Libra Sonatina

Roland Dyens
Dumitriu Robert Darius XII-a A
 Analiza - Lucrarea este structurata in forma de lied de tip A - B - A la carese adauga o
coda. 
 Prima sectiune A – este alcatuita din patru structuri cu dimensiuni variabile, prin
acest fapt, datorandu-se atat scriiturii de o mare virtuozitate (avand caracter
cvasiimprovizatoric), cat si utilizari de masuri alternative (Alla breve) exemplu: 2/2,
6/16, 1/2, 2/4, 3/2, 8/4, 4/4. 
 Din punct de vedere al materialului folosit se remarca motive cu caracter
predominant melodic exemplu masurile 1, 4, 6 etc, ce alterneaza cu structuri de tip
omofon (a se vedea masurile 2, 3, 8). Tot in planul melodic trebuie mentionate
influente de tip flamenco-jazz. 
 Intre sectiunea A si B exista un episod de tranzitie care prelucreaza elemente din
sectiunea A insa spre deosebire de acestea se remarca printr-o unitate de scriitura
(polifonie la doua voci in care ambele planuri sunt realizate prin pedala). 
 Sectiunea B – poate fi segmentat la randul sau in functie de materialul utilizat in trei
subsectiuni (b1, b2, b3). 
 Subsectiunea b1 – prezinta un element ritmic extrem de pregnant: optime cu punct,
optime cu punct, optime, care datorita vitezei de executie este asimilat din punct de
vedere tehnic formula fiind preluata din masurile 1, 2 si 3 si sunt de provenienta
flamenco.
 Subsectiunea b2 – aduce in prim plan elemente cromatice (exemple masurile 47, 48)
 avand din punct de vedere melodic un caracter secvential cu profil descendent.
Dinamica fiind si ea la randul ei tot descendenta, de la mezzo forte la subito piano.
 Subsectiunea b3 – formula ritmica reprezentativa esteoptime cu punct,
saisprezecime, patrime, care realizeaza o structura de baza (peste care la fel ca si in
sectiunile precedente se desfasoara un mers melodic cu pulsatie de saisprezecime).
De asemenea se remarca reaparitia acordurilor (exemplu masura 63 care anticipa
repriza A-ului). In masurile 65, 66 compozitorul foloseste vibrato de tip jazz element
tehnic obtinut prin tensionarea corzii din mana stanga. Masura in sectiunea b3
oscileaza intre: 2/2 si 2/4. 
 Repriza A –ului – reproduce primele doua fraze in mod identic, in timp ce in fraza a
treia aduce un element nou de mare virtuozitate, in care compozitorul foloseste
glissando –uri in alternanta cu game care pregatesc coda prin formarea unei tensiuni
dinamice prin repetarea procesului secvential din fraza a treia de la piano spre
sforzzando. 
 Masura oscileaza intre 2/2, 1/2 si 3/2. Pe aceeasi linie a “noutatii” se inscrie si coda
care este scrisa in masurile de 4/4 si 6/4, in care compozitorul foloseste pizzicato
Bartok si percutia in chitara, element preluat din muzica flamenco. Exemplu masurile
90, 91
 Din punct de vedere structural coda reprezinta si climaxul lucrarii. Finalul
piesei este neasteptat pentru ca pe langa inlantuirile de efecte si elemente tehnice
aparute in coda apare un alt efect foarte rar intalnit in piesele scrise pentru chitara, si
anume: ciupirea corzilor de deasupra pragusului - care dau efect de cluster finalizand
cu pizzicato Bartok.