i

REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE

Ficțiune, cultură, identitate:

Căutări individuale și colective în literatura
americană modernă și contemporană

Intitulată Ficțiune, cultură, identitate: căutări individuale și colective în literatura

americană modernă și contemporană, prezenta teză de abilitare urmărește îndeaproape
punctele prevăzute de regulamentul în vigoare. Astfel, ea relevă în mod documentat
principalele rezultate originale obținute de subsemnata în cercetarea științifică după
conferirea titlului de Doctor în Filologie (2005), demonstrând importanța și actualitatea
acestora în contextul realizărilor științifice semnificative la nivel global, în domeniul de
specialitate vizat. În același timp, teza prezintă evoluția carierei mele academice, științifice
și profesionale, în scopul de a îmi ilustra capacitatea individuală de organizare și gestionare
de activități didactice, coordonare de echipe, facilitare a procesului de învățare și cercetare.
Structurată de asemenea natură încât să reflecte principalele puncte de interes
menționate, teza se deschide cu un capitol dedicat traseului profesional urmat de
subsemnata de la obținerea titlului de Doctor în Filologie până în prezent (I. Dezvoltarea
carierei. Prezentare, 2005-2015). Subcapitolele aferente evidențiază diverse aspecte ale
activității mele, începând cu I.1. Activitatea didactică. Această parte se concentrează
asupra activităților de predare desfășurate pe parcursul carierei începute în anul 2000 la
Universitatea de Vest din Timișoara (Catedra de Engleză). Sunt trecute în revistă
numeroasele cursuri și seminare predate, evidențiindu-se contribuția personală la
dezvoltarea programelor de studii ale Departamentului de Limbi și Literaturi Moderne, în
special prin inițiativele legate de înființarea și dezvoltarea Masteratului de Studii
Americane.
Astfel, enumăr cursurile pe care le-am propus și introdus în planurile de
învățământ, atât la nivel de licență, cât și la nivel de masterat, toate înscriindu-se în
domeniul de specializare vizat de teza de abilitare: Cultură și civilizație americană,
Introducere în literatura americană; Proza americană în secolul XX, Literatură americană
contemporană, Literatura comunităților etnice americane; Istorie culturală americană:
momente și concepte; Discursuri ale diversității în Statele Unite. Rasă, etnie, clasă. Pe
lângă activitatea de predare în sine, implicarea mea activă în coordonarea și formarea
 ii

studenților se reflectă și în activitatea ca tutore de an pentru studenții secției de Engleză,

anul III, specializarea Limbi și Literaturi Moderne și pentru masteranzii în Studii
Americane. Mai mult, în afara coordonării a numeroase lucrări de licență și disertații anual,
din anul 2011 fac parte și din comisia de îndrumare doctorală a candidaților din domeniul
Filologie (specializarea literatură și cultură americană), ceea ce mi-a oferit deja ocazia de a
mă implica în munca efectivă cu doctoranzii Facultății de Litere, Istorie și Teologie.
Tot în sfera experienței didactice, experiențele de predare în străinătate prin
programele Erasmus și Erasmus + mi-au dat ocazia să activez în cadrul Departamentelor
de Studii Britanice și Americane de la universități din Germania, Franța, Austria, Spania
(Köln, Toulouse, Klagenfurt, Valencia). Am fost invitată pentru prelegeri la universități
din România (Oradea), Ungaria (Szeged), Slovenia (Koper) și, în toamna lui 2014, Statele
Unite ale Americii (Pepperdine University, Malibu). Toate aceste experiențe didactice,
alături de activitatea mea de Fulbright Alumna și Ambasador Fulbright, au constituit
mijloace optime de colaborare cu diverși colegi cu interese similare de la instituții
prestigioase din țară și străinătate, precum și un exercițiu academic valoros, prin
intermediul contactului direct cu diferite sisteme și metode de predare, tipuri de public
universitar, așteptări, cerințe, soluții. Astfel, mi-am perfecționat tehnicile de predare și am
putut aplica în cadrul UVT cele mai noi și performante practici în sfera mea de interes, cea
a Studiilor Americane.
Capitolul I.2 se dedică Activităților de cercetare, împărțindu-se în subcapitole în
funcție de specificul respectivelor activități. I.2.1. Evenimente academice și culturale se
referă la activitatea mea în cadrul asociațiilor științifice și profesionale din domeniul de
abilitare vizat, atât din sfera anglo-americană, cât și din spațiul cultural românesc. Ca
membră în organizații prestigioase (MLA, NEMLA, EAAS, ESSE, The Philip Roth
Society, ACS, USR), am participat cu lucrări la conferințe din România, Ungaria, Bulgaria,
Polonia, Croația, Turcia, Portugalia, Slovacia, Marea Britanie, Finlanda, Germania, SUA,
am propus și condus ateliere și secțiuni la conferințele bianuale ale celor mai importante
două asociații din sfera anglisticii și americanisticii europene (European Association for
American Studies/ Haga 2014 și European Society for the Study of English/ Kosice 2014).
Am avut astfel ocazia că stabilesc contacte profesionale pe termen lung și să demarez
proiecte comune cu specialiști din același domeniu, menite să susțină și să dezvolte
programele deja existente la nivel de Facultăți și Universități.
Capitolul I.2.2. Publicații anticipează prezentarea detaliată a cercetării personale
din capitolele ulterioare ale tezei, menționând faptul că sunt autoarea a cinci cărți (în
 iii

română, engleză și bilingve), editoare-coordonatoare a patru alte volume și traducătoare a

câtorva altele pentru edituri importante din România. Lista de articole publicate în volume
specializate din țară și din străinătate, majoritatea prezente în baze de date internaționale,
culminează cu un articol prezent în ISI Arts and Humanities Citation Index. Publicarea la
edituri recunoscute (Cartea Românească, Polirom, Institutul European, Institutul Cultural
Român) în două limbi mi-a asigurat prezența în varii BDI (CEEOL, ProQuest,
SpringerLink, Worldcat, Academia.edu), precum și într-un număr mare de biblioteci
naționale și internaționale. Cărțile s-au bucurat și de recenzii în reviste din țară și
străinătate, teza detaliind aceste realizări și demonstrându-mi vizibilitatea în sfera
cercetării.
I.2.3. Granturi și proiecte de cercetare oferă o privire de ansamblu asupra
granturilor individuale și colective pe care le-am câștigat, stagiilor de studiu și de cercetare
efectuate, proiectelor destinate dezvoltării Bibliotecii Americane a UVT, elaborate în
calitate de Director de Studii Adjunct al Masteratului de Studii Americane și finanțate de
Ambasada SUA, precum și proiectelor culturale în care m-am angajat ca membru al
Uniunii Scriitorilor și al comitetului editorial al revistei Orizont. Capitolul I.3. este dedicat
Activităților profesionale și administrative, evidențiind, pe de o parte, activitățile mele din
cadrul Consiliului Facultății de Litere, Istorie și Teologie și al Comisiei de Managementul
Calității și, pe de altă parte, eforturile susținute în calitate de director executiv al
programului de masterat în Studii Americane al UVT. Scopul prezentării este de a-mi
demonstra abilitățile de lucru în echipă și capacitatea de coordonare eficientă a unei echipe.
Inițiativele referitoare la regulamente de ordine internă și documente funcționale
ale Facultății de Litere se regăsesc alături de organizarea de colocvii studențești, video-
conferințe, vizite ale profesorilor din țară și străinătate, administrarea eficientă a relației de
colaborare a Colectivului de Engleză cu lectorii Fulbright care predau în cadrul
programului de Studii Americane. Pe lângă acestea, sunt enumerate îndatoririle birocratice
îndeplinite: contribuția la elaborarea de planuri de învățământ, orare, scheme de predare,
administrarea relației cu colaboratorii externi și lectorii străini, participarea la comisii de
admitere și absolvire a studiilor, elaborarea documentației necesare pentru evaluarea și
clasificarea programelor de studii etc. Mai mult, în afara sferei universitare, participarea ca
membru și organizator la varii proiecte culturale locale și naționale, festivaluri de
literatură, lecturi publice, concursuri literare, proiecte de voluntariat și sociale etc. îmi dă
ocazia ca, în dubla calitate de profesor și membru activ al comunității culturale timișorene,
să promovez evenimente, inițiative și programe ale Facultății pe care o reprezint.
 iv

După prezentarea succintă a evoluției mele profesionale până în prezent, Capitolul

II. Explorări ale identității în literatura modernistă și decadentă se apleacă asupra tezei de
doctorat, ca punct de plecare al unui deceniu de cercetare post-doctorală menită să
contureze liniile de forță ale proiectelor pe care îmi bazez prezenta teză de abilitare.
Susținută Magna cum Laudae în 2005, teza de doctorat a subsemnatei își propune să
răspundă unei serii de întrebări esențiale în contextul unui Mileniu Trei al diversității,
multiculturalismului, identităților fluide și traversărilor succesive de granițe fizice și
mentale.
Să fie mult-lăudata unitate și cooperare culturală între țări doar un deziderat utopic,
sau a fost ea realizată anterior? Încearcă oare Europa contemporană să creeze un întreg din
părți disparate sau a existat dintotdeauna un spirit comun al continentului? Pot tradiția
occidentală și cultura Europei Centrale să se întâlnească la jumătate, într-un dialog cultural
benefic reciproc? Cercetarea mea oferă răspunsuri multiple pornind de la o investigație
amănunțită a contribuției lui Oscar Wilde la evoluția literaturii europene moderne. Analiza
comparativă a mediilor socio-culturale britanice și central europene la trecerea dintre
ultimele două secole ale mileniului trecut are în vedere sublinierea influenței copleșitoare a
modelelor și contra-modelelor fin-de-siècle asupra dezvoltării ulterioare a modernismului
secolului XX.
Studiul meu se concentrează pe chestiuni legate de evoluția creativității
modern(ist)e la limita dintre două epoci (secolele XIX și XX) și două spații culturale
(Europa de Vest și Europa Centrală) convențional percepute drept diferite. Încercarea de a
dezvălui rădăcinile comune ale două moduri de gândire și scriere separate artificial
pornește de la ideea că imaginea consacrată a Europei Centrale drept concept cu geometrie
variabilă se poate aplica cu succes întregului continent în ce privește zona culturală și, în
mod special, cea literară. Figura autoritară a lui Oscar Wilde este folosită ca încarnare a
naturii complexe și provocatoare a finalului de secol XIX, privind înainte spre veacul care
începe. În acest prag fragil și flexibil este întâmpinată de o generație incisivă și extrem de
originală de scriitori central-europeni, dornici de asimilare a elementelor și atitudinilor
potrivite din discursul său și de remodelare a acestora într-un flux de discursuri romanești
fragmentate, pe măsură ce natura umană e percepută din ce în ce mai mult drept entitate
multiplă, demnă de documentat în scris.
Cei șase autori central-europeni selectați se angajează în explorări de final de secol
XIX-început de secol XX, în atmosfera generalizată de nesiguranță și dezorientare generată
 v

de căderea celor două mari imperii europene (britanic și austro-ungar). În vreme ce teza se
învârte în jurul axei wilde-iene, am decis să includ scriitori spectaculoși din diverse colțuri
ale fostului Imperiu Habsburgic, de la spațiile poziționate central ale Austriei, Cehiei și
Poloniei până la teritoriile marginale din România și nordul Italiei. Otto Weininger, Max
Blecher, Bruno Schulz, Franz Kafka, Italo Svevo, Robert Musil contribuie la explorarea
literaturii ca împlinire și eliberare, care urmărește tranziția conștiinței (narative) moderne
de la canoanele tradiționale ale unității conservatoare către recunoașterea progresivă a
pluralității și experimentului. Cele șapte capitole ilustrează o perioadă a crizei și tranziției
culturale în care redescoperirea și redefinirea perpetue sunt cvasi-obligatorii pentru
supraviețuirea sinelui creator.
De la dictatele genului și sexualității la traumele corporalității vulnerabile, de la
jocurile de umbre ale esteticii decadente la paradoxurile dandyismului, de la actele
reificatoare ale senzaționalistului rătăcitor la (i)moralismul filosofic al observatorului
social critic, temele pe care m-am concentrat apar recurent, ca fațete concurente și
complementare ale identităților rănite ce definesc trecerea către o nouă eră culturală și
literară. Venind din primele rânduri ale post-modernismului de Mileniu Trei, teza
explorează și explică dilemele bio- și biblio-grafice care, cu aproximativ un secol în urmă,
au condus la disiparea definițiilor unitare, bine-articulate ale identității, prinse în curentul
deconstructiv al modernismului: nuanțat, provocator, incitant.
Plasându-se în contextul lărgit al cercetării internaționale de specialitate, oferind
repere de cercetare prin bibliografia de actualitate utilizată și prefigurându-mi întreaga
carieră academică, teza dedicată Identităților rănite: Sensibilități britanice și central
europene la limită se hrănește din pasiunea pentru spațiile de tranziție și teritoriile de
confluență și divergență dintre culturi. Dacă, la acel moment, mă concentram preponderent
pe Oscar Wilde ca precursor al modernității europene, iar în perioada următoare m-am
dedicat studiului literaturilor grupurilor etnice și de imigranți din S.U.A., intenția mea
actuală este de a-mi continua proiectele de cercetare anterioare și de a demara o
investigație amănunțită a operei lui Philip Roth, scriitor american esențial, văzută ca o
combinație perfectă între realizare artistică, conștiință socială și dialog literar transcultural.
Întrucât, în varii moduri, S.U.A. reprezintă un teritoriu al granițelor fluide și al
valorilor culturale fluctuante, similar eclecticei, dar deloc incoerentei Europe din
momentele și locurile analizate în teza mea de doctorat, cercetarea mea ulterioară s-a
îndreptat către provocările, avantajele și crizele americanității, în contexte comparabile de
adaptare, scindare, asimilare, rezistență la și chiar sfidare a normelor. Astfel, capitolul III
 vi

se dedică proiectelor mele de cercetare și rezultatelor acestora, concentrându-se pe

publicațiile majore ale ultimilor zece ani, selectate și ordonate în funcție de domeniul de
abilitare vizat. III. 1. Identitate, etnie, imigrație. Documentând tranziția culturală în Statele
Unite vorbește despre cel mai recent și cel mai ambițios proiect finalizat, cartea publicată
la Editura Universității de Vest în 2015, The Present with a Past: Explorations of Identity
in Ethnic American Fiction/ Prezentul cu trecut: Explorări ale identității în literatura
etnică americană.
Cartea e prezentată drept rezultat al experienței academice acumulate la
Universitatea de Vest din Timișoara, pe parcursul căreia predarea literaturilor grupurilor
etnice și de imigranți din S.U.A. s-a conturat ca o necesitate firească, mai ales în contextul
post-revoluționar românesc, care i-a făcut pe studenții români din ce în ce mai conștienți de
realitățile imigrației, trans-naționalismului, discriminării, dezrădăcinării, concepte
operaționale de bază ale acestui tip de parcurs ficțional. Fascinată fiind de (de)construcția
și negocierea identităților într-o lume a granițelor fluide și a valorilor flexibile, dacă nu
rearanjate întru totul, am devenit din ce în ce mai interesată de spațiile de tranziție culturală
și de felurile în care acestea influențează mentalități, comportamente și, nu în cele din
urmă, categorii de discurs public sau privat, ficțional sau non-ficțional.
Prin urmare, cartea reprezintă rezultatul eforturilor mele de a înțelege și explica
literatura unor comunități majore din Statele Unite unui public majoritar non-american, ale
cărui cunoștințe incipiente și experiență directă cu privire la fundalul socio-istoric al
romanelor alese sunt, inevitabil, limitate. Eseurile incorporate reprezintă explorări ale
ficțiunii în context, încercări de analiză a scriiturii prin prisma elementelor extra-literare
care o structurează (biografie personală, istorie comun(itar)ă, condiți(onăr)i sociale etc.) Pe
lângă prezentarea unor perspective inovatoare și a unor subiecte incitante, volumul își
propune să umple golurile lăsate de ficțiune și să reconstruiască povești de viață și
evenimente reale invocate sau sugerate în textele în sine, dar nu întotdeauna articulate
explicit, întru completă înțelegere din partea cititorului neinițiat. Ca atare, propun o
călătorie printre provocările trecute și prezente ce se regăsesc în scrierile selectate, menită
să lărgească orizonturile interpretative ale iubitorilor de literatură etnică.
Capitolul introductiv explică termenii-cheie și conceptele ce urmează a fi folosite,
trecând în revistă teoriile de bază ale domeniului și prezentând o serie de lucrări esențiale
pentru modelarea gândirii critice și înțelegerii tipului de chestiuni ce urmează a fi puse în
discuție. Concentrându-se în principal pe texte literare selectate cu atenție, cartea oferă
trimiteri critice utile oricui ar putea fi interesat de o continuare a cercetării sau doar a
 vii

călătoriei ficționale. Proiectul s-a bazat pe studii sociologice, antropologice și literare ale
minorităților din S.U.A., care m-au ajutat să îmi verific ipotezele teoretice bazate pe
narațiuni dedicate tranziției culturale prin compararea cu fenomenele reale, surprinse în
documente referitoare la statutul minorităților americane. Cele trei mari secțiuni gravitează
în jurul a trei mari comunități: african-americană, asiatic-americană și latino-americană.
Fiecare cuprinde câte cinci capitole menite să recompună momente importante din evoluția
grupurilor etnice în cauză și să ofere o perspectivă detaliată asupra unei diversități literare
demne de atenție.

Textele analizate, majoritatea netraduse în română, sunt semnate de (în ordine

alfabetică) Julia Alvarez, How the García Girls Lost Their Accents; Gloria Anzaldua,
Borderlands/ La Frontera. The New Mestiza; Sandra Cisneros, The House on Mango
Street; Junot Diaz, This Is How You Lose Her; Heidi Durrow, The Girl Who Fell from the
Sky; Cristina Garcia, Dreaming in Cuban; Dagoberto Gilb, The Magic of Blood; Maxine
Hong Kingston, The Woman Warrior. Memoirs of a Girlhood among Ghosts; Zora Neale
Hurston, Their Eyes Were Watching God; Gish Jen, Typical American; Jhumpa Lahiri,
Interpreter of Maladies, The Namesake și Unaccustomed Earth; Andrew Lam, East Eats
West. Writing in Two Hemispheres; Nella Larsen, Passing; Chang-rae Lee, Native Speaker;
Harper Lee, To Kill a Mockingbird; Toni Morrison, Beloved; John Okada, No-No Boy;
Richard Rodriguez, Hunger of Memory. The Education of Richard Rodriguez. An
Autobiography; Amy Tan, The Joy Luck Club și Alice Walker, The Color Purple.
Subiectele alese oferă cititorului o inițiere în istoria, cultura și civilizația Statelor
Unite văzute drept mozaic al comunităților etnice ce coabitează, prin intermediul literaturii
produse de membri ai acestora. (Auto)biografie; achiziție lingvistică; adaptare; afiliere;
afirmare și eradicare de sine; alienare; ambiție; apartenență; comunitate; conflict și relație
inter-rasială; criză individuală și socio-politică; dezumanizare; discriminare; diversitate;
dislocare; dramă privată și traumă colectivă; emancipare; exploatare; extremism;
hibriditate; incluziune/excluziune socială; integrare și dezintegrare; marginalitate; oralitate;
prejudecată; rasă, clasă, gen, etnie; revoluție; sclavie; segregare; stereotipizare;
tradiționalism; trans-naționalism; transplantare; transformare; vulnerabilitate; zonă de
contact și de frontieră: sunt o parte dintre conceptele și realitățile ce ghidează analiza și
conturează traseul narativ realist și angajant pe care intenționez să îl continui în domeniul
de abilitare vizat.
Capitolul III.2. subsumează lucrări dedicate Înțelegerii Americii în secolul XXI.
 viii

Întrucât Statele Unite s-au impus ca obiect de studiu fascinant al cercetării mele din ultimul
deceniu, în afară de a scrie despre anumite aspecte în particular, am încercat să îmi
direcționez eforturile și către înțelegerea fenomenului american și explicitarea sa pentru
studenți, colegi și oricine ar putea fi interesat de acest subiect. Pe de o parte, am intervievat
o serie de personalități din sfera științelor umaniste americane (scriitori, profesori, editori)
și am publicat conversațiile avute atât în engleză, cât și în română, în scopul de a ajunge la
un public mai larg decât cel strict academic, vorbitor de engleză. Pe de altă parte, m-am
angajat în proiecte de editare a muncii specialiștilor în Studii Americane, perfect conștientă
fiind atât de potențialul acestora, cât și de lipsa unor proiecte coerente în acest sens la
editurile din România. Masteranzi, doctoranzi și membrii activi ai comunității academice
și-au găsit astfel o nouă platformă de popularizare a rezultatelor cercetării, un spațiu
inovator al comunicării și dezbaterii unor chestiuni extrem de discutate în comunitatea
internațională.
Capitolul III. 2.1 Granițe fluide, identități hibride: Căutări literare contemporane
se referă la volumul de autor Book Alerts. În calitate de jurnalist cultural cu rubrici
permanente de recenzii în reviste ale Uniunii Scriitorilor din România, am ales să mă
concentrez în special pe traduceri ale autorilor de limbă engleză. Astfel, mi-am putut
utiliza experiența de analiză în sfera literaturii americane și britanice ca modalitate de
orientare și educare a publicului cititor. Subiectele predilecte ale cercetării mele în
domeniul de abilitare vizat mi-au ghidat selecția axată pe rolul istoriei și memoriei în
formarea și transpunerea literară a provocărilor identitare moderne și contemporane. În
această parte a activității mele, profesorul și criticul se întâlnesc, gravitând însă în jurul
acelorași mari zone de interes academic.
Textele din perioada 2006-2010 aduc în prim-plan voci şi poveşti importante ale
începutului de mileniu literar, consacrate atât datorită aprecierilor criticii de specialitate cât
şi prin reacţiile unui public ce le-a îmbrăţişat şi propulsat pe listele de lecturi obligatorii din
diferite colţuri ale lumii. În vreme ce unii dintre autorii incluşi în selecţia traducerilor
analizate vin dinspre sau se concentrează asupra trecutului şi evenimentelor lui definitorii,
alţii modelează cu succes prezentul literaturilor la îmbogăţirea cărora contribuie. Într-un
univers în care noţiunile de „centru” şi „margine” nu se mai plasează în opoziţie ci, mai
degrabă, în dialog şi continuu proces de modelare reciprocă, „minorităţile” permează cu
dezinvoltură spaţii rezervate nu demult „majorităţilor”, rezultând discursuri fascinante prin
prospeţime şi diversitate.
Principalul punct de interes al acestor exerciţii de lectură îl constituie, de fapt,
 ix

întâlnirea dintre experienţa trăită şi cea imaginată, căutarea identitară ce animă atât un set
de personaje memorabile cât şi o serie de autori remarcabili. Într-o contemporaneitate a
mobilității crescânde, gruparea strictă a celor din urmă poate reprezenta o sarcină dificilă,
ea efectuându-se, în cazul de faţă, în funcţie de afinităţi şi familii spirituale. Fiecare dintre
cele patru secţiuni reuneşte personalităţi cu preocupări similare, cărţi ce se pot înşira cu
succes în acelaşi raft al unei biblioteci organizate mai degrabă tematic decât alfabetic sau
cronologic.
Textele discutate care se înscriu în sfera de interes a tezei de abilitare și sunt
prezentate ca atare aparțin lui Peter Ackroyd, Utimul testament al lui Oscar Wilde;
Chimamanda Ngozi Adichie, Jumătate de soare galben; John Banville, Marea; Geraldine
Brooks, Oamenii cărții; Douglas Coupland, Toate familiile sunt psihotice; Don DeLillo,
Zgomotul alb; Kiran Desai, Zarvă în livada de guave; Junot Diaz, Scurta și minunata viață
a lui Oscar Wao; E.L. Doctorow, Ragtime; Anne Enright, Reuniunea; Louise Erdrich,
Toba pictată; Richard Ford, Ziua independenței; Amitav Ghosh, O mare de maci;
Mohammed Hanif, Explozia întârziată a fructelor de mango; Nicole Krauss, Istoria iubirii;
Jhumpa Lahiri, Interpret de maladii; Jean Mattern, Băile Kiraly; Carson McCullers,
Balada tristei cafenele; Ian McEwan, Pe plaja Chesil; Joseph O’Neill, Netherland;
Michael Ondaatje, Divisadero; Philip Roth, Indignare; Carol Shields, Jurnal în piatră;
Amy Tan, Salvând peștii de la înec; Colm Toibin, Maestrul; John Updike, Teroristul.
Concise și informative, analizele propuse conturează un traseu printre lecturi, teritorii
și idei pe cât de diverse, pe atât de reprezentative pentru tipurile de discurs cultural al
începutului de mileniu. În funcție de teritoriile și comunitățile de proveniență, autorii
contribuie la cartografierea unei Lumi Noi ale cărei granițe, principii, așteptări și idealuri
se văd modelate perpetuu de forțele unei istorii în mișcare. Migrația fizică, mentală și
emoțională, (trans)formarea individuală și colectivă, căutarea esențelor identitare și
descoperirea futilităților existențiale se regăsesc, sub o formă sau alta, în parcursul (semi)-
imaginar jalonat de romane ce și-au asigurat succesul prin apelul la structurile de adâncime
ale cititorului dornic de a găsi în pagină nu doar modele sau îndrumători, ci și confidenți,
aliați, congeneri spirituali cu care-și poate împărtăși preocupările, obsesiile, nevrozele, într-
un tip de dialog ce depășește spațiul imediat al colii tipărite.
Capitolul III. 2.2. Explorări literare și cinematografice ale Americii aduce în prim
plan volumul publicat împreună cu Adina Baya, Celuloză vs. Celuloid. Despre cărți și
ecranizări, o colecție de peste optzeci de articole publicate în decursul a mai mult de șapte
ani în revista Uniunii Scriitorilor din România, Orizont și situate în sfera cronicii literare și
 x

cinematografice. Cartea propune tratarea paralelă a fiecărei opere selectate, din perspective
diferite: pe de o parte, discutarea variantei literare de pornire; pe de altă parte, evaluarea
transpunerii cinematografice. Prin abordarea în oglindă a acestor două tipuri de discurs și
forme de expresie estetică, cititorul este invitat să exploreze forme diverse de reconcepere
şi regândire a unui nucleu narativ structurat în jurul temelor predilecte ale cercetării mele
în domeniul de abilitare vizat.
Ca atare, volumul se adresează unui public larg, amator de literatură și / sau de
cinema, consumator de presă culturală. Colecția bazată pe câteva dintre cele mai
interesante ecranizări ale unor opere literare realizate în ultimele decenii, analizate alături
de prozele ce le-au servit drept punct de plecare, este structurată tematic în patru mari
capitole: Broderii, dantele, finețuri; Spații marginale; Istorii, ficțiuni, închipuiri și
America, prin ocheanul hollywoodian. Autori consacrați sau celebrități în devenire ale
ultimilor ani aduc personaje dintre cele mai variate la întâlnirea cu regizori și actori
hotărâți să poarte universul livresc într-o sferă mai ofertantă și mai spectaculoasă vizual,
dar nu întotdeauna semnificativ mai bogată.
Textele discutate care se înscriu în sfera tezei de abilitare aparțin lui Charles
Bukowski, Factotum; Michael Chabon, Wonder Boys; Michael Cunningham, A Home at
the End of the World; Don DeLillo, Cosmopolis; John Fante, Ask the Dust; F. Scott
Fitzgerald, The Curious Case of Benjamin Button și The Great Gatsby; Jonathan Safran
Foer, Everything Is Illuminated și Extremely Loud and Incredibly Close; Sara Gruen,
Water for Elephants; Khaled Hosseini, The Kite Runner; Jack Kerouac, On The Road;
Cormac McCarthy, All the Pretty Horses, No Country for Old Men și The Road; John
O’Brien, Leaving Las Vegas; Charles Portis, True Grit; Annie Proulx, Brokeback
Mountain și The Shipping News; Philip Roth, The Dying Animal și The Human Stain;
Lionel Shriver, We Need to Talk about Kevin; Upton Sinclair, Oil!; Kathryn Stockett, The
Help și Richard Yates, Revolutionary Road.
Capitolul III. 2.3. Identități literare și culturale în dialog prezintă volumul bilingv
de interviuri intitulat Dialoguri în era E-Reader, care include atât transcrierile
conversațiilor mele cu autori, editori, profesori cunoscuți din sfera (anglisticii) și
americanisticii internaționale, cât și traducerile destinate cititorilor din România.
Profesorul american de origine română Marcel Pop-Corniș, scriitorii americani de origini
chineze și mexicane, Gish Jen și Tino Villanueva, filosoful și istoricul cultural Dominick
LaCapra, editorul-șef al Harvard University Press, Lindsay Waters și celebrul lingvist
David Crystal sunt interlocutorii de excepție care m-au ajutat să schițez o hartă intelectuală
 xi

a Statelor Unite în secolul XXI. Discuțiile surprind America din interior, ajutându-ne pe
mine și pe cititorii mei să îi înțelegem mecanismele de funcționare, să îi descoperim
dimensiunile culturale și academice, să îi cunoaștem figurile notabile și să luăm parte la
dezbaterile majore ale erei în care trăim, la nivel global. Ca întreg, volumul oferă un tablou
coerent și complex al Statelor Unite astăzi, recompus din discursuri ficționale și non-
ficționale în beneficiul tuturor celor interesați de vastul domeniu al Studiilor Americane.
Capitolul III.2.4. Predarea și studierea Americii în secolul XXI prezintă un
ambițios proiect editorial dedicat Studiilor Americane la Editura Universității de Vest, care
aduce laolaltă contribuții din diverse zone de studiu, concentrându-se în principal pe
literatura și cultura americană. De la sport la politică, publicitate sau jocuri video, de la
manifeste artistice și sociale, dezbateri publice și private ale secolului XX până la
provocatoare experimente postmoderniste, cititorului i se oferă o panoramă în mișcare a
Statelor Unite, așa cum se reflectă în unele dintre cele mai interesante tipuri de discurs
produse în timp. Cartea editată conține șaptesprezece proiecte, prezentate detaliat în cadrul
tezei de abilitare, care spun povestea unui grup intelectual dinamic și surprind momente
din evoluția unor proiecte de cercetare care au devenit sau vor deveni părți componente ale
unor teze de mai mari dimensiuni în sfera Studiilor Americane. În funcție de subiectele
abordate, ele sunt grupate în patru mari secțiuni: America secolului XX, din deceniu în
deceniu literar; Rătăcirile minții literare; Jocuri narative, discursuri postmoderne și
Inte(rve)nții politice.
Capitolul II.2.5. se dedică Rebelilor și excentricilor, gravitând în jurul unui alt
proiect editorial aparte, ExCentris: Marginali, excentrici, rebeli. Date fiind atât
subiectivitatea cât și inefabilul ideii de ”frontieră”, textele reunite în volumul colectiv
editat împreună cu filosoful și profesorul Ciprian Vălcan abordează teme dintre cele mai
diverse, în care ex-centricitatea se raportează la spații fizice, psihice sau spirituale iar
revolta la îngrădiri ale trupului, sufletului și, mai ales, minții (nu arareori captive). Colecția
de eseuri a apărut ca răspuns la provocările și stereotipurile identitare tipice sensibilităților
moderne și contemporane. În miezul conversațiilor și negocierilor culturale perpetue,
produsul final al eforturilor noastre reprezintă angajarea necesară într-un dialog ce ajută
localul și globalul să coexiste armonios. Proiectul îmi continuă preocupările pentru
hibriditate și scindare culturală, transfer și transformare, deschizând calea unor idei și
dezbateri trans-disciplinare.
Nume consacrate din zona universitară românească și internațională, dar și tineri
cercetători de viitor, foști studenți, masteranzi sau doctoranzi ai programelor din sfera
 xii

filosofiei, lingvisticii, studiilor literare și/ sau culturale contribuie la demersul situat în zona
generoasă și deosebit de fertilă a schimbului de idei, a comunicării între modele culturale
generice și viziuni profund personalizate, între lumi și civilizații cu trasee pe cât de
sinuoase, pe atât de fascinante. Cele cincisprezece articole de dimensiuni variabile sunt
grupate, în funcție de tematică și perspectivele alese, în trei mai secțiuni: I. O Europă
aparte. Revizitări, rescrieri; II: Exploratorii spiritului. Reconfigurări mentale și III.
America ”celorlalți”. Recitiri, redefiniri. Sub fiecare dintre aceste titulaturi se regăsesc
câte cinci articole care, citite separat, provoacă la aprofundarea unor chestiuni punctuale,
iar la o lectură unitară aranjează continentele interioare și exterioare ale scrisului pe o hartă
plină de culoare.
Capitolul IV. Proiectul de dezvoltare academică este cel care dă și titlul tezei de
abilitare (Ficțiune, cultură, identitate: căutări individuale și comunitare în literatura
americană modernă și contemporană). În prima parte, dedicată IV.1. Obiectivelor de
dezvoltare academică, teza trece în revistă diversele tipuri de obiective vizate pe termen
scurt, mediu și lung: IV. 1.1. Obiective didactice, IV.1.2. Obiective de cercetare, IV.1.3.
Obiective administrative. Astfel, între obiectivele didactice se regăsesc dezvoltarea noilor
cursuri masterale, dotarea masteranzilor cu materiale de curs competitive pe suport tipărit
și electronic, continuarea seriei de stagii de predare efectuate în instituții din țară și
străinătate, pregătirea de asistenți care să preia seminarele elaborate în timp, precum și, pe
termen mediu și lung, extinderea semnificativă a experiențelor de predare în spațiul
american, coordonarea preponderentă a tezelor de masterat și doctorat, implicarea efectivă
în coordonarea proiectelor doctorale, elaborarea și predarea de cursuri în cadrul Școlii
Doctorale.
Obiectivele de cercetare se referă, la rândul lor, la diverse aspecte. În ce privește
participarea la evenimente academice, ele includ continuarea seriei de participări la
manifestări de prestigiu din sfera studiilor culturale americane și europene (conferințe
EAAS, ESSE, conferințe ale asociațiilor naționale de Anglistică și Americanistică),
participarea ca organizator principal de sesiuni și mese rotunde la conferințele mai sus
menționate și extinderea activității de prim-plan în zona academică americană, continuarea
organizării colocviilor masteranzilor în Studii Americane ai UVT (American Studies
Days), începute în 2011, și a activității de coordonare a Simpozionului Studenților la
Engleză, în echipa de organizatori principali a căruia m-am implicat plenar în ultimii doi
ani.
Obiectivele ce privesc sfera cercetării și a publicațiilor științifice includ volume de
 xiii

autor (un curs și caiet de seminar dedicate Autorilor canonici ai prozei americane din
secolele XX și XXI, destinate studenților secției de Engleză (ciclul de licență), proiecte de
editor (un al doilea volum din seria dedicată Studiilor Americane, care va aduce laolaltă
lucrări ale masteranzilor și doctoranzilor specializării în cauză din cadrul UVT și
numerele-pilot ale revistei online de Studii Americane, The ASMAT Journal) și publicistică
de cultură (continuarea seriei de recenzii și interviuri din revista Orizont). Printre
obiectivele pe termen mediu și lung se înscriu o monografie dedicată unuia dintre cei mai
importanți scriitori americani contemporani, Philip Roth, o colecție de articole și interviuri
bazate pe activitatea de jurnalism cultural (în limba română), un volum editat dedicat
Discursurilor rasei, clasei, etniei, care intenționează să adune puncte de vedere ale unor
specialiști români și străini din domeniu, o serie de volume tematice în seria de Studii
Americane a UVT, extinderea colaborării cu publicații din zona culturală românească
(România literară) și internațională.
În zona granturilor și proiectelor de cercetare, obiectivele includ continuarea seriei
de aplicații de succes pentru granturi de consolidare a Bibliotecii Americane (oferite prin
concurs de Ambasada SUA), lansarea centrului de cercetare de Studii Americane al UVT,
lansarea unei reviste online a masteratului de Studii Americane, pregătirea de aplicații
individuale în vederea efectuării unor noi stagii de cercetare și documentare în biblioteci
ale unor mari universități americane, alcătuirea unui echipe de cercetare în sfera studiilor
literare și culturale comparative (americane și europene) în vederea accesării de fonduri
europene, depunerea unei aplicații de echipă în vederea unui proiect interdisciplinar în
sfera studiilor literare și culturale americane.
Nu în cele din urmă, obiectivele administrative vizează obținerea unui nou mandat
în Consiliul Facultății de Litere și reprezentarea Facultății în Senatul UVT, continuarea
organizării colocviilor de Studii Americane (American Studies Days) și a Simpozionului
Studenților la Engleză, menținerea bunei relații de colaborare cu lectorii americani
(Fulbright), consolidarea contractelor Erasmus semnate și semnarea unora noi, cu alte
universități de prestigiu, continuarea activităților de promovare și internaționalizare din
cadrul mandatului de cinci ani ca Ambasador Fulbright, în vederea creșterii vizibilității
UVT în cercetarea internațională de prim plan, promovarea Facultății în mediul cultural
prin implicarea în proiecte inter- și trans-disciplinare din afara spațiului universitar
(festivaluri de literatură, lecturi publice, lansări de carte, voluntariat, proiecte sociale etc.).
Menit să exemplifice la modul concret intențiile de cercetare, Capitolul IV.2.
Dezvoltarea cercetării. Ilustrare se împarte în două subcapitole ce prezintă fragmente
 xiv

concrete din cele două mari proiecte în domeniul vizat de teza de abilitare. IV.2. 1. Non-
Insularul Philip Roth: Între sensibilitatea americană și conexiunea (central)-europeană
prezintă proiectul anunțatei monografii Philip Roth, o lucrare din sfera studiilor literare și
culturale menită să ofere o abordare nouă la adresa scrierilor unui autor inconfundabil al
Americii contemporane, prin intermediul investigării legăturilor sale personale și
profesionale cu o serie de romancieri central și est-europeni de marcă. Istoria, memoria,
identitatea formează nucleul cercetării, ele structurând traseul fizic, intelectual și mental
transcontinental.
Unul dintre scopurile principale ale proiectului este de a explora scrierile de
ficțiune și non-ficțiune ale lui Roth și ale autorilor central-europeni selectați și de a aduce
la suprafață aspecte mai puțin cunoscute. Intenționez să analizez opera lui Roth prin prisma
oferită de observatorii literari ai ceea ce Hermann Broch numea “apocalipsa veselă”: o
stare de spirit și moralitate, mai degrabă decât o realitate constrânsă temporal și geografic.
Cartea se va axa pe două mari părți: 1. Între ”profesor de dorință” și “animal pe moarte”:
Roth și deschiderea minții americane (concentrată pe critica societății americane, bazată pe
propriul parcurs biografic al autorului) și 2. Revigorarea Apocalipsei Vesele. Roth și
Conexiunea Central-Europeană (concentrată pe temele, ideile, conceptele comune ale
scriitorului american și spiritelor sale îngemănate de peste Atlantic). Ca ilustrare practică a
direcției de dezvoltare a proiectului folosesc un articol publicat recent la editura Cambridge
Scholars, “Fairytale Gone Bad: Failures of Romance in Philip Roth’s Short Novels in
Romance. The History of a Genre”.
Ultimul subcapitol, IV.2. 2. Literatura dincolo de cratimă: moștenirea culturală
etnică și construirea americanității moderne se referă la continuarea și aprofundarea
investigației dedicate literaturilor grupurilor etnice și de imigranți din S.U.A., o zonă de
studiu fascinantă, care s-a dezvoltat în timp și evoluează rapid la început de mileniu. După
recent publicata prezentare a unora dintre elementele esențiale prezente în scrieri african-,
asiatic- și latino-Americane consacrate, intenționez să explorez nuanțe, dileme, conflicte
interioare și posibile conexiuni subtile între comunitățile americane, caracterizate de
particularități istorice și culturale ce ar putea scăpa unui ochi ne(in)format. Primul pas în
această direcție a fost făcut chiar în S.U.A., unde, cu ocazia convenției ALA, am decis să
examinez și popularizez opera unui scriitor mai puțin cunoscut în mediul european și
românesc. Drept ilustrare a cercetării aflate în curs de desfășurare recurg la un articol încă
nepublicat dedicat lui Carlos Bulosan, autor american militant de origine filipineză.
Punctul V. al tezei îl constituie secțiunea de trimiteri bibliografice, care prezintă,
 xv

pe capitole și subcapitole, lucrările menționate pe parcursul tezei de abilitare, împărțite în

V.1. lucrările selectate ale candidatei; V.2. lucrările colaboratorilor (editate/traduse de
candidată), V.3. trimiteri literare (surse primare) și V.4. trimiteri critice (surse secundare).
Astfel se încheie teza de abilitare care evidențiază principalele rezultate originale obținute
de subsemnata în domeniul de cercetare vizat după conferirea titlului de Doctor în
Filologie. Selecția operată în acest sens în rândul propriilor publicații își propune să
demonstreze importanța și actualitatea lor în contextul cercetării naționale și internaționale
în domeniu, ea fiind acompaniată de o prezentare cu exemple a evoluției carierei
academice, menită să îmi ilustreze capacitățile de cercetător și membru al comunității
academice din România, precum și potențialul de a obține atestatul de abilitare.