Amintiți-vă ce factori și procese

determină formarea reliefului Terrei.

Mișcări tectonice
?
 Procese endogene
Mișcarea placilor
litosferice
Sunt determinate de energia internă a Terrei

Mișcările Cutremurele
Vulcanismul
tectonice de pământ

Mișcări verticale Vulcanii

Mișcări orizontale Fracturi

Concluzie:
Procesele endogene joacă rolul principal în formarea marilor unități
de relief ale scoarței terestre precum și la fărâmițarea acestora.
Enumeră regiunile din Eurasia unde se manifestă mișcări
tectonice active.
 Era Perioada Vârsta,
geologică mil. ani
Neozoică Cuaternară Circa 0,8
Neogenă Circa 25
Paleogenă Circa 65
Mezozoică Cretacică Circa 136
Jurasică Circa 200
Triasică Circa 230
Mișcările
Paleozoică Circa 570-230 tectonice
Arhaica Circa 3000-570

Mișcările
Mișcările
tectonice
tectonice noi
vechi

? ?
 Mișcări tectonice noi
Retragerea bazinelor maritime și
Perioada neogenă începutul formării reliefului
actual
De înălțare Adâncirea albiilor râurilor și
lentă a Perioada neogenă formarea teraselor în văile
uscatului și cuaternară râurilor

Formarea fracturilor (Răuțel,

Se manifesta în Vadul lui Vodă)
cuvertura
sedimentară a Regenerarea fracturilor
De fracturare a
platformei (Nistrului)
scoarței
terestre
 Сe proces tectonic este
reprezentat în imaginea de mai jos?

De ce fenomen este însoțit acest proces?

 Cutremurele de pământ resimțite pe teritoriul
R.Moldova sunt provocate de tensiunea care apare in
procesul de scufundare a marginii
Platformei Europei de Est sub Orogenul Carpatic.

Focarul – județul Vrancea

Identificați
Identificațidin
din
fig.
fig.19,
19,pag.
pag.24
24
aamanualului
manualului
care
caresunt
sunt
zonele
zoneleseismice
seismice
înîncare
careeesituată
situată
R.Moldova.
R.Moldova.
Cele mai puternice cutremure
10.11.1940 cu 7,4 grade
04.03.1977 cu 7,2 grade
31 AUGUST 1986, CU 7,0-8,0 GRADE
Vulcanii noroioși
• Vulcanii noroioși reprezintă formațiuni create
de gazele naturale provenind de la peste
3.000 de metri adâncime, care trec printr-un
sol argilos, în combinație cu apa din pânza
freatică. Gazele împing spre suprafață apa
 amestecată cu argilă. Nămolul format de
acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se
usucă în contact cu aerul, formând niște
structuri conice asemănătoare unor vulcani.
Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece
vine din stratele de argilă.
•  În Republica Moldova sunt cunoscute cinci areale
de răspândire a vulcanilor noroioși. Vulcanii se
întâlnesc în bazinul râului Camenca (afluent de
stânga al Prutului), în preajma comunei Mălăiești, 
raionul Râșcani; în valea Răutului în amonte de
Bălți, pe cursul superior al râului Delia, la nord-vest
de comuna Pârlița, raionul Ungheni, în valea râului
Larga (comuna Constantinești), în valea râului
Nârnova și în lunca Prutului, la sud de satul
Bărboieni, raionul Nisporeni. Acești vulcani sunt
localizați în zona faliilor tectonice, fenomen ce și
poate explica creșterea intensității erupțiilor în
timpul cutremurelor de pământ și ploilor
abundente 
•  La 17 august 1974, în preajma satului
Bărboieni, pe un câmp neted, s-a format pe
neașteptate o movilă cu înălțimea de circa
2,5 m. Locuitorii din vecinătate priveau la
acest neobișnuit fenomen al naturii cu mare
uimire. Vulcanul din Bărboieni are un con
mobil, din fisuri ce iese la suprafață și în jos
curg torenți de masă de argilă de culoare gri-
albăstrie. Treptat, „lava” se solidifică, capătă
o culoare mai deschisă și se acoperă cu fisuri”
https://www.youtube.com/watch?v=fMPD6gNSQUo&t=1s