Născut în Copenhaga, fiul lui Christian Bohr, un luteran devotat și profesor de fiziologie

la Universitatea din oraș, și Ellen Adler, descendentă dintr-o familie de evrei bogați de mare
importanță în sectorul bancar danez și în "cercurile Parlamentului". În 1891, Niels Bohr a fost
botezat ca luteran. După doctoratul la Universitatea din Copenhaga în 1911, lucrează în
educație în continuare în laboratorul Cavendish din Cambridge cu chimistul Joseph John
Thomson, descoperitorul electronului (subiectul tezei de doctorat a lui Bohr) și laureat al
Premiului Nobel 1906, care nu a arătat mare interes pentru Bohr și alți tineri; el a terminat
studiile la Manchester, după ce a studiat sub Ernest Rutherford, cu care a stabilit o relație
științifică și de prietenie de durată. În 1916, Bohr a început să practice ca profesor de fizică
teoretică la Universitatea din Copenhaga, s-a ocupat de obținerea unor fonduri pentru a crea
Institutul Nordic pentru Fizică Teoretică, pe care l-a condus din 1920 până la moartea sa. În
1943, în plină desfășurare a celui de al doilea Război Mondial, Bohr a fugit în Suedia, pentru
a evita arestarea sa de către poliția germană; mai târziu, a plecat la Londra. Sprijinit de anglo-
americani, încearcă să dezvolte arma nucleară, convins fiind că bomba germană era iminentă,
lucrând la producerea acesteia în cadrul Proiectului Manhattan în Los Alamos, New Mexico
(USA). După război, pledând pentru utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare, a revenit
la Copenhaga, unde a locuit până la moartea sa în 1962. Fratele său mai mic, Harald Bohr
(1887-1951), a fost, de asemenea, un matematician de renume și fotbalist olimpic[1]. Fiul lui
Niels, Aage Niels Bohr (1922-2009) a călcat pe urmele tatălui său, el activând la institutul
înființat de tatăl său, reușind să-l ia în conducere (1963-1970). A câștigat, de asemenea,
Premiul Nobel pentru Fizică în 1975.

Creația științifică
Niels Bohr este pe drept considerat a fi unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului
XX, atât pentru contribuția sa excepțională la crearea mecanicii cuantice, a teoriei nucleului și
a teoriei fisiunii nucleare, pentru crearea școlii de fizică teoretică de la Copenhaga, care a
stabilit unul dintre cele mai înalte standarde a cercetării științifice din lume, cât și pentru
contribuția sa excepțională la elucidarea legilor fundamentale ale fizicii secolului XX, a
relației dintre noile teorii fundamentale ale naturii: mecanica cuantică și teoria relativității. În
anul 1913 a formulat postulatele teoriei cuantice ale atomului, conform cărora 1) atomul se
află în stări staționare cu energie (sau alți parametri) constantă în care nu emite radiație și nu
absoarbe radiație 2) Radiația are loc doar la tranzițiile cuantice ale atomului de pe un nivel
cuantic pe altul. În cazul când atomul coboară de pe un nivel cu energie totală mai mare pe un
nivel cu energie totală mai mică, are loc radiația de fotoni (luminii=, iar în cazul când atomul
trece de pe un nivel inferior de energie totală pe un nivel superior are loc absorbția de fotoni
(luminii). Frecvența luminii (radiației) emise (absorbite) este proporțională cu diferența de
energie dintre nivelul inițial și final, iar coeficientul de proporționalitate dintre diferența de
energii și frecvența luminii emise (absorbite) este constanta lui Plank.

�
(
2
)
−
�
(
1
)
=
ℎ
�
=
ℎ
�
/
(
2
�
)
=
ℏ
�

{\displaystyle E(2)-E(1)=h\nu =h\omega /(2\pi )=\hbar \omega \ }

Ulterior aceste postulate au fost precizate prin formularea așa numitor reguli de
cuantificare Bohr-Sommerfeld.
 Aceste postulate ale lui Bohr au permis să elucideze problema stabilității atomului, care
conform teoriei clasice a radiației, formulate de James Clerck Maxwell, ar fi trebuit să se
dezintegreze prin căderea electronilor radianți pe nucleu.

Formularea postulatelor cuantice ale lui Bohr a constituit următorul pas și o

perfecționare a modelului atomic adoptat la acea vreme de Rutherford, lord Kelvin și alți
fizicieni. În anul 1939 împreună cu discipolul său John Archibald Wheeler a propus teoria
cantitativă a fisiunii nucleului de uraniu. Bohr elaborează modelul picăturii de lichid al
nucleului atomic și demonstrează că nu toți izotopii de uraniu pot fi fisionați, ci numai U-235.

Lui Niels Bohr îi aparține un rol remarcabil în stabilirea caracterului probabilistic al

legilor naturii la nivel cuantic, prin care aceasta se deosebește de legile deterministe ale fizicii
clasice. În speță, Niels Bohr a accentuat acest caracter în discuțiile sale aprinse cu Albert
Einstein.

Principiile corespondenței și al complementarității

Tot lui Niels Bohr îi aparține formularea principiul fundamental al corespondenței, care
enunță că orice teorie nouă, mai avansată, trebuie să corespundă, pentru valori limită ale unor
parametri ai teoriilor mai vechi. Un caz particular al acestui principiu general îl constituie
aproximația quasi clasică din mecanica cuantică, care este valabilă pentru numere cuantice
mari.

În colaborare cu Werner Heisenberg a formulat principiul complementarității, conform

căruia mărimile fizice se împart în grupe complementare, relația dintre mărimile dintre aceste
grupe, stabilindu-se prin rincipiul incertitudii, formulat anterior de Werner Heisenberg.

Școală de mecanică cuantică de la Copenhaga

Niels Bohr a creat la Copenhaga așa numita școală de mecanică cuantică de la
Copenhaga, printre discipolii căruia s-au aflat fizicieni de mare valoare din toate colțurile
lumii, printre care se numărau și:

Piotr Capița
Paul Dirac
Enrico Fermi
 Werner Heisenberg
Lev Landau
Wolfgang Pauli
Leon Rosenfeld
John Archibald Wheeler
Niels Bohr și bomba atomică [38]
Niels Bohr a fost unul dintre importanții oameni ai Proiectului Manhattan.

Note
^ https://www.britannica.com/biography/Niels-Bohr Lipsește sau este vid: |title=
(ajutor)
^ http://www.nbi.ku.dk/english/www/niels/bohr/universitetet/ Lipsește sau este vid: |
title= (ajutor)
^ The Nobel Prize in Physics 1922 (în engleză), Fundația Nobel, accesat în 3 august
2015
^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/ Lipsește sau este vid: |title=
(ajutor)
^ https://www.fi.edu/laureates/niels-bohr, accesat în 10 ianuarie 2023 Lipsește sau este
vid: |title= (ajutor)
^ Die Welt
^ (PDF) https://web.archive.org/web/20100311073706/http://libraries.mit.edu/archives/
research/collections/collections-mc/pdf/mc10.pdf Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.orden-pourlemerite.de/mitglieder/niels-henrik-david-bohr, accesat în 10
ianuarie 2023 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://bohrmedal.com/about-the-award/previous-winners/, accesat în 10 ianuarie
2023 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în
10 ianuarie 2023
^ https://www.rsc.org/prizes-funding/prizes/find-a-prize/faraday-division-open-award-
faraday-lectureship-prize/previous-winners/, accesat în 10 ianuarie 2023 Lipsește sau este vid:
|title= (ajutor)
^ https://www.dpg-physik.de/auszeichnungen/dpg-preise/max-planck-medaille/
preistraeger, accesat în 10 ianuarie 2023 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
 ^ https://www.chemie-schule.de/KnowHow/Kategorie:Tr
%C3%A4ger_des_Falkenordens_(Gro%C3%9Fkreuz), accesat în 10 ianuarie 2023 Lipsește
sau este vid: |title= (ajutor)
^
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1dsunM9ukGLgaW3HdG9cvJ_QKd7pWjGI0qi_fCb1
ROD4/pubhtml?gid=574087718&single=true, accesat în 10 ianuarie 2023 Lipsește sau este
vid: |title= (ajutor)
^ https://www.nd-archiv.de/artikel/605521.helmholtz-medaille-fuer-niels-bohr.html
Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.accademiaxl.it/medaglia-matteucci/, accesat în 10 ianuarie 2023 Lipsește
sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.dtu.dk/Forskning/Om-DTUs-forskning/Den-klassiske-doktorgrad/
Aeresdoktorer, accesat în 16 octombrie 2018 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 40
^ https://www.chemie-schule.de/KnowHow/Niels_Bohr, accesat în 10 ianuarie 2023
Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în 26 iunie 2020
^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în 22 august 2017
^ a b c d Niels Bohr, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
^ a b c d BOHR NIELS, Encyclopædia Universalis, accesat în 9 octombrie 2017
^ Brockhaus Enzyklopädie
^ a b c d e f Encyclopædia Britannica Online
^ a b c d e f MacTutor History of Mathematics archive
^ Munzinger Personen
^ http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/09599916.2013.791340 Lipsește sau
este vid: |title= (ajutor)
^ http://link.springer.com/article/10.1007%2FBF02959119 Lipsește sau este vid: |title=
(ajutor)
^ http://www.jstor.org/stable/4449827 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ http://assistens.dk/kort-map/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Find a Grave
^ a b c d e f g h Notable Names Database
^ Katalog der Deutschen Nationalbibliothek
 ^ http://www.nytimes.com/2005/12/27/science/27eins.html?oref=login Lipsește sau este
vid: |title= (ajutor)
^ LIBRIS, 5 noiembrie 2012, accesat în 24 august 2018
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Enciclopedia Universală Britannica, B.- Ch., 2010
Bibliografie
Ion Ceapraz, Tiberiu Nicola, Conceptul de realitate obiectivă - Considerații logico-
epistemologice, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1976
A. A. Boiu, Celebrități ale științei, Editura Litera, 1982, p 32-35
Dicționar cronologic al științei și tehnicii universale, B., Edit.șt și encicl, 1979
Enciclopedia Universală Britannica, B.- Ch.,Ed. Litera, 2010