, D) și două noi (1 și 2).
2. Coordonate planimetrice (N, E) ale punctelor vechi A, B, C, D în sistemul de referință S42, plan de
proiecție Stereografic 1970 (vezi T1);
3. Măsurători de direcții unghiulare orizontale, efectuate între punctele rețelei, compensate în stație
și reduse la planul de proiecție Stereografic 1970. De asemenea, pentru fiecare stație în care s-au
măsurat direcții unghiulare orizontale, este precizată abaterea standard obținută la compensarea
în stație (vezi T2);
4. Distanțe măsurate cu echipamente electro-optice (stații totale), reduse la planul de proiecție
Stereografic 1970 (vezi T3). De asemenea se furnizează și coeficienții de precizie (a și b) ai
instrumentului electronic de măsurat distanțe (vezi T4);
Se cere:
1. Să se prelucreze măsurătorile efectuate în rețeaua geodezică si să se determine coordonatele

punctelor 1 si 2 și precizia acestora, în următoarele situații:
a) Utilizând în compensare doar direcții unghiulare orizontale (rețea de triangulație);
b) Utilizând în compensare măsurătorile de direcții unghiulare orizontale și măsurătorile de
distanțe (rețea de triangulație-trilaterație);
2.
a) Să se realizeze îndesirea rețelei geodezice prin intersecție multiplă înainte, pentru punctul
1;
b) Să se realizeze îndesirea rețelei geodezice prin intersecție multiplă înapoi pentru punctul
2;
3. Să se realizeze prelucrările de la punctul 1 utilizând programul de compensare a măsurătorilor
Columbus 3.8 (http://bestfit.com/).
1. gdgd
P a g i n ă 1 | 80
Tabel 1 - Coordonatele punctelor vechi
Punct N(m) E(m)

A 604616.994 473091.017
B 596655.944 474074.227
C 594568.169 466668.939
D 604078.852 464797.006
Tabel 2 - Direcții unghiulare orizontale măsurate,compensate în stație și reduce la planul de proiecție
Directie orizontala
P.S. P.V.
(gon)
2 26.34786
A
C 37.58741
S'=± 5.6 1 83.24221
cc B 393.5274
C 260.83787
B
2 288.02876
D 327.68043
S'=± 5.3
1 337.33716
cc
A 376.94204
D 89.90421
C
1 112.37016
A 134.8025
S'=± 3.6
2 153.01479
cc
B 174.63886
D A 143.7376
1 165.93477
S'=± 4
B 188.6699
cc
C 237.09201
2 4.53555
1
D 142.48827
S'=± 4.8 A 304.1983
cc B 374.87905
D 8.98534
2
1 31.22063
A 73.98963
S'=± 5.3
B 152.25644
cc
C 303.44051
P a g i n ă 2 | 80
Tabel 3 – Distanțe măsurate și reduse la planul de proiecție
P.S. P.V. Distanta(m)

A 1 4807.381
B 2 4256.926
C 2 4773.784
D 1 4072.123
1 2 4996.400
Tabel 4 - Coeficienții de precizie ai instrumentului de măsurat distanțe
a(mm) b(ppm)
Cazul 1 b) 2 1.5
P a g i n ă 3 | 80
MEMORIU TEHNIC
1. Introducere
Reţelele geodezice planimetrice au o largă aplicabilitate în domeniul geodeziei, fie că sunt folosite
în scopul ridicărilor topografice, fie că sunt folosite pentru trasarea pe teren a anumitor obiective sau ca
reţele pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi terenurilor.
Având în vedere aceste consideraţii lucrarea de faţă îşi propune să prezinte o metodă de
prelucrare a măsurătorilor efectuate în acest tip de reţele.
Reţeaua geodezică este o infrastructură de puncte aflate în zona în care se desfăşoară o lucrare şi
a căror poziţie este cunoscută într-un sistem de referinţă unitar.
În România, sistemul de referinţă utilizat este S42 (bazat pe elipsoidul Krasovski 1940 orientat la
observatorul astronomic din Pulkovo) şi planul de proiecţie Stereografic 1970.
Reţeaua geodezică planimetrică este acea reţea geodezică în care poziţia punctelor este exprimata
prin coordonatele carteziene (N, E) într-un plan de proiecţie.
A îndesi o reţea geodezica presupune sa fie adăugate puncte noi în reţea, a căror poziţie este
determinata pe baza măsurătorilor şi a poziţiei cunoscute a punctelor vechi.
Prelucrarea retelelor geodezice planimetrice se realizează parcurgând următoarele etape:
1. Reducerea observaţiilor la suprafaţa de referinţă aleasa;

2. Calculul elementelor provizorii;
3. Întocmirea modelului funcţional stohastic;
4. Aplicarea regulilor de echivalenţă ;
5. Calculul elementelor sistemului normal si aflarea soluţiilor;
6. Calculul elementelor compensate;
7. Controlul compensării;
8. Estimarea preciziilor;
9. Calculul elementelor elipselor de eroare;
10. Prezentarea rezultate lor;
2. Etapele de prelucrare a reţelelor geodezice planimetrice
Scopul urmărit la prelucrarea reţelelor geodezice planimetrice este determinarea valorilor cele
mai probabile ale coordonatelor N şi E ale punctelor noi din aceste reţele şi a indicatorilor de precizie
aferenţi acestor puncte (SN şi SE ).
Ca metodă de prelucrare a măsurătorilor folosim metoda observaţiilor indirecte, al cărei principal

avantaj constă în aceea că fiecărei observaţii îi corespunde o ecuaţie de corecţie ceea ce permite
efectuarea unui control riguros asupra alcătuirii modelului funcţional şi o completă automatizare a
procesului de compensare.
P a g i n ă 4 | 80
Compensarea măsurătorilor realizate în reţele geodezice planimetrice prin metoda observaţiilor
indirecte implică parcurgerea etapelor prezentate anterior.
2.1 Reducerea observaţiilor la suprafaţa de referinţă aleasă
Reducerea observaţiilor este prima etapă care se aplică la compensarea reţelelor geodezice,
indiferent de natura acestora. În tema proiectului măsurătorile de direcţii unghiulare orizontale şi de
distanţe sunt deja reduse la planul de proiecţie Stereografic 1970, deci, pentru acest proiect, nu mai este
necesar să aplicăm reducerea observaţiilor.
2.2 Calculul elementelor provizorii
Finalitatea acestei etape de calcul este calculul următoarelor elemente:
• Coordonatele provizorii ale punctelor noi;

• Valoarea provizorie pentru unghiurile de orientare a staţiilor.
2.2.1 a) Calculul orientărilor şi distanţelor între punctele vechi
Figura 2.1 – Calculul distanţei şi orientării Între punctele vechi
Se pune problema să calculăm orientările şi distanţele orizontale între punctele vechi (de
coordonate cunoscute).
∆𝐸𝑖𝑗 𝐸𝑗 − 𝐸𝑖
𝜃𝑖𝑗 = 𝑎𝑡𝑎𝑛 + 𝑘 = 𝑎𝑡𝑎𝑛 +𝑘
∆𝑁𝑖𝑗 𝑁𝑗 − 𝑁𝑖
P a g i n ă 5 | 80
La calculul orientării vom ţine cont de cadranul în care se află direcţia considerată astfel: cadranul I
(ΔN>0, ΔE>0): k=0G, cadranul II (ΔN<0, ΔE>0): k=200G, cadranul III (ΔN<0, ΔE<0): k=200G , cadranul IV
(ΔN>0, ΔE<0): k=400G.
Pentru calculul distanţei între punctele vechi, vom aplica următoarea relaţie:
2 2
𝐷𝑖𝑗 = √∆𝑁𝑖𝑗2 + ∆𝐸𝑖𝑗2 = √(𝑁𝑗 − 𝑁𝑖 ) + (𝐸𝑗 − 𝐸𝑖 )
Controlul calculelor de mai sus se va realiza cu următoarele relaţii:

∆𝐸𝑖𝑗
𝐷𝑖𝑗 =
sin 𝜃𝑖𝑗
∆𝑁𝑖𝑗
𝐷𝑖𝑗 =
cos 𝜃𝑖𝑗
2.2.2 b) Orientarea staţiilor de coordonate cunoscute
Figura 2.2 – Măsurători de direcţii într-o staţie
Aceasta sub-etapa are ca finalitate calculul orientărilor din punctele vechi către punctele noi.
Se numeşte unghi de orientare a unei staţii în care s-au efectuat măsurători de direcţii unghiulare
orizontale , orientarea vizei imaginare pe care se află originea cercului gradat orizontal, relativ la care s-au
măsurat direcţiile azimutale din staţia considerată.
Presupunem o staţie S (punct vechi) în care au fost efectuate observaţii unghiulare orizontale
către puncte noi şi puncte vechi din reţea.
P a g i n ă 6 | 80
𝑆 = 𝐴, 𝐵, 𝐶, 𝐷 (𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖)
𝑧𝑆𝑘 = 𝜃𝑆𝑘 − 𝛼𝑆𝑘
∗
𝑢𝑛𝑑𝑒
𝑘 = 𝐴, 𝐵, 𝐶, 𝐷 (𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖)
Vom obţine mai multe valori ale unghiului de orientare a staţiei. Valoarea finală o vom obţine prin
medierea ponderată a acestor valori, în funcţie de distanţă:
∑𝑡𝑘=1 𝑧𝑆𝐾 ∙ 𝐷𝑆𝐾 (𝑘𝑚)
𝑧𝑆𝑚 =
∑𝑡𝑘=1 𝐷𝑆𝐾 (𝑘𝑚)
𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝑡 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖 𝑐ă𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠 − 𝑎𝑢 𝑓ă𝑐𝑢𝑡 𝑜𝑏𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎ţ𝑖𝑖 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 î𝑛 𝑠𝑡𝑎ţ𝑖𝑎 𝑆
Cu ajutorul unghiului de orientare a staţiei putem calcula orientările către punctele noi:
∗ 𝑆 = 𝐴, 𝐵, 𝐶, 𝐷 (𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖)
𝜃𝑆𝑖 = 𝑧𝑆𝑚 + 𝛼𝑆𝑖 𝑢𝑛𝑑𝑒
𝑘 = 1,2 (𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒 𝑛𝑜𝑖)
După această sub-etapă vom dispune de toate orientările din punctele vechi către punctele noi.4
2.2.3 c) Calculul coordonatelor provizorii
Coordonatele provizorii ale punctelor noi se vor calcula prin orice metodă cunoscuta de la
topografie (intersecţie înainte , intersecţie înapoi, intersecţie liniară, metoda radierii ş.a.).
Pentru acest proiect vom calcula coordonatele provizorii ale punctelor noi (1 şi 2) prin metoda
intersecţiei simple înainte.
În paragraful precedent am arătat modul de obţinere al orientărilor din punctele vechi către
punctele noi. Dispunând de aceste orientări calculul coordonatelor provizorii pentru punctele noi (1 şi 2)
se efectuează de regulă prin intersecţii simple înainte cu ajutorul relaţiilor:
𝑁𝐴 𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐴𝑃 − 𝑁𝐵 𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐵𝑃 − 𝐸𝐴 + 𝐸𝐵
𝑁𝑃 =
𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐴𝑃 − 𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐵𝑃
𝐸𝑃 = (𝑁𝑃 − 𝑁𝐴 ) ∙ 𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐴𝑃 + 𝐸𝐴
𝐸𝑃 = (𝑁𝑃 − 𝑁𝐵 ) ∙ 𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐵𝑃 + 𝐸𝐵
𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝑐𝑢 𝑃 𝑠
− 𝑎 𝑛𝑜𝑡𝑎𝑡 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑛𝑜𝑢 𝑎𝑙𝑒 𝑐ă𝑟𝑢𝑖 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑣𝑟𝑒𝑚 𝑠ă 𝑙𝑒 𝑑𝑒𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛ă𝑚 (1 𝑠𝑎𝑢 2).
Coordonatele fiecărui punct nou se vor calcula din două dispozitive de calcul. Diferenţele dintre
valor ile obţinute în cele două dispozitive de calcul nu trebuie să depăşească 15 cm.
𝑁𝑖𝐼 − 𝑁𝑖𝐼𝐼 ≤ ±15 𝑐𝑚

, 𝑖 = 1,2
𝐸𝑖𝐼 − 𝐸𝑖𝐼𝐼 ≤ ±15 𝑐𝑚
Nu se vor realiza intersecţii simple înainte din puncte vechi aflate „pe diagonală" în reţea
deoarece unghiul de intersecţie dintre vize ar fi aprox. 200G (ceea ce este nerecomandat).
P a g i n ă 7 | 80
Valorile obţinute pentru coordonatele punctelor noi din cele două dispozitive de calcul, vor fi
mediate pentru a obţine coordonatele provizorii (cu condiţia ca acestea să se încadreze în toleranţa de 15
cm).
𝑁𝑖𝐼 + 𝑁𝑖𝐼𝐼
𝑁𝑖0 =
2
, 𝑖 = 1,2
𝐸𝑖𝐼 − 𝐸𝑖𝐼𝐼
𝐸𝑖0 =
2
2.2.4 d) Calculul valorilor provizorii ale unghiurilor de orientare a staţiilor
După calculul coordonatelor provizorii ale punctelor noi (etapa 2 c)) putem obţine orientările şi
distanţele , definitive sau provizorii, pentru toate laturile reţelei, aşadar pentru orientările provizorii vom
aplica următoarea relaţie:
∆𝐸𝑖𝑗0 𝐸 0𝑗 − 𝐸 0𝑖
0
𝜃𝑖𝑗 = 𝑎𝑡𝑎𝑛 + 𝑘 = 𝑎𝑡𝑎𝑛 +𝑘
∆𝑁𝑖𝑗0 𝑁 0𝑗 − 𝑁 0𝑖
iar pentru distanţe:

2 2 2 2
0
𝐷𝑖𝑗 = √(∆𝑁𝑖𝑗0 ) + (∆𝐸𝑖𝑗0 ) = √(𝑁 0𝑗 − 𝑁 0𝑖 ) + (𝐸 0𝑗 − 𝐸 0𝑖 )
Deci vom putea calcula astfel valorile provizorii ale unghiurilor de orientare a staţiilor.
0 ∗
𝑧𝑆𝑖 = 𝜃𝑆𝑖 − 𝛼𝑆𝑖 , 𝑖 = 𝐴, … , 𝐷, 1,2
Valoarea provizorie a unghiului de orientare a staţiei o vom obţine cu:

𝑡
1
𝑧𝑆0 = ∑ 𝑧𝑆𝑖 , 𝑆, 𝑖 = 𝐴, … , 𝐷, 1,2
𝑡
𝑖=1
𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝑡 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐ţ𝑖𝑖 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒, 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒 î𝑛 𝑠𝑡𝑎ţ𝑖𝑎 𝑆.

La calculul valorilor provizorii pentru unghiurile de orientare a staţiilor nu se foloseşte media
ponderată ci media simpla.
2.3 Întocmirea modelului funcţional-stohastic
Această etapă presupune întocmirea ecuaţiilor de corecţie şi stabilirea ponderilor pentru

măsurătorile efectuate în reţeaua geodezică planimetrică.
În aceasta reţea s-au efectuat două tipuri de măsurători:
a) Direcţii unghiulare orizontale;

b) Distanţe.
P a g i n ă 8 | 80
2.3.1 a) Întocmirea modelului funcţional-stohastic pentru măsurătorile de direcţii unghiulare
orizontale
Pentru a întocmi modelul funcţional-stohastic (ecuaţia de corecţie şi ponderile) în cazul

măsurătorilor de direcţii unghiulare orizontale, vom pleca de la următoarea relaţie care trebuie satisfăcută
după finalizarea compensării:
𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝛼𝑖𝑗 = 𝜃𝑖𝑗 − 𝑧𝑖
sau, scrisă desfăşurat, relaţia de mai sus va avea forma:

∗ 𝛼 0
𝛼𝑖𝑗 + 𝑣𝑖𝑗 = (𝜃𝑖𝑗 + 𝑑𝜃𝑖𝑗 ) − (𝑧𝑖0 + 𝑑𝑧𝑖 )
În relaţiile de mai sus s-au notat:

𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝛼𝑖𝑗 − 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑎 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟ă 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙ă 𝑜𝑏𝑡𝑖𝑛𝑢𝑡ă 𝑑𝑢𝑝ă 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑟𝑒;
𝜃𝑖𝑗 − 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑜𝑏𝑡𝑖𝑛𝑢𝑡ă 𝑑𝑢𝑝ă 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑟𝑒
𝑧𝑖 − 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡ă 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑠𝑡𝑎ţ𝑖𝑒𝑖
∗
𝛼𝑖𝑗 − 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟ă 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙ă 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡ă
𝛼
𝑣𝑖𝑗 − 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐ă 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑜𝑏𝑡𝑖𝑛𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙ă
𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑖𝑎
0
𝜃𝑖𝑗 − 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡ă 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖
𝑑𝜃𝑖𝑗 − 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡ă𝑟𝑖𝑖 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑒
𝑧𝑖0 − 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑠𝑡𝑎ţ𝑖𝑒𝑖

𝑑𝑧𝑖
− 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎ţ𝑖𝑎 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑠𝑡𝑎ţ𝑖𝑒𝑖 (𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐ţ𝑖𝑒 𝑐𝑒 𝑠𝑒 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑧𝑖0 ), 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡ă î𝑛
𝑚𝑜𝑑𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑓𝑢𝑛𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
Variaţia orientării funcţie de variaţia coordonatelor plane este dată de relaţia:
𝑑𝜃𝑖𝑗 = 𝑎𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑗 + 𝑏𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑗 − 𝑎𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑖 − 𝑏𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑖
unde:
𝑑𝑁𝑖 , 𝑑𝐸𝑖 , 𝑑𝑁𝑗 , 𝑑𝐸𝑗 − 𝑐𝑟𝑒ş𝑡𝑒𝑟𝑖 /𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎ţ𝑖𝑖/𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐ţ𝑖𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑖 𝑠𝑖 𝑗 (𝑠𝑢𝑛𝑡
𝑛𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡𝑒 î𝑛 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑓𝑢𝑛𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙); 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑎𝑢𝑔ă 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎

𝑜𝑏ţ𝑖𝑛𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑛𝑜𝑖;
𝑎𝑖𝑗 , 𝑏𝑖𝑗 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 (𝑎 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟ă 𝑙𝑎 𝑎𝑥𝑎 𝑁, 𝑖𝑎𝑟 𝑏 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟ă 𝑙𝑎 𝑎𝑥𝑎 𝐸);
P a g i n ă 9 | 80
Definitie: Variatia orientării functie de variatia coordonatelor plane reprezintă cantitatea cu care
se modifică orientarea unei direcţii ij pentru variaţii mici ale coordonatelor planimetrice ale punctelor i şi j
(dNi, dEi, dNj, dEj)
Înlocuind variaţia orientării în ecuaţie, obţinem forma generală a ecuaţiei de corecţie pentru
direcţii unghiulare orizontale măsurate între două puncte i si j:
𝛼 0
𝑣𝑖𝑗 = −𝑑𝑧𝑖 + 𝑎𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑗 + 𝑏𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑗 − 𝑎𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑖 − 𝑏𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑖 + (𝜃𝑖𝑗 − 𝑧𝑖0 − 𝛼𝑖𝑗
∗
)
Vom nota:
𝛼 0 𝑗
𝑙𝑖𝑗 = 𝜃𝑖𝑗 − 𝑧𝑖0 − 𝛼𝑖𝑗
∗
𝑠𝑎𝑢 𝛼
𝑙𝑖𝑗 = 𝑧𝑖 − 𝑧𝑖0
unde:
𝛼
𝑙𝑖𝑗 − 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟 𝑎𝑙 𝑒𝑐𝑢𝑎𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑖 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒 î𝑛𝑡𝑟𝑒
𝑑𝑜𝑢ă 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒 𝑖 ş𝑖 𝑗
Coeficienţii de direcţie din ecuaţia de corecţie se determină cu următoarele relaţii:

𝑠𝑖𝑛 𝜃𝑖𝑗 𝑐𝑜𝑠 𝜃𝑖𝑗
𝑎𝑖𝑗 = −𝜌𝑐𝑐 ∙ , 𝑏𝑖𝑗 = 𝜌𝑐𝑐 ∙
𝐷𝑖𝑗 𝐷𝑖𝑗
De obicei coeficienţii de direcţie se exprimă în unitatea de măsură ( cc/dm). Exprimând distanţa în

km şi efectuând calculele simplificând coeficientul ρcc =636620 cc/rad cu valoarea 104 (provenită din
transformarea km în dm ), obţinem relaţiile practice de calcul ale coeficienţilor de direcţie:
0
𝑠𝑖𝑛 𝜃𝑖𝑗
𝑎𝑖𝑗 = −63,662 ∙ 0 (𝑘𝑚) (𝑐𝑐/𝑑𝑚)
𝐷𝑖𝑗
0
𝑐𝑜𝑠 𝜃𝑖𝑗
𝑏𝑖𝑗 = 63,662 ∙ 0 (𝑘𝑚) (𝑐𝑐/𝑑𝑚)
𝐷𝑖𝑗
Controale de calcul:
Într-o staţie S, termenul liber se calculează ca diferenţa unor valori faţă de media acestora. Deci
suma termenilor liberi într-o staţie trebuie să fie egală cu 0 (suma diferenţelor unor valori faţă de media
acestora):
CONTROL I
[𝑙]𝑆 = 0, 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑆 − 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑎
De asemenea pentru coeficienţii de direcţie putem scrie următorul control, rezultat direct din
relaţiile de calcul pentru aceştia:
CONTROL2
𝑎𝑖𝑗 0
= −𝑡𝑔 𝜃𝑖𝑗
𝑏𝑖𝑗
P a g i n ă 10 | 80
CONTROL3
Figura 2.3 - Semnele coeficienţilor de direcţie funcţie de cadranul orientării
Verificarea semnelor coeficientilor de directie: Din relaţiile de calcul ale coeficienţilor de direcţie
se poate deduce o modalitate practică de verificare a semnelor acestora. Astfel , în Figura 2.3 se pot
observa semnele pe care trebuie să le aibă coeficienţii de direcţie funcţie de cadranul în care se găseşte
orientarea direcţiei respective.
Cazuri particulare la întocmirea ecuatiei de corectie pentru directii unghiulare orizontale:

Forma generală pentru ecuaţia de corecţie a direcţiei unghiulare orizontale este pentru cazul
măsurătorilor de la punct nou la punct nou (i şi j - puncte noi). În alte situaţii distingem următoarele cazuri
particulare:
• i - punct vechi; j - punct nou
dNi=dEi=0
Atunci ecuaţia devine :

𝛼 𝛼
𝑣𝑖𝑗 = −𝑑𝑧𝑖 + 𝑎𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑗 + 𝑏𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑗 + 𝑙𝑖𝑗
• i - punct nou; j - punct vechi
dNj=dEj=0
Atunci ecuaţia devine:
𝛼 𝛼
𝑣𝑖𝑗 = −𝑑𝑧𝑖 − 𝑎𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑖 − 𝑏𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑖 + 𝑙𝑖𝑗
• i; j - puncte vechi
dNi=dEi=dNj=dEj=0
P a g i n ă 11 | 80
𝛼 𝛼
𝑣𝑖𝑗 = −𝑑𝑧𝑖 + 𝑙𝑖𝑗
În consecinţă ecuaţiile pentru vizele dus-întors au aceiaşi coeficienţi atât ca valoare cât şi ca semn.
Aceasta constituie un alt control la întocmirea modelului funcţional.
Ponderea ecuatiilor pentru directii unghiulare orizontale măsurate:

Definitie: Ponderea unei măsurători/ecuaţii reprezintă cantitatea pozitivă care exprimă încrederea
acordată respectivei măsurători /ecuaţii.
Ponderea unei măsurători de direcţie unghiulară orizontală se calculează cu relaţia:
𝛼 𝜎02
𝑝𝑖𝑗 = 2
(𝑆𝑖′ )
unde:
𝜎0
− 𝑎𝑏𝑎𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 𝑎 𝑢𝑛𝑖𝑡ăţ𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑜𝑟𝑖 (î𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑟𝑒) (𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡ă 𝑎𝑙𝑒𝑎𝑠𝑎
𝑎𝑟𝑏𝑖𝑡𝑟𝑎𝑟 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 î𝑛𝑐â𝑡 𝑠ă 𝑛𝑢 𝑜𝑏ţ𝑖𝑛𝑒𝑚 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑖𝑐𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟)
𝑆𝑖′ − 𝑎𝑏𝑎𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 𝑜𝑏ţ𝑖𝑛𝑢𝑡ă 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑟𝑒𝑎 î𝑛 𝑠𝑡𝑎ţ𝑖𝑒 , î𝑛 𝑠𝑡𝑎ţ𝑖𝑎 𝑖
2.3.2 b) Întocmirea modelului funcţional-stohastic pentru distanţe măsurate
Pentru a întocmi modelul funcţional-stohastic (ecuaţia de corecţie şi ponderile) în cazul

măsurătorilor de distanţe , vom pleca de la următoarea relaţie care trebuie satisfăcută după finalizarea
compensării:
∗ 𝐷 0
𝐷𝑖𝑗 + 𝑣𝑖𝑗 = 𝐷𝑖𝑗 + 𝑑𝐷𝑖𝑗
În relaţia de mai sus s-au notat:

∗
𝐷𝑖𝑗 − 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡ă 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙ă 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡ă 𝑠𝑖 𝑟𝑒𝑑𝑢𝑠ă 𝑙𝑎 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒
𝐷
𝑣𝑖𝑗 − 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐ă 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑒𝑖 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑜𝑏𝑡𝑖𝑛𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙ă 𝑎
𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑖𝑎;
0
𝐷𝑖𝑗 − 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡ă 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖
𝑑𝐷𝑖𝑗 − 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑒𝑖 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑒 𝑎𝑙 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑖 ş𝑖 𝑗
Variaţia distanţei funcţie de variaţia coordonatelor plane este dată de relaţia:
𝑑𝐷𝑖𝑗 = 𝐴𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑗 + 𝐵𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑗 − 𝐴𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑖 − 𝐵𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑖
unde:
P a g i n ă 12 | 80
𝑑𝑁𝑖 , 𝑑𝐸𝑖 , 𝑑𝑁𝑗 , 𝑑𝐸𝑗 − 𝑐𝑟𝑒ş𝑡𝑒𝑟𝑖 /𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎ţ𝑖𝑖/𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐ţ𝑖𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑖 𝑠𝑖 𝑗 (𝑠𝑢𝑛𝑡
𝑛𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡𝑒 î𝑛 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑓𝑢𝑛𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙)

𝐴𝑖𝑗 , 𝐵𝑖𝑗 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛ţ𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ţ𝑒 (𝐴 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟ă 𝑙𝑎 𝑎𝑥𝑎 𝑁, 𝑖𝑎𝑟 𝐵 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟ă 𝑙𝑎 𝑎𝑥𝑎 𝐸);
Definitie: Variatia distantei functie de variatia coordonatelor plane reprezintă cantitatea cu care
se modifică distanţa între punctele i şi j pentru variaţii mici ale coordonatelor planimetrice ale acestora (
dNi, dEi, dNj, dEj)
Înlocuind variaţia distanţei în ecuaţie , obţinem forma generală a ecuaţiei de corecţie pentru
distanţe măsurate între două puncte i si j :
𝐷 0 ∗
𝑣𝑖𝑗 = 𝐴𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑗 + 𝐵𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑗 − 𝐴𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑖 − 𝐵𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑖 + (𝐷𝑖𝑗 − 𝐷𝑖𝑗 )
Vom nota:
𝐷 0 ∗
𝑙𝑖𝑗 = 𝐷𝑖𝑗 − 𝐷𝑖𝑗
unde:
𝛼
𝑙𝑖𝑗 − 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟 𝑎𝑙 𝑒𝑐𝑢𝑎𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒 î𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑖 ş𝑖 𝑗
Coeficienţii de distanţe din ecuaţia de corecţie se determină cu următoarele relaţii:

0
𝐴𝑖𝑗 = 𝑐𝑜𝑠 𝜃𝑖𝑗
0
𝐵𝑖𝑗 = 𝑠𝑖𝑛 𝜃𝑖𝑗
Control de calcul:
Din relaţiile de calcul ale coeficienţilor de distanţe rezultă următorul control:
CONTROL
𝐵𝑖𝑗
= 𝑡𝑔 𝜃𝑖𝑗
𝐴𝑖𝑗
𝐴2𝑖𝑗 + 𝐵𝑖𝑗
2
=1
Cazuri particulare Ia întocmirea ecuatiei de corectie pentru distante:
Forma generală pentru ecuaţia de corecţie a distanţei este pentru cazul măsurătorilor de la punct
nou la punct nou (i şi j - puncte noi). În alte situaţii distingem următoarele cazuri particulare:
• i - punct vechi; j - punct nou

dNi=dEi=0
Atunci ecuaţia devine :

𝐷 𝐷
𝑣𝑖𝑗 = 𝐴𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑗 + 𝐵𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑗 + 𝑙𝑖𝑗
P a g i n ă 13 | 80
• i - punct nou; j - punct vechi
dNj=dEj=0

𝐷 𝐷
𝑣𝑖𝑗 = −𝐴𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑖 − 𝐵𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑖 + 𝑙𝑖𝑗
• i; j - puncte vechi
dNi=dEi=dNj=dEj=0

𝐷 𝐷
𝑣𝑖𝑗 = 𝑙𝑖𝑗
Ecuaţia de mai sus nu are sens (nu conţine nicio necunoscută). În consecinţă nu se vor efectua
măsurători de distanţe între puncte vechi.
Ponderea ecuatiilor pentru distante măsurate:
Definitie: Ponderea unei măsurătorii/ecuaţii reprezintă cantitatea pozitivă care exprimă

încrederea acordată respectivei măsurători / ecuaţii.
Precizia de măsurare a unei distanţe măsurate cu echipamente electro-optice este dată de relaţia:
𝜎𝑖𝑗𝐷 = 𝑎 + 𝑏 ∙ 𝐷𝑖𝑗 (𝑘𝑚)
unde:
𝑎, 𝑏 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛ţ𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑧𝑖𝑒 𝑎𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ţ𝑒. 𝑆𝑒 𝑜𝑏ţ𝑖𝑛 𝑑𝑖𝑛 𝑚𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑢𝑙

𝑖𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑠𝑒 𝑑𝑒𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛ă î𝑛 𝑢𝑟𝑚𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑏𝑟𝑎𝑟𝑒 ( 𝑠𝑒 𝑔ă𝑠𝑒𝑠𝑐 î𝑛 𝑡𝑒𝑚𝑎
𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 ). 𝐶𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛ţ𝑖𝑖 𝑎 ş𝑖 𝑏 𝑎𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ţ𝑒 𝑛𝑢 𝑎𝑢 𝑙𝑒𝑔ă𝑡𝑢𝑟ă 𝑐𝑢
𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛ţ𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐ţ𝑖𝑒 𝑎𝑖𝑗 ş𝑖 𝑏𝑖𝑗 .
Unităţile de măsură ale coeficienţilor de precizie ai instrumentului de măsurat distanţe sunt:
𝑎 ⟶ (𝑚𝑚)
𝑏 ⟶ (𝑚𝑚/𝑘𝑚) 𝑠𝑎𝑢 (𝑝𝑝𝑚)
Astfel, după ce s-a calculat precizia de măsurare a distanţelor, ponderile acestor măsurători de
distanţe se obţin cu relaţia:
𝐷 𝜎02
𝑝𝑖𝑗 = 2
(𝜎𝑖𝑗𝐷 )
unde:
𝜎0
− 𝑎𝑏𝑎𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 𝑎 𝑢𝑛𝑖𝑡ăţ𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑜𝑟𝑖 (î𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑟𝑒) (𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡ă 𝑎𝑙𝑒𝑎𝑠𝑎
P a g i n ă 14 | 80
𝑎𝑟𝑏𝑖𝑡𝑟𝑎𝑟 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 î𝑛𝑐â𝑡 𝑠ă 𝑛𝑢 𝑜𝑏ţ𝑖𝑛𝑒𝑚 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑖𝑐𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟);
𝜎𝑖𝑗𝐷
− 𝑎𝑏𝑎𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒, 𝑜𝑏𝑡𝑖𝑛𝑢𝑡ă 𝑐𝑢 𝑎𝑖𝑢𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑧𝑖𝑒
𝑎𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑜𝑛𝑖𝑐𝑒 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ţ𝑒.
2.4 Aplicarea regulilor de echivalenta
Aplicarea regulilor de echivalenta are ca scop reducerea numărului de necunoscute şi reducerea

numărului de ecuaţii din modelul funcţional.
Prin aplicarea regulilor de echivalenta se obţin sisteme de ecuaţii de corecţie echivalente .
Definitie: Două sisteme de ecuaţii de corecţie se numesc echivalente dacă prin normalizare
conduc la obţinerea aceluiaşi sistem normal şi în final la obţinerea aceloraşi soluţii.
Există trei reguli de echivalenţă denumite şi reguli Schreiber. Din acestea trei în această lucrare
vom utiliza şi vom prezenta doar primele două reguli.
2.4.1 Regula 1 de echivalenţă
Se dă un sistem de m ecuaţii şi n+1 necunoscute , în care o necunoscută are acelaşi coeficient în

toate ecuaţiile sistemului:
−𝑦 + 𝑎1 𝑥1 + 𝑏1 𝑥2 + ⋯ + 𝑛1 𝑥𝑛 + 𝑙1 = 𝑣1 ; 𝑝1
−𝑦 + 𝑎2 𝑥1 + 𝑏2 𝑥2 + ⋯ + 𝑛2 𝑥𝑛 + 𝑙2 = 𝑣2 ; 𝑝2
{
…
−𝑦 + 𝑎𝑚 𝑥1 + 𝑏𝑚 𝑥2 + ⋯ + 𝑛𝑚 𝑥𝑛 + 𝑙𝑚 = 𝑣𝑚 ; 𝑝𝑚
Acest sistem este echivalent cu următorul sistem de ecuaţii (m+1 ecuaţii, n necunoscute ), din care
dispare necunoscuta y, dar apare o ecuaţie în plus (denumită ecuaţia sumă):
Observatii:
• Normalizând cele doua sisteme de mai sus obţinem acelaşi sistem normal;
• Acest sistem are cu o necunoscuta mai puţin decât sistemul iniţial dar cu ecuaţie mai mult. Această
ecuaţie este denumită ecuaţie sumă;
• Coeficienţii necunoscutelor pentru ecuaţia sumă se determină ca suma produselor dintre
coeficientul necunoscutei din fiecare ecuaţie şi ponderea ecuaţiei respective;
• Termenul liber al ecuaţiei sumă se determină ca suma produselor dintre termenii liberi şi pondere;
• Ponderea ecuaţiei sumă este inversul sumei pond erilor celorlalt e ecuaţii luat cu semn schimbat.
Presupunem o staţie în care s-au efectuat măsurători de direcţii unghiulare orizontale. În staţia
respectivă au fost vizate t puncte:
P a g i n ă 15 | 80
𝛼 𝛼
−𝑑𝑧𝑖 + 𝑎𝑖1 𝑑𝑁1 + 𝑏𝑖1 𝑑𝐸1 − 𝑎𝑖1 𝑑𝑁1 + 𝑏𝑖1 𝑑𝐸1 + 𝑙𝑖1 = 𝑣𝑖1 ; 𝑝𝑖1
𝛼 𝛼
−𝑑𝑧𝑖 + 𝑎𝑖2 𝑑𝑁2 + 𝑏𝑖2 𝑑𝐸2 − 𝑎𝑖2 𝑑𝑁2 + 𝑏𝑖2 𝑑𝐸2 + 𝑙𝑖2 = 𝑣𝑖2 ; 𝑝𝑖2
{
…
𝛼
−𝑑𝑧𝑖 + 𝑎𝑖𝑡 𝑑𝑁𝑡 + 𝑏𝑖𝑡 𝑑𝐸𝑡 − 𝑎𝑖𝑡 𝑑𝑁𝑡 + 𝑏𝑖𝑡 𝑑𝐸𝑡 + 𝑙𝑖𝑡 = 𝑣𝑖𝑡𝛼 ; 𝑝𝑖𝑡
Sistemul de mai sus este un sistem de t ecuaţii şi 2t+3 necunoscute în care o necunoscută (dzi) are
acelaşi coeficient -1 în toate ecuaţiile sistemului.
Conform primei reguli de echivalenţă putem înlocui acest sistem cu altul în care nu apare
necunoscuta dz dar apare o ecuaţie în plus (denumită ecuaţie sumă):
În afara de necunoscuta dz se mai elimină şi ecuaţiile corespunzătoare direcţiilor măsurate între

două puncte vechi.
Într-o staţie de regulă:
𝑝𝑖1 = 𝑝𝑖2 = ⋯ = 𝑝𝑖𝑡 = 𝑝

Deci vom obţine pentru termenul liber al ecuaţiei sumă:
[𝑝𝑙] = 𝑝[𝑙] = 0
Iar ponderea ecuaţiei sumă va fi:
𝑝𝑡+1 = −1⁄(𝑝 ∙ 𝑡)
Această regulă de echivalenţă se aplică şi în cazul unui calcul automatizat deoarece reduce
numărul necunoscutelor.
2.4.2 Regula 2 de echivalenţă
Fie un sistem de m ecuaţii cu n necunoscute în care fiecare din cele n necunoscute au acelaşi
coeficient în toate ecuaţiile.
𝑎 𝑥1 + 𝑏 𝑥2 + ⋯ + 𝑛 𝑥𝑛 + 𝑙1 = 𝑣1 ; 𝑝1
𝑎 𝑥 + 𝑏 𝑥2 + ⋯ + 𝑛 𝑥𝑛 + 𝑙2 = 𝑣2 ; 𝑝2
{ 1
…
𝑎 𝑥1 + 𝑏 𝑥2 + ⋯ + 𝑛 𝑥𝑛 + 𝑙𝑚 = 𝑣𝑚 ; 𝑝𝑚
Acest sistem este echivalent cu ecuaţia:

[𝑝𝑙]
𝑎 𝑥1 + 𝑏 𝑥2 + ⋯ + 𝑛 𝑥𝑛 + = 𝑣 ′′ ; 𝑝 = [𝑝]
[𝑝]
P a g i n ă 16 | 80
Normalizând cele două sisteme obţinem acelaşi sistem normal.
Se consideră două vize reciproce între i şi j. După aplicarea primei reguli de echivalenţă rămân
următoarele două ecuaţii:
𝛼 ′′
𝑎𝑖𝑗 𝑑𝑁𝑗 + 𝑏𝑖𝑗 𝑑𝐸𝑗 − 𝑎𝑖𝑗 𝑑𝑁𝑖 + 𝑏𝑖𝑗 𝑑𝐸𝑖 + 𝑙𝑖𝑗 = 𝑣𝑖𝑗 ; 𝑝𝑖𝑗
{
𝑎𝑖𝑗 𝑑𝑁𝑗 + 𝑏𝑖𝑗 𝑑𝐸𝑗 − 𝑎𝑖𝑗 𝑑𝑁𝑖 + 𝑏𝑖𝑗 𝑑𝐸𝑖 + 𝑙𝑗𝑖𝛼 = 𝑣𝑗𝑖′′ ; 𝑝𝑗𝑖
Conform celei de-a doua reguli de echivalenţă putem înlocui acest sistem cu o ecuaţie de forma:
[𝑝𝑙]
𝑎𝑖𝑗 𝑑𝑁𝑗 + 𝑏𝑖𝑗 𝑑𝐸𝑗 − 𝑎𝑖𝑗 𝑑𝑁𝑖 + 𝑏𝑖𝑗 𝑑𝐸𝑖 + = 𝑣 ′′ ; 𝑝 = 𝑝𝑖𝑗 + 𝑝𝑗𝑖
[𝑝]
Observatii :
• Termenul liber al ecuaţiei echivalente este media ponderată a termenilor liberi ai ecuaţiilor
nereduse;
• Această regulă se aplică la un calcul manual pentru că reduce numărul ecuaţiilor şi deci volumul de
calcul.
Observatii finale:
• Dacă există direcţii care nu sunt măsurate dus întors atunci ecuaţia direcţiei respective se copiază
de la regula 1 de echivalenţă (nu poate fi transformată prin regula 2 de echivalenţă);
• Ecuaţia sumă se va prelua ca atare din tabelul de la regula 1 de echivalenţă şi se va copia în tabelul
de la regula 2;
• Dacă există distanţe introduse in compensare ( caz 1b) ) ecuaţiile pentru distanţe se copiază la
finalul ecuaţiilor pentru direcţii orizontale transformate după regula 1 de echivalenţă..
2.5 Calculul elementelor sistemului normal şi aflarea soluţiilor
Se va calcula matricea sistemului normal şi inversa acesteia în următoarele situaţii:
a) fără aplicarea regulilor de echivalenţă
𝑁0 = 𝐴𝑡0 ∙ 𝑃0 ∙ 𝐴0 ; 𝑁0−1 = 𝑄0
b) după aplicarea regulii 1 de echivalenţă
𝑁1 = 𝐴1𝑡 ∙ 𝑃1 ∙ 𝐴1 ; 𝑁1−1 = 𝑄1
c) după aplicarea regulii 2 de echivalenţă
𝑁2 = 𝐴𝑡2 ∙ 𝑃2 ∙ 𝐴2 ; 𝑁2−1 = 𝑄2
Se va verifica egalitatea :
𝑄0 = 𝑄1 = 𝑄2 ?
P a g i n ă 17 | 80
2.5.1 Calculul vectorului parametrilor (necunoscutelor), x
După calculul matricei sistemului normal şi inversarea acesteia, se poate calcula vectorul
parametrilor cu relaţia:
𝑥 = −𝑁2−1 ∙ 𝐴𝑡2 ∙ 𝑃2 ∙ 𝑙2
acest vector conţinând următoarele elemente (unitatea de măsură derivă din unitatea de măsură a
coeficienţilor de direcţie):
𝑑𝑁1
𝑑𝐸
𝑥 = ( 1 ) (𝑑𝑚)
𝑑𝑁2
𝑑𝐸2
După aplicarea regulilor 1 si 2 de echivalenţă, se observă că din modelul matematic, deci şi din
vectorul parametrilor (sau necunoscutelor), au dispărut necunoscutele dz. Acestea pot fi calculate cu
relaţia următoare:
𝑡
1
𝑑𝑧𝑖 = ∑ 𝑑𝜃𝑖𝑘 , 𝑖 = 𝐴, 𝐵, 𝐶, 𝐷, 1,2
𝑡
𝑘=1
unde:
𝑡 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐ţ𝑖𝑖 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡 î𝑛 𝑠𝑡𝑎ţ𝑖𝑎 𝑖, 𝑐ă𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖 ş𝑖 𝑐ă𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒 𝑛𝑜𝑖
2.5.2 Calculul corecţiilor, v
Corecţiile pentru direcţii respectiv pentru distanţe se vor calcula cu relaţiile de mai jos:
𝛼 𝛼
𝑣𝑖𝑗 = −𝑑𝑧𝑖 + 𝑑𝜃𝑖𝑗 + 𝑙𝑖𝑗
𝐷 𝐷
𝑣𝑖𝑗 = 𝑑𝐷𝑖𝑗 + 𝑙𝑖𝑗
Reamintim în continuare relaţiile de calcul pentru variaţia orientării funcţie de variaţia

coordonatelor plane:
𝑑𝜃𝑖𝑗 = 𝑎𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑗 + 𝑏𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑗 − 𝑎𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑖 − 𝑏𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑖
şi pentru variaţia distanţei funcţie de variaţia coordonatelor plane:
𝑑𝐷𝑖𝑗 = 𝐴𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑗 + 𝐵𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑗 − 𝐴𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑖 − 𝐵𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑖
După calculul elementelor de mai sus se vor realiza următoarele două controale. Primul este acela
de a verifica dacă variaţia orientării este egală pentru direcţiile dus - întors:
𝑑𝜃𝑖𝑗 = 𝑑𝜃𝑗𝑖
Al doilea control presupune verificarea sumei corecţiilor de direcţii orizontale într-o staţie, sumă
care trebuie să fie egală cu 0:
P a g i n ă 18 | 80
[𝑣]𝑆 = 0, 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑆 − 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑎
2.6 Calculul elementelor compensate
După rezolvarea sistemului şi aflarea soluţiilor şi corecţiilor se pot calcula valorile compensate
(valorile cele mai probabile) pentru:
1. Coordonatele punctelor noi:

𝑁𝑖 = 𝑁𝑖0 + 𝑑𝑁𝑖
, 𝑖 = 1,2
𝐸𝑖 = 𝐸𝑖0 + 𝑑𝐸𝑖
2. Unghiurile de orientare a staţiilor:

𝑧𝑖 = 𝑧𝑖0 + 𝑑𝑧𝑖 , 𝑖 = 𝐴, 𝐵, 𝐶, 𝐷, 1,2
3. Măsurătorile de direcţii unghiulare orizontale şi de distanţe:

𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡 ∗ 𝛼
𝛼𝑖𝑗 = 𝛼𝑖𝑗 + 𝑣𝑖𝑗
𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡 ∗ 𝐷
𝐷𝑖𝑗 = 𝐷𝑖𝑗 + 𝑣𝑖𝑗
2.7 Controlul compensării
Controlul compensării constă în a verifica dacă elementele compensate (măsurători compensate şi

valorile cele mai probabile ale necunoscutelor) satisfac modelul funcţional neliniarizat. Concret se vor face
următoarele verificări:
a) Controlul compensării pentru direcţii unghiulare orizontale:

𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝜃𝑖𝑗 = 𝑧𝑖 + 𝛼𝑖𝑗 ?
sau
𝐸 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝑗 − 𝐸 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝑖
𝑎𝑡𝑎𝑛 + 𝑘 = 𝑧𝑖0 + 𝑑𝑧𝑖 + 𝛼𝑖𝑗
∗ 𝛼
+ 𝑣𝑖𝑗 ?
𝑁 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝑗 − 𝑁 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝑖
b) Controlul compensării pentru distanţe:

𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝐷𝑖𝑗 = 𝐷𝑖𝑗 + ?
sau
P a g i n ă 19 | 80
2 2
√(𝑁 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝑗 − 𝑁 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝑖 ) + (𝐸 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝑗 − 𝐸 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡
𝑖
∗
) = 𝐷𝑖𝑗 𝐷
+ 𝑣𝑖𝑗 ?
2.8 Estimarea preciziilor
Abaterea standard de selectie a unităţii de pondere a posteriori:
𝑣𝑡 ∙ 𝑝 ∙ 𝑣
𝑆0 = √
𝑛−ℎ
unde:
𝑛 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑒ţ𝑒𝑎

ℎ − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑛𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑒ţ𝑒𝑎 (6 𝑑𝑧 + 4 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑧𝑖ţ𝑖𝑒 , 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 10);
Abaterea standard a necunoscutelor de poziţie:
−1
𝑆𝑁𝑖 = ±𝑆0 √𝑁2𝑖−1,2𝑖−1
, 𝑖 = 1,2
−1
𝑆𝐸𝑖 = ±𝑆0 √𝑁2𝑖,2𝑖
Eroarea totală de pozitie a punctului (Eroarea Helmert):
2 2
𝑆𝑃𝑖 = √𝑆𝑁𝑖 + 𝑆𝐸𝑖 , 𝑖 = 1,2
Abaterea standard a măsurătorilor:

±𝑆0
𝑆𝑎𝑖𝑗 =
𝛼
√𝑝𝑖𝑗
±𝑆0
𝑆𝐷𝑖𝑗 =
𝐷
√𝑝𝑖𝑗
Abaterea standard totală pe retea:

∑ 𝑆𝑃𝑖
𝑆𝑡 =
𝑡
unde:
𝑡 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒 𝑛𝑜𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑒ţ𝑒𝑎 (2 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒 𝑛𝑜𝑖 , î𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑐𝑎𝑧)
P a g i n ă 20 | 80
În cazul reţelelor geodezice planimetrice , abaterea standard de selecţie a unităţii de pondere a
posteriori, (So), este adimensională. Unităţile de măsură pentru celelalte elemente de precizie derivă din
unităţile de măsură alese la întocmirea modeleului funcţionalstohastic.
2.9 Calculul elementelor elipselor de eroare
Pentru calculul elementelor elipselor de eroare se vor utiliza urmatoarele relaţiile de calcul.
1 2 ∙ 𝑞𝑥𝑦
𝜑 = ∙ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( )
2 𝑞𝑥𝑥 − 𝑞𝑦𝑦
𝑞𝑥𝑥 + 𝑞𝑦𝑦 1 2
𝜆1 = + ∙ √(𝑞𝑥𝑥 − 𝑞𝑦𝑦 ) + 4𝑞𝑥𝑦 2
2 2
𝑞𝑥𝑥 + 𝑞𝑦𝑦 1 2
𝜆2 = − ∙ √(𝑞𝑥𝑥 − 𝑞𝑦𝑦 ) + 4𝑞𝑥𝑦 2
2 2
𝑎 = ± 𝑆0 √𝜆1 , 𝑏 = ± 𝑆0 √𝜆2
3. Cazuri particulare la îndesirea reţelelor geodezice planimetrice
3.1 Intersecţia multiplă înainte
3.1.1 Principiul intersecţiei înainte
Metoda intersecţiei înainte presupune că avem de determinat poziţia planimetrică a unui singur
punct nou. Pentru aceasta se staţionează cu instrumentul doar în puncte vechi şi se efectuează măsurători
de direcţii unghiulare orizontale către punctul nou şi către alte puncte vechi.
P a g i n ă 21 | 80
Figura 3.1 - Principiul intersecţiei înainte
Pentru a determina poziţia punctului nou este nevoie să se staţioneze şi să se efectueze

măsurători către acesta din minim două puncte vechi. În acest caz intersecţia se numeşte intersectie
simplă înainte şi soluţia este unică (soluţia fiind poziţia punctului nou dată prin coordonatele N şi E).
Dacă numărul de puncte vechi staţionate şi în care se efectuează măsurători de direcţii unghiulare
orizontale către punctul nou este mai mare de doi, atunci soluţia problemei nu mai este unică (există
măsurători excedentare) . În acest caz intersecţia se numeşte intersectie multiplă înainte şi coordonatele
punctului nou se determină prin metoda celor mai mici pătrate.
3.1.2 Determinarea coordonatelor punctului 1 prin intersecţie multiplă înainte
Pentru determinarea poziţiei punctului 1 prin intersecţie multiplă înainte se va aplica algoritmul
prezentat în Capitolul 2. cu următoarele particularizări:
1. Se vor considera doar măsurătorile efectuate în staţiile diferite de staţia 1 (se elimină măsurătorile
din staţia 1 şi se păstrează doar măsurătorile de direcţii efectuate în staţiile A, B, C, D, 2).
2. Punctul 2 va fi considerat punct vechi ( dN2=dE2=0 - dispar din ecuaţiile de corecţie) iar
coordonatele definitive ale acestuia ( N2, E2 ) se vor prelua din compensarea efectuată în cazul 1 b)
din tema proiectului.
În consecinţă se vor recalcula coeficienţii de direcţie care includ punctul 2, orientările provizorii şi
definitive şi termenii liberi (doar pentru direcţiile care includ punctul 2).
3. În acest caz măsurătorile vor fi considerate de precizii diferite.
4. Nu se va mai aplica regula 2 de echivalenţă întrucât aceasta nu va mai avea obiect (nu vor exista
direcţii măsurate dus-întors care să conţină puncte noi).
P a g i n ă 22 | 80
Figura 3.2 – Determinarea coordonatelor punctului 1 prin intersecţie multiplă înainte
3.2 Intersecţia multiplă înapoi
3.2.1 Principiul intersecţiei înapoi
Metoda intersecţiei înapoi presupune că avem de determinat poziţia planimetrică a unui singur
punct nou. Pentru aceasta se staţionează cu instrumentul doar în punctul nou şi se efectuează măsurători
de direcţii unghiulare orizontale către puncte vechi.
Pentru a determina poziţia punctului nou este nevoie să se efectueze măsurători către minim trei
puncte vechi. În acest caz intersecţia se numeşte intersectie simplă înapoi şi soluţia este unică (soluţia
fiind poziţia punctului nou , dată prin coordonatele N şi E).
P a g i n ă 23 | 80
Figura 3.3 – Principiul intersecţiei înapoi
Dacă numărul de puncte vechi către care se efectuează măsurători de direcţii unghiulare
orizontale din punctul nou este mai mare de trei, atunci soluţia problemei nu mai este unică (există
măsurători excedentare). În acest caz intersecţia se numeşte intersectie multiplă înapoi şi coordonatele
punctului nou se determină prin metoda celor mai mici pătrate.
3.2.2 Determinarea coordonatelor punctului 2 prin intersecţie multiplă înapoi
Figura 3.4 – Determinarea coordonatelor punctului 2 prin intersecţie multiplă înapoi
Pentru determinarea poziţiei punctului 2 prin intersecţie multiplă înapoi se va aplica următorul
algoritm:
P a g i n ă 24 | 80
1. Se vor păstra în reţea doar măsurătorile efectuate în staţia 2 (se elimină măsurătorile din staţiile A,
B, C, D, 1).
2. Întrucât în acest caz nu există măsurători pentru calculul coordonatelor provizorii ale punctului 2
prin intersecţie simplă înainte , pentru calculul acestor coordonate provizorii se va aplica metoda
intersecţiei simple înapoi - procedeul Delambre.
3. Punctul 1 va fi considerat punct vechi ( dN1=dE1= 0 - dispar din ecuaţiile de corecţie) iar
coordonatele definitive ale acestuia ( N1 , E1) se vor prelua din compensarea efectuată în cazul 1 b)
din tema proiectului.
În consecinţă se vor recalcula coeficienţii de direcţie care includ punctul 1, orientările provizorii şi
definitive şi termenii liberi (doar pentru direcţiile care includ punctul 1).
4. În acest caz măsurătorile vor fi considerate de aceeaşi precizie (măsurătorile efectuate în aceeaşi
staţie au aceeaşi precizie).
5. Nu se va mai aplica nici regula 1 nici regula 2 de echivalenţă.
Măsurătorile fiind de aceeaşi precizie se poate alege pentru pondere valoarea p2 = 1 , deci
matricea ponderilor va fi egală cu matricea unitate şi pentru rezolvarea sistemului ecuaţiilor de corecţie se
va aplica metoda măsurătorilor indirecte de aceeaşi precizie.
𝑃 − 𝐼 ⟹ 𝑁 = 𝐴𝑡 ∙ 𝐴 ; 𝑥 = −𝑁 −1 ∙ 𝐴𝑡 ∙ 𝑙
În continuare se va aplica algoritmul prezentat (normalizarea şi rezolvarea sistemului normal,
calculul elementelor compensate, controlul compensării , estimarea preciziilor, calculul elementelor
elipselor de eroare, prezentarea rezultatelor).
După calculul elementelor dN2 şi dE2 se va putea calcula corecţia pentru unghiul de orientare a
staţiei folosind relaţia prezentată:
[𝑎]2 [𝑏]2
𝑑𝑧2 = − ∙ 𝑑𝑁2 − ∙ 𝑑𝐸2
5 5
P a g i n ă 25 | 80
CALCULE ORGANIZATE IN TABELE
2.1 Ygysfffesgfregreger
Tabel 5 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi A-B
Punct N (m) E (m) Dij (m) θ (gon)

A 604616.994 473091.017 8021.535 192.17720
B 596655.944 474074.227 8021.535
Δ -7961.05 983.210 8021.535
Tabel 6 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi A-C

A 604616.994 473091.017 11925.685 236.202373
C 594568.169 466668.939 11925.685
Δ -10048.825 -6422.078 11925.685
Tabel 7 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi A-D

A 604616.994 473091.017 8311.450853 295.87519
D 604078.852 464797.006 8311.450853
Δ -538.142 -8294.011 8311.450853
Tabel 8 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi B-A

B 596655.944 474074.227 8021.535 392.17720
A 604616.994 473091.017 8021.535
Δ 7961.050 -983.210 8021.535
Tabel 9 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi B-C

B 596655.944 474074.227 7693.965 282.50583
C 594568.169 466668.939 7693.965
Δ -2087.775 -7405.288 7693.965
P a g i n ă 26 | 80
Tabel 10 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi B-D

B 596655.944 474074.227 11881.346 342.96008
D 604078.852 464797.006 11881.346
Δ 7422.908 -9277.221 11881.346
Tabel 11 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi C-A

C 594568.169 466668.939 11925.685 36.20237
A 604616.994 473091.017 11925.685
Δ 10048.825 6422.078 11925.685
Tabel 12 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi C-B

C 594568.169 466668.939 7693.965 82.50583
B 596655.944 474074.227 7693.965
Δ 2087.775 7405.288 7693.965
Tabel 13 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi C-D

C 594568.169 466668.939 9693.153 387.62793
D 604078.852 464797.006 9693.153
Δ 9510.683 -1871.933 9693.153
Tabel 14 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi D-A

D 604078.852 464797.006 8311.451 95.87519
A 604616.994 473091.017 8311.451
Δ 538.142 8294.011 8311.451
P a g i n ă 27 | 80
Tabel 15 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi D-B

D 604078.852 464797.006 11881.346 142.96008
B 596655.944 474074.227 11881.346
Δ -7422.908 9277.221 11881.346
Tabel 16 – Calculul distantei si orientarii intre punctele vechi D-C

D 604078.852 464797.006 9693.153 187.62793
C 594568.169 466668.939 9693.153
Δ -9510.683 1871.933 9693.153
2.2 dgdhsfsfhfs
Tabel 17 – Orientarea statiilor de coordonate cunoscute in statia A
P. S. P. V. αij (gon) θij (gon) Dij (m) zs (gon)

A 1 3.87145 274.88695
D 24.8595 295.87519 8311.451 271.015689
S'=± 3.4 2 356.48968 227.50518
cc C 365.187 236.20237 11925.685 271.015373
zm 271.015503
Tabel 18 – Orientarea statiilor de coordonate cunoscute in statia B

B 2 140.79876 319.89446
D 163.8643 342.96008 11881.346 179.095775
S'=± 5 cc 1 174.71905 353.81475
A 213.08162 392.17720 8021.535 179.095576
zm 179.095695
P a g i n ă 28 | 80
Tabel 19 – Orientarea statiilor de coordonate cunoscute in statia C

C 1 6.7612 15.10938
S'=± 3.7 cc A 27.85425 36.20237 11925.685 8.348123
2 41.25575 49.60393
B 74.15759 82.50583 7693.965 8.348241
D 379.27972 387.62793 9693.153 8.348205
zm 8.348181
Tabel 20 – Orientarea statiilor de coordonate cunoscute in statia D

D C 7.35147 187.62793 9693.153 180.27646
S'=± 4 cc A 315.59856 95.87519 8311.451 180.27663
1 340.56628 120.84295
B 362.68321 142.96008 11881.346 180.27687
2 374.69655 154.97322
zm 180.276667
2.3 Hfghjfghf
Tabel 21 – Calculul coordonatelor prin intersectie inainte pentru punctul 1
Punct N(m) E(m) tg θ ϴ (gon)

C 594568.169 466668.939 0.2418967 15.10938
1 602769.345 468652.776
468652.776
D 604078.852 464797.006 -2.9444442 120.84295

B 596655.944 474074.227 -0.8868037 353.81475
1 602769.386 468652.8042
468652.8042
A 604616.994 473091.017 2.4021398 274.88695
P a g i n ă 29 | 80

A 604616.994 473091.017 0.4611050 227.50518
2 597964.655 470023.590
470023.590
B 596655.944 474074.227 -3.0951343 319.89446

D 604078.852 464797.006 -0.855 154.973
2 597964.6822 470023.4506
470023.4506
C 594568.169 466668.939 0.988 49.604
2.4 gdgdrgdrhdrh
Tabel 2.4 – Coordonatele provizorii ale punctelor noi
Punct N(m) E(m)

1 602769.365 468652.790
2 597964.669 470023.520
2.5 fghdfhjftjfdyjd
Tabel 25 – Calculul coeficientilor de directie A-1
Punct N (m) E (m) Ө(gon)// tgӨ Dij (KM) aij (cc/dm) bij (cc/dm) Control
A 604616.994 473091.017 274.88677289 4.807 12.225 -5.089 -2.402
1 602769.365 468652.790
Δ -1847.629 -4438.227 2.40212066
Tabel 26 – Calculul coeficientilor de directie B-1
B 596655.944 474074.227 353.81455797 8.171 5.169 5.829 0.887
1 602769.365 468652.790
Δ 6113.421 -5421.437 -0.88680892
P a g i n ă 30 | 80
Tabel 27 – Calculul coeficientilor de directie C-1
C 594568.169 466668.939 15.10944701 8.438 -1.774 7.333 -0.242
1 602769.365 468652.790
Δ 8201.196 1983.851 0.24189779
Tabel 28 – Calculul coeficientilor de directie D-1
D 604078.852 464797.006 120.84257310 4.072 -14.803 -5.027 2.945
1 602769.365 468652.790
Δ -1309.487 3855.784 -2.94450091
Tabel 29 – Calculul coeficientilor de directie A-2
A 604616.994 473091.017 227.50578232 7.326 3.639 -7.892 -0.461
2 597964.669 470023.520
Δ -6652.325 -3067.497 0.46111645
Tabel 30 – Calculul coeficientilor de directie B-2
B 596655.944 474074.227 319.89432666 4.257 14.231 4.598 3.095
2 597964.669 470023.520
Δ 1308.725 -4050.707 -3.09515565
Tabel 31 – Calculul coeficientilor de directie C-2
C 594568.169 466668.939 49.60471967 4.774 -9.371 9.488 -0.988
2 597964.669 470023.520
Δ 3396.500 3354.581 0.98765837
Tabel 32 – Calculul coeficientilor de directie D-2
D 604078.852 464797.006 154.97286646 8.044 -5.143 -6.016 0.855
2 597964.669 470023.520
Δ -6114.183 5226.514 -0.85481807
P a g i n ă 31 | 80
Tabel 33 – Calculul coeficientilor de directie 1-A
1 602769.365 468652.790 74.88677289 4.807 -12.225 5.089 -2.402
A 604616.994 473091.017
Δ 1847.629 4438.227 2.40212066
Tabel 34 – Calculul coeficientilor de directie 1-B
1 602769.365 468652.790 153.81455797 8.171 -5.169 -5.829 0.887
B 596655.944 474074.227
Δ -6113.421 5421.437 -0.88680892
Tabel 35 – Calculul coeficientilor de directie 1-C
1 602769.365 468652.790 215.10944701 8.438 1.774 -7.333 -0.242
C 594568.169 466668.939
Δ -8201.196 -1983.851 0.24189779
Tabel 36 – Calculul coeficientilor de directie 1-2
1 602769.365 468652.790 182.30789166 4.996 -3.496 -12.253 0.285
2 597964.669 470023.520
Δ -4804.697 1370.730 -0.28528961
Tabel 37 – Calculul coeficientilor de directie 2-A
2 597964.669 470023.520 27.50578232 7.326 -3.639 7.892 -0.461
A 604616.994 473091.017
Δ 6652.325 3067.497 0.46111645
Tabel 38 – Calculul coeficientilor de directie 2-B
2 597964.669 470023.520 119.89432666 4.257 -14.231 -4.598 3.095
B 596655.944 474074.227
Δ -1308.725 4050.707 -3.09515565
P a g i n ă 32 | 80
Tabel 39 – Calculul coeficientilor de directie 2-C
2 597964.669 470023.520 249.60471967 4.774 9.371 -9.488 -0.988
C 594568.169 466668.939
Δ -3396.500 -3354.581 0.98765837
Tabel 40 – Calculul coeficientilor de directie 2-D
2 597964.669 470023.520 354.97286646 8.044 5.143 6.016 0.855
D 604078.852 464797.006
Δ 6114.183 -5226.514 -0.85481807
Tabel 41 – Calculul coeficientilor de directie 2-1
2 597964.669 470023.520 382.30789166 4.996 3.496 12.253 0.285
1 602769.365 468652.790
Δ 4804.697 -1370.730 -0.28528961
2.6 ERGDHDRHDFHFBFD
Tabel 42 – Calculul coeficientilor de distante A-1
Punct N (m) E (m) Ө(gon)// tgӨ Dij (KM) Aij Bij Control
A 604616.994 473091.017 274.88677289 4.807 -0.384 -0.923 2.402
1 602769.365 468652.790
Δ -1847.629 -4438.227 2.40212066 0.000
Tabel 43 – Calculul coeficientilor de distante B-2
B 596655.944 474074.227 319.89432666 4.257 0.307 -0.952 -3.095
2 597964.669 470023.520
Δ 1308.725 -4050.707 -3.09515565 0.000
Tabel 44 – Calculul coeficientilor de distante C-2
C 594568.169 466668.939 49.60471967 4.774 0.711 0.703 0.988
2 597964.669 470023.520
Δ 3396.500 3354.581 0.98765837 0.000
P a g i n ă 33 | 80
Tabel 45 – Calculul coeficientilor de distante D-1
D 604078.852 464797.006 120.84257310 4.072 -0.322 0.947 -2.945
1 602769.365 468652.790 1.000 0.000
0.999 -0.046
Δ -1309.487 3855.784 -2.94450091 0.000
Tabel 46 – Calculul coeficientilor de distante 1-2
1 602769.365 468652.790 182.30789166 4.996 -0.962 0.274 -0.285
1.000 0.000
2 597964.669 470023.520
1.000 -0.004
Δ -4804.697 1370.730 -0.28528961 0.000
2.7 FGDHDRTJHJDJGGF
Tabel 47 – Intocmirea modelului functional-stohastic

a a
a* [g] θi j° [g] Coeficientii necunoscutelor din modelul functional li j [cc] Pi j
P.S. P.V. Control
D* [m] Di j° [m] zi j [g] zi 0 [g] dN1 dE1 dN2 dE2 dZA dZB dZC dZD dZ1 dZ2 li jD [cc] Pi jD
1 3.87145 274.88677 271.0153 12.225 -5.089 -1 -2.99 0.09
A
D 24.8595 295.87519 271.0157 -1 0.67 0.09
271.0156 0.00
2 356.48968 227.50578 271.0161 3.639 -7.892 -1 4.81 0.09
S'=± 3.4 cc
C 365.187 236.20237 271.0154 -1 -2.49 0.09
2 140.79876 319.89433 179.0956 14.231 4.598 -1 -0.40 0.04
B
D 163.8643 342.96008 179.0958 -1 1.69 0.04
179.0956 0.00
1 174.71905 353.81456 179.0955 5.169 5.829 -1 -0.99 0.04
DIRECTII ORIZONTALE
S'=± 5 cc
A 213.08162 392.17720 179.0956 -1 -0.30 0.04
1 6.7612 15.10945 8.3482 -1.774 7.333 -1 -1.10 0.07
C
A 27.85425 36.20237 8.3481 -1 -2.34 0.07
2 41.25575 49.60472 8.3490 8.348357 -9.371 9.488 -1 6.12 0.07 0.00
S'=± 3.7 cc B 74.15759 82.50583 8.3482 -1 -1.16 0.07
D 379.27972 387.62793 8.3482 -1 -1.52 0.07
C 7.35147 187.62793 180.2765 -1 -0.56 0.06
D
A 315.59856 95.87519 180.2766 -1 1.17 0.06
1 340.56628 120.84257 180.2763 180.2765 -14.803 -5.027 -1 -2.19 0.06 0.00
S'=± 4 cc B 362.68321 142.96008 180.2769 -1 3.54 0.06
2 374.69655 154.97287 180.2763 -5.143 -6.016 -1 -1.95 0.06
A 207.05648 74.88677 267.8303 12.225 -5.089 -1 5.08 0.04
1
B 285.98399 153.81456 267.8306 5.169 5.829 -1 7.83 0.04
267.8298 0.00
2 314.47911 182.30789 267.8288 3.496 12.253 -3.496 -12.253 -1 -10.03 0.04
S'=± 4.8 cc
C 347.27995 215.10945 267.8295 -1.774 7.333 -1 -2.88 0.04
C 97.39291 249.60472 152.2118 -9.371 9.488 -1 10.82 0.03
2
D 202.76192 354.97287 152.2109 -5.143 -6.016 -1 2.19 0.03
1 230.09992 382.30789 152.2080 152.2107 3.496 12.253 -3.496 -12.253 -1 -27.56 0.03 0.00
S'=± 5.9 cc A 275.29447 27.50578 152.2113 3.639 -7.892 -1 5.85 0.03
B 367.68273 119.89433 152.2116 14.231 4.598 -1 8.69 0.03
A 1 4807.381 4807.451 -0.384 -0.923 0.702 251.36
DISTANTE
B 2 4256.926 4256.875 0.307 -0.952 -0.510 551.85

C 2 4773.784 4773.827 0.711 0.703 0.432 438.80
D 1 4072.123 4072.079 -0.322 0.947 -0.440 603.07
1 2 4996.400 4996.400 0.962 -0.274 -0.962 0.274 -0.001 400.58
P a g i n ă 34 | 80
Tabel 48 – Aplicarea regulii 1 de echivalenta
a a
P.S. P.V. dN1 dE1 dN2 dE2 li j [cc] pi j
1 12.2253 -5.0894 0 0 -3.0 0.09
A 2 0 0 3.6391 -7.8919 4.8 0.09
Σ 1.0576 -0.4403 0.3148 -0.6827 0.00 -2.89
1 5.1694 5.8292 0 0 -1.0 0.04
B 2 0 0 14.2308 4.5978 -0.4 0.04
Σ 0.2068 0.2332 0.5692 0.1839 0.00 -6.25
1 -1.7739 7.3334 0 0 -1.1 0.07
C 2 0 0 -9.3710 9.4881 6.1 0.07
Σ -0.1296 0.5357 -0.6845 0.6931 0.00 -2.74
1 -14.8034 -5.0275 0 0 -2.2 0.06
D 2 0 0 -5.1427 -6.0161 -2.0 0.06
Σ -0.9252 -0.3142 -0.3214 -0.3760 0.00 -3.20
A 12.2253 -5.0894 0 0 5.1 0.04
B 5.1694 5.8292 0 0 7.8 0.04
1 2 3.4956 12.2527 -3.4956 -12.2527 -10.0 0.04
C -1.7739 7.3334 0 0 -2.9 0.04
Σ 0.8297 0.8822 -0.1517 -0.5318 0.00 -5.76
C 0 0 -9.3710 9.4881 10.8 0.03
D 0 0 -5.1427 -6.0161 2.2 0.03
1 3.4956 12.2527 -3.4956 -12.2527 -27.6 0.03
2
A 0 0 3.6391 -7.8919 5.8 0.03
B 0 0 14.2308 4.5978 8.7 0.03
Σ 0.1004 0.3520 -0.0040 -0.3520 0.00 -6.96
A 1 -0.3843 -0.9232 0 0 0.7023 251.3577
B 2 0 0 0.3074 -0.9516 -0.5102 551.8464
C 2 0 0 0.7115 0.7027 0.4322 438.8000
D 1 -0.3216 0.9469 0 0 -0.4397 603.0698
1 2 0.9616 -0.2743 -0.9616 0.2743 -0.0011 400.5766
P a g i n ă 35 | 80
Tabel 49 – Aplicarea regulii 2 de echivalenta in cazul 1 b)
P.S. P.V. dN1 dE1 dN2 dE2 li ja [cc] pi ja

1 12.2253 -5.0894 0 0 -0.3 0.13
A 2 0 0 3.6391 -7.8919 5.1 0.12
Σ 1.0576 -0.4403 0.3148 -0.6827 0.00 -2.89
1 5.1694 5.8292 0 0 3.6 0.08
B 2 0 0 14.2308 4.5978 3.4 0.07
Σ 0.2068 0.2332 0.5692 0.1839 0.00 -6.25
1 -1.7739 7.3334 0 0 -1.8 0.12
C 2 0 0 -9.3710 9.4881 7.5 0.10
Σ -0.1296 0.5357 -0.6845 0.6931 0.00 -2.74
1 -14.8034 -5.0275 0 0 -2.2 0.06
D 2 0 0 -5.1427 -6.0161 -0.6 0.09
Σ -0.9252 -0.3142 -0.3214 -0.3760 0.00 -3.20
2 3.4956 12.2527 -3.4956 -12.2527 -17.0 0.07
1
Σ 0.8297 0.8822 -0.1517 -0.5318 0.00 -5.76
2 Σ 0.1004 0.3520 -0.0040 -0.3520 0.00 -6.96
A 1 -0.3843 -0.9232 0 0 0.7023 251.3577
B 2 0 0 0.3074 -0.9516 -0.5102 551.8464
C 2 0 0 0.7115 0.7027 0.4322 438.8000
D 1 -0.3216 0.9469 0 0 -0.4397 603.0698
1 2 0.9616 -0.2743 -0.9616 0.2743 -0.0011 400.5766
P a g i n ă 36 | 80
Cazul 1 a)
a) Fara aplicarea regulilor de echivalenta
N0=A0t*P0*A0
12.2253 -5.09 0 0 -1 0 0 0 0 0
0 0 0 0 -1 0 0 0 0 0
0 0 3.6391 -7.8919 -1 0 0 0 0 0
0 0 0 0 -1 0 0 0 0 0
0 0 14.231 4.5978 0 -1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 -1 0 0 0 0
5.1694 5.829 0 0 0 -1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 -1 0 0 0 0
-1.7739 7.333 0 0 0 -1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0
0 0 -9.371 9.4881 0 0 -1 0 0 0
0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0
0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0
A0= 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 -1 0 0
-14.803 -5.03 0 0 0 0 0 -1 0 0
0 0 0 0 0 0 0 -1 0 0
0 0 -5.143 -6.0161 0 0 0 -1 0 0
12.2253 -5.09 0 0 0 0 0 0 -1 0
5.1694 5.829 0 0 0 0 0 0 -1 0
3.49557 12.25 -3.496 -12.253 0 0 0 0 -1 0
-1.7739 7.333 0 0 0 0 0 0 -1 0
0 0 -9.371 9.4881 0 0 0 0 0 -1
0 0 -5.143 -6.0161 0 0 0 0 0 -1
3.49557 12.25 -3.496 -12.253 0 0 0 0 0 -1
0 0 3.6391 -7.8919 0 0 0 0 0 -1
0 0 14.231 4.5978 0 0 0 0 0 -1
P a g i n ă 37 | 80
0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P0= 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03
36.5886 0.6564 -0.8814 -3.0893 -1.0576 -0.0772 0.0000 0.9252 -0.8297 -0.1004
0.6564 24.8699 -3.0893 -10.8288 0.4403 -0.7688 0.0000 0.3142 -0.8822 -0.3520
-0.8814 -3.0893 27.6757 -1.9496 0 -0.5692 0.6845 0.3214 0.1517 0.0040
-3.0893 -10.8288 -1.9496 31.9224 1 -0.1839 -0.6931 0.3760 0.5318 0.3469
N0= -1.0576 0.4403 0 1 0.3460 0 0 0 0 0 A0t*P0=
-0.0772 -0.7688 -0.5692 -0.1839 0 0.2330 0 0 0 0
0.0000 0.0000 0.6845 -0.6931 0 0 0.3547 0 0 0
0.9252 0.3142 0.3214 0.3760 0 0 0 0.2500 0 0
-0.8297 -0.8822 0.1517 0.5318 0 0 0 0 0.1736 0
-0.1004 -0.3520 0.0040 0.3469 0 0 0 0 0 0.1436
0.0415 0.0149 0.0072 0.0051 0.1044 0.0843 -0.0038 -0.1892 0.2519 0.0529
0.0149 0.0897 0.0190 0.0326 -0.1157 0.3729 0.0270 -0.2412 0.4103 0.1509
0.0072 0.0190 0.0460 0.0091 0.0216 0.1846 -0.0710 -0.1232 0.0627 0.0283
0.0051 0.0326 0.0091 0.0504 -0.1169 0.1712 0.0808 -0.1474 0.0279 -0.0384
N0-1=Q0= 0.1044 -0.1157 0.0216 -0.1169 3.6065 -0.3867 -0.2702 -0.0927 0.2499 0.0711
0.0843 0.3729 0.1846 0.1712 -0.3867 6.1353 -0.0217 -1.2756 1.6122 0.5542
-0.0038 0.0270 -0.0710 0.0808 -0.2702 -0.0217 3.1144 -0.0502 -0.0665 -0.1297
-0.1892 -0.2412 -0.1232 -0.1474 -0.0927 -1.2756 -0.0502 5.3835 -1.5705 -0.3639
0.2519 0.4103 0.0627 0.0279 0.2499 1.6122 -0.0665 -1.5705 8.9086 1.1125
0.0529 0.1509 0.0283 -0.0384 0.0711 0.5542 -0.1297 -0.3639 1.1125 7.4608
P a g i n ă 38 | 80
b) Dupa aplicarea regulii de echivalenta 1
N1=A1t*P1*A1
4.2002 -14.8657 0.0000 0.0000

12.22530.0000 0.0000
-5.0894 -5.5733
0.0000 -7.8344
0.0000
0.1339 -0.4740 -0.1777 -0.2498
0.0000 8.96480.0000
-1.6793 3.6391
0.0000 -7.8919
0.0000
1.0576 0.0000-0.4403
0.0000 0.3148
11.0200 -0.6827
-15.7309
5.1694 0.3191 -0.0598
5.8292 0.3923
0.0000 -0.5600
0.0000
5.7857 5.6854 0.0000 0.0000
0.0000 0.00000.00000.0000
14.2308
2.3956
4.5978
15.2609
0.2068 0.44640.23320.4387 0.5692
0.1848 0.1839
1.1775
-1.7739-16.2214 13.4969
7.3334 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000
0.0000 -1.0138 0.8436
0.0000 0.0000
-9.3710 0.0000
9.4881
A1= 11.8531 3.4171 -11.8531 -3.4171
-0.1296-16.22140.5357
13.4969 -0.6845
0.0000 0.6931
0.0000
-14.80344.2002 -5.0275
-14.8657 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000
0.0000 8.96480.0000
-1.6793 0.0000
-5.1427 0.0000
-6.0161
0.3818 0.0160 -0.5145 -0.1483
A1= -0.9252 0.0000-0.3142
0.0000 -0.3214
-8.7062 -0.3760
0.5982
12.225311.8531-5.0894
3.4171 0.0000
-11.8531 0.0000
-3.4171
5.1694 0.00005.82920.0000 -5.5733
0.0000 -7.8344
0.0000
0.0000 0.0000 11.0200 -15.7309
3.4956 0.0000
12.25270.0000
-3.4956
2.3956
-12.2527
15.2609
-1.7739 0.42207.33340.1216 0.0000
-0.4527 0.0000
-0.3960
0.8297 0.8822 -0.1517 -0.5318
0.0000 0.0000 -9.3710 9.4881
0.0000 0.0000 -5.1427 -6.0161
3.4956 12.2527 -3.4956 -12.2527
0.0000 0.0000 3.6391 -7.8919
0.0000 0.0000 14.2308 4.5978
0.1004 0.3520 -0.0040 -0.3520
0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 -2.89 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 -6.25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 -2.74 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -3.20 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P1= 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -5.76 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -6.96
P a g i n ă 39 | 80
26.2685 -3.5018 -3.0457 0.6797
N1= -3.5018 17.5228 -2.0568 -9.7951
-3.0457 -2.0568 23.6180 -1.5452
0.6797 -9.7951 -1.5452 26.1049
0.0401 0.0106 0.0063 0.0033

N1-1=Q1= 0.0106 0.0766 0.0099 0.0291
0.0063 0.0099 0.0444 0.0062
0.0033 0.0291 0.0062 0.0495
N2=A2t*P2*A2
4.2002 -14.8657 0.0000 0.0000

12.2253
0.0000 0.0000 -5.0894 0.0000
-5.5733 -7.8344 0.0000
0.3162
0.0000-1.1192 -0.3761
0.0000 -0.5287
3.6391 -7.8919
8.9648 -1.6793 0.0000 0.0000
1.0576
0.0000
-0.4403 0.3148
0.0000 11.0200 -15.7309
-0.6827
5.1694-0.0598 5.8292
0.3191 0.3923 0.0000
-0.5600 0.0000
5.7857
0.00005.6854 0.00000.0000 0.0000
14.2308 4.5978
A2= 0.0000
0.20680.0000 0.23322.3956 15.2609
0.5692 0.1839
0.4464 0.4387 0.1848 1.1775
-1.7739
-16.2214 13.4969 7.3334
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
A2= 0.00000.8436 0.0000
-1.0138 0.0000 -9.3710
0.0000 9.4881
11.8531
-0.12963.4171 0.5357
-11.8531 -3.4171
-0.6845 0.6931
0.3818 0.0160 -0.5145 -0.1483
-14.8034
0.0000 0.0000
-5.0275
-8.7062
0.0000
0.5982
0.0000
0.0000
0.4220 0.1216 0.0000 -5.1427
-0.4527 -0.3960 -6.0161
-0.9252 -0.3142 -0.3214 -0.3760
3.4956 12.2527 -3.4956 -12.2527
0.8297 0.8822 -0.1517 -0.5318
0.1004 0.3520 -0.0040 -0.3520
P a g i n ă 40 | 80
0.13 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0.12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 -2.89 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0.08 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 -6.25 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0.12 0 0 0 0 0 0 0 0
P2= 0 0 0 0 0 0 0 0.10 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 -2.74 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.09 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -3.20 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -5.76 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -6.96
26.2685 -3.5018 -3.0457 0.6797

N2= -3.5018 17.5228 -2.0568 -9.7951
-3.0457 -2.0568 23.6180 -1.5452
0.6797 -9.7951 -1.5452 26.1049
0.0401 0.0106 0.0063 0.0033

N2-1=Q2= 0.0106 0.0766 0.0099 0.0291 -N2-1=-Q2=
0.0063 0.0099 0.0444 0.0062
0.0033 0.0291 0.0062 0.0495
-N2-1*A2t=
-0.29
5.07
0.00
3.60
3.40
l2= 0.00
-1.76 0.099 dm
7.45 x= 0.491 dm
0.00 -0.105 dm
-2.19 -0.554 dm
-0.65
0.00
-17.01
0.00
0.00
P a g i n ă 41 | 80
Tabel 50 – Calculul valorilor dz si calculul corectiilor in cazul 1 a)
P.S P.V dN1 dE1 dN2 dE2 li jα [cc] dθ [cc] dzi [cc] vi jα [cc] Control
0.099 0.491 -0.105 -0.554

1 12.22531 -5.08938 0 0 -2.99 -1.29510 -4.96
A
D 0 0 0 0 0.67 0.00000 0.00
0.67 0.00
2 0 0 3.639064 -7.89185 4.81 3.99187 8.12
S'=± 3.4 cc
C 0 0 0 0 -2.49 0.00000 -3.16
2 0 0 14.2308 4.597765 -0.40 -4.04579 -4.28
B
D 0 0 0 0 1.69 0.00000 1.86
-0.17 0.00
1 5.169398 5.829213 0 0 -0.99 3.37332 2.56
S'=± 5 cc
A 0 0 0 0 -0.30 0.00000 -0.14
1 -1.77394 7.333415 0 0 -1.10 3.42782 2.49
C
A 0 0 0 0 -2.34 0.00000 -2.17
2 0 0 -9.37098 9.488083 6.12 -4.27370 -0.17 2.02 0.00
S'=± 3.7 cc B 0 0 0 0 -1.16 0.00000 -0.99
D 0 0 0 0 -1.52 0.00000 -1.35
C 0 0 0 0 -0.56 0.00000 -0.55
D
A 0 0 0 0 1.17 0.00000 1.18
1 -14.8034 -5.02746 0 0 -2.19 -3.92916 -0.01 -6.11 0.00
S'=± 4 cc B 0 0 0 0 3.54 0.00000 3.55
2 0 0 -5.14269 -6.01612 -1.95 3.87594 1.93
A 12.22531 -5.08938 0 0 5.08 -1.29510 -0.97
1
B 5.169398 5.829213 0 0 7.83 3.37332 6.45
4.76 0.00
2 3.495569 12.2527 -3.49557 -12.2527 -10.03 13.52380 -1.27
S'=± 4.8 cc
C -1.77394 7.333415 0 0 -2.88 3.42782 -4.21
C 0 0 -9.37098 9.488083 10.82 -4.27370 3.94
2
D 0 0 -5.14269 -6.01612 2.19 3.87594 3.45
1 3.495569 12.2527 -3.49557 -12.2527 -27.56 13.52380 2.61 -16.65 0.00
S'=± 5.9 cc A 0 0 3.639064 -7.89185 5.85 3.99187 7.23
B 0 0 14.2308 4.597765 8.69 -4.04579 2.03
Tabel 51 – Calculul coordonatelor celor mai probabile ale punctelor noi in cazul 1 a)
Punct N0 (m) E0 (m) dN (m) dE (m) N (m) E (m)

1 602769.365 468652.790 0.010 0.049 602769.375 468652.839
2 597964.669 470023.520 -0.011 -0.055 597964.658 470023.465
P a g i n ă 42 | 80
Tabel 52 – Controlul compensarii in cazul 1 a)
α comp comp coord
P.S P.V a * [g] vi j αcomp [g] zi0 [g] dzi [cc] zi [g] θi j [g] θi j [g] Control [cc]
1 3.87145 -4.96 3.87095 274.8866 274.8866 0.0000
A
D 24.8595 0.00 24.85950 295.8752 295.8752 0.0000
271.015622 0.67 271.69
2 356.48968 8.12 356.49049 227.5062 227.5062 0.0000
S'=± 3.4 cc
C 365.187 -3.16 365.18668 236.2024 236.2024 0.0000
2 140.79876 -4.28 140.79833 319.8939 319.8939 0.0000
B
D 163.8643 1.86 163.86449 342.9601 342.9601 0.0000
179.095607 -0.17 178.93
1 174.71905 2.56 174.71931 353.8149 353.8149 0.0000
S'=± 5 cc
A 213.08162 -0.14 213.08161 392.1772 392.1772 0.0000
1 6.7612 2.49 6.76145 15.1098 15.1098 0.0000
C
A 27.85425 -2.17 27.85403 36.2024 36.2024 0.0000
2 41.25575 2.02 41.25595 8.34835723 -0.17 8.18 49.6043 49.6043 0.0000
S'=± 3.7 cc B 74.15759 -0.99 74.15749 82.5058 82.5058 0.0000
D 379.27972 -1.35 379.27959 387.6279 387.6279 0.0000
C 7.35147 -0.55 7.35141 187.6279 187.6279 0.0000
D
A 315.59856 1.18 315.59868 95.8752 95.8752 0.0000
1 340.56628 -6.11 340.56567 180.276512 -0.01 180.27 120.8422 120.8422 0.0000
S'=± 4 cc B 362.68321 3.55 362.68356 142.9601 142.9601 0.0000
2 374.69655 1.93 374.69674 154.9733 154.9733 0.0000
A 207.05648 -0.97 207.05638 74.8866 74.8866 0.0000
1
B 285.98399 6.45 285.98463 153.8149 153.8149 0.0000
267.829785 4.76 272.59
2 314.47911 -1.27 314.47898 182.3092 182.3092 0.0000
S'=± 4.8 cc
C 347.27995 -4.21 347.27953 215.1098 215.1098 0.0000
C 97.39291 3.94 97.39330 249.6043 249.6043 0.0000
2
D 202.76192 3.45 202.76227 354.9733 354.9733 0.0000
1 230.09992 -16.65 230.09826 152.210727 2.61 154.83 382.3092 382.3092 0.0000
S'=± 5.9 cc A 275.29447 7.23 275.29519 27.5062 27.5062 0.0000
B 367.68273 2.03 367.68293 119.8939 119.8939 0.0000
a. Abaterea standard de selectie a unitatii de pondere
S0= 1.28
b. Abaterea standard ale necunoscutelor de pozitie
SN1= 0.255 dm 25.544 mm

SE1= 0.353 dm 35.290 mm
SN2= 0.269 dm 26.876 mm
SE2= 0.284 dm 28.366 mm
P a g i n ă 43 | 80
c. Abaterea standard ale masuratorilor compensate
P.S P.V Sαi j (dm) Sαi j (mm)

1 4.335 433.542
A
D 4.335 433.542
2 4.335 433.542
S'=± 3.4 cc
C 4.335 433.542
2 6.376 637.561
B
D 6.376 637.561
1 6.376 637.561
S'=± 5 cc
A 6.376 637.561
1 4.718 471.795
C
A 4.718 471.795
2 4.718 471.795
S'=± 3.7 cc B 4.718 471.795
D 4.718 471.795
C 5.100 510.049
D
A 5.100 510.049
1 5.100 510.049
S'=± 4 cc B 5.100 510.049
2 5.100 510.049
A 6.121 612.059
1
B 6.121 612.059
2 6.121 612.059
S'=± 4.8 cc
C 6.121 612.059
C 7.523 752.322
2
D 7.523 752.322
1 7.523 752.322
S'=± 5.9 cc A 7.523 752.322
B 7.523 752.322
d. Abaterea standard totala pentru un punct
SP1= 0.436 dm 43.565 mm

SP2= 0.391 dm 39.077 mm
e. Abaterea standard totala pe retea
St= 0.413 dm 41.321 mm
P a g i n ă 44 | 80
9. Calculul elementelor elipselor de eroare
N2-1=Q2=
Elipsa qxy qxx-qyy ϕ (gon) λ b//a (dm) b//a (mm)
83.2226 0.037 0.246 24.616 b
1 0.0106 -0.0365
Cadran II 0.079 0.359 35.944 a
62.3473 0.040 0.256 25.587 b
2 0.0062 -0.0051
Cadran II 0.054 0.295 29.535 a
Tabel 53 – Prezentarea rezultatelor in cazul 1 a)
Punct N (m) E (m) SN (dm) SE (dm) SP (dm) St (dm) a (dm) b (dm) ϕ gon)
1 602769.375 468652.839 0.255 0.353 0.436 0.413 0.359 0.246 83.2226
2 597964.658 470023.465 0.269 0.284 0.391 0.295 0.256 62.3473
Cazul 1 b)
a) Fara aplicarea regulilor de echivalenta
N0=A0t*P0*A0
12.2253 -5.0894 0.0000 0.0000 -1 0 0 0 0 0

0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 -1 0 0 0 0 0
0.0000 0.0000 -5.5733 -7.8344 -1 0 0 0 0 0
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
3.6391
0.0000
-7.8919
0.0000
-1
-1 0
0 0
00 0
0 0
0 0
0.0000
4.2002 0.0000
-14.8657 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 -1
-1 00 0 00 0 0 0 0 0
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 14.2308
0.0000 4.5978
0.0000 -10 0 -1 0 00 0 0 0 0 0
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 00 -1-1 0 00 0 0 0 0 0
5.1694
0.0000 5.8292
0.0000 0.0000
11.0200 0.0000
-15.7309 00 -1-1 0 00 0 0 0 0 0
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 00 -1-1 0 00 0 0 0 0 0
-1.7739
8.9648 7.3334
-1.6793 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 00 -1-1 0 00 0 0 0 0 0
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 00 -1 0 0 -10 0 0 0 0 0
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 -9.3710
0.0000 9.4881
0.0000 00 00 -1 -10 0 0 0 0 0
0.0000
5.7857 0.0000
5.6854 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 00 00 -1 -10 0 0 0 0 0
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 00 00 -1 -10 0 0 0 0 0
A0= 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
2.3956 0.0000
15.2609 0 00 -1 -10 0 0 0 0 0
A0= 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0 00 -1 00 0 -1 0 0 0
-14.8034
0.0000 -5.0275
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0 00 0 0-1 0 -1 0 0 0
0.0000
-16.2214 0.0000
13.4969 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0 00 0 0-1 0 -1 0 0 0
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 -5.1427
0.0000 -6.0161
0.0000 0 00 0 0-1 0 -1 0 0 0
12.2253
0.0000 -5.0894
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0 00 0 0-1 0 0 0 -1 0
5.1694
11.8531 5.8292
3.4171 0.0000
-11.8531 0.0000
-3.4171 0 00 0 00 -1 0 0 -1 0
3.4956
-16.2214 12.2527
13.4969 -3.4956
0.0000 -12.2527
0.0000 0 00 0 00 -1 0 0 -1 0
4.2002
-1.7739 -14.8657
7.3334 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0 00 0 00 -1 0 0 -1 0
8.9648
0.0000 -1.6793
0.0000 0.0000
-9.3710 0.0000
9.4881 0 00 0 00 -1 0 0 0 -1
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 -8.7062
-5.1427 0.5982
-6.0161 0 00 0 00 0 0 -1 0 -1
11.8531
3.4956 3.4171
12.2527 -11.8531
-3.4956 -3.4171
-12.2527 0 00 0 00 0 0 -1 0 -1
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 -5.5733
3.6391 -7.8344
-7.8919 0 00 0 00 0 0 -1 0 -1
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 11.0200
14.2308 -15.7309
4.5978 0 00 0 00 0 0 -1 0 -1
0.0000
-0.3843 0.0000
-0.9232 2.3956
0.0000 15.2609
0.0000 0 00 0 00 0 0 -1 0 0
-0.9623
0.0000 -0.2719
0.0000 0.0000
0.3074 0.0000
-0.9516 00 00 0 00 0 0 0 0 0
0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 -0.8190
0.7115 -0.5738
0.7027 00 00 0 00 0 0 0 0 0
0.0000
-0.3216 0.0000
0.9469 0.9879
0.0000 -0.1551
0.0000 00 00 0 00 0 0 0 0 0
0.6396
0.9616 0.7687
-0.2743 0.0000
-0.9616 0.0000
0.2743 00 00 0 00 0 0 0 0 0
0.2770 -0.9609 -0.2770 0.9609 0 0 0 0 0 0
P a g i n ă 45 | 80
0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P0= 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 251.36 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 551.85 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 438.80 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 603.07 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 400.58
506.5077 -199.4711 -371.3088 102.5898 -1.0576 -0.0772 0.0000 0.9252 -0.8297 -0.1004
-199.4711 809.9549 102.5898 -40.9780 0.4403 -0.7688 0.0000 0.3142 -0.8822 -0.3520
-371.3088 102.5898 672.3871 -49.6873 -0.3148 -0.5692 0.6845 0.3214 0.1517 0.0040
102.5898 -40.9780 -49.6873 778.4340 0.6827 -0.1839 -0.6931 0.3760 0.5318 0.3469
-1.0576 0.4403 -0.3148 0.6827 0.3460 0 0 0 0 0
N0= -0.0772 -0.7688 -0.5692 -0.1839 0 0.2330 0 0 0 0
t
0.0000 0.0000 0.6845 -0.6931 0 0 0.3547 0 0 0 A0 *P0=
0.9252 0.3142 0.3214 0.3760 0 0 0 0.2500 0 0
-0.8297 -0.8822 0.1517 0.5318 0 0 0 0 0.1736 0
-0.1004 -0.3520 0.0040 0.3469 0 0 0 0 0 0.1436
0.0039 0.0007 0.0021 -0.0004 0.0138 0.0084 -0.0047 -0.0176 0.0219 0.0054
0.0007 0.0014 0.0002 0.0000 0.0006 0.0053 -0.0004 -0.0047 0.0105 0.0040
0.0021 0.0002 0.0026 -0.0001 0.0087 0.0076 -0.0052 -0.0111 0.0089 0.0021
-1
N0 =Q0= -0.0004 0.0000 -0.0001 0.0013 -0.0039 0.0006 0.0028 -0.0005 -0.0059 -0.0035
0.0138 0.0006 0.0087 -0.0039 2.9467 0.0247 -0.0242 -0.0570 0.0732 0.0202
0.0084 0.0053 0.0076 0.0006 0.0247 4.3304 -0.0135 -0.0487 0.0590 0.0173
-0.0047 -0.0004 -0.0052 0.0028 -0.0242 -0.0135 2.8350 0.0204 -0.0286 -0.0109
-0.0176 -0.0047 -0.0111 -0.0005 -0.0570 -0.0487 0.0204 4.0860 -0.0968 -0.0223
0.0219 0.0105 0.0089 -0.0059 0.0732 0.0590 -0.0286 -0.0968 5.9282 0.0550
0.0054 0.0040 0.0021 -0.0035 0.0202 0.0173 -0.0109 -0.0223 0.0550 6.9840
P a g i n ă 46 | 80
N1=A1t*P1*A1
4.200
12.225 -14.866
-5.089 0.000
0.000 0.000
0.000
0.000
0.000 0.000
0.000 -5.573
3.639 -7.834
-7.892
1.058
0.134 -0.440
-0.474 0.315
-0.178 -0.683
-0.250
5.169
8.965 5.829
-1.679 0.000
0.000 0.000
0.000
0.000 0.000 14.231 4.598
0.000 0.000 11.020 -15.731
0.207 0.233 0.569 0.184
0.319
-1.774
-0.060
7.333
0.392
0.000
-0.560
0.000
5.786
0.000 5.685
0.000 0.000
-9.371 0.000
9.488
0.000
-0.130 0.000
0.536 2.396
-0.685 15.261
0.693
-14.803
0.446 -5.027
0.439 0.000
0.185 0.000
1.178
A1= 0.000
-16.221 0.000
13.497 -5.143
0.000 -6.016
0.000
-0.925 -0.314 -0.321 -0.376
A1= -1.014 0.844 0.000 0.000
12.225 -5.089 0.000 0.000
11.853
5.169
3.417
5.829
-11.853
0.000
-3.417
0.000
-16.221
3.496 13.497
12.253 0.000
-3.496 0.000
-12.253
4.200
-1.774 -14.866
7.333 0.000
0.000 0.000
0.000
0.830
8.965 0.882
-1.679 -0.152
0.000 -0.532
0.000
0.000
0.382 0.000
0.016 -9.371
-0.514 9.488
-0.148
0.000 0.000 -5.143 -6.016
0.000 0.000 -8.706 0.598
3.496 12.253 -3.496 -12.253
11.853
0.000
3.417
0.000
-11.853
3.639
-3.417
-7.892
0.000
0.000 0.000
0.000 -5.573
14.231 -7.834
4.598
0.000
0.100 0.000
0.352 11.020
-0.004 -15.731
-0.352
-0.384
0.000 -0.923
0.000 0.000
2.396 0.000
15.261
0.000
0.422 0.000
0.122 0.307
-0.453 -0.952
-0.396
0.000 0.000 0.711 0.703
-0.962 -0.272 0.000 0.000
-0.322 0.947 0.000 0.000
0.000
0.962
0.000
-0.274
-0.819
-0.962
-0.574
0.274
0.000 0.000 0.988 -0.155
0.640 0.769 0.000 0.000
0.277 -0.961 -0.277 0.961
0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 -2.89 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 -6.25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 -2.74 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -3.20 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P1= 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -5.76 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -6.96 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 251.36 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 551.85 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 438.80 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 603.07 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 400.58
P a g i n ă 47 | 80
496.1876 -203.6293 -373.4732 106.3589
-203.6293 802.6079 103.6223 -39.9443
N1= -373.4732 103.6223 668.3294 -49.2829 A1t*P1=
106.3589 -39.9443 -49.2829 772.6165
0.0039 0.0007 0.0021 -0.0004

0.0007 0.0014 0.0002 0.0000
-1
N1 =Q1= 0.0021 0.0002 0.0026 -0.0001
-0.0004 0.0000 -0.0001 0.0013
N2=A2t*P2*A2
12.2253 -5.0894 0.0000 0.0000

0.0000 4.2002
0.0000 -14.8657
3.6391 0.0000
-7.8919 0.0000
1.0576 0.0000
-0.4403 0.0000
0.3148 -5.5733
-0.6827 -7.8344
5.1694 0.3162
5.8292 -1.1192
0.0000 -0.3761
0.0000 -0.5287
0.0000 8.9648
0.0000 -1.6793
14.2308 0.0000
4.5978 0.0000
0.2068 0.0000
0.2332 0.0000
0.5692 11.0200
0.1839 -15.7309
-1.7739 0.3191
7.3334 -0.0598
0.0000 0.3923
0.0000 -0.5600
0.0000 5.7857
0.0000 5.6854
-9.3710 0.0000
9.4881 0.0000
-0.1296 0.0000
0.5357 0.0000
-0.6845 2.3956
0.6931 15.2609
-14.8034 0.4464
-5.0275 0.4387
0.0000 0.1848
0.0000 1.1775
A2= 0.0000 -16.2214
0.0000 13.4969
-5.1427 0.0000
-6.0161 0.0000
A2=
-0.9252 -1.0138
-0.3142 0.8436
-0.3214 0.0000
-0.3760 0.0000
3.4956 11.8531
12.2527 3.4171
-3.4956 -11.8531
-12.2527 -3.4171
0.8297 0.3818
0.8822 0.0160
-0.1517 -0.5145
-0.5318 -0.1483
0.1004 0.0000
0.3520 0.0000
-0.0040 -8.7062
-0.3520 0.5982
-0.3843 0.4220
-0.9232 0.1216
0.0000 -0.4527
0.0000 -0.3960
0.0000 -0.9623
0.0000 -0.2719
0.3074 0.0000
-0.9516 0.0000
0.0000 0.0000
0.0000 0.0000
0.7115 -0.8190
0.7027 -0.5738
-0.3216 0.0000
0.9469 0.0000
0.0000 0.9879
0.0000 -0.1551
0.9616 0.6396
-0.2743 0.7687
-0.9616 0.0000
0.2743 0.0000
0.2770 -0.9609 -0.2770 0.9609
P a g i n ă 48 | 80
0.13 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0.12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 -2.89 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0.08 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 -6.25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0.12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0.10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 -2.74 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P2= 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -3.20 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -5.76 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -6.96 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 251.36 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 551.85 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 438.80 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 603.07 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 400.58
496.1876 -203.6293 -373.4732 106.3589

N2= -203.6293 802.6079 103.6223 -39.9443
-373.4732 103.6223 668.3294 -49.2829
106.3589 -39.9443 -49.2829 772.6165
0.0039 0.0007 0.0021 -0.0004

N2-1=Q2= 0.0007 0.0014 0.0002 0.0000 -N2-1=-Q2=
0.0021 0.0002 0.0026 -0.0001
-0.0004 0.0000 -0.0001 0.0013
P a g i n ă 49 | 80
-0.29
5.07
0.00
3.60
3.40
0.00
-1.76 0.293 dm
7.45 x= 0.585 dm
0.00 -0.046 dm
l2= -2.19 -0.557 dm
-0.65
0.00
-17.01
0.00
0.00
0.70
-0.51
0.43
-0.44
0.00
P a g i n ă 50 | 80
Tabel 54 – Calculul valorilor dz si calculul corectiilor in cazul 1 b)
2.8 dsgsrgsrhsrhhr
P.S P.V dN1 dE1 dN2 dE2 li jα [cc] dθ [cc] dzi [cc] vi jα [cc] Control
0.293 0.585 -0.046 -0.557

1 12.225313 -5.08938 0 0 -2.99 0.59714 -3.60
A
D 0 0 0 0 0.67 0.00000 -0.54
1.21 0.00
2 0 0 3.639064 -7.89185 4.81 4.22696 7.83
S'=± 3.4 cc
C 0 0 0 0 -2.49 0.00000 -3.69
2 0 0 14.2308 4.597765 -0.40 -3.21050 -4.04
B
D 0 0 0 0 1.69 0.00000 1.26
0.43 0.00
1 5.1693981 5.82921 0 0 -0.99 4.92527 3.51
S'=± 5 cc
A 0 0 0 0 -0.30 0.00000 -0.73
1 -1.773937 7.33341 0 0 -1.10 3.77449 2.89
C
A 0 0 0 0 -2.34 0.00000 -2.13
2 0 0 -9.370984 9.488083 6.12 -4.85340 -0.22 1.49 0.00
S'=± 3.7 cc B 0 0 0 0 -1.16 0.00000 -0.95
D 0 0 0 0 -1.52 0.00000 -1.30
C 0 0 0 0 -0.56 0.00000 0.17
D
A 0 0 0 0 1.17 0.00000 1.91
1 -14.80337 -5.02746 0 0 -2.19 -7.27453 -0.74 -8.72 0.00
S'=± 4 cc B 0 0 0 0 3.54 0.00000 4.27
2 0 0 -5.142689 -6.01612 -1.95 3.58441 2.37
A 12.225313 -5.08938 0 0 5.08 0.59714 -0.44
1
B 5.1693981 5.82921 0 0 7.83 4.92527 6.64
6.12 0.00
2 3.4955686 12.2527 -3.495569 -12.2527 -10.03 15.17729 -0.97
S'=± 4.8 cc
C -1.773937 7.33341 0 0 -2.88 3.77449 -5.22
C 0 0 -9.370984 9.488083 10.82 -4.85340 2.98
2
D 0 0 -5.142689 -6.01612 2.19 3.58441 2.79
1 3.4955686 12.2527 -3.495569 -12.2527 -27.56 15.17729 2.98 -15.36 0.00
S'=± 5.9 cc A 0 0 3.639064 -7.89185 5.85 4.22696 7.09
B 0 0 14.2308 4.597765 8.69 -3.21050 2.50
A 1 -0.384 -0.923 0 0 0.70 -0.6529 0.05
B 2 0 0 0.307 -0.952 -0.51 0.5157 0.01
C 2 0 0 0.711 0.703 0.43 -0.4237 0.01
D 1 -0.322 0.947 0 0 -0.44 0.4603 0.02
1 2 0.962 -0.274 -0.962 0.274 0.00 0.0120 0.01
Tabel 55 – Calculul coordonatelor celor mai probabile ale punctelor noi in cazul 1 b)

1 602769.365 468652.790 0.029 0.059 602769.395 468652.849
2 597964.669 470023.520 -0.005 -0.056 597964.664 470023.465
P a g i n ă 51 | 80
2.9 fjtdjdjdt
Tabel 56 – Controlul compensarii in cazul 1 b)
2.10 gehehtrjtjrt
P a g i n ă 52 | 80
S0= 1.16
SN1= 0.029 dm 2.926 mm

SE1= 0.059 dm 5.855 mm
SN2= -0.005 dm -0.457 mm
SE2= -0.056 dm -5.567 mm

1 3.945 394.503
A
D 3.945 394.503
2 3.945 394.503
S'=± 3.4 cc
C 3.945 394.503
2 5.802 580.152
B
D 5.802 580.152
1 5.802 580.152
S'=± 5 cc
A 5.802 580.152
1 4.293 429.312
C
A 4.293 429.312
2 4.293 429.312
S'=± 3.7 cc B 4.293 429.312
D 4.293 429.312
C 4.641 464.122
D
A 4.641 464.122
1 4.641 464.122
S'=± 4 cc B 4.641 464.122
2 4.641 464.122
A 5.569 556.946
1
B 5.569 556.946
2 5.569 556.946
S'=± 4.8 cc
C 5.569 556.946
C 6.846 684.579
2
D 6.846 684.579
1 6.846 684.579
S'=± 5.9 cc A 6.846 684.579
B 6.846 684.579
A 1 0.073 7.319
B 2 0.049 4.939
C 2 0.055 5.539
D 1 0.047 4.725
1 2 0.058 5.797
P a g i n ă 53 | 80
SP1= 0.085 dm 8.484 mm

SP2= 0.073 dm 7.295 mm
e. Abaterea standard totala pe retea
St= 0.079 dm 7.890 mm
N2-1=Q2=
16.3254 0.001 0.0405 4.0457 b
1 0.0007 0.0025
Cadran I 0.004 0.0746 7.4577 a
194.6540 0.001 0.0423 4.230 b
2 -0.0001 0.0013
Cadran IV 0.003 0.0594 5.943 a
Tabel 57 – Prezentarea rezultatelor in cazul 1 b)
1 602769.395 468652.849 0.073 0.043 0.085 0.079 0.075 0.040 16.3254
2 597964.664 470023.465 0.059 0.042 0.073 0.059 0.042 194.6540
2.11 fgsgsdbdfhrhd
P a g i n ă 54 | 80
Cazul 2 a)
P.S. P.V. dN1 dE1 lija [cc] pija

1 12.2253 -5.0894 -3.22 0.09
A
∑ 1.0576 -0.4403 0.00 -2.89
1 5.1694 5.8292 -0.40 0.04
B
∑ 0.2068 0.2332 0.00 -6.25
1 -1.7739 7.3334 -0.76 0.07
C
∑ -0.1296 0.5357 0.00 -2.74
1 -14.8034 -5.0275 -3.12 0.06
D
∑ -0.9252 -0.3142 0.00 -3.20
1 3.4955 12.2527 -22.71 0.03
2
∑ 0.1004 0.3520 0.00 -6.96
12.2253 -5.0894 -3.2 0.09 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.0576 -0.4403 0.0 0 -2.89 0 0 0 0 0 0 0 0
5.1694 5.8292 -0.4 0 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0
0.2068 0.2332 0.0 0 0 0 -6.25 0 0 0 0 0 0
A= -1.7739 7.3334 l= -0.8 P= 0 0 0 0 0.07 0 0 0 0 0
-0.1296 0.5357 0.0 0 0 0 0 0 -2.74 0 0 0 0
-14.8034 -5.0275 -3.1 0 0 0 0 0 0 0.06 0 0 0
-0.9252 -0.3142 0.0 0 0 0 0 0 0 0 -3.20 0 0
3.4955 12.2527 -22.7 0 0 0 0 0 0 0 0 0.03 0
0.1004 0.3520 0.0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -6.96
N= 21.9201 0.8126 N-1= 0.0458 -0.0035 -N-1= -0.0458 0.0035

0.8126 10.5566 -0.0035 0.0950 0.0035 -0.0950
x= 0.105 dm
0.569 dm
P a g i n ă 55 | 80
Tabel 58 – Calculul valorilor dz si calculul corectiilor in cazul 2 a)
P.S P.V dN1 dE1 li jα [cc] dθ [cc] dzi [cc] vi jα [cc] Control
0.105 0.569
1 12.22530442 -5.08935492 -3.22 -1.61 -4.42
A
D 0 0 -0.66 0.00 -0.26
-0.40 0.00
2 0 0 7.70 0.00 8.10
S'=± 3.4 cc
C 0 0 -3.82 0.00 -3.42
2 0 0 -2.73 0.00 -3.70
B
D 0 0 2.56 0.00 1.60
0.97 0.00
1 5.169394333 5.8292034 -0.40 3.86 2.50
S'=± 5 cc
A 0 0 0.57 0.00 -0.39
1 -1.77392714 7.333414357 -0.76 3.99 2.43
C
A 0 0 -1.21 0.00 -2.01
2 0 0 2.40 0.00 0.80 1.60 0.00
S'=± 3.7 cc B 0 0 -0.03 0.00 -0.83
D 0 0 -0.39 0.00 -1.19
C 0 0 -1.23 0.00 -0.34
D
A 0 0 0.51 0.00 1.39
1 -14.8034115 -5.02747015 -3.12 -4.42 -0.88 -6.66 0.00
S'=± 4 cc B 0 0 2.87 0.00 3.76
2 0 0 0.97 0.00 1.85
C 0 0 4.82 0.00 3.35
2
D 0 0 4.63 0.00 3.16
1 3.495455608 12.25274349 -22.71 7.35 1.47 -16.83 0.00
S'=± 5.9 cc A 0 0 8.93 0.00 7.46
B 0 0 4.33 0.00 2.86
Tabel 59 – Calculul coordonatelor celor mai probabile ale punctelor noi in cazul 2 a)

1 602769.371 468652.781 0.011 0.057 602769.381 468652.838
P a g i n ă 56 | 80
Tabel 60 – Controlul compensarii in cazul 2 a)
P.S P.V a * [g] vi jα αcomp [g] zi0 [g] dzi [cc] zi comp [g] θi jcomp [g] θi jcoord [g] Control [cc]
1 3.87145 -4.42 3.87 274.89 274.89 0.0000
A
D 24.8595 -0.26 24.86 295.88 295.88 0.0000
271.0158 -0.40 270.61
2 356.48968 8.10 356.49 227.51 227.51 0.0000
S'=± 3.4 cc
C 365.187 -3.42 365.19 236.20 236.20 0.0000
2 140.79876 -3.70 140.80 319.89 319.89 0.0000
B
D 163.8643 1.60 163.86 342.96 342.96 0.0000
179.0955 0.97 180.06
1 174.71905 2.50 174.72 353.81 353.81 0.0000
S'=± 5 cc
A 213.08162 -0.39 213.08 392.18 392.18 0.0000
1 6.7612 2.43 6.76 15.11 15.11 0.0000
C
A 27.85425 -2.01 27.85 36.20 36.20 0.0000
2 41.25575 1.60 41.26 8.3482 0.80 9.15 49.60 49.60 0.0000
S'=± 3.7 cc B 74.15759 -0.83 74.16 82.51 82.51 0.0000
D 379.27972 -1.19 379.28 387.63 387.63 0.0000
C 7.35147 -0.34 7.35 187.63 187.63 0.0000
D
A 315.59856 1.39 315.60 95.88 95.88 0.0000
1 340.56628 -6.66 340.57 180.2766 -0.88 179.39 120.84 120.84 -0.0001
S'=± 4 cc B 362.68321 3.76 362.68 142.96 142.96 0.0000
2 374.69655 1.85 374.70 154.97 154.97 0.0000
C 97.39291 3.35 97.39 249.60 249.60 0.0000
2
D 202.76192 3.16 202.76 354.97 354.97 0.0000
1 230.09992 -16.83 230.10 152.2108 1.47 153.68 382.31 382.31 0.0000
S'=± 5.9 cc A 275.29447 7.46 275.30 27.51 27.51 0.0000
B 367.68273 2.86 367.68 119.89 119.89 0.0000
S0= 1.25
SN1= 0.267 dm 26.708 mm

SE1= 0.385 dm 38.486 mm
P a g i n ă 57 | 80

1 4.245 424.546
A
D 4.245 424.546
2 4.245 424.546
S'=± 3.4 cc
C 4.245 424.546
2 6.243 624.333
B
D 6.243 624.333
1 6.243 624.333
S'=± 5 cc
A 6.243 624.333
1 4.620 462.006
C
A 4.620 462.006
2 4.620 462.006
S'=± 3.7 cc B 4.620 462.006
D 4.620 462.006
C 4.995 499.466
D
A 4.995 499.466
1 4.995 499.466
S'=± 4 cc B 4.995 499.466
2 4.995 499.466
C 7.367 736.713
2
D 7.367 736.713
1 7.367 736.713
S'=± 5.9 cc A 7.367 736.713
B 7.367 736.713
SP1= 0.468 dm 46.846 mm

104.5217 0.046 0.266 26.635 b
1 -0.0035 -0.0492
Cadran III 0.095 0.385 38.537 a
P a g i n ă 58 | 80
Tabel 61 – Prezentarea rezultatelor in cazul 2 a)
Punct N (m) E (m) SN (dm) SE (dm) SP (dm) a (dm) b (dm) ϕ gon)

1 602769.381 468652.838 0.267 0.385 0.468 0.385 0.266 104.5217
Cazul 2 b)
2.12 hdrtjrdtjrtjr
P.S. P.V. dN2 dE2 lija [cc] pija

C -9.3710 9.4881 9.97 0.03
2
D -5.1427 -6.0161 -0.12 0.03
1 -3.4954 -12.2527 -22.25 0.03
S'=± 5.9 cc A 3.6391 -7.8919 3.82 0.03
B 14.2308 4.5978 8.59 0.03
-9.3710 9.4881 10.0 0.03 0 0 0 0

-5.1427 -6.0161 -0.1 0 0.03 0 0 0
A= -3.4954 -12.2527 l= -22.3 P= 0 0 0.03 0 0
3.6391 -7.8919 3.8 0 0 0 0.03 0
14.2308 4.5978 8.6 0 0 0 0 0.03
N= 9.8316 0.6196 N-1= 0.1021 -0.0061 -N-1= -0.1021 0.0061

0.6196 10.3352 -0.0061 0.0971 0.0061 -0.0971
x= -0.289 dm
-1.031 dm
P a g i n ă 59 | 80
Tabel 62 – Calculul valorilor dz si calculul corectiilor in cazul 2 b)
P.S P.V dN2 dE2 lijα [cc] dθ [cc] dzi [cc] vijα [cc] Control
-0.289 -1.031
C -9.3710 9.4881 9.97 -7.08 0.39
2
D -5.1427 -6.0161 -0.12 7.69 5.08
1 -3.4954 -12.2527 -22.25 13.65 2.50 -11.11 0.00
S'=± 5.9 cc A 3.6391 -7.8919 3.82 7.09 8.41
B 14.2308 4.5978 8.59 -8.85 -2.76
Tabel 63 – Calculul coordonatelor celor mai probabile ale punctelor noi in cazul 2 b)

2 597964.674 470023.531 -0.029 -0.103 597964.645 470023.428
Tabel 64 – Controlul compensarii in cazul 2 b)
α comp comp comp coord

P.S P.V a * [g] vi j α [g] zi0 [g] dzi [cc] zi [g] θi j [g] θi j [g] Control [cc]
C 97.3929 0.39 97.3929 249.6041 249.6041 0.0001
2
D 202.7619 5.08 202.7624 354.9735 354.9735 0.0000
1 230.0999 -11.11 230.0988 152.2109 2.50 154.7096 382.3099 382.3099 0.0000
S'=± 5.9 cc A 275.2945 8.41 275.2953 27.5064 27.5064 0.0001
B 367.6827 -2.76 367.6825 119.8936 119.8936 -0.0002
S0= 1.81
SN2= 0.578 dm 57.766 mm

SE2= 0.563 dm 56.342 mm
P a g i n ă 60 | 80
P.S P.V Sαij (dm) Sαij (mm)

C 10.666 1066.642
2
D 10.666 1066.642
1 10.666 1066.642
S'=± 5.9 cc A 10.666 1066.642
B 10.666 1066.642
SP1= 0.807 dm 80.693 mm

162.2860 0.093 0.551 55.134 b
1 -0.0061 0.0050
Cadran IV 0.106 0.589 58.920 a
Tabel 65 – Prezentarea rezultatelor in cazul 2 b)

2 597964.645 470023.428 0.578 0.563 0.807 0.589 0.551 162.2860
P a g i n ă 61 | 80
LUCRU IN PROGRAMUL COLUMBUS
P a g i n ă 62 | 80
P a g i n ă 63 | 80
P a g i n ă 64 | 80
P a g i n ă 65 | 80
P a g i n ă 66 | 80
Pentru cazul 1 a)
P a g i n ă 67 | 80
P a g i n ă 68 | 80
P a g i n ă 69 | 80
P a g i n ă 70 | 80
P a g i n ă 71 | 80
P a g i n ă 72 | 80
Pentru cazul 1 b)
P a g i n ă 73 | 80
P a g i n ă 74 | 80
P a g i n ă 75 | 80
P a g i n ă 76 | 80
P a g i n ă 77 | 80
P a g i n ă 78 | 80
PREZENTAREA REZULTATELOR
2.13 gsdgsdgshsrh
Tabel 66 – Tabel centralizator 1

Schita initiala Caz 1 a) Caz 1 b) Caz 2 a) Caz 2 b)
Punct N(m) E(m) Punct N(m) E(m) Punct N(m) E(m) Punct N(m) E(m) Punct N(m) E(m)
A 604616.994 473091.017 A 604616.994 473091.017 A 604616.994 473091.017 A 604616.994 473091.017 A 604616.994 473091.017
B 596655.944 474074.227 B 596655.944 474074.227 B 596655.944 474074.227 B 596655.944 474074.227 B 596655.944 474074.227
C 594568.169 466668.939 C 594568.169 466668.939 C 594568.169 466668.939 C 594568.169 466668.939 C 594568.169 466668.939
D 604078.852 464797.006 D 604078.852 464797.006 D 604078.852 464797.006 D 604078.852 464797.006 D 604078.852 464797.006
1 602769.365 468652.790 1 602769.375 468652.839 1 602769.395 468652.849 2 597964.664 470023.465 1 602769.395 468652.849
2 597964.669 470023.520 2 597964.658 470023.465 2 597964.664 470023.465 1 602769.381 468652.838 2 597964.645 470023.428
Tabel 67– Tabel centralizator 2
Caz 1 a) 1 602769.375 468652.839 0.255 0.353 0.436 0.359 0.246 83.2226
0.413
2 597964.658 470023.465 0.269 0.284 0.391 0.295 0.256 62.3473
Caz 1 b) 1 602769.395 468652.849 0.073 0.043 0.085 0.075 0.040 16.3254
0.079
2 597964.664 470023.465 0.059 0.042 0.073 0.059 0.042 194.6540
Caz 2 a)
1 602769.381 468652.838 0.267 0.385 0.468 0.385 0.266 104.5217
Caz 2 b)
2 597964.645 470023.428 0.578 0.563 0.807 0.589 0.551 162.2860
P a g i n ă 79 | 80

01 Tanvuia Florin Rares GM3 237

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Tanvuia Florin Rares GM3 237

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indesirea Retelelor Geodezice

STUDENT: Tanvuia Florin Rares

SPECIALIZAREA: Masuratori terestre si cadastru

Tema nr.: 237

1. Să se prelucreze măsurătorile efectuate în rețeaua geodezică si să se determine coordonatele

Punct N(m) E(m)

Tabel 2 - Direcții unghiulare orizontale măsurate,compensate în stație și reduce la planul de proiecție

P.S. P.V. Distanta(m)

Tabel 4 - Coeficienții de precizie ai instrumentului de măsurat distanțe

1. Reducerea observaţiilor la suprafaţa de referinţă aleasa;

2. Etapele de prelucrare a reţelelor geodezice planimetrice

Ca metodă de prelucrare a măsurătorilor folosim metoda observaţiilor indirecte, al cărei principal

2.1 Reducerea observaţiilor la suprafaţa de referinţă aleasă

2.2 Calculul elementelor provizorii

Finalitatea acestei etape de calcul este calculul următoarelor elemente:

• Coordonatele provizorii ale punctelor noi;

2.2.1 a) Calculul orientărilor şi distanţelor între punctele vechi

Figura 2.1 – Calculul distanţei şi orientării Între punctele vechi

Controlul calculelor de mai sus se va realiza cu următoarele relaţii:

2.2.2 b) Orientarea staţiilor de coordonate cunoscute

Figura 2.2 – Măsurători de direcţii într-o staţie

2.2.3 c) Calculul coordonatelor provizorii

𝑁𝑖𝐼 − 𝑁𝑖𝐼𝐼 ≤ ±15 𝑐𝑚

2.2.4 d) Calculul valorilor provizorii ale unghiurilor de orientare a staţiilor

iar pentru distanţe:

Valoarea provizorie a unghiului de orientare a staţiei o vom obţine cu:

𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝑡 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐ţ𝑖𝑖 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒, 𝑚ă𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒 î𝑛 𝑠𝑡𝑎ţ𝑖𝑎 𝑆.

2.3 Întocmirea modelului funcţional-stohastic

Această etapă presupune întocmirea ecuaţiilor de corecţie şi stabilirea ponderilor pentru

În aceasta reţea s-au efectuat două tipuri de măsurători:

a) Direcţii unghiulare orizontale;

Pentru a întocmi modelul funcţional-stohastic (ecuaţia de corecţie şi ponderile) în cazul

sau, scrisă desfăşurat, relaţia de mai sus va avea forma:

În relaţiile de mai sus s-au notat:

𝑑𝜃𝑖𝑗 − 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡ă𝑟𝑖𝑖 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑒

𝑧𝑖0 − 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑠𝑡𝑎ţ𝑖𝑒𝑖

Variaţia orientării funcţie de variaţia coordonatelor plane este dată de relaţia:

𝑑𝜃𝑖𝑗 = 𝑎𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑗 + 𝑏𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑗 − 𝑎𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑖 − 𝑏𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑖

𝑛𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡𝑒 î𝑛 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑓𝑢𝑛𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙); 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑎𝑢𝑔ă 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎

Coeficienţii de direcţie din ecuaţia de corecţie se determină cu următoarele relaţii:

De obicei coeficienţii de direcţie se exprimă în unitatea de măsură ( cc/dm). Exprimând distanţa în

Figura 2.3 - Semnele coeficienţilor de direcţie funcţie de cadranul orientării

Cazuri particulare la întocmirea ecuatiei de corectie pentru directii unghiulare orizontale:

• i - punct vechi; j - punct nou

Atunci ecuaţia devine :

• i - punct nou; j - punct vechi

Ponderea ecuatiilor pentru directii unghiulare orizontale măsurate:

2.3.2 b) Întocmirea modelului funcţional-stohastic pentru distanţe măsurate

Pentru a întocmi modelul funcţional-stohastic (ecuaţia de corecţie şi ponderile) în cazul

În relaţia de mai sus s-au notat:

𝑑𝐷𝑖𝑗 − 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑒𝑖 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑒 𝑎𝑙 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑖 ş𝑖 𝑗

Variaţia distanţei funcţie de variaţia coordonatelor plane este dată de relaţia:

𝑑𝐷𝑖𝑗 = 𝐴𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑗 + 𝐵𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑗 − 𝐴𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝑁𝑖 − 𝐵𝑖𝑗 ∙ 𝑑𝐸𝑖

𝑛𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡𝑒 î𝑛 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑓𝑢𝑛𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙)

Coeficienţii de distanţe din ecuaţia de corecţie se determină cu următoarele relaţii:

Cazuri particulare Ia întocmirea ecuatiei de corectie pentru distante:

• i - punct vechi; j - punct nou

Atunci ecuaţia devine :

Atunci ecuaţia devine:

Atunci ecuaţia devine:

Definitie: Ponderea unei măsurătorii/ecuaţii reprezintă cantitatea pozitivă care exprimă

𝜎𝑖𝑗𝐷 = 𝑎 + 𝑏 ∙ 𝐷𝑖𝑗 (𝑘𝑚)

Unităţile de măsură ale coeficienţilor de precizie ai instrumentului de măsurat distanţe sunt: