Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
,,CHRISTIANA,,
Zalău
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ,
PROFESOR Huluban Viorica
ABSOLVENT,
Surducan Roxana Maria
- Promoţia 2022-
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
,,CHRISTIANA,,
ZALĂU
LUCRARE DE LICENȚĂ
Ingrijirea pacientului
cu
schizofrenie
COORDONATOR ,
PROFESOR Huluban Viorica
ABSOLVENT,
Surducan Roxana Maria
- Promoţia
Cuprins
Argument.............................................................................................................................................1
CAPITOLUL I
Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie a sistemului nervos.........................................................3
1. Noţiuni de anatomie........................................................................................................................3
1.1 Sistemul nervos............................................................................................................................3
1.2 Noţiuni de fiziologie.....................................................................................................................5
1.2.1 Fiziologia emisferelor cerebrale..............................................................................................5
2. Schizofrenia.....................................................................................................................................6
2.1 Definiţie.........................................................................................................................................6
2.2 Etiologie.........................................................................................................................................7
2.3 Simptomatologie..........................................................................................................................7
2.4 Diagnostic.....................................................................................................................................9
2.5 Evolutie şi prognostic...................................................................................................................9
2.6 Tratament....................................................................................................................................10
CAPITOLUL II
Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu schizofrenie..........11
1. Internarea-externarea pacientului în spital...............................................................................12
1.1 Recoltarea produselor biologice................................................................................................13
1.2 Pregătirea bolnavului pentru recoltarea sângelui pentru examene hematologice,
biochimice..........................................................................................................................................14
1.3 Pregătirea pacientului pentru recoltarea urinei pentru examene biochimice.....................15
1.4 Pregătirea pacientului pentru electroencefalografie..............................................................16
1.5 Pregătirea pacientului pentru electrocardiogramă( EKG )....................................................17
1.6 Instrumente de evaluare a pacientului schizofren..................................................................18
1.6.1 Scala PANSS ( Positive and negative Symptom Scale for Schizophrenia )...................,....18
1.6.2 Scala CDSS ( Calgary Depression Scale for Schizophrenia ).............................................18
1.6.3 Scala BPRS ( The Brief Psychiatric Rating Scale ).............................................................18
2.1.1 Comunicarea............................................................................................................................19
2.1.4 Mobilizarea..............................................................................................................................22
Benjamine Disraeli
I. Argument
Schizofrenia este o tulburare psihică gravă care are un efect profund asupra vieţii
individului, afectând în acelaşi timp şi familia sau prietenii acestuia. Simptomele, formele
clinice variate sub care se poate prezenta schizofrenia, ca şi evoluţia bolii variază
considerabil de la un individ la altul, ceea ce face ca diagnosticul şi managementul
pacientului schizofren să fie o sarcină dificilă pentru clinician. În sprijinul acestei idei este şi
afirmaţia conform căreia nu există două cazuri identice de schizofrenie.
Un alt argument al lucrării este convingerea că, deşi se crede in mod curent că având
schizofrenie nu se mai poate duce o viaţă normală,realitatea dovedeşte în multe dintre cazuri
posibilitatea reinserţiei sociale a bolnavului cu condiţia ca acesta să beneficiezeîin primul
rând de asistenţă specializată iar apoi de inţelegerea,toleranţa,sprijinul comunităţii.
2
CAPITOLUL I
DATE GENERALE
1. Noţiuni de anatomie
-Măduva spinării
-Trunchiul cerebral
-Cerebelul
-Diencefalul
-Emisferele cerebrale
Organele nervoase care formează nevraxul sunt învelite de sistemul meningeal, format din
trei membrane:
-Piamater
-Arahnoida
-Duramater
(rahidieni).
Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos central.
Emisferele cerebrale sunt separate prin fisura interemisferică şi legate în partea bazala prin
formaţiuni de substanţă albă:
- Corpul calos
- Trigonul cerebral
- Convexa externă
- Mediala internă
- Bazala
4
Feţele emisferelor cerebrale sunt brazdate de numeroase şanturi, unele adânci care
delimitează lobi ( frontal, parietal, temporal, occipital), altele superficiale care delimitează
girusuri sau circumvoluţii cerebrale (precentral, postcentral, hipocampic etc.).
Aceste informaţii sunt comparate la nivelul ariilor asociate cu cele culese de alţi
analizatori, precum şi cu ariile asociative cu cele culese de alţi analizatori, precum şi datele
din memorie. Pe baza sintezei complexe este elaborată starea de conştiinţă, sunt luate
deciziile voliţionale şi automate.
Scoarţa cerebrală, cel mai recent apăruta filogenetic, îndeplineşte trei categorii de
funcţii:
- Funcţii senzitive.
- Funcţii asociative.
- Funcţii motorii.
Pe baza acestor funcţii, se nasc procesele psihice caracteristice fiinţei umane: cognitive,
afective, volitive. Paleocortexul sau sistemul limbic îndeplineşte trei categorii de roluri:
5
Rolul de centru cortical
La baza actelor de comportament se află un proces nervos complex numit motivaţie sau
impuls.
Din analiza vieţii psihice umane se disting trei compartimente psiho - fiziologice:
6
- Compartimentul volitiv – decizional.
- Compartimentul afectiv.
2. Schizofrenia
2.1 Definiţie
b. Clasificare
2.2 Etiologie
7
Frecvenţa cazurilor de schizofrenie este aproximativ de 1% din
populaţie.Schizofrenia afectează în egală măsură ambele sexe, indiferent de rasă, unii autori
susţinand totuşi o incidenţa mai crescută la populaţia nordică. Se remarcă un coefiecient
mai crescut de morbiditate prin schizofrenie la populaţia pauperă din aglomerările urbane.
Schizofrenia denumită şi psihoza hipotimică discordantă, se caracterizează printr-o bizară
înstrăinare afectivă de la condiţia umană, funcţiile de cunoaştere fiind în acelaşi timp
eventual intacte atunci când sunt analizate fiecare în parte.
2.3 Simptomatologie
1. Sindromul disociativ
Cuprinzând tulburări ale câmpului conştiinţei, tulburări ale desfăşurării gândirii,
dezogranizarea vieţii afective, comportamentul catatonic.
2.4 Diagnostic
Cel puţin două dintre urmatoarele criterii definesc tulburarea, iar un singur
criteriu o face probabilă (se exclud fenomenele consecutive abuzului si sevrajului la alcool
sau alte toxicomanii).
a. Gânduri transmise de la distanţă, inserţia sau furtul ideilor.
b. Alte deliruri decât cele de persecuţie sau gelozie cu durată mai mare de o lună.
c. Idei delirante de orice tip însoţite de halucinaţii pentru cel puţin o săptămână.
d. Halucinaţii auditive care comentează actele pacientului sau comportamentul
acestuia, voci care conversează.
e. Halucinaţii verbale nonafective care comunică cu pacientul.
f. Halucinaţii de orice tip pe parcursul zilei, care durează cel puţin o lună.
9
g. Tulburări ale gândirii acompaniate de efecte tocite sau inadecvate, deliruri, halucinaţii
de orice tip sau comportament marcat dezorganizat.
2.6 Tratament
CAPITOLUL II
1
Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu
schizofrenie
Spitalul este o instituţie sanitară destinată îngrijirii bolnavilor şi organizată pentru servicii
permanente.În spital se internează bolnavii în stare gravă care necesită o îngrijire şi
supraveghere permanentă şi o atenţie deosebită din partea asistentei medicale.
1
Schizofrenia, având tendinţa la cronicizare, în perioadele de remisie se recurge la terapia
suportivă care ajută la prevenirea sau amânarea recăderilor. Activităţile de terapie suportivă
a pacienţilor cu schizofrenie constau în:
- activităţi de grupuri de suport;
- activităţi recreative ( jocuri, vizionări de filme );
- activităţi de antrenare a abilităţilor sociale şi vocaţionale.
În grupul de suport, asistenta urmăreşte: atmosfera, ambianţa, participarea fiecăruia,
comunicarea, cooperarea, ascultarea, posibilitatea de confruntare, respectful faţă de ceilalţi.
1
Scopul terapiei suportive este: redobândirea abilităţilor sociale ( relaţionare interumană
mai uşoară ), dobândirea unui sentiment de participare la viaţa colectivă, înţelegerea
situaţiei pe care o traversează, mobilizându-şi forţele adaptative, într-o atmosferă de
acceptare şi securitate.
Bolnavul este condus de asistent în salonul prealabil hotarat de către medic. Salonul se alege
în funcţie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea şi stadiul bolii) şi sex. Asistentul
conduce bolnavul în salon, îl ajuta să-şi aranjeze obiectele personale în noptieră şi să se
instaleze comod în poziţia indicată de medic .
Se vor asigura condiţiile de mediu necesare ameliorării şi vindecării bolii. Pentru a crea un
mediu de securitate şi confort şi pentru a diminua factorii de stres este indicat ca saloanele
să aibă o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o temperatura de 18-20°C sa fie curate, liniştite şi
bine aerisite cu aer umidificat.
Patul trebuie să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerinţele de
confort a pacientului, cât şi ale personalului de îngrijire. Trebuie să-i permită pacientului să
se poata mişca în voie, să nu-i limiteze mişcările, să poată la nevoie să coboare din pat, să
poate sta în poziţie şezand, sprijinindu-şi picioarele comod de podea. Patul trebuie să
permită ca asistenta să poată efectua tehnicile de îngrijire, învestigaţie şi tratament cât mai
comod. Patul trebuie să fie uşor de manipulat şi curaţat, prevăzut cu rotiţe, dispozitiv de
ridicare şi la nevoie apăratoare.
1
Patul va fi acoperit cu un cearşaf, muşama şi aleză. Pacientului i se oferă doua perne şi o
pătură din lâna moale, uşor de întreţinut. .Lenjeria trebuie să fie din bumbac cu cât mai
puţine cusături. Cearşaful trebuie să fie destul de mare.
- saloanele comune, coridoarele şi anexele spaţioase, bine luminate, cu mult aer, bine
îngrijite;
- uşile închise irită şi, adesea, traumatizează bolnavii, de aceea în interiorul secţiei, uşile
dintre saloane şi coridoare, camera de zi şi sala de mese trebuie ţinute deschise;
- încăperile anexe ca şi colţurile de coridoare trebuie să fie bine luminate, atât ziua cât şi
noaptea, întrucat în aceste locuri se pot izola bolnavii depresivi şi pot comite tentative de
sinucidere.
▪ îngrijiri generale:
- unele măsuri, ca de exemplu predarea obiectelor tăioase, briceagul, briciul, lame de ras sau
chibrituri sau alte obiecte periculoase, în mâinile bolnavilor, asistentul trebuie să le execute
cu tact deosebit;
▪ alimentaţia:
1
- alimentaţia bolnavilor la secţia de psihiatrie nu comportă probleme deosebite de
dietoterapie;
- alimentaţia trebuie să fie mixtă normocalorică , cu multe fructe, legume şi preparate din
lapte.
▪ supravegherea bolnavului:
- injecţii;
Medicul este cel care va hotarî momentul externării bolnavului când acesta nu mai necesită
o supraveghere permanentă şi poate continua tratamentul prescris la domiciliu. Asistenta va
pune la dispoziţia medicului documentele bolnavului necesare formulării epicrizei şi
completarii biletului de ieşire şi va asigura alimentaţia bolnavului până la externare.
1
Asistenta va anunţa familia bolnavului cu privire la externarea acesteia, va avea grija ca
bolnavul să-şi primească lucrurile personale de la magazia spitalului şi să aibă o
îmbracăminte corespunzatoare anotimpului.
Bolnavul este pregătit fizic printr-un regim alimentar, repaus la pat, aşezându-l într-o
anumită poziţie etc., toate pregătirile fiind efectuate în funcţie de recoltarea ce se va efectua.
1
Buletinul de analiză va cuprinde numele şi prenumele bolnavului, secţia, numărul foii de
observaţie, natura produsului, analiza cerută, data recoltării, numele celui care a recoltat.
1
B. Recoltarea sângelui pentru examene biochimice se efectuează prin puncţie
venoasă, dimineaţa, bolnavul fiind “a jeun”.
Se recoltează sânge fără substanţă anticoagulantă pentru determinarea: ureii,acidului
uric, creatininei, bilirubinei, colesterolului, lipidelor, testelor de disproteinemie ( 10cmc ),
fosfatazei,transaminazelor, amilazei, pentru electroforeză, fosfor, calciu, sideremie, rezerva
alcalină, ionogramă ( Na, K şi Cl ).Vacutainerele pentru biochimie sunt cu capac roşu.
1
Electroencefalograma ( EEG ) reprezintă metoda de înregistrare grafică a activităţii
electrice cerebrale cu ajutorul electrozilor plasaţi pe scalp sau cu microelectrozi profunzi,
fiind cea mai importantă metodă de explorare funcţională cerebrală.
Materiale necesare:
Pregătirea pacientului:
Electrozii trebuie plasaţi în mai multe planuri, simetric, la distanţe egale de reperul
central şi la o distanţă minimă între electrozi de 2-3cm. După modelul de amplasare al
electrozilor pe scalp se descriu montaje longitudinal, transversal, circulare, radiare.
Aplicarea şi fixarea electrozilor se efectuează după prealabila degresare a tegumentului cu
2
alcool şi umezirea electrozilor cu o soluţie salină saturată sau pastă electrolitică, pacientul
putând rămâne în poziţie şezândă sau poate fi culcat în decubit dorsal cu un suport în
regiunea cervicală.
Etapele înregistrării EEG: traseu de referinţă – stare de veghe, ochi închişi, relaxare
fizică şi psihică; traseu la deschiderea ochilor; traseu cu ochii închişi şi activare prin
hiperpnee; stimulare luminoasă intermitentă cu 6 Hz şi 12 Hz; activări suplimentare.
În cazul aparatelor mai vechi, electrozii trebuie repoziţionaţi în timpul testării. După
terminarea investigaţiei electrozii şi gelul sunt îndepărtaţi. Pe durata efectuării testului,
2
pacientul nu trebuie să se mişte sau să vorbească, deoarece activitatea musculară poate
influenţa rezultatul.
Pentru rezultate optime, pacientul trebuie să stea întins, nemişcat şi să respire normal;
uneori medicul poate ruga pacientul să-şi ţină respiraţia pentru câteva secunde. O
electrocardiogramă durează în medie 5 până la 10 minute. în unele cazuri, această perioadă
se poate prelungi, de exemplu, atunci când se măsoară ritmul cardiac. Plasarea electrozilor
se face în ordinea următoare:
1.6.1 Scala PANSS ( Positive and negative Symptom Scale for Schizophrenia )
2
1.6.3 Scala BPRS ( The Brief Psychiatric Rating Scale )
- măsoară atât simptomele psihotice cât şi cele nonpsihotice în afecţiunile psihiatrice majore
şi în special în schizofrenie;
Are un rol important în evaluarea pacientului psihiatric şi, consecutiv, are implicaţii
importante în instituirea unei terapii adecvate.
Examinarea neurologică poate evidenţia unele semne şi simptome neurologice care relevă
existenţa unei afecţiuni de natură neurologică.
Pentru început, se solicit pacientului să relateze motivele pentru care s-a prezentat,
concentrându-se asupra simptomelor cheie în ceea ce priveşte localizarea, intensitatea,
durata, frecvenţa de apariţie a acestora în timp, dacă a mai efectuat tratament, care au fost
substanţele administrate ş ice effect au avut asupra simptomelor prezentate.
2
Ulterior se are în vedere istoria medicală neurologică a membrilor familiei şi propria
istorie personală ( evoluţia sarcinii, naşterea, dezvoltarea psihomotorie şi cea psihosocială )
şi evenimente patologice ( traumatisme, ifecţii, intoxicaţii etc. ).
2.1.1 Comunicarea
2
A-l înţelege nu înseamnă doar a decoda mesajul său, ci şi a-l ajuta să experimenteze
un nou limbaj, să ajungă să fie iar conectat cu cei apropiaţi lui, şi a stabili scopuri rezonabile
în privinţa funcţionării sociale, familiale şi profesionale. Intervenţia vizează
comportamentul, factorii biosociali şi procesele neurologice. Aceste arii pot fi influenţate
prin psihoterapie, medicamente sau ambele. Decizia se ia în funcţie de starea pacientului. În
mod normal se consideră că psihoterapia şi medicamentele, împreună, pot face mai mult
decât fiecare separat.
Calea orală declanşează o serie de reflexe vasomotorii şi secretorii necesare unui bun
echilibru funcţional. Prin hidratarea orală sunt aduse şi sărurile necesare dacă nu lipsesc
condiţiile osmotice de reţinere a apei. Stenoza pilorului, vărsăturile, inflamaţiile
intraperitoneale ( stările de şoc ) etc. contraindică această cale.
Calea rectală permite administrarea lichidelor fie sub formă de clorură de sodiu 80%0,
fie sub formă de soluţie glucozată 47%0. Hidratarea pe cale rectală se face sub formă de
clismă picătură cu picătură.
Dintre numeroasele soluţii utilizate pentru hidratarea organismului fac parte următoarele:
- soluţia izotonică de clorură de sodiu numită ser fiziologic ( 7,50-9%0 ) sau hipertonă
10-20%;
- bicarbonatul de sodiu, soluţie izotonică de 1,4% în ser fiziologic sau Ringer;
- lactatul de sodiu – soluţie izotonică 1,9%;
- glucoză – soluţie izotonică de 47%0 sau lactoză 90%0. Glucoza se mai utilizează şi în
concentraţie de 20-30%;
- soluţia de clorură de potasiu 2% în amestec cu soluţie glucozată izotonică.
Restabilirea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic al spaţiului intracelular se efectuează
cu soluţii de electroliţi multipli sau amestecuri de soluţii simple.
2
2.1.3 Igiena
2.1.4 Mobilizarea
Se face în funcţie de: natura bolii, starea generală, tipul de reactivitate a pacientului,
perioada de exerciţii pasive şi active pentru refacerea condiţiei musculare.
În funcţie de tipul de mişcare impus se pregătesc: halat , papuci, fotoliu, cârje. Se
informează pacientul despre procedură, scop etc. Se măsoară pulsul, TA, se observă starea
pacientului, expresia feţei (coloraţia tegumentelor, respiraţia). Se poate determina gradul de
flexie a articulaţiei cu goniometrul.
Mobilizarea bolnavului începe cu mişcări active şi pasive: mişcarea capului,
degetelor, mâinii, gleznelor, mişcarea şi schimbarea de poziţie a membrelor superioare şi
inferioare,
2
păstrând poziţia de decubit.
2
Urmează :
-aşezarea în poziţia şezând, în mod pasiv la început
-aşezarea în poziţia şezând – în mod activ, de mai multe ori /zi - crescându-se numărul de
minute
-aşezarea în poziţie şezând la marginea patului, fotoliu în mod pasiv, apoi activ
-aşezarea pacientului în poziţie ortostatică şi primii paşi
2. În cazul pacienţilor care nu se pot sprijini sau prinde cu mâinile asistenta aşează braţele
pacientului peste abdomen. Membrul inferior dinspre asistentă îl trece peste celălalt din partea
opusă. Asistenta aşează o mână sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealaltă sub
genunchii acestuia. Ridică pacientul în poziţie şezând, rotindu-i în acelaşi timp picioarele într-
un unghi de 90° urmărind poziţia coloanei vertebrale a acestuia.
Bolnavul nu trebuie menţinut mult timp în această poziţie; prima aşezare pe marginea
patului să fie numai câteva minute. Dacă el devine palid sau cianotic sau se plânge că are
ameţeli va fi imediat aşezat înapoi în pat, controlându-i-se pulsul. Durata şederii la marginea
patului în ziua următoare se poate prelungi cu câteva minute.
B. Aşezarea în fotoliu
Asistenta aşează fotoliul cu marginea laterală lipită de marginea patului. Pune un pled pe
fotoliu. îmbracă pacientul cu halat şi ciorapi. Aduce pacientul în poziţie şezând la marginea
patului. Se aşează în faţa pacientului şi introduce mâinile sub axilele acestuia. Pacientul se
sprijină cu mâinile pe braţele sau umerii asistentei. Asistenta ridică pacientul în picioare şi,
întorcându-l cu spatele
2
către fotoliu, îl aşează încet în fotoliu,îl acoperă cu pledul iar sub picioare se poate aşeza un
scăunel.
1. După ce pacientul este aşezat în poziţie şezând, pe marginea patului, asistenta de lângă
pacient stă cu spatele la pat, sprijină pacientul de sub ambele axile şi-l ridică. Se poate
menţine , la prima ridicare , câteva minute.
2. Asistenta se aşează în faţa pacientului care stă în poziţie şezând la marginea patului.
Fixează cu genunchii ei genunchii pacientului, iar cu mâinile îl ţine de sub axile. Pacientul
se prinde de umerii asistentei sau de gâtul acesteia. Prin împingere în genunchii pacientului,
centrul de greutate al asistentei coboară, crescănd astfel forţa de ridicare a pacientului.
3
Etape de execuţie – pregătirea materialelor, pregătirea bolnavului psihică şi fizică,
execuţia tehnicii propriu-zisă, reorganizarea locului de muncă, notarea cifrică, notarea
grafică, interpretarea rezultatelor.
3
Termoreglare – funcţia organismului care menţine echilibrul între producerea căldurii
(termogeneză) şi pierderea căldurii (termoliză) pentru păstrarea valorilor constant
(homeotermie) de 36,7 – 37C dimineaţa şi 37 – 37,3C seara.
3.6.Administrarea tratamentului
-pe cale orală substanţele medicamentoase sunt inactivate parţial de sucurile digestive şi
astfel, cantitatea absorbită în sânge este mai mică decât cea administrată;
-pe cale intravenoasă, doza medicamentului acţionează integral şi rapid, având un efect
puternic, violent.
3
-verificarea calităţii medicamentului, să nu fie alterate, degradate;
3
Asistenţa unui bolnav de schizofrenie se face conform unui plan de management
psihiatric, adaptat individual şi care ţine cont de factorul evolutiv, factorul economic,
factorul etic şi de indicatorii „calităţii vieţii“.
OBIECTIVE GENERALE
-asigurarea unui nivel optim de resurse care să asigure buna desfăşurare a activităţilor
menite să ducă la ameliorarea stării de sănătate mintală a populaţiei;
3.8 Profilaxie
3
ameliorare eficientă a simptomelor schizofreniei, cel puţin 50% dintre persoanele cu
schizofrenie vor suferi o recurenţă în termen de un an.
CAPITOLUL III
3
Lipide: 1-2g/kgC/24h
3
Apa: 2000-3000ml/zi
3. A - urină Urina: aspect normal
elimina
3
3
despre boală
-anxietate
- stare depresivă
11. A se realiza - dificultate în a-şi - schizofrenia
asuma un rol
social
12. A se recrea - dezinteres de a - oboseală
participa la - anxietate
activităţi - mediu
recreative spitalicesc
necunoscut
13. A invăţa să-şi - dezinteres de a - anxietate
păstreze sănătatea învăţa
- mediu social
- stare depresivă
14. A-şi practica religia - acţionează conform
valorilor şi credinţelor sale
2.PREZENTARE DE CAZURI
Pentru susţinerea informaţiilor din prima parte a lucrării s-au efectuat studii de caz.
în prima etapă, pe baza datelor obţinute prin anamneză, examenul clinic şi observaţia
psihiatrică se poate concepe un plan individualizat al nevoilor fundamentale ale pacientului,
după conceptul Virginiei Henderson.
În a doua etapă, se realizează un plan de îngrijiri în funcţie de nevoile specifice
pacientului şi evoluţiei acsestuia.
Alcătuirea unui plan de îngrijiri presupune şi flexibilitatea acestuia în funcţie de
evoluţia pacientului sub terapia medicamentoasă. Astfel, în timp ce în etapa iniţială pot fi
4
4
preponderente aspectele ce ţin de nevoile fiziologice şi igienă, ulterior predomină aspectele
de comunicare şi de activitate în vederea reinserţiei sociale.
Perioada 05.04.2013-11.04.2013
Culegerea datelor:
Nume: P.
Prenume:M.
Vârstă:37 de ani
Sex:M
Ocupaţie:fara ocupatie
Religia: creştin-ortodoxă
Cetăţenie:română
Domiciliu:Botoşani
4
Manifestările de dependenţă: Dispoziţie disforică, pacient uşor neliniştit psihomotor în
timpul examinării, cooperează cu dificultate, relative comunicativ, iritabilitate,
irascibilitate cu tebdinţă la heteroagresivitate.
PERIOADA 05.04.2013-11.04.2013
4
Nevoia Diagnosti Obiective Intervenţii
fundamentală cul de Evaluare
Autonome Delegate
nursing
1. Nevoia de a -pacientul - pacientul - evaluez gradul 05.04.2013
prezintă să- şi anxietăţii -obiectiv
evita
alterarea satisfacă - îi vorbesc nerealizat
pericolele stării de nevoile în calm,lent,cu 11.04.2013
sănătate funcţie de răbdare -starea de
legată de starea de - anxietate
sănătate
anxietate - pacientul să psihoterapie ----------- este
şi beneficieze de diminuată
dezechilib siguranţă
-
re psihologică indepărtează
metabolic pentru toate
e şi neuro- înlăturarea elementele
psihice. anxietăţii
ameninţătoar
e pentru
persoana sa
sau alte
persoane
2. Nevoia de a -insomnie - combaterea -i se favorizează încrederea Se
se odihni insomniei odihna în sine, administrea
pacientului, prin z ă:
suprimarea - psihotrop
surselor care-i e majore:
pot determina Haloperido
insomnie: l 2 tb/zi
reducerea
zgomotului, Majeptil
evitarea 1 tb/zi
discuţiilor cu
voce tare, Levomep
închiderea uşilor r omazin
la salon
3 tb/zi
3. Nevoia de a fi -apatie - înlăturarea - am discutat cu --------------
ocupat si de a pacientul ori de -
stării de
se realiza indiferenţă câte ori acesta a
simţit nevoia;
-ajut pacientul să-
şi recapete
05.04.2013
-obiectiv
nerealizat
11.04.2013
-pacientul
prezintă stare
satisfăcăto are
09.02.2013
pacientul participă
la activităţile
cotidiene
da4c1ă este solicitat;
s-a
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
INVESTIGAŢIE
RECOMANDATĂ REZULTATE VALORI
NORMALE
40 1 h 2-13mm/1h 12-
V.S.H 17mm/2h
TRATAMENT MEDICAMENTOS
4
Levomepromazin 3 tb/zi 05.04.2013-
11.04.2013
EVALUARE FINALĂ
4
CAZ CLINIC NR.2
Culegerea datelor:
Nume: P.
Prenume: A.
Vârstă: 54 ani
Sex:M
Cetăţenie:română
Domiciliu: Botoşani
Antecedente:heredo-colaterale-nesemnificative
4
.
Examen clinic general în limite normale.
Analize de laborator: colesterol seric total – 240mg/dl, ȋn rest fiind ȋn limite normale.
Examene paraclinice: EKG – traseu cu ritm sinusal fără elemente patologice.
Tratament: Rispolept sol. orală 1mg/ml Rispolept iniţial, crescut ulterior: 2ml-0-4ml;
Diazepam sol. injectabilă fiole a 10mg/2ml 1-0-1, ulterior retras din schemă;
Levomepromazin 25mg iniţial: 1/2-0-1/2,crescut ulterior la 2 cp/zi seara; Depakine Chrono
iniţial: 300mg 1cp-0-1cp, crescut ulterior: 500mg-0-500mg; Romparkin 2mg 1cp-0-0 la
nevoie: 1 fiolă sol. injectabilă Diazepam; 1 fiolă sol. injectabilă Prozin 25mg/5ml.
Data internării:09.02.2013
Data externării:15.02.2013
4
PLAN DE ÎNGRIJIRE –CAZ CLINIC NR.2
1.Nevoia de a - - - - 09.02.2013-
evita Ideaţie pacientul să fie ajut administre obiectiv
pericolele delirantă, echilibrat pacientul să z un nerealizat
halucinaţii psihic realizeze o neuroleptic 11.02.2013-
percepere şi un pacientul este
justă a sedativ. mai puţin
realităţii;
reţinut,înţeleg
e situaţie
------------ creată
2.Nevoia de a - să fie - 09.02.2013
învăţa să-şi - Tendinţă cooperant cercetez obiectiv
păstreze de izolare motivaţia nerealizat
sănătatea socială si de izolare şi 13.02.2013
de posibilităţil pacientul este
ignoranţă e de ---------- receptiv şi
comunicare
interesat de tot
ale
ce priveşte
bolnavului;
-furnizez afecţiunea sa
mijloacele
de
comunicare
; şi dau
pacientului
anumite
atribuţii
3.Nevoia de a -apatie - înlăturarea - ---------- 09.02.2013
fi ocupat si stării de am discutat -pacientul
de a se indiferenţă cu pacientul participă la
realiza ori de câte activităţile
ori acesta a cotidiene dacă
simţit este solicitat;
nevoia; -s-a redobândit
ajut interes pentru
4
pacientul majoritatea
să-şi activităţilor
recapete
încrederea
în sine,
comunicân
d
4.Nevoia de a -insomnie -pacientul să -învăţ 09.02.2013
dormi si se beneficieze de insomnie
pacientul să
odihni somn ---------- 11.02.2013
corespunzător practice somn de noapte
cantitativ şi bun, odihnitor,
tehnici de
calitativ indus
relaxare medicamentos
înainte de obictiv
realizat
culcare;
-nu las
bolnavul să
doarmă în
timpul zilei;
identific
nivelul şi
cauza
anxietăţii la
acest
bolnav
5.Nevoia de a - deficit de -alimentaţie şi - - -bolnavul se
se alimenta hidratare şi hidratare am implicat hidratează şi
alimentare corespunzătoar pacientul la mănâncă
e alcătuirea
hranei;
urmăresc ca
bolnavul să
se hidrateze
şi să se
alimenteze
cum
trebuie;
4
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
7-13mm/2ore
Glicemie 94mg% 0.80-1.20mg%
TRATAMENT MEDICAMENTOS
EVALUARE FINALĂ
4
simptomatologie psihotică manifestată prin: stare de agitaţie psiho-motorie, comportament
halucinator-delirant, heteroagresivitate verbal şi obiectivală, tulburări de percepţie În urma
tratamentului evoluţia este favorabilă,pacientul fiind externată în data de 15.02.2013.
5
CAZ CLINIC NR.3
Culegerea datelor:
Nume: P.
Prenume: I.
Vârstă: 56 ani
Sex: F.
Ocupaţia:pensionara
Cetăţenie:română
Domiciliu:Botoşani
Data externării:15.02.2013
5
13. Nevoia de a fi ocupat şi de a se realiza-bolnava este preocupată în vedere
continuării studiilor.
PERIOADA 09.02.2013-15.02.2013
5
2.Nevoia - Comunica- - Pacienta sa - Am Am 09.02.2013
administrat
de a comunice cu alte supravegheat
la indicatia
Agresivitate
rea inadecvata la nivel persoane in mod permanent verbala,
comunic afectiv eficace in termen pacienta, medicului 1 supiciozitate. Nu se
a de 3-4 zile. punandu-I in fiola plego lasa convins sa
Pacienta sa-si valoare mazin(I.M) participle la
-agresivitate verbala si 1 fiola
exprime capacitatiile, activitati
diminuarea talentele diazepam(I.
agresivitatii si realizarile. A M). am sup
verbale in decurs m dat ravegheat, 14.02.2013
de 3-4 zile. posibilitatea masurat si Pacientul s-a
Pacienta sa-si pacientului sa notat in linistit, vorbeste
exprime ia singur foaia de calm dar continua
sentimentele decizii si sa-si temperatur e sa refuze
emotiile, temerile exprime functiile activitatiile zilnice
in urmatoarele dorintele, vitale
zile emotiile. Am a T.A=130/70
jutat pacientul pacienta spune ca
mmHg. La
sa indentifice se simte bine,
posibilitatiile indicatia
odihnita, dornica sa
sale de a medicului
se intoarca la
asculta, de a am
familie
schimba idei administrat
cu alti, de a
creea legaturi Zyprexa
semnificative. 10mg
Am antrenat cp - 0+
bolnavul in 0+1
diferite
activitati care
sa-i dea Piracetam
sentimentul 400 mg cp
de utilitate. - 1+1+0
Multisis
dr -
1+0+1
5
cantitatea 1 fiola Apetit prezent
somnului, diazepam
gradul de I.M
satisfacere al
celorlalte nevoi
Am
supravegheat
comportament
ul pacientei
si am raportat
medicului orice
schimbare
survenita.
5
5
decurs de 3-4
zile. pacienta factorii emisiunilor vazute.
care il
impiedica sa
se realizeze:
familia, limite 14.02.2013
economice, Pacienta isi exprima
starea de dorinta de a urma o
sanatate. scoala, dar starea de
sanatate o impiedica
Am observat
reactiile
pacientei la
luare deciziilor.
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
5
TRATAMENT MEDICAMENTOS
5
EVALUARE FINALĂ
6
CAPITOLUL IV.
CONCLUZIE
Prezenta lucrare a făcut o trecere în revista tuturor aspectelor menţionate mai sus,
dorindu-se a se constitui într-un instrument util pentru cei implicaţi in tratarea schizofreniei.
6
Anexe
Anexa nr.1
Anexa nr.2
CT cerebral normal
6
Anexa nr.3
6
Electroencefalogama
6
III. Bibliografie