UNIVERSITATEA „ TEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, MEGATRONICĂ I MANAGEMENT

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CALITĂłII, AL MEDIULUI, AL SĂNĂTĂłII
I SECURITĂłII ÎN MUNCĂ

LUCRARE DE DISERTAłIE

Coordonator tiinŃific:
Prof. Dr. Ing. AMARANDEI Dumitru

Absolvent:
Ec. Tuchlei Ciprian Radu

SUCEAVA
2010
 UNIVERSITATEA „ TEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, MEGATRONICĂ I MANAGEMENT
SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CALITĂłII, AL MEDIULUI, AL SĂNĂTĂłII
I SECURITĂłII ÎN MUNCĂ

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE MENTENANłĂ ÎN

CADRUL SC „FLORY CLAU” SRL SUCEAVA

Coordonator tiinŃific:
Prof. Dr. Ing. AMARANDEI Dumitru

Absolvent:
Ec. Tuchlei Ciprian Radu

SUCEAVA
2010

2
 CUPRINS
CUPRINS ...................................................................................................................................3
INTRODUCERE ........................................................................................................................5
Motivatia Temei ..............................................................................................................5
ABSTRACT................................................................................................................................6
CAPITOLUL 1 ...........................................................................................................................7
CONCEPTE DE BAZĂ ALE MENTENANłEI .........................................................................7
1.1 Definirea mentenanŃei................................................................................................7
1.2 Domeniile de acŃiune i responsabilitate ale mentenanŃei ...........................................7
1.2.1 Conservarea potenŃialului productiv ....................................................................8
1.2.2 Explorarea infrastructurii tehnice ........................................................................8
1.2.3 ProtecŃia mediului ..............................................................................................9
1.2.4 Securitatea muncii..............................................................................................9
1.3 Sisteme de mentenanŃă...............................................................................................9
1.3.1 MentenanŃa corectivă ........................................................................................10
1.3.2 MentenanŃa preventivă .....................................................................................10
1.4 Nivele de dezvoltare ale mentenanŃei .......................................................................11
1.5 Cele „6 mari pierderi” datorate activităŃii de mentenanŃă..........................................12
1.6 Strategii ale activităŃii de mentenanŃă.......................................................................13
Strategii pure de mentenanŃă......................................................................................13
1.7 Analiza strategiilor de mentenanŃă adoptate de 10 firme diferite române ti ..............15
CAPITOLUL 2 .........................................................................................................................17
MENTENANłA PRODUCTIVĂ TOTALĂ.............................................................................17
2.1 MentenanŃa productivă totală: istoric, definiŃie, principii de bază .............................17
2.2 Obiectivele M.P.T....................................................................................................18
2.3 Cei „5S” ai M.P.T....................................................................................................20
2.4 AutomentenanŃa.......................................................................................................23
CAPITOLUL 3 .........................................................................................................................25
MANAGEMENTUL ACTIVITĂłII DE MENTENANłĂ PRIN COSTURI............................25
3.1 Clasificarea costurilor activităŃii de mentenanŃă .......................................................25
3.2 Costurile sistemelor de mentenanŃă..........................................................................27
3.2.1 Costul total mediu de mentenanŃă corectivă pe unitatea de timp ........................27
3.2.2 Costul total mediu de mentenanŃă preventivă pe unitatea de timp ......................28
3.3 Costurile ascunse ale mentenanŃei............................................................................31
3.4 Costul disfuncŃionalităŃii utilajelor ...........................................................................32
3.4.1 Costul disfuncŃionalităŃii raportat la numărul de ore de funcŃionare ...................32
3.4.2 Costul orar mediu de disfuncŃionalitate .............................................................33
3.5 Pragul de disponibilitate al utilajelor........................................................................34
CAPITOLUL 4 .........................................................................................................................37
ORGANIZAREA MENTANANłEI ÎN CADRUL S.C. “FLORY CLAU” S.R.L. SUCEAVA .37
4.1 Procesul de mentenanŃă............................................................................................37
4.1.1 GeneralităŃi .......................................................................................................37
4.1.2 Demontarea utilajului........................................................................................45
4.1.3 CurăŃirea pieselor demontate. ............................................................................45
4.1.4 Constatarea defectelor i sortarea pieselor .........................................................45
4.1.5 Ma ini, scule i dispozitive folosite la lucrările de reparaŃii ...............................46
4.1.6 Asamblarea după reparare .................................................................................46
4.2 ÎntreŃinerea instalaŃiilor hidraulice a utilajului SYMMTECH ...................................47
4.3 ÎntreŃinerea motoarelor electrice a ma inii de tip SYMMTECH ...............................48
4.4 Ungerea subansamlelor liniei SYMMTECH ............................................................49
4.4.1 Importanta ungerii.............................................................................................49
4.4.2 LubrifianŃi folosiŃi.............................................................................................49

3
 4.4.3 Alegerea lubrifianŃilor.......................................................................................50
4.4.4 Controlul ungerii la subansamblele ma inii .......................................................51
4.5 RecondiŃionarea prin sudare.....................................................................................52
4.5.1 Sudarea oxiacetilenica.......................................................................................53
4.5.2 Sudarea cadrelor din oŃel...................................................................................54
4.5.3 Sudarea aluminiului si aliajelor lui. ...................................................................54
CAPITOLUL 5 .........................................................................................................................55
MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂłII MUNCII LA ÎNTREłINEREA MA INILOR DE
TIP SYMMTECH...........................................................................................................................55
5.1 InstrucŃiuni proprii SSM la executarea lucrărilor de construcŃii i confecŃii metalice55
5.2 InstrucŃiuni proprii SSM la executarea lucrărilor pe calculator (pupitru comandă i
control SYMMTECH).................................................................................................................56
5.3 InstrucŃiuni proprii SSM în muncă la instalaŃii electrice (electricieni).......................56
5.4 InstrucŃiuni proprii de SSM la executarea lucrărilor de sudură electrică ...................57
5.5 InstrucŃini proprii SSM specifice postului de lucru cu polizor unghiular i ma ină de
găurit...........................................................................................................................................57
LEGISLAłIE I REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIU ................................................................59
LegislaŃie privind organizarea mentenanŃei ....................................................................59
LegislaŃie privind NTSM ...............................................................................................59
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................61
ANEXA 1 .................................................................................................................................62

4
 INTRODUCERE

S.C. FLORY CLAU SRL Este o societate româneasca cu capital privat care î i desfă oară
activitatea în concordanŃă cu legile statului roman. Este înregistrată în conformitate cu prevederile
Legii nr.26/1990 la Oficiul Registrului ComerŃului De Pe Lingă Tribunalul Suceava cu numărul de
ordine J33 / 101 / 2005, cod unic de înregistrare 17162074, atribut fiscal RO. Societatea are în
momentul înfiinŃării un capital subscris de 200.00 Ron, integral varsat, număr părŃi sociale 20,
valoare parte socială 10.00 Ron.

AsociaŃi persoane fizice: Strugaru Florin, în calitate de asociat unic, cetăŃenia română, cu
un aport la capital de 200.00 RON, număr părŃi sociale 20, cu o cota de participare la beneficii i
pierderi de 100%. Persoane împuternicite: Strugaru Florin în calitate de administrator, cetăŃenie
română, puteri depline i Strugaru Florentina în calitate de administrator, cetăŃenie română, puteri
depline. În prezent societatea are un număr de 114 angajati, repartizaŃi în funcŃie de specializare i
vechime.

Misiunea firmei i obiectivele strategice

Compania Flory Clau execută întreŃineri, reparaŃii i modernizări (automatizări), fiind o
companie angajată în satisfacerea nevoilor curente i viitoare prin produse i servicii de înaltă
calitate. Întreaga activitate a firmei Flory Clau este subordonata obiectivelor firmei, constând în
activităŃi de producŃie i servicii de mentenanŃă de specialitate.

Fiind o societate cu activitate de producŃie sezonieră, iar utilajele la care se oferă servicii
de mentenanŃă au acela i program de lucru, societatea s-a organizat pentru primele activităŃi în
sezoanele calde (lunile martie - octombrie), iar mentenanŃa în sezoanele reci (lunile noiembrie -
februarie).

Căteva date economice privind evoliŃia companiei din anul 2006 pănâ în prezent (fără 2010
deoarece aceste este încă în curs, datele financiare putând fi sistematizate deabia anul următor) sunt
prezentate în Anexa 1.

Motivatia Temei

Lucrarea de faŃă se dore te a fi o sinteză referitoare la rolul mentenanŃei i în special

al automentenanŃei în cadrul unei companii cu capital 100% privat i 100% românesc,
importanŃa acesteia în vederea maximizării profitului i diminuării cheltuielilor cauzate de
staŃionarea utilajului i de defecŃiuni majore (care pot fi prevenite printr-o mentenanŃă
corespunzătoare).

Pentru a realiza acest lucru, s-a analizat mentenanŃa întâi din punct de vedere
teoretic, apoi din punct de vedere economic, creându-se astfel o imagine bine definită a ceea ce
înseamnă mentenanŃa. Pasul următor a fost corelarea noŃiunilor teoretice cu situaŃiile
practice, trăgându-se concluzii asupra lucrurilor care se fac corect i cele care se pot
îmbunătăŃi.

5
 ABSTRACT

In my paper, entitled “The Oganization of Maintenance in the FLORY CLAU company”, I

intend to prezent the benefits and importance of maintaining a machinery, in my case the Slabs and
Curbs technological line SYMMTECH, insted of repairing it when it breakes down, stopping the
production proces.
First of all, for me to understand the whole process, I made some research in the theoretical
mather of maintenance, presented in the first two chapters, followed by an economical point of
view. Chapter four present the actual maintaining process of the machine, how it’s made by the
qualified personal and the last chapter (due to the hight riscs that accure) I’ve presented the health
and safety rules that applie to the specific activity of the company.

6
 CAPITOLUL 1
CONCEPTE DE BAZĂ ALE MENTENANłEI

1.1 Definirea mentenanŃei

MentenanŃa nu este o descoperire a lumii moderne. Vechimea acestei activităŃi se pierde în

timp, ea fiind prezentă de-a lungul întregii istorii a omenirii, fie că a fost sau nu conceptualizată.
Fiind în atenŃia oamenilor de tiinŃă încă din fazele de început ale tehnicii, termenul
„mentenanŃă” are multiple definiŃii, care încearcă să scoată în evidenŃă diferite aspecte.
De exemplu, în diverse dicŃionare, găsim următoarele explicaŃii:
MAINTENIR (a menŃine) – conservation, defense, protection…. (conservare, apărare,
protecŃie).
MAINTENANCE – to hold in a existing state …. ( a menŃine în starea existentă).
REPAIR (reparaŃie) – to restore to the good condition …. (a readuce în bune condiŃii).
ENTERTAIN (întreŃinere) – to mantain in a good condition …. (a menŃine în bună
condiŃie).
A MENłINE - a păstra ceva în aceea i stare sau formă în care se află la un moment dat, a
face să dureze.
A ÎNTREłINE – a păstra în stare bună, în bune condiŃii; a face să dureze, a menŃine.
În dicŃionarul amintit mai sus, toŃi termenii române ti î i au ca origine limba franceză, deci
considerăm că termenul „mentenanŃă” î i găse te justificarea în limbajul curent, cu unele remarci:
mentenanŃa implică activităŃi de întreŃinere i reparaŃii;
este eronat să admitem că doar efectuarea de activităŃi de întreŃinere i reperaŃii
reprezintă „mentenanŃă”.
În concluzie, considerăm că termenul care va caracteriza cel mai cuprinzător fenomenul
studiat este „mentenanŃă”, iar acesta va avea drept componente de bază activităŃile de întreŃinere i
reparaŃii, dar i cele administrative i manageriale, în întreaga lor complexitate.
Se consideră că „mentenanŃa” reprezintă o treaptă superioară a deservirii mijloacelor fixe,
către care trebuie să aspire toate întreprinderile, o nouă cultură i o optică modernă, care conduce la
obŃinerea unei eficienŃe maxime a activităŃii economice.

1.2 Domeniile de acŃiune i responsabilitate ale mentenanŃei

În partea introductivă s-a prezentat definirea mentenanŃei, în cele ce urmează, ne vom

rezuma în a aminti cele patru responsabilităŃi fundamentale care revin acestei funcŃii de bază a
oricărei întreprinderi moderne, prezentate în figura 1.1.

7
 DOMENII DE ACłIUNE I
RESPONSABILITATE ALE
MENTENANłEI

Conservarea
Securitatea
potenŃialului
productiv muncii

Exploatarea
ProtecŃia
infrastructurii
tehnice mediului

Fig. 1.1 Domeniile de acŃiune i responsabilitate ale mentenanŃei

În cele ce urmează vom încerca să definim pe scurt implicaŃiile mentenanŃei asupra

activităŃii de producŃie a unei întreprinderi.

1.2.1 Conservarea potenŃialului productiv

Pentru a asigura conservarea potenŃialului productiv al întreprinderii, responsabilităŃile

mentenanŃei se concretizează în acŃiuni destinate:
diagnosticului permanent al stării tehnice a utilajelor i instalaŃiilor;
remedierii disfuncŃionalităŃilor constatate;
reparării i repunerii în funcŃiune a echipamentelor în caz de avarie;
realizării de activităŃi de instalare, amenajare, proiectare de noi metode de
mentenanŃă în vederea utilizării optime a noilor echipamente.
Aceste activităŃi cu caracter pur tehnic se vor fundamenta pe baza unor politici i strategii
manageriale specifice mentenanŃei.

1.2.2 Explorarea infrastructurii tehnice

Prin infrastructură tehnică se înŃelege ansamblul de reŃele de canalizare, depozitare i

distribuŃie a unităŃilor necesare desfă urării activităŃilor specifice firmei (instalaŃii electrice, termice,
de apă, aer sub presiune, abur, gaze etc.).
Serviciului de mentenanŃă îi vor reveni responsabilităŃile referitoare la:
diagnosticul permanent al stării generale de funcŃionare a reŃelelor de utilităŃi;
executarea de activităŃi specifice de întreŃinere i reparaŃii;
proiectarea i instalarea de noi reŃele de utilităŃi;

8
 controlul calităŃii i cantităŃii fluidului transportat;
reducerea consumurilor i pierderilor în transportul i distribuŃia utilităŃilor.
În organizarea clasică a majorităŃilor întreprinderilor române ti se înŃelege o organizare
care presupune existenŃa unui compartiment „mecano-energetic” i a altuia „logistic”.

1.2.3 ProtecŃia mediului

Prin natura sa, un serviciu de mentenanŃă trebuie să realizeze numai activităŃi care sunt în
concordanŃă cu principiile respectului faŃă de om i mediul său ambiant.
În acest sens, activităŃile specifice care revin prin excelenŃă compartimentului sunt:
diagnosticarea permanentă a stării tehnice a utilajelor i instalaŃiilor în ceea ce
prive te emanaŃia de noxe;
prevenirea scurgerilor de fluide;
controlul permanent al nivelului de poluare, recuperare, filtrare, a fluidelor reziduale.

1.2.4 Securitatea muncii

ProtecŃia muncii constituie subiectul unor multiple legi, decrete sau hotărâri
guvernamentale, care reglementează exploatarea în deplină securitate a utilajelor i instalaŃiilor
specifice fiecărei ramuri economice în parte.
De i normele de protecŃie se adresează direct persoanelor implicate în gestiunea i
exploatarea diferitelor tipuri de echipamente, considerăm că serviciul de mentenanŃă are implicaŃii
majore în asigurarea securităŃii prin activităŃi specifice cum ar fi:
menŃinerea în bună stare de funcŃionare a dispozitivelor de alarmă specifice
diferitelor tipuri de utilaje sau instalaŃii;
mentenanŃa de ansamblu a echipamentelor, prevenind apariŃia unor accidente de
proporŃii, care pot induce punerea în pericol a personalului din exploatare;
elaborarea de norme interne de securitate a muncii, în concordanŃă cu orice
modificare intervenită în structura de bază a utilajelor ci ocazia reparării sau
modernizării;
efectuarea de studii privind securitatea exploatării noilor tipuri de utilaje i
elaborarea de norme specifice;
dezvoltarea de metode de intervenŃie rapide i în deplină securitate a personalului i
mijloacelor fixe.

1.3 Sisteme de mentenanŃă

La baza organizării modului de desfă urare a activităŃilor de mentenanŃă stau aspecte legate
de amplasare întreprinderii, profilului de activitate, caracteristicile mijloacelor de producŃie
existente.
Abordarea sistemică presupune considerarea următoarelor forme de organizare a
mentenanŃei care, în funcŃie de resursele alocate i de obiectivele urmărite, sunt destinate a asigura
disponibilitatea optimă a sistemelor tehnice, figura 1.2.

9
 SISTEME DE
MENTENANłĂ

MENTENANłĂ MENTENANłĂ
PREVENTIVĂ CORECTIVĂ

MentenanŃă MentenanŃă MentenanŃă MentenanŃă MentenanŃă

sistematică condiŃională previzionară curativă paliativă

Fig. 1.2 Sisteme de mentenanŃă

1.3.1 MentenanŃa corectivă

Reprezintă ansamblul de activităŃi realizate după defectarea unui mijloc de producŃie sau
după degradarea funcŃiei sale în mod neprevăzut.
Aceste activităŃi constau în localizarea defectelor i diagnosticul acestora, repunerea în
funcŃiune cu sau fără modificări i controlul bunei funcŃionări.
Se descompun în două sub-tipuri:
mentenanŃa curativă, care reprezintă activităŃi de mentenanŃă corectivă, care au ca
obiectiv repunerea unui mijloc de producŃie într-o stare specifică de funcŃionare, care
îi permite îndeplinirea funcŃiilor sale. Aceste activităŃi pot fi reparaŃii, modificări sau
amenajări care au ca obiect suprimarea defecŃiunilor.
mentenanŃa paliativă, ce presupune activităŃi de mentenanŃă corectivă destinate a
permite unui mijloc de producŃie, în mod provizoriu, îndeplinira integrală sau
parŃială a funcŃiilor sale. Se apelează în mod curent la depanare, această mentenanŃă
paliativă fiind în principal constituită din acŃiuni cu caracter provizoriu care trebuie
urmate de acŃiuni curative.

1.3.2 MentenanŃa preventivă

MentenanŃa preventivă este mentenanŃa care are ca obiect reducerea probabilităŃilor de

defectare sau degradare a unui bun sau serviciu.
Tipurile de mentenanŃă preventivă pe care le putem aminti sunt următoarele:
mentenanŃa sistematică, respectiv mentenanŃa realizată prin activităŃi de întreŃinere,
reparaŃii curente, revizii i reparaŃii capitale, constituite într-un plan tehnic normat de
intervenŃii, specific fiecărui tip de utilaj în parte;

10
 mentenanŃa condiŃională, cu semnificaŃia mentenanŃei realizate prin intermediul
urmăririi parametrilor de uzură a elementelor sau subansamblurilor-cheie ale
utilajelor, prin intermediul unor instrumente specifice (analizoare de cauză, de
vibraŃii, de ulei etc.), urmărind ca intervenŃiile de mentenanŃă să fie realizate înainte
de apariŃie defectului;
mentenanŃa previzionară, ce reprezintă mentenanŃa preventivă subordonată analizei
de evoluŃie urmărită de parametrii semnificativi ai degradării bunului, ce permite
întârzierea i planificarea intervenŃiilor.

1.4 Nivele de dezvoltare ale mentenanŃei

Organizarea serviciilor de întreŃinere i reparaŃii poate fi considerată drept criteriu de

apreciere a competitivităŃii unei firme.
Ca urmare, gradul de dezvoltare a mentenanŃei este descris de un anumit nivel, determinat
de:
sistemele de mentenanŃă utilizate;
strategia adoptată în desfă urarea activităŃii;
organizarea serviciului;
tehnicile, instrumentele i metodele utilizate.
Conform clasificării pe care o considerăm ca fiind cea mai concludentă, mentenanŃa unei
întreprinderi se poate clasifica în următoarele nivele:

Tip de Exemple de
Nivel Organizare Strategii Instrumente i metode
mentenanŃă întreprinderi
mentenanŃă
tendinŃă de organizare productivă
tehnici de mentenanŃă firme siderurgice i
ca un serviciu de totală;
condiŃională, asistate de calculator; chimice, staŃii pilot;
1 cercetare, cu utilaje noi;
previzionară studii de fiabilitate i companii aeriene de
echipamente orientarea
disponibilitate. vârf.
specializate. investiŃiilor;
MBF.
serviciu de mentenanŃă orientarea
firme cu procese
centralizat- investiŃiilor; GMAO; AMDEC;
sistematică, continue sau de înalt
2 descentralizat; concentrarea sisteme expert în
condiŃională risc (nucleare,
se subcontractează activităŃii; utilaje noi mentenanŃă.
companii aeriene etc.)
activităŃi. în mică măsură; MBF.
marile firme, cu
sistematică, diversificarea
sistematică, GMAO, în mică procese de producŃie
condiŃională, activităŃii; orientarea
condiŃională, măsură; aplicaŃii discontinue; firme cu
3 numai pentru investiŃiilor;
numai pentru anumite informatice puŃin profil productiv, cu
anumite subcontractare, în
utilaje integrate. slabe tendinŃe spre
utilaje mică măsură.
cercetare
corectivă, firme cu procese
corectivă, în cea
în cea mai discontinue, ne-
mai mare măsură; diversificarea
4 mare măsură, slab reprezentate. automatizate;
sistematică, activităŃii.
sistematică, întreprinderi cu nivel
ocazional.
ocazional tehnologic scăzut.

Încadrarea activităŃilor de mentenanŃă în unul din nivelele specifice de mai sus se

realizează pe baza unei analize diagnostic specifice.

11
 1.5 Cele „6 mari pierderi” datorate activităŃii de mentenanŃă

Înainte de a evidenŃia avantajele unei activităŃi de mentenanŃă bine efectuate, vom arăta
care sunt principalele categorii de pierderi înregistrate în cazul neglijării acesteia.
Denumirea consacrată este de „cele ase mari pierderi”, datorate în special:
timpului de oprire accidentală (1), în care ma ina este oprită datorită unei defecŃiuni.
În acest caz se pierde producŃia ma inii pe perioada identificării disfuncŃionalităŃii i
înlăturării acesteia. Prin aplicarea unor tehnologii moderne de mentenanŃă, ca i prin
prevenirea apariŃiei defectelor, această categorie de pierderi poate fi mult diminuată
i Ńinută sub control;
timpului necesar pentru schimbarea, reglarea i adaptarea utilajului (2), în scopul
realizării unui nou tip de produs. În această perioadă ma ina nu produce, aflându-se
într-o stare asemănătoare celei de oprire accidentală. Această categorie de pierderi se
poate reduce prin flexibilitatea sistemului de fabricaŃie;
micro-opririlor utilajului (3), pentru curăŃire la sfâr itul unei curse, remedierea unui
produs care are o mică defecŃiune sau evacuarea altuia necorespunzător, alimentare,
lipsa momentană a operatorului etc. Unele din aceste pierderi sunt dependente de
tehnologie i specificul utilajului i pot fi cel mult Ńinute sub control, altele depind în
mare măsură de organizarea producŃiei i a muncii;
încetinirea funcŃionării (4), utilajul desfă urându- i activitatea sub parametrii
normali, fie ca urmare a dificultăŃii operaŃiei realizate, fie datorită incapacităŃii
operatorului de producŃie de a stăpâni i utiliza tehnica din dotare. Această categorie
de pierderi nu se poate sesiza decât prin analiza funcŃionării utilajului i a producŃiei
obŃinute pe un interval îndelungat de timp;
defectelor de calitate (5), consecinŃă a funcŃionării necorespunzătoare a mijlocului de
producŃie. Se consideră că starea ma inii în momentul în care execută un produs
defect este echivalentă cu nefuncŃionarea acestuia;
defectelor de demaraj (6), apărute în cazul introducerii în funcŃionare a unui utilaj
sau a unei linii tehnologice. Primele produse sunt realizate „de probă”, pe baza lor
reglându-se ulterior procesul, ca urmare se vor constitui în pierderi asemănătoare
defectelor de calitate. Se pot reduce printr-o bună organizare a activităŃilor de
producŃie.
În funcŃie de timpul total de funcŃionare a utilajului, în fig. 2.3, s-au reprezentat schematic
categoriile de pierderi discutate mai sus.

TIMP BRUT DE FUNCłIONARE

de funcŃionare

Non -
Rebuturi productivitate Opriri
Timp de schimb.
Pierderi de
Timp net

Defecte de

Încetiniri

Microopriri

accidentale
demaraj

calitate

a producŃiei
Opriri

6 5 4 3 5 6
Fig. 1.3 Cele „6 mari pierderi” datorate mentenanŃei

12
 A a cum rezultă din figura de mai sus, pierderile menŃionate au ca rezultat mic orarea
timpului util de funcŃionare a utilajelor, conducând la pierderi de productivitate i reducerea
utilizării capacităŃii de producŃie.

1.6 Strategii ale activităŃii de mentenanŃă

Am specificat anterior că mentenanŃa are multiple implicaŃii asupra activităŃii firmei, un

aspect scos în evidenŃă fiind cel strategic.
Strategia reprezintă o conduită managerială i organizatorică, care va conduce la
îndeplinirea obiectivelor la nivel de afacere sau firmă.
Se consideră că analiza activităŃilor de mentenanŃă nu ar fi completă dacă nu reu im să
scoatem în evidenŃă i aspectele legate de strategie.
Având în vedre conjuncturile specifice în care se poate afla o firmă la un moment dat, vom
enumera câteva strategii posibile de abordare a activităŃii de mentenanŃă, evidenŃiind faptul că
organizarea acesteia se poate face având în vedere trei alternative strategice:
Efectuarea de activităŃi de mentenanŃă specifice;
Subcontractarea mentenanŃei;
AchiziŃionarea de utilaje noi ( i renunŃarea la mentenanŃă).
łinând cont de complexitatea i specificul acŃiunilor implicate de fiecare strategie în parte,
considerăm că acestea se pot clasifica în:
strategii pure;
strategii combinate.
În figura 1.4 este reprezentată o repartizare a direcŃiilor de acŃiune în funcŃie de
alternativele strategice.
În cele ce urmează, vom încerca să definim tipurile de strategii regăsite în figura
precedentă.

Strategii pure de mentenanŃă

łinând cont de metodele i tehnicile de management al mentenanŃei utilizate vom întâlni

următoarele strategii pure, fig. 1.4:
Strategia MentenanŃei Productive Totale (S1), se bazează pe principiile M.P.T.,
respectiv MentenanŃa Productivă, automentenanŃa i „5S” aplicate de către toŃi
angajaŃii firmei, educaŃi i instruiŃi corespunzător. Reprezintă o formă modernă de
abordare strategică a activităŃilor de întreŃinere i reparaŃii, ce asigură desfă urarea
fluentă a procesului de producŃie, în condiŃiile obŃinerii unor produse de cea mai
înaltă calitate. Este strategia pe care o considerăm cea mai novatoare în domeniul
mentenanŃei; din acest motiv îi vom acorda cea mai mare atenŃie;
Strategia orientării investiŃiilor firmei (S2), presupune consultarea staff-ului
compartimentului de mentenanŃă în ceea ce prive te achiziŃionarea de utilaje i
instalaŃii. Aplicând această strategie, s-ar putea înlătura situaŃiile în care, considerând
drept criteriu principal „preŃul”, se recurge adeseori la cumpărarea de utilaje
„second-hand”, care, pe termen scurt, aduc unele avantaje firmei datorită
economiilor la cheltuielile de investiŃii, dar inhibă competitivitatea pe termen mediu
i lung, datorită cre terii accelerate a costurilor mentenanŃei;

13
 OBIECTIVELE MENTENANłEI

ALTERNATIVĂ ALTERNATIVĂ ALTERNATIVĂ

STRATEGICĂ I STRATEGICĂ II STRATEGICĂ III

Executarea de Subcontractarea AchiziŃionarea

activităŃi proprii activităŃii de
de mentenanŃă mentenanŃă de utilaje noi

Strategii:
1. MentenanŃă
Productivă
Totală Strategii: Strategii:
2. Orientarea 1. MentenanŃă 1. MentenanŃă
investiŃiilor Productivă Productivă
3. Restrângerea Totală Totală
activităŃii 2. Orientarea 2. Orientarea
4. Concentrarea investiŃiilor investiŃiilor
activităŃii 3. MentenanŃă 3. MentenanŃă
5. Diversificarea Bazată pe Bazată pe
activităŃii Fiabilitate Fiabilitate
6. MentenanŃă
Bazată pe
Fiabilitate

Fig. 1.4 Strategii ale activităŃii de mentenanŃă

Strategia de restrângere a activităŃilor de mentenanŃă (strategia supravieŃuirii) (S3),

presupune reducerea drastică a bugetului acordat compartimentului de mentenanŃă,

14
 conducând la amânarea sau suprimarea activităŃilor de întreŃinere i reparaŃii
planificate anterior. Se aplică în condiŃiile în care o firmă î i restrânge sfera de
acŃiune sau are dificultăŃi în utilizarea capacităŃii de producŃie. Este cea mai
periculoasă strategie pe care o poate adopta o firmă, „supravieŃuirea” fiind grea i cu
consecinŃe grave în activitatea pe termen mediu i lung. Conduce însă la economii de
resurse pe termen scurt;
Strategia de concentrare a activităŃii de mentenanŃă (S4), urmăre te orientarea
atenŃiei către activităŃi specifice de întreŃinere i reparaŃii, necesare bunei desfă urări
a procesului de producŃie. Se urmăre te acumularea unei experienŃe deosebite în
domeniu i obŃinerea unei eficienŃe ridicate a intervenŃiilor. Pe termen mediu i lung
se creează premiza stabilizării bugetului acordat i chiar a reducerii lui;
Strategia de diversificare a activităŃilor desfă urate (S5), implică prestarea de
activităŃi specifice de mentenanŃă către alte firme, din acela i domeniu sau domenii
conexe. Se urmăre te valorificarea potenŃialului neutilizat al compartimentului,
precum i a experienŃei acumulate de-a lungul timpului. Pe termen mediu i lung
apare posibilitatea îmbunătăŃirii metodelor de muncă, valorificarea know-how-ului
acumulat, transferul acestuia dintr-un domeniu în altul, precum i perfecŃionarea
activităŃii. În plus, se aduc contribuŃii la cre terea cifrei de afaceri, implicit a
beneficiului firmei. Din propriile cercetări, a rezultat că, fără a presta activităŃi către
terŃi, strategia tinde să devină deosebit de costisitoare;
Strategia MentenanŃei Bazată pe Fiabilitate (MBF) (S6), presupune alocarea
fondurilor destinate activităŃilor de mentenanŃă în funcŃie de impactul pe care acestea
îl au asupra rezultatelor firmei. Se încearcă identificarea punctelor critice ale
funcŃionării sistemelor de producŃie, direcŃionând resursele în scopul asigurării
fiabilităŃii maxime în punctele cheie ale sistemului de producŃie. Se utilizează cu
precădere principiile de limitare a studiului i economia de acŃiuni. Extinsă la nivel
global, MBF poate deveni o strategie de implementare a MentenanŃei Productive
Totale;
Strategia utilajelor noi (S7), presupune folosirea exclusivă a utilajelor noi, aflate-n
termenul de garanŃie. Este cea mai costisitoare alternativă în ceea ce prive te
investiŃiile, puŃine firme având puterea financiară de a o aplica chiar i în Ńările
bogate ale lumii. Se obŃin avantaje legate de nivelul tehnic i tehnologic, care va fi
întotdeauna la vârf pe plan mondial. Problemele ridicate de mentenanŃa utilajelor
sunt minime, ele revenind furnizorilor sau constructorilor, după caz. În momentul
expirării termenului de garanŃie, utilajele se vând i se achiziŃionează altele noi, cu
performanŃe de ultimă oră. Problema care se pune este cea a amortizării, deoarece,
chiar i în condiŃiile unei productivităŃi ridicate, aceasta are o influenŃă puternică
asupra structurii costurilor de producŃie, conducând la o cre tere accentuată a
acestora. Multe din firmele române ti sunt, din nefericire, „beneficiare” ale
respectivei opŃiuni, achiziŃionând „second-hand” utilajele disponibilizate cu această
ocazie, în unele cazuri plătind dezafectarea i transportul acestora în Ńară.

1.7 Analiza strategiilor de mentenanŃă adoptate de 10 firme diferite

române ti

Pentru a defini o situaŃie actuală în ceea ce prive te direcŃiile strategice adoptate în

domeniul mentenanŃei de diferite firme române ti, s-au analizat situaŃiile concrete întâlnite în 10
întreprinderi în care s-a avut acces la informaŃii, din tot atâtea domenii de activitate.

15
 Nr. Domeniu
Firma Alternative S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 ObservaŃii
crt. de activitate
firmă cu tradiŃie în activitatea de
1 F1 mecanic I X X
mentenanŃă
confecŃii
2 F2 textile din II, III X X firmă nouă fără tradiŃie în domeniu
Ńesături i tricot
3 F3 îmbunătăŃiri funciare I X în plin proces de restructurare
4 F4 reparaŃii material rulant I X X în plin proces de retructurare
fabricaŃie Ńevi i profile firmă cu tradiŃie în activitatea de
5 F5 I, II X X
sudate mentenanŃă, utilaje cu uzură avansată
firmă cu tradiŃie în activitatea de
6 F6 tricotaje I, II X X X X mentenanŃă, 70% din utilaje în
conservare
departament puternic de cercetare i
7 F7 energetic I, III X proiecatare în fiabilitate i
mentenanŃă
8 F8 transport I, II, III X X X parc de ma ini înnoit sistematic
management modern al producŃiei
9 F9 confecŃii textile II, III X X predispus spre înnoirea mijloacelor
fixe
10 F10 Ńesătorie I, II X X X firmă cu tradiŃie în mentenanŃă

Fără a avea pretenŃia că rezultatele prezentate se pot generaliza la nivelul întregii economii
naŃionale, considerăm totu i că rezultatele de mai sus conduc la unele concluzii, anume că:
pentru a se adapta condiŃiilor de mediu economic, firmele recurg la combinarea a
două-trei strategii pure;
strategia MentenanŃei Productive Totale nu este adoptată de firmele studiate; de fapt
filozofia acesteia este necunoscută de majoritatea managerilor mentenanŃei;
A rezultat că strategiile utilizate de respectivele întreprinderi au fost următoarele:
firmele au devenit foarte atente în ceea ce prive te orientarea investiŃiilor firmei,
avizul compartimentului de mentenanŃă fiind considerat ca important în
achiziŃionarea noilor utilaje în mai toate ramurile industriale;
întreprinderile cu grave probleme în desfă urarea activităŃii de producŃie restrâng
ponderea activităŃilor de mentenanŃă, ca alternativă de redresare a finanŃării
producŃiei;
se observă o tendinŃă de specializare a domeniului mentenanŃei. Subcontractarea
anumitor activităŃi devine mai rentabilă chiar i pentru firmele cu tradiŃie în activităŃi
de întreŃinere i reparaŃii;
strategia utilajelor noi este aplicată mai des în industria u oară, unde investiŃiile nu
sunt foarte costisitoare. Domeniul energetic este favorizat de poziŃia strategică
deŃinută în economie;
considerăm că este extrem de important ca firmele să cunoască care sunt avantajele
oferite de diferite metode specifice ale managementului mentenanŃei, motiv pentru
care vom propune diverse căi de abordare.

16
 CAPITOLUL 2
MENTENANłA PRODUCTIVĂ TOTALĂ

2.1 MentenanŃa productivă totală: istoric, definiŃie, principii de bază

Managementul ne pune la dispoziŃie o serie întreagă de concepte care, odată aplicate, au

menirea de a modela atitudinea oamenilor despre o anumită stare de fapt.
O revoluŃie în domeniul mentenanŃei este adusă de MentenanŃa Productivă Totală (M.P.T.).
În literatura de specialitate din România, terminologia nu se regăse te în publicaŃii centrale,
ci numai sporadic, în articole publicate cu ocazia diverselor manifestări tiinŃifice, sau în reviste de
specialitate.
Din acest motiv, având la bază denumirea în limba engleză, considerăm că echivalentul
românesc al acestui concept este MentenanŃa Productivă Totală – M.P.T.
ApariŃia M.P.T.este legată de managementul japonez în domeniul mentenanŃei i în special
de o instituŃie profesională denumită „Japan Institut of Plant Maintenance” (J.I.P.M.), creată în 1969
de către Japan Management Association, un fel de consorŃiu alcătuit din câteva firme mari, cu
sprijinul speciali tilor din câteva renumite universităŃi japoneze.
Impactul asupra industriei japoneze se manifestă prin atribuirea unui premiu anual,
denumit P.M. (Productive Maintenance), firmelor care au aplicat cu cele mai bune rezultate
doctrinele MentenanŃei Productive.
Fiind un concept de cea mai mare importanŃă pentru managementul mentenanŃei, M.P.T. a
stat în atenŃia multor oameni de tiinŃă consacraŃi, de unde i marea varietate de interpretări.
Pentru început, trebuie să o admitem ca definiŃie de bază pe cea a lui Nakajima, care
consideră că M.P.T. înseamnă:
obŃinerea unui randament global maxim pentru utilaje i instalaŃii;
stabilirea unui sistem global de MentenanŃă Productivă, pe toată durat de viaŃă a
mijloacelor fixe;
implicarea competentă în mentenanŃă a tuturor compartimentelor de muncă, de la
concepŃie la exploatare, precum i a managerilor acestora;
cre terea autonomiei de acŃiune a angajaŃilor, organizaŃi în cercuri (similare
cercurilor de calitate).
Pornind de la definiŃiile date anterior, considerăm că M.P.T. poate fi definit ca în figura
2.1.

17
 MENTENANłA
PRODUCTIVĂ
TOTALĂ

MENTENANłĂ PREVENTIVĂ
MENTENAłĂ PRODUCTIVĂ

AUTOMENTENANłĂ

AMELIOARARE CONTINUĂ
"5S"
MANAGEMENTUL CALITĂłII TOTALE
Fig. 3.1 Stâlpii de bază ai M.P.T.

A a cum rezultă din figură, M.P.T., element de protecŃie al contextului productiv al firmei,
este susŃinut de 5 coloane i are la bază T.Q.M.
Soliditatea sistemului este asigurată de dimensionarea corectă a „coloanelor de susŃinere”,
orice slăbiciune a uneia dintre ele putând compromite întregul ansamblu.
Calitatea Totală stă la baza mentenanŃei, iar aceasta din urmă are drept protecŃie
MentenanŃa Productivă Totală.
DefiniŃia pe care o considerăm ca fiind cea mai actuală i completă în acela i timp este cea
dată odată cu definirea celor opt puncte fundamentale ale unui sistem M.P.T.:
eliminarea sistematică a pierderilor;
mentenanŃa autonomă;
mentenanŃa productivă;
instruire tehnică i operaŃională;
calitatea produselor;
performanŃa serviciului;
gestiunea securităŃii.
Din marea diversitate i multitudini de definiŃii i principii ale M.P.T., reŃinem ca principii
de bază următoarele:
AutomentenanŃa;
MentenanŃa Productivă.

2.2 Obiectivele M.P.T.

Ca definiŃie generală , obiectivele dau o imagine concretă asupra orientării generale a

organizării i managementului firmei, în funcŃie de misiunea acesteia.

18
 Se concretizează prin acŃiuni specifice i exprimă o imagine cantitativă a rezultatelor
dorite.
De aici rezultă puternica influenŃă asupra rezultatelor de ansamblu ale firmei, de unde i
complexitatea sarcinilor, îndreptate în următoarele direcŃii:
asigurarea calităŃii produselor obŃinute, prin asigurarea parametrilor optimi de
funcŃionare a utilajelor i instalaŃiilor;
reducerea costurilor de producŃie, prin asigurarea unei fiabilităŃi maxime a
mijloacelor fixe i a unui răspuns rapid în înlăturarea perturbaŃiilor de funcŃionare a
sistemului de producŃie;
respectarea termenelor de livrare, prin asigurarea disponibilităŃii necesare pentru
mijloace fixe;
asigurarea securităŃii muncii, contribuind la înlăturarea cauzelor care stau la baza
apariŃiei avariilor ce pot ameninŃa siguranŃa angajaŃilor firmei;
protecŃia mediului, prin crearea condiŃiilor optime de desfă urare a producŃiei, fără
emanaŃii de noxe, contribuind la prezervarea mediului.
Considerăm că se poate face o delimitare a contribuŃiei M.P.T. la îndeplinirea misiunii
firmei; din acest motiv, se propune clasificarea obiectivelor în directe i indirecte, ca în fig. 3.2.
Obiectivele depind exclusiv de aplicarea principiilor M.P.T., realizând un front de acŃiune
distinct prin specificul activităŃilor desfă urate.

OBIECTIVELE MENTENANłEI
PRODUCTIVE TOTALE

OBIECTIVE DIRECTE: OBIECTIVE INDIRECTE:

- 0 opriri accidentale - poluare 0
- 0 accidente - 0 produse defecte

Fig. 3.2 Obiectivele M.P.T.

Acestea fiind menŃionate, considerăm că obiectivele directe ale M.P.T. sunt:

opriri accidentale ale utilajelor i instalaŃiilor;
accidente de muncă.
Obiectivele indirecte ale M.P.T. sunt:
poluare a mediului;
defecte ale produselor obŃinute.
Odată elaborate, obiectivele capătă aspect de obligativitate i vor constitui direcŃie de
orientare a deciziilor manageriale i a resurselor în viitor.

19
 2.3 Cei „5S” ai M.P.T.

CurăŃenia ma inilor i aspectul ordonat al uzinelor este unul din rezultatele cele mai
spectaculoase ale introducerii M.P.T. în cultura organizaŃiei.
ConceptualizaŃi de către Nakajima, cei „5S” reprezintă fiecare în parte un principiu de
obŃinere a acestei ordini „interioare” i un mic „secret” al reu itei în mentenanŃă.
În domeniul M.P.T., unii termeni provenind din limba japoneză sunt păstraŃi de literatura
de specialitate în forma lor originală, ca o recunoa tere a contribuŃiei adusă de J.I.P.M. în
dezvoltarea acestei filozofii.
Cei „5S” înseamnă:
SEIRI – aranjare, eliminare a lucrurilor inutile;
SEITON – ordine, metodică;
SEISSO – inspecŃie, control;
SEIKETSU – curăŃenie;
SHITHSUKE – disciplină, educaŃie morală, respect faŃă de alŃii.
Luate în ansamblu, cele cinci concepte sunt o expresie a unor elemente de gândire i
cultură japoneză aplicate în domeniul managerial.

SEIRI – aranjare, eliminare a lucrurilor inutile;

Reprezintă soluŃia pentru eliminarea micro-opririlor de funcŃionare a utilajelor i ocupării
timpului de lucru al executanŃilor, dată fiind necesitatea ocolirii unor lucruri inutile sau căutării
instrumentelor necesare pentru o anumită intervenŃie.
ActivităŃile necesare i avantajele aplicării acestui „S” constau în:
optimizarea aranjării sculelor, dispozitivelor i materialelor de întreŃinere, astfel încât
să poată fi reperate cu u urinŃă de către utilizator, iar accesul la acestea să se facă cu
minimum de efort;
stabilirea unei conformităŃi între tipul de material utilizat i/tipul de utilaj deservit,
pentru o mai rapidă depanare în caz de necesitate;
ameliorarea nivelului de instruire a executanŃilor, privind metoda de mentenanŃă ce
trebuie aplicată;
eliminarea obiectelor declasate, a rebuturilor, pieselor de schimb defecte i, deja
înlocuite, ce pot lungi traseele parcurse de executanŃi sau mări gradul de atenŃie
necesar identificării acestora etc.

SEITON – ordine, metodică;

Impune ordine în desfă urarea activităŃii, productive de mentenanŃă.
Acest „S” implică:
desfă urarea activităŃilor de mentenanŃă i de producŃie conform unei logici bine-
stabilite, astfel încât să se obŃină un randament maxim al utilajelor;
păstrarea disciplinei tehnologice în executarea operaŃiilor specifice;
respectarea metodelor de muncă;
îmbunătăŃirea continuă a acestora.

SEISSO – inspecŃie, control;

Reprezintă transpunerea în mentenanŃă a unui principiu de bază al managementului –
controlul.
InspecŃia periodică a ma inilor este un aspect neglijat de echipele de intervenŃie, atât timp
cât acestea funcŃionează corect.
Seisso presupune:
aplicarea mentenanŃei preventive, care să conducă la stabilirea unui program de
inspecŃie, întreŃinere i reparare a mijloacelor fixe din dotare;

20
 controlul respectării acestuia.

SEIKETSU – curăŃenie;
Exprimă avantajele tehnice ale curăŃeniei ma inilor i instalaŃiilor, concretizate prin:
u urinŃa detectării scurgerilor de fluide;
facilitate în controlul strângerii uruburilor, verificării nivelurilor;
detectarea fisurilor i a suprasolicitărilor unor componente, acestea putând conduce
la defectarea în lanŃ a unor subrepere;
evitarea poluării cu gaze i lichide;
evitarea defectelor de calitate datorate murdăririi produselor prin contact cu
scurgerile de fluide;
diminuarea retu ărilor i revopsirilor;
reducerea riscurilor de incendii;
mic orarea procentului de micro-opriri sau pierderilor de randament datorate prafului
depus în locuri inaccesibile etc.

SHITHSUKE – disciplină, educaŃie morală, respect faŃă de alŃii.

Acest „S” este un exemplu de principiu al culturii japoneze transpus în managementul
modern al resurselor umane,
Disciplina membrilor organizaŃiei sau a grupului de muncă, ca i respectul faŃă de ceilalŃi,
conduc la crearea unui climat favorabil obŃinerii unor performanŃe înalte în toate activităŃile
desfă urate, implicit în adoptarea M.P.T. ca element de bază al culturii organizaŃionale.

STUDIU DE CAZ – AUDIT ÎNTR-O ÎNTREPRINDERE DIN ROMÂNIA

Obiectivul acestui audit este de a testa gradul de dezvoltare al celor „5S” într-o
întreprindere românească, pentru a stabili care este gradul de compatibilitate cu rigorile impuse de
principiile M.P.T.
La baza studiului a stat un chestionar care testează punctele-cheie ale celor „S”, a a cum au
fost ele prezentate anterior.
Persoanele chestionate au fost membrii ai tuturor compartimentelor întreprinderii, de toate
specializările i calificările, întrucât am precizat anterior că „5S” este un element de cultură
organizaŃională.
O prelucrare statistică simplă, pe bază de medii, va permite identificarea nivelului general
de dezvoltare al celor „5S”, acceptând că 75% din punctajul maxim corespunde nivelului minim
admis de M.P.T.
Reprezentarea grafică tip „radar”, fig. 2.3, permite o viziune de ansamblu i o interpretare
globală a rezultatelor.

21
 100 SEIRI
80
SHITHSUKI
60
40
20
SEITON

SEIKETSU SEISSO
SituaŃia reală
Limita inferioară T.P. M.
SituaŃia ideală

Fig. 3.3 Audit „5S” într-o întreprindere din România

Rezultatul auditului este prezentat în continuare:

pentru SEIRI, nota generală obŃinută este 67,01% din calificativul maxim, deci o
situaŃie nesatisfăcătoare. Punctele slabe ale acestui „S” sunt date în special în
aranjarea sculelor, dispozitivelor, pieselor de schimb (60%), existenŃa obiectelor
inutile (61,5%), devieri, ocoliri, obstacole (63,3%). SituaŃia este mai bună în ceea ce
prive te eliminarea rebuturilor (70,6%) i accesul la utilaje (79,3%);
pentru SEITON, calificativul general este de 76,49% din punctajul maxim, la limita
inferioară cerută de M.P.T. Aspectele deficitare înregistrate se referă la gradul redus
de formalitate a proceselor tehnologice de mentenanŃă (66%). Aspectele pozitive
sesizate, compatibile cu ceea ce presupune M.P.T. sunt legate de respectarea
proceselor de producŃie (91,8%), amplasarea optimă a mijloacelor de producŃie i
P.S.I. (86%) i amplasarea optimă a utilajelor (80,6%);
în cazul SEISSO se obŃine nota generală de apreciere 60,3% din punctajul maxim,
slabă în raport cu standardele M.P.T. Principalele deficienŃe care vor trebui
remediate se referă în special la nerespectarea programului de verificare a jocurilor
(48,7%) i lipsei unui istoric al funcŃionării utilajelor (46,9%). Ceva mai bine se
prezintă situaŃia în cazul controlului respectării procesului tehnologic de fabricaŃie
(73,9%) i afi ării parametrilor de funcŃionare a utilajelor (68,7% din punctajul
maxim);
în cazul SEIKETSU constatăm un calificativ general de 70,95%, plasat destul de
aproape de standardele cerute de M.P.T. Ar mai trebui îmbunătăŃită curăŃenia în
cazul S.D.V.-urilor (58,4%) i mijloacelor de transport (60,9%). SituaŃia se prezintă
destul de bine în cazul curăŃeniei mijloacelor de protecŃie a muncii (75,7%), a zonei
de lucru (75,4%), a utilajelor i instalaŃiilor (73,6%) i a căilor de acces (72,4%);
în ceea ce prive te SHITSUKE, calificativul general de 86,96% se plasează foarte
bine în raport cu nivelul minim cerut de T.P.M. Succesul se datorează în special

22
 respectului faŃă de efi (91,8%) i subalterni (91,8%), dar i faŃă de munca prestată
(90,6%) i programul de lucru (89,6%).
Se constată că nu se întâlnesc diferenŃe remarcabile între gradul de dezvoltare al celor 5S,
punctajul general obŃinut (72,28%) din calificativul maxim, indicând o dezvoltare foarte apropiată
de limita inferioară a ceea ce presupune M.P.T.

2.4 AutomentenanŃa

AutomentenanŃa reprezintă conceptul cel mai novator al M.P.T.

ÎntreŃinerea preventivă este practicată de mai multă vreme în numeroase întreprinderi i, ca
urmare, în multe dintre acestea întâlnim o preocupare permanentă pentru îmbunătăŃirea
performanŃelor utilajelor i instalaŃiilor din dotare, deci nimic deosebit din acest punct de vedere.
Noutatea apare atunci când, prin aplicarea M.P.T. o parte din activităŃile de mentenanŃă
cade în sarcina altor persoane decât cele solicitate în mod obi nuit.
Ca o definiŃie generală, automentenanŃa reprezintă implicarea competentă a personalului de
producŃie în activităŃile de mentenanŃă ale mijloacelor de producŃie utilizate în procesul de
fabricaŃie.
Conform definiŃiei de mai sus, automentenanŃa are ca obiective:
aplicarea unui plan eficient de mentenanŃă preventivă;
urmărirea funcŃionării utilajelor i instalaŃiilor, crearea i utilizarea unei baze de date
istorice privind indicatorii tehnici i economici specifici;
adaptarea mijloacelor de producŃie la condiŃiile tehnice i de mediu în care sunt
utilizate;
implicarea operatorilor de producŃie în efectuarea de reglaje i intervenŃii de mică
dificultate;
recurgerea la mentenori calificaŃi pentru operaŃiunile de mentenanŃă mai dificile;
Pornind de la sarcinile enumerate mai sus, automentenanŃa prezintă o triplă importanŃă, i
anume:
previne dereglările ce pot conduce la cre terea cheltuielilor de mentenanŃă;
evită deplasările inutile ale tehnicienilor mentenori pentru intervenŃii minore;
asigură un ansamblu de sarcini de mentenanŃă preventivă simple la nivelul
utilizatorilor mijloacelor de producŃie.
łinând cont de cele afirmate anterior, obiectivele automentenanŃei i implicaŃiile acesteia
asupra managementului se pot schematiza conform figurii 2.4.

23
O NOUĂ STRUCTURĂ UN PLUS DE
ORGANIZATORICĂ PRODUCTIVITATE

AUTOMENTENANłA

Cre terea Analiza

atenŃiei în
utilizarea
disfuncŃio-
ma inilor Alertă nalităŃilor
rapidă
în caz de
defectare

Implicare în acŃiunea
de cre tere a
disponibilităŃii

Deprinderea realizării
activităŃilor simple
de mentenanŃă
Fig. 2.4 Obiectivele automentenanŃei

24
 CAPITOLUL 3
MANAGEMENTUL ACTIVITĂłII DE MENTENANłĂ PRIN
COSTURI

3.1 Clasificarea costurilor activităŃii de mentenanŃă

Activitatea oricărui subsistem al unei firme presupune combinarea după anumite reguli i
în anumite proporŃii a factorilor de producŃie implicaŃi în scopul realizării de produse sau servicii.
Costul este definit ca fiind „sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui
bun, efectuarea unui serviciu etc.”, dar i ca „un sacrificiu de resurse sau de valoare”.
Costurile activităŃii de mentenanŃă le putem clasifica după mai multe criterii, cum ar fi:
modul de evidenŃiere în timp; aria de extindere; modul de provenienŃă; tipul de sistem de
mentenanŃă; destinaŃie etc.
Pentru a face o delimitare a categoriilor de costuri implicate de mentenanŃă, în cele ce
urmează vom încerca să dezvoltăm câteva clasificări.
Pentru evidenŃierea costurilor în timp, de-a lungul ciclului de viaŃă al utilajului, se folose te
noŃiunea de cost global.
Componentele acestui cost sunt evidenŃiate în figura 3.1.
În costul global se regăsesc cheltuielile de mentenanŃă, pentru fiecare tip de utilaj în parte
i pe anumite perioade de timp.
Pentru a fi estimat cu o precizie destul de bună, însă nu diferenŃiază pe structură diferitele
categorii de costuri.
Este un factor hotărâtor în achiziŃia sau înlocuirea unui utilaj.
Dacă clasificăm după aria de extindere se evidenŃiază costurile de mentenanŃă:
echipamentului, utilajului, instalaŃiei;
liniei tehnologice;
secŃiei;
întreprinderii.
Dacă se clasifică costurile după modul de provenienŃă, vom face clasificarea pornind de la
diagnosticul indisponibilităŃii echipamentelor, utilajelor i instalaŃiilor, evidenŃiind costurile ce apar
ca urmare a diferitelor tipuri de defecŃiuni, a a cum apare în fig. 3.2.

25
 DIRECT
- manoperă
- piese de schimb
- subcontractări

COST GLOBAL

SEMIDIRECT
- posesie de stoc piese de
schimb
- costul activităŃilor de
mentenanŃă
efectuate de personalul
productiv
- costul rebuturilor datorate
non - fiabilităŃii

- nerespectarea volumului
INDIRECT

i a termenelor
- investiŃii suplimentare
- cost stoc de siguranŃă
- pierderea de imagine
de firme
- insatisfacŃia clientului

Fig. 3.1 Componentele costului global

Din această clasificare rezultă clar provenienŃa costurilor, însă nu toate sunt u or de
evidenŃiat prin documente contabile.
Mai mult unele dintre ele, cum ar fi costurile pierderilor de imagine de marcă, nu pot fi
exprimate prim metode uzuale.

26
 PROVENIENłĂ

MICRO-DEFECłIUNI

NON-CALITATE
AVARII GRAVE

PENE

Cost echipamente excedentare

Pierderi de microproductivitate
Efect asupra imaginii de marcă

Pierderi de producŃie

Costul reclamaŃiilor
Pierderi de microrandament

Costul rebuturilor
Costul măsurilor luate

Costul detectării
Costul pierderilor

Costul asigurării

Penalizări

Fig. 3.2 Clasificarea costurilor mentenanŃei în funcŃie de provenienŃă

3.2 Costurile sistemelor de mentenanŃă

Volumul activităŃii de mentenanŃă este dificil de estimat, întrucât parametrii de

performanŃă ai funcŃionării utilajelor sunt fundamentaŃi pe baze statistice variaŃia lor realizându-se
în limite foarte largi. Ca urmare, considerăm că principalul element de dimensionare a activităŃii de
mentenanŃă va fi „costul”, structurat pe tipuri de mentenanŃă sau utilaj.
Criteriul economic ce stă la baza calculului de dimensionare este costul total mediu de
mentenanŃă pe unitatea de timp, ce capătă aspecte specifice funcŃie de sistemul de mentenanŃă
adoptat. Ca urmare vom întâlni:
costul total mediu de mentenanŃă corectivă pe unitatea de timp (C1);
costul total mediu de mentenanŃă preventivă pe unitatea de timp (C2).
În cele ce urmează, vom încerca să detaliem fiecare din aceste categorii dintre costuri.

3.2.1 Costul total mediu de mentenanŃă corectivă pe unitatea de timp

łinând cont de sistemele de mentenanŃă corectivă, vom evidenŃia următoarele categorii de

costuri:
costul total mediu de mentenanŃă curativă pe unitatea de timp (C11)

27
 +
C11 = [lei/oră] (1)[21]pag.114
În care:
p = costul unei intervenŃii preventive (lei);
P = cost suplimentar, suportat în cazul defectării utilajului (lei);
MTBF = media timpului de bună funcŃionare, respectiv media intervalului de timp scurs
între două defectări succesive (determinat statistic) (ore).
costul total mediu de mentenanŃă paliativă pe unitatea de timp (C12)
+
C12 = [lei/oră] (2)[21]pag.114
În care:
p = costul unei intervenŃii preventive (lei);
P’ = cost suplimentar, suportat în cazul defectării utilajului (mai mare decât P) (lei);
MTBF = media timpului de bună funcŃionare după perioada normată (mult mai mic decât
MTBF obŃinut iniŃial) (ore).
O reprezentare grafică a evoluŃiei de principiu a acestor categorii de costuri este prezentată
în fig.3.3.

Cost
de C12
mentenanŃă

C11

C21

C22

C23
Timp
MTBF T MTBF'

Fig. 3.3 Costurile sistemelor de mentenanŃă

3.2.2 Costul total mediu de mentenanŃă preventivă pe unitatea de timp

Conform clasificării sistemelor de mentenanŃă prezentate, vom întâlni următoarele

categorii de costuri:
costul total mediu de mentenanŃă sistematică pe unitatea de timp (C21)
+ × ()
C21 = ( ) [lei/oră] (3)[21] pag. 115
În care:
F(t) = probabilitatea de defectare a elementului critic considerat în perioada de serviciu. La
sfâr itul acestei perioade, va fi necesară o intervenŃie corectivă (în general F(t) ≠ 0);
M(t) = durata medie de utilizare a elementului critic considerat (ore).
costul total mediu de mentenanŃă condiŃională pe unitatea de timp (C22)
+
C22 = ⋅ [lei/oră] (5)[21]pag.114
În care:

28
 g = costul de aplicare al mentenanŃei condiŃionale, exprimat ca sumă de cheltuieli de
achiziŃionare a captorilor i senzorilor necesari i a celor de citire, decodificare i interpretare a
datelor culese;
Kc = coeficient de intervenŃie condiŃională, ce cre te de regulă MTBF.
costul total mediu de mentenanŃă previzionară pe unitatea de timp (C23)
+
C22 = ⋅ [lei/oră] (6)[21]pag.114
În care:
Kp = coeficient de intervenŃie previzionară, care va mări substanŃial MTBF.

Analiza costurilor sistemelor de mentenanŃă este exemplificată în studiul de caz următor,

realizat pentru o ma ină de rabotat.
Datele tehnice necesare derulării studiului au fost preluate din normativele de funcŃionare
ale ma inii unelte, iar cele referitoare la costuri au fost puse la dispoziŃie de către managerul de
producŃie.
Se apreciază următoarele:
costul unei intervenŃii preventive la o ma ină unealtă este de 800.000 ROL;
în cazul în care ma ina s-ar defecta (defecŃiune de complexitate medie), se apreciază
că repunerea în funcŃiune s-ar face cu un cost de 5.000.000 ROL;
la o durată normată de funcŃionare de 10.000 h, MTBF ar fi de 200 h;
în cazul în care s-ar aplica o mentenanŃă sistematică, probabilitatea de defectare F(t)
ar fi de 0,3, corespunzătoare unei durate medii de utilizare m(t) de 300h;
pentru mentenanŃa acestui tip de ma ină se mai poate apela la un dispozitiv de
control al parametrilor tehnologici de funcŃionare pentru principalele subansamble,
care costă 10.000.000 lei la o durată de funcŃionare garantată de 2.000 h de
funcŃionare;
intervenŃie condiŃională este apreciată ca având un cost de 250.000 ROL conducând
la un coeficient Kc de 1,5;
ultimele tipuri de dispozitive de urmărire generală a parametrilor de funcŃionare
costă 30.000.000 ROL, dar producătorul garantează, pentru 4000 h de funcŃionare,
un coeficient Kp de 1,9, la acela i cost de aplicare a metodei;
parte din ma ini sunt cu durata normată de funcŃionare depă ită, ca urmare, cu toate
eforturile, nu se poate obŃine un MTBF’ mai mic de 50 h;
ma inile noi sunt garantate pentru o durată de funcŃionare de 1000 h.
Pe baza informaŃiilor de mai sus, se va încerca analiza comparativă a diferitelor politici de
mentenanŃă ce se pot aplica ma inii unelte de rabotat.
Conform relaŃiei (1), obŃinem costul total mediu de mentenanŃă corectivă pe unitatea de
timp ca fiind:
+
=
C11 = ROL/oră
Dacă utilajele s-ar utiliza peste durat normală de funcŃionare, costul mediu de mentenanŃă
paliativă pe unitatea de timp ar fi:
+
=
C12 = ROL/oră
Dacă am utiliza o mentenanŃă sistematică, atunci costul total mediu de mentenanŃă
sistematică (C2) ar deveni conform (2):
+ ⋅
=
C21 = ROL/oră

29
 În cazul în care am opta pentru achiziŃionarea unui aparat de măsură i control, atunci
costul de aplicare al mentenanŃei condiŃionale g devine conform relaŃie (5):
× + =
g= ROL
Ca urmare, costul total mediu de mentenanŃă condiŃională C22 va deveni:
+
=
C22 = × ROL/oră
Aplicarea metodelor de mentenanŃă previzionară va conduce la cheltuieli g calculate ca
fiind:
× + =
g= ROL
Costul mediu de mentenanŃă previzionară pe unitatea de timp C23 va deveni:
+
=
C23 = × ROL/oră
Din analiza rezultatelor putem trage următoarele concluzii:
cea mai economică politică de mentenanŃă este cea previzionară (C23 = 6710,5
ROL/h). Aceasta implică însă achiziŃionarea de A.M.C. care la acest moment este
scump, însă î i arată eficienŃa în timp. În plus, vor fi evitate costurile de non-calitate
ale produselor obŃinute;
cu o investiŃie mult mai mică, se poate însă opta pentru mentenanŃa condiŃională,
care va conduce de asemenea la costuri reduse, apropiate de cele ale mentenanŃei
previzionare;
dacă nu se dispune de fonduri pentru aplicarea mentenanŃei condiŃionale, atunci
mentenanŃa sistematică este cea mai convenabilă din punct de vedere al costului orar
(C21 = 7666 ROL/h);
mentenanŃa corectivă este deosebit de costisitoare, conducând la un cost total mediu
de mentenanŃă de 29.000 ROL/h;
dacă am dori să utilizăm ma ina de rabotat numai pe perioada de garanŃie (în care nu
vom avea cheltuieli de mentenanŃă corectivă, iar MTBF poate fi considerat ca fiind
de 1000 h), după care să-l înlocuim, atunci cea mai convenabilă alternativă este
mentenanŃa corectivă, costul mediu pe unitate de timp fiind în acest caz:
= =
C’11 = ROL/oră
cel mai convenabil cost (800 ROL/oră) se obŃine dacă recurgem la înlocuire
utilajului la momentul MTBF, însă acest lucru va conduce la cheltuieli de investiŃii
deosebit de mari. Această strategie prezintă avantajul posibilităŃii de a avea în
permanenŃă o dotare de ultimă oră, costurile unitare de producŃie putând fi menŃinute
la un nivel acceptabil pe baza cre terii productivităŃii.
Ca o observaŃie în multe din întreprinderile studiate nu se cunoa te valoarea pentru nici una
din categoriile de costuri dezvoltate anterior, i ceea ce este mai grav, nu există nici măcar
curiozitatea de a le ti.
Este o urmare a lipsei generale de resurse, care se repercutează grav asupra mentenanŃei,
conducând la o involuŃie a organizării către politicile curative sau chiar paliative.
Premiza de la care se pleacă este că, pe durata MTBF, nu ar trebui să se producă nici o
avarie, numai că, odată produsă, aceasta devine mult mai costisitor de remediat decât dacă am apela
la o altă politică, sistematică de exemplu.
Astfel, pe termen scurt există, cel puŃin statistic, probabilitatea de a face economii, dar pe
termen mediu, o dată cu depă irea repetată a MTBF, se poate ajunge la situaŃii dezastruoase.

30
 3.3 Costurile ascunse ale mentenanŃei

Costurile ascunse reprezintă acele categorii de cheltuieli care nu se regăsesc în evidenŃele

contabile, dar care se manifestă i influenŃează indicatorii de performanŃă ai firmei.
Întrucât sunt costuri care „nu se văd, dar se simt” trebuie îndepărtate prin măsuri tehnico-
organizatorice.
Dificultatea constă în a identifica categoriile de costuri i, mai mult, în a le evalua.
Documentele i evidenŃele contabile ale firmei ne pot furniza cu exactitate valori ale
principalelor categorii de costuri de mentenanŃă, a a cum au fost ele prezentate anterior.
Acestea constituie partea evidentă a cheltuielilor de mentenanŃă. Dar în forma astfel
identificată, ele cuprind de fapt o serie întreagă de alte costuri ascunse.
Din acest motiv, pentru ilustrarea fenomenului se face analogie cu un aisberg, care, precum
tim, are o parte vizibilă i o alta ascunsă sub nivelul apei, fig. 3.4.

SUBCONTRACTARE

SALARII
MATERIALE

COSTUL CONSECINłE
NON-SECU- COMERCIALE ALE
RITĂłII NERESPECTĂRII
TERMENELOR
PIERDERI DE
PRODUCTIVITATE A
MATERIALELOR
PIERDERI DE
PIERDEREA PRODUCTIVITATE
IMAGINII A UTILAJELOR
DE MARCĂ
PIERDERI
COSTUL DATORATE
DEMOTIVĂRII TOXICITĂłII I
PERSONALULUI NOXELOR

ALTE CONSECINłE
COSTURI COMERCIALE
ASCUNSE ALE NON-
CALITĂłII

Fig. 3.4 Iceberg-ul costurilor mentenanŃei

31
 Din figura 3.4 rezultă „costurile vizibile”, situate „deasupra nivelului apei”, dar i o
multitudine de alte costuri, „ascunse”, situate sub linia de plutire a aisberg-ului.
Dintre costurile ascunse identificăm:
costul non-securităŃii, apărut ca o consecinŃă a climatului de neîncredere în
performanŃele i capacitatea utilajelor de a- i îndeplini funcŃiunile în bune condiŃii;
consecinŃele comerciale ale nerespectării termenelor, legate în special de pierderea
încrederii clienŃilor tradiŃionali ai firmei;
pierderile de microproductivitate a utilajelor, datorate în special cauzelor legate de
micro-defecŃiuni i micro-opriri;
pierderea imaginii de marcă, ce conduce la pierderea unor segmente de piaŃă i de
clienŃi tradiŃionali, datorită pierderii preferinŃelor pentru anumite tipuri de produse;
pierderile de productivitate a materialelor, legate de lipsa de câ tig datorată utilizării
ineficiente a acestora;
pierderile datorate toxicităŃii i noxelor industriale; apar ca urmare a deteriorării
sănătăŃii personalului i a riscului de îmbolnăviri profesionale;
costul demotivării personalului rezultă ca urmare a situării acestuia pe trepte
inferioare de motivaŃie, cu consecinŃe asupra productivităŃii i calităŃii muncii
prestate;
consecinŃele comerciale ale non-calităŃii, legate de pierderile de categorii de clienŃi,
cu implicaŃii directe asupra volumului de produse vândut etc.

3.4 Costul disfuncŃionalităŃii utilajelor

Prin disfuncŃionalitate înŃelegem starea unui utilaj sau instalaŃie în care aceasta încetează
de a- i mai îndeplini funcŃiunea conform parametrilor pentru care a fost proiectat i conceput
(parametrii nominali).

3.4.1 Costul disfuncŃionalităŃii raportat la numărul de ore de funcŃionare

Costul de disfuncŃionalitate se poate exprima ca o sumă între:

costul mentenanŃei corective (C) a utilajului în cauză, ce cuprinde cheltuielile cu
salariile, cu piesele de schimb, cu lubrefianŃii etc., antrenate de repunerea în
funcŃiunea echipamentului;
costul indisponibilităŃii unităŃii de producŃie (I).
În componenŃa costului de indisponibilitate distingem:
costurile imediate, în care sunt cuprinse:
pierderile de producŃie i pierderile declasate;
penalităŃile pentru nerespectarea termenelor de livrare;
cheltuieli legate de eliminarea întârzierilor;
pierderile antrenate de non-calitate etc.
costurile fixe, care au în componenŃă:
marja beneficiului pierdut;
amortizări;
dobânzi etc.
costurile consecinŃelor grave, urmare a unor evenimente nedorite i cu probabilitate
redusă de apariŃie, cum ar fi:
accidente;
catastrofe naturale;

32
 defecŃiuni critice;
explozii etc.
De remarcat că (C) este caracteristic utilajului, în timp ce (I) este caracteristic liniei
tehnologice sau unităŃii de producŃie din care acesta face parte.
Prin urmare costul de disfuncŃionalitate (Cd) poate fi exprimat prin relaŃia:
Cd = C + I (lei) (7) [21] pag.124
Ca indicator de caracterizare a disfuncŃionalităŃii avem costul disfuncŃionalităŃii pe oră de
utilizare, care se poate exprima prin relaŃia:
+
Cdo = + [lei/oră] (8)[21]pag.124

În care:
TBF – timpul de bună funcŃionare (măsurat de la punerea sau repunerea în funcŃiune până
la momentul defectării) (ore);
TSR – timpul de staŃionare în reparaŃii (timpul de efectuare a unei intervenŃii corective)
(ore).

3.4.2 Costul orar mediu de disfuncŃionalitate

Costul calculat anterior va avea valori specifice fiecărui tip de utilaj sau instalaŃie în parte
i poate fi calculat cu o precizie suficient de bună în condiŃiile în care parametrii constituenŃi pot fi
determinaŃi statistic.
Pornind de aici, rezultă un alt indicator denumit costul orar mediu de disfuncŃionalitate, ce
poate fi exprimat ca fiind:
+
C’ do = + [lei/oră] (9)[21]pag.124
În care:
MTBF – media timpului de bună funcŃionare a utilajului (ore);
MTSR – media timpului de staŃionare în reparaŃii (ore).
Amintim faptul că MTBF i MTSR se pot determina statistic pentru fiecare tip de utilaj în
parte.
Pentru a calcula costul global de disfuncŃionalitate pentru o anumită durată de utilizare se
folose te un indicator specific denumit cost cumulat de disfuncŃionalitate a utilajului pentru timpul
de exploatare, ce se poate exprima prin relaŃia:
+
⋅
Cdc = + [lei/oră] (10)[21]pag.125
În care:
T – durata de utilizare a utilajului, cu condiŃia ca în acest timp costurile C i I să rămână
constante.
Ca exemplu de calcul al acestor categorii de costuri, este prezentat în continuare calculul
costului de disfuncŃionalitate pentru o pompă de apă de 4,5 kW.
Studiul a fost realizat la o pompă de apă dotată cu o staŃie de pompare ce deserve te un
sistem de irigaŃii.
Echipamentul acoperă irigarea a 10 ha/12h, realizând un venit de 300.000 ROL/ha (tarif în
vigoare în luna aprilie 2005).
O intervenŃie corectivă de dificultate medie se realizează de regulă în 48 h, costul acesteia
(C) fiind estimat la 2.000.000 ROL.
Pentru simplificarea studiului, s-a considerat că preŃurile i tarifele rămân constante în
timp, nerecurgându-se la actualizări.

33
 În aceste condiŃii, costul indisponibilităŃii pentru unitatea de producŃie (I) devine:
× × =
I= ROL
Prin urmare, costul mediu al disfuncŃionalităŃii pe oră de utilizare Cdo va fi conform
relaŃiei (9):
+
=
Cdo = + ROL
Dacă pompa ar fi utilizată pe toată durata normală de funcŃionare, estimată la 15.000 h,
acest lucru va antrena costuri cumulate de disfuncŃionalitate C’do (10):
C’do = 3874 x 15.000 = 58.200.000 ROL
În concluzie fiecare oră de funcŃionare a pompei aduce o cheltuială de 3874 ROL,
conducând în final la costuri pentru întreprindere de 58.200.000 ROL.

3.5 Pragul de disponibilitate al utilajelor

Orice indisponibilitate a unei unităŃi de producŃie atrage de la sine o serie întreagă de

consecinŃe nefaste în ceea ce prive te costurile antrenate.
Pentru a caracteriza buna funcŃionare a acesteia, utilizăm un indicator specific denumit
disponibilitate.
Indicatorul de eficienŃă care o caracterizează se nume te disponibilitatea medie, ce are la
bază determinări statistice proprii fiecărui tip de utilaj i se poate exprima prin relaŃia:
Dm = Timp de disponibilitate / Timp de disponibilitate + Timp de indisponibilitate
(11)[14]pag.126
Exemplificăm în continuare câteva valori ale disponibilităŃii medii:
0,91 – pentru întreprinderile cu foc continuu;
0,89 – pentru ma ini-unelte;
0,81 – pentru o macara.
Prin urmare, pragul de disponibilitate al unui utilaj reprezintă disponibilitatea minimă
începând de la care utilajul asigură un raport pozitiv venituri-cheltuieli.
Disponibilitatea prezintă două laturi:
tehnică, legată de capacitatea utilajului de a- i îndeplini funcŃiunea tehnică pentru
care a fost conceput;
economică, cu referire la modul în care este îndeplinită funcŃia economică.
Obiectivele urmărite vor fi:
asigurarea unui raport optim venit/cheltuieli pentru utilajele din dotare;
stabilirea unor politici de mentenanŃă adecvate stării generale a activităŃii desfă urate
de întreprindere;
identificarea de valori tehnice minimale de utilizare a echipamentelor din dotare.
Estimarea pragului de disponibilitate se face în următoarele ipoteze:
indisponibilitatea este singura cauză care conduce la pierderi;
condiŃiile comerciale sunt favorabile (producŃia pierdută va putea fi revândută la
acela i preŃ după recuperarea întârzierilor);
producŃia este direct proporŃională cu disponibilitatea.
Pentru analiză ne vor interesa:
valoarea serviciilor de mentenanŃă efectuate i încasate (S);
cheltuielile de exploatare a unităŃii de producŃie (CH);
marja brută a beneficiului (Mb), exprimată prin relaŃia:
Mb = S – CH (12)[21]pag.127
34
 Se admite că toate aceste elemente au o cre tere liniară ci disponibilitatea, ca urmare avem
reprezentarea lor grafică ilustrată în fig. 3.5, unde sunt prezentate grafic mărimile amintite anterior.
AdmiŃând ipotezele de mai sus, putem exprima valoarea serviciilor S ca fiind:
S = a x Dm (13)[21]pag.128
În care:
a – coeficient de proporŃionalitate a volumului serviciilor faŃă de disponibilitate.
De asemenea, exprimăm CH cu ajutorul relaŃiei:
CH = b x Dm + CH0 (14)[21]pag.128
În care:
b – coeficient de proporŃionalitate a cheltuielilor CH faŃă de disponibilitate;
CH0 – cheltuieli fixe.

Cheltuieli, S1
venituri
Si
CH 1
CH i
CH1'
M
CH i'
Cheltuieli
variabile
M' Ai A1
CH o
A i' A 1'
CHo'
Cheltuieli
D i fixe 1
0 Dm' Dm Disponibilitate

Fig. 3.5 Pragul de disponibilitate

În punctul M de intersecŃie a dreptei veniturilor S cu cea a cheltuielilor totale CH marja

beneficiului obŃinut MbM = 0, de unde rezultă valoarea pragului de disponibilitate ca fiind (DM):

DM = − (17)[21]pag.128
Deci pentru ca firma să obŃină beneficiu, este necesară asigurarea unei disponibilităŃi D >
DM.
Un exemplu de calcul al pragului de disponibilitate este prezentat în studiul de caz
următor.
Pentru a crea o imagine asupra dimensiunii reale a pragului de disponibilitate, metoda de
calcul prezentată mai sus a fost aplicată în cadrul unei firme de tricotaje, la o ma ină circulară de
tricotat tip MULTISINGLE, la care se obŃine o producŃie practică de tricot tip patent (de diferite
rapoarte) din fir de bumbac, în medie de aproximativ 18 kg/schimb.
PiaŃa acestui tip de produs se consideră a fi favorabilă la un preŃ de 320.000 ROL/kg (tricot
crud).
Întrucât efectuarea de actualizări i luarea în considerare a tuturor cheltuielilor directe sau
indirecte legate de utilaj ar complica analiza, în cele ce urmează s-a recurs la o serie de aproximări,
astfel încât să se evidenŃieze influenŃele de fond ale disponibilităŃii.
InvestiŃia iniŃială a fost considerată ca fiind de aproximativ 900.000.000 ROL (în
momentul efectuării studiului), echivalentă achiziŃionării unui utilaj nou.
Amortizarea utilajului este prevăzută a se realiza în 10 ani.

35
 Costurile de mentenanŃă, conform statisticilor din această ramură industrială, reprezintă 8%
din valoarea investiŃiei, în timp ce o valoare egală cu 21% din aceasta se va cheltui pentru regie i
diferite taxe.
În urma exploatării utilajului, se va obŃine un venit anual cumulat de S = 550.000.000
ROL, în condiŃiile în care cheltuielile de exploatare (CH) sunt de aproximativ 320.000.000 ROL.
Se pune problema calculului disponibilităŃii minime, începând de la care firma obŃine
profit, respectiv a pragului de disponibilitate.
Cheltuielile fixe CH0 se pot exprima ca fiind:
CH0 = [1/10 + 8/100 +21/100] x 900.000.000 = 270.000.000 ROL
Considerând o disponibilitate de 100%, (D = 1) din (13) vom avea:
a = S = 550.000.000 ROL
iar din (14):
b = CH – CH0 = 320.000.000 – 270.000.000 = 50.000.000 ROL
Va rezulta:
a – b = 550.000.000 – 50.000.000 = 500.000.000 ROL
Drept consecinŃă, unei disponibilităŃi de 100% îi corespunde o variaŃie de marjă brută de
500.000.000 ROL.
Ca urmare, o variaŃie de 1% a disponibilităŃii antrenează o scădere a acesteia de 5.000.000
ROL.
Calculând pragul de disponibilitate conform relaŃiei (17), obŃinem:
=
DM =
Conform acestui calcul, vom acoperi cheltuielile dacă reu im să obŃinem pentru utilaj o
disponibilitate de minim 54%.
Cu alte cuvinte, în condiŃiile în care piaŃa ar rămâne favorabilă, trebuie să se asigure
condiŃiile tehnice i economice ca ma ina de tricotat să funcŃioneze efectiv 54% din timpul
disponibil pe perioada unui an.
În caz contrar, funcŃionarea ma inii va conduce la pierderi.

36
 CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA MENTANANłEI ÎN CADRUL S.C. “FLORY CLAU”
S.R.L. SUCEAVA

4.1 Procesul de mentenanŃă

4.1.1 GeneralităŃi

La întocmirea unui proces tehnologic de reparaŃie la un utilaj de tip SYMMTECH se are

în vedere:
tipul reparaŃiei care trebuie executată (curentă, mijlocie sau capitală);
felul i gradul de complexitate a ansamblului i subansamblurilor;
numărul de utilaje identice sau asemănătoare care urmează a se repara.
Pentru executarea unei reparaŃii de bună calitate i cu cheltuieli minime, trebuie să se
acorde o deosebită atenŃie tuturor etapelor procesului tehnologic, indiferent de ponderea lor în
volumul total de lucrări ce trebuie executate.
În general, un proces tehnologic de reparaŃie cuprinde ca principale etape:
primirea utilajului, demontarea lui, curăŃirea i sortarea pieselor componente;
executarea lucrărilor de recondiŃionare a pieselor i procurarea pieselor noi;
asamblarea utilajului;
rodarea, încercarea, reglarea i expedierea utilajului.

Utilajul SYMMTECH este format din:

Vibropresă:

Reprezintă sistemul coordonator i are un grad mare de adaptabilitate (flaxibilitate).

Ma ina este prevăzută cu:
structură de cadre solide capabilă să rămână fiabilă în condiŃiile solicitărilor extreme
i complexe din funcŃionare;
sisteme de ghidare sigure i u or de întreŃinut;
sistem de schimbare rapidă a matriŃei, tip airbag pentru reducerea la maximum a
timpulor de setare;
sistemul vibrator principal care permite operatorului să regelze amplitudinea i
frecvenŃa în timpul funcŃionării pentru obŃinerea gradului optim de compactare la un
consum energetic minim i un nivel redus de vibraŃii parazite;
sistem de control bazat pe tehnologia PLC/PC care reprezintă “creierul” întregului
sistem i încorporează intreg know-howul acumulat în domeniu de către companie i
care este prevăzut cu un modem care permite asigurarea service i suport la distanŃă
de către firma producătoare;
sistem hidraulic de acŃionare de tip “proporŃional” pentru a asigura viteze i forŃe de
compactare mari, u or de controlat electronic;
sistem de răcire, încălzire i filtrare a uleiului hidraulic;

37
alimentator cu paleŃi cu viteză continuă, ce permite o manipulare u oară a acestora;
sistem de ridicare a paleŃilor la alimentare pentru înlaturarea frecării i a uzurii lor;
sistem complex de amortizare a vibraŃiilor prin set de amortizori din cauciuc plasaŃi
sub vibropresă i set de amortizori de vibraŃie pentru buncărul de alimentare ce
mic orează compactarea betonului din interior;
sistem de protecŃie i securitate controlat prin senzori;
cărucioare de umplere acŃionate hidraulic;
cârlig de siguranŃă pe capul de compactare;
senzor de przenŃă material în buncărul ma inii;
alarmă pentru temperatura uleiului i sesizarea blocării filtrului de ulei, lipsa paleŃilor
din magazie;
opritor hidraulic de paleŃi.

Figura 4.1 Vibropresa, vedere 1

38
 Figura 4.2 Vibropresa, vedere 2

Sistem de comandă i control:

Sistemul de comandă i control al liniei se constituie ca un sistem integrat i distribuit,

firmat dintr-un automat programabil (PLC) interconectat cu un sistem de calcul (PC). Această
arhitectură de sistem de comandă i control este rezultatul a peste 30 de ani de experienŃă câ tigată
în construirea ma inilor pentru industria de beton prefabricat.
Automatul programabil utilizat este din ultima generaŃie, capabil să realizeze controlul
optim, sincronizat al funcŃionării întregii linii tehnologice.
Prin puterea de calcul a PC-ului înglobat, sistemul de control este deasemeni folosit ca
centru de comunicare pentru toată uzina i locul unde sunt stocatetoate setările produsului i
generate toate rapoartele de producŃie.
Comunicarea între operator i ma ină este realizată prin PC, printr-o interfaŃă extrem de
prietenoasă i intuitivă, destinată unor utilizatori/operatori cu intruire minimă în domeniu. InspecŃia
se face prin intermediul imaginilor i diagramelor procesului tehnologic, unde toate poziŃiile
relevante, supape, motoare, senzori, encodere sunt indicate pe ecran în timp real. Acolo unde este
necesar se afi ează i texte ajutătoare pe imaginile de pe ecran. Sistemul de comanda i control
permite accesul la informaŃii vitale, cum ar fi:
numărul de cicluri zilnice i totale;
înălŃimea blocului vibropresat, care poate fi văzută în partea inferioară a tuturor
imaginilor;
alarme i atenŃionări, i este permanent la îndemâna operatorului sau echipei de
serviciu.
Totodată, sistemul permite operatorului intervenŃia directă i imediată asupra unor
parametri vitali ai procesului tehnologic cum ar fi:
poziŃiile de oprire i viteza pentru căruciorul de alimentare;
poziŃiile de oprire pentru capul de compactare i matriŃă, controlul vitezelor;
frecvenŃa i amplitudinea vibratorului.

39
 Mai mult chiar, toate setările importante pot fi salvate astfel încât să poată fi accesate
ulterior când acest produs se fabrică din nou, constituindu-se într-un set de reguli tehnologice care
se acumulează permanent în tezaurul de cuno tinŃe ale companiei, eliminând dependenŃa de factorul
uman imprevizibil.
Sistemul permite analize sintetice asupra calităŃii proceselor controlate sub forma unor
rapoarte de producŃie, primiri/ie iri, evenimente semnificative etc.

Figura 4.3 Afi ajul centrului de control i comanda în timpul funcŃionării

Figura 4.4 Panoul de control i comandă 1

40
 Figura 4.5 Panoul de control i comandă 2

Sistem de manipulare tip LIFT:

Sistemul de manipulare este proiectat pentru o funcŃionare simplă, sigură i durabilă,

oferind siguranŃă maximă în funcŃionare i un cost scăzut al întreŃinerii.
ConstrucŃia acestuia din Ńevi rectangulare i profile îi oferă robusteŃe i stabilitate.
Liftul este echipat cu un dispozitiv de strângere pneumatic al paleŃilor, un dispozitiv cu
tambur i cablu pentru urcare/coborâre asigurând o manipulare lină a produselor. PoziŃionarea
precisă este obŃinută prin folosirea unor senzori optici, senzori de proximitate i a unor limitatori de
cursă.
Controlul vitezei de deplasare, mi cările lente sau rapide se realizează cu ajutorul
convertizoarelor de frecvenŃă montate pe motoarele de acŃionare.
Mi cările liftului sunt controlate i coordonate de la pupitru de comandă i vizualizate
grafic pe sistemul propriu de afi are.

41
 Figura 4.6 Sistemul de manipulare tip LIFT

InstalaŃie de paletizare:

Paletizorul este un utilaj complet automatizat ce transferă produsele finite (pavele, borduri,
rigole etc.) de pe banda transportoare pe europaleŃi în vederea ambalării finale prin înfoliere.
Acestea sunt aduse pe banda transportoare cu lanŃ din camera tehnologică de uscare, aranjate în
srtaturi întreŃesute pentru a asigura o cât mai bună stabilitate în depozitare, transport i manipulare.
După finalizarea numărului de rânduri încărcate pe europalet, acesta este transferat automat
la postul de înfoliere pentru ambalare.
Având în vedere aceste cerinŃe funcŃionale complexe, paletizorul are o construcŃie
mecanică din cadre din oŃel laminat, care-i oferă stabilitate i rigiditate. ConstrucŃia solidă,
combinată cu un bun control electronic al comenzilor hidraulice, conduc la mi cări sigure i precise,
coordonate i reglate de la panoul propriu de comandă. Mi cările paletizorului sunt coordonate
optim prin combinarea tehnologiei cu codificatoare cu cea a sezorilor de proximitate.
Paletizorul este legat de centrul de comunicare general, amplasat convenabil la vibropresă.
Comunicarea între operator i ma ină este realizat prin PC pe baza unei interfeŃe “user friendly”.
Dialogul este asigurat prin intermediul imaginilor i diagramelor procesului tehnologic redate pe
ecranul de afi are, în conformitate cu metodologia generală.

42
 Figura 4.7 InstalaŃia de paletizare

Sistem de buncăre:

ConfecŃionate din materiale inoxidabile, tratate, de o calitate superioară.

Figura 4.8 Sistem de buncăre

43
 În urma unei analize de evaluare a lucrărilor ce trebuiesc efectuate în cadrul unui astfel de
sistem se întâlnesc trei categorii (operaŃia de sortare): bune, uzate recondiŃionabile sau uzate
nerecondiŃionabile.
Piesele bune - sunt depozitate, a teptându- i rândul pentru ca toate lucrurile pregatitoare
ale reparaŃiei să se termine.
Piesele uzate reconditionabile - li se întocmeste tehnologia de recondiŃionare, alegându-se
acele procedee de recondiŃionare la care se pretează materialul din care sunt confecŃionate piesele i
configuraŃia lor geometrică. Odată stabilită tehnologia de recondiŃionare, se trece la aplicarea ei.
Piesele uzate nereconditionabile - datorită gradului mare de uzură sau diferitelor deteriorări
(spărturi, fisuri etc), nu mai pot fi utilizate. Pentru înlocuirea lor se poate proceda în două moduri:
se achiziŃionează piese noi, identice (piese de schimb) din comert sau direct de la
intreprinderea care a fabricat utilajul;
se executa în atelierele companiei prin diferite metode în funcŃie de configuraŃia
piesei, materialul din care este executată, precizia de prelucrare i calitatea impusa Z+
lor, pe baza desenelor executate în cartea tehnică a ma inii reparate sau dupa proiecte
întocmite pe baza pieselor înlocuite i a desenului de ansamblu al ma inii. Dacă în
documentaŃia tehnică nu există un desen de ansamblu i desene de execuŃie, se
procedează la efectuarea de releveuri i refacerea desenului piesei în cauză.
Prima cale se aplică în mod obi nuit pentru înlocuirea pieselor sau subansamblurilor de uz
general, tipizate sau standardizate (rulmenŃi, motoare i aparataj electric, curele, lanŃuri, reductoare).
Cea de-a doua cale se utilizează pentru înlocuirea pieselor unicate, mai ales atunci când
utilajul provine din import i achiziŃionarea unor piese de schimb de la firma producătoare devine
prea costisitoare. Evident în prealabil este necesară o analiză economică a acŃiunilor de mentenanŃă.
În ceea ce prive te execuŃia propriu-zisă a reparaŃiei, ea este realizată de către echipe de
muncitori specializaŃi pe anumite tipuri de utilaje reparate.
Dezavantajul acestui proces tehnologic de reparaŃie constă în aceea că durata de reparaŃie a
utilajului este foarte mare. Practic, asamblarea utilajului nu poate fi determinată decât atunci când
toate piesele ansamblului au fost recondiŃionate. De asemenea, din punct de vedere economic,
procesul este dezavantajos datorita staŃionărilor pieselor recondiŃionate.
Totu i, acest tip de proces tehnologic poate fi înlocuit cu altceva atunci când este necesară
repararea unui număr foarte mic de utilaje.
Procesul tehnologic de reparaŃie pe subansambluri se deosebe te de procesul tehnologic de
reparaŃie individuală prin aceea că, datorită numărului mare de utilaje reparate, este posibilă
aplicarea metodelor de asamblare pe posturi de lucru specializate sau în flux continuu.
Se elimină în felul acesta staŃionările pieselor, ele trecând la montaj imediat ce au fost
recondiŃionate În acest mod un ansamblu nu se mai alcatuie te din acelea i piese pe care le-a avut
înainte, ci din alte piese, aparŃinând altor utilaje identice aflate simultan în curs de reparare sau
scoase din depozite dintr-un stoc de rezervă.
Pe măsură ce piesele uzate se recondiŃionează, ele sunt trecute în depozite, completând
stocul de rezervă. Prin utilizarea acestui proces tehnologic de reparaŃie, durata reparaŃiei este mult
mai mică. În plus calitatea reparaŃiilor efectuate este mai bună, deoarece recondiŃionarea pieselor se
poate face pe utilaje perfecŃionate, cu scule, dispoitive i verificatoare de bună calitate, care nu
puteau fi justificate din punct de vedere economic în cadrul procesului tehnologic de reparaŃie
individuală.
Datorită marilor avantaje economice pe care le prezintă procesul tehnologic de reparaŃie pe
subansambluri, el a devenit baza de organizare a companiei, specializată pe repararea utilajelor de
tip SYMMTECH.

44
 4.1.2 Demontarea utilajului

După cum s-a aratat mai sus, repararea utilajelor se poate face în cadrul atelierelor
mecanice ale companiei.
Demontarea subansamblurilor: se face în mod diferit în funcŃie de tipul utilajului i cel al
îmbinărilor utilizate.
Demontarea îmbinărilor cu strângere: se face cu ajutorul pieselor hidraulice, pneumatice,
cu urub sau cu cremalieră. Daca îmbinarea respectivă nu poate fi demontată, ca urmare a ruginirii
pieselor, locul imbinării se umezeste cu petrol. Acesta pătrunzând în jocul dintre piese, dislocă
rugina i unge piesele asamblate, astfel încât demontarea devine mai usoară. În cazul în care
îmbinarea nu cedează se poate încalzi piesa exterioară la 100-200°C i prin dilatarea ei, ca urmare a
măririi diametrului, demontarea devine mai usoara. Dacă nici în acest fel piesele nu pot fi reparate,
se păstrează piesa care este mai greu de executat sau mai scumpă i se distruge cealaltă prin tăiere
cu fierăstrăul, strunjire, polizare sau alte procedee.
Demontarea îmbinărilor cu uruburi i piuliŃă: se face cu ajutorul acelora scule care au
fost folosite i pentru asamblare: chei, urubelniŃe, imbusuri etc. Pentru a se evita deteriorarea
piuliŃelor sau a capetelor uruburilor se vor folosi chei potrivite pe dimensiunea pieselor respective.
Dacă îmbinarea nu cedează nu se va continua încercarea de de urubare deoarece, suprasolicitând
piesele, acestea se pot rupe.

4.1.3 CurăŃirea pieselor demontate.

După demontare, piesele sunt curăŃite de unsoare sau de ulei, murdărie i oxizi. Metoda cea
mai comoda i mai productivă de curăŃire este spălarea pieselor în petrol lampant sau benzină.
Pentru economisirea acestor substanŃe, se folosesc cu rezultate bune soluŃii chimice de degresanŃi
sau detergenŃi.
La spălarea pieselor cu benzină se adaugă în aceasta tetraclorură de carbon (pana la 3%),
care are rolul de a mic ora inflamabilitatea benzinei. Trebuie avut în vedere faptul că degajările de
clor, datorate acestui adaos daunează pieselor din cupru sau din aluminiu. Piesele mari se spală cu
ajutorul cârpelor înmuiate în petrol sau soluŃii chimice.
Pentru spalarea pieselor mici sau mijlocii se pot folosi băi de spalare. Pentru prepararea
băilor bazice, se folosesc diferite reŃete:
1L apă, 7g sodă caustică, 11g sodă calcinată, 9g fosfat acid de sodium, 1,5g săpun
verde;
1L apă, 23g sodă caustică, 6g carbonat de sodium, 3g sapun verde;
1L apă, 10g silicat de sodium, 5g sodă caustică.
După spălarea chimică, piesele se spală cu apă fiebinte i se usucă într-un jet de aer cald.

4.1.4 Constatarea defectelor i sortarea pieselor

După curăŃirea i spălarea pieselor, acestea se supun unui control pentru stabilirea
defectelor i a gradului de uzură. Pentru a se face o apreciere corectă este necesar să se cunoască, în
detaliu, rolul funcŃional i condiŃiile tehnice impuse pieselor examinate.
Piesele de importanŃa mare (motoare de acŃionare, pistoane, roŃi dintate, axe ale
vibropresei, tabmuri, senori optici, senzori de proximitate etc.) se supun unui control defectoscopic.
Controlul defectoscopic cu lichide penetrante decurge astfel: suprafaŃa piesei, degresată i
curăŃată, se acoperă cu un strat subŃire i uniform de vopsea, foarte fluidă de culoare ro ie. Datorită
fluidităŃii ei ridicate vopseaua pătrunde în cele mai mici defecte de suprafaŃă. După 10-15 min,
suprafaŃa se curăŃă de vopsea prin tergere sau prin spălare i uscare. În felul acesta, vopseaua va
rămâne numai în interiorul defectelor. Pe suprafaŃa piesei se depune apoi un strat subŃire de

45
suspensie de caolina într-un lichid foarte volatil. După uscare, caolina absoarbe din interiorul
defectelor vopseaua, astfel încat acestea vor fi puse în evidenŃă prin pete de culoare ro ie pe un fond
alb (al caolinei).
Printr-o acŃiune îngrijită pot fi puse în evidenŃă i fisuri cu deschideri de ordinal
micronilor, lucru foarte important deoarece se previne astfel o defecŃiune ulterioară i inplicit
oprirea funcŃionării utilajului.
Pe baza rezultatelor controlului visual, al măsurărilor i al controlului defectoscopic
nedistructiv, piesele cercetate se împart în trei categorii:
piese neuzate care merg la asmblare;
piese uzate nerecuperabile care sunt trecute la fier vechi;
piese uzate recuperabile destinate reconditionarii.
Piesele sortate sunt depozitate separate i transportate la locul corespunzător situaŃiei în
care se află.

4.1.5 Ma ini, scule i dispozitive folosite la lucrările de reparaŃii

Ma inile i instalaŃiile utilizate la reparaŃii sunt identice cu utilajele folosite la lucrările de

asamblare. Totu i există o serie de utilaje folosite în mod special la lucrările de reparaŃie.
Utilajele folosite în cadrul lucrărilor de reparaŃii sunt grupate în următoarele categorii:
ma ini-unelte universale folosite la prelucrarea prin a chiere a pieselor (strunguri,
ma ini de frezat, sepinguri, ma ini de rectificat, ma ini de găurit etc.);
ma ini utilizate pentru demontarea i montarea pieselor (prese hidraulice,
pneumatice, mecanice cu urub sau cu crematieră);
ma ini utilizate la executia lucrarilor de lacatuserie (ma ini de pilit, de frezat, de
dăltuit, de răzuit, de polizat etc.);
ma ini i instalaŃii pentru recondiŃionarea pieselor prin sudare, lipire, metalizare;
ma ini-unelte speciale utilizate la repararea ansamblelor mari sau foarte mari. Aceste
ma ini-unelte (de frezat, de găurit, de rectificat, de ridicat etc.) sunt asemănătoare
ma inilor obi nuite, însă au posibilitatea de a fi deplasate la locul în care se gase te
piesa ce urmează a se prelucra.
Lucrările propriu-zise sunt foarte diferite, funcŃie de tipul i complexitatea ansamblelor
reparate. În cadrul acestor lucrări se execută operaŃii specifice tipurilor de piese i subansambluri
din care este alcătuit.

4.1.6 Asamblarea după reparare

Asamblarea utilajului reparat nu prezintă deosebiri esenŃiale faŃa de accea i lucrare

executată asupra utilajului nou, mai ales când reparaŃia se execută în cadrul unei producŃii în serie
(proces tehnologic de reparaŃie pe subansambluri).
O atenŃie deosebită se va acorda însă asamblării unicatelor, mai ales când gradul lor de
complexitate este foarte mare. Se va urmării ca recondiŃionarea utilajului să se faca identic stării
iniŃiale, fără să rămână piese nemontate sau gre it amplasate. Dacă la demontare s-au notat poziŃiile
pieselor i s-a făcut marcarea lor, atunci asamblarea va fi considerabil u urată. O remarcă specială
prive te rodajul, care poate fi scurtat, dacă majoritatea pieselor vechi au fost utilizate fără
recondiŃionări.
La terminarea lucrărilor de încheiere (rodaj, încercări în mers în gol i în sarcină conform
prescripŃiilor din cartea tehnică), se face predarea utilajului către beneficiar, cu care ocazie se
întocmeste un process-verbal de reparaŃie, sau se preda utilajul departamentului de producŃie pentru
a- i relua lucrul.

46
 4.2 ÎntreŃinerea instalaŃiilor hidraulice a utilajului SYMMTECH

ÎntreŃinerea instalaŃiilor hidraulice ale ma inii constă în: reŃinerea agentului hidraulic
(lichidul de lucru) i întreŃinerea elementelor componente ale instalaŃiei.
Agentul hidraulic (uleiul mineral) vehiculat în sistemele hidraulice ale ma inii, în cea mai
mare parte, este depozitat într-un rezervor sau bazin. Datorită frecărilor mecanice, variaŃiei
presiunii, schimbării temperaturii etc., agentul de lucru este supus oxidării, compunerii, murdăririi,
acŃiuni care îi modifică proprietăŃile fizice i chimice, făcându-l necorespunzător scopului său,
conducând i la uzarea instalaŃiei hidraulice.
Rezervorul de ulei, împreună cu filtrele instalaŃiei, au rolul de a contribui menŃinerea
proprietăŃilor agentului hidraulic, eliminând particulele solide de decantare i filtrare i asigurând
mentinerea temperaturii acestuia în limitele admisibile.

Figura 4.9 Pompă hidraulică cu palete

Decantarea se aplică lichidelor de lucru cu stoluri mari de lichid, cum sunt găurile din
circuite de curgere prin recircularea la laminoare, compresoare. Separarea contaminanŃilor,
densitatea relativă este mult diferenŃiată de cea a uleiului. Pentru o mai bună separare, decantoarele
sunt compartimentate i se montează pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de
staŃionare fiind cuprins între 10 si 30 min, iar temperatura de 70-80°C. Particulele care nu pot fi
reŃinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare.
Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat foarte mult, deoarece filtrele pot fi
schimbate cu u urinŃă fără să afecteze sistemul de ulei.
Elementele instalaŃiei hidraulice supuse mai des lucrărilor de întreŃinere sunt: conductele,
armăturile, rezervoarele.
Conductele se degresează cu soluŃii alcaline calde, după care se introduc succesiv în băi cu
acid clorhidric sau sulfuric cald ce contine pasivizatori, băi cu apa pentru spălarea i neutralizarea
urmelor de acizi.

47
 ProtecŃia anticorosivă se asigură prin suflarea conductelor cu abur, apoi, fără pauză,
pulvezarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosive i închiderea la capete a conductelor.
Armăturile trebuie degresate (prin spalare) i, acolo unde sunt pete de rugină, se va interveni cu
perii de sârmă după care se pulverizeaza ulei aditivat anticorosiv. Rezervoarele se curăŃă cu perii de
sârmă i se spală cu solvenŃi (tricloretilenă).
După montarea instalaŃiei hidraulice, se spală intregul sistem prin recircularea intensă a
unui lot de ulei de spălare, la temperaturi de 65-75°C. În timpul spălarii, se curaŃă filtrele ori de câte
ori se înfundă i, acolo unde există, se pune în funcŃiune separatorul centrifugal, pentru îndepărtarea
impurităŃilor existente, în suspensie, în fluid. OperaŃia de spălare se consideră încheiată când la
filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumulează impurităŃi.
După spălare, se evacuează uleiul i se controlează dacă în instalaŃie există impurităŃi. Se
introduce lotul de ulei de lucru, se recirculează i se filtrează, dacă se considera că este necesar,
după care instalaŃia poate intra în funcŃiune normală.

4.3 ÎntreŃinerea motoarelor electrice a ma inii de tip SYMMTECH

Un rol deosebit de important în buna funcŃionare a ma inii la parametrii optimi îl are i

întreŃinerea corectă a echipamentului electric i electronic. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei
i a prafului. Periodic, contactele electrice se vor curăŃi pentru a împiedica scurtcircuitarea lor.
Motoarele electrice se verifică de cel puŃin două ori pe an. Cu acest prilej, se verifică starea
rulmenŃilor; dacă mai corespund, se curăŃă i se gresează, iar dacă prezintă o uzura pronunŃată se
înlocuiesc. În cazul când rulmenŃii motoarelor electrice s-au încălzit la o temperatura ce depă e te
cu mai mult de 10-15°C temperatura prescrisă, se va înlătura cauza încălzirii sau, dacă nu se poate,
se va schimba rulmentul.

Figura 4.10 Motor electric al instalaŃiei de paletizare

Aparatura electrică se verifică lunar, când se controlează starea contactelor întrerupător,
contactelor releelor. Dacă acesta sunt arse sau oxidate, se curăŃa cu hârtie abrazivă fină, iar dacă
prezintă uzuri pronunŃate, se schimba.
Lucrarile de întretinere a echipamentului electric se efectuează numai de personal calificat
pentru aceste tipuri de lucrări.

48
 4.4 Ungerea subansamlelor liniei SYMMTECH

4.4.1 Importanta ungerii

În mod normal, la funcŃionarea de regim a ma inilor se produce frecarea fluidă. Frecarea

fluidă se poate menŃine când între suprafeŃe se realizează deplasări cu viteze mari, suprafeŃele sunt
supuse unei apăsări mijlocii i sunt alimentate în mod continuu cu lubrifianŃi.
Frecarea semifluidă poate să apară ca urmare a unei ungeri defectuoase sau insuficiente,
precum i la pornirea i oprirea ma inii când, datorită vitezei prea mici, nu se poate introduce stratul
de ulei necesar între cele două suprafeŃe în mi care relativă.
În condiŃiile frecării fluide se realizează:
Mic orarea uzării suprafeŃelor de frecare;
Reducerea consumului de energie prin frecare;
Mărirea sarcinilor admisibile;
Mărirea siguranŃei în funcŃionare;
Economie de lubrifianŃi.

4.4.2 LubrifianŃi folosiŃi

LubrifianŃii sunt materiale fluide, vâscoase sau solide, care se pot întinde între suprafeŃele
de contact a două corpuri solide în contact de frecare, atât pentru a înlocui frecarea uscată dintre
cele două corpuri printr-o frecare fluidă, cât i pentru a impiedica o încalzire prea mare.
Materialele de ungere trebuie să indeplinească urmatoarele condiŃii:
Să poată forma un strat de ungere care să mic oreze frecarea;
Să fie aderente la suprafeŃele în contact, să nu se scurgă în cazul cre terii
temperaturii i să nu se întărească la scăderea temperaturii;
Să asigure transportul caldurii produse prin frecare, spre exterior, atât prin corpurile
în contact, cât i prin însu i fluxul de lubrifiant;
Să asigure transportul componenŃilor chimici activi, în principal oxigen, care
produce stratul de oxizi;
Să asigure protecŃia contra pătrunderii impurităŃilor din afară.
Uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o structură stabilă i pot fi utilizaŃi
la viteze mari, la temperaturi ridicate cât i la temperaturi scăzute.
Unsorile consistente au o bună aderenŃă la suprafeŃele metalice, cea ce asigură menŃinerea
mai persistentă a stratului de lubrifiant în cazul funcŃionării cu ocuri, iar intervalele de înlocuire
sunt relativ mari (6-8 luni).
Dintre materialele de ungere solide se menŃioneaza grafitul, talcul, bisulfura de molibden,
săpunurile metalice ca state de calciu, magneziu, teflonul (material sintetic).
După natura lor, lubrifianŃii solizi pot fi adăugaŃi în uleiuri sau în unsori, încorporate în
materialul cuzinetului sau aplicaŃi pe fus pe cale chimică ori mecanică.
Dacă acoperirile cu straturi subŃiri din lubrifianŃi solizi, de exemplu, grafit sau bisulfură de
molibden, se aplica pe ambele suprafeŃe în mi care relativă, durabilitatea cuplului de frecare creste
de 2-3 ori fata de cazul acoperirii numai a unei singure suprafeŃe.

49
 Figura 4.11 Schemă de ungere FU 63

4.4.3 Alegerea lubrifianŃilor

Alegerea corectă a lubrifianŃilor se face în functie de: viteza de deplasare relativă a

suprafetelor în contact; presiunea specifică ce apare pe suprafeŃele de alunecare; regimul termic al
ma inii sau temperatura de lucru a locului de ungere i a mediului ambient; calitatea suprafeŃelor în
contact; felul frecării (alunecare sau rostogolire); sistemul de ungere.
Uleiurile se aleg Ńinându-se seama de vâscozitate, capacitatea de ungere (onctuozitate),
caracteristici fizice i chimice, stabilitate în exploatare a acestor carecteristici.
În cazul ungerii prin picurare sau cu fitil, se pune un accent deosebit pe onctuozitate i
aceasta mai ales pentru agregatele care functionează cu presiuni de contact ridicate.
La ungerea cu recirculaŃie, când aceea i cantitate de ulei este menŃinuta timp mai
îndelungat în circuit, interesează în mod deosebit stabilitatea chimică a uleiului respectiv.
În perioada de rodaj sunt folosite uleiurile mai fluide, eventual cu aditivi, care mic orează
periocolul gripajului.
Unsorile consistente au ca însu ire de bază punctul de picurare, adica temperatura la care
unsoarea începe sa picure sub acŃiunea propriei sale greutăŃi. O unsoare consistentă este cu atât mai
bună cu cât temperatura de picurare este mai ridicată, ungerea rămânând asigurată la temperatura de
exploatare.

Ungerea cu unsoare consitentă

Ungerea cu unsoare consistentă se aplică căilor de rulaj, ghidajelor, lifturilor, benzilor de
încărcare, capului de paletizare, unele agrenaje. Ungerea se face cu ajutorul ungătoarelor cu bilă,
care conform STAS 1116 – 78, sunt: de tip A cu cap i filet conic; tip B cu cap plat i filet cilindric;
de tip C cu cap plat fixat la presare. La aceste ungatoare orificiul de ungere este închis cu o bilă
apăsată de un arc. În timpul alimentarii cu presa de mână, unsoarea învinge apăsarea arcului i
pătrunde în interior.
Ungătoarele pot fi montale i în pozitie înclinată, la 45° sau la 90°, prin folosirea unor
piese de pozitie.
50
 Alimentarea periodică a ungătoarelor se face cu pompa de mână pentru unsoare consistentă
(STAS 5290 – 80).
În afara ungătoarelor cu bilă, se folosesc i ungătoarele cu pâlnie executate conform STAS
748 – 69.

Ungerea cu ulei.
Ungerea individuală efectuată manual se aplică organelor cu solicitări mici i viteze mici.
Ca dispozitive de ungere se folosesc ungătoarele cu capac plan sau cilindric, alimentate cu cană de
ulei i ungatoarele cu bilă, în care uleiul se introduce manual, sub presiune, cu ajutorul unei pompe
denumite tecalemit.
Sistemele de ungere cu fitil se bazează pe fenomenul capilarităŃii fitililui de bumbac sau
din cânepă. Uneori un rezervor central poate asigura ungerea simultană a mai multor locuri de
ungere, fiecare fitil având canal vertical propriu pentru picurarea uleiului absorbit i un racord
individual de legătură cu tubul de conducere a uleiului.

Ungerea individuală în baie de ulei

Este utilizată doar pentru rulmenŃi. În acest caz, nivelul uleiului nu trebuie să treacă de
mijlocul bilei sau al rolei din partea inferioară, deoarece o cantitate mai mare de ulei duce la
spumarea lui i, ca urmare, la o ungere defectuoasă, remarcată imediat prin supraîncălzirea
lagărului. Dacă rulmenŃii nu sunt expu i acŃiunii impurităŃilor din afară i etan area are numai
scopul de a împiedica curgerea uleiului, este suficientă utilizarea aibelor de stropire. Pentru a se
realiza transportul de ulei, este necesar ca turaŃia arborelui sa fie mai mare.

4.4.4 Controlul ungerii la subansamblele ma inii

Controlul funcŃionării ungerii prezintă o deosebită importanŃă i constă în verificarea:

presiunii i a continuităŃii circulaŃiei uleiului, verificarea temperaturii de ungere etc. Asigurarea
funcŃionării sistemului de ungere are o importanŃă cu atat mai mare, cu cât masina prezintă gabarite
mai mari sau sunt precizii ridicate.
Pentru controlul i siguranŃa funcŃionării ungerii se folosesc de la dispozitive foarte simple
(indicatoarele de nivel) până la instalaŃii complictate care avertizează sonor i luminos lipsa ungerii.
În sistemele de ungere mai pretenŃioase se folosesc aparate care indică existenŃa sau lipsa
presiunii, circulaŃia sau lipsa uleiului. De asemenea, sunt sisteme electrice (senzori) ce controlează
temperatura uleiului care pot semnaliza optic i/sau sonor i, în cazuri limită, pot opri funcŃionarea
ma inii.

Ungerea cablurilor se face cu uleiuri a căror vâscozitate depinde de temperatura de lucru.

În timpul exploatării, în afara ungerii interne (realizată cu uleiul îmbibat în inima vegetală)
trebuie asigurată i ungerea suprafeŃei exterioare a cablului, cu care acesta vine în contact cu
elementele de transmitere a mi cării i cele de ghidare. Pe lângă reducerea frecărilor, lubrifiantul
trebuie sa asigure i o buna protecŃie a cablului împotriva coroziunii. Înainte de ungere, cablul
trebuie curăŃit de murdarie i de unsoarea veche.
Sistemele de ungere depind de condiŃiile de exploatare: temperatură, turaŃie, sarcina de
încărcare, timp de funcŃionare continuă etc. Cele mai răspândite sisteme de ungere sunt:
ungerea manuală la cablurile ce lucreză cu viteze reduse i timp efectiv de lucru
scăzut;
ungerea în baie de ulei, recomandat pentru majoritatea tipurilor de transmisii prin
cabluri;
ungerea prin picurare, în condiŃiile unui consum redus de ulei;
ungerea prin pulverizare, când uleiul necesar ungerii are vascozitate scăzută i există
posibilitatea racordării sistemului de pulverizare la o retea de aer comprimat.

51
 Dintre aceste metode, cea folosită este ungerea prin picurare, la sistemul de ridicare tip
LIFT.

Ungerea ghidajelor Ghidajele pe care se deplasează mesele, săniile, carucioarele de

alimentare cu paleti, cărucioarele de evacuare – unele suportp sarcini importante în timpul
funcŃionării i de aceea ungerea lor are un mare rol în buna funcŃionare a ma inii.
Pentru evitarea scurgerii, la ungerea ghidajelor verticale se folosesc uleiuri cu o vâscozitate
mai mare decât a uleiurilor destinate ungerii ghidajelor orizontale. Ungerea corectă a ghidajelor
orizontale depinde în mare masură de respectarea orizontalităŃii pe fundaŃie.

Figura 4.12 ină i ghidaj al sistemului de manipulare tip LIFT

Pentru protecŃia ghidajelor se folosesc elemente care îndepartează a chiile fine i praful
abraziv cu ajutorul unei perii de pâslă fixate cu o piesa de tabla pe sanie.

4.5 RecondiŃionarea prin sudare

Se referă la recondiŃionarea pieselor utilajului care nu prezintă defecŃiuni grave i care nu

necesită înlocuirea unui ansamblu în întregime.
Datorita structurii metalice a majorităŃii ansamblelor, sudarea este principalul mod de
recondiŃionare a ma inii. VibraŃiile produse de vibropresă solicită la maxim sudurile i de aceea este
foarte important ca acestea să fie verificate periodic.
Datorita avantajelor pe care la prezintă, sudarea este un procedeu tehnologic de bază folosit
în atelierul de reparaŃii. La recondiŃionarea pieselor privind îmbinarea sau sudarea fisurilor i
crăpăturilor, precum i pentru încărcarea cu material a părtilor uzate de la organele mobile se
folose te sudarea oxiacetilenică sau electrică.
De obicei, sudarea oxiacetilenica se folose te pentru recondiŃionarea pieselor din fonta i
metale neferoase, iar sudarea electrica pentru încarcarea suprafeŃelor uzate ale pieselor din oŃel.
Ca metode mai noi pentru încarcarea cu metal a pieselor uzate se folose te încărcarea sub
strat de flux i prin vibrocontact.
La aprecierea posibilităŃii de sudare a fiecărui material se Ńina seama de următoarele
însu iri ale lor:
cu cât conductivitatea termica este mai mare, cu atât necesită un consum mai mare de
căldură i o metodă mai rapidă de sudare;
coeficientul de dilatare termică determină (mai ales la fontă) producerea de tensiuni
interne, fisuri etc;
dacă temperatura de topire a aliajului este apropiata de temperatura de fierbere a
unuia din componenetele sale, se îngreuiaza sudarea;
metalele în stare topită absorb gazele;

52
 rezistenŃa electrică a metalelor e mult mai mare la temperatură ridicată;
conŃinutul de carbon i elemente de aliere îngreuiaza realizarea unei bune suduri.
Pentru prevenirea formării oxizilor i înlăturarea celor formaŃi, se folosesc fluxuri care au
compoziŃia funcŃie de materialul prelucrat.
În funcŃie de temperatura dezvoltată în zona de sudare, se obŃin diferite structuri în metalul
de bază. Eventualele fisuri pot apăre în zonele de supraîncălzire i de fragilitate, în special în cazul
sudării fontelor i oŃelurilor aliate. Din acest motiv materialele mai sus menŃionate se sudează cu
preîncălzire i răcire lentă.

4.5.1 Sudarea oxiacetilenica

Gazul cel mai utilizat pentru acest gen de sudură este acetilena, care degajă cea mai mare
cantitate de caldură comparativ cu hidrogenul, gazele de ŃiŃei etc. El se obŃine cu ajutorul unor
generatoare ce pot fi: cu carbide în apă, cu apă peste carbide i prin contact. Ultimul tip este mai des
folosit i funcŃionează prin cufundarea periodică a carbidului în apă.
Presiunea de lucru este de 400 mm H2O, iar încărcarea de carbide de 5 kg, obtinându-se
debitul de 3500 l/h.
Arderea acetilenei se realizeaza în curent de oxigen, diuza sulfatului fiind astfel construită
încât temperatura flăcării diferă în funcŃie de zona de sudare. Sudarea se execută cu flacăra
secundară (zona II), deoarece aici temperatura este maxima după cum apare în figura 4.12.

Figura 4.13 Structura flăcării pentru sudarea cu gaze:

1-becul de ardere al aparatului; 2-zona I de flacără; 3-zona a II-a de flacără; 4-zona a III-a de flacără.

În cazul flăcării neutre (raportul O2/C2H2 este de 1 – 1,2) există un nucleu puternic luminos
i bine conturat, alb i de formă cilindrică. La sudarea cu exces de O2, flacara devine oxidantă i
capătă o nuanŃă albăstruie, iar nucleul i conul acestuia se mic orează. Flacara devine carburantă, în
cazul excesului de acetilenă, nucleul alungindu-se foarte mult spre zona a II-a .
Ca material de adaos se folose te sârma i vergele turnate, care vor fi lipsite de grăsimi,
oxizi, zgură i vopsea.
Fluxurile de sudură dizolvă oxizii din baie i trebuie sa formeze zgure usor fuzibile. Pentru
sudarea pieselor de recondiŃionat se folosesc două procedee: pe stânga i pe dreapta. Primul se
aplică la piesele cu pereŃi subŃiri, sub 3 mm, cu deplasarea arzătorului în line dreaptă, iar al doilea la
piese cu pereŃi gro i cu deplasarea arzătorului faŃă de axa cusăturii este cu atat mai mare cu cât
grosimea piesei este mai mare.
La începerea unei cusături, unghiul α va avea valori maxime, 80 – 90o, iar după formarea
băii, valoarea lui va scădea treptat până la o valoare corespunzătoare grosimii pieselor de sudat.
Când se sudează piese cu grosimi diferite, debitul arzătorului se stabile te în funcŃie de
grosimea cea mai mare. El are valorile maxime, pentru fiecare milimetru din grosimea piesei, de
150 l/h la sudarea la dreapta i de 120 l/h pe stânga.
Viteza de sudare se calculează cu relaŃia:
53
 v = k/g [mm/min],
în care: g – grosimea pieselor de sudat, în mm;
k – coeficient cu valoarea k = 12, la sudarea pe stânga si k = 15 la sudarea pe dreapta.
Diametrul sârmei de adaos se stabile te conform relatiei:
d = g/2 = a [ mm ],
în care: a – coeficient egal cu 1 mm pentru sudarea pe stânga i cu 2 mm, pentru sudarea pe
dreapta.

4.5.2 Sudarea cadrelor din oŃel.

Sudabilitatea oŃelului depinde de procentul de carbon. Cu cât procentul de carbon creste,

cu atât sudarea pieselor din otel devine mai dificilă, datorita supraîncălzirii mai usoare la
temperaturi relativ joase, mai ales la oŃelurile cu peste 0,45% C.
În cazul sudării pieselor din oŃel aliat, datorită tensiunilor mari de construcŃie i tendinŃei
de autocalire, duritatea creste, apar tensiuni interne i se pot produce fisuri. De aceea se aplică
sudarea cu intensitate minimă cu răcire între 2 straturi (Figura 4.13)

Figura 4.14 Sudura oŃelului în straturi

După sudare, piesele trebuie supuse unui tratament termic, întrucât din cauza
temperaturilor înalte, dezvoltate în timpul sudării, î i pierd calităŃile.

4.5.3 Sudarea aluminiului si aliajelor lui.

Sudarea acestora este destul de dificilă datorită conductivităŃii termice ridicate i a unui
coeficient de dilatare foarte mare. Temperatura de topire a aluminiului i a alijelor este joasă (75 –
655o C), se oxidează u or formând oxizi cu temperatură foarte ridicată de topire (20500 C) pentru
Al2O3.
Cea mai bună metodă de sudare este sudarea oxiacetilenică cu sârmă de adaos din aceea i
compoziŃie cu materialul de bază sau dintr-un aliaj de 92% Al i 8% Cu. Ca decapant (flux) se
folosesc amestecuri speciale, de exemplu:
83% clorură de potasiu i 17% clorură de sodiu;
48% clorură de potasiu i 30% clorură de sodiu;
15% clorură de litiu i 7% florură de potasiu.
Flacăra se realizează cu un exces mic de acetilena, pentru a mic ora oxidarea aluminiului.
În prealabil se executa curăŃirea piesei prin degresare, frecare cu perie de sârmă, polizare sau pilire
până la luciu metalic. În vederea sudării se execută o preîncălzire până la 200 – 250o c, iar după
sudare piesa se răce te lent.
Pentru a reduce tensiunile, piesele mai importante se supun unui tratament de recoacere cu
încălzire până la 300 – 350o C i apoi se răcesc lent.

54
 CAPITOLUL 5
MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂłII MUNCII LA
ÎNTREłINEREA MA INILOR DE TIP SYMMTECH

Modul în care se face întreŃinerea ma inilor, ansamblelor i instalaŃiilor trebuie să conducă

la protecŃia personalului muncitor contra accidentelor i la reducerea efortului fizic. Lucrările de
întreŃinere se fac numai când acestea sunt în stare de repaus, pentru ca părŃile în mi care să nu
producă accidente.
În vederea realizării unei atmosfere corespunzătoare i fără pericol de incendiu, în
interiorul halei există dispozitive de aerisire i ventilaŃie, iar fumatul i iluminatul cu felinare cu
petrol sau cu lumânări sunt categoric interzise.
Locurile unde exista pericol de incendiu sunt dotate cu materiale de stingere a incendiilor.

5.1 InstrucŃiuni proprii SSM la executarea lucrărilor de construcŃii i

confecŃii metalice

Este interzis introducerea mâinii în zona organelor active ale ma inii, precum i înlăturarea
de eurilor sau a pieselor în timpul funcŃionării ma inei;
Se interzice tăierea mai multor table suprapuse sau a tablelor cu o grosime mai mare decât
cea înscrisă in caracteristicile ma inii;
Este interzisă folosirea dispozitivelor care prezintă defecte precum i a celor improvizate;
Este interzisă folosirea uneltelor de mână cu suprafeŃe de percuŃie deformate, înflorite sau
tirbite, precum i improvizate;
Este interzis ca în timpul lucrului să se a eze unelte pe treptele scărilor mobile, schelelor i
tablourilor electrice ,etc;
Este interzis muncitorilor să execute alte operaŃii în afara celor stabilite pri program;
Este interzisă folosirea de dispozitive, legături i cabluri necorespunzătoare elementelor ce
se ridică;
Se interzice ridicarea lucrătorilor pe elementele de construcŃii sau utilaje în timpul
transportului acestora la locul de montaj;
Este interzis a se sprijini scările, schelele de elementele metalice aflate în curs de montare;
Se interzice urcarea sau aplecarea lucrătorilor în afara parapetelor pentru a prinde elemente
din cârligul macaralei au alte operaŃii;
Este interzisa să se execute dezlegarea montantului (elementului) până când acesta nu a
fost fixat definitiv.

55
 5.2 InstrucŃiuni proprii SSM la executarea lucrărilor pe calculator
(pupitru comandă i control SYMMTECH)

Este strict obligatoriu ca personalul operator înainte să fie încadrat i repartizat la posturile
de lucru să efectueze examenul medical;
Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentul de calcul pe care nu le cunosc i pentru
care nu au instruirea necesară;
Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecŃie ale echipamentelor de calcul;
Se interzice efectuarea oricărei intervenŃii în timpul funcŃionării echipamentului de calcul;
Se interzice fumatul în încăperile cu volum mare de documente;
Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturi;
Se interzice intervenŃia la instalaŃiile electrice a persoanelor necalificate în meseria de
electrician i neautorizate;
Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată 0
defecŃiune a acestuia, remedierea se va realiza de personal de întreŃinere autorizat.

5.3 InstrucŃiuni proprii SSM în muncă la instalaŃii electrice (electricieni)

Este interzis ca în exploatarea, întreŃinerea i repararea unei instalaŃii sau a unui

echipament electric să se aducă modificări faŃă de proiectul iniŃial;
Este interzisă folosirea conductorilor de aluminiu în locuri cu pericol de incendiu sau
explozie, în acele locuri unde există trepidaŃii accentuate, la utilajele portabile, în instalaŃii de
protecŃie;
Este interzisă utilizarea conductorilor din instalaŃia de protecŃie prin legarea la nul, drept
conductori de lucru sau conductori de fază;
Este interzisă legarea în serie la conductorul de nul a carcaselor mai multor aparate.
Fiecare utilaj se va lega la conducatorul de nul cu o legătură separată;
Este interzisă introducerea în exploatare a unei prize de legare la pământ a cărei rezistenŃă
de dispersie nu a fost măsurată sau cărei rezultate obŃinute în urma măsurării nu corespunde din
punct de vedere al rezistenŃei prescrise, de 4 ohm;
Este interzis folosirea ca indicator de tensiune a lămpilor cu becuri cu incandescenŃă;
Este strict interzisă. folos'irea construcŃiilor metalice drept nul de lucru, a conductoarelor
de protecŃie, pentru alimentarea receptoarelor cu energie electrică;
Se interzice introducerea tensiunii în instalaŃii până nu s-au executat verificăiriile necesare
pentru testarea eficienŃei măsurilor de protecŃie;
Este interzisă verificarea izolaŃiei unei linii aeriene pe timp de ploaie, furtună sau
descărcări atmosferice;
În instalaŃiile electrice i echipamentele electrice i echipamentele tehnice trebuie să existe
mai multe tipuri de protecŃie în funcŃie de condiŃiiIe de lucru;
ProtecŃia prin legare la nul se aplică în cazul reŃelelor de curent altemativ trifazat cu neutru
legat la pământ i cu o tensiune de maximum 250 V între fază i pământ ;
ProtecŃia prin legare la pământ se aplică oricărui tip de reŃea, instalaŃii electrice,
echipament tehnic, indiferent de valoarea tensiunii de lucru, se execută prin legarea părŃilor
metalice evitând accidentarea prin electrocutare;
ProtecŃia prin deconectarea automată la apariŃia unei tensiuni de atingere periculoasă este o
măsură suplimentară în cazul când protecŃia prin legare la pământ nu prezintă siguranŃă;

56
 ProtecŃia prin deconectare automata la apariŃia unui curent de defect periculos este o
măsură suplimentară de rezervă în cazul când protecŃia prin nul sau la pământ nu prezintă siguranŃă
realizării unei tensiuni de atingere suficient de mici;
Mijloace de protecŃie folosite în instalaŃii de joase tensiuni obligatoriu sunt:
mijloace de protecŃie electroizolante (prăjini, cizme de cauciuc, galo i, platforme,
covora e de cauciuc) care au ca scop protejarea personalului contra electrocutării.
indicatoare mobile de tensiuni, cle t de măsurat, îngrădiri mobile, plăci avertizoare,
ochelari de protecŃie, manu i i cizme electroizolante, cle te electroizolant, scule cu
mâner electroizolant au ca scop protejarea personalului împotriva arsurilor provocate
de arcul electric.

5.4 InstrucŃiuni proprii de SSM la executarea lucrărilor de sudură

electrică

Sudorii, ajutorii de sudori sunt obligaŃi să utilizeze echipamentul individual de protecŃie

adecvat în funcŃie de risc;
Se interzice sudarea instalaŃiilor aflate sub tensiune i a recipientelor aflate sub presiune;
Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune;
Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrărilor de sudură sub cerul liber, fără acoperi ;
Se interzice sudorilor i ajutorilor de sudor să efectueze intervenŃii în vederea reparării
unor defecŃiuni de natură electrică sau mecanică;
Este interzis să se utilizeze substanŃe pentru degresare (benzina, tricloretilena) în încăperi
în care se sudează;
Este interzis a se folosi transformatoare sau convertizoare de sudură fără a fi legat la
centura de împământare;
Este interzis ca circuitul de sudură să vină în contact eu buteliile de gaz protector, aflat în
apropierea piesei de sudat;
Convertizoarele i transformatoarele de sudură vor fi prevăzute cu dispozitive speciale care
să permită schimbarea nepericuloasă a electrozilor pentru sudare.

5.5 InstrucŃini proprii SSM specifice postului de lucru cu polizor

unghiular i ma ină de găurit

Este interzis să utilizaŃi polizorul unghiular sau ma ina de găurit cu dispozitivul de

prindere a discului defect;
Este interzis ca întrerupatorul să fie în poziŃia de funcŃionare înainte de conectarea la reŃea;
Este interzis să transportaŃi polizorul unghiular sau ma ina de gaurit Ńinută de cablu sau cu
degetul pe întrerupător;
Este interzis să folosi i polizorul unghiular sau m ina de găurit cu mâinile umede;
Este interzis să lăsaŃi polizorul unghiular sau ma ina de găurit lângă surse de căldură;
Este interzs folosirea cablului de alimentare dacă elementele de racordare nu sunt
certificate în acest sens;
Este interzis sa folosi i polizorul unghiular sau ma ina de găurit dacă are fi a cablului sau
cablul de alimentare defect i nu trageŃi de cablul de alimentare peste margini ascu ite sau colŃuri;
DeconectaŃi imediat polizorul unghiular sau ma ina de găurit de la reŃea în cazul apariŃiei
oricărei anomalii;
57
 DeconectaŃi polizorul unghiular de la reŃea sau ma ina de găurit trăgând de fisa nu de cablu
;
DeconectaŃi întotdeauna polizorul unghiular sau ma ina de găurit de la priză înainte de
curăŃire, întreŃinere, montarea sau demontarea accesoriilor;
Este interzis să utilizaŃi polizorul unghiular sau ma ina de găurit în medii umede, corozive,
inflamabile sau explozive;
FolosiŃi echipamentul individual de protecŃie (EIP) pentru protejarea părului, hainelor.
Cablul de alimentare să nu fie agaŃat de piesele în mi care ale polizorului ungbiular;
Este interzis să folosiŃi polizorul unghiular sau ma ina de găurit asupra pieselor căror
acŃionaŃi dacă nu sunt bine fixate;
Este interzis punerea polizorului unghiular sau ma ina de gaunrit jos, dacă motorul nu este
oprit;
EvitaŃi a accidentele folosind EIP adecvat.
Se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în universalele m inilor;
Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrică în buc e conice;
Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau a sculelor cu cozi uzate sau care prezintă
crestături sau urme de lovituri;
Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascuŃite;
Ascutirea burghielor se va face numai cu burghiul fixat în dispozitive speciale;
Ma inile de găurit portabile se vor lăsa din mână ( i se vor depune) numai după oprirea
burghiului;
Prinderea i desprinderea piesei pe i de pe masa ma inii se vor face numai după ce scula
s-a oprit complet;
Mandrinele pentru fixarea burghilor i alezoarelor se vor strânge i desface numai cu chei
adecvate i se vor scoate înainte de pornirea ma inii ;
Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi centrat i fixat ;
Se interzice folosirea ma inii de găurit fără dispozitive de prindere a piesei.

58
 LEGISLAłIE I REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIU

LegislaŃie privind organizarea mentenanŃei

Activitatea de mentenanŃă, în general, nu este reglementată din punct de vedere legislativ

la nivel central (Guvern, Parlament sau alta instituŃie de stat emitentă de legi), însă serviciile
prestate atât prin producŃia cât i prin activitatea de întreŃinere trebuie să îndeplindească anumite
cerinŃe de calitate, pentru care compania a obŃinut o serie de certificate de calitate ISO i OHSAS în
vederea recunoa terii calităŃii superioare a produselor i serviciilor oferite.

ISO 9001:2008 – Sisteme de management al calităŃii. CerinŃe pentru EXECUłIA DE

LINII DE FABRICAłIE DALE I BORDURI;

ISO 14001:2004 – Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la

principii, sisteme i tehnici de aplicare pentru EXECUłIA DE LINII DE FABRICAłIE DALE
I BORDURI;

OHSAS 18001:2007 – Sisteme de management al sănătăŃii i securităŃii ocupaŃionale

pentru EXECUłIA DE LINII DE FABRICAłIE DALE I BORDURI;

LegislaŃie privind NTSM

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1048 din 9 august 2006 - privind cerinŃele minime de
securitate i sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecŃie la
locul de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 722 din 23 august 2006;

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1028 din 9 august 2006 - privind cerinŃele minime de
securitate i sănătate în muncă; referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 710 din 18 august 2006;

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 493 din 12 aprilie 2006 - privind cerinŃele minime de
securitate i sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, publicată
în Monitorul Oficial al României nr. 380 din 3 mai 2006;

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1051 din 9 august 2006 - privind cerinŃele minime de
securitate i sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în
special de afecŃiuni dorsolombare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 713 din 21 august
2006;

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1218 din 6 septembrie 2006 - privind stabilirea

cerinŃelor minime de securitate i sănătate în munca pentru asigurarea protecŃiei lucrătorilor
impotriva riscurilor legate de prezenta agenŃilor chimici, publicată în Monitorul Oficial al României
nr. 845 din 13 octombrie 2006;

59
 HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1876 din 22 decembrie 2005 - privind cerinŃele
minime de securitate i sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraŃii,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 81 din 30 ianuarie 2006;

LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006 - a securităŃii i sănătăŃii în muncă, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 646 din 26 iulie 2006;

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 971 din 26 iulie 2006 - privind cerinŃele minime
pentru semnalizarea de securitate i/sau de sănătate la locul de muncă, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 683 din 9 august 2006.

60
 BIBLIOGRAFIE
1. Alămoreanu, M. - Ma ini de ridicat – instalaŃii electrice, Volumul 1 i 2, Editura
tehnică, BUCURE TI, 1996
2. Ceau u, I. - Organizarea i conducerea activităŃilor de întreŃinere i reparaŃii, Editura
Tehnică, Bucure ti, 1980
3. Ceau u, I. - Management, Editura Expert, BUCURE TI, 1993
4. Ciurea, S. .a. - Managementul CalităŃii Totale, Editura economică, BUCURE TI, 1995
5. Gheorghe, A. - Impactul complexitate, fiabilitate, securitate asupra sistemelor mari,
Editura Academiei Române, BUCURE TI, 1990
6. Gheorghe I. ,Voicu M., Paraschiv I. - Ma ini i utilaje industriale, E D P, Bucure ti,
1988
7. Mocanu D., Pavelescu D., Pascovici M. - Organe de ma ini, Editura Tehnica, Bucure ti,
1981
8. Motoiu, R. .a. - Ingineria calităŃii, Editura HIMINFORM DATA S.A., 1994
9. Mo teanu, T. . a. - PreŃuri i tarife, curs, ASE, BUCURE TI, 1991
10. Mo teanu, T. . a. - PreŃuri i concurenŃă, Editura didactică i pedagogică R. A.
BUCURE TI, 1998
11. Muller, I. - Probleme de raŃionalizare i automatizare pregătirii tehnice a producŃiei,
Der Maschinenbau, nr. 1, 2, 3, 7, 8, /1998
12. Pascovicu M., Iuba A., Chisu E. - Îndrumător de proiectare în construcŃii de ma ini,
Editura Tehnica, Bucure ti, 1981
13. Pavelescu D., Pascovici M. - Organe de ma ini, Vol 1, Editura IP, Bucure ti, 1979
14. Pavelescu D. - Organe de ma ini, Vol 4, Editura IP, Bucure ti, 1979
15. Rădoi M. .a. - RecondiŃionarea pieselor, Editura Tehnică, Bucure ti, 1986
16. Rasev D.D., Oprean I.D. - Tehnologia fabricării i reparării utilajului tehnologic, E D
P, Bucuresti, 1985
17. Rusu, C. - Conducerea i organizarea întreprinderilor din Industria u oară, Editura
Didactică, BUCURE TI, 1991
18. Verzea, I. - Aspecte economice ale disponibilităŃii utilajelor, SIM ’97, TIMI OARA
19. Verzea, I. - Costul non-eficacităŃii activităŃii de mentenanŃă, SIM ’97, TIMI OARA
20. Verzea, I. - Pragul de disponibilitate al utilajelor, CORTP ’97, IA I, Editura Ankarom
21. Verzea, I. - Analiza strategiilor de mentenanŃă adoptate de întreprinderile române ti,
CORTP ’97, IA I, Editura Ankarom
22. Legea 319 / 14.07.2006
23. Hotărârea Guvernului nr.493/2006
24. Hotărârea Guvernului nr.971/2006
25. Hotărârea Guvernului nr.1028/2006
26. Hotărârea Guvernului nr.1048/2006
27. Hotărârea Guvernului nr.1051/2006
28. Hotărârea Guvernului nr.1218/2006
29. Hotărârea Guvernului nr.1876/2005
30. *** www.concrete-blockmachines.com/ro/, 2010

61
 ANEXA 1

Date financiare FLORY CLAU TRANS SRL

An Cifră de afaceri Venituri Cheltuieli Profit net / pierdere Număr
bilant (RON) (RON) (RON) netă (RON) angajaŃi

2006 180.422,00 180.437,00 157.644,00 18.720,00 10

2007 185.803,00 186.574,00 162.803,00 19.968,00 43

2008 198.055,00 199.021,00 176.368,00 22.653,00 64

2009 315.435,00 318.799,00 279.123,00 39.676,00 101

EvoluŃia profitabilităŃii

350000

300000

250000

200000 Venituri
Cheltuieli

150000 Profit

100000

50000

0
2006 2007 2008 2009

Ponderea profitului în venituri în anul 2009

62
 profit
9%

venituri
91% venituri
profit

EvoluŃia numărului de angajaŃi

Număr angajaŃi

120

100

80

60 Număr angajaŃi

40

20

0
2006 2007 2008 2009

Date financiare FLORY CLAU TRANS SRL — Continuare

Casă i Total Capital Provizioane
An Stocuri CreanŃe
Conturi la capitaluri social pentru riscuri i
bilant (RON) (RON)
bănci (RON) (RON) (RON) cheltuieli (RON)

2006 Nedisponbil 47.297,00 80.409,00 18.920,00 200,00 Nedisponbil

2007 Nedisponbil 8.506,00 53.489,00 38.888,00 200,00 Nedisponbil

2008 Nedisponbil 40.155,00 55.948,00 49.540,00 200,00 Nedisponbil

2009 Nedisponbil 38.761,00 47.773,00 69.723,00 200,00 Nedisponbil

63