Tipuri de cerințe pentru subiectul EN, itemul I. A.

Prezintă/ Precizează/Menționează, în două-trei enunțuri..., ilustrând-o cu o secvență din text:

a) o trăsătură a textului narativ
- prezența personajelor care participă la acțiune
- întâmplările sunt prezentate din perspectiva unui narator obiectiv/ subiectiv care relatează la persoana
a III-a/ I
- predomină tiparul textual narativ
- acțiunea este fixată în timp și spațiu
Exemplu de răspuns: O trăsătură a textului narativ , din fragmentul citat este prezența personajelor
care participă la acțiune. Așa cum reiese din secvența ,,...”, personajele (numele acestora) discută/
acționează...(o idee despre implicarea personajelor în acțiune)
b) o trăsătură a textului dramatic
- organizarea textului pe acte, scene/ tablouri
- predomină tiparul textual dialogat, organizat sub forma replicilor precedate de numele personajelor
- replicile personajelor sunt susținute de mărci ale adresării directe (interjecții, vocative, interogații,
exclamații)
- autorul intervine în acțiune prin indicații scenice (didascalii), notate la începutul actelor/ scenelor sau
între paranteze, însoțind replicile.
Exemplu de răspuns: O trăsătură a textului dramatic din fragmentul citat este prezența didascaliilor
care însoțesc replicile personajelor. Astfel, în secvența ,,...”, didascaliile oferă informații despre.....
c) rolul unei didascalii
- didascaliile reprezintă singurele intervenții ale autorului/dramaturgului în text
- indicațiile scenice sau didascaliile se referă la acțiunea personajelor, la decor, gesturi, mimică (limbaj
nonverbal), intonație (limbaj paraverbal), stări sufletești, atmosferă etc. Atunci când se referă la
personaje, didascaliile constituie o modalitate de caracterizare directă/ indirectă.
Exemplu de răspuns: Didascaliile reprezintă singura intervenție directă a autorului în textul dramatic,
care oferă informații importante despre decor sau jocul actorilor, facilitându-i cititorului înțelegerea
textului. Astfel, din indicația ,,...” se poate deduce starea sufletească/ acțiunea personajului... care.....În
acest caz, indicațiile scenice contribuie la caracterizarea directă/ indirectă a personajului.
d) o trăsătură a descrierii (de tip tablou/ de tip portret)
- frecvența grupului nominal substantiv-adjectiv
- obiectele și trăsăturile acestora sunt particularizate stilistic prin epitete și comparații
- timpurile verbale specifice sunt, în general, prezent și imperfect

e) rolul reperelor temporale din text ( de exemplu: la început, mai apoi, de dimineață, în acel sfârșit de
decembrie, în ziua de Bobotează, la mijlocul verii etc)
Exemplu de răspuns: Reperele temporale asigură înlănțuirea cronologică a evenimentelor și legătura
dintre secvențele textuale. De asemenea, reperele temporale conferă caracter verosimil (=care pare
real, posibil, conform cu realitatea) evenimentelor prezentate. Astfel, în fragmentul citat, secvențele
,,....” indică durata întâmplărilor/ rapiditatea cu care se desfășoară întâmplările narate etc.
f) un rol al descrierii
- conturează, în mod detaliat aspecte ale cadrului în care se petrece acțiunea
- creează impresia de verosimilitate a lumii ficționale
- contribuie la crearea atmosferei
- contribuie la prezentarea cadrului spațio-temporal
- în descriere sunt incluse, uneori, elemente cu valoare simbolică (apa, cerul, florile, drumul, crucea,
podul, pădurea etc)
g) tipul de narator
- naratorul este principala instanță în comunicarea narativă, ,,vocea” care relatează întâmplările
- în funcție de gradul de implicare în acțiune, naratorul poate fi obiectiv (relatează la persoana a III-a)
sau subiectiv (relatează la persoana I).
- Naratorul obiectiv știe totul despre personajele și întâmplările relatate, are acces la tot ce gândește,
simte sau trăiește personajul
- Naratorul subiectiv este implicat ca personaj sau ca martor al întâmplărilor relatate
Exemplu de răspuns: În fragmentul citat, evenimentele epice/ întâmplările sunt relatate din perspectiva
unui narator......Obiectivitatea/ subiectivitatea perspectivei narative este evidențiată prin forme verbale
și pronominale de persoana ....., precum și prin...... (interjecții, substantive în vocativ etc, dacă este
perspectivă subiectivă)
h) O trăsătură fizică/ morală a personajului
- personajul reprezintă o instanță narativă prin intermediul căreia scriitorul își exprimă în mod indirect
ideile, concepțiile în opera literară (epică sau dramatică)
- caracterizarea personajului poate fi directă (de către narator, de către alte personaje,
autocaracterizare) sau indirectă (prin comportament, acțiuni, mediul în care trăiește, limbaj, nume,
relația cu alte personaje)
Exemplu de răspuns: În fragmentul citat, o trăsătură a personajului este ....., evidențiată prin
caracterizare ..... Astfel, în secvența ,,....” comportamentul/ limbajul/ acțiunile scot în evidență ...(+ o
idee dedusă dn fragment)
i) tiparul textual, argumentându-ți , în două-trei enunțuri opțiunea/ precizând o trăsătură a acestuia
• tiparul narativ
- utilizarea narațiunii ca mod de expunere predominant
- frecvența verbelor
- prezența reperelor spațio-temporale
• tiparul descriptiv
- utilizarea descrierii ca mod de expunere predominant
- frecvența grupului nominal substantiv-adjectiv
- limbajul artistic este expresiv, bogat în figuri de stil
- textul descriptiv (literar) are ca scop sensibilizarea cititorului în legătură cu obiectul descrierii
(induce sentimentul de liniște, împăcare sufletească, admirația față de... etc)
• tiparul dialogat
- prezența mărcilor adresării directe (interogații, exclamații, vocative, interjecții, verbe la modul
imperativ)
- succesiunea replicilor marcate de linia de dialog (în textul narativ) sau de numele personajelor ( în
textul dramatic)
• tiparul explicativ
- oferă detalii suplimentare despre derularea acțiunii
- într-un text nonliterar, se remarcă prezența termenilor de specialitate dintr-un anumit domeniu
- sunt prezente expresii/ cuvinte cu rol explicativ: de exemplu, adică, ceea ce înseamnă...
- se folosește, în general, timpul prezent
J) Precizează o trăsătura a textului nonliterar:
-face referire la un eveniment, obiect, fenomen din realitate;
-are scop de a informa, de a convinge, de a comunica date exacte
-termenii sunt folosiți cu sens propriu
-lipsesc figurile de stil și alte procedee artistice
-este redactat, de regula, la persoana a III-a
K) Precizează o trăsătura a textului literar
-scopul textului este de a sensibiliza, de a emoționa, de a trezi emoții puternice
-termenii sunt folosiți atât cu sens propriu, cât și cu sens figurat
-apar figuri de stil și alte procedee artistice
-poate fi redactat atât la persoana I, cât și la persoana a III-a
L) Precizează o trăsătura a textului liric( AVEȚI TRĂSĂTURILE)
M) Identificarea unui element de versificație ( rima, măsura LE AVEȚI ȘI PE ACESTEA)
N) Comentarea unei figuri de stil (AVETI FIGURILE DE STIL)