Somnoroase pasarele de Mihai Eminescu

,,Eminescu e tulpina eternitatii romanesti. Fara el am fi pamant incruntat, ca pe vremea

zimbrului. Abia cu versul lui ne-am desfacut spre soare.’’(Ionel Teodoreanu)
Mihai Eminescu s-a nascut pe 15 ianurie1850, la Botosani, si a trecut la cele vesnice pe 15
iunie 1889.
In 1883 apare primul sau volum de ,,Poesii’’, coordonat de criticul literar Titu Maiorescu.
Universul poetic eminescian abordeaza o tematica variata: natura, dragostea , trecutul istoric,
meditatia filosofica si sociala. Poetul scrie o poezie de inspiratie folclorica, dar si o poezie
filosofica .
Mihai Eminescu s-a remarcat nu numai ca poet, ci si ca prozator si dramaturg. A scris nuvele
fantastice; ,,Cezara’’,,,Avatarii faraonului Tla’’, basme:,,Fat-frumos din lacrima’’, ,,Calin
nebunul’’.
Eminescu este autorul unei opere vaste, unice prin varietatea formei , profunzimea ideilor si
valorea artistica.
Temele recurente din opera sa sunt natura, temă tipică romantismului, care în cazul lui
Eminescu este privită prin prisma folclorului autohton, dragostea, uneori violentă, alteori
intimă sau neîmpărtășită, nașterea, moartea, cosmosul și condiția geniului.
Poezia ,,Somnoroase pasarele’’ a fost publicata in volumul ,,Poesii’’ (1883) si are ca tema,
natura, care reflecta trairile interioare ale poetului. Din punct de vedere la speciei literare
careia ii apartine, acest mic poem liric este o feerie si totodata un cantec de leagan.
Titlul poeziei este alcatuit dintr-un substantiv in cazul nominativ, ,,pasarele’’, determinat de
un adjectiv cu functie sintactica de atribut adjectival, ,,somnoroase’’, epitet in inversiune.
Din punct de vedere structural, poezia este alcatuita din patru catrene, fiecare strofa
incheindu-se cu jumatate de vers . Regasim aceasta tehnica a compozitiei si la poetul
transilvanean George Cosbuc.
Prima strofa reia titlul poeziei , ,,Somnoroase pasarele’’, si fixeaza personajele principale ale
acestei feerii imaginate de poet :pasarele, poate vrabiute, scatii, pitigoi, care, la venirea
serii ,,Pe la cuiburi se aduna’’ si asteapta venirea noptii, ascunse printre ramurele, in pace si in
liniste, urandu-i copilului hoinar pus in pat pentru a dormi ,, Noapte buna!’’.
A doua strofa adauga noi elemente cadrului natural terestru, de o deosebita armonie,
frumusete si liniste, care leagana visarile celor mici: izvoarele, care suspina, cu glasul lor
melodios, cristalin, tanguitor, codrul, care pare negru la lasarea noptii, invaluit in tacere,
florile din gradina, care isi inchid petalele, corola deschisa a florii, totul doarme, se odihneste,
isi ia binemeritatul repaos dupa o zi activa, truditoare, poetul inchizand intr-un ton mangaietor
:,,Dormi in pace!’’.
Ingerul din visele poetului, cel care il inspira, poate sa fie un copilas, pus seara la culcare sau
insasi fiinta iubita, care este dragalasa, inocenta, dulce precum un copil. Poetul isi indreapta
astfel gandurile sale tandre, de duiosie si dragoste catre aceasta fiinta, care adoarme linistita in
cadrul feeric, de basm al naturii.
In a treia strofa apare un motiv romantic, deseori intalnit in poeziile eminesciene, un element
al naturii cosmice, luna, care se ridica ,,Peste-a noptii feerie’’ umpland cu razele ei
tremuratoare cararile din cranguri si revarsand lumina ei lumineaza in iatacul celui adormit.
Poetul face referire in urmatoarea secventa poetica la uimitoarea capacitate a naturii de a ne
face sa simtim ca ,,Totu-i vis si armonie’’, ca viata este un vis, la fel ca somnul care ne
cuprinde la lasarea serii. Un vis frumos de armonie, de fericire, de impacare, de regasire, pe
care-l visam cu ochii inchisi, noaptea si totodata atunci cand razele soarelui patrund la noi
intr-o noua, armonioasa si innoitoare dimineata.
Totul este un ciclu noapte-zi, menit sa echilibreze organismul, sa il odihneasca, dupa
activitatile din timpul zilei. Pare poetul sa spuna ca creatia dumnezeirii este desavarsita,
deoarece este pusa aceasta minunata balanta intre lucruri.
Poetul se dovedeste o fire sensibila, visatoare, nocturna, lunara in aceasta poezie, care ne
dezvaluie feminitatea, delicatetea sufletului sau, inclinat spre reverii adanci, spre meditatie si
contemplatie.
In ultima strofa se adauga pasarelelor din cranguri un nou personaj, de o frumusete
maiestuoasa, lebada, care trece pe ape, sa-si gaseasca salasul intre trestii, ascunsa si linistita,
pentru a-si afla somnul noptii in pace.
Poetul continua, in urmatoarea secventa lirica cu un verb la modul imperativ ,,fie-ti ingerii
aproape’’, care exprima dorinta poetului ca fiinta iubita sa fie ocrotita de fiinte divine, de
ingeri, care alunga tot ce este trist, dureros sau neplacut si binecuvanteaza somnul cu pace si
liniste. In ultimul vers, ,,somnul dulce’’, poetul exprima dorinta sa ca somnul sa aiba vise
frumoase, ,,dulci’’, incarcate de semnificatie , de iubire, care sa aduca fericire si liniste
sufleteasca celui care il viseaza.
Prozodia :rima versurilor este incrucisata, masura versului variaza de la 4 silabe, cel mai
scurt, pana la 8 silabe, ritmul este peon, un ritm melodios, solemn, grav si troheu, de
inspiratie folclorica. Astfel prima strofa, arata din punct de vedere prozodic astfel: Som-no-
roa-se pa-sa-re-le/ Pe la cui-buri se a-du-na/Se as-cund in ra-mu-re-le/Noap-te bu-na
Figurile de stil sunt putine, dar sugestive, incarcate de semnificatie: intalnim epitete in
inversiune, ,,somnoroase pasarele’’, ,,mandra luna ‘’, epitete ,,codru negru’’, ,,somnul dulce’’,
personificari: ,,somnoroase pasarele/pe la cuiburi se aduna’’, ,,pe cand codrul negru
tace’’, ,,mandra luna’’, ,,trece lebada pe ape/intre trestii sa se culce’’, ,,inversiuni; ,,mandra
luna’’, ,,somnoroase pasarele’’, ,,peste-a noptii feerie’’, ,,fie-ti ingerii aproape’’,
metafore ,,peste-a noptii feerie’’, ,,totu-i vis si armonie’’.
Prin adresarea la persoana a II-a singular putem afirma ca aceasta mica bijuterie eminescian
este o epistola adresata persoanei iubite si totodata o oda de dragoste, prin care sunt exprimate
sentimente calde, iubitoare, duioase, fata de persoana indragita, sentimente de daruire si
devotament.
Prin toate caracteristicile sale, precizate mai sus, putem afirma, ca ,,Somnoroase pasarele’’
este una dintre cele mai incantatoare, mai senine feerii din lirica romana si totodata un duios
si dulce cantec de leagan, unu dintre cele mai simple si bine realizate ideatic si artistic din
lirica noastra.