S.C. ALISON HAYES (ROMANIA) S.R.L.

Punct de lucru Buzau

PLANUL
de
analiza si acoperire a riscurilor
- extras -

SECŢIUNEA 2. RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA siI ACOPERIREA RISCURILOR

2.1. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ
Elaborarea planului s-a realizat avândinn vedere prevederile:
 OMAI nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză sii
acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analizăsi acoperire a riscurilor;
 Legea nr.481/2004 privind protecţa civilă republicatăcu modificăile și completăile ulterioare;
 O.U.G. nr.21/2004 privind Sistemul Naţonal de Management al Situaţilor de Urgenţă cu
modificăile ș completăile ulterioare;
 H.G. nr.1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare sii funcţonare sii a
organigramei Inspectoratului General pentru Situaţi de Urgenţă, cu modificăile ș completăile
ulterioare;
 H.G. nr.1492/2004 privind principiile de organizare, funcţonarea sii atribuţile serviciilor de
urgenţă profesioniste;
 Ordinul comun nr.1995/1160/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea sii
gestionarea situaţilor de urgenţă specifice riscului la cutremure si/sau alunecăi de teren;
 O.M.A.I. nr.735/2005 privind evidenţ, gestionarea, depozitarea sii distribuirea ajutoarelor
interne si internaţonale destinate populaţeiinn situaţi de urgenţă;
 O.M.A.I. nr.1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregăirea,
organizarea, desfăsiurarea si conducerea acţunilor de intervenţe ale serviciilor de urgenţă
profesioniste cu modificăile ș completăile ulterioare;
 O.M.A.I. nr.1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activităţii
de evacuarein situaţi de urgenţă;
 Legea nr.307/2006 privind apăareainpotriva incendiilor cu modificăile ș completăile
ulterioare;
 O.M.A.I. nr.1494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea si
funcţonarea taberelor pentru sinistraţin situaţi de urgenţă;

1
 O.M.A.I. nr.1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea
activităţii deinsiiinţre, avertizare, prealarmare si alarmarein situaţi de protecţe civilă
 Ordinul comun al M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situaților de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase avâd
ca efect producerea de inundați, secetăhidrologică precum ș incidente/accidente la construcți
hidrotehnice, poluăii accidentale ale cursurilor de apăș poluăi marinein zona costieră;
 H.G. nr.94/2014 privind organizarea, funcţonarea si componenţ Comitetului Naţonal pentru
Situaţi Speciale de Urgenţă, cu modificăile ș completăile ulterioare;
 H.G. nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

2.2. STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE

Responsabilităţile privind analiza si acoperirea riscurilor revin factorilor care, potrivit legii, au
atribuţi ori asigura funcţi de sprijin privind prevenirea sii gestionarea situaţilor de urgentainn
profil teritorial prezentaţinn anexa nr. 1 a acestui plan.
Inspectoratul pentru Situaţi de Urgenţă „Neron Lupasicu al judeţului Buzău a desfăsiurat
activităţi de identificare sii evaluare a tipurilor de risc specifice zonei de competenţă,inn
vederea stabilirii măurilor din domeniul prevenirii sii interveniţei, elaborâdinn acest sens
„schema judeţului Buzău cu riscurile teritoriale.
2.3. RESPONSABILITĂŢI ALE ORGANISMELOR si AUTORITĂŢILOR CU ATRIBUŢIIinN
DOMENIU
Responsabilitatea pentruinntocmirea planului revine Comitetului Judeţean pentru Situaţi de
Urgenţă Buzău, care l-a supus aprobării Consiliului Judeţan Buzău.
La nivelul tuturor localităţilor din judeţ, responsabilitatea pentruinntocmirea planurilor a revenit
Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, care le-au supus aprobăii de consiliilor locale.
Planurile s-auinntocmit sii aprobat după aprobarea de căre prefect a Schemei cu riscurile
teritoriale, elaborată de Inspectoratul pentru Situaţi de Urgenţă „Neron Lupasicu al judeuţlui
Buzău, sii se vor actualiza la fiecareinnceput de an sau ori de câe ori apar alte riscuri decât
cele analizate sau modificăriinn organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori
asigura funcţii de sprijin privind prevenirea sii gestionarea situaţilor de urgenţăinn profil
teritorial.
Operatorii economici, instituţile publice, organizaţile neguvernamentale sii alte structuri din
unitatea administrativ-teritorială au obligaţa de a pune la dispoziţie comitetelor pentru situaţi de
urgenţă toate documentele, datele sii informaţiile solicitateinn vedereainntocmirii planurilor.
Documentele, datele sii informaţile a căor divulgare poate prejudicia siguranţa naţională sii
apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public
sau privat se supun regulilor sii măsurilor stabilite prin legislaţa privind protecţa informaţilor
clasificate.

CAPITOLUL III - ANALIZA RISCURILOR

GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENTA
SECŢIUNEA 1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE
Tipurile de risc naturale care se pot manifestainn zona de competenţă a Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupasicual judeţului Buzău sunt următoarele:
a. fenomene meteorologice periculoase (inundaţii, furtuni, secetă,inngheţ, grindină
siiinnzăpeziri);
b. incendii de pădure;
c. fenomene distructive de origine geologică (cutremure de pamânt sii alunecări de teren)

1.1 Fenomene meteorologice periculoase

Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani,
caracteristicile principale situându-seinntre intensitatea deosebită a lor sii modul atipic de
manifestare faţă de caracteristicile geo-climatice ale zonei geograficeinn care se află judeţul
Buzău, fără a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse,
distrugeri ale căilor de comunicaţii rutiere sii feroviare etc.). Din punct de vedere cartografic nu

2
se pot evidenţia zone cu vulnerabilitate crescută. Din acest punct de vedere practic tot teritoriul
este afectat de astfel de fenomene. Trebuie totusii să evidenţiem apariţia unor fenomene
meteo extremeinn zona muntoasă, unde adeseori s-au maifestat furtuni de o violenţă
rarinntâlnită sii cu precipitaţii abundente.
Din această prezentare succintă a principalelor surse de riscuri naturale prezente sii potenţial
active de pe teritoriul judeţului, cu toate legăturile lor de interdependenţă cauzală, precum sii
din interpretarea sintetică a harţilor ce prezintă distribuţia acestora, se poate deduce usior
faptul că circa 65% din teritoriul judeţean este sub incidenţa unui factor de vulnerabilitate mare
prin prezenţa a cel puţin doi sau trei factori de risc ce pot genera dezastre primare.
1.1.1 Inundaţii :
Din punct de vedere al frecvenţei sii al consecinţelor distructiveinn ultimii ani un loc aparte l-au
ocupat inundaţiile, atât pe torenţi cât sii pe cursurile râurilor din judeţ.
Inundaţii pot apăre ca urmare a revărsării apelor curgătoare sau pârâurilor, a formării unor
torente rezultateinn urma topirii rapide a zăpezilor, revărsări de pe versanţi, precum sii blocării
cursurilor de apă, precum sii ca urmare a avariilor sii distrugerilor la următoarele construcţii
hidrotehnice.

1.1.2 Furtuni, secetă,inngheţ, grindină,innzăpeziri.

Pe teritoriul judeţului s-au manifestat cu precădere furtuni sii ploi abundente urmate de
distrugeri ale infrastructurii (DN, DJ, DC, poduri, podeţe, punţi pietonale), la gospodării sii
terenuri agricole.inn ultimii ani au fost semnalate furtuni violenteinn multe din comunele situate
atâtinn zona de câmpie, cât siiinn zonele de deal sii munte. Datorită modificărilor climatice din
ultimii ani sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect de vijelieinnsoţite deseori sii de grindina.

1.2 Incendii de pădure

Urmare a existenţei unei suprafeţe mari a fondului forestier, care acoperă aproximativ o treime
din suprafaţa judeţului, a neglijenţeiinn exploatare, nerespectării normelor P.S.I., descărcărilor
electrice, accidentelor de circulaţie, actelor de sabotaj executate de elemente teroriste,
cutremure, etc, există posibilitatea producerii incendiilor de această natură.
Cauza cu frecvenţa cea mai mare de apariţie a fost arderea (igienizarea) de persoane fizice
sau juridice a suprafeţelor de păsiune sau mirisite care sunt adiacente fondului forestier.
Această cauză se manifestă primăvara sii are o frecvenţă ridicată, putând fi afectate
suprafeţeleinmpădurite limitrofe suprafeţelor de păsiune sau mirisite incendiate.

1.3 Fenomene distructive de origine geologică:

1.3.1 Cutremure
Judeţul Buzău este situatinn zona de risc seismic VIII a cutremurelor de adâncime cu
epicentrulinn zona Vrancea, conform macro sii microzonarea seismică a teritoriului naţional.
Ca urmare a condiţiilor geografice sii geologice,inn judeţul Buzău există pericolul manifestării
acţiunilor distructive a unor cutremure de pământ, alunecări de teren sii/sau dezastre
complementare acestora. Accidentele tehnologice posibil a fi provocate de către misicarea
seismică sau o alunecare de teren, suntinnsoţite de apariţia asiteptată a unor pierderi, pagube
sii dereglări ale unor activităţi economice sii sociale pe teritoriul judeţului Buzău.
Misicarea seismică poate fiinnsoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, falieri, surpări, alunecări
etc. ale terenului, datorită configuraţiei geologice sensibile la anumite frecvenţe ale undelor
seismice sii datorită apelor subterane, a infiltraţiilor din apele meteorice de suprafaţă, care
modifică capacitatea de rezistenţă la forfecare a rocilor sii stivelor de depuneri sedimentare.
Distribuţia cutremurelor ca magnitudine M>4, produseinn regiunea Buzău arată că cea mai
importantă activitate seismică s-a observatinn perioada 1276-2003,inn anii 1571, 1746, 1886,
1904, 1912, 1916, 1942, 1975, 1976, 1977, 1986, 1987, 1991, 1993, 1995.
În perioada 1977-20018 se remarcă o cresitere semnificativă a numărului de cutremure pe
unitatea de timp.

3
Analiza riscului seismic stabilesite căinn urma unui cutremur de pământ major cu
magnitudinea M 7,50 Rinn judeţul Buzău pot apare evenimente dezastruoase provocate, direct
sau indirect, de către misicarea seismică.
Este posibil cainn cazul unor cutremure cu magnitudine mai mare de 6 grade pe scara Richter
să fie afectateinn mod special: municipiile Buzău sii Râmnicu Sărat, orasiele Nehoiu,
Pogoanele sii Pătârlagele, precum sii localităţile rurale,inn special cele aflateinn zona de
câmpie a judeţului.
Pe teritoriul judeţului poate fi afectat fondul construit,inn special pânăinn anul 1977, deoarece
până la producerea cutremurului din 04.03.1977 nu se solicitauinn proiectele pentru construcţii
respectarea normelor de rezistenţă la cutremre cu magnitudine mai mare de 6 grade pe scara
Richter.
De asemenea,inn urma unor seisme de mare intensitate se pot produce dezastre
complementare, ca: avarii la amenajările hidrotehnice Siriu sii Cândesiti, alunecări mari de
tereninn zonele menţionate, incendii de masă, accidente tehnologice la agenţi economici,
avarii majore la reţelele electrice, termice, de gaze sii telecomunicaţii.
Din datele statistice reiese că seismele produseinn anii anteriori nu au produs un număr mare
de victimele sii daunele.
Sunt afectate de un seism cu impact major:
a) populaţia sii bunurile sale mobile sii imobile;
b) construcţii: clădiri de locuit, clădiri pentruinnvăţământ sii social-culturale, clădiri
administrative/birouri, clădiri cu destinaţii turistice (hoteluri, moteluri etc.), clădiri cu destinaţie
comercială, structuri sanitare, capacităţile productive (operatori economici, ferme zootehnice,
amenajări piscicole, barajele sii alte lucrări hidrotehnice), etc;
c) infrastructura de transport rutier;
d) reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele sii sistemele de alimentare cu apă,
sistemul de canalizare, staţiile de tratare sii de epurare sii sistemele de transport sii distribuţie
carburanţi;
e) reţelele de comunicaţii sii tehnologia informaţiei;
f) mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri, intravilanul localităţilor sii altele;
g) activităţile social-economice.

1.3.2 Alunecări de teren

Alunecările de teren, pe teritoriul judeţului, sunt provocate de precipitaţiile abundente care
generează eroziunea la baza versantului, cu declansiarea accelerării sii extinderii deformaţiei
acestuia sii avansării masei de alunecare pe rampa astfel creată sii denumită suprafaţă de
alunecare.
În acelasii timp, alunecarea terenurilor este provocată sii de existenţa unor râuri subterane
care, negăsindu-sii un spaţiu de deversare, se infiltreazăinn masa de pământ,ini slăbesite
coeziunea, sii sub greutatea proprie,inn zonele slăbite, de regulă cele formate de straturile de
argilă prăfoasă, alunecă atâta timp cât nuinntâmpină un blocaj pentru sprijinire.
O altă cauza care a dus la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrisiările masive
de copaci ce au avut ca efect slăbirea rezistenţei solului sii implicit producerea de astfel de
fenomene.
Urmare a cauzelor enumerate, pe teritoriul judeţului, este posibilă apariţia unor noi suprafeţe
afectate de alunecări de teren sau reactivarea unor alunecări de teren care au fost stabilizate o
perioadă de timp.

2.3 Riscuri nucleare sau radiologice

Judeţul Buzău nu are pe teritoriul său obiective specifice, nu se aflăinn zona de urgenţă a
obiectivelor naţionale sii nici nu prezintă un risc transfrontalier.
Pot avea efecte accidentele nucleare produseinn exteriorul ţării sau la centrala atomoelectrică
Cernavodă, accidente cu surse de radiaţie sau materiale radioactive sii căderi de sateliţi cu
alimentare nucleară.

4
In toate situaţiile, judeţul Buzău este situat doarinn zona de protecţie, nivelul de radiaţie maxim
ce se poateinnregistra neimpunând măsuri de evacuarea populaţiei.

2.4 Riscuri de poluare a apelor

Ignorarea problemelor de mediu de-a lungul timpului a condus la agravarea deteriorării calităţii
apelor, lucru care se poate greu repara, necesitând timpinndelungat sii cu condiţia stopării sau
cel puţin a diminuării surselor de poluare.
Poluările accidentale reprezintă un fenomeninn judeţ datorităinn primul rând consecinţelor. Fie
ele cu produse petroliere sau cu alte categorii de poluanţi, poluările accidentale prezintă
acelasii grad de risc pentru flora sii fauna acvatică.
Pe lângă calamităţile naturale (seisme puternice, ploi extrem de abundente), printre cauzele
provocatoare de poluări accidentale pot fi erori de operare, distrugeri sau defecţiuni apărute
accidental la instalaţiile sii utilajele din dotare, spargeri accidentale de conducte, rezervoare,
agitatoare, neetansieităţi la utilajele tehnologice sii conducte, distrugerea malurilor batalelor (la
SC RAFINĂRIA VENUS OILREG SA - eroziunea de mal stâng al râului Rm Sărat
ajungând la o distanţă cuprinsăinntre 3 sii 7m, pe o lungime de 330m de baza digului de
contur al batalului de reziduuri petroliere existând riscul major de distrugere a digului
de protecţie a batalului, care conţine cca. 130 000 tone reziduuri petroliere, cu
consecinţe grave asupra mediului prin poluarea râului Rm. Sărat sii a zonelor limitrofe),
scurgeri din malurile batalelor, incendii, acţiuni răuvoitoare.
De luatinn seamă este sii poluarea difuză. Fără sursă precisă, poluarea difuză
seinncadreazăinn acea categorie de poluare extrem de periculoasă, neputând fi nici prevenită,
nici anticipată.
Se cunoasite faptul că topirea zăpezilor, precipitaţiile peste gunoaiele depozitate necontrolat
pe malurile cursurilor de apă sau pe suprafeţe agricole tratate cu substanţe nutritive sii/sau
antidăunători, trecerea apei peste roci conţinând săruri solubile sunt potenţiale surse de
poluare.
Uneori, ne-am confruntat cu cresiterea bruscă a concentraţiilor substanţelorinn apa de
suprafaţă (chiar sii sub limita admisă de standarde) fără a sesiza cauza datorită faptului că
poluantul nu provenea dintr-o evacuare ―organizată‖ , cunoscută.
Analizând doar principalele cursuri de apă (râu, curs de apă cu evacuări ale potenţialilor
poluatori), este posibil ca un afluent de mică importanţă care străbate asiezări umane, fără
sistem de canalizare, să fie cauza cresiterii concentraţiei poluantuluiinn apa de suprafaţă.
Sistemul de monitoring al Administraţiei Naţionale ―Apele Române (recoltarea periodică a
probelor de apă de suprafaţă) nu permite caracterizarea acestor fenomene, el are drept scop
caracterizarea sii aprecierea evoluţiei calităţii apelor de suprafaţă de-a lungul timpului, de-a
lungul unui râu. Doarinntâmplarea sii/sau analizarea apei brute la intrareainn staţiile de tratare
(unde este absolut necesar) pot conduce la depistarea poluărilor difuze,inncercându-se
explicarea apariţiei sii evitarea opririi staţiei de tratare,inn caz că apa nu poate fi tratată.

2.7 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

La nivelul judetului Buzău exista riscul producerii de astfel de evenimente datorate caderii de
obiecte cosmice din atmosfera si din cosmos. Caderile de obiecte cosmice sunt fenomene
relativ rare si greu de prognozat cu toate acestea la nivelul judetului este constituit Comitetul
judetean pentru Situatii de Urgenta si un grup de suport tehnic pentru prevenirea si apararea
impotriva accidentelor nucleare si caderilor de obiecte cosmice, coordonat de prefectul
judetului.In judet pana la aceasta ora nu au fost semnalate astfel de evenimente.
Caderile de obiecte din atmosfera terestra sunt fenomene posibile dar greu de anticipat, se au
in vedere mijloacele de transport aerian de pasageri sau marfuri si rutele de deplasare a
acestora. La nivelul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta exista forte de
interventie specializate gata sa intervina pentru limitarea si inlaturarea efectelor produse de un
astfel de eveniment. Localitatile de pe raza judetului au organizate Comitete locale pentru
Situatii de Urgenta pentru coordonarea Serviciilor voluntare pentru Situatii de Urgenta
specializate pe tip de eveniment respectiv interventie, evacuare si prim ajutor.

5
Sursele de energie nucleara utilizate in spatiu pot suferi diferite tipuri de accidente. Caderea
accidentala, a uneia dintre ele, poate aparea ca rezultat al pierderii controlului navei spatiale,
conducand la intersectia traiectoriei ei cu atmosfera terestra, astfel incat satelitul sufera o
revenire neplanificata si prematura si impactul cu suprafata pamantului. Accidentul unui satelit
cu alimentare nucleara poate fi prevazut cu cateva saptamani sau luni inainte, dar se poate
intampla ca anumite astfel de accidente sa poata fi prevazute doar cu cateva ore inainte. Desi
nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se
asteapta sa aiba loc impactul. Zona tipica de impact este de 100 000 km2. Un satelit poate
contine materiale radioactive sub forma de reactor nuclear sau de generator termic. Riscul
iradierii dat de aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare. Din resturile de
sateliti au fost inregistrate nivele ale radiatiilor de pana la 5000 mSv/h.
Conform Conventiei de Notificare Rapida in caz de Accident Nuclear autoritatile nationale
competente vor fi informate prin AIEA despre orice cadere de satelit, dupa ce s-a primit
notificarea din partea statului responsabil pentru satelit. De obicei, este suficienta o nota
pentru pregatirea raspunsului. Cand este primita notificarea, personalul national de raspuns la
urgenta trebuie alertat asupra posibilitatii de impact a satelitului. De la nivel national, prin IGSU
suntem informati despre probabilitate caderii obiectului cosmic si se iau masuri pregatitoare
pentru activarea Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta respectiv a Grupului de Suport
tehnic pentru Prevenirea si Apararea Impotriva Accidentelor Nucleare si Caderi de Obiecte
Cosmice.

2.8 Muniţie neexplodată

Pe teritoriul judeţul Buzău au existat zone de conflicte militareinn timpul celor două
nconflagraţii mondiale, zone care se pot descoperi importante cantităţi de munitie neexplodată.
Utilizându-se sii datele statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică se constată că
zonele de risc cel mai ridicat sunt teritoriile municipiilor Buzău, Rîmnicu Sărat siiinmprejurimile
acestuia.
Conform situaţiilor centralizatoare ale I.G.S.U. din anii 2005-2013, judeţul Buzău se
regăsesiteinntre primele trei judeţe pe ţarăinn ceea ce privesite numărul misiunilor de asanare
pirotehnică executate.

SECŢIUNEA A 4-A. ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU

Apariţia unui incendiu este direct proporţional cu existenţa „riscului de incendiu‖ care
reprezintă acea stare exprimată prin relaţia de interdependenţăinntre probabilitatea globală de
iniţiere a unui incendiu sii gravitatea consecinţelor evenimentului respectiv. Datorită faptului că
fiecărei construcţii i se stabilesite un risc de incendiu, conform normativului de siguranţă la foc,
s-a determinat ca „risc de incendiu acceptat‖ acel nivel limită al riscului de incendiu existent,
considerat acceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu
probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv
Incendiile se pot produce ca urmare a neglijenţeiinn exploatare, nerespectării normelor P.S.I.,
descărcărilor electrice, accidentelor de circulaţie, actelor de sabotaj executate de elemente
teroriste, cutremure, etc.inn special la următoarele obiective:
- depozite C.L. aparţinând unităţilor militare sii agenţilor economici posesori de parc auto, cu
capital de stat sau privat;
- schela de extracţie produse petroliere Berca;
- staţiile PECO de pe raza judeţului Buzău;
- schele de extracţie gaze naturale de la: Bărbuncesiti, Boldu, Balta Albă, Ghergheasa,
Boboc, Brăgăreasa.
Dezastrele datorate focului sunt complexe sii pot avea efecte complementare ca: explozii,
degajări de gaze toxice, avarii la reţelele electrice sii de gaze.
Obiectivele vulnerabile la incendii sii măsurile de protecţie sii intervenţie sunt cuprinseinn
Planul de apărareinmpotriva incendiilor,inntocmit de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
Buzău.

6
CAPITOLUL IV ACOPERIREA RISCURILOR
SECŢIUNEA 1
Concepţia desfăsiurării acţiunilor de protecţie-intervenţie
Intervenţiainn situaţii de urgenţă reprezintă ansamblul acţiunilor specifice desfăsiurateinntr-o
concepţie unitară,inn mod organizat, independent sauinn cooperare, de către toate
componentele sistemului judeţean/local de management al situaţiilor de urgenţă.
Acţiunile de protecţie-intervenţie prezintă unele particularităţi determinate,inn special, de:
- natura sii amploarea situaţiei de urgenţă;
- locul sii situaţia concretăinn care se acţionează;
- capacitatea de intervenţie a forţelor participante;
- caracteristicile terenului sii ale obiectivului;
- timpul, anotimpul sii starea vremii; gradul de pericol pentru personal sii tehnica din dotare;
- natura, caracteristicile sii proprietăţile fizico-chimice ale materialelor implicate sii a celor din
imediata vecinătate.

Concepţia de desfăsiurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constainn stabilirea etapelor sii

fazelor de intervenţie,inn funcţie de evoluţia probabila a situaţiilor de urgenţă, definirea
obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la
condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea sii
alegerea alternativei de acţiune optime sii care recomandă planul de acţiune ce urmează sa fie
aplicat), selectarea cursului optim de acţiune sii stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea
deciziei sii precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii sii cele de cooperare.
Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor
acestora se realizează prin următoarele acţiuni:
a) monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. sii
transmiterea datelor la autorităţile competente;
b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;
c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale sii asupra
comportamentului de adoptatinn cazul manifestării unui pericol;
d) exerciţii sii aplicaţii.
În scopul acoperirii riscurilor Inspecţia de Prevemire a Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Neron Lupasicual judeţului Buzău planifică, organizează sii desfăsioară următoarele
activităţi preventive:
a) controale sii inspecţii de prevenire;
b) avizare/autorizare de securitate la incendiu sii protecţie civilă;
c) acordul;
d) asistenţă tehnică de specialitate;
e) informarea preventivă;
f) pregătirea populaţiei;
g) constatarea sii sancţionareainncălcărilor prevederilor legale;
h) alte forme.
În conformitate cu prevederile Hotărârea Guvernului nr. 557 din 3 august 2016 privind
managementul tipurilor de risc la nivelul judeţului Buzău, precum sii al celorlalte unităţi
administrativ-teritoriale, prin grija structurilor teritoriale aflateinn subordinea, sub autoritatea
sau coordonarea autorităţilor responsabile, se elaborează planuri de acţiune pe tipuri de risc,
care se aprobă de presiedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.
Managementul tipurilor de risc implică identificarea tipurilor de risc sii a riscurilor asociate,
stabilirea autorităţilor responsabile, pe tipuri de risc, stabilirea domeniilor de acţiune ale
autorităţilor responsabile, pentru prevenirea, pregătirea sii răspunsul la eveniment sii
refacerea/reabilitarea situaţiei, precum sii repartizarea funcţiilor de sprijin.
Autorităţile responsabile asigură managementul tipului de risc repartizat pe următoarele
domenii de acţiune:

7
a) prevenire - ansamblul acţiunilor desfăsiurate de autorităţile responsabile, care vizează
identificarea, evaluarea sii reducerea riscurilor de producere a situaţiilor de urgenţă,inn scopul
protejării vieţii, mediului sii bunurilorinmpotriva efectelor negative ale acestora;
b) pregătire - ansamblul de măsuri sii acţiuni prealabile, subsumate activităţilor de prevenire sii
răspuns, cu caracter permanent, desfăsiurate de autorităţile responsabile;
c) răspuns - ansamblul acţiunilor desfăsiurate de autorităţile responsabile pentru planificarea,
organizarea, coordonarea sii conducerea operaţională a capabilităţilor implicateinn acţiunile de
intervenţie operativă pentru limitarea siiinnlăturarea efectelor negative ale situaţiei de urgenţă,
până la restabilirea stării provizorii de normalitate;
d) investigare/evaluare post-eveniment - ansamblul acţiunilor desfăsiurate de autorităţile
responsabile pentru stabilirea sii cuantificarea efectelor, cauzelor sii circumstanţelor care au
determinat producerea situaţiei de urgenţă sau evenimente asociate acesteia;
e) refacere/reabilitare - ansamblul măsurilor sii acţiunilor planificate, prioritizate sii desfăsiurate
ca urmare a procesului de investigare/evaluare post-eveniment pentru restabilirea stării de
normalitate.
SECŢIUNEA A 2-A. Etapele de realizare a acţiunilor
În funcţie de natura sii urmările dezastrelor produse pe teritoriul judeţului, Comitetului Naţional
pentru Situaţii de Urgenţă poate propune guvernului, prin ministrul afacerilor interne, instituirea
de către presiedinte ţării a „STĂRII DE URGENŢĂ”, care se transmite prin mass-media,
telefon, fax, aparatura deinnsitiinţare F-1001, radio.
Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă poate declara, cu acordul primului-ministru a
„STAREA DE ALERTĂ”, care se transmite prin mass-media, telefon, fax, aparatura
deinnsitiinţare F-1001, radio.
Prefectul Judeţului Buzău – la propunerea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă –
poate declara, cu acordul ministrului afacerilor interne „STAREA DE ALERTĂ” pentruinntregul
judeţ sau pentru zonele sau localităţile de pe teritoriul judeţului Buzău afectate de dezastre.
De asemenea, ordinul pentru trecerea la aplicarea planului va fi transmis la localităţi sii agenţi
economici de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupasicu‖ al judeţului
Buzău, potrivit ordinului prefectului judeţului, folosind mijloacele fir sii reţeaua de
radiotelefoane.
Punereainn aplicare a măsurilor prevăzuteinn plan, fără a se primi alt ordin, se execută la
agenţii economici sii localităţile afectate, care au obligaţia de a raporta imediat Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupasicu‖ al judeţului Buzău situaţia creată.
Ridicarea „STĂRII DE URGENŢĂ” sii a „STĂRII DE ALERTĂ” pentruinntregul judeţ, zonele
sau localităţile de pe teritoriul judeţului se poate face de către presiedintele Comitetului
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Buzău.
Răspunsul la o stare de urgenţă generată de un dezastru poate fi iniţiat de:
 -presidintele Comitetului Judeţan pentru Situaţi de Urgenţă prin Secretariatul Tehnic
Permanent;
- presidinţi Comitetelor Locale pentru Situaţi de Urgenţă pe raza localităţii căeia se produce
dezastrul, prin serviciul de permanenţă sau personalul centrului operativ cu activitate
temporară
 -cunducăorii agenţlor economici de pe raza judeţlui Buză, prin dispeceratele proprii.
Despre producerea dezastrului si iniţerea procedurilor si acţunilor de intervenţe, cel ce a iniţat
activitatea va informa imediat dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţi de Urgenţă „Neron
Lupasicu” al judeţului Buzău la tel. 0238/721301, 0238/724059, 0238/724089, 112 sii fax
0238/713973.
La producerea unui anumit tip de dezastru se activeazăfluxurile informaţonale sii căle de
comunicaţi prevăute pentru acel tip de dezastru, asi cum sunt ele stabiliteinn planurile
specifice, pe tipuri de dezastre.
Comitetul Judeţan pentru Situaţi de Urgenţă Buzău isi desfăsioară activitatea, provizoriu, la
sediul Instituţei Prefectului,in punctul de comandăal municipiului Buzău.

8
În situaţii deosebite, punctul de conducere se asigurăla Inspectoratul pentru Situaţi de Urgenţă
„Neron Lupascu al judeţlui Buzău, până la finalizarea amanajăii si dotăii punctului de
comandăde rezervăjudeţan amplasatinn localitatea Monteoru.
Legăurile operative cu punctele de comandăse asigura de căre dispeceratul Inspectoratul
pentru Situaţi de Urgenţă „eron Lupasiu‖al judeţlui Buzău, iarinn situaţi deosebite de curieri.
Îsiiinţrea si alarmarea personalului de conducerein caz de dezastru se realizeazăprin sistemul
deinsiiinţre al Inspectoratul pentru Situaţi de Urgenţă „eron Lupasiu‖al judeţlui Buzău, constituit
din: echipamentul deinsiiinţre F-1001 (tip A si tip B), reţaua telefonică fixă sii mobilă reţaua de
radiotelefoane, agenţi.
Pe bazainnsiiinţărilor primite de la Inspectoratul pentru Situaţi de Urgenţă „Neron Lupascu al
judetului Buzau sau prin alte mijloace la nivelul primăiilor, instituţilor publice si operatorilor
economici seintreprind acţuni urgente pentru cei interesaţ:
- introducerea semnalelor de alarmare si avertizarea populaţei despre iminenţ producerii
dezastrului;
- convocarea comitetelor locale/celulelor de urgenţă, centrelor operative si serviciilor
voluntare/private pentru situaţi de urgenţă;
- evacuarea populaţei, animalelor, bunurilor de patrimoniu si a celorlalte bunuri materiale;
- intervenţa forţlor si mijloacelor pentru limitarea siinlăurarea urmăilor situaţilor de urgenţă.
Desfăsiurarea intervenţei serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţi de urgenţă si
a celorlalte forţ de sprijin cuprinde urmăoarele operaţuni principale:
a) alertarea si/sau alarmarea forţlor, unităţilor si a subunitatilor pentru intervenţe;
b) informarea personalului de conducere asupra situaţei create;
c) deplasarea la locul intervenţei;
d) intrareain acţune a forţlor, amplasarea mijloacelor si realizarea dispozitivului preliminar de
intervenţe;
e) transmiterea dispoziţilor preliminare;
f) recunoasierea, analiza situaţei, luarea deciziei si darea ordinului de intervenţe;
g) evacuarea, salvarea si/sau protejarea persoanelor, animalelor si bunurilor;
h) realizarea, adaptarea sii finalizarea dispozitivului de intervenţe la situaţa concretă
i) manevra de forte;
j) localizarea si limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului;
k)inlăurarea unor efecte negative ale evenimentului/ dezastrului;
l) regruparea forţlor si a mijloacelor dupăîdeplinirea misiunii;
m) stabilirea cauzei producerii evenimentului si a condiţilor care au favorizat evoluţa acestuia;
n)intocmirea procesului-verbal de intervenţe si a raportului de intervenţe;
o) retragerea forţlor si a mijloacelor de la locul acţuniiin locul de dislocare permanenta;
p) restabilirea capacităţii de intervenţe;
q) informarea inspectorului general/inspectorului-sif/ comandantului si a esalonului superior;
r) analiza interventiilor si evidentierea măurilor de prevenire/optimizare necesare.
Alertarea si/sau alarmarea pentru intervenţe cuprinde recepţonarea siinregistrarea anunţlui,
transmiterea acestuia sifului găzii de intervenţie (comandantului intervenţei, siful serviciului

9
voluntar/privat pentru situaţi de urgenţă),in caz de alertare si adunarea personalului
subunităţiiin vederea deplasăii la locul acţunii, iarin situaţa alarmăii se executăactivităţile
potrivit prevederilor care reglementeazăacest domeniu, cu ajutorul mijloacelor de alarmare.
Informarea personalului de conducere asupra situaţei create se facein cel mai scurt timp de la
primirea anunţlui de intervenţe.
Informarea personalului de conducere, Inspectoratului pentru Situaţi de Urgenţă „Neron
Lupascu al judetului Buzausi esilonului superior se realizeazăprin rapoarte de situaţe, rapoarte
de intervenţe si rapoarte de evaluare a intervenţei.
Deplasarea la locul intervenţei este precedatăde adunarea efectivelor, ca urmare a declansiării
semnalului de alertare.
Adunareain vederea deplasăii pentru intervenţe se executăla mesajul scris, semnalul acustic
sau optic transmis de la punctul de comandă precum si la ordinul comandantului de subunitate
sau al sifului găzii de intervenţe.
Deplasarea la locul intervenţei se executăî baza ordinului de deplasare al sifului forţi de
intervenţe,in care se vor preciza:
a) obiectivul unde se intervine;
b) itinerarul de deplasare;
c) forţle si mijloacele ce se deplasează ordinea acestorain coloană
Intrareain acţune a forţlor, amplasarea mijloacelor si realizarea dispozitivului preliminar de
intervenţe se realizeazăastfel:
a) Pentru stingerea incendiilor
Dispozitivul preliminar de intervenţe se realizeazădin misiare, dupăsosirea la locul acţunii si
trebuie săasigure desfăsiurarea rapidăa forţlor si mijloacelorin dispozitivul de intervenţe,
executarea unor manevrein timp scurt, precum si scoaterea de sub pericol a personalului si
tehnicii. Acesta se realizeazăla ordinul sifului forţi de intervenţe, care cuprinde:
- locul de amplasare al autospecialelor;
- număul si tipul ţvilor deinsoţre pe timpul recunoasierilor;
- modul de alimentare cu apăsi alte substanţ de stingere;
- număul, tipul si direcţile de realizare a dispozitivului de intervenţe;
- locurile de amplasare a distribuitoarelor;
- număul, compunerea si dotarea echipelor de salvare si evacuare/de asistenţ medicalăde
urgenţă si descarcerare;
- instalaţile sau accesoriile care se pregăesc pentru lucru;
- măurile si mijloacele de protecţe a servanţlor.
b) Pentru celelalte situaţi de urgenţă
Dispozitivul preliminar de intervenţe se realizeazădupăsosirea la locul acţunii, executarea
recunoasierii, stabilirea priorităţilor de acţune si cuprinde:
- locul de amplasare al autospecialelor;
- număul servanţlor, timpul materialelor necesare, responsabilul de sector;
- număul, compunerea si dotarea echipelor de salvare si evacuare/de asistenţ medicalăde
urgenţă si descarcerare;
- instalaţile sau accesoriile care se pregăesc pentru lucru;
- măurile si mijloacele de protecţe a servanţlor.
Recunoasierea, analiza situaţei, luarea deciziei si darea ordinului de intervenţe sunt activităţi
careincep imediat, dupăsosirea la locul acţunii, se continuăpe toatădurata intervenţei si
constauin cercetarea directăin scoe sau alte cadre, stabilite prin ordin,inpreunăcu specialisii
din obiectivul afectat si comandantul echipajului care acţoneazăpe direcţa unde se
executărecunoasierea.
La recunoasiere se stabilesc:
a) gradul de pericol pentru oameni, căle, mijloacele si procedeele de salvare, evacuare;
b) locul, natura, proporţile, posibilităţile si direcţile de propagare ale tipului de risc produs;

10
c) pericolul de explozie, prăusire, intoxicare sau electrocutare;
d) dispunerea obstacolelorinpotriva incendiilor, a instalaţilor fixe de stingere, starea acestora si
eficienţ lor pentru limitarea propagăii;
e) existenţ golurilor, instalaţilor de ventilaţe sau de altănatură ce pot favoriza propagarea
incendiului;
f) existenţ bunurilor materiale, necesitatea evacuăii lor, a protejăiiinpotriva efectelor tipului de
risc produs;
g) necesitatea desfacerii, dislocăii sau demolăii elementelor de construcţe, ce pot contribui la
propagarea efectelor tipului de risc produs;
h) dispunerea, capacitatea si posibilităţile de folosire a surselor de apăpentru alimentarea
autospecialelor si utilajelor
i) balizarea zoneiin vederea protejăii si conservăii datelor, informaţilor si urmelor de orice
naturăsi evitarea părunderii persoanelor neautorizate.
Echipa de cerecetare - observare este obligată:
a) sărespecte cu stricteţ regulile de tehnica securităţii personalului;
b) săpărundăpe căle cele mai scurte si sigure, sădetermine locurile si măimea tipului de risc
produs;
c) săverifice toateincăerile afectate de producerea tipului de risc;
d) săidentifice locurile (spaţile) de unde trebuie salvate persoane sau căora săli se acorde
primul ajutor medical;
e) săia măuri pentru lichidarea focarelor de pe traseul de recunoasiere, ce pot contribui la
propagarea incendiului, folosind ţava deinsoţre;
f) săexecute recunoasierea din exterior, câd nu se poate părundein clăirea, instalaţa
sauincăerea afectată
Recunoasierea este condusăde siful forţi de intervenţe si se executăpe mai multe direcţi, prin
observare si cercetare nemijlocităde căre acesta, siful grupei operative, sifii sectoarelor de
intervenţ
Analiza situaţei, luarea deciziei si darea ordinului de intervenţe, este obligatorie si se
executăde comandanţin toate situaţile,in scopul coordonăii acţunii siintrebuinţării forţlor si
mijloacelor la dispoziţeintr-o concepţe unitară potrivit situaţei concrete evaluatăî urma executăii
recunoasierilor.
Evacuarea, salvarea si/sau protejarea persoanelor, animalelor si bunurilor se
executăconcomitent cu operaţunile de localizare si limitare a efectelor evenimentului
(dezastrului), de căre personalul stabilit si pregăitin acest scop.
Operaţunile de evacuare, salvare si/sau protejare a persoanelor si animalelor se organizeazăsi
se executădistinct si prioritar,in situaţile câd:
a) evenimentul ameninţă direct viaţ sauincăerilein care se găesc persoane ori animale, iar
căile de evacuare sunt blocate;
b)incăerilein care se găesc persoane si/sau animale sunt inundate de fum si gaze toxice;
c) existăpericol de explozie sau de prăusire a unor instalaţi si/sau elemente de construcţe;
d) existăpersoane care suntin imposibilitatea de a se evacua din locurile afectate de
eveniment;
e) s-a produs panicăî râdul persoanelor ca urmare a situaţei de la locul acţunii.
Evacuarea
Pentru evacuarea, salvarea si/sau protejarea persoanelor si animalelor si limitarea distrugerii
bunurilor materiale, comandantul acţunii sau siful forţi de intervenţe, dupăcaz, este obligat:
a) săconducănemijlocit operaţunile;
b) săcoordoneze evacuarea si salvarea oamenilor concomitent cu desfăsiurarea celorlalte
operaţuni de intervenţe, iarin situaţi deosebite săacţoneze numai pentru executarea evacuăii
si/sau salvăii persoanelor/animalelor, dupăcare săefectueze celelalte operaţuni;
c) săfoloseascăpentru salvare si evacuare căle cele mai scurte si ferite de pericol;

11
d) săstabileascăprocedeele, mijloacele si ordinea de salvare a persoanelor, animalelor si
evacuare a bunurilor materiale, precum si locurile de depozitare si de dispunere a punctelor
medicale de acordare a ajutorului medical;
e) sădovedeascătact, calm si simţde orientare pentru a preveni panica;
f) săsolicite autorităţilor administraţilor locale si conducerilor agenţlor economici, forţle si
mijloacele necesare, săorganizeze acţunile pentru descarcerarea persoanelor din mijloacele
de transport, precum si pentru efectuarea lucrăilor deinlăurare a dăâăurilor, desfaceri, dislocăi
sau demolăi,in scopul identificăii, salvăii si asigurăii asistenţi medicale de urgenţă.
Realizarea, adaptarea si finalizarea dispozitivului de intervenţe la situaţa concretăse
executăpe baza ordinului de intervenţe. Dupărealizarea dispozitivului de intervenţe, acesta
poate fi completat, la ordinul comandantului intervenţei, prin introducerea de noi elemente de
dispozitiv, folosindu-se propriile forţ sau pe cele cu care se cooperează funcţe de evoluţa
situaţei.
Manevra constituie principiul de bazăpentru obţnerea succesului, reprezentâd ansamblul
acţunilor prin care se realizeazăgruparea de forţ si mijloace la locul siiin timpul stabilit,in scopul
concentrăii efortului pe direcţile hotăâoare de intervenţe, concomitent cu asigurarea scoaterii
efectivelor, tehnicii si materialelor pentru intervenţe din zonele cu pericol iminent.
Manevra trebuie săfie simplăî concepţe, săcorespundămisiunii, săse executein timp scurt si
săasigure continuitatea intervenţei.
Î orice situaţe, manevra trebuie săurmăeascăcrearea grupăii care săasigureinlăurarea si/sau
diminuarea efectelor situaţilor de urgenţă.
Manevra poate fi: de forţ si mijloace; de substanţ pentru intervenţe; combinată
Localizarea si limitarea efectelor situaţei de urgenţă constauin izolarea ariei de manifestare a
acesteia faţă de mediulinconjurăor si stoparea agravăii efectelor produse, protecţa
construcţilor, instalaţilor si amenajăilor periclitate, concomitent cu crearea condiţilor
pentruinlăurarea urmăilor evenimentului cu forţle si mijloacele concentrate la locul intervenţei,
acestea realizâdu-se prin:
a) atacul neîtrerupt asupra principalelor direcţi de propagare, utilizâd materiale, substanţ si
procedee de intervenţein funcţe de natura si dezvoltarea evenimentului;
b) protecţa elementelor de construcţe, a golurilor, instalaţilor, călor de acces si vecinăăţilor, pe
direcţile siin locurile cele mai afectate si asigurarea condiţilor pentru salvarea persoanelor
aflatein zone greu accesibile;
c)indepătarea substanţlor si materialelor combustibile sau protejarea lor;
d) desfacerea sau demolarea elementelor de construcţe sau a unor păţ a instalaţilor, câd
situaţa impune, pentru crearea de culoare sau spaţiintre obiectivul afectat si vecinăăţi.
Evenimentul se considerălocalizat atunci câd propagarea si dezvoltarea acestuia
esteintreruptă protecţa vecinăăţilor este sigurăsi sunt create condiţi pentru lichidarea acestuia
cu forţle si mijloacele la dispoziţe.
Îlăurarea efectelor negative ale evenimentului este fazain care se executăun complex de
măuriin scopul salvăii supravieţitorilor, acordăii ajutorului medical de urgenţă, descoperirii si
evacuăii victimelor, răirii unor structuri de rezistenţă ale clăirilor si instalaţilor afectate, protejăii
mediului, precum si pentru preîtâpinarea reizbucnirii altor tipuri de evenimente la locul
intervenţei.
Îlăurarea efectelor incendiului se realizeazăprin:
a) verificarea amăunţtăa locului unde s-a acţonat;
b)inlăurarea eventualelor posibilităţi de reizbucnire a incendiului;
c) asigurarea protecţeiinpotriva incendiilor pe timpul operaţunilor deindepătare din zona
afectatăa elementelor de construcţe care prezintăpericol de prăusire;
d) evacuarea apei acumulate ca urmare a acţunii de stingere, dacăaceasta afecteazăprocesul
tehnologic sau produce daune.
Îlăurarea urmăilor manifestăii tipurilor de riscuri, altele decâ incendiile, se realizează dupăcaz,
prin:

12
a) salvarea oamenilor surprinsi de efectele exploziei, accidentului, avariei, calamităţii sau
catastrofei;
b) stingerea incendiilor din zona afectată
c) organizarea activităţilor pentru oprirea alimentăii cu substanţ folositein procesul de producţe
al instalaţilor afectate, prininchiderea vanelor, robinetelor si evacuarea substanţlor
neincendiate deversatein zona afectată
d)intreruperea reţlelor de alimentare cu apă gaze, energie electricăsi termică
e) asanarea apei din spaţile (subsoluri, demisoluri, pivniţ) unde se găesc persoane blocate sau
bunuri materiale de mare valoare;
f) amenajarea punctelor de lucru pentru salvarea persoanelor si recuperarea valorilor
materiale;
g) scoaterea de sub dăâăuri a supravieţitorilor si acordarea ajutorului medical de urgenţă;
h) supravegherea lucrăilor executate cu foc deschis pentru degajarea zonei afectate;
i) răirea instalaţilor tehnologice (coloane, recipiente, vase, rezervoare, conducte), pentru a
preveni producerea unor noi avarii sau explozii, precum si stropirea materialelor topite sau
incandescente;
j) supravegherea arderii libere a produselor gazoase sau lichide ce se scurg din instalaţile
afectate, pâăla remedierea defecţunilor de căre specialisii;
k) spăarea instalaţilor si utilajelor care necesităa fi curăţatein vederea repunerii lorin funcţune;
l) deblocarea principalelor că de acces;
m) asigurarea asistenţi tehnice si a intervenţei pe timpul repuneriiin funcţune a instalaţilor
tehnologice afectate.
Stabilirea cauzelor producerii evenimentului si condiţilor care au favorizat evoluţa acestuia
constituie acţunile si activităţile desfăsiuratein scopul procurăii, analizăii si exploatăii datelor si
informaţilor si problemelor de orice natură aprecierii corecte a condiţilor care au favorizat
evoluţa evenimentului si identificarea celor care au determinat dezvoltarea si propagarea
acestuia.
Procesul verbal de intervenţe seintocmesie de comandantul intervenţei,in prezenţ
proprietarului sau ainputernicitului, deţnăorului legal, utilizatorului sau chiriasilui bunului
afectat, 1-2 martori si, dupăcaz,inpreunăcu organul de poliţe.
Retragerea forţlor si mijloacelor de la locul acţunii este operaţunea ce se executăla ordinul
comandantului intervenţei (sifului forţi de intervenţe) si cuprinde:
a)incetarea lucrului tuturor mijloacelor de intervenţe;
b) strâgerea dispozitivului de intervenţe;
c) curăţarea sumarăsi verificarea accesoriilor si utilajelor;
d) verificarea existenţi si asizarea accesoriilor pe autospeciale si utilaje;
e) realizarea plinurilor cu apăa autospecialelor, dacăsunt posibilităţi de alimentare;
f) verificarea prezenţi personalului participant la acţune;
g)inbarcarea personalului pe autospeciale;
h)incolonarea autovehiculelor;
i) deplasarea forţlor si mijloacelor la unitate/subunitate.
Restabilirea capacităţii de intervenţe se executădupăîapoierea forţlor si mijloacelor la
cazarmăsi constăî:
a) realizarea plinurilor cu substanţ de intervenţe, carburanţ si lubrifianţ;
b)intreţnerea si verificarea autospecialelor, mijloacelor de transport, utilajelor, accesoriilor si
remedierea defecţunilor, dacăeste posibil;
c)inlocuirea accesoriilor deteriorate, a costumelor de protecţe si echipamentului ce nu mai
poate fi folosit;
d) reorganizarea găzii de intervenţe siinlocuirea personalului accidentat;
e) asigurarea asistenţi medicale, hrăirii si odihnei personalului. J

13
SECŢUNEA A 3-A FAZE DE URGENŢĂ A ACŢUNILOR
Î funcţe de locul, natura, amploarea si de evoluţa evenimentului de pe teritoriul judeţlui,
intervenţile serviciilor profesioniste pentru situaţi de urgenta sunt organizate astfel:
a) urgenţa I - asigurata de garda/garzile de intervenţe a/ale Grupului de pompieriin a căui
razăde responsabilitate este raionul/obiectivul afectat,in colaborare cu serviciile
voluntare/private pentru situaţi de urgenţă si alte forţ de sprijin;
b) urgenţa a II-a - asigurata de subunităţile Inspectoratuli pentru Situaţi de Urgenţă „eron
Lupasiu‖al judeţlui Buză;
c) urgenţa a III-a - asigurata de doua sau mai multe inspectorate limitrofe;
d) urgenţa a IV-a - asigurata prin grupăi operative, dislocate la ordinul inspectorului general al
Inspectoratului General pentru Situaţi de Urgenta,in cazul unor intervenţi de amploare si de
lungădurata.
SECŢUNEA A 4-A ACŢUNILE DE PROTECŢE-INTERVENŢE
Forţle de intervenţe specializate acţoneazăconform domeniului lor de competenta, pentru:
a) salvarea si/sau protejarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale, evacuarea si
transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente si
materiale de prima necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical si psihologic, precum si participarea la evacuarea
populaţei, instituţilor publice si a operatorilor economici afectaţ;
c) aplicarea măurilor privind ordinea si siguranta publica pe timpul producerii situaţei de
urgenta specifice;
d) dirijarea siindrumarea circulaţei pe direcţile siin zonele stabilite ca accesibile;
e) diminuarea si/sau eliminarea avariilor la reţle si clăiri cu funcţuni esenţale, a căor integritate
pe durata cutremurelor este vitala pentru protecţa populaţei: staţile de pompieri si sediile
poliţei, spitale si alte construcţi aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţi de
chirurgie si de urgenta, clăirile instituţilor cu responsabilitatein gestionarea situaţilor de
urgenta,in apăarea si securitatea nationala, staţile de producere si distribuţe a energiei si/sau
care asigura servicii esenţale pentru celelalte categorii de clăiri menţonate, garajele de
vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite categorii, rezervoare de apa si staţi de pompare
esenţale pentru situaţi de urgenta, clăiri care conţn gaze toxice, explozivi si alte substanţ
periculoase, precum si pentru cai de transport, clăiri pentruinvăţăât;
f) limitarea proportiilor situaţei de urgenta specifice siinlăurarea efectelor acesteia cu mijloacele
din dotare.
SECŢUNEA A 5-A. INSTRUIREA
Pregăirea forţlor profesioniste de intervenţe din judeţl Buză se realizeazăî cadrul instituţilor
abilitate prin lege (sioala de Aplicaţe pentru Managementul Situaţilor de Urgenţă Ciolpani,
Centrul Zonal de Pregăire de Protecţe CivilăBacă si Inspectoratul pentru Situaţi de Urgenţă
„eron Lupasiu‖al judeţlui Buză), pe baza Planului de pregăirein domeniul situaţilor de urgenţă
al judeţlui Buză, avizate de inspectorul general al I.G.S.U. si aprobat prin ordin al presidintelui
Comitetului Judeţn pentru Situaţi de Urgenţă Buză, precum si pe baza planurilor de pregăirein
domeniul situaţilor de urgenţă al localităţilor, avizate de inspectorul sil al Inspectoratul pentru
Situaţi de Urgenţă „Neron Lupascu al judetului Buzausi aprobat prin dispoziţe a presidintelui
comitetelor locale pentru situaţi de urgenţă.
Primarii si conducerile operatorilor economici si instituţilor publice au obligaţa de a asigura
cunoasierea de căre forţle destinate intervenţei, precum si de căre populaţe a modalităţilor de
acţune conform acestui plan si a planurilor proprii de analiza si acoperire a riscurilor.

14
SECŢUNEA A 6-A. REALIZAREA CIRCUITULUI
INFORMAŢONAL - DECIZIONAL si DE COOPERARE
Sistemul informaţonal-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observarii,
detectarii, masurarii,inregistrăii, stocăii si prelucrăii datelor specifice, alarmarii, notificăii,
culegerii si transmiterii informaţilor si a deciziilor de căre factorii implicaţin acţunile de prevenire
si gestionare a unei situaţi de urgenta.
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţi de urgenta ierarhic
superioare asupra locului producerii unei situaţi de urgenta specifica, evoluţei acesteia,
efectelor negative produse, precum si asupra măurilor luate se realizeazăprin rapoarte
operative.
Primăiile si comitetele locale pentru situaţi de urgenta, precum si conducerile operatorilor
economici si instituţilor amplasateinn zone de risc au obligaţa sa asigure preluarea de la staţile
centrale si locale a datelor si avertizarilor meteorologice si hidrologice,in vederea declansarii
acţunilor preventive sii de intervenţie.

15
CAPITOLUL V - RESURSE UMANE, MATERIALE si FINANCIARE
Alocarea resurselor materiale si finnciare necesare desfăsiurăii activităţii de analiza si acoperire a
riscurilor se realizează potrivit reglementăilorin vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse
umane, materiale si financiare pentru gestionarea situaţilor de urgenta, elaborate de Comitetul
Judeţn pentru Situaţi de Urgenţă Buză si comitetele locale pentru situaţi de urgenţă.
Consiliul Judeţn Buză si consiliile locale prevă anual,in bugetele proprii, fondurile necesare pentru
asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare analizei si acoperirii riscurilor din
unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă
Î funcţe de categoriile de riscuri identificate, mecanismele si condiţile de producere/ manifestare, de
amploarea si efectele posibile ale acestora, la nivelul judeţlui au fost stabilite urmăoarele tipuri de
forte si mijloace necesare de prevenire si combatere a riscurilor:
a) compartimente/inspecţi de prevenire;
b) servicii voluntare/private pentru situaţi de urgenta;
c) formaţuni de asistenta medicalăde urgenta si descarcerare;
d) formaţuni de protecţe civilă echipe de cătare-salvare, NBC si pirotehnice;
e) alte formaţuni de salvare: Crucea Rosie, SALVAMONT;
f) grupe de sprijin.
Pe lâgătipurile de forte precizate anterior, mai pot acţona, dupăcaz,in condiţile legii: unităţile poliţei,
jandarmeriei, structurile poliţei comunitare, unitatea specialăde aviatie a Ministerului Administraţei
si Internelor, unităţile specializate/detasamente din cadrul Ministerului Apăăii, unităţile pentru
asistenta medicalăde urgenta ale Ministerului Săăăţii Publice, organizaţile neguvernamentale
specializatein acţuni de salvare, unităţile si formaţunile sanitare si de inspecţe sanitarăveterinara,
formaţuni de paza a persoanelor si a bunurilor, precum si detasamente si echipe din cadrul
serviciilor publice descentralizate si al societăţilor comerciale specializate, inclusein planurile de
apăare si dotate cu forte si mijloace de intervenţe, formaţunile de voluntari ai societăţii civile
specializaţin intervenţain situaţi de urgenta si organizatiin organizaţi neguvernamentale cu activităţi
specifice.
Forţle auxiliare se stabilesc din râdul populaţei si salariaţlor, al formatiunilor de voluntari, altele
decâ cele instruite special pentru situaţi de urgenta, care acţoneazăconform sarcinilor stabilite pentru
formaţunile de protecţe civilăorganizate la operatorii economici si societăţile comercialein planurile
de apăare specifice, elaborate potrivit legii.

16