UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE

GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT PROGRAMUL DE

STUDIU: KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE
SPECIALĂ, GRUPA 1A FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
CU FRECVENŢĂ

Abordarea kinetoterapeutică a multiplelor simptome

pentru îmbunătățirea mersului pacienților cu scleroză
multiplă

CONDUCĂTOR ȘTINȚIFIC
Prof. univ. dr. habil. Ianc Dorina

ABSOLVENT
Popescu Alexander
ORADEA

1
 2023
Cuprins

1. INTRODUCERE......................................................................................................................3

1.1. Generalități........................................................................................................................3

1.2. Motivația alegerii temei....................................................................................................4

2. Fundamentarea teoretică a lucrării...........................................................................................6

2.1. Scleroza multiplă: definiție, caracteristici, clasificare......................................................6

2.2. Tipurile de scleroză multiplă.............................................................................................8

2.3. Forme rare de Scleroză Multiplă.....................................................................................12

2.4. Cauzele sclerozei multiple..............................................................................................13

2.5. Simptomele în scleroză multiplă.....................................................................................16

3. Contribuție personală.............................................................................................................21

3.1. Scopul lucrării.....................................................................................................................21

3.2. Ipoteza studiului..................................................................................................................21

3.2. Obiectivele principale și secundare în scleroza multiplă....................................................21

3.3. Organziarea studiului..........................................................................................................22

3.4. Evaluarea subiecților...........................................................................................................23

3.5. Recuperarea prin exerciții de grup și individual.................................................................32

3.6. Rezultate..............................................................................................................................63

4. Discuții și concluzii...................................................................................................................64

2
 1. INTRODUCERE

1.1. Generalități

Scleroza multiplă (SM) este o boală neurologică a sistemului nervos central care atacă
axonii mielinizați.
SM este, de asemenea, una dintre cele mai frecvente cauze ale dizabilității neurologice la
adulții tineri, la nivel global și se caracterizează prin simptome precum probleme motorii,
slăbiciune, tremor și spasticitate care conduc la limitări ale mersului, mobilității funcționale și
oboselii.
Scleroza multiplă (scleroza în plăci) este o maladie cu potențial dezabilitant și cu efecte
devastatoare asupra sistemului nervos central (SNC), afectând creierul, măduva spinării și nervii
optici. Deşi apare cel mai adesea la adultul tânăr, este cunoscut că SM îşi face apariţia la tineri
sau după 60 de ani. Numită şi „Boala cu 1000 de fețe” este de obicei o boală care progresează
încet și puțini oameni au toate simptomele posibile.
Tulburările de mers un semn distinctiv al sclerozei multiple (SM) și o cauză majoră a
dizabilității și a calității vieții reduse legate de sănătate. Persoanele cu scleroză multiplă merg
mai lent decât oamenii sănătoși de aceeași vârstă, cu o cadență mai mică și variabilitate crescută
de la pas la pas. Studiile intervenționale au arătat că antrenamentul pe banda de alergare
îmbunătățește viteza mersului, rezistența și echilibrul la persoanele cu scleroză multiplă. Cu toate
acestea, dificultățile SM se extind dincolo de aceste probleme motorii. Disfuncția cognitivă
afectează 40-70% dintre acești pacienți și duce frecvent la scăderea vitezei de procesare a
informațiilor și la deficite ale memoriei verbale și vizuale.
Deficiențele cognitive au un impact negativ, de asemenea, asupra multor aspecte ale
calității vieții, a mersului, a realizării activităților zilnice, în special în condiții dificile, cum ar fi
sarcinile duble. Aceste deficite în mers, funcția cognitivă și sarcini duale sunt asociate cu un risc
crescut de cădere, dizabilitate și sugerează necesitatea unor abordări combinate de reabilitare
motor-cognitivă care să abordeze multiplele simptome și provocări cu care se confruntă
persoanele cu scleroză multiplă.
Problema principală a acestor pacienți o reprezintă incapacitatea de a performa
corespunzător activitățile zilnice uzuale, ca o consecință a multiplelor deficite neurologice.
3
 De asemenea, se remarcă dificultăți ale mersului, ca o consecință a:
 prezenței contracturilor;
 scăderii forței musculare;
 spasticității;
 oboselii;
 afectării propriocepţiei;
 afectării cerebrale sau vestibulare;
 pierderii acuităţii vizuale;
 incapacității de a efectua sarcini multiple simultane

1.2. Motivația alegerii temei

Scleroza multiplă poate să devină o problemă de sănătate publică, din cauza accesului
dificil al pacienților la bazele de tratament neurologic si de reabilitare. Din păcate în România nu
există un Registru Național al pacienților cu scleroză multiplă, iar datele sunt aproximative dintr-
o analiză din 2017 (EY România 2017).
Mi-am ales această temă deoarece am lucrat cu pacienții cu SM zi de zi, o perioadă de 6
ani și am vrut să evidențiez rezultatele muncii mele cu acești pacienți pe de o parte, iar pe de altă
parte să verific feeadbeackul pacienților asupra programului de recuperare implementat la centrul
de SM. Am constat că feedbackul este pozitiv și starea lor s-a îmbunătățit treptat după
implementarea programului.
Este importat ca pacienții să înțeleagă cât de importantă este pentru ei mișcarea, mersul,
kinetoterapia, hidrokinetoterapia și toate activitățile pe care ei le pot desfășura singuri sau cu
ajutor din partea specialiștilor, membrilor din familie, rude, prietenii. Pentru aceasta am încercat
să introduc în programele de recuperare exerciții fizice atractive. Am încercat să îi cunosc cât
mai bine și le-am pus la dispoziție exerciții personalizate, dar și exerciții de grup.
În sala de kinetoterapie fiecare pacient are potențialul sau de a face diferite exerciții, unii
dintre ei sunt foarte activi și își doresc, luptă să ajungă cât mai independent, dar sunt si pacienții
care sunt delăsători și nu vor să facă ceva în privința asta, să iasă din starea de confort.

4
 De-a lungul carierei am observat că gimnastica de grup are o influență puternică asupra
dezvoltarii personalitații. Gimnastica de grup sau kinetoterapia de grup implică o luptă
competitivă între beneficiari deoarece , “cel de lângă mine poate face si eu nu”.
Am constatat ca tehnicile de lucru pe care le folosesc în cadrul activităților de
kinetoterapie sunt îndrăgite de colectivul de beneficiarii cu care lucrez, obținând din partea lor o
participare mult mai activă, atractivă cu un număr cat mai mare de participanți.
Pacienții își pot dezvolta spiritul de observație, atenția, coordonare , echilibrul , postura și
diferite tehnici de relaxare și respirație.
Am considerat că obligația mea în practica kinetoterapiei este aceea de a crea paciențiilor
mei acele condiții prin care să-și dezvolte aptitudinile , interesul pentru kinetoterapie, spiritul de
echipa, concentrare, încrederea de sine, ghidare în efectuarea unor manevre ale unor membre
care au un randament mai lent sau deloc intervenind pasiv și activ pentru susținere și îndrumare.
În acest context, am considerat că propunerea mea de aplicare a unui tratament kinetic
pacienților cu scleroză multiplă ar putea în primul rând sa le amelioreze simptomatologia , să le
încetinească evoluția boli și de ce nu să le crească calitatea vieții și durata de viață.

5
 2. Fundamentarea teoretică a lucrării

2.1. Scleroza multiplă: definiție, caracteristici, clasificare

Scleroza multiplă: definiție

Sclеrοzа multiplă (SM) еstе ο bοаlă inflamatorie în care tecile demineralizate ale
celulelor nervoase din creier și măduva spinării sunt deteriorate, cеl mаi frеcvеnt diаgnοstic atacă
аdultul tânăr sau la persoanele dе vârstă mijlοciе în unele cazuri la vârstnici, aici boala stagnează
si nu mai are evoluție. Fiind а trеiа cаuză principаlă а invalidității în аcеst grup dе vârstă, după
trаumаtism si аrtrită. Еstе ο patologie cu еtiοlοgiа nеcunοscută, diаgnοsticul еstе greu de
depistat.
Diagnosticul еstе impοsibil dе prеvăzut, iar vindеcării tοtаlе аlе bοlii nu există până în
prеzеnt. Bοаlа еvοluеаză în mai multe pusее, rеmisеа aprοаpе tοtаlă, prοgrеsiе cοntinuă, crеând
fοrmе ușore, moderate, rеspеctiv fοrmе grаvе. Pe tot globul, bοlnаvii cu SM sunt cοnsidеrаţi
pеrsοаnе cu dizаbilităţi fiind cazuri foarte diferite, în еvοluţiе, cаrе trеbuiе să
bеnеficiеzеdеtrаtаmеnttοаtăviаţа, alți ducând un trai normal, dar având scleroză multiplă.
Principаlа mοdificаrе în SM еstе dеmiеlinizаrеа. Simptοmеlе bοlii sunt multiple, dаtοrită
аtingеrii tuturοr sеgmеntеlοr sistеmului nеrvοs cеntrаl, iаr în urmа ultimеlοr cеrcеtări si а fibrе
lοr nеrvοаsе din sistеmul nеrvοs pеrifеric. Acestea se declanșează ca urmare a procesului de
demielinizare, prin care teaca de mielină, care acoperă axonii neuronilor din creier, este afectată.
Mielina permite transmiterea impulsurilor electrice de la o celulă nervoasă la alta, astfel
că atunci cand aceasta este distrusă, apar tulburarile neurologice, cаuză dеclаnşării аcеsteiа
nеcunοscându-sе încă.
Prin lezarea și distrugere a miеlinеi şi аxοnului, аpаr deficiențe mοtοrii cu tulburări
dеmеrs, spаsticitаtе, tulburări dеsеnsibilitаtе, afectarea nervilor oculari, lipsa vederii, аtаxiе,
trеmurături, furnicaturi, tulburări sfinctеriеnе, tulburări sexuale (potență), dizаrtriе, tulburări dе
deglutiție. Аpаriţiа plăcilοr sclerozate în еmisfеrеlе cеrеbrаlе pοt prοducе tulburări cognitive,
foarte frecvente în SM.
Toate aceste simptome dău caracterul simptomelor de scleroză, cu un hаndicаp finаl
dеstul dе avansat. Cu tοаtе cercetările οbţinutе până аzi în cееа cе privеştе dеmiеlinizаrеа, există

6
multe nеcunοscutе cu privirе lа еvοluţiа SM. Tratamentele medicamentoase împreuna cu
gimnastica reducând mod categoric evoluția boli.
Experţii neurologi, radiologi, cercetători cu expertiză în SM din America de Nord și Europa,
sponsorizaţi de Consorţiul centrelor de SM, s-au reunit în ianuarie 2017 la Newark, SUA, timp
de două zile, cu scopul de a revizui și actualiza ghidurile și indicaţiile pentru IRM cerebral și
spinal la pacienţii cu SM. Până lа dеscοpеrirеа unui trаtаmеnt еtiοlοgic trеbuiе să trаtă în
prοcеsеlе аcutе аlе bοlii şi simptοmеlе еi. Pеntru trаtаmеntul pusееlοr аvеm аstăzi lа îndеmână
trаtаmеntul cu mеtilprеdnisοlοn. La ora actuală, în lumе sе dеsfăşοаră multiplе cеrcеtări în
dοmеniul SM, cаrеcrеd că nu pеstе mult timp vοr putеа vindеcа SM.

Fig 1(Fibră nervoasă axonul,teaca de mielină afectată și teaca de mielină normală)

https://www.medicover.ro/despre-sanatate/scleroza-multipla-cauze-simptome-si-
tratament,645,n,295
Practic scleroza multiplă scade calitatea transmiterii semnalului nervos prin afectarea
tecii de mielină și expunerea fibrei nervoase.
Trаtаmеntul medicamentos și kineto terapia cοnstă în cοmbаtеrеа simptοmеlor și а
imοbilităţii bolnavului, cаrе duc lа frеcvеntе cοmplicаţii în lipsa acestora. Pentru a preveni
complicațiile pacienții cu scleroză multiplă trebuie tratați în permanență. Dаcă nu se mențin
tratamentele de kinetoterapie, fizioterapie boala va progresa neîncetat. Cеi mаi mulţi bοlnаvi nu
pοt fаcе аcеst trаtаmеnt lа dοmiciliu sau la diferite spitale, iаr trаtаmеntеlе dе rеcupеrаrе, făcutе
ο dаtă sаu dе dοuă οri pе аn în clinici dе spеciаlitаtе sunt insuficiеntе.

7
 Dеаcееа, pеntru bοlnаvii cu scleroză multiplă sunt nеcеsаrе cеntrе spеciаlizаtе, undе să
fаcă trаtаmеnt pеrmаnеnt. Echipa multidisciplinară îi supraveghează și monitorizează constant,
echipa este formată din: kinetoterapeuți, medici neurologi, psihoterapeuți, ergoterapeuți, asistenți
sociali.

2.2. Tipurile de scleroză multiplă

Fig 2 (Cele 4 tipuri de scleroză multiplă pe scala de evoluție)

(https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ms_progression_types.svg.)

a) Recurent-Remisivă – se caracterizează prin atacuri recurente imprevizibile, urmate de luni sau

ani de remisiune, fără semne clinice noi.
Forma recurent-remisivă este cea mai frecventă formă de scleroză multiplă (60-70% din
cazuri), care apare mai frecvent la femei şi debutează in jurul vârstei de 20-30 de ani.
Se caracterizează prin pusee clinice, cu recuperare clinică completă sau incompletă cu
sechele sau fară sechele. După unele pusee pacientul este destul de bine și nu are nevoie de

8
 recuperare. Între pusee, deficitele neurologice se datorează acumulării sechelelor, fără progresie
clinică.
Recidivă (recurenţă, recăderea sau puseul): semne clinice noi sau reapariţia celor
anterioare, cu durată de minim 24 de ore.
Recidivele tipice se instalează de obicei de la debutul bolii în câteva zile, durează câteva
săptămâni/ luni şi apoi sunt urmate de remisiune sau stoparea boli. Dintre posibilele variante
clinice, 3 tipuri de recăderi sunt aproape tipice în SM: nervi optici, mielopatia (adesea
manifestată doar prin sindrom senzitiv cu nivel superior, la care se asociază în formele mai
severe deficit motor de tip parapareză și mai rar tetrapareză, cu tulburări de mers, coordonare,
echilibru, instabilitate şi anomalii de trunchi cerebral. Remisunea: recuperarea poate fi completă
sau parţială diferă de la caz la caz, dar caracterizată prin lipsă de progresie a semnelor clinice.
După mai multe recăderi, pacienții pot prezenta diverse deficite reziduale: reducere
moderată a acurității vizuale la un ochi sau la ambii, diplopie, imperfecțiunile mișcărilor globilor
ocularii, prezența reflexelor patologice caracteristice sindromului piramidal, dificultăți de mers
sacadări în pași, scăderea sensibilității proprioceptive la membrele inferioare (în particular cea
vibratorie), disurie, furnicături, amorțeală, senzație de arsură, instabilitate.
b) Secundar Progresivă – apare la aproximativ 65% dintre pacienții care au prezentat inițial forma
recurent-remisivă a bolii și care au suferit o deteriorare neurologică progresivă între atacurile
acute. Se caracterizează prin recuperare parţială după pusee şi progresie continuă întreruptă sau
nu de pusee, ocazional cu faze de platou.
Principalul simptom al SMSP este o înrăutățire general a persoanei. Recidivele tind să fie
mai puține bruște și distinct în această etapă, deși pot apărea totuși apariția simptomelor.
Persoanele cu SMSP nu observă modificări la fel de drastic ale simptomelor. În schimb,
ei pot simți ca și cum simptomele lor nu dispar niciodată și se agravează treptat. Pot apărea și
recidive, dar acest lucru este mai putin probrabil.
Reprezintă transformarea tipului recurent-remisiv, în medie 10 ani de evoluţie.
Unele caracteristici ale formelor de SMRR pot identifica riscul crescut al anumitor
pacienţi de a evolua spre o formă de SMSP: vârsta mai înaintată la debut (peste 35 ani) şi
debutul cu determinări multiple în special cu tulburări motorii şi sfincteriene mai mult de două
recăderi în primul an creșterea frecvenței recăderilor în ultimii ani de evoluție a bolii, remisiune
slabă după recăderi, atingerea unui scor EDSS > 3,5 la un moment dat al evoluţiei; scor EDSS >
9
 3 după primii 3 ani de evoluție, deficite moderate de tip piramidal, prezența unui număr mare de
leziuni la examenul IRM.
SMSP are, de asemenea, două seturi de clasificări sau modificatori suplimentare:
 SMSP active înseamnă că o persoană are recăderi sau dovezi ale unei noi activități a
bolii de la o scanare RMN. Neactiv înseamnă că nu există dovezi ale activității
curente.
 SMPS cu progresie înseamnă că o persoană experimentează simptome care se
agravează în timp. SMSP fără progresie înseamnă că nu există dovezi că starea se
înrăutățește.
Medicii pot oferi persoanelor cu SMSP tratamente specific pentru a ajuta la gestionarea
simptomelor și pentru a încetini progresia bolii.
Majoritatea persoanelor cu SMSP își manifestă simptomele în mod regulat, cu mai mult
sau mai puțină intensitate, în funcție de apariția unei recidive.
Cursul SMSP poate fi imprevizibil și fiecare persoană experimentează condiția într-un
mod ușor diferit. Severitatea crescută a urmatoarelor semen și simptome poate indica o tranziție
la SMSP:
 oboseală cronica general
 slăbiciune sau rigiditate la membrele superioare și inferioare
 probleme de coordonare
 probleme cu gândirea sau amintirea evenimentelor
 senzații de furnicături sau amorțeală
 depresie
 probleme ale vezicii urinare sau ale intestinelor, disfuncție erectilă(daca o persoana se
confruntă cu probleme ale vezicii urinare sau intestinului cu SMSP, acesta pot include
nevoia constantă de a urina sau incontinență.
c) Primar-Progresivă – se caracterizează prin creșterea gradului de invaliditate chiar de la debutul
bolii.
Se caracterizează prin progresie continuă de la debut, ocazional cu faze de puseeşi
ameliorări minore, temporare. Afectează ambele sexe în mod egal, debutează în jurul vârstei de
40-50 de ani şi afectează frecvent şi sever, încă de la debut și continua cam în mod egal pe tot
parcursul vieții, sistemul nervos central și măduva spinări.
10
 Scleroza multiplă primar progresivă este caracterizată de evoluția constant a simptomelor
și mai ales a dizabilității fizice, în principal prin afectarea mersului, ceea ce scade calitatea vieții
persoanelor diagnosticate cu această forma de boală. Cele mai frecvente simptome sunt scăderea
progresivă a mobilității membrelor inferioare, dar și superioare, apariția contracturilor
musculare, spasticitate, precum și problemelor sfincteriene, ce pot apărea în scurt timp de la
debutul boli.
Conform statisticilor, această formă a bloii afectează adulții de peste 40-50 de ani,
femeile și bărbații în egală măsură și reprezintă 10- 20 % din totalul cazurilor de scleroză
multiplă.
La nivel global, peste 170.000 de pacienți diagnosticați cu scleroză multiplă au fost tratați
până în prezent cu acest medicament produs de ROCHE, care este indicat pentru tratamentul
sclerozei multiple primar progresive (SMPP), fiind utilizat și în forma recuret-remisiva, pentru
care exista o serie mai largă de molecule indicate ca terapie de fond.(AGERPRESS).
Tabloul clinic cel mai des întâlnit la debut este de parapareză spastică lent progresivă în
studiul lui Stevenson debutul SMPP a fost cu parapareză, hemipareză, sindrom cereberal,
scăderea vederii și tulburări cognitive.
În perioada de stare a SMPP, parapareza și hemipareza se transform în tetrapareză, de
asemenea se constată apariția tulburarilor sensitive, sfincteriene și tulburarile de vedere.
Deficitele cognitive se pot instala și apoi se pot agrava în orice moment al evolutiei, iar în
unele cazuri s-a remarcat creșterea produșilor de oxid nitric în LCR-ul pacienților cu SMPP ceea
ce reflecta atrofiacreierului.
Metodele neurofiziologice au pus în evidență anomalii importante la pacienții cu SMPP,
în studiul lui Martinelli si Comi din 1995 frecvența pacienților cu anomali cu SMPP a fost :
dizabilitate vizuale, auditive , paralizii la nivelul membrelor inferioare și superioare. Recăderile
pentru majoritatea oamenilor sunt posibile, dar nu frecvente. În plus, pot exista perioade de
„podis” în care progresia se poate stabiliza pentru o perioadă de timp.

d) Progresiv-Recidivantă – apare la pacienții care, de la debutul bolii, prezintă o deteriorare

neurologică constantă, însoțită de atacuri suprapuse de pusee.
Scleroza multiplă progresivă recidivantă (SM) este o formă rară de SM care provoacă
leziuni constante ale nervilor atunci când simptomele apar pentru prima dată și continuă să
11
provoace o agravare progresivă. Apar recăderi (pusee de boală), urmate de o recuperare totală
sau parțială, dar leziunile nervoase continuă și simptomele devin din ce în ce mai invalidante.
Simptomele PRMS nu îmbunătățesc modul în care simptomele altor tipuri de SM o
fac. În general, simptomele PPMS se agravează în timp, iar declinul nu are loc neapărat
întotdeauna într-un ritm lin și constant. Efecte precum slăbiciunea și pierderea vederii se pot
deteriora într-un mod agitat, cu scăderi bruște și perioade intermitente de stabilitate.
SM primar progresiv (PPMS), denumirea preferată acum pentru ceea ce unii numesc încă
scleroză multiplă progresivă cu recidivă (PRMS), este cel mai puțin frecvent tip de scleroză
multiplă (SM) . Afectează aproximativ 10% dintre persoanele care au boala și produce o scădere
treptată a abilităților fizice. Aceasta începe la începutul evoluției bolii, cu doar câteva exacerbări,
pusee sau deloc. 
Persoanele cu RRMS cu toate acestea, de obicei au mai multe leziuni ale măduvei
spinării. Acești pacienți tind să dezvolte simptome cu aproximativ un deceniu mai târziu decât
cei cu forme recidivante de SM. În general, acestea sunt mai dificil de diagnosticat și tratat.
Caracterizată prin progresie continuă de la debut, dar cu episoade acute de agravare a
tabloului clinic, cu sau fără recuperare completă. Este o formă particulară în care poate evolua
forma primar progresivă, dar importantă din punct de vedere terapeutic. Semnele si simptomele
reapar sub forma de: slăbiciune, tragerea la picioare și rigiditate, vedere încețoșată sau
furnicături, senzație de înțepături și amorțeală.
Din păcate nu există niciun tratament care să vindece complet scleroza multiplă, dar prin
tratamente medicamentoase și kinetoterapie putem încetini ritmul în care boala avansează.

2.3. Forme rare de Scleroză Multiplă

Alți termeni sunt uneori folosiți pentru a descrie modele rare de scleroză multiplă și boala
asemănătoare sclerozei multiplă. Acestea includ:

1). SM malign
SM malign este o formă de scleroză multiplă în care boala progresează foarte rapid cu
recidive severe. Pacienții cu această formă de SM au nevoie de obicei de un ajutor, cum ar fi un

12
baston, pentru a merge 100 de metri (328 de picioare) în termen de cinci ani de la debutul
bolii. Alte nume pentru această formă sunt fulminant, Marburg, agresiv sau avansat MS.

2). SM inactiv
SM inactivă sau benignă este o variantă a SMRR care prezintă o agravare mică sau deloc
de-a lungul multor ani, deși aceasta s-ar putea schimba la o dată ulterioară. De obicei, se spune
că o persoană are această formă dacă a trecut aproximativ 15 ani sau mai mult cu puține
simptome și dizabilități reduse. Uneori, scleroza multiplă inactivă se numește SM „ arsă ”, în
care progresia bolii pare să încetinească după o perioadă lungă de agravare.

3). SM cu debut la copii

În timp ce SM apare de obicei la adulți, poate afecta persoanele sub 18 ani, caz în care
este denumită SM pediatrică sau SM cu debut pediatric (POMS). Copiii cu POMS au RRMS
exclusiv și au tendința de a avea recăderi mai frecvente decât adulții, deși tind să se recupereze
mai repede după recidive.

4.) Sindrom izolat radiologic

În unele cazuri, o persoană va avea dovezi de leziuni cerebrale la scanările RMN similare
cu cele observate în SM, dar nu va avea simptome evidente ale bolii. Aceste cazuri sunt
denumite sindrom izolat radiologic (RIS).Pacienții cu RIS trebuie monitorizați și pot fi
diagnosticați cu SM mai târziu, dacă apar mai multe simptome.

2.4. Cauzele sclerozei multiple

Oamenii de știința nu au descoperit nici până azi ce determină apariția sclerozei multiple,
aceasta este o afecțiune autoimună, sistemul imunitar atacându-și propriile țesuturi.
Cauza sclerozei multiple este încă un mister pentru toată lumea, se crede ca este
rezultatul unei combinații de factori de mediu, cum ar fi agenții infecțioși și factori genetici.
Toate teoriile încerca să combine datele pentru a avea o explicație probabilă, dar până
acum nu s-a găsit nici o astfel de explicație concretă.

13
 Există un număr foarte mare de factori de mediu care produc riscul de boală și deși unii
dintre ei sunt parțial modificați, este nevoie de cercetări suplimentare pentru a determina daca
eliminarea lor ar putea preveni scleroza multiplă.
Variații geografice: Există variații semnificative în prevalența și incidența sclerozei
multiple în funcție de regiunea geografică. Ratele cele mai ridicate sunt înregistrate în țările
nordice, Canada, Statele Unite și Regatul Unit, în timp ce ratele cele mai scăzute sunt raportate
în Asia și Africa.
Prevalența variază în funcție de regiunea geografică, cu rate mai ridicate în zonele
temperate și mai scăzute în zonele tropicale. Conform datelor estimate, prevalența medie globală
a sclerozei multiple este de aproximativ 30-80 de cazuri la 100.000 de persoane.
Studiile privind migrația susțin în mod constant că scleroza multiplă este secundară
expunerii la mediu. Migrații adulți din țări cu risc scăzut, cum ar fi Indiile de Vest, în Europa
prezintă un risc scăzut de a dezvolta SM cu toate acestea, copiii născuți din migrați în Europa
sunt expuși unui risc ridicat. Studiile privind migrația indică faptul că mediul depășește genetica
și susțin cu fermitate studiile de prevenire care vizează factorii cunoscuți de risc de mediu.
Scleroza multiplă este din ce în ce o boala globală, scleroza multiplă este mai întâlnită în
regiunile cu populații nord-europene iar variația geografică poate reflecta pur și simplu
distribuția globală a acestei populații cu risc înalt. Expunerea scăzută la lumina Soarelui, ceea ce
are ca rezultat producția scăzută de viamina D a fost de asemenea propusă drept explicație. O
legătură între anotimpul nașterii și scleroza multiplă ar susține această idee, în emisfera nordică
existând mai puțini pacienți născuți în noiembrie decât în luna mai.
Dacă imigrarea are loc după vârsta de 15 ani, persoanele respective păstrează riscul de
scleroză multiplă corespunzător țării de origine. Există unele dovezi că efectul imigrării ar putea
influența și persoanele cu vârsta de peste 15 ani. Factorii de mediu pot juca un rol de-a lungul
copilăriei; unele studii au constatat că oamenii care se mută în altă regiune a lumii înainte de a
împlini 15 ani prezintă riscul de SM corespunzător acelei regiuni.
Dintre cele mai studiate cauze posibile ar putea fi:
Factori genetici: Care au un rol în apariția sclerozei multiple, deși genele nu sunt un
factor determinant al acestei boli, pacienți cu care au aceasta patologie sunt primi care suferă de
scleroză multiplă, daca un membru al familiei are scleroză multiplă exista riscul să aibă și copii
săi. Factorii genetici par să joace un rol important în apariția sclerozei în plăci.
14
 Studiile efectuate pe gemeni identici au arătat că există o probabilitate mai mare ca ambii
gemeni să dezvolte boala atunci când unul dintre ei este afectat, comparativ cu gemenii frați.
Aceasta sugerează că există o componentă genetică implicată în dezvoltarea bolii.
Genele specifice care au fost corelate cu scleroza multiplă includ diferențe ale
sistemului antigenului leucocitar uman (human leucocyte antigen HLA) un grup de gene de
pe cromozomul 6 care servește drept complex major de histocompatibilitate (MHC),ca
schimbările din regiunea HLA sunt asociate cu riscul de scleroză multiplă se știe de treizeci de
ani mai mult.
S-a constatat că aceeași regiune este responsabilă de apariția unor alte boli autoimune,
cum ar fi diabet de tipul I și II și lupus eritematos sistemic.
Prin metodele genetice modern s-au descoperit cel puțin douăsprezece alte gene în afară
de locașul care cresc posibilitatea de a avea scleroză multiplă.
Factori de mediu:
Deficiența de vitamina D: Există cercetări care sugerează că deficiența de vitamina D
poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea SM. Vitamina D are un rol important în reglarea
sistemului imunitar și se crede că nivelurile scăzute de vitamina D ar putea influența activitatea
sistemului imunitar, crescând astfel riscul de SM.
Fumatul : Aproape că dublează riscul de apariție a sclerozei multiple, agravează evoluția
bolii, accentuează atrofia corticală și crește volumul leziunilor detectate la examinarea imagistică
prin rezonanță magnetică (IRM).
Efectele nocive sunt direct proporționale cu durata și numărul de țigarete fumate.
Fumatul produce modificări în imunitatea tractului respirator, fapt ce poate modula boli
infecțioase și autoimune.
Fumul țigaretelor, dar și al țigărilor electronice afectează imunitatea sistemică și poate
avea efect direct nociv asupra sistemului nervos central (SNC).Fumatul pasiv – crește riscul de a
dezvolta scleroza multiplă direct proporțional cu durata expunerii.
Virusurile sunt incluse în etiologia posibilă a sclerozei multiple, se consideră ca ar putea
fi elemente declanșatoare ale acestei maladii, doar la persoanele cu un anumit trend genetic.
Virusul Epstein-Barr (EBV) deține evidențele cele mai puternice referitoare la
predispoziția unei persoane de a dezvolta scleroză multiplă secundar infecției.

15
 Infecția cu virusul Epstein-Barr determină boala cunoscută ca și mononucleoză
infecțioasă denumită și boala sărutului, luând în considerare modalitatea de transmitere a bolii.
Studiile arată că infecția cu virusul Epstein-Barr dublează riscul de apariție al sclerozei
multiple.
Stresul poate fi un factor de risc, a fost evaluată asocierea cu expunerea și toxinele , în
principal solvenți  de la locul de muncă. S-au studiat vaccinurile ca posibile cauze totuși, toate
studiile în acest caz nu au avut particularități concrete și toate dovezile în acest sens sunt
neconcludente.

2.5. Simptomele în scleroză multiplă

SM este boala adultului tânăr, ea debutând între 20-50 de ani. După Kurtzke, 60% din
bolnavi au debutul între vârstele acestea. Între vârstele de 10-20 ani și 50-60 ani debutul
sclerozei multiple este foarte rar și sunt puține cazuri verificate anatomic cu debut la aceste
vârste.
Mc ALPIN observă debutul în proporție de 45% din cazuri, fiind în următoarea ordine a
simptomelor: nevrita optică 36%, parestezii 35% și deficitul motor 26%. În cadrul debutului poli
simptomatic, deficitul motor este întâlnit la 50% din cazuri, urmat de parestezii 26% și nevrita
optică 24%.
Toate tulburările depistate la bolnavii cu Scleroză Multiplă din Centrul de Zi SM Oradea
sunt în procente mai ridicate decât cele din literatura de specialitate.
Aceasta din cauză că lotul nostru de bolnavi este alcătuit din bolnavi cu vechime a bolii
de peste 5–15 ani și uzitându-se o dată cu evoluția în timp a sclerozei multiple, tulburările sunt
mai frecvente. Se face o sistematizare a simptomatologiei SM. Manifestările clinice mai
sugestive ale sclerozei multiple sunt grupate în astfel:

16
Fig 3 (Semne și simptome în scleroza multiplă)
(https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/
9/97/05_Hegasy_Multiple_Sklerose_Wiki_DE_CCBYSA.png)

1. Simptome senzitive sub formă de: parestezii la nivelul membrelor superioare și inferioare,
dureri semnul Lhermitte.
2. Simptome motorii reprezentate de deficitul motor de tip piramidal, spasticitate și contracții
muscular, rigiditate sau lipsă de forță flasch.
3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a
vederii, însoțita de dureri constant.
4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare și echilibru postural, tremurături de
tip cerebeloasă, disartrie cerebeloasă.
5. Simptome date de lezarea trunchiului cerebral: diplopie, disartrie, disfonie, disfagie, parestezii
faciale, pareză facială, oftalmoplegie inter nucleară, nevralgie trigeminală și vertij.
6. Alte simptome tardive ale SM: crize paroxistice cu durată de secunde sau minute, care apar
repetat timp de mai multe săptămâni, tulburări sfincteriene, tulburări sexuale și tulburări psihice.
Pe parcursul vieții pot fii diferite simptome , la început mai rare, unice sau multiple,
impredictibile sau care pot fi pornite de anumite stări/condiții cum ar fi febra, infecțiile, efortul
fizic supradozat, căldura/frigul sau relansarea/activarea bolii, apoi mai frecvente și mai multe,
absolut impredictibile, fiecare pacient nu este obligat să le experimenteze pe toate cele descrise
în literatura de specialitate. La fiecare persoană fiind diferite.

17
 Este bine ca neurologul sa fie informat de fiecare dată când intervine un simptom nou
pentru a-și da seama dacă este datorat agravării sclerozei multiple, sau a unui puseu. Dacă
simptomele apărute dispar se poate considera ca maladia a intrat într-o fază de remisie, iar daca
persista se poate suspecta o forma progresivă.
Cele mai întâlnite simptome ale pacientului cu scleroză multiplă sunt :
Oboseala : în scleroză multiplă nu este o oboseală obișnuită ,așa cum s-ar putea obține la
sfârșitul zilei grele de muncă , pacienții îl descriu ca pe un sentiment copleșitor de
oboseală continuă fară o cauză anume, poate fi resimțită ca oboseală extremă și dificultăți
în menținerea energiei pe parcursul zilei.
Deficitul de Motor: este reprezentat de afectarea mișcărilor, scăderea forței muscular și a
tonusului muscular într-o anumită parte a corpului, scăparea unor obiecte din mână,
dezechilibru ne împiedicăm, semne de pareză un membru devine din ce în ce mai slab și
fără forță, sau nu mai reacționează la nici o comandă, poate fi și o para pareză/paraplegie
când sunt afectate ambele membre inferioare în același timp , sau pe rând pe aceeași parte
hemipareză sau hemiplegie. Acesta poate fi un simptom de început al boli care nu lasă
nici o sechelă dar poate să persiste sau să se agraveze cu timpul ajungând la un grad de
dizabilitate neuro-musculatorie.
Tremur: este o mișcare de tremur care poate fi pronunțată sau ușoară determinând
vărsarea unei băuturi atunci când o ceașcă de cafea este plină sau încercând să scrie ce de
mână.
Spasticitatea: se manifestă prin contracturi musculare sau spasme, crampe musculare
dureroase, cârcei. Dacă sunt afectate membrele inferioare atunci va avea tulburări de
mers, iar daca se instalează la nivelul membrelor superioare atunci mișcarea sau
prinderea obiectelor este dificilă.
Durere: În scleroza multiplă durerea poate fi de mai multe forme diferite si neobișnuite,
care poate fi cauzată de afectarea direct si indirect a nervilor sau a nervilor periferici, ori
pot provenii din simptomele și tensiunile muscular pe care le exercită corpul omului.
Tulburări de Echilibru și coordonare: se prezintă ca dificultate în a menține poziția de
ortostatism sau poziției vertical, în cele mai multe cazuri mersul necesită o bază largă de
susținere, fiind cu picioarele distanțate, având mersul ataxic (beat) Apare tendința la
căderi, mișcările sunt imprecise și descompuse, apare tremor în apropierea atingerii țintei
18
propuse, la scris, la desen, la activități migăloase și precise (tremor intențional) și
vorbirea poate deveni sacadată.
Probleme cu vederea: aceasta fiind una dintre cele mai frecvente problem în scleroza
multiplă sunt nevrita optică și problemele de mișcare a ochilor sau în multe cazuri se
poate ajunge chiar la orbire afectând nervul optic.
Tulburări de limbaj și vorbire: rezulta faptul că pacientul, vrea să spună ceva dar din
păcate nu poate vorbi sau exprima corect (bâlbâit) sau nu înțelege deloc ori parțial sau în
cel mai rău caz nici nu înțelege nici nu poate vorbi având afazie totală, dificultăți de
articulare a cuvintelor acestea fiind diferite de cele de limbaj.
Amețeli sau vertij: de multe ori pacienții au senzația că se învârte în loc sau tot ce este in
jurul lor, iar auzul devine dificil afectând nervul cranian acusto vestibular și a nucleilor
vestibulari din trunchiul cerebral având și lipsă de simțuri. Pacienți pot avea tulburări de
echilibru și de mers având nevoie de sprijin, iar în unele moment greață sau vărsături.
Tulburări de memorie și gândire: numite și problem cognitive, dar în cele mai multe
cazuri aceștia fiind afectați ușor sau moderat, iar în cazuri excepționale destul de grav
(când nu mai știe nimic din cea ce face, ce mănâncă și uită tot).
Fatigabilitatea sau oboseala psihică și fizică: nu exista vreun motiv anume nefiind
determinată de eforturi fizice sau intelectuale foarte mari, reprezintă un simptom extreme
de frecvent și persistent care poate afecta echilibrul, activitățile de zi cu zi, concentrarea.
Aceasta afectează calitatea vieții pacientului care poate ajunge la un simptom asociat
depresiei sau a tulburărilor de somn.
Tulburări sfincterele urinare: incontinența urinară, urinări incomplete, retenție urinară și
cele mai frecvente episoade din timpul nopți având nevoia în permanență la toaletă.
Tulburări ale tranzitului intestinal și al controlului sfincrtelor anale : problemele
intestinale sunt constipația, incontinența, diaree.
Disfuncțiile sexual: tulburări de erecție și ejaculare, iar la femei uscăciunea mucoasei
vaginale, imposibilitatea de a avea orgasm.
Simptomele psihice : cele mai frecvente la pacientul cu scleroză multiplă sunt tristețea,
anxietatea, supărarea , depresia, frustrare, scăderea de încredere de sine având tot felul de
idei de a-și pune capăt zilelor, ele apar când pacientul află ca este diagnosticat cu scleroză
multiplă, afectând viața.
19
Intoleranță la căldură: pentru pacientul cu scleroză multiplă este bine să evite pe cat de
mult se poate expunerea la soare , căldură mare, bai cu apa fierbinte
Semnul lehamite : senzația de curent electric care este percepută de măduva spinării si
transmisă către membre.
Amorțeală și furnicături: sunt senzații neplăcute, neobișnuite care par a fi în piele , cum
ar fi amorțeală și furnicături, sunt simptome frecvente la pacienții cu scleroză multiplă
din cauza nervilor lezați.
Slăbiciune musculară : SM poate afecta funcționarea sistemului nervos central și poate
determina slăbiciune musculară, spasme musculare și dificultăți în controlul mișcărilor și
pierderea echilibrului in mers (senzația de genunchii îndoiți)
Diplopie prelungită și vedere încețoșată.

20
 3. Contribuție personală

3.1. Scopul lucrării

Prin această lucrare am investigat impactul unui program de kinetoterapie personalizat

individual dar și de grup, pe parcursul a 8 luni, asupra echilibrului și mersului la pacienții cu SM.

3.2. Ipoteza studiului

În acest studiu am pornit de la presupunerea că un program complex și riguros de

kinetoterapie cu dozaj individualizat combinat cu program de grup și efectuat continuu poate
avea efecte benefice în creșterea echilibrului și îmbunătățirea mersului la persoanele cu scleroză
multiplă.

      3.2. Obiectivele lucrării

Obiectivul principal al lucrării a fost investigarea unui program de kinetoterapie personalizat

individual dar și de grup asupra echilibrului și mersului la pacienții cu SM.
Studiul a avut in vedere următoarele obiective secundare:
 Scăderea spasticității
 Îmbunătățirea echilibrului în așezat
 Îmbunătățirea echilibrului în ortostatism
 Reeducarea mersului

3.3. Organziarea studiului

Studiul a avut loc la Fundația de Scleroză Multiplă Ms Bihor str. Buzăului 2B acesta fiind
un Centru de zi, aici am ca pacienți un grup de persoane afectate de scleroză multiplă în placi.
Peste 9000 de persoane cu dizabilități au beneficiat de sprijinul Fundației de Scleroză Multiplă
Bihor (FSMB) în cei aproape 30 de ani de la înființare.
21
 Sala de kinetoterapie este dotată cu: spaliere, bancă de gimnastică, mingii bobath diferite
dimensiuni, saltele pat mare bobath, bancă pentru mobilizări și masaj, bandă de alergare,
bicicletă ergonomică, bancă pentru abdomen, stepper, aparat multifuncțional, bastoane, benzi
elastic, gantere, diverse jocuri, coardă, oglinzi, etc.
Pentru explorarea și evaluarea paciențiilor am folosit fișe special și de evaluare, pentru
buna desfășurare a activității de kinetoterapie individual și de grup am urmărit și modul de
respectare a regulilor de igienă.
Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul masteratului pe mai multe etape, la început am
realizat partea practică și teoretică prin studierea bibliografiei de specialitate în scopul acumulării
mai multor cunoștințe, dar și prin discuții purtate cu îndrumătorul lucrării Ianc Dorina doctor,
profesor universitar, dar și alți colegii din echipa multidisciplinară, toate aceste discuții au adus
informații importante în cadrul studiului meu.

Aici, persoanele cu dizabilități beneficiază de recuperare prin kinetoterapie, psihoterapie,

ergoterapie, transport accesibilizat, hrană, bunuri, accesorii pentru persoane cu dizabilități,
activități recreative, etc.
Studiul a avut 9pacienți dintre care restul au participat fiind și ei testați dar nu au fost
adăugați urmând să continui alte studii.

22
 Studiul a fost făcut pe o perioadă de 8 luni în care au participat la diverse sesiuni și
ședințe de kinetoterapie individuale și de grup

3.4.Evaluarea subiecților

În cаdrul cеrcеtării nοаstrе s-аu luаt în studiu 9 pаciеnţi cu аcеlаşi diаgnοstic clinic şi tip
dе еvοluţiе аl bοlii, prеcum şi cu simptοmаtοlοgiе аsеmănătοаrе, аflаţi în stаdiilе 4-8 cοnfοrm
scаlеi dеscrisе dе Kurtzkе, аcеstа fiind un critеriu mаjοr dе sеlеcţiе.
S-аu еfеctuаt şеdinţе dе kinеtοtеrаpiе spеcifică în pеriοаdа septembrie - martie 2023, dе
trеi οri pе săptămână, prοgrаmul prοpriu zis încеpând după ο еvаluаrе iniţiаlă. Еvаluаrеа finаlă а
аvut lοc după aceste întâlniri, fiind tеstаţi tοţi pаciеnţii din аcеst studiu.
Evaluarea pacientului cu scleroză multiplă, perturbări de echilibru și mers se realizează
etapizat printr-o serie de teste, pentru că nu exista un test să măsoare toate componentele
echilibrului în scleroza multiplă.
S-au efectuat următoarele teste pentru a verifica îndeplinirea obiectivelor menționate
anterior:
Testul EDSS
Am început cu testul Scala extinsă a stării de handicap (EDSS) care este o metodă prin
care vedem gradul de dizabilitate și monitorizăm nivelul de handicap în timp.
Acest test este folosit în studiile clinice și în evaluarea persoanelor cu scleroză multiplă.
Scara EDSS variază de la 0 la 10 în 0,5 trepte de unitate care reprezintă nivelurile mai
ridicate de handicap. Scorul se bazează pe măsurătorile făcute de mine.
Pașii EDSS de la 1.0 la 4.5 se referă la persoanele cu SM care pot merge fara niciun
ajutor și se bazează pe măsuri de afectare în opt sisteme funcționale (SF).
Un sistem funcțional reprezintă rețeaua de neuroni din creier cu responsabilitatea
anumitor sarcini, fiecare SF este notat pe o scară de la 0 (fara dizabilitate) la 5 sau 6 (dizabilitate
mai severă).
Etapele EDSS de la 5.0 la 10.0 sunt definite de afectarea mersului, scala ia în considerare
dizabilitatea asociată cu SM avansată.

23
 Scala este uneori critică pentru dependența sa de mersul pe jos ca principală măsură a
handicapului.
Sursă (https://mstrust.org.uk/a-z/expanded-disability-status-scale-edss)
Scala Echilibrului Berg
Am folosit în evaluare testul berg pentru evaluarea echilibrului considerând că acesta este
forte des întâlnit și cele mai utilizat nivel mondial.
Este reprezentată de o listă de 14 acțiuni pe care subiectul trebuie să le execute. După
modul de executare, cele 14 acțiuni sunt interpretate fiecare de la 0 la scorul final al scalei
(14x4= 56).După modul cum sunt executate fiecare se codifică cu 0-1-2-3-4( 0 = incapabil să
execute, iar 4= execută fără nici o dificultate). Aceste acțiuni sunt din: așezat nesprijinit, stând cu
ochii închiși, stând cu picioarele lipite, stând cu un picior în fața celuilalt, stând unipodal, rotația
trunchiului din stând, culege un obiect de pe sol, întoarcere la 360 de grade picior pe scăunel,
întinderea înainte din stând. Se obține un scor pentru fiecare element al scalei, iar exprimarea se
face sub formă de raport scorul maxim este de 54.Un rezultat mai mic de unitatea 54 reflectă o
perturbare a stabilității, dezechilibru. Evaluarea Testului Berg sa efectuat pe 9 pacienți având
rezultatele în tabelul de mai jos.
Testul „ridică-te şi mergi”  este folosit des la pacienții afectaţi neurologic. Acest test
se poate cuantifica pe scala 0-1-2-3.
0 - incapabil;

1- realizează cu dificultate şi ajutor din partea kinetoterapeutului;

2 - realizează singur cu dificultate;

3 - realizează fără dificultate.

Testele se desfășoară astfel:
Pacientul este rugat să se așeze pe un scaun, să se ridice (fără sprijin) și să meargă 6până
la 1 0 metri. Mă în torc și mă las pe spate în scaun. Durata acestor acțiuni este configurabilă.
Ce am analizat:
Ridicarea din poziție așezată, așezarea din poziție în picioare, stând în picioare fără
sprijin, mersul, oprirea bruscă, mersul și apoi întoarcerea.
24
 Testul "Ridică-te și mergi"(TUG), cunoscut și sub numele de "Trezește-te și mergi",este
un instrument comun de evaluare a mobilității utilizat în fizioterapie. Testul măsoară timpul
necesar unei persoane pentru a se ridica de pe un scaun, a merge pe o distanță scurtă,a se întoarce
pe scaun și a se așeza din nou.
TUG este utilizat pentru evaluarea echilibrului, mersul și abilitățile motorii grosiere la
persoanele în vârstă și la persoanele cu mobilitate limitată. În timpul testului kinetoterapeutul
observă mișcarea, echilibrul și viteza de deplasare a subiectului. Testul oferă informații valoroase
despre mobilitatea funcțională, riscul de cădere și necesitatea unei intervenții sau a unui
tratament pentru îmbunătățirea mobilității.
Pentru testul TUG, a fost construit un scaun robust fără cotiere, a fost utilizat un
cronometru și a fost folosită o suprafață de mers fără obstacole de aproximativ
10m.ProcedurapentrutestulTUG este descrisă mai jos:
Subiecții au fost instruiți să se așeze pe un scaun cu spatele lipit de spătar și să își pună
mâinile pe genunchi. Când subiectul s-a ridicat de pe scaun, a fost pornit un cronometru.
Subiectul a fost rugat să meargă într-un ritm confortabil până la un punct marcat de o
linie aflată la aproximativ 3 metri în față. În acest punct, aceștia s-au întors la scaun și s-au
așezat. Cronometrul s-a oprit atunci când subiectul s-a aplecat pe spate în scaun. Timpul petrecut
în timpul sarcinii a fost înregistrat.
În acest fel, timpul necesar pentru efectuarea testului TUG a furnizat informații valoroase
despre abilitățile motorii ale subiectului și a fost utilizat pentru a urmări progresul în timp și
pentru a compara cu normele stabilite. Este important de remarcat faptul că interpretarea
rezultatelor testului a fost evaluată de către fizioterapeuți în contextul stării și obiectivelor
fiecărui individ.

Testul de mers Tinetti este o analiză a câtorva componente ale mersului care se poate
face la viteza obișnuită a pacientului sau/şi viteză crescută. La acest test, gradele de apreciere pot
fi 0-1  sau 0-1-2.
Se analizează: iniţierea mersului, lungimea pasului, înălţimea pasului, simetria pasului,
continuitatea pasului, devierea traseului mersului, mişcarea trunchiului, distanţa între călcâie în
mers.
Testul de echilibru Tinetti
25
 Cu 2 sau 3 grade de apreciere (0-1 sau  0-1-2). Apreciază următoarele acțiuni:
șezând nesprijinit, ridicare din șezut, așezat din ortostatism, stând în ortostatism
nesprijinit, stând cu ochii închiși, întoarcere la 360 o , îmbrâncire strenală.
Pacientul este aşezat pe un scaun sigur, fără spătar. Din această poziţe se iniţiază testele.
Evaluarea mobilității Tinetti este un instrument de evaluare utilizat la nivel global în
kinetoterapie și reabilitare, pentru evaluarea mersului și a echilibrului la persoanele cu tulburări
de echilibru și scleroză multiplă. Această evaluare, evaluează riscul de cădere al unui pacient și
oferă informații importante pentru dezvoltarea strategiilor de intervenție adecvate în programul
de kinetoterapie.
Testul Tinetti este format din două componente importante: Evaluarea echilibrului și
evaluare mersului la pacienții. În funcție de performanța pacientului se evaluează fiecare
componentă specifice mobilității și atribuie un scor. Pentru fiecare componentă punctajul maxim
fiind de 16 și rezultă dintr-un punctaj maxim de 32.
Prezentarea generală a celor două componente ale testului:
Evaluare echilibrului fiind un scor maxim de 16
Echilibru din așezat evaluează capacitatea pacientului de a avea sau menține echilibrul în
timp ce este așezat ori în timp ce își modifica sau schimbă pozițiile.
Se evaluează poziția din așezat a pacientului și capacitatea de a se ridica.
Se evaluează menținerea pacientului în ortostatism când stă nemișcat.
Se evaluează răspunsul pacientului la o împingere ușoară când acesta stă în poziția
ortostatică.
Se evaluează capacitatea pacientului de a menține o poziție de echilibru cu ochii închiși.
Se evaluează întoarcerea pacientului la 360 de grade, făcând un cerc complet fără să își
piardă echilibru și stabilitatea.
Fiecare test din evaluarea echilibrului este punctat pe o scară de la 0-2 în care 0 semnifică
o deteriorare severă, iar 2 evidențiind o performanță normală.
Evaluarea mersului este notată cu un scor maxim de 16.
Evaluarea mersului indicând capacitatea pacientului de a începe sa meargă ( inițierea
mersului).
Evaluarea lungimi și înălțimi pasului pacientului în timpul mersului.
Evaluarea capacității pacientului de a menține pașii simetrici.
26
 Evaluarea capacității pacientului de a merge cu pauze scurte sau fără ezitere (continuitate
în pas).
Evaluarea pacientului de a menține o linie dreaptă în timp ce merge.
Evaluarea posturii trunchiului și stabilității pacientului în timpul mersului.
Evaluarea pacientului de a menține o poziție stabilă și uniformă în timp ce merge.
Este la fel cu evaluarea echilibrului fiecare etapă din evaluarea mersului este punctat cu
0-2, iar 0 indică o deteriorare severă și 2 o performanță normală (indică).
Eu ca specialist în kinetoterapie pot identifica riscul de cădere a paciențiilor sau anumite
zone de echilibru sau/ori tulburări de mers prin punerea în aplicare a testului Tinetti.
Testul ma ajută la ghidarea planificări ședințelor de kinetoterapie, la progresul și
evaluarea eficacității intervențiilor mele asupra îmbunătățirii mobilității și la reeducarea riscului
de cădere a pacientului, îmbunătățind calitatea vieții.

Testul Romberg clasic

Este un test care apreciază echilibrul pacientului, respectiv gradul de legănare (legănare
excesivă, pierderea echilibrului, pășire).
Pacientul se află în poziție ortostatică cu picioarele lipite și ochii deschiși, încearcă
menținerea poziției 20-30 sec, după care trece la aceeași poziție dar cu ochii închiși.
Testul Romberg clasic este un tip de test destul de simplu care poate fi aplicat în orice
sală de kinetoterapie. Vă voi descrie pas cu pas despre modul de utilizare al testului asupra
persoanelor cu scleroză multiplă.
În prima fază poziționarea pacientului : îi supunem pacientului să stea cu picioarele unul
lânga celălalt, călcâiele atingând-se, iar brațele ușor într-o parte sau pe o parte. Făcând toate
aceste manevre cu pacientul ne asigurăm că se află într-un spațiu sigur și deschis fără orice
pericol.
Îi explic pacientului procedura și îl informez ce îi voi spune să facă pentru menținerea
echilibrului în două moduri diferite: o dată cu ochii deschiși, iar apoi cu ochii închiși.
Cu ochii deschiși: instruim pacientul să stea în ortostatism nemișcat și să își mențină
echilibrul concentându-se pe un punct fix din fața lui pentru o mai bună stabilizare vizuală, în
această fază obținem postura, stabilitatea, echilibrul. Kinetoterapeutul monitorizându-l circa 30
de secunde.
27
 Cu ochii închiși: poziția pacientului rămâne la fel spunându-i să închidă ochii pe toată
durata acestei faze. Ca și în faza anterioară observăm postura, stabilitatea, echilibrul si toate
modificările anormale. Putem observa un balans mai proeminent sau pierderea echilibrului,
mișcări exagerate sau chiar dezechilibrarea. În această fază kinetoterapeutul trebuie să fie mult
mai atent la un eventual eveniment, urmărindu-l circa 30 de secunde.
Interpretare și documentare testului: trebuie să înregistram toate observațiile din timpul
ambelor faze si ceea cu ochii deschiși și cea cu ochii închiși. Putem compara performanța
persoanei între cele 2 teste. In testul Romberg normal pacientul ar trebui să fie capabil să iși
mențină echilibrul cu o balansare mică sau deloc. Dacă există o balansare sau un dezechilibru cu
ochii închiși în comparație cu ochii deschiși atunci apare o problemă, disfuncție proprioceptivă
sau cum este în cazul nostru o boală neurologică scleroza multiplă care afectează echilibrul.
Este bine de știut că: testul Romberg Clasic este destul de simplu acesta trebuie
interpretat sau efectuat de către un kinetotereapeut, medic sau orice alt profesionist din cadrul
domeniului sănătății calificat. Ca și specialist iau în considerare istoricul medical pacientului,
semne și simptomele și alte consultări de specialitate pentru a îi oferi evaluare și rezultate cât mai
bune și precise.

Testul Romberg Sensibilizat

Pacientul aflat în ortostatism, cu un picior aflat în fața celuilalt, antebrațele flectate și
încrucișate lipite de toracele anterior ochii închiși. Se menține 20-30 de secunde.
Interpretarea este aceeași cu a testului Romberg Clasic
 Echilibru 0 – pacientul necesită suport maxim pentru menținerea echilibrului
 Echilibru 1 – pacientul este capabil să mențină echilibrul fără suport, dar nu se poate
echilibra la schimbările de poziție, când își modifică centrul de greutate.
 Echilibru 2- pacientul menține echilibrul fără suport, dar nu se poate echilibra la
schimbările de poziție
 Echilibru 3 – pacientul își menține echilibrul fara ajutor se poate echilibra limitat la
schimbările de poziție
 Echilibru 4 – pacientul este capabil să mențină echilibrul singur și se poate echilibra la
orice schimbare de poziție

28
 Testul Romberg Sensibilizat, cunoscut și sub denumirea de testul Romberg ascuțit sau testul
Romberg modificat, este o variantă a testului Romberg clasic care încorporează provocări
suplimentare pentru echilibrul persoanei.
Este folosit pentru a evalua în continuare propriocepția și pentru a detecta deficiențe subtile
de echilibru care ar putea să nu fie evidente în testul standard Romberg.
Testul Romberg Sensibilizat este efectuat astfel:
Poziționarea este identică cu testul Romberg Clasic picioarele împreunate, călcâiele lipite și
brațele sprijinite pe o parte.
Cu ochii deschiși: instruim pacientul să stea în ortostatism nemișcat și să își mențină
echilibrul concentându-se pe un punct fix din fața lui pentru o mai bună stabilizare vizuală, în
această fază obținem postura, stabilitatea, echilibrul. Kinetoterapeutul monitorizându-l circa 30
de secunde.
Cu ochii închiși: poziția pacientului rămâne la fel spunându-i să închidă ochii pe toată
durata acestei faze. Ca și în faza anterioară observăm postura, stabilitatea, echilibrul si toate
modificările anormale. Putem observa un balans mai proeminent sau pierderea echilibrului,
mișcări exagerate sau chiar dezechilibrarea. În această fază kinetoterapeutul trebuie să fie mult
mai atent la un eventual eveniment, urmărindu-l circa 30 de secunde.
Putem introduce caracteristici suplimentare: pentru a avea o sensibilitate a testului și a
provoca propriocepția pacientului cum ar fii :
 Poziție în tandem: pacientul este informat să poziționeze un picior în fața celuilalt de la
călcâi la deget, stând așa în echilibru cu ochii deschiși și închiși. Pentru a această variantă
de executare crește dificultatea testului având o bază îngustată de sprijin.
 Suprafață moale: pacientul stă pe o saltea moale care oferă instabilitate, aceast lucru
provoacă un echilibru mai bun în propriocepție.
 Mișcări dinamice: îî spunem pacientului să facă mișcări în timp ce își menține echilibrul
cum ar fi: să închline capul lateral, să îl întorcă, să miște brațele sau să se întindă.
Aceste mișcări provoacă capacitatea suplimentară de a menține un echilibru mai eficient
în timp ce coordonează și alte acțiuni.
Documentare și interpretare: Înregistrez și compar observațiile mele în timpul fiecărei
etape a testului Sensitized Romberg, inclusiv starea de referință cu ochii deschiși, starea cu ochii

29
închiși și orice provocări suplimentare introduse. Evaluez capacitatea persoanei de a menține
echilibrul și orice dificultate vizibilă sau mișcări compensatorii. Testul poate dezvălui deficiențe
subtile ale echilibrului și propriocepției care nu sunt evidente doar în testul Romberg Clasic.
Este bine de știut că: testul Romberg Sensibilizat trebuie interpretat sau efectuat de catre
un kinetotereapeut, medic sau orice alt profesionist din cadrul domeniului sănătății calificat. Ca
și specialist iau în considerare istoricul medical pacientului, semne și simptomele și alte
consultări de specialitate pentru a îi oferi evaluare și rezultate cât mai bune și precise.

Testul unipodal
Se testează pe rând membrele inferioare, pacientul stă într-un picior cu brațele
încrucișate pe piept și se cronometrează cât iși menține echilibrul.
Valoarea maximă este de 30- 100 secunde la cei sănătoși, iar în cazul în care avem
pacienți cu scleroză multiplă durata maximă fiind în limitata de siguranță.
Testul unipodal este cunoscut și ca test de echilibru cu un singur picior este o evaluare
utilizată de kinetoterapeuți și de mine pentru a evalua echilibrul propriocepția și stabilitatea
pacientului. Eu ma asigur că mediul este sigur și pacientul este în afara oricărui pericol, fara
obstaole și să ofere o suprafață stabilă pentru aplicarea testului.
Eu ca kinetoterapeut îi explic pacientului procedura testului și ce implică acesta și dacă a
înțeles ce are de facut.
Se poate începe cu o demonstrație pentru a-i fi mai ușor pacientului să înțeleagă ce are de
făcut, așa că execut eu prezentând forma și echilibrul.
Poziția inițială: pacientul stă cu picioarele la lățimea umerilor ușor depărtate, mâininile
stând confortabil.
Eu ca kinetoterapeut dau comanda pacientului să ridice un picior de pe sol și să îl îndoaie
din genunchi, astfel ridicându-l câțiva cm de în sus, poiciorul se îndoie la 45 de grade.
Menținerea echilibrului: este instruit să mențină echilibrul pe un singur picior pe o durată
de aproximativ 20-60 de secunde, concentrându-se pe menținerea stabilității întregului corp și
evitarea compensațiilor.

30
 Monitorizarea pacientului: Eu ca kinetoterapeut îi observ poziția corpului, orice semn de
dezechilibru, instabilitate, pierderea echilibrului, pot folosi indici vizuale sau verbale pentru a
ajuta pacientul să mențină o postură cât mai corectă.
Testul se evaluează cu amblele picioare acest lucru îmi permite șă pot evalua: echilibru,
coordonare, compensații.
Testulk unipodal poate fi modificat in funcție de abilitățile pacientului sau de obiectivele
propuse: efectuarea testului cu ochii închiși, pe o suprafață moale, instabilă sau cu mișcări
diverse ale parților corpului pentru a evalua, controlul echilibrului și coordonarea.
Testul unipodal trebuie efectuat sub îndrumarea mea sau a unu specialist, deoarece pentru
unele persoane poate fi o provocare și pentru a decurge testul în siguranță este bine să iei masuri
la timp nu prea târziu.

Scala Ashworth
Scala ashwort este un test folosit în special pentru a evalua gradul de spasticitate
neuromusculară la persoanele cu afecțiuni neurologice (scleroza multiplă). Ajută la măsurarea
parametrilor rezistenței atunci când articulația membrelor superioare sau inferioare este mișcată
pasiv de către kinetoterapeut (Eu).
Scala este aplicată de către un specialist în domeniu: medici, kinetoterapeuți, toți cei care
au experiență în evaluarea spasticității, cum este aplicată asupra pacientului.
Poziționarea pacientului: stând relaxat în decubit dorsal în funcție de ce articulație este
afectă, mușchiul evaluat trebuie să fie cât mai relaxat, dar și pacientul să se simtă în siguranță
alături de tine pe tot parcursul evaluării este bine să comunici cu el și să il faci să se relaxeze.
Mișcare pasivă: Eu mișc încet și ușor membrul sau articulația pacientului prin intervalul
de mișcare disponibil, fără a provoca nicio contracție musculară activă de la pacient. Acest lucru
se face de obicei la o viteză lentă și constantă.
Clasificarea spasticității: în timpul mișcării pasive (eu mișc articulația sau membrul
afectat al pacientului), folosesc un sistem de evaluare subiectivă pentru a evalua rezistența
întâlnită. Această scară Ashworth oferă o gamă de scoruri prin care observăm cât de complicat și
afectată este regiunea, articulația, membrul, notând-o pe o scară de la 0 la 4:
0: Nicio creștere a tonusului muscular.

31
 1: Creștere ușoară a tonusului muscular, manifestată printr-o prindere și eliberare sau o
rezistență minimă la sfârșitul intervalului de mișcare.
2: Creștere mai marcată a tonusului muscular în cea mai mare parte a gamei de mișcare,
dar membrul poate fi mișcat cu ușurință.
3: Creștere considerabilă a tonusului muscular, mișcarea pasivă este dificilă.
4: Partea afectată rigidă în flexie sau extensie.

Testul Brânciului
Eu ca kinetoterapeut înainte de a începe testul îl anuță cum se realizează testul deoarece
foarte mulți se sperie.
Testul se execută în două moduri:
În prima parte pacientul stă în ortostatism ca la testul Romberg kinetoterapeutul poate sta
în lateral cu o mână în față, iar cealaltă în spate pentru a preveni orice eveniment neplăcut, se
aplică scurte împingeri neanunțate pacientului la nivelul sternului, în spate, pe bazin, din lateral.
Prin aceste impulsuri observăm și putem aprecia ce stabilitate are pacientul respective.
În partea a doua îi dăm comanda pacientului să se opună și să nu se lase împins.
Astfel putem observa dacă are o stabilitate bună sau o forță muscular scăzută, echilibru
bun, toate aceste sunt observate de kinetoterapeut și îmbunătățindu-le.

3.5 Recuperarea prin exerciții de grup și individual

Programul de kinetoterapie aplicat de mine s-a axat mai mult pe exerciții de grup, care au
avut ca obiective îmbunatățirea controlului și a stabilității membrelor inferioare, creșterea
coordonării, controlului și echilibrului trenului superior, dar și a stabilității membrelor inferioare,
tonifierea generală a organismului, corectarea posturi și aliniamentului corporal, dar și a
echilibrului, îmbunătațirea respirației, creșterea rezistenței musculare, îmbunătațirea capacității
de efort a organismului, creșterea amplitudinea mișcărilor, îmbunătățirea stării psihice a

32
subiecțiilor, prevenirea instalării obezității, îmbunătățirea circulației periferice, menținerea
echilibrului, concentrării și a tonusului muscular la membrele, îmbunătățirea mersului.
În plus de programul aplicat de mine, pacienții au beneficiat și de kinetoterapie individuală,
specifică simptomelor avute de fiecare.

1. Obiectiv: Îmbunatățirea controlului și a stabilității membrelor inferioare

Echipament necesar: un scaun pentru sprijin
Repetări 2 seturi de câte 15 pe fiecare membru
Instrucțiuni: stați în picioare, astfel încât greutatea corporală să fie distribuită în mod egal pe
ambele picioare, țineți-vă de spătarul scaunului pentru echilibru (ridicări pe vârfuri)
T1- Ridicați piciorul de pe podea astfel încât toată greutatea să fie pe piciorul celălalt
T2- Ridicați călcâiul piciorului cât mai sus și apoi coborâți (stăm pe vârfuri)
T3- Revenim cu piciorul pe sol
T4- Schimbăm piciorul și executăm și cu acesta
T5- Revenim cu ambele picioare pe sol și relaxăm

33
 2. Obiectiv: Creșterea coordonării, controlului și echilibrului trenului superior, dar și a
stabilității membrelor inferioare, tonifierea generală a organismului
Echipament necesar: un scaun pentru sprijin.
Repetări 2 seturi de câte 15 înclinări pe fiecare parte.
Instrucțiuni: stați în picioare în spatele scaunului și alternativ cu o mână vă țineti de scaun pentru
a nu vă dezechilibra, iar cealaltă deasupra capului și înclinăm trunchiul.(Înclinări laterale stânga,
dreapta)
T1-Stând depărtat în spatele scaunului mâinile pe spătar
T2-Înclinare laterală din trunchi spre dreapta cu ducerea brațului deasupra capului
T3-Revenire la poziția inițială
T4-Înclinare laterala din trunchi spre stânga cu ducerea brațului deasupra capului

34
T5-Revenim la poziția inițială
(Se poate executa și alternativ dintr-o parte în cealaltă)

3. Obiectiv: Corectarea posturi și aliniamentului corporal, dar și a echilibrului,

îmbunătățirea respirației.
Echipament necesar: un partener/ă de care ne prindem de mână.
Repetări 2 seturi de câte 30 de de repetări
Instrucțiuni: stând depărtat cu brațele pe lângă corp ținându-se de mână cu partenerii se execută
ridicarea brațelor către tavan și coborâre.
T1- stând depărtat, brațele pe lângă corp cu priză pe mână (ne ținem de mână)
T2- ridicăm brațele la tavan ținându-ne de mână
T3-revenim si relaxăm

35
 Acest exercițiu se poate face și cu inspir la ridicarea brațelor către tavan și expir la
coborârea brațelor către sol.

4. Obiectiv: creșterea rezistenței musculare, îmbunătățirea capacității de efort a

organismului, coordonare în amplitudinea mișcărilor
Echipament necesar: o minge bobath mare și 2-3 pacienți
Repetări: menținerea mingi 3-5 minute
Instrucțiuni: stând cu brațele ridicate deasupra capului ținând mingea și cu ajutorul pacienților.
T1- stând depărtat picioarele pe axul umerilor mingea pe podea
T2- prindem mingea cu ambele mâini
T3- ridicăm mingea deasupra capului
T4- menținem
T5- revenim la poziția inițială și relaxăm

36
 5. Obiectiv: Îmbunătățirea stării psihice a subiecților, prevenirea instalării obezității,
îmbunătățirea circulației periferice.
Echipament: un coleg/ă în fața ta
Repetări: 2-3 minute
Instrucțiuni: stând cu picioarele apropiate, iar brațele întinse în față sus, palmele pe umărul
colegului din față facem pas lateral, exercițiul se lucrează în oglindă.
T1- stând cu picioarele apropriate
T2- brațele le ridicăm și le punem pe umărul colegului
T3- pas lateral stânga colegul face în oglindă
T4- revenire
T5- pas lateral dreapta
T6- revenire și relaxăm
(pașii se pot efectua și în alte direcți înainte, înapoi, )

37
 6. Obiectiv: Menținerea echilibrului, controlului și creșterea rezistenței la efort
Echipament: o minge bobath, un coleg sau colegă
Repetări: 2 minute cu fiecare picior.
Instrucțiuni: stând față în față cu un coleg/ă prinși de mâini pentru a evita căderea o minge
bobath la între cei doi menținem un picior îndoit prin tripla flexie.
T1-stând depărtat și prindem de mâini colegul
T2-ridicăm piciorul și îl punem pe mingea bobath
T3-menținem
T4-revenim la poziția inițială
T5-executăm și cu piciorul opus

38
 7. Obiectiv: Menținerea echilibrului, concentrării și a tonusului muscular la membrele
inferioare, calmarea spasmelor musculare
Echipament: un baston sau o coadă de matură
Repetări: 30-50 de secunde a câte 2 repetări pe fiecare picior cu pauză.
Instrucțiuni: stând în ortostatism prindem un baston cu ambele mâini de capăt, celălalt capăt este
pe sol, iar un picior se ridică de pe sol.
T1- în ortostatism prindem bastonul de un capăt cu ambele mâini, partea cealaltă rămâne pe sol
T2- ridicăm un picior în aer
T3- menținem

39
T4-revenim
T5-schimbăm piciorul

8. Obiective: Creșterea mobilității articulare, relaxarea, creșterea rezistenței musculare,

postură.
Echipament: Un baston sau orice alt obiect.
Repetări: 2 serii a câte 30 de repetări pe fiecare braț
Instrucțiuni: Stând cu o mână la spate, iar cealaltă prinde bastonul la jumate si rotăm în pronație
si supinație brațul
T1-în ortostatism, ținem un baston în mâna întinsă în față
T2-ducem brațul în supinație
T3-din supinație de schimba brusc în pronație
T4-relaxăm
T5- schimbăm și celălalt braț
40
 9. Obiective: Echilibru, relaxare,
concentrare, joc de echipă
Echipament: O minge bobath și un grup de pacienții și scaune
Instrucțiuni: Un grup de pacienți și o minge bobath dimensiune medie care merge din mână în
mână.
Repetări: 2-5 minute
T1-pacienții în ortostatism unul lângă celălalt
T2- mingea bobath pleacă de la dreapta spre stânga
T3- relaxare și așezare pe scaun

41
 10. Obiective: Creșterea forței musculare, reducerea durerilor, furnicăturilor, diminuarea
spasticității, menținerea articulațiilor cât mai mobile și conștientizarea mișcărilor cu
respirația.
Echipament: Un scaun
Instrucțiuni: se execută urmărind kinetoterapeutul următoarele mișcări: ducerea mâinilor la sold,
umerii, cap, sus.
Repetări: Între 1 și 3 minute.
T1- ortostatism ducerea mâinilor la sold
42
T2- apoi către umăr

T3- pe cap

43
T4- sus deasupra capului

T5- revenire
(T6-daca obosește se așază pe scaun)

44
Exerciții din așezat:
A. Obiective: Întinderea musculaturii membrelor superioare diverse tehnici de facilitare
proprioceptivă, creșterea mobilității articulare, posturare.
Echipament: Un scaun
Repetări: 2 serii a câte 30 de secunde
Instrucțiuni: spatele drept degetele se încrucișează și apoi se întind înainte
T1- așezat pe scaun mâinile se încrucișează
T2- brațele se întind înainte la nivelul pieptului
T3- se împinge către înainte
T4- relaxare

B. Obiective: Diverse tehnici de facilitare proprioceptivă, creșterea mobilității articulare,

reducerea în greutate, menținerea unui efort optim, menținerea elasticității membrelor
inferioare
45
Echipament: O minge bobath, un scaun
Repetări: 5 seri a câte 15 de secunde
Instrucțiuni: Așezat pe scaun picioarele stau pe mingea bobath prindem cu mâinile vârful
picioarelor.
T1- așezat pe scaun cu picioarele pe minge
T2- ne aplecăm și prindem vârfurile picioarelor cu mâinile
T3- menținem

C. Obiective: Creșterea masei musculare, creșterea rezistenței, menținere respirației corecte

Echipament: Un scaun
Repetări : 3 serii 20 de sec
Instrucțiuni: Brațele întinse la nivelul pieptului palmele lipite izomerie.
T1-așeat spatele drept
T2- întindem brațele și lipim palmele
T3- împingem în palme
T4- relaxăm
46
 D. Obiective: Ameliorarea coordonării mișcărilor, ameliorarea și prevenirea limitărilor de
amplitudine articulară, diminuarea rigidității, menținerea echilibrului atât în mișcare cât și
în repaus
Echipament: O minge Bobath și o saltea
Repetări: 3 serii, 20 de repetări cu fiecare braț
Instucțiuni: Rotări de brațe spre înainte sau înapoi
Ex. 1
T1-așezat pe mingea bobath, brațele pe lângă corp
T2-rotări spre înainte ale brațelor
T3- revenire la poziția inițială
Ex. 2
T1- așezat pe mingea bobath, brațele pe lângă corp
T2-rotări spre înapoi ale brațelor
T3- revenire la poziția inițială

47
 E. Obiective: Prevenirea și ameliorarea atrofiilor musculare, îmbunătățirea mișcărilor fine,
Îmbunătățirea performanțelor de control motor
Echipament: Un scaun
Instrucțiuni: Brațele îndoite la 90 de grade cot, umăr se apropie simultan antebrațul fară să se
atingă cât mai repede
Repetări: 2 serii și 20 de repetări
T1- așezat brațele pe lângă corp
T2-ridicam brațele umăr, cot la 90 de grade
T3- apropriem și depărtăm rapid fără să atingem antebrațele
T4- relaxăm

48
 F. Obiective: Creșterea forței musculare, obținerea dezvoltării armonioase a corpului/ a
relației dintre diferitele segmente corporale, prevenirea scurtărilor dintr-o parte a unei
articulații.
Echipament: Un scaun, o minge și un jalon
Instrucțiuni: Fiecare pacient pune mingea în jalon apoi îl ridică deasupra capului și face ușoare
cercuri
Repetări: 4 serii a câte 10 repetări (2 dintre seri se face in sensul opus primei mișcări)
T1- așezat cu jalonul între coapse și mingea în jalon
T2- se ridică jalonul deasupra capului
T3- se efectuează cercuri spre stânga/dreapta
T4- relaxare, revenire

49
 G. Obiective: Îmbunătățirea controlului muscular prin formarea/perfecționarea imaginii
corecte a mișcării, îmbunătățirea controlului/coordonării musculare prin feedback
Echipament: Un jalon și un scaun
Instrucțiuni: Ducerea tălpi piciorului pe vârful jalonului de către pacient
Repetări: 2 serii a câte 20 de repetări
T1- așezat spatele drept, picioarele ușor depărtate jalonul între membrele inferioare
T2- se ridică piciorul, iar talpa piciorului se așază pe vârful jalonului
T3- talpa piciorului revine pe sol
T4- se schimbă piciorul
T5- revenire

50
 H. Obiective: Creșterea forței musculare de tip: isometric, izoton (concentric, excentric,
izokinetic, pliometric), auxoton - pe toată amplitudinea sau în zonele scurtă/medie/lungă
a mușchiului, creșterea forței muscular în regim de viteză, rezistență, joc de echipă.
Echipament: Un baston, o bandă elastică, un scaun
Instrucțiuni: Un pacient ține bastonul de capete, la jumătatea bastonului este înfășurată banda
elastică, iar celălalt pacient trage de capetele benzi către piept.
Repetări: 2 serii a câte 20 repetări.
T1- banda elastică se înfășoară pe baston
T2- pacientul cu baston menține poziția
T3- pacientul care ține de capete banda elastică trage către piept
T4- relaxare, revenire.

51
 I. Obiective: Obținerea unghiurilor articulare funcționale/normale prin: inhibiția
hipertoniilor musculare (miotatice, miostatice, analgice), creșterea elasticității întinderea
țesutului contractile, creșterea elasticității întinderea țesutului necontractil, asuplizarea
tuturor țesuturilor moi peri articulare, creșterea amplitudinii mișcărilor artrokinematice
(alunecare, rotație conjunctă, detracție)
Echipament: Un baston și un scaun
Instrucțiuni: Pacientul stă așezat piciorul este întins, iar pe picior partea dorsală se pune bastonul,
se face o flexie dorsală pentru a nu aluneca bastonul se ține piciorul întins și ridicat.
Repetări: Se menține 1 minut
T1- pacient așezat picior întins flexie dorsală
T2- se pune bastonul pe articulația gleznei
T3- se ridică piciorul de pe sol
T4- menține
T5- relaxare, revenire

52
 J. Obiective: Creșterea și menținerea mobilității, coordonării părți superioare a trunchiului
și membrelor, formarea deprinderii de a respira corect în repaus-mișcare-efort, reeducare
respiratorie.
Echipament: Un scaun și în aer liber.
Instrucțiuni: Așezat pe scaun ridicăm brațele deasupra capului, flectăm ușor capul, apoi forfecăm
cu inspir și expir
Repetări: 2 serii a câte 20 de repetări
T1- ridicăm brațele deasupra capului
T2- flectăm ușor capul
T3- forfecăm brațele deasupra capului cu inspir când forfecăm brațele, iar expir când le depărtăm
T4- revenim, relaxăm brațele pe lângă corp.

53
Exerciții stretching.
1. Extensie pasivă cu ajutorul unei benzi elastice sau un prosop
Principalele grupe de mușchii lucrate: Complexul gastrocnemian-solear (partea posterioară a
gambei, trebuie să resimțiți această întindere in gambă și în călcâi.
Echipament necesar: un prosop sau o bandă elastic tare
Repetări: 2 serii de cate 2-3 repetări
Instrucțiuni
T1- Așezați-vă pe jos sau pe pat cu ambele picioare întinse în față
T2- Înfășurați un prosop în jurul vârfului labei piciorului și prindeți capetele prosopului cu
mâinile
T3- Țineți piciorul afectat întins în față și trageți marginile prosopului spre corp
T4- Mențineți timp de 30 de secunde
Important: Stați cu spatele drept și cu picioarele întinse bine.

54
 2. Obiective: Relaxare musculaturi contractate, prevenirea rigidității
Echipament: un pat sau o saltea
Instrucțiuni: Pacientul culcat pe spate, kinetoterapeutul pe genunchii sau în lateral înaintea lui
realizează priza pe talpa pacientului, contra priza pe1/3 distală a coapsei, partea anterioară
Repetări: 2 serii de cate 2-3 repetări
T1- ridicarea membrului inferior cu genunchii întinși și vârfurile piciorului trase
T2- menține 20-30 sec
T3- revenire și relaxare

55
Exerciții de echilibru
1. Obiective: Promovarea participării și conștiente în cadrul programului de recuperare,
creșterea mobilității și a stabilității, creșterea capacității de coordonare pentru mai multe
mișcări efectuate simultan
Echipament: Un partener sau un kinetoterapeut, muzică
Instrucțiuni: Cu ajutorul kinetoterapeutului pe muzică dansuri lente cu schimbări de direcție
Repetări: Până spune pacientul stop
T1- pornim dansul prin diferite mișcări aleatorii
T2- ne oprim și ne relaxam

56
2. Obiective: Creșterea echilibrului, îmbunătățirea performanțelor de control motor,
reeducarea și recuperarea sensibilității echilibrului la nivelul aparatului vestibular,
corectarea posturii, aliniamentului corpului și a segmentelor, combaterea atitudinilor
defectuase.
Echipament: O saltea, paralele și o oglindă
Instrucțiuni: Pentru a spori dificultatea nu folosiți sprijinul paralelelor și încercați să stați
doar într-un picior și cu brațele în lateral, privirea înainte vizionându-ne postura și
mișcările în oglindă
Repetări: 1 minut
T1- stând depărtat spatele drept
T2- ridicăm brațele în lateral
T3- ridicăm un picior prin tripla flexie
T4- menținem
T5- revenim la poziția inițială

57
După ce stăpâniți primul exercițiu, este indicat să încercăm și cu ochii închiși.
T1- stând depărtat spatele drept
T2- ridicăm brațele în lateral
T3- ridicăm un picior prin tripla flexie
T4- închidem ochii si respirăm calm și ușor
T5- menținem
T6- revenim la poziția inițială

58
 Exerciții coordonare membre superioare:
Obiective: Menținerea coordonării pe tot parcursul exercițiului, concentrarea, prevenirea
instalării obezității, îmbunătățirea circulației periferice.
Echipament: un scaun, 2 mingi medicinale 1 kg
Instrucțiuni: brațele atârnă pe lângă corp le ridicăm în lateral la nivelul umerilor, apoi apropiem
brațele înainte, ajungând sa se atingă simultan la nivelul ochilor.
Repetări:2serii, 20 repetări
T1- așezat brațele pe lângă corp atârnă ținând câte o minge în fiecare mână
T2- ridicarea brațelor lateral 90 de grade
T3-apoi ducem brațele către înainte până se lovesc ușor mingile la nivelul ochilor
T3- revenim cu coborârea brațelor, relaxăm
59
Mers în condiții de îngreunare:

 Mers pe saltea moale

 Mers pe nisip sau iarba

 Mers în pantă pe bandă

 Mers cu săculeți de nisip la picioare

60
 Mers la paralele:
 Mers cu fața și spatele

 Mers lateral stânga și dreapta

61
 Mers fandat

 Mers cu pași mari și mici

 Mers pe vârfuri

 Mers pe călcâi

 Mers cu sărituri

62
 Mers peste jaloane

 Mers cu pași mari de pe un stepper pe celălalt

 Mers cu un baston în mană si cu ochii închiși

63
 3.6. Rezultate

Date despre pacienții : vârstă, sex, greutate, înălțime

Nr.
Crt. Nume Prenume Gen Varsta Greutate Inaltime
1 A.V F 54 65.3 1,63
2 H.A F 71 56.4 1.52
3 R.G M 57 85,5 1,78
4 G.G F 48 73.2 1,76
5 V.M F 57 81.9 1.60
6 D.P M 49 70.6 1.68
7 B.A.M F 71 61.9 1.56
8 S.I M 56 75 1.58
9 M.G M 54 72.4 1.70

Rezultatele EDSS în cazul acestor pacienți necesită o perioadă mult mai mare și
consecventă în aplicarea unui tratament complex de kinetoterapie, aceste rezultate in cazul de
față sunt neschimbate.

Tabel nr 1: Rezultate obținute la Scala extinsă a stării de handicap (EDSS)

Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Pаciеnţi
A.v H.A R.G G.G V.M D.P B.A.M S.I M.G
Punctаj 6.5 4 4.5 7 6.5 4 6 6 8
după scаlа
Kurtzkе

64
 Rezultate inițiale la scala echilibrului Berg

Tabel nr 2 :Rezultate inițiale obținute la Scala echilibrului Berg

Scala echilibrului
Berg (0 – 4) initial
Initiale A.v H.A R.G G.G V.M D.P B.A.M S.I M.G
Din așezat în
1 4
ortostatism 4 2 4 4 3 2 0
Ortostatism fără
0 4
ajutor 3 4 0 4 2 3 0
Așezat nesprijinit
0 4
(tălpile pe sol) 4 4 4 4 3 2 0
Din ortostatism în
3 4
așezat 4 4 3 4 1 3 1
Transfer din pat în
3 4
fotoliu 4 3 3 4 2 3 1
Ortostatism cu ochii
3 4
închiși 3 3 4 3 1 3 0
Ortostatism cu
0 4
picioarele lipite 3 2 0 4 2 0 0
Aplecarea înainte cu
4 4
brațele întinse 2 4 0 4 4 3 0
Ridicare obiectului
4 4
de pe podea 3 3 3 4 1 0 0
Întoarcerea pt a privi
înapoi (Rotația 4 4
trunchiului din stând) 4 4 3 4 4 3 0
Întoarcere 360o 2 4 3 0 0 4 2 0 0
Ortostatism cu un
1 4
picior in fata celuilalt 0 0 0 1 1 0 0
Ortostatism,
alternativ câte un 0 4
picior pe scăunel 2 0 0 4 1 0 0
Ortostatism unipodal 0 3 1 0 0 3 1 4 0
Punctaj total 25 55 40 33 24 47 28 25 2

65
 Rezultate finale la scala echilibrului Berg, după cum observăm în testarea finală pacienții
sunt mult mai încrezători în mișcările pe care le fac, iar prin exercițiile antrenamentului pot
efectua mai multe mișcări. Uni dintre pacienții au depășit anumite frici.

Tabel nr 3 :Rezultate finale obținute la Scala echilibrului Berg

Scala echilibrului
Berg (0 – 4) final
B.A.
Initiale A.v H.A R.G G.G V.M D.P M S.I M.G
Din așezat în
2 4 4 2 3 4 4 4 1
ortostatism
Ortostatism fără ajutor 2 4 4 2 3 4 4 4 0
Așezat nesprijinit
4 4
(tălpile pe sol) 4 4 4 4 4 4 4
Din ortostatism în
3 4
așezat 4 3 3 4 4 4 0
Transfer din pat în
3 4
fotoliu 4 2 3 4 4 4 1
Ortostatism cu ochii
3 4
închiși 4 3 3 4 4 4 0
Ortostatism cu
3 4
picioarele lipite 4 3 3 4 4 4 0
Aplecarea înainte cu
2 4
brațele întinse 4 3 3 4 3 2 0
Ridicare obiectului de
3 4
pe podea 4 3 3 4 4 4 0
Întoarcerea pt a privi
înapoi (Rotația 3 4
trunchiului din stând) 4 3 3 4 4 4 0
Întoarcere 360o 2 4 4 2 2 3 2 3 0
Ortostatism cu un
3 4
picior in fata celuilalt 4 3 3 4 3 3 0
Ortostatism, alternativ
câte un picior pe 3 4
scăunel 4 3 3 4 4 4 0
Ortostatism unipodal 3 4 3 2 3 3 3 2 0
Punctaj total 39 56 55 40 42 54 51 50 6

Rezultate inițiale la Testul de mers Tinetti

66
 Pentru început pacienții au fost destul de reticenți la efectuarea testului fiindu-le frică să
nu se dezechilibreze și să cadă.

Testul de mers
Tinetti , initial
A.v H.A R.G G.G V.M D.P B.A.M S.I M.G

Sco
Interpretare Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor
r

inițierea
1 2 2 1 1 2 2 2 0
mersului

lungimea
1 2 2 1 1 2 2 2 0
pasului

continuitatea
2 2 2 1 1 2 1 2 0
pasului

devierea
traseului 1 2 1 1 1 1 2 1 0
mersului

mișcarea
1 2 1 2 1 2 1 1 0 
trunchiului

distanța dintre
2 2 1 1 1 2 2 1  0
călcâie în mers

Punctaj total
8 12 9 7 6 9 10 9 0
Tinetti mers

Tabel nr 2 :Rezultate inițiale obținute la Testul de mers Tinetti

Tabelul nr x cu scoruri finale la testul TINETTI pentru mers și echilibru

Rezultate finale la Testul de mers Tinetti

Testul de mers
Tinetti , Final
A.v H.A R.G G.G V.M D.P B.A.M S.I M.G

Sco
Interpretare Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor
r

inițierea
1 2 2 1 1 2 2 2 0
mersului

lungimea 2 2 2 1 1 2 2 2 0
67
 pasului

continuitatea
2 2 2 2 1 2 2 2 0
pasului

devierea
traseului 1 2 2 1 1 2 2 2 0
mersului

mișcarea
1 2 2 1 1 2 2 2 0
trunchiului

distanța dintre
2 2 2 1 1 2 2 2 0
călcâie în mers

Punctaj total
9 12 12 7 6 12 12 12 0
Tinetti mers

Tabelul nr 4 rezultatele obținute la testul final Tinetti

Testul Tinetti pentru echilibru inițial, încă de la începutul testului pacienții au mișcări nesigure și
ezită să le facă pentru a nu păți ceva, au o nesiguranță în execuție.

Inițiale A.v H.A R.G G.G V.M D.P B.A. S.I M.G
M

Test pentru echilibru Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor
Tinetti inițial
1. Echilibrul din așezat 2 2 2 2 2 2  2 2 2

0 = întins, sprijinit de
spătar
1 = menține poziția
așezat fără sprijin, dar
nesigur, cu dificultate
2 = menține poziția
așezat fără sprijin
2. Ridicarea din așezat 1 2 2 1 1 2 2 2 0

0 = imposibil fără ajutor

68
1 = posibil cu ajutorul
mâinilor
2 = posibil fără ajutor

3. Încercarea de a se 1 2 2 1 2 2 2 2 0
ridica
0 = imposibil fără ajutor

1 = posibil după mai

multe încercări
2 = posibil de ridicare
dintr-o încercare
4. Echilibrul în 1 2 2 1 1 2 2 1 0
ortostatism
0 = imposibil

1 = posibil cu bază largă

de susținere și cu
folosirea mijloacelor
ajutătoare
2 = posibil cu bază
îngustă și fără ajutor
5. Îmbrâncirea sternală 0 1 2 0 0 2 1 1 0

(pacientul stă cu
picioarele cât mai
apropiate, examinatorul
îi dă un brânci ușor de la
nivelul sternului, cu
palma, repetând de 3 ori)
0 = începe să cadă

1 = se clatină, întinde
mâinile, încearcă să
apuce cu mâinile pentru
sprijin
2 = menține echilibrul

6. Menținerea 1 2 2 0 1 2 1 2 0
69
 echilibrului cu ochii
închiși în ortostatism
0 = imposibil

1= cu dificultate

2 = posibil

7. Întoarcerea cu 360 1 0 0 0 0 1 1 1 0

0 = cu pași continui

1 = cu pași discontinui

2 = fără să facă pași, cu

ezitare, clătinare, întinde
mâinile.
7. Menținerea în 1 1 1 0 1 1 1 2 0
ortostatism cu ochii
închiși
0 = imposibil

1 = posibil

SCOR 8 12 13 5 7 12 12 12 2

Test Tinetti echilibru final

În urma testului final pacienții au fost foarte activi și încântați că pot executa cu ușurință unele
dintre mișcări.

Inițiale A.v H.A R.G G.G V.M D.P B.A. S.I M.G
M

70
 Test pentru echilibru Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor Scor
Tinetti final
1. Echilibrul din așezat 2 2 2 2 2 2 2 2 2

0 = întins, sprijinit de
spătar
1 = menține poziția
așezat fără sprijin, dar
nesigur, cu dificultate
2 = menține poziția
așezat fără sprijin
2. Ridicarea din așezat 2 2 2 2 2 2 2 2 0

0 = imposibil fără ajutor

1 = posibil cu ajutorul
mâinilor
2 = posibil fără ajutor

3. Încercarea de a se 2 2 2 1 2 2 2 2 0
ridica
0 = imposibil fără ajutor

1 = posibil după mai

multe încercări
2 = posibil de ridicare
dintr-o încercare
4. Echilibrul în 1 2 2 1 1 2 2 2 0
ortostatism
0 = imposibil

1 = posibil cu bază largă

de susținere și cu
folosirea mijloacelor
ajutătoare
2 = posibil cu bază
îngustă și fără ajutor

71
 5. Îmbrâncirea sternală 1 2 2 1 1 2 1 2 0

(pacientul stă cu
picioarele cât mai
apropiate, examinatorul
îi dă un brânci ușor de la
nivelul sternului, cu
palma, repetând de 3 ori)
0 = începe să cadă

1 = se clatină, întinde
mâinile, încearcă să
apuce cu mâinile pentru
sprijin
2 = menține echilibrul

6. Menținerea 2 2 1 2 1 1 2 2 0
echilibrului cu ochii
închiși în ortostatism
0 = imposibil

1= cu dificultate

2 = posibil

7. Întoarcerea cu 360 0 1 1 0 0 1 1 1 0

0 = cu pași continui

1 = cu pași discontinui

2 = fără să facă pași, cu

ezitare, clătinare, întinde
mâinile.
7. Menținerea în 1 1 1 1 1 1 1 1 0
ortostatism cu ochii
închiși
0 = imposibil

72
 1 = posibil

SCOR 10 14 14 9 10 14 13 14 2

Interpretare : Scor Tinetti echilibru + mers ( totalul testelor indică pacientul dacă este cu risc
crescut de cădere sau doar cu risc de cădere

Inițiale A.v H.A R.G G.G V.M D.P B.A.M S.I M.G
Scor 16 24 22 12 13 21 22 21 2
total
inițial
Scor 19 26 26 16 16 26 25 26 2
total
final
Tabel nr 6

Nume

A.v H.A R.G G.G V.M D.P B.A.M S.I M.G

Scor inițial / scor Si/sf Si/sf Si/sf Si/sf Si/sf Si/sf Si/sf Si/sf Si/sf
final

18 32 35 15 13 34 21 33 0
Romberg a
8 20 15 8 5 30 15 30  0
(secunde)

2 4 4 1 0 3 3 3 0
Romberg b (scor) 1 4 4 0 1 2 3 2 0 

Testul brânciului 0 2 3 1 1 2 2 1 0
( fara anunțarea
0 2 2 0 0 0 0 0  0
pacientului in
prealabil)
3 3 2 0 0 3 2 3 0
Testul brânciului (cu 0 2 2 0 0 2 1 2  0
73
anunțarea
pacientului in
prealabil)

9 40 30 4 7 28 38 12 0
Testul unipodal
4
(secunde) 26 15 3 6 15 18 8 0

Testul ridicăte și 3 3 0 0 0 0 3 3 2 2 1 1 1 1 1 1 3 3
mergi scală 0-3

4. Discuții și concluzii

În acest studiu este implicată evaluarea pacienților cu scleroza multiplă înainte si după un
program de kinetoterapie individuală sau de grup, măsurând diferite aspecte legate de mers,
viteza de deplasare, stabilitate, echilibru, spasticitate, postură și simptomele cu care se confrunta
pacienții. Prin aceste rezultate eu am putut arăta impactul pozitiv al kinetoterapiei individuale și
de grup asupra mersului, echilibrului, posturii, stretchingul musculaturii pacienților.
De asemenea am observat (chiar dacă nu cuantificat prin teste de evaluare) o dorință și
energie a pacienților de a veni la cât mai multe ședințe plăcute prin jocuri de echipă și
socializare, aceasta fiind efectul și a interacțiunii mele cu fiecare pacient, încercării de a mă face
plăcut lui și de a avea rezultate pozitive sau de a le menține starea de sănătate cât mai bună.
Consider că aceste tipuri de intervenții de la Centrul de scleroză multiplă Bihor ar trebui
recomandate de doctori neurologi în mod regulat.

74
75