Intrebarea 1 din 120

Intrebări clasa a X -a
1. Indică ”intrusul” – un exemplu ce nu constituie argument al importanței căldurii interne a
Pământului:

 a) utilizarea energiei geotermale la producția de energie electrică;

 b) utilizarea apelor subterane fierbinți la încălzirea locuințelor;

 c) constituie sursă de energie pentru procesele seismice și vulcanice;

 d) condiționează variația unghiului de cădere al razelor solare.

2. Exemplu al importanței geografice a formei Pământului constituie:

 a)formarea anumitor tipuri de roci;

 b) variația temperaturii în interiorul Pământului;

 c) prezența forței de gravitație a Pământului;

 d) variația unghiului de cădere a razelor solare

3. Indică ”intrusul” – o consecință ce nu este determinată de mișcarea de revoluție a Pământului (în

jurul Soarelui):

 a) variația orei pe Glob;

 b) formarea zonelor termice;

 c) durata inegală a zilelor și nopților pe parcursul unui an;

 d) succesiunea anotimpurilor

4. Un avantaj al globului geografic față de harta geografică este:

 a) posibilitatea de reprezentare a unor sectoare mici – o livadă, un lot școlar;

 b) reprezentarea suprafeței terestre pe o suprafață plană;

  c)facilitarea studierii mișcărilor Pământului.

5. Dacă în Cairo (fusul 2, emisfera Est) este ora 14.00, atunci în Tașkent (fusul 5, emisfera Est) ora
oficială este:

 a) 5.00;

 b) 11.00;

 c)17.00.

 6. Orașul Berlin are coordonatele geografice:

 a) 52º lat S, 13º long E;

 b) 13º lat N, 52º long E; c) 52º lat N, 13º long E.

7. Vulcanul Kilimajaro (Africa) are coordonatele geografice:

 a) 3º lat S, 37º long E;

 b) 3º lat N, 43º long V c) 37º lat S, 3º long E.

8.Insula Madagascar are următoarele extremități latitudinale (este situată între paralelele):

 a) 43º lat S – 51º lat S.

 b) 12º lat S – 25º lat S

 c) 12º long V – 25º long E

9.Insula Marea Britanie are următoarele extremități longitudinale (este situată între meridianele):

 a) 50º lat N 58º lat N

 b) 2º long E 6º long V

 c) 2º long V 6º long E
10. Desfășurarea de la nord la sud, în kilometri, a Americii de Sud pe meridianul 70ºlong V este:

 a) 7437 km

 b) 6553 km

 c) 3885 km.

11. Dacă orașul Madrid are latitudinea 41º lat N, orașul Washington - 38º lat N, orașul Shanghai -
32ºlat N, care oraș este situat mai la nord de celelalte:

 a) orașul Washington

 b) orașul Madrid

 c) orașul Shanghai.

12. Cauză a cutremurelor de pământ și a erupțiilor vulcanice este:

 a) mișcarea de rotație a Pământului;

 b) magnetismul terestru;

 c) ciocnirea plăcilor tectonice / litosferice.

13. Indică ”intrusul” – o consecință ce nu este condiționată de erupțiile vulcanice:

 a) formarea munților vulcanici;

 b) formarea valurilor tsunami;

 c) degradarea vegetației, prin incendiere;

 d) eroziunea solului.


14. Indică ”intrusul” – o consecință ce nu este determinată de cutremurele de pământ:

 a) declanșarea alunecărilor de teren;

 b) formarea valurilor tsunami;

  c) apariția unor crăpături la suprafața scoarței terestre;

 d) degradarea vegetației, prin incendiere.

15. Forme majore de releif sunt:

 a) blocurile continentale (de ex: Africa) și bazinele oceanice (de ex: Oceanul Atlantic);

 b) munții (de ex: munții Carpați) și câmpiile (de ex: câmpia Amazonului);

 c) văile fluviale de tip canion (de ex: Marele Canion)

16. O soluție pentru prevenirea alunecărilor de teren și a eroziunii este::

 a) sădirea copacilor, rădăcinile cărora mențin stratul de sol

 b) evacuarea rapidă a populației;

 c) prognozarea fenomenelor de risc;

 d) informarea populației despre comportamentul în timpul fenomenelor de risc.

17. Gaze cu ponderea cea mai mare în compoziția aerului atmosferic sunt:

 a) oxigenul și dioxidul de carbon;

 b) ozonul și azotul;

 c) azotul și dioxidul de carbon;

 d) azotul și oxigenul.

18. Valoarea gradientului termic vertical constituie:

 a) 4º C/1 km

 b) 6ºC/1 km

 c) 11ºC/1 km.
19. Dacă la altitudinea de 400 m temperatura aerului atmosferic constituie +5ºC, atunci la înălțimea
de 3400 m, temperatura aerului este:

 a) – 13ºC

 b) +13ºC

 c) +18ºC

 d) +23ºC


20. Dacă temperatura medie a aerului în luna cea mai caldă este 24º C, iar în luna cea mai rece
constituie 3ºC, atunci amplitudinea termică anuală este:

 a) 27ºC

 b) 21ºC

c) 8ºC

21. Dacă temperatura medie a aerului în luna cea mai caldă este -7º C, iar în luna cea mai rece
constituie – 30ºC, atunci amplitudinea termică anuală este:

 a) 3ºC

 b) 37ºC

 c) 23º C d) 17ºC

22. Vânturi permanente sunt:

 a) musonii

 b) alizeele, de vest, polare

 c) brizele, crivățul

23. Vânturile care au direcția de la tropice spre ecuator sunt:

 a) musonii
  b) alizeele

 c) vânturile de vest;

 d) vânturile arctice

24. Vânturile care au direcția vara dinspre ocean spre continent, iar iarna – invers, sunt:

 a) vânturile de vest

 b) alizeele

 c) musonii

 d) vânturile arctice

25. O cauză a formării deșertulului Sahara este:

 a) prezența munților Atlas, ce împiedică pătrunderea maselor de aer umed;

 b) predominarea maselor de aer tropical-continental pe parcursul anului, ce determină

cantități reduse de precipitații;

 c) prezența curentului oceanic rece Canarelor, care împiedică formarea precipitațiilor.

26. O cauză a cantității reduse de precipitații atmosferice pe litoralul de vest al Australiei este:

 a) prezența curentului oceanic rece al Australiei de Vest;

 b) prezența munților Marei Cumpene de Apă;

c) distanța mică de la ocean.

27. O cauză a cantității mai mari de precipitații atmosferice în vestul Europei sunt:

 a) masele de aer temperat-continental;

 b) masele de aer temperat oceanic/maritim, predominante tot anul;

 c) vânturile arctice.
 

28. O cauză a predominării temperaturilor pozitive ale aerului atmosferic în Africa este:

 a) prezența curentului oceanic cald al Guineei;

 b) unghiul mare de cădere al razelor solare, fapt ce determină cantitatea mai mare de
radiație solară;

 c) relieful predominant de câmpie și podiș.

29. Mări semideschise sunt:

 a) mările Neagră și Roșie

 b) mările Japoniei și Caraibelor

 c) mările Arabiei și Norvegiei

30. Indică ”intrusul” – un factor ce nu constituie cauză a salinității înalte a apei în marea Roșie:

 a) numărul mic de râuri ce se varsă în mare;

 b) legătura îngustă (prin strâmtori) cu oceanul Indian;

 c) mișcarea Pământului în jurul axei sale;

 d) temperaturile înalte ale aerului și cantitatea redusă de precipitații atmosferice.

31. Principala sursă de alimentare a râului Mississippi (America de Nord) constituie:

 a) apele subterane;

 b) topirea zăpezii;

 c) ghețarii;

 d) ploile.
32. Indică ”intrusul” – o trăsătură a râului ce nu depinde de climă:

 a) viteza apei în râu

 b) temperatura apei și regimul de îngheț al râului;

c) debitul apei în râu.

33. Lacuri de origine glaciară sunt:

 a) lacurile Sclavilor și Marele Lac al Ursului (America de Nord);

 b) lacurile Baikal și Caspic (Eurasia);

 c) lacurile Victoria și Ciad (Africa).

34. O cauză naturală a inundațiilor constituie:

 a) precipitațiile abundente, fapt ce provoacă creșterea nivelului apei în râuri;

 b) eroziunea solului;

 c) construcția barajelor pentru lacurile de acumulare;

 d) alunecările de teren.

35. Principalul tip de sol în mediul temperat oceanic (al pădurilor de foioase) sunt:

 a) solurile de cernoziom;

 b) solurile lateritice;

 c) solurile podzolice;

 d) solurile brune și cenușii de pădure.

36. Masele de aer predominante vara în mediul subecuatorial sunt:

 a) tropicale;

 b) ecuatoriale;
 c) temperate.

37. Indică ”intrusul” - o adaptare a plantelor care nu este specifică mediului ecuatorial (păduri
ecuatoriale):

 a) căderea sezonieră a frunzelor;

 b) etajarea vegetației, prin prezența arborilor de diferite înălțimi;

 c) prezența plantelor epifite (fixate pe arbori).

38. Eroziunea eoliană, ca factor de formare a reliefului este specific mediului:

 a) ecuatorial (păduri ecuatoriale);

 b) tropical arid (deșerturi tropicale);

 c) temperat continental, păduri de conifere;

 d) temperat oceanic (păduri de foioase).

39. Vara uscată și iarna umedă este specific mediului:

 a) subecuatorial (de savană);

 b) subtropical mediteranean;

 c) temperat continental, păduri de conifere;

 d) subpolar (de tundră).

40. Râurile au nivel înalt al apei tot anul în mediul:

 a) tropical arid (deșerturi tropicale);

 b) subecuatorial (de savană);

 c) ecuatorial (păduri ecuatoriale);

  d) temperat continental, de stepă.

41. Râurile au nivel redus al apei vara și înalt iarna în mediul:

 a) tropical arid (deșerturi tropicale);

 b) subecuatorial (de savană);

 c) ecuatorial (păduri ecuatoriale);

 d) subtropical mediteranean.

42. Ramură de specializare a zootehniei (creșterii animalelor) în mediul subpolar este:

 a) creșterea bovinelor;

 b) creșterea ovinelor;

 c) creșterea renilor.

43. O cauză a cantităților mai mari de precipitații iarna în mediul subtropical mediteranean este:

 a) prezența curenților oceanici calzi;

 b) prezența maselor de aer temperat;

 c) prezența reliefului muntos.

44. O cauză naturală a specializării zootehniei în creșterea cămilelor în mediul tropical arid (deșerturi
tripicale) este:

 a) prezența pășunilor prielnice pentru cămile;

 b) prezența reliefului de podiș cu pășuni;

 c) prezența factorului istoric: a tradițiilor și obiceiurilor de creștere a cămilelor;

 d) prezența unor adaptări la cămile pentru condițiile de climă caldă și uscată.

45. Ramură de specializare a fitotehniei (culturii plantelor) în mediul temperat continental de stepă
constituie:

 a) cultura cerealelor;

 b) cultura arborelor de cafea;

 c) cultura bumbacului.

Întrebări clasa a XI-a

46. O modificare calitativă pe harta politică a Europei în perioada contemporană este:

 a) destrămarea U.R.S.S. și apariția a 15 state noi;

 b) creșterea numărului de state pe harta politică;

 c) formarea și destrămarea sistemului mondial socialist (comunist);

 d) divizarea Cehoslovaciei în 2 state.

47. Bilanțul natural se calculează după formula:

 a) diferența dintre rata natalității și rata mortalității (Rn - Rm);

 b) diferența dintre rata mortalității și rata natalității (Rm-Rn);

 c) suma dintre rata natalității și rata mortalității (Rn+Rm);

 d) diferența dintre imigrați și emigranți (I+E)

48. Cel mai mare megalopolis de pe Terra este:

 a) Boswash;

 b) Tokaydo;

 c) San-San;
  d) Chicago-Pittsburg.


49. Stat asigurat cu un complex de resurse naturale de importanță mondială este :

 a) Franța;

 b) Brazilia;

 c) Germania;

 d) România

50. Un dezavantaj al centralelor nuclearoelectrice este:

 a) combustibilul nuclear are capacitate calorică mare;

 b) creează probleme de depozitare a combustibilului uzat;

 c) garantează un flux constant de energie;

 d) capacitate mare de producție.

51. Resurse epuizabile sunt:

 a) petrolul și minereurile;

 b) energia solară și eoliană;

 c) resursele agroclimatice;

 d) resursele vegetale și faunistice.

52. Dacă rata natalității unei populații este de 28 de născuți la 1000 de locuitori (‰), iar rata
mortalității unei populații este de 7 decedați la 1000 de locuitori (‰), atunci bilanțul natural
constituie:

 a) 21 ‰;

 b) 35 ‰;
  c) 14 ‰;

 d) 10 ‰.

53. Tranziția demografică reprezintă:

 a) creșterea numerică accentuată a populației, ca urmare a scăderii bruște a ratei de

mortalitate și a menținerii ratei natalității la un nivel ridicat;

 b) procesul de schimbări consecutive ale natalității, mortalității și bilanțului natural al

populației pe măsura dezvoltării social-economice a statelor;

 c) ansamblu de măsuri legislative, administrative, economice, sanitare, culturale și

educaționale, adoptate de un stat cu scopul de a reține sau stimula creșterea numerică a
populației;

 d) micșorarea populației unui stat sau regiuni ca urmare a reproducerii înguste (nule) ce
determină o descreștere accentuată a populației.

54. Japonia dezvoltă cele mai moderne ramuri industriale, deoarece:

 a) dispune de o bază de materie primă proprie bogată;

 b) dispune de resurse umane de muncă înalt calificate și disciplinate;

 c) are ieșire la mare;

d) importă tehnologii moderne. 55. Stat în care cea mai mare parte din producția de energie
electrică revine centralelor hidroelectrice (85%):

 a) Japonia;

 b) Germania;

 c) Brazilia;

 d) Franța.
56. Cele mai importante căi maritime prin care se realizează ½ din transportul maritim mondial
traversează:

 a) Oceanul Pacific;

 b) Oceanul Atlantic;

 c) Oceanul Indian;

 d) Oceanul Arctic.

57. Balanța comercială reprezintă:

 a) totalitatea mărfurilor aduse în țară de peste hotare pentru satisfacerea pieței interne;

 b) totalitatea mărfurilor produse într-o țară și expediate pe piața altor state;

 c) totalitatea economiilor naționale ale tuturor statelor lumii;

 d) raportul dintre valoarea mărfurilor importate în țară și cea a mărfurilor exportate din ea
într-un an.

58. Din sectorul secundar al economiei mondiale face parte:

 a) silvicultura; .

 b) pescuitul;

 c) industria alimentară;

 d) cultura.

59. Particularitate a agriculturii tradiționale este:

 a) creșterea animalelor are un rol secundar;

 b) obținerea recoltelor bogate de culturi agricole la hectar;

 c) utilizarea cantităților mari de îngrășăminte la hectar;

 d) parcul de tractoare este numeros.

60. Stat slab asigurat cu resurse minerale:

 a) Japonia;

 b) China;

 c) Brazilia;

 d) Franța.

61. Factor de amplasare a industriei aviarachetare este:

 a) prezența forței de muncă ieftină și relativ calificată;

 b) prezența consumatorului / pieței de desfacere;

 c) prezența condițiilor climatice favorabile și a spațiilor largi pentru poligoanele de

experimentare ;

 d) prezența porturilor maritime.

62. În Brazilia, cultura agricolă cu cea mai mare pondere orientată spre export este:

 a) trestia-de-zahăr;

 b) cafeaua;

 c) grâul;

 d) portocalele

63. Din categoria resurselor naturale inepuizabile fac parte:

 a) petrolul;

 b) sărurile de potasiu;

 c) energia solară;

 d) cărbunele.
64. Determină ”intrusul”- un exemplu de materii prime ce nu sunt utilizate în industria constructoare
de mașini:

 a) minereurile feroase;

 b) oțelul;

 c) sticla organică;

 d) mase plastice.

65. Determină ”intrusul”- un exemplu ce nu constituie avantaj al centralelor hidroelectrice (CH

 a) exploatarea este cu mult mai ieftină decât la alte centrale electrice;

 b) se construiesc rapid;

 c) prețul energiei electrice produse este mai mic comparativ cu alte centrale electrice;

 d) sunt non-poluante.

66. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu are nivel înalt de dezvoltare social-economică:

 a) Germania;

 b) Franța;

 c) China;

 d) Japonia.

67. Determină ”intrusul”- un stat ce nu are nivel mediu de dezvoltare social-economică:

 a) Mexic;

 b) Republica Africa de Sud;

 c) Brazilia;

 d) Turcia.

68. Determină ”intrusul”- un stat ce nu face parte din categoria statelor - in curs de dezvoltare:
  a) India;

 b) Iran;

 c) Arabia Saudită;

 d) Somalia.

69. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu face parte din categoria statelor-republici:

 a) S.U.A.;

 b) Cehia;

 c) Italia;

 d) Spania

70. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu ce nu face parte din categoria statelor-monarhii:

 a) Oman;

 b) Rusia;

 c) Japonia;

 d) Marea Britanie.

71. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu promovează politică demografică antinatalistă:

 a) Franța;

 b) India;

 c) Somalia;

 d) Etiopia.

72. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu este membru ale Uniunii Europene::

  a) Germania;

 b) Franța;

 c) Polonia; d) Elveția.

73. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu are tip tradițional de reproducere a populației::

 a) Afghanistan;

 b) India;

 c) Mozambic d) Austria.

74. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu are tip modern de reproducere a populației:

 a) Italia;

 b) România;

 c) Ciad;

 d) Franța

75. Stabilește ”intrusul”- o cauză care nu determină creșterea populației unei țări:

 a) bilanț natural al populației pozitiv (spor natural al populației);

 b) bilanț migratoriu pozitiv;

 c) bilanț natural negativ (deficit natural al populației).

76. Stabilește ”intrusul”- o cauză care nu determină ponderea mare a populației vârstnice într-un stat:

 a) bilanț natural negativ al populației (deficit natural al populației);

 b) bilanț natural pozitiv al populației (spor natural al populației);

 c) bilanț migrațional negativ, cu emigrarea predominantă a populației tinere;

 d) creșterea speranței de viață la naștere.

77. Stabilește ”intrusul”- o consecință ce nu este determinată de îmbătrânirea demografică a
populației unei țări:

 a) creșterea cheltuielilor legate de asistența medicală/sanitară/socială;

 b) reducerea ponderii populației apte de muncă;

 c) reducerea PIB-ului;

 d) creșterea PIB-ului.

78. Stabilește ”intrusul”- cultură tehnică nu este:

 a) orezul;

 b) bumbacul;

 c) trestia de zahăr;

 d) soia.

79. Stabilește ”intrusul”- o ramură care nu face parte din industria grea:

 a) industria energetică;

 b) industria alimentară;

 c) industria chimică

 d) industria constructoare de mașini.

80. Stabilește ”intrusul”- un factor de amplasare care nu este specific pentru industria metalurgică:

 a) prezența consumatorului;

 b) prezența materiei prime locale;

 c) prezența surselor de energie electrică ieftină;

  d) în porturile maritime.

81. Stabilește ”intrusul”- un factor de amplasare care nu este specific pentru centralele
termoenergetice:

 a) prezența forței de muncă înalt calificate;

 b) prezența materiei prime locale (cărbuni, petrol, gaze naturale);

 c) prezența consumatorului;

 d) prezența resurselor de apă potabilă, pentru răcirea generatoarelor.

82. Stabilește ”intrusul”- un factor ce nu determină densitatea redusă a populației în regiunile polare:

 a) condiții climatice nefavorabile;

 b) soluri scheletice, puțin dezvoltate cu fertilitate redusă;

 c) relieful de câmpie;

 d) înghețul persistent.

83. Stabilește ”intrusul”- un factor ce nu determină densitatea înaltă a populației în regiunile

temperate:

 a) condiții climatice favorabile;

 b) soluri cu fertilitate ridicată;

 c) relieful de câmpie; d) relieful montan.

84. Stabilește ”intrusul”- un factor ce nu a determinat dezvoltarea industriei constructoare de mașini

în Japonia:

 a) prezența pieței externe, datorită calității înalte a produselor;

 b) prezența materiei prime locale (de ex: oțel, aliaje; produse chimice);

 c) prezența tehnologiilor performante;

  d) prezența forței de muncă numeroasă.

85. Stabilește ”intrusul”- un factor care nu a determint dezvoltarea industriei ușoare în India:

 a) prezența materiei prime locale (de ex: bumbac);

 b) prezența pieței interne, datorită numărului mare al populației;

 c) prezența reliefului de câmpie și podiș;

 d) prezența forței de muncă ieftină și numeroasă.

86. Stabilește ”intrusul”- o cauză care nu determină ponderea mare a copiilor în statele cu tip
tradițional de reproducere:

 a) natalitatea înaltă din cauza mentalității;

 b) numărul mare de copii în familie datorită tradițiilor și obiceiurilor;

 c) ponderea redusă a populației vârstnice;

 d) densitatea redusă a populației.

87. Stabilește ”intrusul”- o ramură a economiei, dezvoltarea căreia nu este determinată de ieșirea la
mare a unui stat:

 a) industria alimentară;

 b) industria de prelucrare a lemnului;

 c) industria construcțiilor navale;

 d) turismul.

88. Stabilește ”intrusul”- un exemplu care nu constituie avantaj al poziției economico-geografice a

Japoniei:

 a) ieșirea la marea Japoniei și Oceanul Pacific;

 b) prezența vecinilor – state bogate în resurse naturale;

  c) poziția la intersecția căilor maritime de importanță mondială;

 d) poziția în Cercul de Foc al Pacificului - regiune cu seismicitate înaltă.

89. Stabilește ”intrusul” – un exemplu care nu constituie produs finit al industriei ușoare:

 a) încălțăminte;

 b) îmbrăcăminte;

 c) țesături textile; d) fibre sintetice / chimice

90. Stabilește ”intrusul”- o cauză care nu determină densitatea mare a rețelei rutiere în Europa:

 a) statele europene sunt dens populate și urbanizate;

 b) nivelul înalt de dezvoltare social-economică;

 c) relieful și condițiile climatice au determinat densitatea înaltă a rețelei rutiere;

 d) transportul ca ramură a economiei a apărut din punct de vedere istoric în această

regiune.

Întrebări clasa a XII-a

91. Mediul antropic reprezintă:

 a) spaţiul natural supus unor modificări în urma activităţilor umane;

 b) spaţiul natural, ale cărui componente au fost total sau aproape total modificate de
activitatea omului;

 c) spațiul natural, ale cărui componente au fost puțin modificate de activitatea umană.

92. Componente abiotice ale mediului geografic sunt:

 a) plantele / vegetația / flora;

 b) animalele / lumea animală / fauna;

 c) relieful, apa, aerul.

93. Componente biotice ale mediului geografic sunt:

 a) plantele, animalele;

 b) apa (ex: râuri, lacuri, etc);

c) relieful (ex: munți, câmpii, podișuri).

94. Poluarea mediului cu substanțe toxice eliminate de diverse unități economice constituie:

 a) poluare termică;

 b) poluare chimică;

 c) poluare bacteriologică.

95. Evacuarea apelor cu temperaturi ridicate de la diverse întreprinderi constituie:

 a) poluare termică;

 b) poluare chimică;

 c) poluare bacteriologică.

96. Aprobarea / îmbunătățirea legislației cu privire la protecția mediului, prin aplicarea sancțiunilor
se include în categoria:

 a) măsurilor tehnice de protecție a mediului;

 b) măsurilor legislative;

 c) măsurilor educative.

97. Din categoria măsurilor educative de protecție a mediului fac parte:

 a) instalarea filtrelor de aer la termocentrale;

 b) promovarea educației ecologice prin intermediul școlii și mass-media;

 c) utilizarea rațională a îngrășămintelor chimice de către producătorii agricoli.

98. Cauze naturale de poluare / degradare ale mediului aerian sunt:

 a) erupțiile vulcanice și incendiile de vegetație;

 b) utilizarea substanțelor chimice în agricultură;

 c) activitatea industrială a populației.

99. Surse mobile de poluare ale aerului atmosferic sunt:

 a) mijloacele de transport;

 b) fabricile și uzinele

 c) gunoiștile.

100. Indică ”intrusul” – o măsură ce nu se aplică pentru protecția mediului aerian:

 a) amenajarea spaţiilor verzi în interiorul şi în jurul centrelor industriale;

 b) utilizarea circuitului închis al apei în cadrul întreprinderilor industriale;

 c) dotarea întreprinderilor cu instalaţii / filtre ce reţin poluanţii;

 d) utilizarea surselor alternative de obținere a energiei electrice: panouri solare, centrale

eoliene.

101. Poluarea apei cu substanțe provenite de la crescătoriile de animale (de ex: microorganisme
patogene) constituie:

 a) poluare biologică;

 b) poluare termică;

 c) poluare chimică.

102. Indică ”intrusul” - o cauză care nu determină degradarea vegetației:

  a) defrișarea pădurilor;

 b) incendiile naturale;

 c) pășunatul excesiv;

 d) repartiția radiației solare pe suprafața terestră.

103. Acțiuni directe ale omului care determină degradarea lumii animale constituie:

 a) poluarea aerului;

 b) vânatul și pescuitul;

 c) extinderea suprafețelor agricole prin defrișarea pădurilor.

104. Un exemplu de impact al degradării lumii animale pentru natură constituie:

 a) poluarea aerului;

 b) apariția dezechilibrului în lanțul trofic și degradarea ecosistemelor naturale;

 c) formarea rocilor sedimentare.

105. Indică ”intrusul” – o măsură ce nu este specifică pentru protecția lumii organice:

 a) elaborarea Cărții Roșii;

 b) crearea ariilor protejate de stat, de ex: rezervații naturale;

 c) folosirea rațională a apei potabile.

106. Cauză naturală a eroziunii solului este:

 a) prezența reliefului înclinat;

 b) incendiile naturale;

 c) cutremurele de pământ.

107. Cauze antropice ale eroziunii solului sunt:

  a) creșterea suprafeței ocupate de culturi prășitoare și aratul incorect al pantei;

 b) poluarea apei și aerului;

 c) apariția gunoiștelor neautorizate.

108. Indică ”intrusul” – o măsură ce nu se aplică pentru prevenirea eroziunii solului:

 a) plantarea perdelelor forestiere și reglementarea pășunatului;

 b) reglementarea utilizării îngrășămintelor chimice;

 c) rotația culturilor agricole.



109. Cauze naturale ale alunecărilor de teren sunt:

 a) supraîncărcarea versantului cu construcții și defrișarea pădurilor;

 b) prezența precipitațiilor atmosferice și a reliefului înclinat;

 c) poluarea solului și a aerului.

110. Măsuri de prevenire a alunecărilor de teren sunt:

 a) drenajul apelor și împădurirea teritoriilor cu risc de alunecare;

 b) rotația culturilor agricole;

 c) aratul terenurilor agricole după curbele de nivel.

111. Cauza principală a încălzirii globale este:

 a) poluarea mediului cu deșeuri din plastic;

 b) ploile acide, determinate de poluarea aerului cu substanțe toxice;

 c) efectul de seră, determinat de eliminarea gazelor cu efect de seră, de ex: CO2.

112. Indică ”intrusul” - o cauză care nu determină despăduririle:

  a) poluarea aerului cu substanțe toxice;

 b) creșterea necesităților de lemn pe piața mondială;

 c) extinderea suprafețelor agricole și a așezărilor umane, datorită creșterii numerice a

populației.

113. Cauză naturală a deșertificării este:

 a) reducerea cantității de precipitații;

 b) suprapășunatul;

 c) utilizarea nerațională a îngrășămintelor chimice.

114. Indică ”intrusul” – o consecință ce nu este determinată de procesul de deșertificare:

 a) poluarea apelor subterane;

 b) intensificarea problemei alimentare, datorită reducerii fertilității solului;

 c) degradarea lumii animale, datorită modificării habitatelor.

115. Indică ”intrusul” - o cauză care nu determină explozia demografică (procesul de creștere
numerică bruscă a populației):

 a) combaterea epidemiilor, fapt ce a codiționat reducerea mortalității;

 b) creșterea cantității de resurse naturale extrase la nivel mondial;

 c) creșterea nivelului de trai a populației, fapt ce a determinat sporirea duratei de viață.

116. Cauză a crizei demografice (reducerea numerică a populației) în unele state din Europa este:

 a) creșterea nivelului de trai al populației;

 b) natalitatea redusă determinată de mentalitatea populației;

 c) fluxul mare al imigranților.

117. Regiuni puțin asigurate cu apă potabilă (râuri și lacuri cu apă dulce) sunt:
  a) vestul Europei și Asia de Sud-Est;

 b) nordul Africii și Asia de Sud-Vest;

 c) nordul Eurasiei și nordul Americii de Sud.

118. Cauză naturală a problemei alimentare este:

 a) repartiția condițiilor climatice pe Glob;

 b) productivitatea agricolă redusă în statele în curs de dezvoltare;

 c) numărul mare al populației în unele state în curs de dezvoltare.

119. Hazarduri naturale endogene sunt:

 a) secetele și inundațiile;

 b) cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice;

 c) tsunami și uraganele.

120. Hazarduri naturale exogene hidrologice sunt:

 a) cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice;

 b) valurile tsunami și inundațiile;

 c) furtunile de nisip și secetele.